CU dec 2011 - uur.ro 205_206.pdf · naþionale, etnice, lingvistice ºi religioase“, primul doc-...

Serie nouå, nr. 205-206 / decembrie 2011

La 18 decembrie 1992, Adunarea Generalã a Or -ganizaþiei Naþiunilor Unite a adoptat „Declaraþia cu pri - vi re la drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilornaþionale, etnice, lingvistice ºi religioase“, primul doc-ument internaþional care oferã o garanþie a drepturilorminoritãþilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanþa, promovând ziua de 18 de -cembrie ca Ziua Minoritãþilor Naþionale. România s-araliat acestui context internaþional oficializând ZiuaMinoritãþilor Naþionale la noi prin aprobarea HotãrâriiGuvernului nr. 881/1998.

Fenomenul minoritar este o realitate obiectivã ºi ca -racterizeazã cea mai mare parte a statelor lumii, în carepreponderent grupurile minoritare sunt tratate demo -cratic, cu recunoaºterea ºi protejarea identitãþii lor.

Aflatã într-un spaþiu geografic de confluenþã,România a devenit ºi ea locul de întâlnire a mai multortradiþii culturale ºi religioase. Favorizaþi de caracterultolerant, pacifist ºi deschis al românilor, reprezentanþiidiverselor culturi, etnii ºi religii s-au putut manifestaaici în libertate, contribuind la deschiderea culturiiromâne cãtre valorile universale ºi la construirea ºimodelarea caracterului european al acesteia. De aceea,

cultura românã oferã un exemplu concret de realizarea „unitãþii în diversitate“, prin modul în care a ºtiut sãasimileze valorile culturale europene ºi noneuropene,pãstrând, în acelaºi timp, propriile valori ºi identitateaspecificã. În zilele noastre, diversitatea capãtã noidimensiuni prin integrarea þãrii în Uniunea Europeanã.

Aceste aspecte fac din spaþiul românesc o zonã dedialog intercultural, un mediu privilegiat de dezbateri ºiacþiuni menite sã cultive reconcilierea între culturi. Maimult decât atât, dupã evoluþiile democratice care auavut loc în ultimele douã decenii, putem afirma cãRomânia este un spaþiu în care toate comunitãþile cola-boreazã, sunt creatoare de noi valori ºi contribuie laprogresul societãþii româneºti actuale.

România înþelege importanþa dialogului intercultu -ral, mai ales în actuala conjuncturã, ºi îºi propune sãfoloseascã experienþa acumulatã în gestionarea demo -craticã a diversitãþii culturale din interiorul graniþelorsale pentru a contribui la rezolvarea problemelor deaceastã naturã la nivel global.

Cu 19 minoritãþi etnice recunoscute oficial la nivelnaþional, cu reprezentanþi în Parlamentul României,minoritãþile etnice din þara noastrã beneficiazã de unsprijin deosebit din partea statului. În afara ajutoruluifinanciar, minoritãþile etnice au parte ºi de o permanen-tã susþinere moralã în ceea ce priveºte promovarea va -lorilor culturale proprii, a tradiþiilor specifice fiecãreietnii, politica adoptatã dupã 1989 de statul român fiind,în acest domeniu, una bazatã pe multiculturalitate.Multiculturalitatea este o realitate trãitã în România; eapresupune recunoaºterea pluralismului ºi a varietãþiiculturale, a identitãþii culturale a oricãrei minoritãþi. Peparcursul unui an întreg, ucrainenii din România des-

fãºoarã, conform unui plan dinainte stabilit, multipleacþiuni ºi proiecte culturale. Scopul acestora este de agaranta pãstrarea, exprimarea ºi dezvoltarea identitãþiiucrainene pe plan cultural, lingvistic ºi religios. Cuacelaºi interes rãspundem invitaþiilor ºi participãm laacþiunile organizate de populaþia majoritarã româ -neascã sau de celelalte minoritãþi etnice.

Din punct de vedere instituþional, începând din1997, minoritãþile etnice au, în cadrul SecretariatuluiGene ral al Guvernului, ºi un organism propriu care seocupã de problemele lor. Este vorba despre De par ta -mentul pentru Relaþii Interetnice (DRI) care sprijinãactivitatea organizaþiilor cetãþenilor aparþinând mino ri -tã þilor naþionale, membre ale Consiliului MinoritãþilorNaþionale.

Toate aceste drepturi ale minoritãþilor din þara noas-trã sunt consfinþite de tratatele, declaraþiile sau reco-mandãrile internaþionale, la care România este parte, ºide iniþiativele legislative proprii. Cadrul legislativ ºiinstituþional aflat la îndemâna persoanelor aparþinândminoritãþilor naþionale este funcþional, permiþândoricãrei persoane sã se exprime, sã se dezvolte, sã seafirme. Faptul cã nu se iau la nivelul Guvernului Româ -

niei decizii importante ce privesc minoritãþile fãrã con-sultarea Consiliului Minoritãþilor Naþionale este odovadã cã democraþia funcþioneazã ºi pe acest segment.

Ziua Minoritãþilor Naþionale reprezintã un prilej dea reflecta ce înseamnã sã trãim alãturi de persoane careaparþin unor etnii diferite. Multiculturalitatea este fru-moasã ºi trebuie sã o preþuim, deoarece convieþuireaalãturi de alte etnii constituie o bogãþie inestimabilã.

Marcarea acestei zile în România printr-o serie deevenimente interculturale, organizate de Depar ta -mentul pentru Relaþii Interetnice, a devenit o tradiþie pecare suntem datori sã o pãstrãm ºi sã o îmbogãþim.

Anul acesta, manifestãrile dedicate Zilei Minori -tãþilor Naþionale, în organizarea DRI, se vor desfãºuraîn zilele de 12 ºi 13 decembrie. În program figureazãprezentarea de proiecte interetnice iniþiate de ONG-uriºi finanþate de DRI în 2011 - obiective, desfãºurare,rezultate, impact; masã rotundã cu iniþiatorii pro iec te -lor prezentate privind rezultatele ºi impactul progra -melor interetnice realizate în anul 2011, propuneri deteme ºi proiecte pentru anul 2012; lansarea filmuluiMALLtilingvism - voci ºi culoare, realizat cu prilejulZilei Europene a Limbilor, Bucu reºti, 2011; lansarea înRomânia a volumului „Practica protecþiei minoritãþilorîn Europa Centralã“, Germania, 2011; intervenþia dluiMarkó Attila, secretar de stat, ºeful DRI, cu prilejulZilei Minoritãþilor Naþionale din România; momentmuzical cu soprana Irina Ionescu de la Opera dinConstanþa; concert de colinde ºi cântece în diferitelimbi cu „Acapella“.

Ion ROBCIUC

Ziua MinoritåÆilor NaÆionale

ÇÇ ÍÍîîââèèìì ððîîêêîîììòòaa ÐÐ³³ ççääââîîìì ÕÕððèèññòòîîââèèìì!!

Iatã cã a sosit Crãciunul ºiNoul An 2012! Ni se oferã, astfel,prilejul sã adresãm tuturor citito-rilor noºtri cele mai bune urãride bine, de sãnãtate ºi, în mãsuraposibilitãþilor, de prosperitate.

Curierul ucrainean

Curierul UCRAINEAN54

2 Curierul UCRAINEAN

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Gheorghe Andraçciuc

Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIZATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

1 Decembrie a fost adoptatã ca zinaþionalã a României în 1990, reprezen-tând sãrbãtorirea marii adunãri din inimaTransilvaniei, de la Alba Iulia care sim-bolizeazã unirea tuturor românilor într-un singur stat naþional.

În fiecare an, la 1 decembrie, cetãþeniiromâni sãrbãtoresc ziua în care a fostrealizatã Marea Unire din 1918. Ziua naþionalãeste aniversatã prin diferite evenimente ºiparadã militarã specialã.

Unirea românilor trebuie consideratã ourmare fireascã a evoluþiei istorice de sute deani. Statul român, întregit în forma lui de astãzi,trebuie preþuit ca unul dintre cele mai stator-nice, avându-ºi trãinicia în acelaºi grai, aceeaºiconºtiinþã naþionalã, aceeaºi credinþã ºi obi-ceiuri fãrã de care nu ar fi fost posibil. Acestetemeiuri îi garanteazã trãinicia.

Dupã izbucnirea rãzboiului din anul 1914românii erau îngroziþi de faptul cã vor fi nevoiþisã lupte sub steaguri strãine împotriva fraþilorde sânge. Marea Adunare Naþionalã de la 1decembrie 1918 este un simbol al voinþei deci-sive a poporului român de a-ºi hotãrî soarta„din ceasul acesta, oricum ar decide puterilelumii, este hotãrâtã a pieri mai bine, decât asuferi mai departe sclavia ºi atârnarea“.

Prãbuºirea societãþii tiranice a adus bucuriiincredibile, mult aºteptate.

Este esenþial de reþinut cã „Desãvârºireaunitãþii naþionale nu este opera nici a unui ompolitic, nici a unui guvern, nici a unui partid;este fapta istoricã a întregii naþiuni române,realizatã într-un elan þâºnit cu putere din strã-fundurile conºtiinþei unitãþii neamului“. Aºadar,nu a fost nevoie de nicio victorie pentrurealizarea unirii acestui popor. România sim-boliza aspiraþiile întregului popor român.

România era un cuvânt-simbol al unitãþii ºiindependenþei naþionale, care sintetiza aspiraþi-ile poporului român, cultivarea patriotismului.Titlul poeziei lui Vasile Alecsandri „Deº -teptarea României“ exprimã afirmarea conº -tiinþei naþionale prin luptã socialã ºi naþionalã

„Fericit acel ce calcã tirania sub picioare!Care vede-n a lui þarã libertatea re-nviind, Fericit, mãreþ acela care sub un falnic soarePentru Patria sa moare, Nemurire moºtenind.“

Ziua de 1 decembrie 1918 a fost decisivãpentru destinul românilor ºi pentru evoluþia, castat unitar, a României de dupã Primul RãzboiMondial. Deºi a fost proclamatã prin lege ca zinaþionalã abia dupã Revoluþia din decembrie1989, 1 Decembrie 1918 este o datã istoricã aînfãptuirii unirii tuturor românilor. Actul Uniriia fost citit de Vasile Goldiº la Alba Iulia:„Adunarea naþionalã a tuturor românilor dinTransilvania, Banat ºi Tara Ungureascã, adunaþiprin reprezentanþii lor îndreptãþiþi la Alba Iuliaîn ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918,decreteazã unirea acelor români ºi a tuturorteri toriilor locuite de dânºii cu România. Adu -narea proclamã îndeosebi dreptul inalienabil alnaþiunii române la întreg Banatul, cuprins întreMureº, Tisa ºi Dunãre.”

Defilãrile militare ºi festivitãþile artistice aureprezentat, de-a lungul timpului, principalulmod de cinstire a Zilei Naþionale, indiferent dedata la care era sãrbãtoritã. Însã românii auþinut pasul cu vremurile ºi au învãþat sã sebucure de Ziua Naþionalã în chipuri diferite, dela manifestãri cu cântece ºi dansuri popularepânã la mese întinse. Ecoul sãrbãtorii se aude ºidincolo de graniþele þãrii. Comunitãþile româ -neºti din întreaga lume sãrbãtoresc ºi transmitdin generaþie în generaþie sentimentul de mân-drie naþionalã.

ªtefania GANCIU

1 Decembrie 1918, ziuaunirii tuturor românilor

În vederea înche ie riipartene riatului întrecomuna Micula, jude -þul Satu Mare, Româ -nia ºi co muna Cerna,regiunea Trans carpatia,Ucraina, o delegaþieformatã din reprezen-tanþi ai UUR, filialaSatu Mare Mihai Ma -cio ca, Liuba Hor vat,Mihai Gava ºi repre - zentanþi ai auto ri tãþiipublice din comunaMicula în persoana pri-marului, Do boº ªte fan,a con si lieri lor lo cali,Buciuta Vasile, careeste ºi pre ºe dinteleUUR al organizaþieiMicula, Mike Robert ºi Mihai Bãrbuþã s-aîntâlnit, în ziua de 9 noiembrie 2011, la Pri -mã ria co mu nei Cer na din Ucrai na, cu pri ma -rul acesteia, Ivaº ko Va si le, cu vi ce pre ºe din - tele ºi cu câ þiva consi lieri locali.

De comun acord s-au în toc mit pri me le actecare vor fi înaintate organelor competentepentru aprobare, dupã care cele douã delegaþiiurmeazã sã se întâlneas cã la Pri mã ria din Mi - cula pentru a parafa actul de în frã þire.

Între timp, partea ucraineanã va facedemersurile necesare la Con su latul Românieidin Cernãuþi pentru obþinerea vizelor deintrare în România. Totodatã se vor studia decãtre ambele pãrþi obiectivele ºi aspecteleeconomice ºi culturale pentru care urmeazã ase face proiecte necesare.

Mihai MACIOCA

Demersur i pentru încheierea partener iatului între comuna

Micula - România ç i comuna Cerna - Ucraina

Curierul UCRAINEAN 11

În perioada 23-27 noiembrie2011, la ROMEXPO din Bucu -reºti, s-a desfãºurat cea de-aXVIII-a ediþie a Târgului Inter na -þional „Gaudeamus“ - carte deînvãþãturã. Oricine a trecut pragulTârgului n-a putut sã nu fie impre-sionat de bogãþia producþiei decarte. Târgul a fost o uriaºã piaþã acãrþii, unde s-au þinut lanþ un re -cord de evenimente culturale: peste650 de lansãri de carte, conferinþe,seminarii, dezbateri, ºedin þe deautografe, expoziþii, spectacole demuzicã º.a. Mai mult, Italia, þarãinvitatã de onoare anul acesta laTârg, a fost prezentã cu 34 de edi-turi, cea mai amplã ºi mai com-pletã panoramã editorialã italianãprezentatã vreodatã în România.

În a treia zi a Târgului, cãtresearã, la standul Editurii MeteorPress, s-a desfãºurat, în prezenþaunui pu blic nume ros, o im por tantãlan sare de carte. La loc de cinsteera ex pu sã, proas pãt ie ºitã din ti po -grafie, car tea Exe cutaþi prin înfo -me tare. Ho lo cau stul ascuns de Mi -ron Do lot (traduce re din lim ba en -glezã de Dan Cris te). Este cea de-adoua carte apãrutã la noi (dupãStanislav Kulciþkyi, De ce urmãreasã ne distrugã? Stalin ºi Holodo -morul ucrai nean, 2008, traducerede Tibe rius Puiu), de di ca tã în tota -li tate foa metei pro vocate in ten - þionat de so vie tici în Ucraina ani lor1932-1933, în cursul cãreia se es - timeazã cã au mu rit pâ nã la ºaptemi l ioanede oa -meni.

Car teaa fost pre -zen tatã deper so na li -tãþi depres tigiu.Scrii torulB e d r o sHo ra san -gian a arã-tat cã apa -riþia aces-tei cãrþivalo roaseîn limbaro mâ nã seda toreºte,în mare parte, traducãtorului ei,Dan Criste, ºi a expus aspecte

esenþiale din ea. A mai luatcuvântul isto ricul Adrian Cio -ro ianu, fost mi nistru de ex -terne, care a evidenþiat valoa reacãrþii de naturã sã stâr neascãinteres politicienilor, jurna liº -tilor ºi publicului larg. Prezentla eveniment, ºi ministrul con-silier al Ambasadei Ucrainei înRomâ nia, dl Iuri Verbyþkyi, aspus, prin tre altele, cã Execu -taþi prin înfo me tare este o cartede refe rinþã tragi cã, dar citi-torul român are cu noº tin þã, înmod sigur, ºi de cãrþi ucrai nene,cu o tematicã mult mai plã cutã,demnã de atenþie. Car tea a avutmulþi cumpãrãtori la preþul de 20de lei.

În cadrul standului DRI la„Gau dea mus“, Uniunea Ucraine -

nil or din România a expus cãrþimai ales în limba ucraineanã (darºi în limba ro mânã, inclusiv tradu -ceri), capabile sã satisfacã di versegusturi: prozã, poezie, litera turãpentru copii, criticã literarã, fol-clor, lingvisticã, istorie, muzicã, unalbum de o rarã frumu seþe - My -ros lava ªan dro, Huþulski vy ºyv ky[= Cusãturi huþule], Suceava -Cernãuþi, 2010 º.a.

De mult interes s-au bucuratcele cinci reviste pe care le edi -teazã UUR.

Timp de cinci zile, de miercuri23 noiembrie ºi pânã duminicã 27noiembrie, cea de-a XVIII-a ediþiea Târgului Internaþional „Gau -deamus“ - carte de învãþãturã aoferit publicului, în special celuibucureºtean, cãrþi de calitate ºieve nimente culturale, menite sãsatisfacã gusturile ºi interesele celemai variate.

Ion ROBCIUC

Târgul InternaÆional „Gaudeamus“ - carte de învåÆåturåTârgul InternaÆional „Gaudeamus“ - carte de învåÆåturå

Personalitãþi care au luat cuvântul

La data de 4 noiembrie2011, s-au împlinit 45 de anide la trecerea în nefiinþã acelui care a fost Traian Che -lariu.

Traian Chelariu s-a nãscut în Dãrmãneºti la20 iulie 1906, a fãcut primele douã clase laMãriþei, iar pânã la vârsta de 13 ani a vorbit

numai limba ucraineanã. Regretatul StepanTcaciuc a spus cã, atunci când l-a întâlnit maitârziu, pe Traian Chelariu-Mamciuc, a vrut sãvorbeascã cu el în ucraineanã, dar acesta l-ar firefu zat. Acum de la cine mai putem afla ade-vãrul?

I-am fost ºi student ºi deºi m-a întrebat deunde sunt, nu mi-a spus cã s-ar trage ºi el de peaceleaºi meleaguri. Dar a scris mult, a suferit

mult ºi poate cã din cauza faptului cã a avut detras de pe urma regimului comunist a procedatastfel. Noi nu putem sã-l judecãm.

Aºadar, la 45 de ani de la tre-cerea în nefiinþã, în cadrul Biblio te -cii „I.G. Sbiera“ din Sucea va, înfaþa cãreia se aflã amplasat bustulscriitorului, dupã tot felul de peri -peþii, s-au comemorat cei 45 de aniscurºi. Cel care s-a ocupat de pre gã -ti rea ºi desfãºu ra rea eve ni mentuluia fost Victor-NicolaeCo za riuc, pre ºe din teleSocie tã þii „Tra ian Che -lariu“ din DãrmãneºtiiSuce vei.

