CUM ALEGEM UN BINOCLU Posted by Santa on Feb 8, 2010 in ECHIPAMENT | 4 comments Share DE CE ESTE FOLOSITOR UN BINOCLU Un binoclu este folositor atat din punct de vedere recreational- observatul pasarilor si animalelor in natura, pe stadioane la activitati sportive, la teatru sau in calatorii, dar in drumetiile montane el poarta un rol foarte important. Cu acesta putem cerceta traseul pe care il urmam, si putem evita eventuale pericole de pe parcursul acestuia. O umbra neagra pe care o vedem de la distanta, poate foarte usor sa fie un urs pe care nu-l vom putea evita usor. Privind dintr-un punct inalt vom putea urmarii cursul unui rau pentru a gasi locul cel mai bun pentru a-l tranversa. CE TREBUIE SA LUAM IN CALCUL ATUNCI CAND ALEGEM UN BINOCLU: SCOPUL un binoclu il vom alege in primul rand in functie de activitatile in care dorim sa folosim binoclul: drumetii montane si vanatoare, observatul animalelor si a pasarilor in natura, sport, navigare cu barca, teatru, sau chiar observarea stelelor. Dupa ce stabilim scopul, putem continua in a ne orienta si dupa alte criterii: MARIREA este un raport intre dimensiunea reala a obiectului pe care in vizualizam si dimensiunea sa marita prin binoclu. Cu o marire de 10x, un obiect la 1000 m distanta apare ca si cum ar fi vazut de la 100 m cu ochiul liber. Un binoclu cu o marire de pana la 10x va putea fi tinut in mana si ne va oferi imagini nemiscate, dar la cele de peste 12x orice tremurat al mainii va fi simtit in timpul observarii. DIAMETRUL LENTILEI SI LUMINOZITATEA determina cantitatea de lumina preluata din mediu. Cu cat lentilele sunt mai mari, cu atat imaginile vor fii mai luminoase, astfel vom putea face observatii in lumina slaba, sau in zone impadurite unde apar frecvent umbre sau intr-o oarecare masura observatii stelare. Singurul compromis este acela al greutatii, binoclurile cu lentile mai mari sunt de mai grele. PUPILA DE IESIRE Cu cat aceasta valoare este mai mare cu atat ne vom putea bucura de binoclu cand este mai intuneric, putand face observatii dimineata, la asfintit sau noaptea; vom alege tinand cont ca pupila umana variaza intre 2-3 mm diametru in timpul zilei pana la 7 mm in intuneric.

GREUTATEA Binoclurile destinate activitatilor in aer liber, pescuit sau vanatoare, pentru a fii protejate de eventuale lovituri sau umezeala, sunt invelite in cauciuc si/sau rezistente la apa, dar tot acest comfort aduce si grame in plus care in anumite situatii pot face diferenta dintre a-l lua pe traseu sau a-l lasa acasa. ERGONOMIA La alegerea unui binoclu nu este destul sa ne uitam doar la gradul de marire sau luminozitate, trebuie sa ne gandim si la dimensiunile sale (intra in rucsac, in buzunaru de la camasa, trebuie purtat intr-o husa), daca poate fii folosit si de cei care poarta ochelari de vedere, daca lentilele sunt tratate anti-reflex, sau tratate pentru un contrast marit? PRETUL Trist sau nu, oricat de bun este un binoclu, acesta trebuie sa se incadreze intr-un buget stabilit. Trebuie tinut minte ca de obicei cat dai atat face, deci este de preferat un binoclu mai scump dar de calitate care cu o utilizare cu grija va avea o viata de chiar zeci de ani. CUM CITIM NUMERELE DE PE UN BINOCLU Presupunem ca pe un binoclu intalnim expresia: 10 X 36 Prima valoare 10 reprezinta marirea, iar 36 reprezinta diametrul obiectivului (mm).

