PATRWRHVIs

HIRIIsIsCUGETAru PENTRUFIECARE ZIDIN AN

PrefaIi

I DANIELPernrerurur Brsrnrcrr Onropoxr RouANr

a6tP ll() f ,\,t A

2079

PernreRnur, Krnrr,r - CucsrXnl pENTRU FIECARE zI DIN AN

CUPRINS

CuvAnt inainte 7

Viziunea Patriarhului ............. 11

Cuget5ri la sdrbitorile religioase .......... .....209

I. Sdrbitori religioase cu dati fixi .......... ................. 21,1,

IL Ciclul pascal .....276

Bibliografie ............. ..239

FS rr

\

PAT

Ii_

YIZIUNEAPATRIARHULUI

Parnrl.nnur Krnrrr - Cucsr.Lnr pENTRU FTECARE zr DrN AN

1. Bucuria si recunostintaEste extrem de importanti capacitatea de a te bucura qi de

a-I fi recunoscitor lui Dumnezeu. Cregtinismul nu este o religielipsitd de bucurie qi plind de tristefe, nu e un sistem tabu care sd

constrAngi persoana, impiedicAndu-o si triiasci.Dimpotrivd, crestinismul confer6 o energie extraordinard;

acesta emancipeazd cu adevirat spiritul uman, il ridicd peom dincolo de circumstantele temporale, deschizAndu-io perspectivd grandioasd,... iar aceastd stare de bucurie girecunoqtinti fald de Dumnezeu rezultd din increderea inDomnul. Nu-i de mirare cE cea mai importantd Taini a Bisericii -Euharistia - inseamn5, in traducere, multumire, recunoqtin!5. Nereunim cu tofii ca Bisericf,, pentru a-I multumi lui Dumnezeu,intrucAt rostirile,,iti multumesc Doamne",,,Bogdaproste", suntcele mai corecte cuvinte pe care omul le poate reintoarce luiDumnezeu.

Discurs la deschiderea CongrestitLi International nlTineretului Ortodox din Moscoaa (18 decembrie 2014)

2. ,,Starea inimii noastre depinde exclusiv de noi"Lumea se mAntuieste prin iubirea aproapelui, sentiment

care nu cunoaste nici bariere, nici inamici. 1ns5, nici chiar celmai rezonabil sistem social nu reuseste sd-i facf, pe oamenifericifi qi sd elimine suferintele din viafa lor. Singuri iubirea gicildura inimilor oamenilor pot vindeca pAni si cele mai gravesuferinfe si imperfectiuni din domeniul relafiilor sociale. Acestlucru poate pdrea un ideal de neconceput. $i totusi, existd cevaabsoiut indubitabil ce fine de acest ideal: faptul cd implinirealui nu depinde de politicieni, ci de fiecare dintre noi. Doar noiavem putere asupra noastrd, iar starea inimilor noastre depindeexclusiv de noi.

73

F_ r-

ParnranHur Krntll

$i astizi, mai mult ca oricAnd, perfecliunea spiritualdpersonal5 capiti o valoare socialS imensi. O inimi plini deiubire, de compasiune, de indurare, poate topi gheafa care a

incremenit relaliile interumane, poate eradica furia, invidia,reaua voinld din contextul acestor relafii, umplAndu-le cu lu-mind, bundtate qi adevir. Hristos a abordat aceastd temi de

nenumdrate ori, pecetluindu-o deopotrivd, cu pilda intregii Sale

vieti.Mesnj de Crdciun (7 ionunrie 1991)

3. ,,Domnul este deschis la rugiciunea Qi pociinfanoastri"

Trebuie si ne reamintirn faptul ci Domnul nu a agezat intre EI

si noi, un Heruvim cu sabie de foc, ci, dimpotrivd, Acesta rdmAnedeschis la rugdciunea qi pociinta noastri, iar usa care duce la

El nu este niciodatl inchisS. Std mereu alituri, aqteptAnd cu

rdbdare dorinla qi efortul nostru de a-I ieqi in intAmpinare. Adamar fi vrut, gi el, sX se intoarcd la Cer qi sd se impace cu TatdlCeresc, ins5, acest lucru nu a mai fost posibil. Spre deosebirede strdmoqul nostru care a sivArqit pdcatul, noi putem in oricemoment sd ne reinnoim legdtura cu Dumrrezeu, intrucAt El este

intotdeauna gata sd accepte poclinfa noastr5, ddruindu-ne inschimb, iertarea pErinteascS.