La comemorare auparticipat personalitãþicare l-au cunoscut, dar ºioameni care au aflat des -pre Traian Chelariu multmai târziu. La eveniment

a mai luat parte ºi un numeros grupde elevi de la Colegiul Naþional deIn dus trie Alimentarã din Suceava,sub îndrumarea dnei prof. CorinaSta matin.

A deschis seria dezbaterilor dlprof. Gabriel Cãrãbuº, directorulBibliotecii „I.G. Sbiera“ din Su -ceava. Dl prof. Victor-Nicolae Co -

za riuc a vorbit despreviaþa ºi opera scriitoruluiTraian Chelariu, prezen-tând foto grafii ºi materialeinedite. Un grup de cinci

eleve de la colegiul amin tit, a sus þi nut un recitalde poe zie scrisã de poet, cãci Traian Che lariu afost scriitor, poet, dramaturg ºi eseist.

La sfârºit, V.N. Cozariuc le-a dãruit tuturorparticipanþilor câte un exemplar din ultimulnumãr al publicaþiei Societãþii „Traian Che -lariu“ - „Exod“, precum ºi câte un pliant come -morativ Traian Chelariu.

S-au depus flori la bustul scriitorului.Fie-i þãrâna uºoarã!

Kolea KURELIUK

Simpozion Traian Chelariu

Recital de poezie din lirica lui Traian Chelariu

Depunere de flori la bustul lui Traian Chelariu


Numele meu este Mã dãlina Fto men co ºi amavut ºansa sã fac parte din generaþia anilor '75 -'78, chiar dacã atmosfera generalã de atunci erauna plinã de rigiditate ºi frustrãri specifice co -munismului.

De ce spun ºan sa? În pri mul rând, pentru cãlectura era una dintre cele mai întâlnite modali -tãþi de a petrece timpul liber; apoi, pentru cãcercurile pedagogice aveau o diversitate impre-sionantã ºi erau accesibile tuturor elevilor, cãcipãrinþii nu-ºi permiteau sã plãteascã pentru cafiii sau fii cele lor sã-ºi urmeze diverse hobby-uri ºi pa siuni. În al doi lea rând, atunci când avenit perioada libertãþii sociale, deci ºi cultur-ale, ºi când gra niþele Ro mâ niei s-au deschis cuadevãrat, noi pãºeam pe drumul incitant al ado-lescenþei.

Mai spun ºansa, cãci câþiva intelectuali desuflet din judeþul Tulcea - dna Carabin, dl Co -vaci Ioan (care, din pãcate, nu mai este printrenoi), dl Riþco, dl Terente, mai apoi dl Damianov- au reuºit, dupã mulþi ani de re pri mare aidentitãþii etnice, sã revitalizeze comuni-tatea ucrai neanã, sã identifice câteva ado -les cente ºi sã le sus þinã moral în a devenielevele Liceului Pedagogic.

Aºa cã în toamna anului 1991, cincifete cu origini ucrainene, au pãºit, timid,alã turi de alte peste 20 din co mu nitatearu ºilor-lipo veni, în clasa care, peste timp,a dat o generaþie seri oasã de învã þãtori.

Cele cinci fete erau: Daniela Con þo -lencu, Magda Grigore, Simona Maxim,Mirabela Terente ºi eu.

Câteva dintre noi ºtiau deja limbaucrai neanã, uneori dialectal, aºa cum auvorbit-o în familie, ceea ce nu se întâm-plase ºi în cazul meu sau al Simonei.Vãzând cât de greu ne este sã asimilãm limba,iar colegele celelate sã se adap teze formelor eiliterare, cei din conducerea Uniunii Ucrai -nenilor din Tulcea, prin vocea dnei Carabin ºi adnei Efi mov, au decis sã formeze un cor în caresã fim principalele soliste. Trep tat totul a prinscontur, iar noi am devenit învã þãcei, cãciansamblul artistic care a primit numele simbo -lic „Zadunaiska Sici“ se mãrea de la o repetiþiela alta.

Din acel moment ºi pânã în prezent m-amîntrebat deseori, oare ce am fãcut noi remarca-bil pentru corul „Zadunaiska Sici“ sau pentruUniunea Ucrainenilor din România? Nu ºtiu sãdau un rãspuns clar ºi argumentat. Dar, cu cer-titudine, pot oricând enumera multele beneficiipe care acest ansamblu artistic ºi Uniunea, însine, le-au adus în viaþa noastrã.

Odatã cu primele întâlniri în modestul sediude atunci, am învãþat ºi prima lecþie, anume cãmult disputatul conflict între generaþii este outopie. Am înþeles, în primul rând, cã gra ni þelecomunicãrii eficiente nu þin nici de vârstã, nicide dihotomia masculin/feminin ºi nici chiar degradul de culturã. Am învãþat cã sufle te le vor - besc înaintea vocilor, ºi asta ne unea pe toþi!

Cântecele, dansurile ºi primele concerte ne-au fãcut sã ne învingem timiditãþile, sã urcãmpe scenã ºi sã ne simþim speciali, cãci reuºeamsã ajungem la sufletele celor din public. Cãcidacã la început cântam pentru a surprinde maibine secretele limbii ucrainene, la un momentdat am simþit cã ne regãsim pe noi înºine, fie înlinia melodicã, fie în mesajele versurilor.

Treptat au apãrut cãlãtoriile în judeþ, în þarãºi chiar în Ucraina. Valoarea acestor cã lã torii îndezvoltarea noastrã ca tineri este inesti mabilã.Cum puteam acumula - altfel - mult mai repededecât cei din generaþia noastrã, va lori precumprietenia, altruismul, înþe lep ciunea? Cum am fireuºit sã transformãm obo seala în bucurie saumicile conflicte în prilejuri de amuzament?

Sincer, consider cã dacã în prezent tinerii dinRomânia, din Ucraina sau de oriunde - ºi mãrefer aici la cei cu posibilitãþi materiale reduse- ar avea ºansa sã formeze un grup omo gen prinetnie sau pasiuni comune ºi sã cãlãtoreascãîmpreunã pentru a-ºi promova valorile, cu sigu-ranþã ºi-ar identifica mult mai uºor reperele, iarmodelele ºi evoluþia lor spiritualã ºi profesio -nalã ar fi una superioarã.

Voluntar sau nu, activitãþile culturale reali -zate într-o comunitate aduc multe satisfacþiicomparativ cu cele individuale, sunt adevãratelecþii de viaþã. Îmi amintesc cã într-un autobuz

cu care membrii ansamblului nostru au cãlãtoritde la Odesa la Kiev, câþiva localnici au începutsã plângã de emoþie atunci când au auzit cânte-cele ºi o limbã ucraineanã purã, conservatãmult mai bine decât în Ucraina rusificatã. Saucã într-un context în care ni se fura serã biletelede tren spre un festival al tineretului minoritarla Chiºinãu, am reuºit sã convin gem un con-trolor sã ne cedeze douã cu ºe te din patru, aºacum aveam nevoie, am stat câte doi în pat ºi amînceput sã creãm un basm, fiecare continuându-lcând îi venea rândul. Nu mai spun de meselead-hoc, de comunicarea deschi sã, indiferent devârstã, sau de faptul cã ne eram alãturi ºi înafara repetiþiilor sau festivalurilor, în momen -tele fericite, dar ºi în cele în care necazurile nune ocoleau…

Pentru un adolescent este foarte important sãsimtã cã nu este singur… aºa cã, dragi ti neri,nu ezitaþi sã vã identificaþi originile etnice saupasiunile ºi sã luptaþi pentru promovarea lor!

Revenind la cele 5 fete timide… Vom rã mâ -ne veºnic recunoscãtoare profesoarelor noastre,doamnele Maria Carabin, Alexandrina Petre ºiUliana Samovski, cãci deseori ne-au fost alã-turi. Demersul nostru emoþional, dar ºi profe -sio nal li se datoreazã în mare parte. Toate amrãmas fidele familiei mici, personale, fami lieimari, ucrainenii din România, ºi… învãþã mân -tului, într-o vreme în care dascãlii nu mai suntvalorizaþi.

Le mulþumim ºi pentru inimoasa lor im pli -care în re în tâlnirea noastrã dupã 20 de ani. Suntmândrã de toþi cei care ne-au îndrumat în tr-un

fel sau altul, ºi de evo luþia cole gelor mele, demodul cum am rela þionat dupã atâta vreme.Cân tece le au spart imediat graniþele memoriei,chi pu rile fiind, ºi ele, tinere, iar sufletele ne -schim bate.

Dar ce m-a impresionat pânã la lacrimi a fostcã, deºi eu nu am trãit bucuria maternitãþii, amvãzut în atitudinea ºi pe chipurile copiilor fos-telor mele colege, acelaºi bun-simþ ºi bunã-cu -viinþã, aceeaºi sociabiliate ºi, mai ales, aceeaºipasiune pentru cântec ºi dans. Pânã ºi discur-surile adulþilor pãreau sã-i impresio neze!

Spre finalul acestui scurt periplu vreau sãremarc, cu bucurie, cã tradiþia nu s-a pierdut.„Zadunaiska Sici“ existã în continuare ºi acunoscut o evoluþie spectaculoasã. Tinerii parmult mai energici decât noi la vârsta lor, stãpâ-nesc tehnica dansului cu nuanþe slave ºi a cân-tecului ucrainean. Au costume originale ºi în -cãl þãri de invidiat, specifice tradiþiei ucrainene.

Ceea ce ne-a surprins neplãcut a fost scin -darea grupului în aripa tânãrã, respec-tiv în cea a veteranilor (ceea ce noi nuam gândit sã facem nici mãcar o clipã)ºi faptul cã pentru a expune ºi noi câte-va gânduri, nu a mai fost timp. Apoiam observat cu durere o monopolizarea sediului, unde am simþit nevoia ca, îndupã-amiaza sãrbãtoririi ansamblului„Zadunaiska Sici“, sã ne retragemcâteva ore ºi sã depãnãm amintiri.Aproa pe cã am fost daþi afarã, ceea cene-a durut, iar bunul nostru simþ ne-aîmpiedicat sã ne impunem dorinþa.

Apoi, oamenii cãrora UniuneaUcrai nenilor din Tulcea le datoreazãînfiinþarea ºi dãinuirea ei consecventãpânã în prezent, fie nu mai au nicio

funcþie, fie funcþia lor a devenit una pur decora-tivã ºi nu din cauze care li se datoreazã.

Asta este, în vremuri noi, oameni noi ºimetode de conducere noi...

Nu vreau sã creãm impresia cã noi erammodele, dar cert este cã fãceam totul cu pasiuneºi ne respectam între noi, indiferent de funcþie,de profesie sau de vârstã. Nu o datã am împãrþitaceeaºi pâine sau acelaºi pahar cu apã. Totulvenea de la sine, nu regizam nimic ºi rezolvamproblemele inerente cu duhul blândeþii.

ªi totuºi, finalul acestor gânduri nu este unulpesimist. Mai sunt oameni inteligenþi, cu bun-simþ ºi fineþe în ansamblul artistic „Zadu naiskaSici“ ºi în Uniunea Ucrainenilor din Tulcea:unii vechi, alþii noi ºi foarte noi.

Vreau în primul rând sã îi apreciez pe tine rii,care se vede cã muncesc mult pentru perfor-manþele lor artistice. Sunt frumoºi, sunt ai vre -mii lor ºi ne vor urma. Le dorim din tot su fle tulun demers profesional ascendent ºi mulþumitorpentru ei, o viaþã afectivã împlinitã ºi sãnãtate!De altfel, sãnãtate le dorim tuturor. Sunt con-vinsã cã ceea ce fac aceºti tineri pentru ucrai -nenii din România, îi va ajuta în primul rând peei... Viaþa reprezintã un cumul de evenimentede toate tipurile.

Sfatul nostru este: Nu vã uitaþi niciodatãrãdãcinile, respectaþi-i pe cei care vã dau sfa-turi sincere ºi nu uitaþi dictonul conformcãruia: „Dacã nu ai bãtrâni, sã-i cumperi!“

Mãdãlina FtOMENCO

Gânduri despre sårbåtorirea a 20 de ani de la înfiinÆarea

ansamblului artistic „Zaduna iska S ic i“


Mai cu crize, mai fãrã de bani,Iaca, române, mai trece un an.Dar în anul care o sã vinãSã aud cã trãiþi foarte bine.Sã vã dãruiascã DomnulTot ce îºi doreºte omul.Vile falnice, mãreþeCu douãzeci de turnuleþe,Mari, late cât un depozitªi scutite de impozit.Sã reînvie ºi sã capete iar

importanþãStimulentele ºi primele de

vacanþã,Cu excursii în Bahamas ºi New

York,Cu prime de miel ºi porc.Încã ºi încã Domnul sã vã deaPe posturi zilnic câte o manea,Cu dedicaþie obedientãLa ora de maximã audienþã.Sã se adauge la compensate Atât la oraºe, cât ºi la sate,Extinderi ºi mãriri de balcoaneªi alte asemenea „silicoane“,Sã se înfiinþeze în fiecare oraº ºi

satBordel în regim de economat.Mai adã, Doamne, ºi încã mai puneRecoltã bogatã de mere ºi pru ne.

Sã curgã în valuri þuica, horinca,Poºirca, jinarsu', crampa, pãlinca.Sã creascã, sã nu se distrugãNici vinul de buturugã,S-ajungã pe podium cu falãªi-n seiful de la Banca Naþio nalã.Mai dã, Doamne, celor din

parlament Încã câteva zile de agrement.Sã disparã aritmetica incertãPromovatã de doamna Roberta,Zâzania, ura, grotesculPromovate de domnul Bãsescu.Sã vinã degrabã isteþul PãcalãSã ajute echipa naþionalãSã se termine odatã beleauaSã mai câºtige ceva ºi Steaua.Fã, Doamne, ca vest-europenii

sã se-mbunezeªi acasã la noi sã ne viziteze.Sã-ºi facã cu prisosinþã pomanãSã nu mai cerºim prin Paris ºi

Milano.Mai dã, Doamne, cã tare ne place

Sã ne îmbrãcãm la patru ace,De la Armani ºi Versace.Dã-ne conserve, mezeluri, pateuriCu cât mai puþine E-uriMai miluieºte-ne ºi ne adapãPe fiecare cu doi litri de apãDin izvoare minune din Munþii

CarpaþiFãrã cianurã ºi fãrã nitraþi.Mai iartã-ne, Doamne, pentru

deranj...Am vrea carneþel pedele în oranj,Sã ne faci patronaºi get-begetCu comenzi grase de la bugetSã mulgem la sânge aceastã

vãcuþãSã umplem cu conturi a noastrã

punguþãSã ajungem cu averile în top.Sã cumetrim cu câte-un interlop.În Roºia Montanã sã turnãm

lingouriApoi sã petrecem în cluburi ºi

cazinouri

Pruncii sã ne fie fericiþi sadeaSã creascã în jeep micuþul

beizadea.

* **

Pentru acestea, Doamne, drept recompensã

Vom þine câteva zile de penitenþãVom umple biserici de Crãciun

ºi Paºte,Vom lungi ºi lãþi cozile la moaºte.Vom da contribuþii creºtineºti,

loialeÎn campanii electorale.Iar preacucernicul nostru clerSe va întoarce de la cele

pãmânteºti la cer.Guvernanþii vor reduce cu 25 la

sutãHoþia, minciuna, sterila disputã.Iar eu, Doamne, dacã vorbesc cu

pãcatMã lepãd ºi mã spãl ca PilatCititorilor, de la mine ºi alor mei

fani,Urez numai bine, sãnãtate ºi

La mulþi ani!

Urãri pentru la anu' ºi la mulþi ani!

Cu mulþi ani în urmã, pe vremea împãratuluiIosif al II-lea, în Bistra trãiau huþulii ucraineni ºievreii care împreunã se ocupau cu topirea pietreide var pe care apoi îl vindeau în satele din Mara -mu reº, dar ºi în regiuni mai îndepãrtate dinUnga ria.

Dincolo de râul Viºeu, pe Valea Neagrã, trãiaªtyleak Petro, gospodar destul de înstãrit, pro-prietar peste multe fâneþe ºi pãºuni unde avea ºio casã.

În mijlocul satului Bistra, trãia evreul Men -del, om bogat care conducea afacerea cu varul ºiera proprietar a doisprezece cai care de obiceipã ºu nau pe Mociri unde au ros toatã iarba deaceea, deseori, noaptea caii treceau apa Viºeuluiprin vad spre Valea Neagrã intrând pe pãºunile ºifâneþele lui ªtyleak ºi provocându-i pagubemari. Acesta din urmã îºi apãra proprietatea mâ -nând caii înapoi peste râu ºi-l ameninþa pe evreucu legea ºi tribunalul, dar acestuia nu-i pã sa pen-tru cã avea scaun la Tribunalul din Ra chiv(asesor).

Într-o noapte întunecoasã ºi ploioasã, caii auintrat din nou pe proprietãþile lui ªtyleak, iaracesta a slobozit câinii ºi împreunã au mânat caiipeste râu fãrã sã-ºi dea seama cã între timp râuls-a umflat din cauza unei ruperi de nori în munþi,iar ºase cai n-au mai putut trece apa ºi s-au îne cat.

Evreul Mendel l-a dat în judecatã pe huþul,iar tribunalul a hotãrãt ca acesta sã-l despã -gubeascã pe evreu cu cele mai bune pãºuni ºifãneþe inclusiv casa. Au venit evreii împreunã cuexecutorii, l-au alungat pe ªtyleak într-o coli bã

pe un vârf de deal, iar casa au demolat-o ºi i-audat foc.

A plâns bietul huþul ºi s-a plâns autoritãþilor,dar nu a reuºit sã-ºi afle dreptatea. Oamenii dinsat l-au sfãtuit sã meargã cu plângerea direct laîmpãratul de la Viena pentru cã au auzit cã îm -pã ratul este om drept ºi îi iubeºte pe huþuli.

Astfel sfãtuit a pus în desagã cinci pâini demãlai, douã darabe de slãninã, douã perechi deobiele ºi opinci, luã în mânã toporeºu ºi pornispre drumul împãrãtesc care trecea prin satulvecin Poleana dincolo de Tisa. Merse vreo douãsãptãmâni ºi în sfârºit ajunse la porþile Vienei.