BINOCLU ABC Exista practic doua tipuri de binocluri: Binocluri cu prisme Porro (are forma de M) si binocluri cu prisme Roof (are forma de H). In trecut toate binoclurile aveau prisme Porro. In ultimii ani au aparut insa noile versiuni de roof prisme a caror idee a fost mai intai de toate sa creeze binocluri mai mici si mai usor de manevrat. In ce priveste calitatea optica a celor doua tipuri, nu exista astazi nici o diferenta (unii sunt insa in continuare de parere ca binoclurile Porro au o perceptie stereoscopica mai mai buna datorata distantei dintre lentile). Binoclurile Porro sunt in continuare mai mari pe cand celelalte mai mici. Pretul la binocluri Porro este intotdeauna mai scazut decat la celelate asa ca daca esti dispus sa cari cu tine un binoclu mai mare si mai greu poti adesea sa iti cumperi binocluri Porro foarte bune la preturi acceptabile fata de Roof. 1.Cel mai important aspect este calitatea lentilelor si a ocularelor a) Coating ( sau antireflex dar aleg sa scriu multi termeni in engleza intrucat este limba in care sunt scrise instructiunile de multe ori si e mai usor de inteles).Rolul coatingului este de a minima pierderile de luminozitate care apar in momentul in care lumina vine in contact cu o sticla netratata. Chiar cand sticla e perfect tratata apare adesea o pierdere a luminozitatii de ca. 5%, pierdere care insa poate fi minimata prin tratarea lentilelor cu antireflex. Zeiss este prima firma care a descoperit sistemul antireflex prin anii 20-30. Coatingul apare sub denumiri diferite: -CO(coated optics)[/b] inseamna ca binoclul are una sau mai multe lentile care sunt tratate cu antireflex. -FC(fully coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu antireflex. -MC(multi coated) inseamna ca binoclul are un sau mai multe lentile tratate cu mai multe straturi de antireflex. -FMC(fully multi coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu mai multe straturi de antireflex. Cu cat mai multe cu atat mai buna calitate. -PC-3 (phase coating) un tratament care imbunatateste si mai mai mult calitatea optica a lentilelor rezultand intr-o rezolutie mai buna si mai clara. Nu se foloseste la binoclurile Porro ci numai la Roof. b) HD (high definition) lentile cu o calitate extrem de buna, la care contrastele sunt aproape perfecte, luminozitatea mai mare iar claritatea este uniforma pe toata suprafata lentilelor. (folosite de printre altele de Swarovski si Leica) c)FL (fluorite) lentile din fluorite. Au practic acelasi rol ca cele HD (folosite de Zeiss si noul model de Leica) d) ED (extra low dispersion) Nu la fel de avansat ca la cele cu HD dar mai bune decat lentilele cu FMC (folosite adesea de Pentax si Nikon). 2.Prisme interioare BAK-7 si BAK-4 (Barrium Crown) prisme superioare care maresc posibilitatea de a absorbi mai multa lumina. BAK-7 sunt bune, BAK-4 sunt si mai bune. Toate

binoclurile de calitate se folosesc astazi de BAK-4. 3.Diametrul lentilei (obiectivului)/luminozitate Cu cat diametrul e mai mare cu atat mai clara si mai luminoasa va fi imaginea. Este intotdeauna de preferat ca luminozitatea sa fie cat mai mare. Problema este insa ca o data cu cresterea diametrului lentilei creste si marimea binoclului. Marimile cele mai des folosite sunt 20,25mm (la binoclurile de buzunar), 30,32mm, 40,42mm, 50mm si 56mm. Unele marci ca de ex. Bushnell si Pentax se folosesc si de 43mm, Minox de 52mm si 58mm iar Zeiss de 45mm (de exemplul la noul lor binoclu RF) sau 60mm la versiunea cu stabilizator. 4. Chromatic Aberration (Aberatie Cromatica) La lentile de calitate mai proasta se observa atunci cand lumina trece prin lentila un anumit colorit (violet, rosu, verde) in jurul obiectelor privite prin lentila. E o problema foarte enervanta, neplacuta si de nedorit. Pt. a evita astfel de probleme, pe langa metodele de mai sus se folosesc lentile acromatice sau apocromatice care prin a combina lentile negative si pozitive aduna razele de lumina intr-un buchet concentrat creeind in felul acesta o imagine cat mai perfecta posibil, fara influente ale anumitelor culori de curcubeu. 5. Collimation (colimare) Alinierea paralela a prismelor interioare creeind astfel o imagine balansata pt. ambii ochi. O colimare gresita (o aliniere gresita a prismelor) va crea direct o imagine dubla in binoclu. Intotdeauna un cosmar! Un binoclu decolimat nu valoreaa foarte mult dar poate fi in continuare folosit ca monoclu, privind doar printr-unul dintre cele doua tuburi. Decolimarea nu apare numai din cauza prismelelor ci si din cauza ca uneori lentilele ocularilor de deplaseaza una fata de alta fapt pt. care decolimarea poate fi uneori usor rezolvata prin a desface ocularul binoclului si a strange cum trebuie lentilele componente. 6. Field of view (camp vizual) Se masoara ori in grade, m ori in yards si reprezinta aria care se observa la o anumita distanta. De ex. un camp vizual de 6 grade inseamna ca 1000m se vede o zona de aprox. 105m si asa mai departe. Campul vizual se micsoreaza odata cu cresterea magnificatiei. Deci daca sunteti interesati de un camp larg vizual este indicat un binoclu Porro (stiute ca aviind campuri vizuale mai largi) 7x50 sau 7x56. In general cam toate binoclurile de 8x2 si 10x2 au campuri vizuale de 6-6,5 grade, intre 105 si 120m la 1000m. Binocluri de proasta calitate au campuri vizuale mizerabile creeind o senzatie tunelara. Exista adesea cazuri in care campul vizual nu este specificat concret la binocluri si cazuri in care campul vizual este specificat numai in grade, m sau ft. In calcularea campului vizual se foloseste intotdeauna o formula foarte simpla dar din pacate putin cunoscuta:

Campul vizual (in grade)= campul vizual specificat (in m/1000m) divizat cu 17,5 -in cazul in care masuratoarea se face in m. Campul vizual (in grade)=campul vizual specificat (in ft/1000yards) divizat cu 52.5 -in cazul in care masuratoarea se face in ft. Ca sa fie si mai la indemana, scriu mai jos majoritatea tipurilor de campuri vizuale existente la binocluri, cifrele ingrosate reprezentand majoritatea binoclurilor existente pe piata de genul 7x, 8x si 10x: ft/1000yards 100 = 1.9 CV (ft imparatit la 52.5) 110 = 2.1 120 = 2.3 130 = 2.5 140 = 2.7 150 = 2.9 160 = 3.0 170 = 3.2 180 = 3.4 190 = 3.6 200 = 3.8 210 = 4.0 220 = 4.2 230 = 4.4 240 = 4.6 250 = 4.8 260 = 5.0 270 = 5.2 280 = 5.4 290 = 5.5 300 = 5.7 310 = 5.9 320 = 6.1 330 = 6.3 340 = 6.5 350 = 6.7 360 = 6.9 370 = 7.0 380 = 7.2 390 = 7.4 400 = 7.6

410 = 7.8 420 = 8.0 430 = 8.2 440 = 8.4 450 = 8.6 460 = 8.8 470 = 9.0 480 = 9.1 490 = 9.3 500 = 9.5 510 = 9.7 520 = 9.9 530 = 10.1 540 = 10.3 550 = 10.5 560 = 10.7 570 = 10.9 580 = 11.0 590 = 11.2 600 = 11.4 m/1000m 35 = 2.0 CV (m impartit la 17.5) 38 = 2.2 41 = 2.4 44 = 2.5 47 = 2.7 50 = 2.9 53 = 3.0 56 = 3.2 59 = 3.4 62 = 3.5 65 = 3.7 68 = 3.9 71 = 4.0 74 = 4.2 77 = 4.4 80 = 4.6 83 = 4.7 86 = 4.9 89 = 5.1 92 = 5.3 95 = 5.4

98 = 5.6 101 = 5.8 104 = 5.9 107 = 6.1 110 = 6.3 113 = 6.5 116 = 6.6 119 = 6.8 122 = 7.0 125 = 7.1 128 = 7.3 131 = 7.5 134 = 7.7 137 = 7.8 140 = 8.0 143 = 8.2 146 = 8.4 149 = 8.5 152 = 8.7 155 = 8.9 158 = 9.0 161 = 9.2 164 = 9.4 167 = 9.5 170 = 9.7 173 = 9.9 176 = 10.1 179 = 10.2 182 = 10.4 185 = 10.6 188 = 10.7 191 = 10.9 194 = 11.1 197 = 11.2 200 = 11.4 De preferat, sunt binoclurile cu campuri vizuale cat mai mari pt. a evita senzatia tunelara. Problema este insa constituita de faptul ca este greu de combinat optica de calitate cu campuri vizuale largi. Firmele care dupa parerea mea, au reusit sa scoata multe binocluri cu campuri vizuale mai largi au fost in special cele japoneze si in special Nikon. Versiunile lor de Nikon SE au campuri vizuale surprinzator de largi fara ca optica sa fi avut prea mult de suferit. In general insa la binoclurile de magnificatie 7x, 8x si 10x este de preferat ca limita de jos a campului vizual sa fie de cel putin 6.1, deci 107m/1000m.