Predicn tintLtd in Sdptdnt1nn Ldsntulrti Sec de Brrtnzd(22 februnrie 2004)

4. invingAndu-{i mindriaSfin{ii P6rinli oferi sfaturi deosebite despre felul in care

trebuie sh ne controlim propria personalitate, in aqa fel incAtacest lucru sd nu ne impiedice sd ne studiem atitudineapersonal5 si, cu atAt mai mult, si nu diminueze eforturile detdmdduire a viciilor pe care le avem.

Simeon Noul Teolog, unul dintre pdrinfii bizantini ai Bisericii,cugetAnd pe aceastd temd, afirmi ci trebuie si ne punem insituafia in care sd putem intelege ceea ce se intAmpld cu noi.Acesta ne sfdtuieqte s5 avem o atentie deosebiti la ceea ce sim[im

LI

atunci cAnd oamer..,- :-

batjocoresc si ne ir.r.-.. ..'Ceea ce se intai:---

poate fi ascuns, ori :':-starea, indiferent J. ..,nostru. De cele mar ::- -:

cu toate fortele rrt .:. .

putem intelege Cdr€ cdiagnostic, putem tie:.

Probabil ca pr.r:.-pentruarepur[aor -biruinfd a venit Dor:';- ,de legiturd cu fieca:.Iar celor care au c1e,, =:'devenit membri ai F .harul Slu, capabil ..:- .

5. Apreciati-vi semBlandetea exprirl.: .

O persoani at'l.r:..

cu alte cuvinte, nr-r -. ,

inferiori. Atitudirre.rprob[emelor ce r'-; .'

schimb, este recl-llttr.:>:Dumnezeu, ci fieca:=musete, propria lun..e .

picioare lumea celtr r .: .

avem tendinfa si rrr

un birbat blAnd ir,:.:'spiritualS, iubire rr :inima, realizeaza r,r.se bucuri de autolr .

talentul, nu se teni.Dumnezeu si respeci.,"

l,

14

Cucrr,Lnr PENTRU FTECARE zr DrN AN

atunci c6nd oamenii ne jignesc, ne calomniazd, atunci cAnd nebatjocoresc gi ne judeci pe nedrept.

Ceea ce se intAmpld in acel moment in sufletul nostru, nupoate fi ascuns, ori infrumusefat. E imposibil sd nu ne observdmstarea, indiferent de cAt de dificil ne-ar fi sd privim in interiorulnostru. De cele mai multe ori reactiondm la o asemenea stimularecu toate forfele noastre interioare. Urmirind aceasti reactie,putem intelege care e starea sufletului nostru, putem pune undiagnostic, putem determina amploarea mAndriei noastre.

Probabil ci puterile omului nu vor-'fi niciodatl suficientepentru a repurta o victorie asupra lui insusi. Cdci, pentru aceastibiruin!5 a venit Domnul in lume. ElS-a fScut om, creAnd o puntede legiturd cu fiecare dintre noi, prin natura Sa umand unic5.Iar celor care au devenit discipolii Sdi, care L-au urmat, care audevenit membri ai Bisericii Sale, le-a conferit un dar special -harul Sdu, capabil s5-i ajute in dificila bdt5lie cu ei inqiEi.