Împãratul prin spionii sãi aflã povestea în -tâm plãrilor lui ªtyleak ºi dãdu ordin sã-l gãzdu -iascã la palat pânã la întrunirea parlamentului.

Împãratul îl aduse pe huþul în faþa parlamen-tului unde acesta îºi povesti amarul ºi nedrep-tatea fãcutã de evreu ºi tribunal, spunându-i:„Du-te liniºtit acasã aºa cum ai venit“, i-a datbani de drum ºi un permis special de liberã tre-cere, iar prin poºta rapidã a trimis un ordinîmpãrãtesc cãtre Tribunalul din Rachiv cã dacãpânã la sosirea lui ªtyleak casa nu va fi refãcutãºi proprietatea restituitã, sã-l spânzure pe evreulMendel.

Când a aflat evreul s-a speriat de moarte, aadunat toþi meºterii din satele învecinate ºi într-osãptãmânã au construit casã nouã, trainicã dinlemn de stejar, casã care existã ºi astãzi, ce-idrept, într-o stare jalnicã.

Pãþania evreului Mendel a rãmas în amintirealocuitorilor sub forma unui proverb „Ai câºtigatca Mendel cu salata“ pentru a explica o afacereratatã.

Se pare cã Mendel dupã ce a distrus casa pelocul respectiv a semãnat salatã cu scopul de a ocomercializa.

Poveste culeasã de la Onujec Ivan din Bistra, în vârstã de 76 ani

Se zice cã în vremurile de demult când prinpãduri ºi munþi umblau haiducii ºi lotrii, într-onoapte întunecoasã un cioban bãtrân a rãmassingur la stânã, pe ciobanii cei tineri învoindu-ipentru o noapte acasã.

Înainte de ivirea zorilor moºul s-a trezit, aînteþit oleacã focul, apoi a început sã-ºi încalþeobielele ºi opincile. În acest timp, o bandã dezece lotri condusã de unul zis ªerban s-a apropi-at de stânã cu gândul sã fure oi ºi sã prade.Pentru aceasta a ales pe unul dintre lotri ºi l-atrimis iscoadã la stânã pentru a afla cât de bineeste pãzitã stâna, iar acesta s-a furiºat pânã subcolibã ºi a început sã asculte.

Moºul înfãºurând obielele în jurul picioa relorvorbea cu sine cu glas tare: deja pe cinci i-amlegat, încã cinci oi mai lega, apoi l-oi lua pe ºer-ban ºi l-oi pune cu curu' gol pe jar (ºerban =ceaun ºtirbit). Iscoada auzind acestea s-a speriatfoarte tare, a alergat spre ªerban ºi i-a spus: „haisã fugim de aici cã acolo în colibã este un uriaºcare deja i-a legat pe cinci, pe alþi cinci i-ar mailega, iar pe tine a zis cã te va pune cu curu' golpe jar.

Astfel, moºul ºi-a salvat stâna, iar în amin ti -rea lui ºerban ºi a lui ªerban a botezat acelmunte cu numele lor, nume pe care muntele îlpoartã ºi astãzi.

Legendã culeasã de tatãl meu,Coreniuc Ivan Dosen, nãscut în 1912

Legenda despre Legenda despre ªerbanªerban

Povestea luiPovestea luiªtyleak Petroªtyleak Petro

Paginã realizatã de Dumitru CORENIUC

9Curierul UCRAINEAN

Doream demult ºi maidoresc ºi acum sã întâl-nesc un primar ºi oamenimulþumiþi de modul încare aratã localitatea lor.„De multe ori nu suntemmulþumiþi nici de aspectulpropriei case, ori al birou -lui de la locul de muncã. Viteza cu care se des-fãºoarã viaþa în aceste vremuri ne poate face sãneglijãm unele aspecte estetice ale locurilorunde trãim“. Aceste cuvinte sunt ale primaru-lui pe care l-am întâlnit în comuna Gottlob,

Gheorghe Nastor, venit pe aceste meleaguri cudecenii în urmã din Bihor, aºezându-se în satullocuit în totalitate, nu în timpul îndepãrtat, deetnici germani. Ca ºi neamurile actualului pri-mar, ºi alþi oameni din alte regiuni aleRomâniei s-au stabilit pe aceste meleaguri aleBanatului cu pãmânt roditor care trebuia sã fielucrat, întrucât locuitorii de ori gine germanãemigrau.

Nu am vizitat aceastã localitate decât dedouã ori, dar de prima datã de când l-am cu -nos cut pe primar prin intermediul colaborato -rului meu, preºedintele filialei Uniunii Ucrai -nenilor din Timiº, Gheorghe Hleba, am avutscurte discuþii la Primãria din localitate.

Probabil cã nu aº fi vizitat aceastã localitatedacã familia Corneºtean Nicolae cu soþia ºi ceidoi fii nu s-ar fi mutat din Dudeºtii Vechi laGottlob. De fapt, al treilea fiu al familieiCorneºtean, învãþãtorul de limba ucraineanã,talentatul scriitor Nicolae Corneº -tean junior s-a stabilit în comunaVariaº unde este profesor de limbaucraineanã, cãsãtorit cu o colegãde breaslã de origine sârbã.

Cu familia Corneºtean îmi faceo deosebitã plãcere sã mã întâl-nesc, întrucât ea provine din Ma ra -m u reº, iar Nicolae Corneº teanse nior mi-a fost coleg de liceu laSighetu Marmaþiei.

Dar nu numai despre familiaCorneºtean doresc sã vorbesc, deºicolegul meu în prezent este bolnavºi am vrut sã-l încurajez, dar el îºiva reveni cã doar este încã tânãr.

În continuare doresc sã relatezdespre plãcuta mea întâlnire cudom nul Gheorghe Nastor, nume pecare, pentru a-l reþine, îl asociamcu numele de Nistor, un fost ºef detren de cale îngustã care circula,pânã în anii 1970, de la Leordina laPoienile de sub Munte, în Mara -mureº ºi cu care mã „cãruþam“ decâte ori mergeam la Sighet ºi reve-

neam în vacanþã de la ºcoalã. Acest Nistor, deºinu avea o staturã impresionantã, era bine fãcut,despre care se vorbea cã la o masã mânca opâine de douã kg cu un kg de slãninã ºi bea ojumãtate de ºliboviþã, iar în cazul în care unvagon deraia, chiar dacã era încãrcat cu

buºteni, el îl ridica,repunându-l pe ºine.Revenind la dl Nastor,primarul Gottlo bului,vreau sã spun cã dom-nia sa mi-a fãcut oimpresie deosebitã lasediul primãriei, darapoi când am vizitatlocalitatea, mi-am datseama cã am întâlnitun om deosebit potri -vin du-i-se zicala„Omul potrivit la loculpotrivit“. Poþi sã fiiomul potrivit ºi sã exe-cuþi tot ce þi se cere decãtre localnici ºi con-silierii pe care îi ai casfãtuitori, dar sã gân -deºti numai la nivelul

lor eu nu consider cãeste suficient ºi acestlucru mi l-a demon-strat primarul Gottlo -bului care numai îndoi ani de la primanoastrã întâlnire aridicat localitatea laun nivel superior.

Fosta scenã în aerliber unde acum doiani ucrainenii dinGottlob au organizatun program artistic,acum a fost inclusãîntr-un spaþiu acope -rit, transformat într-osalã polivalentã depeste 800 de locuri unde se desfãºoarã diferiteacþiuni cultural-artistice ºi sociale. Tinerii be -

ne ficiazã de toate condiþiilenecesare desfãºurãrii unoracþiuni cultural-distractive ºieve nimente sociale precumnunþi, botezuri, cãsãtorii.Toate acestea s-au realizat înultimii doi ani. Trebuieamintit cã echipa de fotbal

„Spartak Gottlob“ are un teren de talie naþio -nalã, iar în ultimii ani a fost amenajat ºi grupulsanitar cu apã curentã. În clasamentul de fotbalal Ligii a III-a din judeþul Timiº „AS FCSpartak Gottlob“ se aflã pe locul cinci. Aº dorisã mai menþionez cã ªcoala din Gottlob par-ticipã la un proiect-pilot privind evaluarea decãtre Agenþia Românã de Asigurare a CalitãþiiÎnvãþãmântului Pre universitar (ARACIP) carerealizeazã evaluarea externã a calitãþii edu-caþiei oferite de instituþiile de învãþãmânt pre-universitar ºi de alte organizaþii, furnizarea deeducaþie, cât ºi autorizarea, acreditarea ºi eva -luarea perio dicã a unitãþilor de învãþãmânt pre-universitar. Luminiþa Lezen, directoarea ªcoliicu clasele I-VIII din Gottlob afirmã cã „Noiam obþinut, în urma evaluãrii, 13 calificative de«foarte bine», 10 de «bine», ºi unul «sufi-cient», deci reprezentanþii comi siei de evaluareau apreciat cã aceste calificative sunt foartebune, aproape de maximum, având în vederecã suntem o ºcoalã din mediul rural“.

În cuvântul meu de la deschiderea celei de-aIII-a ediþii a Festivalului Culturii Ucrainenedin Gottlob, am arãtat cã vin cu drag în aceastãlocalitate unde administraþia localã îºi dã totconcursul pentru a sprijini acþiunile noastre,

deºi etnicii ucraineni sunt într-o proporþie multmai micã decât ceilalþi locuitori ai comunei.

Am evidenþiat aportul deosebit alprimarului Gheorghe Nastor ºi alviceprimarului Cristian Cerbu cares-au strãduit sã asigure toate con di -þiile, inclusiv sonorizarea, pentrudes fã ºurarea acþiunii culturale aucrainenilor. Existã situaþii în uneleloca litãþi cu populaþie majoritarucrai neanã, în care, deºi primarii ºiviceprimarii sunt de etnie ucrai -neanã, întrucât aparþin politic deunele partide, de multe ori nici nupar ticipã la acþiunile noastre cultu -rale, darã mi te sã se mai implice înorganizarea lor.

Eu consider cã un om politic ºicu atât mai mult un edil al uneilocalitãþi ar avea ceva de învãþat dinexem plul stimatului domn biho -rean, primar al comunei Gottlob dinju deþul Timiº, Gheorghe Nastor.

Toatã stima ºi respectul pentruun asemenea om!

ªtefan BUCIUtA

Un vis frumos la GottlobUn vis frumos la Gottlob

Dl ªtefan Buciuta, dl Gheorghe Nastor ºi dl Gheorghe Hleba


(Urmare din pagina 4)

Manifestarea jubiliarã din centrul oraºuluis-a mutat apoi la Muzeul Etnografic orãºenesc -un adevãrat centru de culturã ucraineanã, dedata aceasta, care îºi aºtepta iubitorii cu nu maipuþin de 3 sãli de expoziþie, mari, demne deadmiraþie continuã. În sala 1 exista expoziþiafoto „Olha Kobyleanska (1863-1942) - viaþa ºiopera“ cu exponate donate din partea Muzeului„Olha Kobyleanska“ din Cernãuþi de cãtredirectorul acestuia, poetul Volodymyr Vozniuk,prezent la manifestare, ºi o miniexpoziþie decarte ucraineanã despre scriitoarea omagiatã ºialte noutãþi editoriale. Sala 2conþinea o expozi þie de picturãpermanentã în care se regãseau ºicâteva lucrãri de la plain-air-ul„Bucovina - prezent, trecut,viitor“ din custodia UUR - fi lialaSuceava ºi sala nr. 3 cu expoziþiade icoane creºtine (goblenuri),realizatã de cãtre doamna NadiaBoieciko, soþia Excelenþei SaleVasyl Boieciko, consulul generalal Ucrainei la Suceava - o minunea minunilor, care nu mai lãsa vizi -tatorii sã se desprindã de chi purilesfinte.

Cum era ºi normal, publiculprezent a asistat întâi la dezbate -rile academice dedicate marii scri-itoare, la care au participat spe-cialiºtii din Ucraina ºi Ro mânia,de la Univer sitatea Naþionalã „IuriFedkovyci“ din Cernãuþi - prof. univ. dr. Boh -dan Melny ciuk, prof. univ. dr. VolodymyrAntoficiuk, de la Muzeul „Olha Kobyleanska“ -poetul V. Vozniuk, directorul acestuia, de laSocietatea Culturalã „Ucraina - România“ -cineastul ºi dramaturgul Vasyl Dovhyi, de laTeatrul Naþional „Olha Kobyleanska“, dinCernãuþi - actriþa Dina Anepska, precum ºi scri-itori, jurnaliºti ºi artiºti din Suceava.

Prof. univ. dr. Bohdan Melnyciuk a preluatºtafeta pãrþii a doua mulþumind organizatorilorcare l-au invitat în ultima vreme în mod repetatla manifestãrile ucrainenilor din România, apoia prezentat noutãþile editoriale din Cernãuþi,dãruind câteva exemplare muzeului gazdã pen-tru îmbogãþirea fondului de carte ucraineanã.Amintim, aºadar, o ediþie specialã a „CurieruluiBucovinei“, dedicatã în exclusivitate OlhãiKobyleanska, editat la Universitatea din Cer -nãuþi, sub directa sa îngrijire ºi a profesorului V.Antoficiuk; o carte despre O. Kobyleans ka „La

orizontul înserãrii“ a Iaroslavei Mel nyciuk,care demonstreazã cã seria de 40 de articole cuslãvirea puterii sovietelor, atribuite eronat, cudoi ani înainte de moartea „Prinþesei Buco -vinei“, sunt false; o carte de „Poezii“ româno -ucrai nene a lui Mircea Liutik în traducerea luiVitali Kolodi, autorul traducerii exemplare a„Luceafãrului“ lui Mihai Emi nes cu ºi o carte depoezii proprii, din care gene rosul profesor,poet, prozator, critic ºi istoric lite rar a citit înfaþa publicului.

Prof. univ. dr. V. Antoficiuk, invitat lacuvânt, a prezentat expunerea „Olha Koby -leans ka - conºtiinþa contemporanilor sãi ºi a

contemporanilor noºtri“, demonstrând cãprozatoarea ucraineanã rãmâne mereu vie înconºtiinþa iubitorilor de literaturã ucraineanã ºiuniversalã, iar cãrþile de criticã ºi istorie lite -rarã, albume ºi almanahuri stau mãrturiepersonali tãþii sale de excepþie de mare clasicucrainean, un analist temperamental ºi un pro-motor al modernismului în proza ucraineanã, caroman cier (apropiat de Liviu Rebreanu) ºi autorde poeme în prozã.

Directorul muzeului cernãuþean, poetul V.Vozniuk, s-a declarat de-a dreptul fericit cã prinasemenea întâlniri Bucovina se simte unitãspiritual, iar atmosfera de preþuire a Olhãi Ko -byleanska s-a prelungit, chiar în aceastã zi, dela Cernãuþi la Gura Humorului, generând unsuflu spiritual nestins dintre ucraineni ºiromâni, deschis la început de an de MihaiEminescu la Suceava ºi Cernãuþi, ºi continuatîn martie de Taras ªevcenko, apoi în noiembriede Olha Kobyleanska în ambele regiuni trans-

frontaliere - evenimente generatoare de priete-nie ºi bucurie reciprocã între cele douã popoare.

În acelaºi ton, a intervenit Vasyl Dovhyi,preºedintele Societãþii „Ucrai na - România“,care a motivat atribuirea premiului Olhãi Koby -leanska doamnei Iaroslava Colotelo, subliniindcã în judeþul Suceava sunt multe personalitãþice meritã asemenea preþuire ºi a solicitat sã sefacã de pe acum propuneri în acest sens pentruanul viitor.

O prezenþã de-a dreptul cuceritoare a avut-oactriþa Dina Anepska de la Teatrul din Cernãuþiîn postura Olhãi Kobyleanska, care a elogiatproza poeticã a „Prinþesei Bucovinei“ ºi a inter-

pretat textul „Impromptu phan-tasie“ în care autoarea mãrturiseºtedragostea sa faþã de mu zi cã ºi la -crimile ce-i stârnea permanentinterpretarea sonatei cu acelaºi titlua lui Chopin.

Înainte de finalul celei de-a douapãrþi a jubileului prof. V. Antoficiuka prezentat cartea „Chemareaînãlþimilor“ ( poezie, criticã ºi pu -blicisticã) a lui Ioan Chideºciuc,editatã sub îngrijirea sa la Univer -sitatea din Cernãuþi, evidenþiind cãîn Bucovina sudicã, azi, continuã sãse scrie literaturã ucraineanã.

Auditoriul s-a mutat în sala 3,unde-i aºtepta „Expoziþia de icoanecreºtine (goblenuri)“, 21 de expo -nate sosite recent dintr-o expo ziþiede la Kiev a doamnei NadiaBoieciko, dedicatã marelui post al

Crãciunului nostru, reprezentându-l pe Mântui -torul Isus Hristos, Maica Domnului, FamiliaSfântã, Sfântul Petru, Sfân tul Nicolae etc.,despre care a vorbit jurnalistul Romeo Istrate,mãrturisind cã la vârsta lui niciodatã ºi nicãieriîn lume nu i-a fost dat sã vadã o asemenea mi -nu ne, fãcutã de mâna omului, probabil, „mã -sura tuturor lucrurilor“, cum afirma filosofulProtagoras.

Excelenþa Sa, ca artist, s-a jertfit lucrând 8ani zi de zi (cu excepþia sãrbãtorilor, dupã pro-pria-i mãrturie) cu acul blagoslovit ca unealtã aDomnului ca sã scoatã la ivealã miraculoaselelucrãri ce ne înalþã spiritual ºi ne întãresc cre -dinþa ºi dragostea în Dumnezeu, punându-ne,cu adevãrat, în faþa unui altar creºtin, iar aniver-sarea Olhãi Kobyleanska s-a desfãºurat azi întreo veritabilã academie a alocuþiunilor ºi altarulicoanelor creºtine - a încheiat vorbitorul.

Ioan ChIDEªCIUC

Organizatori ºi invitaþi lângã bustul scriitoarei

În perioada 10-20 noiembrie 2011, laTeatrul Naþional de Operetã „Ion Dacian“ dinBucureºti, s-a desfãºurat ediþia a IV-a aFestivalului Internaþional al Artelor Specta -colului Muzical „Viaþa e frumoasã“. Festivalula cunoscut pe parcursul precedentelor treiediþii o dezvoltare notabilã, reuºind sã reun eas -cã, în fiecare an, spectacole muzicale ale unorprestigioase instituþii culturale din FederaþiaRusã, Ungaria, Ucraina, Slovacia sau Franþa.

