Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în ...
Transcript of Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în ...
Câteva observaţii asupra stării limbii române
folosite în traduceri recente
Constantin MANEA
,
Maria-Camelia MANEA
Keywords: translation; Romanian; English; calque; domestication
1. Introducere
Acum, când la noi, anglicismele – fie ele denotative sau „utile”, fie conotative
sau „de lux” (v. şi Stoichiţoiu-Ichim) – au cunoscut un adevărat… boom şi tind, mai
mult decât să prolifereze, să invadeze teritoriul „de drept” al limbii române, nu
numai limbajul propriu mass-media, dar şi limba traducerilor literare pare că se află
în suferinţă. Fenomenul nu porneşte în mod exclusiv sau expres dinspre breasla
traducătorilor (care, negreşit, se dovedesc a fi, nu arareori, şi puţin trădători), dar el
este serios şi are capacitatea să afecteze vocabularul, gramatica şi stilistica limbii
române actuale. În treacăt fie spus, se pare că, de foarte multe ori, exprimarea
„traducerea şi adaptarea: X. Y.” semnifică, pur şi simplu, că autorul (numitul X. Y.) a
vrut să se pună oarecum la adăpost de eventualele reproşuri sau repercusiuni
negative şi a adăugat cuvântul adaptare într-un sens justificativ şi oarecum
eufemizator – doar prudenţa e mama înţelepciunii... Fenomenul de împrumut lexical
conotativ, nejustificat semantic sau pragmatic – deci din punctul de vedere al uzului,
poate fi comparat cu multitudinea de franţuzisme specifice jargonului de secol XIX,
când vocabularul anglizat de azi era (încă) greu de anticipat. Am ales spre ilustrare
câteva citate din o suită de scrisori adresate de Duiliu Zamfirescu Elenei Miller
Verghi, între 1895 şi 1896 (publicate în „Magazin istoric”, mai 2018, p. 54–58):
„[doamna X] observă un cult ascuns pentru o ciuboţică de porcelană…”; „adu-ţi
aminte că suntem în vacanţe!”, „să-mi spui cum o găseşti [cartea trimisă]”, „cum
sfârşesc prin a o iubi [singurătatea]”, „făcând asediul unei nemţoaice
monumentale”, „nu te vei mira (…) că am pus 15 zile până când să mă desfac de
toropeala asta şi să-ţi scriu”, „d-ra Marguerita”, „faţă cu un romancier ca Tolstoi”,
„cum era Raphael faţă de Michel Ange”, „(…) în linie descendentă”, „Am întreprins
citirea clasicilor englezi, pentru seama mea”, „emoţiunea artistică”, „nu poate
înţelege, la acelaşi grad, frumuseţile ei literare”, „unde mata ai aerul de a asculta”,
„aveam (…) nu numai simpatii de persoane, dar simpatii de locuri”, „o tresărie mai
puternică, cum bunăoară în salonul domnului Maiorescu”, „în biuroul de la
Minister”, „aş fi trecut alături, fără să-l cunosc”, „Duminica merge cu papa la
capela ortodoxă”, „o tentativă de complot (…) în care a tramparisit [formaţie
Universitatea din Piteşti, F.T.L.I.A., România. Universitatea din Piteşti, F.Ş.E., România.
173
Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA
lexicală glumeaţă, creată de autor după fr. tremper (dans) + sufixul -isi] (…) bona
sa, găinile şi bucătăreasa”, „Nevasta [îţi trimite] complimentele sale afectuoase”.