7. Eye Relief (distanta focala) Este distanta dintre ochi si ocular la care ochiul obtine un camp vizual intreg. O distanta focala mare e foarte folositoare pt. cei care poarta ochelari dar si tuturor celorlalti utilizatori. 8. Exit Pupil (pupila de iesire) Marimea cercului de lumina care trece prin ocular. Cu cat pupila de iesire e mai mare cu atat mai clara imaginea. Pupila de iesire este foarte importanta si multi nu o iau in considerare. Ce rost are sa iti iei un binoclu care are lentile cu diametru bun, calitate acceptabila dar o pupila de iesire prea mica? Imaginea nu va fi ce ar fi putut sa fie. Nu uitati de ea cand va cumparati binoclul!!! 9. Lotu Tec, Rainguard etc Modalitati de tratament ale lentilelor care pe de o parte fac ca lentilele sa fie mai rezistente impotriva murdariei si prafului, iar pe de alta parte impiedica lentila de a se aburi. Daca ploua, picaturile de apa se vor diviza in particule foarte mici care vor aluneca usor pe lentila, nelasand urme urate si in acelasi timp ingaduind o claritate buna a imaginii in pofida ploii sau cetii. 10. Waterproof/Waterresistent Unele binocluri sunt rezistente la picaturi de apa dar nu faca fata umezelii indelungate (de exemplu daca ai binoclu in masina tot timpul) sau a contactului indelungat cu apa. Acestea se definesc a fi Waterresistent. Waterproof sunt adesea binocluri umplute cu azot (un gaz mai uscat decat aerul) si sigilate cu un O ring. Acestea doua garanteaza ca binoclul face fata umezelii, ploii si chiar situatiei in care este scapat in apa dar nu ajunge la o adancime prea mare, fara ca binoclul sa abureasca inauntru. De preferat intotdeauna astefel de binocluri. Cateva firme au inceput sa experimenteze cu Argon si Krypton care fac binoclul mai rezistent si la schimbarile de temperatura. 11.Focus/focalizare Center focus/focalizare centrala- claritatea se regleaza cu ajutorul unei roti (focus wheel) adesea plasata intre tuburile binoclului. Trebuie reglata in permanenta in momentul in care distanta la care se priveste cu binoclul creste sau scade. Autofocus/autofocalizare- se regleaza cu ajutorul dioptriilor. Dupa ce s-a reglat odata, ramane la fel indiferent de distanta la care se priveste. Binoclurile autofoacalizate sunt adesea mai slabe optic decat cele cu focalizare centrala, dar sunt preferate adesea de vanatori si militari intrucat micile slabiciuni optice sunt compensate de faptul ca reusesc sa identifice rapid obiectele din teren. Binoclurile autofocalizate sunt foarte bune ca binocluri introductive la copii, intrucat sunt mai usor de folosit, nefiind nevoie sa fie focalizate tot timpul. 12. Dioptrie