La ediþia din acest an a festivalului, a fostprezent, al treilea an consecutiv, Teatrul Naþio -nal Academic de Operetã din Kiev, care a ofe -rit publicului, la 19 noiembrie 2011, opereta îndouã acte „Bal la Savoy“ de Paul Abra ham.Regia a fost semnatã de Bohdan Stra tynskyi,director artistic al teatrului.

„Bal la Savoy“ prezintã aventurile cupluluiAristide-Madeleine ºi urzeala de minciuni ºi

înºe lãtorii care îi leagã, într-o structurã clasicã,dar acompaniatã de muzicã cu influenþe mo -derne.

Publicul, care a umplut sala teatrului pânãla refuz, a aplaudat cu generozitate calitateavo cii ºi a interpretãrii, de asemenea, costumelesu perbe ale artiºtilor, admiraþi ºi iubiþi înUcrai na ºi în Europa.

Dupã terminarea spectacolului, în foaierulteatrului a avut loc „o searã ucraineanã“ în ca -drul cãreia tot artiºtii Teatrului NaþionalAcademic de Operetã din Kiev au interpretatmelodii tradiþionale ucrainene ºi dans modern.Manifestarea artisticã a entuziasmat un publiceterogen ca vârstã ºi preocupãri. Secretul?Talentul interpreþilor, exuberanta forþã a melo -diilor ce i-a purtat pe cei prezenþi pe ma lu rileNiprului.

Ion ROBCIUC

Un spectacol care a ridicat sala în picioareUn spectacol care a ridicat sala în picioare


Primãria OraºuluiGura Humorului,Uniu nea Ucrainenilordin România - filialaSuceava ºi ConsulatulGeneral al Ucrainei laSuceava au organizatduminicã, 27 noiem-

brie a.c., o manifestare dedicatã aniversãrii a148 de ani de la naºterea scriitoarei ucrainene

Olha Kobyleanska (27 noiembrie1863, Gura Humorului - 21 mar-tie 1942, Cernãuþi).

Depunere de coroane de flori,discursuri, comunicãri, lansãri

de carte

Organizatorii ºi invitaþii audepus jerbe ºi coroane de flori lamonumentul Olhãi Kobyleanskadin parcul din imediata apropierea Casei de Culturã din GuraHumorului, dupã care au partici-pat la simpozionul omagial cares-a desfãºurat la Muzeul Obiceiu -rilor Populare din Bucovina.

Alãturi de primarul MariusUrsaciuc, de Excelenþele Saleconsu lul general al Ucrainei la Suceava,Vasyl Boieciko, ºi consulul Vasyl Ne -rovnyi, pre cum ºi de Ioan Bodnar,preºedintele UUR - filiala Suceava, s-auaflat invitaþi de la Cernãuþi ºi nu me roºi

etnici ucrai neni din Bucovina.S-au susþinut discursuri, au fost prezentate

comunicãri ºi au fost lansate cãrþile „Olha Ko -by leanska în ultima perioadã de crea þie“(autoare Iaro sla va Mel nyciuk), „Cu rierul buco -vinean“ despre viaþa ºiactivitatea literarã a OlhãiKobyleanska“ (autor Boh -dan Melnyciuk) ºi „Che -marea înãlþimilor“ (au torIoan Chideºciuc).

Moment artistic ºivernisajul expoziþiei de

icoane-goblen a Nadiei Boieciko

Actriþa Anepska DinaSerhievna, de la TeatrulNaþional „Olha Koby leans -ka“ din Cernãuþi, le-a ofe ritparticipanþilor sur pri za dea se întâlni cu... Olha Ko -byleanska. Îmbrãcatã aido-

ma scriitoarei ucrai ne -ne, ea a susþinut unmo nolog bazat pe tex -te le autoarei. Momen -tul artistic a fost com-pletat cu un momentmuzical pre zentat de

grupul vocal „Maidancik“ din Cacica (coordo-nator preotul Nicolaie Nico laieºen).

A fost vernisatã totodatã expoziþia deicoane-goblen a Nadiei Boieciko, soþia Ex -celenþei Sale consulul general al Ucrainei laSuceava, Vasyl Boieciko, expoziþie care, aºacum a remarcat prof. Roman Istrati, a transfor-mat salonul muzeului într-un altar.

tiberiu COSOVAN

Aniversarea a 148 de ani de la naçtereaAniversarea a 148 de ani de la naçtereascriitoarei ucrainene olha Kobyleanskascriitoarei ucrainene olha Kobyleanska

Grupul vocal „Maidancik“ din Cacica

Icoana - goblen realizatã de Nadia Boieciko

Actriþa Anepska Dina Serhievna ºi primarul Marius Ursaciuc

Organizatori ºi invitaþi lângã bustul scriitoarei

„27 noiembrie 1863 - cum noteazã clasiculliteraturii ucrainene O. Kobyleanska însãºi înjurnalul sãu - este ziua când m-am nãscut înmicul oraº Gura Humorului“ din Bucovina.

În duminica aceasta, la 27 noiembrie, la GuraHumorului, în faþa bustului marii scrii toare din„Parcul Olhãi Kobyleanska“ a avut loc serbareadedicatã aniversãrii a 148 de ani de la naºterea„Prinþesei Bucovinei“ - personalitate marcantã aliteraturii ucrainene ºi universale, evocatã de pri-marul oraºului Gura Humorului, dl MariusUrsaciuc, Excelenþa Sa Vasyl Boieciko, consu lulgeneral al Ucrainei la Suceava, Arkadie Moisei,vice pre ºedintele Depar tamentului Culturii dinCernãuþi ºi de alte personalitãþi.

Dupã aceste alocuþiuni s-a oficiat parastasulîn memoria Olhãi Kobyleanska de cãtre preo tulBisericii Greco-Catolice, Vo loº ciuc Ioan, preot-vicar al acestei biserici, ºi preotul bisericilor din

Cacica ºi Maidan, Necolaiºen Nicolaie, acompa-niaþi de vocile micilor creºtini din Maidan.

Consilierul Ministerului Cul turii, IaroslavaColotelo, din Bucureºti, care tocmai se întorsesede la Cernãuþi, unde a fost încununatã cu premi-ul internaþional „Olha Kobyleanska“, ºi-a expri-mat gratitudinea faþã de gazdele oraºului natal almarelui clasic ucrainean, Consulatul General alUcrainei la Suceava ºi UUR - filiala Suceava,care anual organizeazã la Gura Humoruluimani festãri comemorative „Olha Koby leans ka“,constituind aici, în ultima vreme, un adevãratcentru de culturã ucraineanã.

Poetul ucrainean al Maramureºului, IuriPavliº, a prezentat cu însufleþire o dedicaþie bi -lingvã marii scriitoare ºi a citit sonetul sãu înlimba ucraineanã „Mãicuþã Olha“ impresio nândauditoriul.

La intonarea imnurilor de stat ale celor douã

þãri, Ucraina ºi România, s-au depus coroane deflori din partea delegaþiilor prezente la cere-monie.

Reþinem din cuvântãrile audiate cã la apro -pia ta aniversare a 150 de ani de la naºterea OlhãiKobyleanska, se vor depune toate eforturile dinpar tea Ucrainei, a asigurat Excelenþa Sa VasylBo ieciko, consulul general al Ucrainei laSuceava, iar din partea României s-au dat asigu -rãri de cãtre primarul oraºului Gura Humo rului,M. Ursaciuc, ºi dl Ioan Bodnar, preºedintele fi -lialei Suceava a UUR ºi consilier al PrefecturiiSu ceava, cã acest parc va fi lãrgit, dându-i-se unaspect artistic deosebit, cu alee centralã împo do -bi tã cu sculpturi în lemn, specific buco vinene.

(Continuare în pagina 5)

olha Kobyleanska între academiaalocuÆiunilor çi altarul icoanelor creçtine


ªi a venit ziua Balului toamnei laRona de Sus.

Vineri, 25 no iembrie 2011, dupãlecþii, elevii claselor V-VIII, însoþiþide cadre didactice s-au adu nat în salade sport a ºcolii. Pe pereþii sãlii desport a fost aranjatã expozitia deafiºe, desene, picturi, colaje ºi planºecu tematicã autumnalã, realizate deelevii care participau la concurs. Înpartea din faþã a sãlii a fost amena-jatã expoziþia de sculpturi în fructe ºilegume, toate realizate sub îndru-marea coordonatorilor de proiect. Au venit ºipãrinþii copiilor dornici sã vadã realizãrile,aptitudinile ºi creativitatea lor.

Balul toamnei a constat în concursuri decreaþie (eseuri, poezii) ºi de recitare în limbileromânã, ucraineanã, englezã, francezã ºimaghiarã, de cântece dedicate toamnei; concursde dans ºi de culturã generalã, parade ale cos-tumelor specifice toamnei, alegerea prinþesei ºia prinþului toamnei; aprecierea lucrãrilorexpuse ºi focul de tabãrã. Pentru aceasta a fostformat un juriu din director prof. LuscanLoredana Mihaiela - preºedinte, primarulRomaniuc Ioan, prof. Lazãr Ioan Iusti nian,prof. Herea Dorina, înv. Dan Ileana ºi pãrinþiiMateciuc Mariana ºi Albiciuc Nicolae.

Prezentatorii concursului au fost eleviiFetico Mãdãlina ºi Grijac Sebastian, îndrumaþide prof. Anuþa Batin.Toatã acþiunea a fost imor-talizatã pe peliculã de prof. Dorina Ulici.

La recitarea poeziilor în limba românã s-auprezentat 21 de elevi pregãtiþi de prof. DobraAdriana Mirela, Batin Anuþa, ºi din Coºtiui,prof. Gafia Maris. La limba ucraineanã s-auprezentat 4 elevi pregãtiþi de prof. Dubec Mariaºi la limba ma ghiarã un elev din Coºtiui. Întreaceste recitãri au rãsunat cântece despre toam-nã în limbile românã ºi ucraineanã pregãtite ºidirijate de prof. Geta Petreþchi. Poeziile înlimba francezã ºi englezã au fost recitate de 12elevi, pregãtiþi de prof. Dubec Alexandrina ºi

Bianca Baksay. În timp ce juriul deliberalocurile la concursul de poezie, elevii clasei aV-a B au prezentat un frumos dans ucrainean,pregãtit de prof. Pe treþchi Geta. A urmat con-

cursul de dans, apoi parada cos-tumelor. La alegerea „Prinþului“ ºia „Prinþesei“ toamnei a fost nevoiede întrebãri de culturã generalãpentru a-i departaja pe concurenþi.Surpriza Balului toamnei au fostcâþiva preºcolari îmbrãcaþi în cos-tume de toamnã. Au fost desem-naþi Prinþiºorul ºi Printesa copiii:Lauruc Andrei Iulian ºi DobraDaria, dar ºi perechea DubecAlexandru ºi Lauruc Mã lina. Toa -tã acþiunea s-a desfãºurat într-oatmosferã entuziastã. Poe ziile aufost recitate în cinci limbi. Estelãudabil faptul cã la ciclul gim-nazial copiii învaþã 4 limbi.

Un mo ment foarte plã cut a fostpremierea celor mai buni recita-tori de poezie, celor mai bunecrea þii literare (poe zie, eseu, com-punere) des pre toamnã, celui maibun costum, ce lui (celei) mai bundan sa tor (dan sa toa re), celei maifrumoase planºe, celui mai frumoscolaj (desen), celei mai reu ºitesculpturi în fructe sau legume, ul -ti me le sub în dru marea prof.Bencic Rita Anrieta.

Diplomele ºi premiile constândîn obiecte au fost înmânate depreºedinta juriului, dir. prof. Lus -can Loredana Mihaiela, ºi de dlprimar Romaniuc Ioan. Cel maiemoþionant moment a fost înco ro -narea Prinþesei ºi a Prin þu lui toam-nei, a elevilor Lauruc Lavi nia(Rona de Sus) ºi Chiliciuc FedorMarian (ªcoala din Coºtiui).

La încheierea primei pãrþi elevii au fostserviþi cu dulciuri ºi suc, oferite de sponsoriiacestei acþiuni (ca ºi ai obiec telor din premii) dlAlbiciuc Nicolae, dl primar Roma niuc Ioan ºidr. Luscan Mihai. A urmat partea a doua, foculde tabãrã, amenajat în curtea ºcolii. Aici, copiiimai destinºi, au cântat sub acompaniamentulacordeonului mânuit de prof. ºi poetul Roma -niuc Paul.

Sãptãmâna aceasta elevii îndrumaþi de pro-fesoare pregãtesc spectacolul dedicat ZileiNaþionale a României - 1 Decembrie. Felicitãrielevilor, profesoarelor (profesorilor) ºi inimoa-sei directoare pentru munca depusã în plus celeide pregãtire pentru lecþii.

Ileana DAN

Balul toamnei la Çcoala cu clasele I-VIII

din Rona de Sus

Prinþul ºi prinþesa balului

Organizatorii balului

Prezidiul concursului

(pentru tata ºi mama la împlinirea a 50 de ani de la cãsãtorie)

Albiþi de dor ºi împliniri,De ani ºi de dorinþi apuse,De trudã, vreri ºi amintiriªi de cuvinte nicicând spuse.

Vã aplecaþi peste CuvântCerându-I început, se pare,ªi naºteþi viitor plãpândCu gând cã va ajunge mare.

Întemeiaþi sortiri cu harªi le udaþi din temelie,Ca zei, ce din al lor pahar,Mai scapã un pic de ambrozie.

Le sprijiniþi ºi le cruþaþiCu lacrimi ºi sudoare sfântã,Iar mai târziu vã bucuraþiCã nu v-a fost rãsplata cruntã.

Cãci un buchet cu nouã floriÎl mirosiþi la ceas de aur,ªtiind cã toate sunt comoriÎnmiresmate ºi tezaur

Le aºteptaþi sfios în pragªi vã-mbãtaþi de-nmiresmare,Scrutaþi ºi zãri ºi timp cu dragªi aºteptaþi o alinare.

Venitã peste-al vostru gândDin cele patru zãri curateªi Îl rugaþi pe Domnul SfântBuchet sã stea ºi peste moarte.

Când te-mplineºti prin fii tãiÎn viaþa asta ºi-n cea dupã,Când ºti cã sunt curaþi nu rãi,Te simþi un sfânt, te simþi o sfântã...

Valentin ARDELEAN

SfinÆenie

7Curierul UCRAINEAN

Un merit deosebit pentru conservarea ºi pro-movarea muzicii populare româneºti îl areCentrul Bucovinean de Artã pentru Conservareaºi Promovarea Culturii Tradiþionale Româneºtidin Cernãuþi, care în perioada 8-10 septembrie2011 a organizat în parteneriat cu ConsiliulJudeþean Suceava prin Centrul Cultural Buco -vina ºi cu spijinul Primãriei oraºului Cernãuþi,cea de-a VII-a ediþie a Festivalului-concursInternaþional de Folclor „În grãdina cu florimulte“.

Evenimentul este o frumoasã tradiþie aromânilor din nordul Bucovinei, prin careeste conservat ºi promovat cântecul româ-nesc. Dintre obiectivele acestui festivalmenþionãm: stimularea interpreþilor autenti-ci ºi talentaþi, promotori ai cântecului ºidansului popular românesc; conservarea ºivalorificarea tezaurului muzical-folcloricromânesc, popularizarea valorilor spiritualeºi culturale române, propagarea culturiimuzicale româneºti; cultivarea dra gostei înrândul tinerelor generaþii pentru valorilefolclorului bucovinean; încurajarea creãriiunei reþele de cooperare culturalã durabilãîn zona transfrontalierã prin dezvoltarealegãturilor între interpreþi ºi colectivele fol-clorice din regiunea Cernãuþi ºi judeþulSuceava.

În prima zi a festivalului, juriul a evaluat unnumãr de 27 de concurenþi, copii ºi tineri între 6ºi 25 de ani din Ucraina, România ºi RepublicaMoldova, care ºi-au demonstrat talentul însecþiunile: soliºti vocali ºi soliºti instrumentiºti,pe patru categorii de vârstã: 6-10 ani, 11-13 ani,14-16 ani ºi 17-25 de ani. Printre criteriile deapre ciere s-au numãrat ca pa ci -ta tea vocalã, tehnica interpre -tãrii, þinuta scenicã ºi costumul.Men þionãm cã preselecþia pen-tru aceºti minunaþi tineri s-ades fãºurat între lunile mai ºiseptembrie 2011.

Spectacolul de galã, des -fãºurat în cea de-a doua zi afestivalului la Palatul Aca -demic din Cernãuþi, a fost unregal pentru publicul cernãu -þean, care a avut ocazia sã-iaplaude live pe laureaþii pre -zentei ediþii, precum ºi numeimportante ale folcloruluiromânesc. În deschiderea spec - tacolului, Ansamblul „Plai“,condus de Nicolae Hacman,artist emerit la Ucrainei, a creat o adevãratãemoþie în sufletele celor prezenþi, emoþie care acrescut ulterior prin admiraþia pentru Ansamblulvocal-folcloric „Perla“ din Cernãuþi, care ainterpretat imnul festivalului, iar apoi pentruglasurile tinere ale participanþilor la festival:Valachi Emilia, Lucanu Iulian, Calancea Ana-Maria, Garabajiv Cristina, Curcudel Mariana,Morar Cristina, Tatar Mihaela, Fortuna Maria,Pascar Carina, Glizan Teodor, PlacintaGheorghe, Costaº Maria, Mazãre Simona,Ivaºcu Daiana, Bârsan Teo dora, Mãdãlina LupuPopi. Momente de excepþie au fost create derecitalurile interpreþilor Adriana Bucevschi dinRãdãuþi, Mircea Coca - deþinãtorul Premiului Ila ediþia anterioarã a festivalului, NataliaAndrieº din Cernãuþi, Alexandru Dumbravã ºiViorica Galan - Dumbravã din Suceava, IonuþUrdeº din Iaºi, Grupul vocal „Aura“, satul

Tãrãsãuþi, raionul Noua Suliþa, Ansamblul dedansuri „Ghiocelul“, deþinãtorul trofeuluiediþiei a V-a a Festivalului Internaþional „În grã-dina cu flori multe“.