Mai mult, astăzi până şi dicţionarele bilingve sunt uneori puse la remorca
anglicizării – poate doar involuntar, din neştiinţă – dar, oricum ar fi, în mod evident
şi contraproductiv. De pildă, am găsit dicţionare, tipărite la noi în ţară, care au fost
traduse (şi chipurile „adaptate”) după dicţionare bilingve apărute la edituri străine:
un dicţionar Rumänisch-Deutsch, altul englez-român publicat de editura Oxford
University Press sau alt dicţionar englez-român publicat iniţial de editura
Langescheidt etc., în care apar, pe lângă problema de principiu a asimetriei (cât se
poate de naturale) a semanticii, colocabilităţii, stilisticii şi gramaticalităţii termenilor
trataţi în cele două limbi (care devin trei, prin includerea limbii române), numeroase
greşeli de detaliu (a se vedea, în primul dicţionar tratarea termenilor anghilă, ardei
gras, vidră etc. sau, în al doilea dicţionar, definiţia lui drake şi a lui gander). În mod
asemănător s-a procedat şi când s-a tradus o ediţie „de largă circulaţie” (sau mai
degrabă „de tarabă”) a dicţionarului Britannica sau când s-au editat o mulţime de
cărţi, fascicole şi cărţulii (de cultură generală) pentru copii şi tineret, publicate şi/sau
tipărite sub egida unor edituri străine altfel serioase – cum ar fi editura De Agostini
(unde, de exemplu, se dau definiţii şi ilustrări de-a dreptul savuroase prin absurdul
lor pentru bursuc şi viezure sau pentru engl. wolverine).
2. Anglicisme şi barbarisme
Că mostrele de anglicisme, care apar mai cu seamă în presă, abundă în
limbajul de zi cu zi, în texte care aduc mai mult a romgleză sau a traducteză decât a
română – nu mai trebuie, credem, demonstrat. Dealtfel, de acest fenomen ne-am
ocupat, prin remarci de detaliu, ilustrări tipologice şi observaţii analitice, lipsite
altminteri de orice asprime normativă excesivă (atitudine a cărei inutilitate este, să
recunoaştem, absolut patentă), şi în alte contribuţii ale noastre (v. bibliografia de la
finele articolului de faţă). Exemple de barbarisme sau englezisme precum cele de
mai jos ar putea constitui, credem, un material ilustrativ arhisuficient: „Cea mai
importantă navă din portofoliul nu foarte secret este primul portavion nuclear
chinez. Acesta e cunoscut ca Type 003 şi va fi cea mai mare navă de război non-
americană din lume, când va fi lansată, spre finele anilor 2020. Type 003 va avea o
masă de 90-100.000 de tone şi va avea un sistem de catapulte cu asistenţă
electromagnetică – EMALS – pentru a lansa avioanele. (…) va oferi Chinei un loc la
masa jucătorilor importanţi, cu o marină solidă”
(https://www.ziare.com.17.mar.2018); (…) Potrivit directorului executiv al
Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” (…)” (adev.ro/p3guxj); „accesul
nediscriminatoriu la urne al alegătorilor afro-americani în statele din Sud şi din
Midwest” („Lumea”, nr. 3 / 2016, p. 28). Este adevărat, unele barbarisme sau
englezisme provenite din traduceri (recunoscute ca atare sau nu) aparţin unor
domenii mai mult sau mai puţin specializate: „(…) va forţa giganţii care deţin
companii de social media să prevină ca platformele în cauză să fie folosite de cei
care incită la crime şi terorism” („Lumea”, nr. 3 / 2016, p. 56)1; „eventualitatea unui
program color-blind care poate fi interpretat ca fiind favorabil albilor” (p. 30); „în
1 La toate citatele din revista „Lumea”, nr. 3 / 2016, care apar în continuare, s-a indicat doar pagina.
174
Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente
accepţiunea serviciilor de intelligence” (p. 62); „în prezent fiind senior analist la
grupul de reflexie Rand Corporation” (p. 67 – s.n.; prima exprimare este mixtă, iar al
doilea termen apare cu forma românească greşită); „şi o listă de figuri ex-OSS şi
oficiali care s-au perindat prin CIA” (p. 15); „Redăm mai jos transcriptul interviului
acordat de preşedintele sirian (…) jurnalistului C. R.” (p. 20).