Predicn Iirutti mnrfi, irt prima snptdminna Postului Mare (24 fehrunrie 2015)

5, Apreciafi-vi semenii!BLAndefea exprimd constientizarea valorii ce1orlal1i.O persoand aflati in centrul existentei nu poate fi blAndi,

cu alte cuvinte, nu-i accepti pe ceilalti oameni, considerAndu-iinferiori. Atitudinea de superioritate reprezinti sursa tuturorproblemelor ce tulburd societatea uman5. BlAndelea, inschirnb, este recunoasterea faptului ci tofi oamenii sunt fiii luiDumnezeu, cd fiecare are propriul siu talent, propria-i fru-musete, propria lume interioari. O persoani blAndi nu calcd inpicioare lumea celui de al5turi, ci o tlateazd cu grij5 si, de aceea,avenl tendin[a si ne inconjurim de oameni bldnzi. Atunci cAndun bdrbat blAnd intemeiazi o familie, el o umple cu puterespiritualS, iubire si respect reciproc. Omul bl6nd, smerit cuinima, reaTizeazt valoarea altor persoane Ei, chiar atunci cAndse bucuri de autoritate, ii ajuti pe ceilalfi s5-si demonstrezetalentul, nu se teme de concurenfi, l5sAndu-se in voia luiDumnezeu qi respectAnd capacititile altor persoane.

Predicd [intLtd ls ziun S.frtntuh.Li Serghie din Rndonej(8 octombrie 20'10)

15

nr-_ il,-

P.q.rnraRHur Kinrrr

6. Sensul qi semnifica{ia vie{ii umaneRelatarea biblicd privind facerea lumii arat5 cd Dumnezeu

a creat lumea neterminati si destinatd omului sd o lucreze si

si o pdzeasc5 (v. Fac. 2, 15), in aga fel incAt acesta sh participealituri de Creator la perfeclionarea gi desivArsirea crealiei. Cualte cuvinte, omul nu este indemnat sd atingi doar propria-idesdvArgire, ci si perfeclioneze gi lumea din jurul sdu, devenindcolaborator al lui Dumnezeu. Autoperfeclionarea nesfArqiti a

omului, participarea lui la desivArgirea creatiei, cooPerarea cu

Dumnezett, sunt adevXruri atAt de sublime qi mari, incAt parincompatibile cu problemele lumii de azi. $i totuqi, dupi r,'oia

Domnului, e1e compun sensul qi letul vielii umane: ,,Fiti, dat,

voi desivArgifi, precum Tatil vostru Cel ceresc desdvArqit este."

(Mat. 5,48), ne indeamnd insuqi CuvAntul lui Dumnezeu.

Mesnj de Crdciun (7 inruntie 7997)

7. Castitatea - condifie a creqterii persoanei umaneCare este mesajul divin in privinla omului? Acesta contine

consilierea lui la integritate interioari realizatd prin separarea

binelui de r5u, in aga fel incAt binele sd ne captiveze inima,voinfa gi si supun6 ratiunea, iar riul sd fie respins. Integritateainterioarl a individului, care in limbaj bisericesc se numeqte

castitate, reprezinti o condifie indispensabil5 pentru cregterea

mental[, morali Ei spiritualI a acestuia.insX, ceea ce este valabil in cazul individr-rlui, se aplicd

deopotrivd, familiei gi societilii. Unitatea familiei este imposibilifiri casiitatea solilor. Daci in viafa de familie adevSrul este

amestecat cu minciuna, dacd binele se amesteci cu rdul, o astfelde familie, pierzAndu-gi castitatea, implicit integritatea internd,nu va tr:ece testul timpului. Cdci, dupd cuvAntul Evangheliei,dacf, o casd se va dezbina in sine, aceasta nu va putea diinui (v'Marc. 3,25).