Din folclorul popular, a fost aleasã ca mottoal acestei ediþii poezia Frunzã verde semnatã depoetul popular Sergiu Bespalco, iar ca fundalmuzical melodia cântecului popular „Bucovinamea“, interpretat de ansamblul de instrumentepopulare „Plai“, conducãtor artistic maestrulNicolae Hacman.

Dintre oficialitãþi au fost prezenþi în salãdomnul Ivan Petruseac - ºeful Direcþiei deCulturã din cadrul Administraþiei Regionale deStat Cernãuþi; Aleksandr Grigoryºyn - specialistprincipal, secþia minoritãþi nationale; OlgaOstafi - specialist principal, Direcþia Învãþãmântºi ªtiinþã din cadrul Administraþiei Regionale deStat Cernãuþi.

Spectacolul a fost prezentat de tinerii AlaCastelean din Cernãuþi ºi Bogdan Ivan dinPoiana Stampei, judeþul Suceava.

Juriul din acest an a fost format din: NicolaeHacman - preºedintele juriului, artist emerit alUcrainei, conducãtorul ansamblului „Plai“;Ionuþ Urdeº - lector universitar doctor, profesorde canto în cadrul Universitãþii de Arte „GeorgeEnescu“ Iaºi, Facultatea de Interpretare Mu -zicalã; Ciprian Chiþu - lector universitar doctor,profesor de teorie muzicalã ºi folclor în cadrulUniversitãþii de Arte „George Enescu“ Iaºi,Facultatea de Interpretare Muzicalã; Maria Ma -covei - interpretã de folclor, preºedintele Aso -ciaþiei „Dor de la Humor“; Maria Toacã - jurna -list, redactor-ºef adjunct al ziarului „ZorileBucovinei“; Natalia Andrieº - interpretã, vice -preºedinta Centrului Bucovinean de Artã pentruConservarea ºi Promovarea Culturii Tra di þio nale

Româneºti din Cernãuþi; Alexandru Dum bravã -interpret rapsod, solist al Ansamblului „Ci prianPorumbescu“, Suceava; Costel Ovidiu Foca -director al Casei de Culturã din Rãdãuþi, direc-torul Festivalului Internaþional „Arcanul“;Maria Dovghei - interpretã, profesoarã laColegiul de Arte „Isydor Vorobkevyci“,Cernãuþi; Carmen Veronica Steiciuc - consultantartistic în cadrul Cen trului Cultural „Bucovina“,Suceava; Gheor ghe Stratulat - folclorist, profesorde canto popular.

În urma jurizãrii s-a hotãrât acor-darea urmãtoarelor premii:

Premiu I - Ansamblul artistic „Mu -gu relul“ din Dorohoi, Botoºani, ºi ti -ne rii interpreþi Placinta Gheorghe,Costaº Maria, Ivaºcu Daiana, BârsanTeo dora, Mazãre Simona ºi RacuOana.

Premiul al II-lea: Valachi Emilia,Lu canu Iulian, Pascar Carina, Calan -cea Ana - Maria, Garabajiv Cristina,Cur cu del Mariana ºi Dupu Lorena-Elena.

Premiul al III-lea: Morar Cristina,Tatar Mihaela, Fortuna Maria, GlizanTeodor ºi Atomei Roxana.

Trofeul Festivalului-concurs Inter -naþional de Folclor „În grãdina cu flori multe“a fost obþinut de Mãdãlina Lupu Popi din Molid,Vama, judeþul Suceava.

Toþi instructorii participanþi au primitdiplome de excelenþã pentru pregãtirea copiilorºi pentru promovarea cântecului românesc.

Sponsorii celei de-a VII-a ediþii a Fes ti -valului-concurs Internaþional de Folclor „În grã-

dina cu flori multe“ au fost:Administraþia Regionalã deStat Cernãuþi, Primãria Cer -nãuþi, Primãria Botoºani, Pri -mãria Poiana Stampei, judeþulSuceava, Semeniuc Ion -Întreprinderea „Rodniciok“,comuna Boian, Semeniuc Ion- Întreprinderea „Boianivka -Impex“, Ciubrei Gheorghe -Noua Suliþã, Salagor Gheor -ghe ºi Laura, AdministraþiaRaionalã de Stat Storojineþ -Fedorovici Franþ, Admi nis -traþia Raionalã de Stat Herþa -Victor Crâþmaru, Ad mi nis -traþia Raionalã de Stat Hliboca- Gheorghe Zagariuk, Admi -nistraþia Raionalã de Stat

Noua Suliþa - Gheorghe Parpauþ. Partenerii media ai festiva lu lui au fost în

acest an: Compania de teleradiodifuziune „Cer -nãuþi“, Ziarul „Libertatea cuvântului“ - redactor-ºef Dumitru Verbiþchi, Ziarul „Gazeta de Herþa“- redactor- ºef Vasile Bâcu, Ziarul „Mo nitorulde Hliboca“ - redactor-ºef Nicolae ªapcã, Ziarul„Concordia“ - redactor-ºef Tudor Andrieº,Redacþia emisiuni în limba românã a postului deradio „Ucraina - internaþional“- re dac tor-ºefVitalie Zâgrea, Postul teritorial de tele viziuneTVR - Iaºi, director Vasile Arhire, Postul deradio „România - internaþional“ - se cre tar gener-al Eugen Cojocariu, Redacþia Emi siuni în limbaromânã din cadrul Companiei de tele radio -difuziune „Tisa 1“, Ujhorod, Trans carpatia.

Carmen Veronica StEICIUC,consultant artistic CCPCtCentrul Cultural Bucovina

Festivalul-concurs InternaÆional de Folclor „În grådina cu flori multe“ - un aport important la

promovarea çi tezaurizarea tradiÆiei româneçti

Curierul UCRAINEAN6

Cu mult timp în urmã, într-o discuþie purtatãcu preºedinta organizaþiei locale Caraorman,Gabriela Artimov, am trecut în revistã situaþiasocio-economicã a satului, tezaurul folcloriccare se mai gãseºte în sat, modalitãþile de cule -

gere ºi transmitere a acestui tezaur, precum ºiimplicarea tineretului atât cât se mai gãseºte lanivel local în aceste activitãþi.

Dupã aceastã discuþie, pe parcusul anului2011, acþiunile s-au desfãºurat conform progra-mului, iar la sfârºitul lunii octombrie GabrielaArtimov m-a anunþat cã intenþioneazã sã punãbazele unui grup vocal-instrumental constituitdin tinerii satului Caraorman, membrii organi-zaþiei locale, iniþiativã pe care am apreciat-o cafiind foarte normalã ºi ca o consecinþã a unornevoi ºi aspiraþii ce se doreau puse în practicã.

ªi astfel, la 8 noiembrie, de ziua Sf. Dimitriecel Nou, am ajuns în satul Caraorman, la invita -þia organizaþiei locale, pentru a lua parte la ma -nifestãrile prilejuite de aceastã mare sãrbãtoarea satului, hramul bisericii Sf. Dimitrie cel Nou.

Acþiunea a început prin participarea la slujbãreligioasã în care pãrintele Angelo-FlorinDumi trescu, parohul bisericii satului, ajutat depãrintele Codris Aurel, parohul bisericii dinCriºan, au impresionat enoriaºii prin profunzi -mea ºi acurateþea serviciului religios, iar inte -rio rul bisericii a cãrei catapeteasmã ºi colecþiade icoane vechi de peste 200 de ani au con-tribuit din plin la crearea unui moment solemnunic care se petrece o datã pe an în sat, ºianume atunci când se sãrbãtoreºte hramul bise -ricii din localitate. De remarcat este faptul cãdeºi slujba religioasã s-a sãvârºit în limbaromânã, corul bise ricii, în intervenþiile salemuzi cale, a folosit alternativ atât limba româ nã,cât ºi limba ucrai neanã.

Dupã încheierea slujbei religioase, cu miccu mare ne-am îndreptat cãtre Cãminul Culturaldin sat unde era o animaþie deosebitã datoritãfaptului cã urmau sã se desfãºoare evenimenteimportante, ºi anume inaugurarea sediului orga-nizaþiei locale a UUR ºi un program artisticinedit.

Activitatea a continuat printr-o slujbã reli-gioasã sãvârºitã de preoþii Angelo-Florin Dumi -trescu ºi Codris Aurel, apoi cu câteva scurtealocuþiuni rostite de preºedintele filialei Tulceaa UUR, Dumitru Cernencu, primarul comuneiCriºan, Vaniuºa Artimov, ºi alþii în care s-a arã-tat, printre altele, importanþa inaugurãrii sediu-lui organizaþiei locale, precum ºi rolul acestuiaîn viaþa social-culturalã a localitãþii.

Dupã încheierea activitãþilor la sediul orga-nizaþiei locale, ne-am mutat la Cãminul Cultu -ral al satului unde urma sã înceapã un programartistic dedicat momentelor festive, iar ceea ce

a urmat a fost o mare surprizã pentru partici-panþi.

Astfel a urcat pe scenã grupul vocal-instru-mental „Veselka“ din Caraorman, aparþinândorganizaþiei locale a UUR sub coordonarea

Gabrielei Artimov, con-stituit din ValentinaMacarencu, Daniela Al -dea, Florentina Deni sov,Florina Platon, TudoriþaPlaton, Monica Solo -mon, Monica Maxim,Iuliana Maxim, MarianaConþolencu, Irina Pla -ton, ªtefania Dani lov,Mihaela Savencu, Flo -rin Platon, pãrinteleAngelo-Florin Dumi -trescu, acompaniaþi laorgã de dl primar Va -niuºa Artimov.

În aplauzele publicu-lui spectator, care nu

conteneau, impresiaprodusã de artiºtiinoºtri a fost deo -sebitã prin aceea cãau interpretat cu multaplomb cântecele:„Cervona roja“, „Ho -ri la sosna“, „Va -niuºa“, „Zelene lys -tea“, demonstrândîncã o data cã debu-tul lor pe scenã, deºiplin de emoþie dinpartea fiecãruia, avenit ca ceva caracte -ristic etniei ucrai ne -ne, unde cântecul ºidansul tradiþional sunt la ele acasã.

De remarcat este faptul cã eleganþa ºi esteti-ca costumelor pe care fetele noastre ºi le-auconfecþionat din proprie initiativã, fãrã nici unajutor ºi într-un timp record (cca zece zile) aucontribuit din plin la reuºita programului artis-tic prezentat pe scena Cãminului Cultural.Programul artistic a continuat cu grupul vocal-instrumental „Rybalka“ din Criºan sub coor-donarea dnei Tudosia Opriºan, grup în a cãrui

interpretare s-au regãsit melodi-ile „Ceas rikoiu pleve“, „Vy -novata ne ia“ etc.

La reuºita întregului pro-gram artistic ºi-au mai aduscontribuþia o parte dintre mem-brii grupului vocal „Ciorne

more“ din Sf. Gheorghe, sub coordonareaMariei Hordei ºi acompaniamentul la armonicãal lui Nicolae Paimschi, iar la final am urcat pescenã cu câþiva membri ai grupului vocal„Zadunaiska Sici“, cu rãdãcini adânci în satulCaraorman, iar programul prezentat de aceºtia acontribuit la întregirea unui cadru emoþionalspecial care se regãseºte numai în locuri ºimomente speciale.

Deºi programul artistic luase sfârºit, publi -cul spectator numeros a rechemat pe scenãAnsamblul „Veselka“ din Caraorman pentru amai interpreta câteva cântece, fapt ce a demon-strat cã acþiunea culturalã pregãtitã de organiza-þia localã Caraorman, de un colectiv de tineriinimoºi sub bagheta familiei Gabriela ºi Va -niuºa Artimov, ºi-a atins scopul propus, ºi anu -me de a arãta atât localnicilor, cât ºi vizitato-rilor cã în Caraorman tradiþia este pãstratã înbune condiþii ºi are viitorul asigurat dacã sunt ºioameni de calitate implicaþi în aceste proiecte.

Nu pot încheia acest articol înainte de a lemulþumi membrilor grupului vocal-instrumen-

tal „Veselka“ din Criºan, pãrintelui Angelo-Florin Dumitrescu, celorlalte grupuri vocalecare s-au implicat în acest proiect, din Criºan,Sf. Gheorghe ºi Tulcea, tuturor locuitorilor dinCaraorman, vizitatorilor ºi, nu în ultimul rând,sponsorilor (atâþia câþi au fost), care au fãcut larândul lor eforturi pecuniare deosebite.

Dumitru CERNENCU

Caraorman în sårbåtoareCaraorman în sårbåtoare

Primirea oaspeþilor

Ansamblul „Zadunaiska Sici“

(Urmare din numãrul 203/204)

Din pãcate, tânãra generaþie este hipnotizatãde modele strãine ºi ambiþii de promovare.Vãduva Ucrainã se poate considera ºi lipsitã deprunci.

În „Haidamacii“, îl vedem pe ªevcenkoatent la reorientarea cognitivã a epocii sale. Elîºi îndeamnã compatrioþii sã se dedice cu noaº -terii, sã studieze limba de la care porneºtenaºterea unei civilizaþii, deoarece identitateapopoarelor nu poate fi separatã de narativitate.

În interiorul poemului, aflãm pasaje meta-literare, cum ar fi interpelarea cititorului sauautoironia apologeticã, o strategie retoricãîntrebuinþatã ºi de Byron în „Don Juan“ ºi„Beppo“. Poetul se scuzã pentru faptul cãfoloseºte o sursã modestã, adicã o poveste abunicului. Autoironia apologeticã semna -lizeazã, de obicei, o schimbare în sensibilitatea

cultu ralã. Pare o rein-scripþie a procedeului by -ro nian, urmãtoarele ver-suri rezumând laudaanarhistului aristocrat la

adre sa propriei puteri asupra oamenilor sãi:Sau poate între timp mã voi întoarceLa mica mea ceatã de haiduci,Iar dupã ce-o voi fi condus la þintã,M-oi odihni.Ca ºi Puºkin, totuºi, poetul reînscrie motivul

doar pentru a-l transforma. Face acest lucrumodulându-l într-o specie medievalã: roma nulcavaleresc, în care regele Arthur, la masa luirotundã, este primus inter pares (primul întreegali). Fiul de ºerbi a abandonat discursulpolitic nemijlocit, alegând pentru conaþionali ofigurã a ceremonialului ºi virtuþilor cavalereºti.

Citindu-l pe Taras ªevcenko, parcurgem,aºadar, întreaga paradigmã a reprezentãrilorromantice ale individualitãþii. Simþim, totuºi, cãreziduurile lecturilor sunt un contrapunct inferi-or omului viu, întrupat în istorie, pentru carescrisul este destin.

Maria-Ana tUPAN

NaraÆiuni culturale: euri romantice



Formarea statului ucraineancondus de Pavlo Skoropadskyi

(29 aprilie - 14 decembrie 1918)

În condiþiile ocupãrii Ucraineide cãtre trupele germane, adevãra -tul stãpân al Ucrainei era feld ma -re ºalul von Eichorn care decretasecele mai drastice mãsuri de rechi -zi þionare a produselor agricole,transformând Ucraina într-un ief -tin ºi comod ma ga zin de apro -vizio nare pentru Pute rile Cen trale.Iar când Rada Centralã ºi Guver -nul Golu bo wicz - Petliura au pro -testat împotriva acestor mãsuri,von Eichorn a ordonat dezarmareadi vi ziilor ucrai ne ne, arestarea unormembri ai Radei Centrale ºi ai Gu -vernului. Congre sul pro prie tari loragricoli, convocat ad-hoc, a pro -cla mat ca hat man al Ucrainei pegene ralul þa rist de ori gi ne etnicãucrai neanã, Pavlo Skoro padskyi,ma re latifun di ar, a cãrui germano -fi lie ofe rea ga ranþii sigure ocupan -þilor ger mani.

Acesta s-a supus cererilor pãrþiigermane de ocupaþie ºi a decretat:

- desfiinþarea Radei CentraleUcrai nene ºi a Guvernului aces-teia;

- alegerea organelor guver na -men tale sã fie fãcutã cu acordulgerma nilor;

- interzicerea manifestãriloranti germane;

- restabilirea proprietãþii privateasupra pãmântului;

- înlãturarea de la putere amembrilor Guvernului RepubliciiPopu lare Ucrainene.

Tot la Congresul ZemstvelorProprietarilor din Ucraina, genera -

lul Pavlo Sko -r o p a d s k y i ,h a t m a n u lUcrai nei, aemis o De -claraþie (Hra - mota) cãtrepo po rul ucrai -nean prin careau fost apro-bate legileprivind siste -mul de gu -

vernare în Ucraina, potrivit cãrorahatmanul deþine întreaga putereexecutivã ºi legislativã. El adevenit ºi comandantul suprem alarmatei ºi flotei ucrai nene, rãmâ -nând ca numai controlul asupraputerii judecãtoreºti sã fie exe cutatde cãtre Tri bunalul Su prem.

A fost schimbatã ºi denumireastatului: Republica PopularãUcrai neanã a devenit Statul Ucrai -nean (Ukrainska Derjava). A fostdesfiinþatã ºi autonomia localã.

La 3 mai 1918, a fost format unnou guvern provizoriu în frunte cuM. Vasylenko, cu 11 miniºtri, dincare numai doi erau ucraineni, res -tul fiind reprezentanþi ai partidelorpro ru se.

Acest guvern era susþinut demarii industriaºi, moºieri, par-tidele pro ruse ºi de puterea de ocu-paþie germanã. Aceasta din urmãîºi aroga dreptul de a se amestecatot mai mult în treburile interne aleStatului Ucrainean.

Nemulþumiþi de aceastã situa -þie, când aproape toatã Ucraina eraocupatã de germani ºi austrieci(nu mãrul militarilor germani ºiaus trieci în partea de sud a Ucrai -nei a ajuns la 800.000), opo zi þia adesfã ºurat la Kiev ºi în alte loca -

litãþi, în perioada 8-16 mai 1918, oserie de manifes tãri (congrese,conferinþe) ale þã ra nilor, muncito-rilor ºi ale altor partide so cialiste ºisocial-demo crate ucrai nene, cucare prilej s-au adoptat rezoluþiiprivind nerecu noaºterea regimuluiinstaurat de Pavlo Sko ro padskyi,care a anulat toate cuce ri ri le d e -mo crat-repu blicane, adop ta te la alIII-lea ºi al IV-lea Uni ver sal alRadei Centrale a Republicii Popu -lare Ucrainene.