Mecanismul calchierii participă activ la „anglizarea” exprimării româneşti
contemporane, fie că este vorba despre semantică – de exemplu: „În 2012, Adunarea
Generală a ONU a votat pentru actualizarea statului Palestina la ONU” (p. 17); „(o
soluţie alternativă) care să împiedice avansul ISIS către Damasc” (p. 21); „populaţia
caucaziană a celor sub 20 de ani a scăzut (…), în vreme de electoratul caucazian
regresează” (p. 29; „Este rezultatul alegerilor din SUA (…) în mâna minorităţilor
hispanică şi afro-americană, care (…) s-au mobilizat proporţional mai masiv decât
caucazienii?” (p. 28); „vreo frază sau vreun text articulat pe teme de securitate” (p.
60); „Poliţia din India a arestat o capră şi pe proprietarul acesteia, pentru că au
distrus în mod repetat grădina unui birocrat (…) R. P., grădinarul birocratului…”
(p. 8); „Yogamaatha insistă asupra faptului că oricine poate să-şi trezească această
capacitate, aşa cum a reuşit şi ea” (p. 10); fie că este vorba despre sintaxă – domeniu
în care utilizarea elementelor de relaţie pare să fie în cel mai înalt grad ilustrativă
pentru amploarea fenomenului de împrumut indirect (cel mai adesea mediat de texte
care au fost traduse – cel puţin iniţial, nedeclarat sau indirect): „un moment istoric, o
premieră în aproape o mie de ani” (p. 31 – s.n.); „Din unghi evreiesc, cifra trei
inaugureaxă nu doar o mulţime” (p. 14 – cf. eng. from a Jewish angle); „37,7 [de
ani] per ansamblul americanilor” (p. 29); „Scandinavia, per ansamblul ei, devenea o
regiune tot mai secularizată” (p. 78); „a fost îndeajuns de înţelept în a nu institui
pedepse contra celor care continuau să…” (p. 78); „Cererea pentru majordomi este
în creştere la nivel global” (p. 7 – cf. eng. the demand for); „Gândiţi-vă la un şomaj
de 50% printre cei de 25 ani” (p. 41 – cf. eng. among th(os)e). În sfârşit, o altă
explicaţie plauzibilă a abundenţei de greşeli de exprimare din traducerile făcute
neglijent şi/sau de către persoane neavizate este necunoaşterea suficient de bună a
limbii engleze (limba-sursă a textului tradus sau luat drept bază pentru compilaţia
tipărită sau trimisă în eter): „Acesta a finanţat şi regizat mişcarea federalistă
europeană (p. 61 – cf. eng. to stage din original). Apelarea la soluţia minimei
rezistenţe înaintea aerului străin al textului preluat şi tradus/adaptat se adaugă lipsei
de cunoaştere serioase a limbii-sursă, de care vorbeam mai devreme – conducând la
o nedorită literalitate a frazării, care are la bază calcul (involuntar – datorat, de
regulă, familiarităţii excesive cu structurile limbii engleze): „noi, social-democraţii,
mai degrabă am vorbi despre…” (Telejurnal) – aici credem că este reflexul engl.
We’d better talk about… (cu siguranţă că ar fi fost mai corect şi mai simplu să se
spună „ar trebui mai bine să vorbim despre…” „s-ar cuveni să vorbim mai bine
despre…” sau „am face (mai) bine să vorbim despre…”), „Reparaţiile la maşină au
meritat” (credem că ar fi fost mult mai normală exprimarea impersonală „A meritat
să se facă reparaţii la maşină / să se repare maşina” sau, dacă nu: „Reparaţiile la
maşină au meritat (să fie) făcute”); oricum, modelul românesc corect, mai vechi, era
„A meritat efortul să se repare maşina”).