Mesaj de Crdciun (7 ianurtrie 2008)

8. Libertatea Ei moralitateaExaltarea la modul ideal gi la o valoare absoluti a drepturilor

qi libertS{ilor umane a dus la eliminarea religiei din spaliul76

C,. ,

public, la respingere,'.tionale. intre timl', ;1- .

gi creative doar in .. -

cadrul responsabili:"Dar daci morali:.:-'-.

permisivS, pentrrr ..: -:

;i sd directioneze a . -

Ljbertatea nu poate - -

de Dumnezeu, de se:--ruptd de responsabil;:..Tot astfei, drepturrle :-

morale, ce decurg di:- :-

D.-.:Doctor honoris ctTuslt '

9. lnvingAnd deznaCredinfa puternrc,

nadejde. A9 dori ricare veli fi cuprins,cu cuvintele: ,,Voia T-:

m-a i cercetai, pestc -'

trupeasci. Tu mi-ai r'1.::

Ta, sd ies din prezer,:":Domnului. Dumneze-.rispuns la aceasti r-..:stare de deznddejde .

este nevoie de cer'.i .,

toate sunt in mAinile ,

si durerea noastrS. ,{.credincioase care se ir'.acesta, gisegte ocazia ;qi de a lucra astlpraconstitui cauza dezrta.-.,

Prtdicn lirt:,:.

Cucnr-f,nt pENTRU I'IECARE zi DllJ ,\N

public, la respingerea normeior moralitdfii si a moralei tradi-

lionaie. intre timp, drepturile qi libertSfile omului sunt valoroase

gi creative doar in cadrul sistemului religios de coordonate, incadrtrl responsabilit5fii morale a ornului.

Dar daci moralitatea devine relativii, atunci libertatea devine

permisivd, pentru cd doar moralitatea este capabilS si limiteze

gi si direcfioneze alegerea liber5 a binelui de cdtre individ.Libertatea nu poate fi disociati de responsabilitatea omului fafide Dumnezeu, de semeni si de sine insusi, clupl cum nu poate firupti de responsabilitatea fala de vocea propriei sale congtiinle.

Tot astfel, drepturile nu pot exista fdrd indatoriri, inclusiv cele

morale, ce decurg din natura rnorald a omului.

I)iscr.Lrs tinut la cerentLtnia de ?nnrfrnare n diplonrci de

Doctor honoris causa al Lltrit ersitdtii din tselgrod (14 noiernbrie 2071)

f. invingAnd deznidejdeaCr:edinla puternicd, speranta in Domnul, arde orice dez-

ndclejde. AE dori sd vd dau urmdtorul sfat: in momentul incare veli fi cupringi de dezn.ldejde, adresafi-vf, Domnuluicu cuvintele: ,,Voia Ta este peste toate: peste necazul cu care

m-ai cercetat, peste durerea si sldbiciunea mea spirituai5 qi

trupeascd. Tu mi-ai dat toate astea, Doamne, ajut5-md cu puterea

Ta, si ies din prezenta stare". $i rugafi-v[ sincer qi din inirnS,

Domnului. Dumnezeu nu se las[ batjocorit (r''. Ca1. 6, 7). Ca

raspuns Ia aceastS ruglciune, clmul care ingenuncheaz; ir-rtr-rl

stare de deznddejde qi de durere, se scoa15 transfigurat. Uneori

este nevoie de ceva timp. Ins5, nu tlebuie si uitim faptul citoate sunt in mAinile lui Dumnezeu: r'iafa si moartea, fericirea

qi durerea noastr6. Aceasta reprezinti puterea unei persoane

credincioase care se incredinfeaza lui Durnnezeu si care, in felulacesta, giseqte ocazia de a se scutura de sentimentul deznidejdiiqi cle a lucra astlpra ei insdqi, rezolv6nd problemele ce pot

constitui cauza deznddejdii sale.

Predici tirttttd ntieruLri, in Ttrimn snptdntind a PosttLLui Mare(25 februarie 2015)

17

rF r-

Parnrannul Krnrrr

10. Teologia se bazeazdpe experienfa spirituali interioaria omului

Teologia e un domeniu uimitor de ralionamente abstracteale omului. Ea se bazeazd nu doar pe logicd si cunoastere, ci,indeosebi, pe experienfa spirituali, interioard, a persoanei.