Hatmanul P. Skoropadskyi aformat, la mijlocul lunii mai 1918,un nou guvern în frunte cu F. Ly -zo hub, în componenþa cãruia auin trat 14 miniºtri; o parte dintre eiau fãcut parte din vechiul guvernpro vizoriu condus de M. Vasy len -ko.

De remarcat cã împotriva acþiu-nilor promovate de guvernul Sko -ro padskyi ºi de armata germanã deocupaþie, locuitorii din comunaKa nej (Elisavethrad) s-au rãsculat,în perioada 20 mai - 3 iunie 1918.Rãz meriþa lor a fost înãbuºitã însânge, fiind spânzuraþi ºi împuº -caþi 117 oameni de cãtre forþelerepresive hatmaniste ºi germane.

Pentru apãrarea drepturilor de -mo cratice Uniunea partidelor ºior ganizaþiilor antihatmaniste s-aîn trunit în ilegalitate la Kiev la 22mai 1918 unde s-a adoptat un me -mo randum cu doleanþele ucrai ne -nilor ce a fost tri mis hatmanului P.Sko ropadskyi semnat de A. Ni -kols ki, preºedintele Uniu nii res -pective.

De asemenea, la Ekaterinoslav,la 22 mai 1918, s-a desfãºurat ogre vã generalã a tuturor întreprin -derilor ºi instituþiilor locale în drep-tate împotriva puterii hatmaniste.

PreºedinteleUniunii Zem -stve lor Ucrai ne -ne, Symon Pet -liura, a tri mis, la28 mai 1918, unpro test lui Mu -mma, am ba sa -dorul Ger ma nieiîn Ucrai na, so li -ci tându-i opri reaares tã ri lor înma sã, de cã treforþele mi li tareger ma ne, a per soa nelor im plicateîn ac þiunile an ti hatmanis te ºiantigermane.

La 30 mai 1918, Skoropadskyia emis o lege prin care militariiucrai neni sunt obligaþi sã depunãjurãmântul de credinþã faþã deStatul Ucrainean. Cei care au avutalte vederi politice au fost scoºidin armata Statului Ucrainean.

Germania ºi Austro-Ungaria aurecunoscut juridic Statul Ucrai -nean, condus de hatmanul PavloSkoropadskyi, abia la 2 iunie1918.

Pentru a opri ostilitãþile militareîntre statul Ucraina ºi Rusia Sovie -ticã, la 12 iunie 1918, s-a semnatla Kiev, un tratat preliminar.

Un alt memorandum al UniuniiZemstvelor, conduse de SymonPet liura, a fost la 16 iunie 1918 tri - mis lui Skoropadskyi prin care secerea libertatea de a se autoad mi - nistra zemstevele, demisia gu ver -nului ºi convocarea Radei aStatului Ucrainean.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Mihai POCORSChI

Lupta pentru l ibertate , identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

Prin aceastã scri -soare deschisã, ªcoala cu clasele I-VIII nr. 5„Bogdan Vodã“ din Rãdãuþi doreºte sã apre-cieze atât întreaga activitate didacticã pe carea desfãºurat-o aici, timp de peste 35 ani, dom-nul profesor Bodnar Ioan, cât ºi colaborareaulterioarã cu domnia sa în calitate de preºed-inte al filialei Suceava a UUR, respectiv, con-silier I pe probleme de mi no ritãþi din cadrulPrefecturii judeþului Suceava.

În calitate de cadru didactic, considerãm cãdomnul prof. Bodnar Ioan a fost ºi este cu ade-vãrat un om dãruit profesiei sale. Numeroºicopii poartã în inimile lor numele ºi amintireaunui profesor cu mare har ºi tact pedagogic.Aceastã ºcoalã ºi-a înscris în cartea de onoare

numele ºi vibraþia unui mare om, care a trãit ºitrãieºte pentru ºcoalã.

Dintre momentele reprezentative, ar fi demen þio nat „povestea buldozerului“, „povesteaporþilor“, „echipa, de ºoc“, care se gãsesc înSTU DIUL MONOGRAFIC pe adresawww.ºcoala5radauti.ro, activitãþi care au cul-minat cu amenajarea bazei sportive ce astãzi îipoartã numele. De asemenea, domnul profesora contribuit la amenajarea primului cabinet in -ter cultural din judeþul Suceava, în anul 2003.

Începând cu anul 2006, când domnul profe-sor este numit consilier 1 pe probleme demi no ri tãþi în cdrul Prefecturii ºi ales prim-vice -pre ºe dinte al UUR, începe o nouã etapã aactivi tãþii acestuia.

Roadele apar repede,iar în ce pând cu anulºcolar 2009/2010, odatãcu ve ni rea, la propu -nerea domnului profe-sor, în ºcoala noastrã adoamnei ªtefan George -ta, profesoa rã de limbaucrai nea nã, stu di e reaacestei limbi ia o mareamploare.

Mãrturie stau activitãþile sãptãmânale efec-tuate cu un numãr considerabil de elevi, ob þi -nerea de rezultate deosebite la faza naþio na lã aOlimpiadei de limba ucraineanã, par te -neriatele dintre noi ºi ªcoala, nr. 4 Cer nãuþi ºiLiceul nr. 2 din aceeaºi localitate, schimburilede experienþã transfrontalierã cu mijloaceaudio-video ale cabinetului intercultural.

Pe aceastã cale, aducem mulþumiri acestuiOM cu suflet mare ºi sperãm într-o colaboraredeosebit de fructuoasã ºi pe viitor.

Cu respect ºi consideraþie,

Petru NICUÞÃ,director

PPrrooffeessoorruull ddiinn ççccooaallåå,,

OMUL de dupåOMUL de dupå

PavloSkoropadskyi

Symon Pet liura


Preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovyci, a efectu-at, în luna octombrie, o vizitã de stat în Brazilia. ªefulstatului ucrainean a avut întâlniri cu omologul sãubrazilian, Dilma Rousseff, cu preºedintele SenatuluiCongresului Naþional al Braziliei ºi cu unii ºefi aiorganelor puterii locale. Viktor Ianukovyci s-a întâl-nit, de asemenea, cu reprezentanþi ai comunitãþiiucrai ne ne din Brazilia ºi ai cercurilor de afaceribraziliene.

Cu prilejul vizitei ºefului statului ucrainean înBrazilia au fost semnate ºase documente bilateralemenite sã contribuie la aprofundarea colaborãrii din-tre cele douã þãri în diverse domenii. Este vorba deAcordul între Consiliul de Miniºtri al Ucrainei ºiGuvernul Braziliei privind colaborarea tehnico-mili-tarã, Memorandum privind înþelegerea reciprocãîntre Consiliul de Miniºtri al Ucrainei ºi GuvernulBraziliei asupra colaborãrii în domeniul ocrotiriisãnãtãþii ºi al ºtiinþelor medicale, Memorandum pri -vind crearea Comitetului consultativ ucraineano-brazilian în vederea dezvoltãrii colaborãrii în sec-torul agroindustrial, Memorandum privind înþele -gerea reciprocã între Academia Naþionalã de ªtiinþeAgricole a Ucrainei ºi Corporaþia de CercetãriAgricole „EMBRALA“ din Brazilia, Înþelegerea reci-procã între Agenþia Naþionalã pentru Investiþii ºiAdministrarea Proiectelor Naþionale a Ucrainei ºiAgenþia pentru Investiþii ºi Comerþ „Apex Brasil“ dinBrazilia, Memorandum privind înþelegerea reciprocãîntre Ministerul Energeticii ºi Industriei Carbonifereal Ucrainei ºi Ministerul Industriei Miniere al Bra -ziliei în domeniul producþiei de bioenergie.

La întâlnirea cu reprezentanþii oamenilor de afa -ceri ai Braziliei, preºedintele Ucrainei, Viktor Ianu ko -vyci, a rostit urmãtorul discurs:

Stimate doamne ºi stimaþi domni,Obiectivul acþiunii de astãzi este impulsionarea

apro fundãrii colaborãrii economice dintre þãrile noas-tre.

Aº vrea sã subliniez faptul cã puterea din þaranoastrã este deschisã dialogului cu reprezentanþii cer-curilor de afaceri ºi interesatã sã creeze un mediufavorabil pentru agenþii economici din Ucraina. Spercu tãrie cã interesul oamenilor de afaceri brazilienifaþã de Ucraina va creºte substanþial în viitor. Cãci înmomentul de faþã Ucraina pãºeºte ferm pe drumulreformelor. O parte din acest drum a fost deja par-cursã ºi avem rezultate concrete ale acþiunilor noastre.În Ucraina a fost stopat declinul economic provocatde criza economico-financiarã, þara noastrã înscriin-du-se pe calea dezvoltãrii economice stabile.

În prezent, este în curs modernizarea sectoareloreconomice ºi a infrastructurii de bazã.

Se aplicã reforma administrativã ºi politica statu-lui în sfera combaterii corupþiei strâns legatã de aceas-ta. Am trecut la schimbãri fundamentale în sistemuljudiciar, am realizat reforma fiscalã ºi cea în dome niulpensiilor cu scopul principal de a contribui la dez-voltarea liberei iniþiative.

Am obþinut succese însemnate în ceea ce priveºteperfecþionarea mecanismelor politicii de reglemen -tare, în simplificarea ºi perfecþionarea procedurilor deaprobare. Au fost, în felul acesta, reduse substanþialtipurile de activitãþi licenþiate, s-a redus, de asemenea,numãrul organelor de control, s-a stabilit lista com-pletã a documentelor cu caracter de aprobare ºi s-aintro dus „principiul declarativ“ al emiterii lor, s-ausimplificat simþitor procedurile în construcþii.

Activitatea stabilã a tuturor verigilor puterii ne-apermis sã restabilim tendinþe pozitive pe ansambluleconomiei.

Adresându-mã întreprinzãtorilor brazilieni aº vreasã menþionez faptul cã, în ultimul timp, a crescutsimþitor interesul faþã de Ucraina al partenerilor de

afaceri strãini. În prezent, lucrãm intens la perfec þio -na rea mecanismelor de stat care vizeazã îmbunã -tãþirea climatului investiþional din Ucraina.

Pentru instaurarea unui dialog direct între putere ºibusiness a fost creat Consiliul investitorilor autohtoniºi strãini de pe lângã preºedintele Ucrainei carereprezintã o pârghie în plus în procesul de creºtere apotenþialului investiþional ºi a atractivitãþii statuluinostru. Din acest consiliu fac parte conducãtori aicelor mai mari întreprinderi ucrainene ºi reprezentanþiai investitorilor strãini importanþi. Ne va face o de o -sebitã plãcere dacã ºi reprezentanþii marelui businessbrazilian îºi vor manifesta dorinþa ºi interesul de alucra în cadrul acestui mecanism de colaborare a pu -terii cu întreprinzãtorii, devenind membri aiConsiliului. Activitatea acestuia are ca scop, întrealtele, facilitatea atragerii ºi valorificãrii eficiente ainvestiþiilor autohtone ºi strãine, asigurarea drep-turilor constituþionale la proprietate privatã ºi la liberainiþiativã.

În vederea stimulãrii atragerii investiþiilor strãine,Programul guvernului prevede ca investitorii sã pri -meas cã un ajutor complex pentru iniþierea ºirealizarea proiectelor investiþionale prioritare pentrudezvoltarea economicã a þãrii în domeniul transpor-turilor, energetic ºi telecomunicaþii, în cel al ecolo-giei, al dezvoltãrii infrastructurii municipale, al între-prinderilor mici ºi mijlocii.

A fost creatã Agenþia de Stat pentru Investiþii ºiAdministrarea Proiectelor Naþionale ale Ucrainei carese ocupã de investiþii în regim de „ghiºeu unic“.

Vreau sã subliniez faptul cã proiectele naþionaleconsiderate prioritare trebuie sã devinã o locomotivãa creºterii economice.

Toate proiectele naþionale ale Ucrainei care sunt,practic, similare Programului de dezvoltare acceleratãa Braziliei, sunt deschise pentru investitorii strãini.

Ca atare, aº vrea, astãzi, sã atrag atenþia dumnea -voastrã asupra Proiectului naþional „Energie nouã“ ºiProiectului naþional al terminalului maritim pentrugazul natural lichefiat.

Proiectul naþional „Energie nouã“ prevede luareaunor mãsuri pentru creºterea randamentului energeticºi dezvoltarea energeticii alternative în Ucraina.

Ucraina doreºte ca posibilitãþile energeticii rege -nerative sã fie folosite cât mai complet, lucru demon-strat ºi de faptul cã în 2009 în Ucraina a fost introdus„tariful verde“, unul dintre cele mai ridicate din Euro -pa, iar în anul urmãtor þara noastrã s-a afiliat laComunitatea Energeticã Europeanã.

ªtim cã companiile din Brazilia au o vastã expe-rienþã în realizarea proiectelor similare cu Proiectulnaþional „Energie nouã“ ºi ca atare le invit la colabo-rare activã.

Proiectul naþional al terminalului maritim de gazenaturale lichefiate prevede construcþia, în cursulurmãtorilor trei ani, a acestui obiectiv cu o capacitatede 10 miliarde metri cubi pe an. Importanþa acestuiproiect constã în faptul cã el asigurã o sursã alterna-tivã de achiziþionare a gazelor naturale. De asemenea,proiectul permite lãrgirea canalelor alternative delivrare a gazelor în Europa prin sistemul de transportal gazelor existent în Ucraina. Proiectul este impor-tant ºi pentru construcþia sistemului european de secu-ritate.

Câºtigãtorul licitaþiei pentru elaborarea fundamen-tãrii tehnico-economice a construcþiei terminaluluieste compania spaniolã „Socoin“ care urmeazã sãpregãteascã documentul necesar pânã la sfârºitul luniiianuarie 2012.

În continuare, la începutul anului viitor, investi-torii vor putea primi calculele economice concrete laacest proiect. Acesta va fi primul proiect de anvergurãce se va realiza prin parteneriat public-privat.

ªtiu cã în Brazilia funcþioneazã cu succes douã

terminale de regazificare similare, Golful Guanabara(oraºul Rio de Janeiro) ºi Port Pecen (statul Ceara).

Aº vrea sã subliniez faptul cã participarea com-paniilor braziliene la acest proiect are pentru noi omare importanþã. De aceea, vã învit sã deveniþi inves -ti tori strategici.

Sunt bucuros sã confirm faptul cã Brazilia estepartenerul economic ºi comercial cheie al Ucrainei înAmerica Latinã. Pe de altã parte, parteneriatul nostrutrebuie sã capete noi valenþe.

Doresc sã remarc rezultatele bune ale celei de-a V-aºedinþe a Comisiei interguvernamentale ucraineano-bra ziliene pe probleme de colaborare economico-co mer cialã care a avut loc la Kiev, la sfârºitul luniiseptembrie.

Îndeplinirea înþelegerilor la care s-a ajuns, îndeo -sebi a celor ce privesc colaborarea în sfera energeticã,va avea ca rezultat dezvoltarea în continuare acolaborãrii între þãrile noastre.

Îmi face plãcere cã remarc faptul cã, în primelenouã luni ale anului 2011, volumul comerþului bila -teral de mãrfuri cu Brazilia a crescut cu o treime,comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut.

Pe de altã parte, sunt ferm convins cã volumulactual al comerþului nu reflectã adevãratele posibil-itãþi ale pãrþilor. Apreciez cã diversificarea comerþuluibilateral cu accent pe segmentul tehnologiilor de vârfeste în interesul oamenilor de afaceri atât din Ucraina,cât ºi din Brazilia.

Întreprinderile ucrainene produc o gamã largã deproduse chimice ºi metalurgice, din domeniul con-strucþiilor de avioane ºi nave, precum ºi echipamentepentru construcþii de maºini ºi energeticã.

Aº vrea sã subliniez faptul cã, în problema cola -borãrii tehnologice, întrerpinderile ucrainene sunt maiflexibile, decât companiile europene ºi nord-ameri-cane.

Legat de aceasta, existã perspective importantepentru iniþierea, în Brazilia, a unor proiecte comunepe bazã de tehnologii ucrainene ºi investiþii brazi -liene. În favoarea lor pledeazã experienþa de colabo-rare deja existentã.

Este vorba, în primul rând, de proiectul strategic„Ciclon-4-Alcantara“ din domeniul aerospaþial carese realizeazã pe bazã bilateralã, proiect ce a trecutdeja în faza de realizare practicã.

Cum am putea sã nu amintim ºi de pregãtirile pen-tru organizarea în Ucraina a unui eveniment sportivgrandios ºi anume a finalei Campionatului europeande fotbal, în 2012.

Apoi, în Ucraina se realizeazã proiecte mari deinfrastructurã, atractive pentru investitori. Am învedere construcþia de hoteluri, de drumuri, de obiec-tive sportive etc.

Vom saluta cu plãcere participarea businessuluibrazilian la realizarea tuturor acestor proiecte de pers -pectivã.

În afarã de aceasta, în momentul de faþã, agricul-tura, industria prelucrãtoare, construcþiile de locuinþe,domeniul comunicaþiilor capãtã tot mai multã impor-tanþã ºi atractivitate investiþionalã. ªi aceste sectoaresunt deschise pentru investitorii din Brazilia.

În fine, vã rog sã-mi permiteþi sã subliniez faptulcã Ucraina este deschisã dialogului cu oamenii deafaceri brazilieni la toate nivelurile, începând cu între-prinderile mici ºi mijlocii pânã la cele mai mari cor-poraþii.

Vã invitãm sã descoperiþi ºi dumneavoastrã Ucrai -na cu potenþialul ei nelimitat cumulat cu hãrnicia ºibunãvoinþa tradiþionalã a poporului ucrainean.

Vã invit sã vizitaþi Ucraina pentru a stabili con-tacte de parteneriat cu companiile ucrainene, pentru adiscuta posibilitãþile ºi a identifica cãile de dezvoltarea colaborãrii reciproc avantajoase,

Vã mulþumesc pentru atenþie.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, la întâlnirea cu

reprezentanÆii cercurilor de afaceri din Brazilia



În acest „dialog“ nerostit, cu autorul monogra -fiei, se impun, de asemenea, uºoare „retuºãri“ în tra -tarea de cãtre domnia sa a problemei haiduciei, spreexemplu. Domnul Ion Aflorei afirmã cã „în secolulal XVIII-lea istoria huþulilor moldoveni este plinãde hoþii ºi prãdãciuni“ ºi cã„pe la 1742 tulbura liniºteamunþilor celebrul haiducOlexa Doboº ciuc“, „refu-giat în Mol dova“ ºi „cãutatde sta ros tele polon Kriwo -kowski“, care „cere extrãdarea de la ConstantinVodã Mavrocordat“, ºi „starostele de Cernãuþi primiordin sã sileascã pe localnici sã descopere ascunz-iºul haiducului“, ce „se mistuie la Rãstoace“ (p.77).

