Cards on the Table

Agatha ChristieThe Agatha Christie Roundel Copyright O 2013 Agatha Christie Limited.

Used by permission.Cards on the Table Copyright O 1 936 Agatha Christie Limited.

All rights reserved.

AGATHA CHRISTIE, POIROT and the AGATFI-{ CHRISTIE SIGNATUREare registered trade marks of Agatha Christie Limited

in the UK and elsewhere. All rights reserved.

www.agathachristie.com

O.P 53; C.P. 212, sector 4, BucureEti, Rominiatel.: 021 319 6390; 031 425 1619 0752 548 372

e-mail: comenzi6litera.ro

Cu cdrlile pe faldAgatha Christie

Copyright @ 2019 Agatha Christie Limitedpentru versiunea in limba romdni

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidraqcu qi fiiiRedactor: Andreea Nistase

Coperti: Alex Eser

Tehnoredactare gi prepress: Anca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAnieiCHRISTIE, AGATHACu cir{ile pe fa!6 / Agatha Christie; trad.; Laura Frunzl.Bucureqti: Litera, 2019

ISBN 978-606,33-3932- s

I. Frunzd, Laura (trad.)

82l.llI-312.4=735.1

;*Editura Litera

e,4afud-r'E'Cu cflrfile pe fa{t

TRADUCERE DIN LIMBA eNcrezi oE

Leuna FnuNze

,.,::*Bucure$ti

2419

Ne puteli vizita pe

CAPITOLUL 1

Domnul Shaitana

- Drag[ domnule Poirot!Era o voce blAndd, ca un tors de felind - o voce

rlosit[ ca un instrument, o voce care nu ayea nimic:-rpulsiv sau premeditat.

Hercule Poirot se rdsuci pe cllcdie gi ftcu o plec[-:. -rne, apoi li strAnse mina ceremonios.

in privirea lui se zdrea ceva neobignuit. S-ar fi:"itut spune cd intAlnirea aceasta intAmpl[toare::ezise in el o emolie pe care avea rareori ocazia si

simti.- Dragd domnule Shaitana, spuse el.AmAndoi tlcuri. Erat en garde, asemenea unor

:;eligti.in jurul lor, lumea bund a Londrei se plimba

:.rctisitd dintr-o parte intr-alta. Se auzeau voci mai, -dicate sau mai goptite.

- Dragi, ce minunl1ie!- Cu adevdrat divin, nu-i a9a, dragi?Yizitau Expozilia de tabachere de tutun pentru

::izat de la Wessex House. Tiaxa de intrare de o guinee::a donatd spitalelor londoneze.

- Dragul meu, ce mi bucur si vd vidl spuse dom-..:l Shaitana. Nu mai trimitefi pe nimeni la spAn-

-iratoare sau la ghilotini zilele astea? E sezon mort

6 A|"Z,Crlu'fr

in lumea infractorilor? Sau vir agteptati s[ aibl loc unjaf aici? Asta ar fi chiar incAntltor.

- Din picate, nu, monsieur, replicl, Poirot. Amvenit aici din purl pldcere personall.

Domnul Shaitana fu distras o clipl de o PersoandTindrl Ei Adorabili cu plrul cre! ldsat liber intr-oparte qi impodobit cu trei agrafe mari, de forma cor-nului abundenlei, in partea cealaltl.

-Scumpol De ce n-ai venit la petrecerea mea?

rosti el onctuos. Chiar a fost o petrecere minunatilBa chiar c61iva oameni mi s-au adresat in mod direct!O femeie chiar mi-a spus: ,,Buni seara" gi ,,La reve-dere" gi ,,Mullumesc foarte mult", dar, desigur, veneadin suburbii, biata de eal

in timp ce Persoana Tindri gi Adorabil5 ii dideaun rlspuns potrivit, detectivul belgian igi permisesd studieze podoaba faciali de pe buza superioard a

domnului Shaitana. O musta{d sublire - o musta}6foarte sublire, poate singura mustald din Londracare ar fi putut concura cu cea a lui Hercule Poirot.

- Dar nu e aga de elegant[, murmuri el pentrusine. Nu, in mod evident este inferioari in toateaspectele ei. Tout de m|me, atrage atenlia.