in cazul in care teologul ajunge un om de gtiinfd care lucreaziin cabinetul sdu qi care posedi cunoqtinfe, avAnd capacitateade a-Ei argumenta pozilia, el va purta intotdeauna in sine risculunor invdl5turi greqite. Doar daci acest om de gtiinfd trdiegteo via[5 spirituald intensd, dacd pentru el SfAnta Liturghie nureprezint5 o viziti de protocol la bisericd in zilele de sdrbdtoare,dacd pentru el rugiciunea este o necesitate zilnicd, dacd poc5infagi introspecfia sunt o practici de zi cu zt, aturtcr, un astfel de omnu va rosti niciodati cuvinte contrare adevdrului lui Dumnezeu.Dimpotrivi, cunostintele sale, impregnate de pecetea experienteiinterioale vor purta o incirc5turi enormi a cugetdrii si energieisale spirituale, aqa cum au avut-o qi Sfinfii Pirinti. Nu poli atingeDivinul, fdri sd te pregiteEti spiritual.

Si orice teologie este o atingere a Divinului, o incercare depitrundere in taina lui Dumnezeu. Omului nu-i este dat sd

pdtrundi dincolo de voalul acestei taine, utilizAnd doar propriasa inteligenfi gi cunoagtere.

Numai profunzimile inimii dedicate Domnului, viala insimplitate si smerenie, pot dezvSlui adevirurile mAntuitoare ale

lui Dumnezeu.

Predicd linutd prima sdptamiind a Postului Mnre(7 tnsrtie 2075)

11. Pistrarea qi perfec{ionarea lumii din jurTriind o viald in conformitate cu exigenfele morale ale legii

lui Dumnezeu, intdrindu-se cu puterea harului prin intermediulBisericii, depisind riul si neadevdrul din sine gi din jurulsdu, crestinul este capabil sd creeze valori durabile si vesnice:bundtate, iubire, pace si dreptate. Generarea acestor valori il?nal15 pe om, fdcAndu-i viala mai strdlucitoare, mai fericit5.indemnati si lucrdm la propria noastrd desivArgire dar si laplstrarea si perfecfionarea creatiei, trebuie sd rdmAnem sensibili

18

,--

la tot ceea ce se 1:-.:-::

inmultirea bir-re1l.-

12. Cum depdsirrBiserica isi irt-::-.

lume. Dar cati fc-:existent odirritr.t:.' .

multitudine de .:- -politice, de slar'.:-:dintre bogati si r::altelel lar mi:iu:'.- .

p)seascd in incir.:.:Este oare po-r:'

propoviduirea Bl.=:obstacole umaire.

Cuvan[ul Ir.ri I--mdrturie cI iua:.Hristos, Cel care ::' 1

Dar ce dnrunr . :sd se uneascA irr::-diferentetror rlint:. .

Pentru impll'', - .

oamenilor o \ €>rc

anumite forrnul.secole. Trebuie :a :':care i-ar putea aiL,:' :

obstacolele exi5trr' -

in El se dobandc-:. :

L3. ,,Iertati-r'a uniertat voui, in Hrist

Dumnezeu ii irepudia[i in :,,.' . .

pe criminalii 1.. .. ,

ffi

Cucsr;,nr PENIRU FIECARE zI DIN AN

la tot ceea ce se intAmplS in jur, contribuind la declinul rdului siinmullirea binelui.

Mesaj de CricitLn (7 innunrie 7997)

12. Cum depiqim diviziunileBiserica iqi indreapt5 cuvAntul Ei misiunea ei citre intreaga

lu-me. Dar cAli pereli despirlitori nu intAlnim, asemenea ziduluiexistent odinioard intre pdgAni gi evrei (v. Ef. 2, 71)l Sunt omultitudine de cliviziuni, in func{ie de convingerile gi idealurilepolitice, de statutul economic diferit al oamenilor, diviziuneadintre bogali gi siraci, cea sociali, culturalX, lingvisticd si cAte

altele! Iar misionarul inviti toatd aceastd lume divizatd sd

pigeascd in incinta Bisericii, trecAnd peste deosebirile existente.Este oare posibil acest lucru? Sau, ne amdgim, pur qi simplu,

propovdduirea Bisericii nefiind capabilS si dep6Eeascd aceste

obstacole umane.CuvAntul lui Dumnezeu Ei experienta viefii bisericeqti stau

mdrturie cd toate acestea sunt posibile: ,foate le pot intruHristos, Cel care mi intireste" (Filip. 4,13).