Cum reiese din cea mai interesantã lucraredespre predecesorii ºi urmaºii lui Olexa Doboº,aceea a lui Julian Þelevyci (D-r }l$an Wele viq,Oprikci. Pro Olecsu Dovbuyuca ta ego po pe -rednic$v $ nastupnic$v, „Rus"ca $storiqna b$ -bl$o teca“, tom XIX, Lv$v, 1897), scrisã pe bazadepoziþiilor judiciare aflate în arhivele oraºuluiStanislav, depoziþii fãcute între anii 1703-1723 ºi1738-1751 de cãtre haiducii prinºi ºi judecaþi, cumreiese, de asemenea, ºi din lucrãrile cunoscuþilorcercetãtori ai haiduciei din Carpaþi, precum V.Hraboveþkyi, E. M. Kosacevskaia º.a., Olexa Doboº(nãscut în anul 1719, în satul Pecenijyn din comita -tul Kolomyia, în familia munteanului sãrac, VasylDoboº - mort în 1745) acþiona cu ceata sa cuprecãdere în „epicentrul“ Huþuliei, zonã numitã, înucraineanã, Huþulºcina, cu renumitul vârf Ciorno -hora, izvoarele istorice neatestând faptul prezenþeisale în zona Moldovei. Este consemnatã, în schimb,„coborârea“ cetelor de haiduci ucraineni carpaticipânã la Câmpulungul Moldovenesc, Dragomirna ºichiar Neamþ. Însã legendele ºi cântecele despreOlexa Doboº s-au pãstrat chiar pânã în zilele noas-tre, afarã de zona carpaticã ucraineanã, ºi în toateaºezãrile cu populaþie huþulã sau huþulo-buco vi -neanã din România (Bucovina, Maramureº, Banat).

În al doilea rând, Olexa Doboº nu cã doar „tul-bura liniºtea munþilor“, ci, la vremea sa, a devenitcel mai renumit ºi de temut exponent al lupteiantifeudale, dobândind, cum remarca ºi Kaindl,cunoscuta aureolã de haiduc ideal care „lua de labogaþi ºi dãdea sãracilor“, luându-le apãrarea ºifiind necruþãtor cu aceia care îl urmãreau. Din aces-te ultime douã motive i s-a tras ºi moartea.

Asemenea eroilor mitici, cei mai de seamã hai -duci, în tradiþiile populare, erau investiþi cu o nease-muitã calitate, ºi anume invulnerabilitatea. Pentrucurmarea firului vieþii lor, cineva era pus (sau obli -gat) sã afle secretul vulnerabilitãþii ºi prin ce pot fiei omorâþi. Ca iscoditori ºi trãdãtori, în legende ºicântece populare, apar fie iubita haiducului, fie unuldintre fârtaþi (în cazul lui Pintea Viteazul), aceastafiind o abordare tipologicã ºi aureolatã, pentru aconferi legendei sau cântecului o puternicã„vibraþie“ emoþionalã.

Prin aceastã prismã tipologicã aureolatã estezugrãvitã ºi moartea lui Olexa Doboº, ce are ca„suport“ o realitate crudã care „alimenteazã“, totuºi,admirabil schema tipologicã: deºi sfãtuit de cãtrefârtaþi sã renunþe la hotãrârea sa, Olexa Doboº,împreunã cu trei haiduci, în seara zilei de 23 august1745, vine la casa vechilului ªtefan Dzvinka(nicidecum în „vizitã“ nocturnã la soþia acestuia,consideratã, în folclor, drept iubitã a haiducului) s-orãzbune pe fosta soacrã a vechilului, care, întâlnin-du-l pe Doboº, i s-a plâns cã fiica ei, mãritatã dupãvechil, a murit, urmaºi nu existã, iar Dzvinka refuzãsã-i restituie zestrea fiicei, dar totodatã ºi sã-lpedep seas cã pe vechil, deoarece auzise cã acesta îlurmã reºte ºi vrea sã-l lichideze. În timp ce încearcãsã scoatã uºa din balamale (acest element ºi cele-lalte, ale întâmplãrii tragice, se regãsesc în legendeºi cântece populare), vechilul îl rãneºte grav, prinîmpuºcare, în umãrul drept. Supãrat peste mãsurã,Doboº ordonã sã fie incendiatã casa, însã haiduciiînsoþitori îl înduplecã, îl despovãreazã de arme ºi-lduc de subsuori în pãdure, ascunzându-l sub o grã-

madã de crengi.Acestea sunt datele depoziþiei, fãcute de unul

dintre haiducii însoþitori, Vasyl Baiurak, la jude-carea sa la tribunalul din Stanislav, depoziþie cecoincide în întregime cu aceea fãcutã de vechil laacelaºi tribunal, la cinci zile dupã rãnirea mortalã ahaiducului. Corpul neîsufleþit al lui Doboº a fostexpus la Kolomyia, apoi tãiat în bucãþi ºi pus în þepeînalte la rãspântii de drumuri - drept mãrturie cã,totuºi, invulnerabilul erou a murit ºi pentru a semã-na fricã în eventualii sãi continuatori. ªtefanDzvinka a fost recompensat subs tan þial ºi scutit, el

ºi urmaºii sãi, de toate dãrile faþã decoroana polonã (V.V.Grabovew"ci<, Antifeo da l" naborot"ba carpats"cogo oprik - c$vstva HUI-HUIII stol$t", Vid-voL"v$vs"cogo un$versitetu, 1966, s. 58; 120).

În legãturã cu un exponent mai recent alhaiduciei huþule, Lukian Kobylyþea, despre careistoricul bucovinean Theodor Balan îmi spunea cã„era un bãrbat atât de frumos cum numai Hristosputea sã fie“, s-ar fi putut oferi câteva informaþii de„trezire“ a curiozitãþii cititorilor în special din zone -le Sucevei, Rãdãuþilor: printre deputaþii bucovinenidin parlamentul vienez, alãturi de Kobylyþea, unul,Ion Dolenciuc, era din Dãrmãneºti; tradiþii, cântecepopulare ºi relatãri despre Kobylyþea au fost culesede la urmaºii acestuia, în Nisipit.

În ciuda multitudinii pãrerilor înºirate privindapartenenþa etnicã a huþulilor ºi a neîmpãrtãºirii vre-uneia dintre ele, domnul Ion Aflorei, prin expresiilefolosite ºi remarcile fãcute aratã cã, de fapt, aceastãgrupã etnicã aparþine seminþiei ucrainene, eti che -tând-o ca populaþie huþulo-ucraineanã (p. 271), dinlimba cãreia, afarã de cuvinte huþule, citeazã ºi altelexeme ce sunt deopotrivã comune ºi limbii ucrai -nene general vorbite (cnik, zaterca, pampukci,pastuhi, w$dilo, corito, zubr$vca; Miha<lo,Petriha, }rco, Ivanco º.a.), iar despre una dintrebunele pãstrãtoare ale datinelor ºi cântecelor huþule,Reveca Danilaºciuc, afirmã cã „ºtie sã scrie ºi sãciteascã (ºi în limba ucraineanã)“, „îþi vorbeºte înversuri ºi-þi cântã în limba lui ªevcenko“. Repro -ducerea, în traducere româneascã, a improvizaþiilorcântate privind „viaþa grea“, din pãcate, nu poate damãsura limbii lui ªevcenko“. Despre o altã local-nicã, Petreha (= ucr. Petriha), afirmã cã „are multhaz. Le zice ca la carte“. Despre unul Marinicãspune cã „ºtie multe vorbe cu tâlc“, iar „baciul de lastânã (…) îþi poate povesti ore-n ºir fãrã sã seopreascã“. Cea mai edificatoare observaþie se referãla „vecina de peste apã“, despre care, „cu amar înglas“, vecinul profesorului „se destãinuie“: „Babaasta are douã minþi: cu una sã împrumute ºi cu altasã… uite“, „numai cã, - noteazã profesorul cu refe -rire la «estompata» echivalare, în româneºte, a celorspuse de bãtrânã, - în graiul locului sunã mai armo-nios“ (subl.n. - I.R.). Edificatoare este aceastãultimã observaþie, fiindcã ea demonstreazã cã dom-nul profesor Ion Aflorei a deprins într-atât de binevorbirea huþulo-ucraineanã, încât sesizeazã pânã ºisubtilitãþile valenþelor ei expresive, funcþiile stilis-tice ale interferenþei lingvistice româno-ucraineneîn vorbirea adulþilor ºi a elevilor, mai ales („Lamuncã - mai pomalo“ = rom. mai + ucr. pomalo ;cutare „mãnâncã pâinea… singur“ = ucr. sami<, înloc de „pâinea goalã“; „Pan (= ucr. pan) ºef, maiiute“; calul îngropat de câteva zile „s-aude“ = ucr.quti, adicã rãspândeºte un miros urât). Deprindereavorbirii huþule de cãtre autorul monografiei esteatribuitã, chipurile, vecinului, care, „Venit dintr-unþinut încãrcat de istorie ºi legendã (= Neamþ, zonanatalã a domnului Ion Aflorei - I.R.), proaspãtabsolvent de cele înalte ºcoli, înarmat cu dorinþa dea face lucruri mari, s-a obiºnuit repede cu satulaºezat în cãuºul de munte. Nu prea cunoºtea graiullocalnicilor, dar l-a învãþat uºor“ (p.316). Aºa stândlucrurile, cum a procedat cu mult timp înaintea saR.F. Kaindl, ºi domnul Ion Aflorei ar fi putut oferi„în graiul armonios“ huþul ºi în traducere româ neas -cã capitolul „Vorbe cu tâlc“, o adevãratã „minã“ despiritualitate, umor suculent ºi enorm de multe

subiecte pentru schiþe literare á la Mihai Traista, cuinconfundabilul sãu „unchi“, Feriºciac. Ce-i drept,la p. 273-278 este dat textul scenetei dramatizate,„La ºezãtoare“, în care acþioneazã personajeleIvanko, Teo, Frasena, Iurko, Musafirii, D1 - 5, R1 -5, cu dialogul în limba românã, presãrat cu cântecehuþule (cu destule greºeli de transcriere), scenetãculeasã, chipurile, în Brodina de Sus, dar care, defapt, este o încercare facilã de reeditare a ºezãtorii,foarte departe însã de „savoarea“ ei popularã.

Apartenenþa localnicilor la populaþia ucrai nea -no-huþulã este confirmatã ºi de onomastica locali -tãþii, cele mai frecvente nume atingând cifra de 244,iar printre ele ºi unele purtate de personalitãþi curenume în cultura Ucrainei, cum ar fi Velyciko,autorul uneia dintre cele trei cronici cãzãceºtimedievale, sau Andruchovyci, unul dintre cei maivaloroºi prozatori ucraineni contemporani, foarte

cunoscut ºi tradus în multe limbi ale lumii, anul tre-cut ºi în românã - romanele „Douãsprezece inele“ ºi„Moscoviada“.

Printr-o abordare ºtiinþificã se remarcã capitolelePopulaþia aºezãrii Izvoarele Sucevei (Evoluþianumericã a populaþiei; Miºcarea naturalã a popu-laþiei; Mobilitatea teritorialã a populaþiei; Structurapopulaþiei - pe sexe ºi grupe de vârste, confesionalã(98,2% = ortodocºi pe stil vechi), Aºezãrile ome -neºti (Vechimea, evoluþia ºi tipologia aºezãrilor - curisipire liniarã, areolarã, cu tendinþe de grupare înperimetrul construit, fizionomia, mãrimea ºi funcþii -le satelor; aspecte edilitar-gospodãreºti), Conside -ra þii economice (modul de folosinþã a terenului;agri cultura; creºterea animalelor; economia fores -tierã; fondul cinegetic; cãile de comunicaþie ºi trans-porturile; comerþul ºi activitãþile meºteºugãreºti ºiindustriale), Consideraþii etnogra fice (Meºteºu gu -rile þãrãneºti - prelucrarea lemnului, torsul, þesutul;gospodãria þãrãneascã; portul popular; pãstori tul;tradiþii, obiceiuri, superstiþii; mân cã ru rile tradi þio -nale), Viaþa spiritualã (Biserica, cape lele). O partedistinctã a acestui capitol o repre zin tã ªcoala, ce areo istorie îndelungatã. La ªipo tele Sucevei (Ucrai -na), din care fãcea parte satul Izvoa rele Suceveipânã în 1940 (cu denumirea de Izvor), prin strãda-nia lui Iraclie Porumbescu, a funcþionat o ºcoalãparohialã din anul ºcolar 1851/1852.

La Izvoarele Sucevei, prima ºcoalã a fost înfi-inþatã în anul 1908, aceastã instituþie cunoscând,treptat, o evoluþie ascendentã, în anul ºcolar1960/61 generalizându-se învãþãmântul de ºapteclase, în 1964/65 - cel de opt clase, iar în 1975/76 -cel de zece clase. Interesante ºi utile sunt „paletele“din capitolul „Dascãli de ieri“.

Partea a doua a monografiei începe cu un capi-tol-document, „Catalogul ºcolii“, în care, începândcu anul ºcolar 1945/46 ºi pânã la 2008/2009, sunttrecuþi nominal toþi elevii claselor respective, îm -preu nã cu învãþãtorii ºi profesorii lor.

Venit dintr-un þinut încãrcat de istorie ºi stabilitîntr-unul mirific, pe care l-a îndrãgit, domnul IonAflorei nu putea sã nu includã în monografia sa ºiun capitol formulat la modul poetic, „La obârºiilesufletului“, ce cuprinde poezii ºi scurte „pastele“ înprozã, aparþinând diverºilor autori, multe aparþinândautorului, unul intitulat fiind „Dascãlul“, din care,chiar ºi printr-o sumarã spicuire, transpare chipulsãu luminos de dascãl dãruit total multiplelor salepreocupãri ºi, înainte de toate, îndeplinirii celei mainobile îndeletniciri omeneºti: „Olarul modeleazã unboþ de lut. Fochistul dã cãldurã. Apa iute a munþiloraduce luminã în case (…). Dascãlul modeleazã su -flete fragede ºi gingaºe. ªi nu-i deloc uºor (…).Picãturã, micã, micã, din dascãl se regãseºte înfiecare dintre noi. Ce-ar fi lumea fãrã dascãl? (…).Fãrã sã ne dãm seama, dascãlul ocupã prima …pãr-ticicã a sufletului nostru (…). El, dascãlul, are viaþalui, universul lui. Mintea-l rãscoleºte continuu.Cautã. Cerceteazã. Nãscoceºte. ªi a gãsi soluþii pen-tru cei ce mâine vor zidi o lume nouã, nu-i uºordeloc, ºi puþini s-ar încumeta s-o facã“.

Un asemenea dascãl este ºi stimatul domn IonAflorei.

Ioan REBUªAPCÃ

IzvoareleSuceveI

v v

Blazonul dascålului onorat

cu asupra de måsurå


Bazele viitorului Ansamblu de cântec ºidans ucrainean „Zorea“ au fost puse în 1996,când Organizaþia de Tineret Ucrainean dincadrul Uniunii Ucrainenilor din Bucureºti,condusã de studentul Ostap Lupºac, a avutiniþiativa de a înfiinþa un grup vocal ucraineancare sã promoveze muzica popularã ucraineanãautenticã ºi care sã aibã menirea de a atrage câtmai mulþi tineri cãtre organizaþie. Iniþial, dinacest grup vocal, au fãcut parte foºti membri aiGrupului vocal de copii „Clo poþeii veseli“ careau activat în Bucu reºti aproa pe 5 ani,la aceºtia adãugându-se, apoi, tineristudenþi ºi elevi sosiþi sã studieze înCapitalã. Prima conducãtoare a grupu-lui „Zorea“ era profesoara de ucrai -neanã Iaroslava Colotelo cu care gru -pul a cântat cântece ucrainene pe douãvoci.

Dupã ce, în anul 1997, a primit cadona þie din Cernãuþi (Ucraina) 10 cos-tume populare de femei ºi câtevacãmãºi pentru bãrbaþi, la conducereagrupului, a venit profesoara de muzicãTatiana Fe durþea, soþia unui diplomatde la Amba sada Ucrainei în Bucureºti,care a cãutat sã transforme grupulvocal într-un veritabil cor pe patruvoci, crescându-l nu me ric si calitativ.

Începând din anul 1999, corul„Zorea“ ºi-a diversificat repertoriul ºiactivitatea, formând, totodatã, ºi un grup dedans popular ucrainean. Uniunea Ucrainenilordin Bucureºti, pe lângã care funcþioneazã an -samblul, a reuºit sã procure tinerilor dan satori -bãieþi ºi fete - câteva costume populare de dansdeosebite.

Cu ocazia Zilei Minoritãþilor Naþionale, îndecembrie 1999, la Sala ARCUB din Bucu -reºti, ansamblul s-a pre zen tat cu un concertaniversar (familia Fedurþea urma sã se retragãdin þarã), iar ansamblul a impresionat publicul,pentru prima datã, cu douã minunate dansuripopulare ucrai nene, „Ver cho vynka“ºi nemuritorul „Ho pak“ ucrainean.

În toamna anului 2000, Ansam -blul „Zorea“ a reuºit sã-ºi îm pli -neas cã un vechi deziderat: cu spriji -nul UUR, al artistului Mihai Pocor -schi, un prieten al ucrainenilor, lastudioul acestuia s-a realizat ocasetã audio ºi un CD profesional cumuzicã ucraineanã.

Dupã plecarea dnei T. Fedurþeadin þarã, conducerea corului a fostpreluatã de tânãra Hristina-LarisaColotelo (azi Clempuº), sprijinitã dedra Lucica Bocicor (azi Pe rojuc), ladans, în timp ce în fruntea Organi za -þiei de Tineret Ucrainean se aflaMihai Colotelo care a þinut „cu din -þii“ ca formaþia sã nu se destrame(aºa cum ne-a cerut-o ºi dna Fe durþea la des -pãrþire).