Toatl persoana domnului Shaitana atrlgeaatenlia, gi pe bun[ dreptate. Birbatui flcuse eforturiconsiderabile pentru a-gi crea un aspect mefistofelic.Era inalt gi sublire, cu fala alungitd 9i melancolici, cusprdncene stufoase si negre ca picura; purta o mus-tali cu vArfurile lepene de la ceard gi un barbigonminuscul. imbrlcimintea lui era o oper[ de art5,cu o croial[ foarte Eic, dar intru cAtva bizari.

Toli englezii cumsecade cu care intra in contacttXnjeau si-l pocneasci. Toti spuneau, cu o lipsi de

originalitate iegitl din comun:

Cu cdrlile pe fa[d 7

- Asta e afurisitul dla de meridional, Shaitana!Soliile, fiicele, surorile, mituqile, mamele gi chiar

,- :unicile lor ii completau, fiecare intr-un limbaj,::cific generaliei din care fbcea parte:

- $tiu, dragi. Sigur ci e un om infioritor. Dar e..: de bogatl Si dd nigte petreceri uimitoare! $i intot--:luna are ceva amuzant si riuticios de spus despre

\imeni nu gtia dacd domnul Shaitana era ar-..:tinian, portughez sau grec sau de oricare alt[.:ronalitate dispreluit[ pe drept cuvdnt de britanicii..;1ari, dar trei lucruri erau certe:

Ducea un trai imbels,ugat gi luxos intr-un apar-',:tent elegant din Park Lane.

Dadea nigte petreceri minunate * petreceri mari,:=-:eceri mici, petreceri macabre, petreceri respec-,::1e gi petreceri ,,stranii".

: ra un om de care se temea aproape toatd lumea.\u se poate spune cu exactitate de ce stArnea

.:=asti reaclie. Lisa poate impresia ci gtia un pic::.a multe despre fiecare. Pe deasupra, avea un simt. *morului cam ciudat. in orice caz, interlocutorii- . : -si asumau foarte rar riscul si-l jigneasci.

in dup6-amiaza aceea, amuzamentul domnului:.-.altana consta in a-i intinde nade acelui omule| cu.:re Ct ridicol, Hercule Poirot.

- Dupd cAt se pare, chiar gi un polilist are nevoie-: :ecreere, observi el. studiali artele la varsta dum_

-. ;.r'oastri inaintatd, domnule Poirot?Binedispus, detectivul replici zAmbind:- \'nd cd gi dumneavoastri ali imprumutat Expo-ei trei tabachere pentru tutun de prizat.

=ry ^,<

S Q4aZ-"Ciln'E

- Mdrunliguri strinse de ici 9i de colo, zise dom-nul Shaitana fluturAnd din mdnl dispreluitor. Tre-buie s[ venili la mine acasi intr-o zi. Am cAteva piese

interesante. Nu mi rezum la o anumit[ perioadi sau

categorie de obiecte.

- Aveli gusturi universale, remarcI PoirotsurAzdtor.

- Cam aqa ceva. Deodat[, domnului Shaitana i se

aprinse o scAnteie in privire, colprile buzelor i se ri-dicar[, Ei sprAncenele i se strinser[ intr-o incrunt[-turi adAnci. Ba v-ag putea ardta 9i nigte exponate dindomeniul dumneavoastri! se liudd el.

- inleleg ci aveli propriul ,,Muzeu Negru".

- Pfffl Domnul Shaitana pocni dispreluitor dindegete. Ceagca folositl de ucigagul din Brighton,

Eperaclul unui splrgitor faimos - nigte copilirii!Nu m-a9 impovira niciodat[ cu asemenea nimi-curi. Eu coleclionez doar cele mai bune exponate de

acest gen.

- Si care ar fi exponatele cu cea mai mare valoare

artisticl din domeniul crimelor? intrebI detectivul.Domnul Shaitana se aplecl gi puse doui degete

pe unrarul detectivului.