Dar ce anume ar fi de ficut pentru a-i determina pe oamenisi se uneascl intr-o comunitate, si devini un intreg, in ciudadiferentelor dintre ei?

Pentru implinirea acestui deziderat, trebuie si le aducemoamenilor o veste nou5, de actualitate, despre Hristos, evitAndanumite formule inchistate, utilizate de-a lungul ultimelorsccole. Trebuie si propovdduim oamenilor un asemenea cuvAntcare i-ar putea ajuta pe ascultitori sd inleleagi de indatS, cd toateobstacolele existente pot fi depdgite numai in Hristos gi cd doarin El se dobAndeEte deplinltatea viefii umane.

Predicd tinutd?n a 24-n Duninicd dupa Rusnlii

(23 noientbrie 2014)

13. ,,Iertafi-vd unul pe altul, precum qi Dumnezeu v-aiertat voui, in Hristos." (Ef .4,32)

Dumnezeu ii poate mAntui pe toli pdcdtoqii, inclusiv pe cei

rt:pudiafi in societatea lor. Domnul mAntuiegte deopotrivS,pe criminalii pe care societatea ii izoleazd. Se stiu cazuri in

19

-r

Parnrannur KrnIlr,

care, ieqind din inchisoare, oamenii iqi schimbi viafa intr-oasemenea mhsurd incAt, devin exemplu pentru ceilalfi. Puterealui Dumnezeu se rdsfrAnge asupra tuturor, intrucAt, ,,El face s5

risard soarele peste cei rii si peste cei buni si trimite ploaie pestecei drepli si peste cei nedrepfi" (Mat. 5,45).

Iar exemplul sfinlilor lui Dumnezeu ii ajutd pe cei pdc[toqisd vadi mila qi dragostea Domnului, pe care noi, de multe ori,nu sunteln in stare sd le impirtdqim. Le putem vorbi despredragoste, insd, cAnd aceasta presupune eforturi, aPar un numdrconsiderabil de scuze, printre care si urmitoarea: este oareaceastS persoand vrednicd sd vorbim cu ea sau sd o ajutdm?

Ce sd mai zicem despre impirtdEirea durerii acesteia?

Trebuie sd fim capabili sd iertim picdtoEii qi si nucondamnim pe nimeni. Indiferent despre cine ar fi vorba, trebuiesi fim in stare sd facem bine nu doar celor care ne fac noui bine,nu doar r:elor pe care-i considerdm virtuosi, ci gi celor care nusunt aga. Astfel inlelegem plinirea poruncii Iui Hristos referitoarela iubirea aproapelui. Cici, Dumnezeu insuqi se face cunoscutprin iubire gi doar prin intermediul acesteia omul intri in viafade apoi care nu se intrerupe dupi viala de pe pdmAnt, ci se

extinde in vesnicie.

Predicd lirrutn la sdrbdtoarea Ctrcioasei Mrtrona de la Moscoan(2 mai 2014)

14. ,,Credinta cere o diruire a tuturor eforturilor"Domnul n-a afirmat ci pentru a ne cAgtiga viata vesnicd,

ar trebui sd facem anumite lucruri concrete qi deosebite, deexemplu, si construim sau si credm ceva ce ar fi socat congtiinlaoamenilor; sd facem descoperiri Etiinfifice, sd avem o perspectiv[incredibil6 in domeniul gAndirii, ori s5 realizim adevdrate operede art5. El n-a zis nici c5, pentru dobAndirea viefii trebuie s[ nebucurim de autoritate intre oameni si sd o utilizdm bine. N-aspus cd, pentru a avea viafi intru El, trebuie si fim puternici,bogali sau prosperi. DimpotrivS, El a afirmat ldmurit unsingur lucru: cel care crede cd Iisus este Hristosul, adici este

MAntuitorul si Fiul lui Dumnezeu, acela igi va cAEtiga viafa inHristos, in Dumnezeu. Credin{a reprezintd, prin urmare, acea

forfd capabil5 s[ ne duch la via!5 qi nicio altd putere, virtute, sauinsugire a viefii nu este suficienti pentru atingerea vegniciei in

20

L.