Se regleaza adesea prin a invarti ocularul din dreapta al binoclului fiind urmata de reglarea focalizarii. La binoclurile mai noi se regleaza la mijloc, la fel ca si rotita de focalizare centrala. La binoclurile autofocalizate exista reglaj al dioptriilor atat la ocularul din dreapta cat si la cel din stanga. Acest sistem dioptric, apare si la unele binocluri mai performante, de genul Zeiss Victory RF. Dioptriile centrale sunt cele mai bune putand fi blocate. In felul acesta nu se deregleaza in timpul in care binoclul se foloseste. Dioptriile se regleaza in general de la -3 la +3 insa exista si binocluri la care dioptriile se regleaza de la -5 la +5. 13. Magnificatie Cat de aproape ti se aduce imaginea. Se defineste intotdeauna printr-o cifra urmata de un X. Asadar 8x42, 10x56, 7x50 inseamna un binoclu care are o magnificatie de 8x, 10x sau 7x si lentile de diametre: 42, 56 si 50. 14.Magnificatie variabila Unele tipuri de binocluri, asemenea lunetelor apar cu magnificatii variabile (de ex. 815x50). NU SUNT DE RECOMANDAT! Toate binoclurile cu magnificatii variabile au o optica mai de proasta calitate decat cele fixe, sunt mai greu de manevrat si creeaza adesea o senzatie de voma sau durere de cap rezultata din faptul ca ochiul se forteaza mai mult, incercand sa focalizeze imaginea. Deasemenea, la magnificatii mai mari de 10-12x este adesea nevoie de o forma de sprijin (monopied sau trepied). Daca doriti totusi sa achizitionati asa ceva, cel mai de recomandat este Leica Duovid. 15.Binocluri "de zi" si "noapte" Exista anumite tipuri de binocluri care sunt construite pt. a se folosi mai mult in anumite perioade ale zilei. In general se poate spune ca binoclurile ale caror lentile au o nuanta verzuie (spun lentilele si nu imaginea) sunt cele mai eficiente in perioadele de lumina ale zilei pe cand binocluri care au o nuanta mai rosiatica a lentilelor se potrivesc mai bine utilizarii in timp de noapte (ex. Steiner Nighthunter). 16. Binocluri marine, militare, cu range finder (telemetru) si BIS Binoclurile marine nu sunt recomandate cu magnificatii mai mari decat 7x datorita faptului ca la mai mari tremura imaginea prea mult ingreunand folosirea lor. Pe vapoare de mare tonaj merge si cu magnificati pana la 10x dar de preferat este totusi 7x. 7x50 este tipul clasic de binoclu marin. Binoclurile marine au de multe ori compas. Binoclurile militare au adesea o scala de gradare, cateodata iluminata si uneori filtre infrarosii. Optic sunt adesea mai slabe decat unele civile dar in general de calitate foarte buna. Binocluri cu range finder (telemetru). Civil exista practic doua alternative: Leica Geovid si Zeiss Victory T*FL RF urmate de noile versiuni de Bushnell Fusion. Sunt binocluri care calculeaza distanta pana la obiectul privit cu ajutorul laserului. Zeiss

Victory are si un un sistem BIS (Ballistic Information System) care calculeaza traectorie glontului. Sunt de folos la vanatoare. Leica nu are o optica asa de buna insa Zeiss e cel mai bun din lume la ora actuala, cu o optica de toata frumsetea! 17. Binocluri cu camera de fotografiat sau de filmat Cu siguranta ca multi ne-am gandit uneori ce avantajos ar fi daca am avea un aparat de fotografiat sau de filmat incorporat in binoclu. S-au facut incercari in a produce asa ceva, ce mai obisnuite fiind cele de la Bushnell. Problema este insa ca sunt binocluri mizerabile din p.d.v optic si mecanic iar pozele scoase sunt de foarte proasta calitate. Nici una dintre firmele germane nu a scos deocamdata un astfel de binoclu pe piata. Cand o vor face si daca vor mentine aceeasi calitate pe care o au astazi la binocluri, eu voi fi primul cumparator. 18. Binocluri cu stabilizator Asa cum spune si numele, sunt binocluri care ne permit utilizarea mai usoara a lor in pofida tremurului mainii. Sunt adesea binocluri cu magnificatii mai mari (15x, 16x sau 20x) care pot in felul acesta sa fie folosita fara monopied sau trepied. In general, la utilizarea terestra nu is au rostul datorita faptului ca optica lasa mult de dorit (in special la Nikon si Canon care sunt cele mai obisnuite la ora actuala). Daca e sa le folosim in masina sau in barca, atunci sunt destul de eficiente permitand o utilizare mai usoara. Cel mai bun binoclu cu stabilizator la ora actuala e Zeiss Dialyt 20x60. Un adevarat monstru optic!

19.Monocluri Un singur tub in loc de doua. Multe monoculare sunt dotate cu range finder. Monocularele sunt foarte eficiente in situatiile in care greutatea carata e prea mare. Daca ai un aparat mare de fotografiat, trepied, rucsac plin de obiective etc, nu prea iti arde sa mai cari dupa tine prea multa greutate in plus. Aici, un monocular se poate dovedi ca fiind o alegere foarte eficienta. Cele mai bune sunt confectionate de Zeiss si Leica. 20.Twilight factor/ Factor crepuscular Reprezinta capabilitatea binoclului de a face fata conditiilor cu luminozitate scazuta. Cu cat e mai mare, factorul crepuscular, cu atat mai bine. Binoclul perfect O magnificatie de 7,8 sau 10 (la magnificatii de peste 10x incepe sa apara un tremur al imaginii care poate fi considerat deranjant) cu o luminozitate de cel putin 42mm pana la 50mm, 56mm. Perfect colimat, fara aberatii cromatice, cu o distanta focala mare, cu o pupila de iesire mare, cu un factor crepuscular mare, cu focalizare si dioptrie centrala care se poate bloca, cu eye caps ajustabile, foarte bine cauciucat,