-Oamenii care le comit, domnule Poirot, guierlel teatral. ObservAnd mirarea interlocutorului sdu,

continud vesel: Ah, v-am speriat! Dragul meu, noidoi privim aceste lucruri din puncte diametralopuse! Pentru dumneavoastri, crima e o chestiunede rutin6: un omor, o investigalie, un indiciu s,i incele din urmd (firi indoial5 c[ sunteli un individdibace) o condamnare. Asemenea banalititi num-ar interesa pe mine! Nu-mi pasd de specimenele

ratate, iar ucigaqul prins e intruchiparea ratdrii. Nu,

Cu cdrlile pefald 9

: - :rivesc chestiunea dintr-o perspectivi artistici.: - :i colecfionez doar pe cei mai buni!

- Si cei mai buni sunt...? il iscodi Poirot.- Dragul meu, cei care au scdpat neprin;i! Cam-

: riil Criminalii care duc un trai agreabil, neatins

-: -,-r€o urmd de suspiciune. Recunoagteli ci e un- ::r'distractiv.- Eu aveam alt cuvAnt in minte, nicidecum

* .:ractiv".

-\m o idee! strig[ Shaitana, fbrd sd bage in sea-. remarca. O cini restrAnsdl O cin[ la care si.-mi

- -:.oasteti exponatele! Serios, asta chiar e o idee

- ,::activd. Nu gtiu de ce nu mi-a trecut prin minte-:." acum. Da, da, gtiu exact cum se va petrece...:.:uie si-mi lisa{i pufin timp - nu slptimAna. ,are, si spunem peste dou[ sdptdmAni? Sunteli:: atunci? Ce zi sI fie?

- Pentru mine e potrivit5 orice zi din acel interval,

-:: :ra Poirot fbcAnd o plecdciune.Btne, atunci si spunem vineri. Vineri, pe 18,

, .-:-.:i sa fie. Voi trece pe loc data in agendd. Serios,

- :': : asta imi face o enormi pl6cere.

- !u nu sunt chiar aga de sigur ci imi face plicere,-'-:i.nurd Poirot. Nu vreau s[ par ingrat fa{i de- -:..:i1a dumneavoastrl invita]ie - nu, nu e asta. ..

Dar vd socheazd sensibilitdlile burgheze? il in-:: -pS€ Shaitana. Dragul meu, trebuie sd vi eliberali

- .-- .apcanele mentaiitilii de polilist!- R.ecunosc ci am o atitudine profund burghezd

. . je crimi, spuse incet belgianul.- Dar de ce, stimabile, de ce? Dac[ e vorba de o

-.. --; tacuti prost, de un cArpaci - da, sunt de acord

10 Q4"Z"CL'fr

cu dumneata. Dar crima poate fi o artdt Un ucigag

poate fi un artist.

- A, da, sunt de acord cu asta.

- Pdi gi atunci?

- Dar e tot un ucigagl

-Nu puteli nega faptul cd realizarea perfectl a

unui lucru e o justificare in sine. Dumneavoastr[vre1i, dintr-o total[ lipsi de imaginafie, si inh[1a1i

fiecare ucigag, s[-l incdtugali, s[-i inchideli gura gi,

in cele din urmd, sl-i frAngeli gAtul la prima ori a

diminelii. Dupi plrerea mea, un ucigag care are cu

adev[rat succes ar trebui s[ primeascdL o pensie dinbani publici gi o invitalie Ia cin6!

Poirot ridicd din umeri.

- Nu sunt aga insensibil la arta crimei pe cAt

credeli. Pot admira o crimi perfect[ aEa cum potadmira gi un tigru, fiara aceea splendidd cu dungibrun-rogiatice. Dar il voi admira din afara unei cugti,

nu voi intra in ea. Declt daci mi-o impune datoria,

desigur. Pentru ci, vedeli dumneavoastri, domnuleShaitana, tigrul ar putea si atace...

-in1eleg, rAse celilalt. $i ucigagul?

- Ar putea si ucidi, rosti Poirot solemn.

- Dragul meu, ce alarmist suntefi! Atunci nu veliveni si-mi cunoaEteli coleclia de... tigri?

- Dimpotriv5, voi fi incAntat.

- CAt curaj!

- Nu md' infelegeli foarte bine, domnule Shaitana.