Dumnezeu. Doar ;:=Ca anume, Cre(l in:.r -.'gi ca mantuirea ..

credinfa este o a-::-.

tuturor forle1or.Oricine s-a r-.r.:

exemplu, in fata :: -

pentru rudenir :- -

insdnitosire, pcn::.:rugSciunea ader a:-,.pentru noi, sudla:..sAnge.

Ne putem imagr:.atunci cAnd S-a n-i:::

Credinta ader i:. .

este, prin urmaru ,

L5. ,,... iati, CruceOpera de mar:i-. :

de El pe Crrrce. :-ulterjoard, reprcz::- ..,

ca el sd aibd incrt.r.:care ne conduce :- -

in viata pimante-r-,-daci Fiul lntru;.a: .,

o sedere fdrd grii,incercirile venite "l ..mdsurh sd zdrunil:-.

$tim ins6, ci pe:-.::suferintei, calea u:-.a binevoit sI rsi -'..,Pe aceasta cale il -,-neinfrAnt, lupta p;:.chinurile mortii .urmat invierea.

Asa cI atunci ..: '

marginea prapa>: .gdsim o explicatie :.

CucEr,Lru PENTRU FTECARE zr DrN AN

Durnnezeu. Doar credinfa conteaz5. De ce oare, a dorit Domnulca anume, credinfa si fie aceea care determini mAntuirea omuluigi ca mAntuirea lui si depindd de credinf5? Tocmai intrucAtcredin[a este o astfel de stare a omului care implicl diruireatuttrror forfelor.

Oricine s-a rugat puternic cel pulin o dati in viat5, deexerrrplu, in fafa fricii de moarte, pentru viafa celor neferici{i,pentru rudenii saLr apropiali bolnavi si fdrd speranf5 deinslndtoqire, pentru pirinlii gi copiii sdi, stie ce inseamnirugiciunea adevirat5. CAnd Domnui S-a rugat in Ghetsimanipentru noi, sudoarea lui curgea asemenea pic6turilor mari desAnqe.

Ne putem imagina cAt de tensionate erau puterile Sale umaneatunci cAnd S-a rugat cu atAta diruirel

Credinta adevdrati necesitd aceasti concentrare de forte. Eaeste, prin urmare, o condilie indispensabild a mAntuirii noastre.

Predicd tintttd ln Dttminicn Tomii (27 aprilie 2014)

15. ,,... iati, Crucea este bucuria intregii lumi"Opera de mAntuire inflptuitX de Hristos, suferintele indurate

de El pe Cruce, moartea in agonie pe Golgota si invierea Sa

ulterioard, reprezinti motivul cel mai important pentru cregtinca el sd aibd incredere gi speranfd in Providenla lui Dumnezeucare ne conduce printr-o varietate de provocdri ale vielii. Dacdin viata pimAnteascd a lui Iisus Hristos nu ar fi existat Golgota,daci Fiul Intrupat al iui Dumnezen ar fi vizitat lumea pentruo gedere firi griji, fericitd gi plind de bucurie, probabil ciincerclrile venite asupra noastri ar putea pdrea excesive si inmdsuri si zdruncine credinla noastrS.