Ansambul ucrainean „Zorea“ a evoluat, îndecursul celor 15 ani de existenþã, pe diversescene din þarã ºi de peste hotare. Dintre eveni-mentele din þarã amintim câteva organizate deUUR: „Zilele Taras ªevcenko“ la Bucureºti,Tulcea (în anii 1995, 1999, 2004), la Timiºoaraºi Caransebeº - în anul 2003; „Zilele culturii

ucrainene“ în Banat - la Caransebeº (anul2000), în Dobrogea - la Letea (1998) ºi laChilia Veche (2000); Sãrbãtorirea poetuluiucrainean Havrylo Clempuº la Valea Viºeului(în 2006 ºi 2010 - la centenar); Comemorareahatmanului Mazepa de UUR - filiala Galaþi în2009; Aniversarea a 140 de ani de la naºtereapoetei Lesea Ukrainka (2011) ºi multe altele.

Ansamblul „Zorea“ a participat ºi la diversefestivaluri interetnice, precum „Proetnica“ de

la Sighiºoara, „Prietenia“ din Odorheiu-Se -cuiesc, „Serbãrile Deltei“ din Sulina la care, în2007, a obþinut marele trofeu în domeniul cân-tecului, precum ºi la alte acþiuni interculturaleorganizate la Bucureºti de alte comunitãþietnice, precum comunitatea maghiarã - „Fun -daþia Egyut“, comunitatea elenã, comunitatearuºilor-lipoveni º.a.

În acest an formaþia noastrã a participat doarla câteva acþiuni organizate în Bucureºti sau înapropierea lui: „Festivalul Internaþional de

Folclor“ din Parcul Ciºmigiu, „Zilele Bucu reº -tiului“ din Herãstrãu, „Zilele oraºuluiOtopeni“, la deschiderea Podului Basarab, la„Ziua multilingvismului“ din Bãneasa etc.

Dintre acþiunile culturale din strãinãtate, lacare a participat cu cinste Ansamblul „Zorea“,ar fi de amintit: „Festivalul internaþional al cân-tecului ucrainean - HORYÞVIT“ la Lviv(Ucraina), în anul 2000; „Festivalul diasporei

ucrainene“ la Palatul „Ucraina“ din Kiev (înanul 2001); „Sãrbãtoarea culturii ucrainene“ înSlovacia (oraºul Svydnik), 2002; „Festivalulinternaþional al folclorului ucrainean“ la Luþk -Ucraina (2007); „Lemkivska vatra“ din Polonia(2009).

La 25 februarie 2006, Ansamblul „Zorea“,care a împlinit un deceniu de activitate, a orga-nizat la Clubul Inginerilor din Bucureºti, cusprijinul UUR ºi al Ministerului Culturii ºi

Cultelor, un reuºit concert aniver-sar. La acest eveniment au fost invi-taþi foºti membri ai ansamblului ºicâþiva artiºti din Ucraina - Cernãuþiºi Ivano-Frankivsk.

Ansamblul „Zorea“ a conti nuatsã „strãluceascã“ ºi în ul timii 5 aniatât pe plan local, cât ºi pe celnaþional ºi internaþional.

La 20 noiembrie 2011, în sala„Ioan I. Dalles“ din Bucu reºti aavut loc un concert aniversar al An -samblului „Zo rea“, susþinut deUniu nea Ucrai nenilor din Ro -mânia.

Ca oaspeþi în program, au sosit:Grupul vocal „Ciubcik“ al comu-nitãþii ruºilor-lipoveni din Bu cu -reºti ºi naistul ucrainean Nicolae

Hrin din Remetea Micã, judeþul Timiº, dinpartea UUR - filiala Timiº.

Concertul bogat ºi diversificat a durataproape 2 ore ºi a fost salutat de la început decãtre Iuri Verbyþkyi, ministrul consilier alAmbasadei Ucrainei, dna Rodica Precupeþu,din partea Guvernului României, Departa -mentul pentru Relaþii Interetnice, prof. IonRobciuc, prim-vicepreºedinte al UUR ºi dnaMagdolna Grosu, din partea MCPN.

Cu un cuvânt de salut s-a prezentat actriþaDoina Ghiþescu, prietena ansamblului, care a

compus pe loc ºi a recitat câtevareuºite cuplete.

Concertul, alcãtuit din cântececorale, duete de fete ºi bãieþi, douãdansuri populare ucrainene, s-abucurat de mult succes, fiindîndelung aplaudat de publicul cald.Conducãtorul artistic a fost Hris -tina-Larisa Clempuº. Pe scenã aurcat, la sfârºitul programului, ºicel mai mic membru al grupului -Nicuºor Pancec de 4 ani care acântat, susþinut de public, un fru-mos cântecel ucrainean. Pro babilcã acest gest reprezintã un simbolal perpetuãrii tineretului ucraineanîn Bucureºti, dornic sã continuedrumul început de predecesoriisãi.

La sfârºit, pe scenã au fost invitaþi sã urcefoºti membri ai Ansamblului „Zo rea“, prezenþiîn salã. Tururor li s-au acordat diplome aniver-sare ºi câte un tricou pe care era imprimatãdenumirea ansamblului, iar UUR le-a dãruit unsuperb coº de flori. Împreunã, ei au interpretat,cu emoþie, douã cântece populare ucrai nene.

Iaroslava COLOtELO,preºedintã a filialei Bucureºti a UUR

15 ani de activitate a Ansamblului de cântec15 ani de activitate a Ansamblului de cântecçi dans ucrainean „Zorea“ din Bucureçtiçi dans ucrainean „Zorea“ din Bucureçti

În prim-plan, dl Ion Robciuc, prim-vicepreºedinte al UUR

Ansamblul „Zorea“



Pe de altã parte, portretizãrile pe care le faceunor oameni întâlniþi de poet (sã zicem, a lui KarlBriullov sau a unor ofiþeri din perioada surghiu -nului) sunt destul de exacte ºi au caracterul uneidescrieri artistice. Una peste alta, literaturizareaexpunerii este o trãsãturã caracteristicã a lui P.Zaiþev. El înadins nu oferã un aparat ºtiinþific, adicãfãrã trimiteri la bibliografia de care s-a folosit ºi pecare o cunoaºte perfect, din care cauzã redactorulediþiei (New-York - Paris - München, 1955) M.Hlobenko a fost nevoit el însuºi sã ataºeze oBibliografie la finele cãrþii - încã o datã, autorul afãcut aceasta absolut conºtient, cu scopul de a-iuºura cititorului lectura; iar aceasta decurgea dinmisiunea lui apostolicã faþã de ªevcenko: era pre-ocupat în primul rând de a recrea chipul poetului,precum ºi chipul epocii, ºi chipurile oamenilor dinpreajma poetului - sarcinã pur artisticã. Nici materi-alul faptic al cãrþii nu se suprapune întotdeauna cucercetãrile ºevcenkologilor sovietici; astfel, P.Zaiþev scrie pe larg despre lucruri pe care aceia,pudici, le treceau sub tãcere sau despre care scriaucu precauþii ºi reverenþe (de exemplu, despre rãutã-cioasa nereceptare a lui T. ªevcenko de cãtreBelinski) sau despre avalanºa de recenzii negativeale Cobzarului fãcute de cãtre ucrainofobi, saudespre Societatea Chiril ºi Metodiu, pe care P.Zaiþev, firesc, o priveºte ca pe o etapã a luptei deeliberare naþionalã a ucrainenilor ºi tocmai de aceeaîi recunoaºte importanþa internaþionalã, cãci, dis-trugând-o, þarismul rus a înãbuºit nu numai sepa-ratismul ucrainean, dar a dat o loviturã de moarteslavofilismului, care atunci avea deja caracterulexpansiunii ruseºti. În general, paginile despreSocietatea Chiril ºi Metodiu ºi despre ecoul inter-naþional al acesteia sunt dintre cele mai bune alecãrþii. La fel de liber scrie el ºi despre aºa-zisulnaþionalism al lui Taras ªevcenko, despre care, deasemenea, se tãcea în ediþiile sovietice ºi a cãruisãmânþã i-a fost hãrãzit tocmai lui ªevcenko s-osemene în vremea sa.

Se întâlnesc în carte ºi anumite inexactitãþi ºinecunoaºteri. Astfel, P. Zaiþev n-a putut sã sta-bileascã cronologia ºi succesiunea ºederii lui Tarasªevcenko în diverse localitãþi - aceasta s-a fãcutabia în zilele noastre de cãtre ºevcenkologii dinUcraina. Tatãl lui Mykola Kostomarov n-a fost un„moºier-tiran“, cum scrie P. Zaiþev, ci a murit întimpul unui obiºnuit jaf banditesc, iar ca orientareera un mare liberal. De asemenea, autorul ia de bunãfantezia poeticã a lui T. ªevcenko despre OksanaKovalenko, pe care, chipurile, ar fi pãcãlit-o unmuscal; faptele dovedesc cã totul fusese mult maiprozaic: fata s-a mãritat de bunãvoie cu iobagul K.Soroka din satul Pedynivka. Autorul nu ºtie cãNazar Stodolea fusese pus în scenã de un grup deamatori de la Academia medico-chirurgicalã dinPeterburg (1844-1845). Mai pot fi gãsite ºi alte ast-fel de observaþii, deºi nu foarte multe. Cred cã încurând va sosi timpul când academicii noºtri ºev-cenkologi vor edita foarte valoroasa lucrare,însoþind-o de cel mai documentat comentariu, adicã

vor ridica monografia la nivelul dobândirilor de aziale ºevcenkologiei, iar acum fie ca ea sã iasã înlume aºa cum e, ca un preþios monument alînþelegerii vieþii ºi creaþiei poetului de cãtre unuldintre cei mai înflãcãraþi ºi mai devotaþi apostoli-admiratori ai sãi. Fãrã aceastã carte, universul cul-turii ucrainene nu poate fi înþeles în deplinãtatea sa.

Valeri ªevciuk

Spre marginile stepei strãvechiului pãmânt kie-vean - în sudul princiarei Zvynohorodºcina - printreînalte dealuri rãsfirate, printre vãi înverzite de crân-guri dese, ascunzându-ºi între mãnoase livezi albelecãsuþe, se tolãneºte larg marele ºi pitorescul satKerelivka3. Nu se ºtie exact când a apãrut aceastãlocalitate din marginea prestepei, dar deja în 1741,130 de gospodãrii din Kerelivka erau doar aleþãranilor - supuºi ai prinþesei Iablonovska, soþiaviitorului mare hatman imperial. Apoi Kerelivka aintrat în posesia altui mare hatman - contele XaveriBraniþki, iar la sfârºitul secolului al XVIII-lea adevenit proprietatea magnatului rus VasiliEngelhardt. Obþinând câteva sate în acea regiune camoºtenire în urma morþii unchiului sãu GrigoriPotiomkin - mare dregãtor ºi favorit al împãrãteseiEcaterina a II-a - „cel mai luminat cneaz al Tavriei“,Engelhardt, rotunjindu-ºi noile sale posesiuni, acumpãrat, împreunã cu alte sate, ºi Kerelivka.Urmaº al baronilor liflandezi, „general en chef“ alarmatei ruse ºi „cavaler a numeroase ordine“, iarapoi „adevãratul sfetnic de tainã“ ºi senator, boierulVasili Engelhardt, în anii 20-30 ai secolului trecut(adicã al XIX-lea, n. mea, C. Ir.) deþinea numai înZvynohorodºcina un întreg orãºel ºi 12 sate cu8.500 de iobagi ucraineni, dar aceastã întinsãsuprafaþã a posesiunilor lui reprezenta doar unminuscul clin în imensul teritoriu, care era propri-etatea surorii lui, contesa Aleksandra Braniþka.Teritoriul aºa-numitei Branicina ocupa însemnatesuprafeþe din þinuturile Bila Þerkva, Kaniv, Uman,Cehyryn ºi însuma 300.000 de deseatine4.Majoritatea acestor latifundii contesa le-a obþinutfie ca moºtenire, fie ca dotã de la „prealuminatul“sãu unchi, în calitate de cea mai dragã nepoatã, cândPotiomkin, cu acordul împãrãtesei Ecaterina a II-a,a mãritat-o cu hatmanul guvernamental polonez,bãtrâiorul conte Xaveri Braniþki, unul dintre cre-atorii Confederaþiei Comerciale. Fratele ei, sena-torul Vasili Engelhardt, pãrãsindu-ºi serviciul, s-aaºezat în anii 20 ai secolului al XIX-lea în orãºelulVilºana, centru administrativ al „micii“ sale moºiidin þinutul Zvynohorodului: ducându-ºi aici zilele,avea posibilitatea sã administreze mai bine întinse-le sale latifundii din þinutul Katerynoslav ºi Herson(pãmânturi cãzãceºti, acaparate cândva dePotiomkin), cãci pânã la ele era cea mai micã dis-tanþã; alte posesiuni ale lui Engelhardt erau înguberniile Iaroslav, Smolensk ºi Cernihiv5. De lareºedinþa stãpânului „sufletelor“ de iobagi ucrainenipânã la Kerelivka sa era o distanþã de doar 6 verste6.

La 25 februarie stil vechi (10 martie stil nou)1814, unuia dintre iobagii lui Engelhardt, HryþkoHruºivskyi7-ªevcenko, ºi soþiei sale Kateryna li s-anãscut fiul Taras, viitorul mare poet al Ucrainei. Else nãscuse în satul vecin Morynþi, de unde proveneamama lui, ºi ea iobagã a lui Engelhardt, dar în anul1816, Hryþko ªevcenko a revenit cu familia înKerelivka lui natalã, unde trãia tatãl sãu ºi bunicullui Taras - Ivan. În aceastã Kerelivka ºi-a petrecutcopilãria poetul nostru ºi de ea au fost legateprimele lui impresii de viaþã.

Casa ªevcenkilor era sãrãcãcioasã ºi strâmtã,cum sãracã ºi strâmtoratã era ºi viaþa acestei familii,ca de altfel a marii majoritãþi a consãtenilor lor ºi, îngeneral, aproape a tuturor supuºilor lui Engelhardt.Deja în anul 1795, o parte însemnatã a kerelivce-nilor era lipsitã de pãmânt ºi se compunea din„argaþi“, „meºteºugari“, „vecini“8 ºi „zilieri“ ºi cu

fiecare an procesul de sãrãcire a lor era tot mairapid. Ca în toatã Ucraina, dar mai ales în acest þinutdens populat, creºtea necontenit numãrul iobagilor„pedeºtri“, adicã al acelora care nu aveau nici boi,nici cai ºi deveneau lucrãtori fãrã platã, muncind peogoarele boiereºti, în distilerii, în fierãrii ºi moridoar pe mâncare. Întreg „neamul“ mamei lui Taras -boiky9 din Morynþi - se compunea numai din sãrãn-toci „pedeºtri“ ºi pãlmaºi „zilieri“. Dacã totuºi tatãllui Taras n-a nimerit încã în cea mai sãracã tagmã denevoiaºi, s-a datorat minþii sale ascuþite, hãrniciei ºipriceperii de a se descurca: era ºtiutor de carte ºi,cum spun þãranii, „trecut prin ºcoala vieþii“.Învãþând rotãria, îºi câºtiga pâinea cu acestmeºteºug, iar în perioadele prielnice ale anului semai ocupa ºi cu birjãria sau cãrãuºia, transportândtot felul de mãrfuri ba la Kiev, ba în stepã laElysavethorod, ba chiar pânã la mare, la îndepãrtataOdesã. Numai trudind din greu ºi neîncetat, au pututHryþko ºi Kateryna ªevcenko sã se întreþinã pe sineºi pe copii - în anul 1818 aveau de-acum ºase. Înºirul lor, Taras a venit pe lume al treilea - înaintealui fuseserã fratele Mykyta ºi sora Kateryna, iardupã el, Iosyp, Iaryna ºi micuþa Maria, cea oarbã.Când amintindu-ºi mai târziu viaþa familiei sale,poetul scria:

ªi braþe ce de trudã cadªi n-au rãgaz de rugãciune.

(Trad. Victor Tulbure, 1990)nu exagera cu nimic: în lumina datelor din docu-mente istorice, viaþa de atunci a þãranilor dinKerelivka ne apare ca un adevãrat iad, cum îi apãreaºi lui ªevcenko:

Mã prinde jalea, mã cutremurCând mi-amintesc de-acele vremuri!......................................................

... Maica meaCântând, acolo mã-nfãþaªi-n crângul verde, liniºtitNecazul mi l-a dãruitÎn cântec. Nu e rai. E iad...

(Trad. Victor Tulbure, 1990)

3 Aºa pronunþa ºi aºa scria acest cuvînt ªev -cenko, aºa îl pronunþau ºi oamenii locului.Denumirea oficialã este Kyrylivka (Nota lui P.Zaiþev). Ediþia din 1994 pãstreazã limba primeisurse (Red.).

4 Deseatina - veche unitate de suprafaþã, egalã cu1,092 ha (C. Ir.).

5 Toate moºiile lui însumau 160.000 de deseatinecu 50.000 de „suflete de ambe sexe“ (P. Z.).

6 Verstã - 1,068 km (C: Ir.).7 Bunicul patern al poetului se numea Ivan

Hruºivskyi, de meserie cizmar (kvew"), de undedescendenþilor li s-a spus ªevcenko, adicã aprox.fiul cizmarului, Cizmãrescu (C. Ir.).

8 Vecini - þãrani fãrã pãmânt, proveniþi din altelocalitãþi decât cea a feudalului pentru caremunceau (C. Ir.).

9 Boiky - ucraineni din Carpaþi care, ca ºi huþuliiºi lemky, ºi-au pãstrat multe trãsãturi gentilice.Având înclinaþii negustoreºti, boiky îºi pãrãseaulocurile de baºtinã ºi se aºezau în diverse pãrþi aleUcrainei. În ultima vreme, cercetãtorii istorieiBoikivºcinei au confirmat rãspândirea unor nume caBoiko, Boiciuk, Boicenko în aproape toatã Ucraina.Numele de familie al mamei lui ªevcenko denotãfaptul cã poetul avea ºi sânge de plãieº din Carpaþi.(P. Z.). Numele de fatã al mamei poetului era Boiko;era fiica lui Iakym Boiko din Morynþi (C. Ir.).

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras ÇevcenkoPavlo ZaiþevVitrina literarã

CU dec 2011 - uur.ro 205_206.pdf · naþionale, etnice, lingvistice ºi religioase“, primul doc-...

Documents

Transcript of CU dec 2011 - uur.ro 205_206.pdf · naþionale, etnice, lingvistice ºi religioase“, primul doc-...