construit solid (nu neaparat greu dar solid), cu lentile FMC HD sau FL, cu curea de neoprene ale carei agatatori sa stea in partile exterioare ale binoclului, usor reglabila, cu protectie pt. oculari care sa ramana atarnata pe curea si protectie pt. lentile care sa stea tot timpul pe binoclu. Evitati binoclurile cu o magnificatie mare dar lentile cu diametru mic. Imaginea va fi neclara, mai intunecata, contrastele slabe. Urmatoarele combinatii magnificatieluminozitate sunt de recomadat: 7x40, 7x50, 8x30, 8x40, 8x42, 8x43, 8x45,8x50, 8x56, 10x40, 10x42, 10x43, 10x45, 10x50, 10x56. La binocluri peste 10x evitati diametru mai mic de 42mm lar la cele de 15x nu mai mic de 56mm. Binocluri de tipul 8x20, 8x25, 10x25 etc. sunt bune numai daca sunt produse de firmele cele mai tari care compenseaza diametrul mic al lentilei cu o calitate foarte buna, imaginea fiind mai slaba dar comparativ cu altele excelenta. Binocluri de genul 20x50, 16x42, 10x20, 10x25, 10x30 si altele de genul acesta nu sunt de recomandat. Anumite exceptii fiind la binoclurile de la clasele superioare. Evitati binocluri cu BAK-7, sau lentile care nu sunt FMC. La fel cele care nu sunt Waterproof si sigilate cu O ring. Nu cu mult timp in urma am avut un schimb de pareri cu Holger Merlitz, un profesor de astrofizica considerat ca una din marile materi cenusii in ce priveste cunostiintele privitoare la binocluri. Mi-a impartasit ceva ce nu cunosteam si anume ca materialele din care Zeiss, Leica si Swarovski isi confectioneaza lentilele sunt inrudite cu pietrele pretioase. Cu alte cuvinte, materiale care, deja in faza incipienta, sunt foarte pure si cu o rezistenta foarte mare. Imi confirma o suspiciune pe care am avut-o mult timp si anume ca trebuie sa existe un alt secret in spatele succesului lor in ce priveste confectionarea "sticlelor" lor. Nikon, Steiner, Kowa printre altii folosesc teoretic aceleasi metode de tratament al lentilelor si cu toate acestea nu reusesc sa creeze aceleasi lucruri. Se pare asadar, ca o parte a secretului este constituita de calitatea materialelor cu care lucreaza. De aceea, si nu numai, trebuie in continuare sa sustin ca in ce priveste binoclurile exista doar 3 firme care se pot plasa pe primul loc: Zeiss, Swarovski si Leica. Intre ele si celelalte e o distanta destul de mare desi binocluri ca Nikon EDG, Kowa Prominar, Steiner Peregrine sau Nighthunter, par sa se apropie de ele. Daca ai luneta, iti mai trebuie binoclu? Da! Luneta nu iti furnizeaza aceeasi imagine ca binoclul. Daca te vei uita printr-o luneta la o magnificatie de 10x42 si dupa aceea printr-un binoclu de calitate similara de 10x42 vei observa ca imaginea este mai clara si de calitate mai buna prin binoclu. Asta pe de o parte din puctul de vedere in care sunt asezate prismele si pe de alta

parte datorita faptului ca creierul inregistreaza imaginea mai bine cand e vazuta de doi ochi decat de unul. Daca privind prin binoclu se pare ca experimentezi o ameteala, ochii iti lacrimeaza, trebuie sa clipesti mai des, te ustura sau par obositi sau experimentezi un inceput de durere de cap....atunci ai un binoclu de proasta calitate. Cu binoclurile de calitate buna nu apar astfel de probleme. In concluzie, daca ar fi sa spun care este cel mai bun binoclu din lume, la ora actuala, as avea probabil aceeasi parere cu cei de aici: http://www.birdwatching.com/optics/2008 ... _main.html Cu exceptia faptului ca intre timp, au aparut cateva binocluri noi dintre care Swarovski Swarovision este dupa parerea mea cel care ar trebui sa se plaseze pe locul 1 atat la 10x42 cat si la 8.5x42.