$tim ins5, cd pentru picatele omului, MAntuitorul a ales caleasuferintei, calea Crucii mAntuitoare. Aici, Fiul lui Dumnezeua binevoit sd iEi bea pAnd la capit paharul suferin{ei umane.Pe .rceasti cale il agtepta depdsirea circumstanlelor ostile si deneinfrAnt lupta pAni la ultima suflare, defdimarea, batjocura,chinurile morfii si, in sfArqit, moartea in sine. $i abia atunci a

urmat Invierea.Asa c[ atunci cAnd circumstanlele vie{ii ne imbrAncesc pe

marglnea prhpastret negre a deznhdreldn p'l disperbr{r, cbnd mlgisim o explicafie rezonabild pentru esecurile care s-au abitut

27

I* rrF

ParRr.c.nHul KInrrr-

asupra ncastrd Ei pentru necazurile care ne-au coplesit, nu avem

dreptul s;i ne pierdem prezenla de spirit. DimpotrivS, se cuvine

si ne intirim si mai mult in credinli. Trebuie si ne sPunem:

,,Dumnezeu $tie mai bine decAt noi ceea ce este necesar sufletuluinostru gi ne oferd aceasti cale de viat5, nicidecum vreo alta, si,

prin urm;rre, aceasta este calea pe care trebuie si o urmlm cu

rdbdare gi speran!5".Credinciosul are la indemAni toate mijloacele necesare

pentru a birui asupra deznddejdii Ei disperirii, intrucAt cunoaqte

motivul greutililor sale: ,,in toate phtimind necaz, dar nefiindstriviti; lipsiti fiind, dar nu deznidijduiti; prigoniti fiind, dar

nu pirisi!i; doborAli, dar nu nimicifi; purtAnd totdeauna ?n trupomorArea lui Iisus, pentru ca gi via{a lui Iisus si se arate in trupulnostru" (2 Cor.4, B-10).

Predicn tinuti luni, irt pritrn siptdrnfini a Postului Mare(25 fehnLnrie 2007)

16. ,,Prinribdarea voastre veti dobAndi sufletele voastre"(Luc.21,19)

Ribdarea, la fel ca smerenia ;i blAndelea, nu este o slibiciune,ci o virtute a omului. Prezenta ei demonstreazd o forld spitritual6deosebitS, capabilE si ofere bunistare reali qi profundi gi nu

doar prosperitate gi fericire iluzorie, externi. CIci, prin ribdaretrebuie ir-rfeleas[ capacitatea de a ne proteja viala interni Ei

lumea spiritual5 de influenfele pernicioase gi ucigdtoare de

suflet ale mediului din jur. Aceste influenle pot fi qi bolile fizice

sau durerile sufletegti. ins6, de cele mai multe ori, lumea noastrd

interioari suferi din cauza faptului ci este expusd influenleloraltora cale cauti in mod voit si ne sminteasc5, si zdrobeascX

fortireala noastri spirituali si si ne altereze starea sufleteascS,

in interesul lor. O persoand credincioasi trebuie sd rispundiacestui eubuz inamic prin echilibrul spiritual al lumii sale

interioare'. Iar aici, este esential ca insultele care ni se aduc sd nu

genereze in sufletul nostru sentimente de mAnie sau dorinf5 de

rizbunare, cu orice pre!, asupra rdufdcdtorului qi de rdspl5tire cu

aceeaqi rronedS.

22

C.:De aceea, trebuie s,i

omului igi atinge fe}reciproc gi in sufletuI a

Predicd tin

TT.Legea armonieVoia lui Dumr-Lez. -.

pe legea armoniei. I,::chiar qi diferite, 1:'::dumnezeiasca aLrrv: .

cd binele este birlri: .'.De aceea, scriit.-:,.

cb frumusefea ra:r .

felelor umane ori l.: -.care mAntuiegte 1r-l:-.

vizibil al frumuseti -- .

P ..'

18. ,,Cine isi va pie(Mat.16,25)

Adeseori, spre --.pentru sine, intelr:.este pustiu. Astfel a:.:sd iau totul de la ir..;= -feri de aceste garr.1 r.-

pierde sufletul, I.a-::':dedic5m viala ltii H:-.

$i ce inseamni ...

centrul vietii iar er-=:

acestui scop, pe cJrr :qi mAntuitor. Iar sc..: -

Domnul nu ne inr i..' -

El nu ne cere sd n-ir::,sd ne dedicim viata :.

nd