Vorbele mele reprezentau un avertisment. Tocmai

mi-a{i cerut si recunosc faptul c[ ideea unei colectiide ucigagi este distractivd. Eu am spus ci-mi vine inminte alt cuvAnt decAt ,,distractiv". Acel cuvAnt este

Cu cdr{ile pe fa{d 11

::::.ulos". Consider cI hobby-ul dumneavoastrd se

: .,: dovedi periculoslI omnul Shaitana rdse mefistofelic.- -\tunci si vd aqtept pe data de optsprezece?- \la puteli agtepta pe data de optsprezece,

-. - :a Poirot cu o plec[ciune. Mille remerciements.- \ oi pregiti o micl petrecere, murmuri Shai-

- - .. \u uitafi. La ora opt.:raitana se indepirt[, iar Poirot il urm[ri cu pri-

-.. cateva clipe.

--itini din cap incet, dus pe gAnduri.

CAPITOLUL 2

Cina la domnul Shaitana

Uga apartamentului domnului Shaitana se des-

chise {br[ zgomot. Un valet cu pirul cirunt il invitipe Poirot sI intre, apoi inchise uga la fel de silenfios

9i ii lui oaspetelui paltonul gi plliria.Murmuri pe un ton scizut, lipsit de inflexiuni:

- Pe cine sl anun!?

- Domnul Hercule Poirot.

CAnd valetul deschise uEa dinspre salon, un zum-

zet de voci rizbltu pe hol.

- Domnul Hercule Poirot, proclaml ei.

Cu paharul de sherry in mAn[, Shaitana veni si-lintAmpine. Ca de obicei, era imbricat impecabil.Alura mefistofelicl p[rea inc[ gi mai accentuate,

iar sprAncenele erau distorsionate de o expresie

batjocoritoare.

- Dali-mi voie s[ v[ prezint. O cunoagteli pe

doamna Oliver?Pipugarul din el observi incAntat treslrirea de

surprizl pe care o avu Poirot cAnd auzi numele.

Doamna Ariadne Oliver era cunoscutl drept una

dintre cele mai bune autoare de romane polilistegi de senzalie. Scria articole lungi (degi nu tocmai

documentate) despre inclinalia de a ucide, Crime

pasionale faimoase, Omor din dragoste versus omor

Cu cdrlile pefald 13

' . :.'.1 avere. Era o feministd inriitl si, de fiecare dati. - - : o crim[ importantl ocupa coloanele ziarelor,-:::rsit apdrea si un interviu cu doamna Oliver, in- :: :ceasta nu omitea si. se lamenteze: ,,Dacdla gefia

- .-and Yardului ar fi o femeie!" Credea cu tirie in' -:iia feminini.

-r rest era o doamnl simpatic[, de vArst[ mijlocie,,'.":Eatoare intr-o manier[ cam dezordonati, cu ochi'' -:rosi, umeri bine fbculi Ei o claie de plr cenugiu-: .: pe seama cdruia lIcea tot felul de experimente.''.:'o zr adopta un aspect foarte intelectual - cu--:riea descoperiti gi pirul strAns bine intr-un coc- .- e 1a ceafh -, iar in alta apirea pe nea$teptate cu*--e angelice sau zulufi neglijenli. in seara aceasta,

- :lna Oliver arbora un breton.-- saluil pe Poirot, pe care il mai intAlnise la

,-:a literarl, cu o voce gravi, plicuti.Si cu siguranli il cunoagteti pe comisarul Battle.

, n birbat masiv, pitrdlos, cu chipul ca sculptat- .;rn, veni spre ei. Nu numai ci domnul comisar

-'..:^e p[rea sculptat din lemn, dar reuqea si-. .smit5 si impresia c[ lemnul in cauzd provenea

- -, ;oca unei nave de rizboi.Comisarul Battle era considerat un reprezentant

-: :runte al Scotland Yardului. P[rea intotdeauna.:.:rc gi de-a dreptul redus mintal.

- il cunosc pe domnul Poirot, spuse acesta.Pe chipul lui de lemn aplru un zAmbet, apoi igi

.::patI placiditatea.Colonelul Race, continu[ domnul Shaitana.

?oirot nu-l mai intAlnise pe colonelul Race, dar' . ;Ate ceva despre el. Era un blrbat brunet, chipeg,

tzat puternic, la vreo cincizeci de ani, gi igi llcea