175
Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA
3. Rolul traducerii
Prin traducerile făcute superficial, limba română are de suferit, în principal, la
nivelul semanticii, al formării cuvintelor, al sintaxei şi al frazeologiei. Iată câteva
exemple în acest sens: „Acestei organizaţii i se datorează marele merit de a fi unit
toate facţiunile” („Lumea”, p. 25 – colocaţia este cel puţin dubioasă – dacă nu
imposibilă în limba română); „Cantonamentul era ţinut la ferma de 800 de hectare a
soţilor Karolyi, din mijlocul Pădurii Naţionale Sam Houston”
(https://www.ziaruldeiasi.ro); „În timp ce Kantor şi Putin s-au raliat împotriva
partidelor occidentale de extremă dreapta din Europa, criticii Kremlinului îl acuză
de colaborare cu unele dintre acestea” (p. 17 – exprimarea este echivocă: construcţia
este concesivă sau nu?); „în loc de denunţarea neefectivă a violenţelor fizice şi
simbolice” (p. 30 – exprimarea este cel puţin echivocă; ea sigur provine din
traducerea ineptă a eng. effective „eficient”); „Acestea [experimentele] sunt conduse
de dr. Kathy N.” (p. 6 – autorul textului trebuia să zică „experienţele sunt efectuate”;
dealtfel, aici însuşi sensul construcţiei devine echivoc); „Preşedintele a fost
Donovan, aparent un avocat privat de atunci” (p. 61); „Patriarhul Kiril al Moscovei
şi al Întregii Rusii, care poate fi considerat al doilea cel mai puternic rus” (p. 34);
„am spus undeva că Ucraina se va rupe, dar nu mă gândeam cam la anul 2015” (p.
43 – fără dubiu, traducere eronată a eng. quite); „Motivul pentru care este aşa de
important e deoarece pierderile de sarcină (…) sunt foarte întâlnite” (p. 6 –
traducerea reproduce o construcţie redundantă din limba engleză, care este
condamnată ca fiind eronată practic de toate ghidurile de uz lingvistic – de exemplu
Longman Dictionary of Common Errors de N.D. Turton şi J.B. Heaton). Exprimări
greşite ţinând de formarea cuvintelor: „desprinşi din spectrul politic şi al
activismului sectarian” (p. 26); „Primăvara Arabă s-a transformat într-un război
sectarian” (p. 27); „minorităţilor afro-americane, hispanice şi asio-americane” (p.
29); „Ar fi trebuit să prezinte (…) ţeluri realistice” (p. 23); „Instinct maternal
[dovedit de femeile-spion]” (p. 64). Exemplele de calchiere abuzivă sunt, şi ele,
extrem de numeroase: „În termeni militari ar însemna…” (p. 23); „în caz de eşec al
acestei iniţiative, trebuie să ne luăm responsabilitatea recunoscând statul
palestinian” (p. 15); „Apropierea Summitului NATO din Polonia, cu ţările de la
frontiera răsărit a Alianţei cerând insistent (…) măsuri suplimentare de garantare a
securităţii militare” (p. 59); „pentru ca un embrion uman să se dezvolte cu succes
într-un bebeluş sănătos” (p. 6); „şi, în extremă instanţă, să facem ce am făcut în
Vietnam, Afganistan şi Irak: atacuri de stricăciune (spoiling attack)” (p. 45);
„Rezultatul final, în multe dintre ţările arabe, a fost exact opusul” (p. 25); „ei câştigă
cu uşurinţă peste 150 000 de dolari pe an” (p. 7); „Nu-mi place să spun, dar nu era
treaba mea” (p. 23); „se credea că geometria complexă a fost pentru prima dat
utilizată în cercetări la Oxford şi Paris, în timpurile medievale” (p. 7), „Totuşi, din
nişte puncte de vedere, sunt diferenţe profunde între cele două documente” (p. 39).
Calchierea poate merge până la construcţii comice sau de-a dreptul absurde: „Al-
Qaeda a simţit sângele şi a început să-şi facă de cap” (p. 27); „America ar fi lucrat
energic în spatele scenei, pentru a împinge Marea Britanie într-un stat european (?)”
(p. 61); „Însă, aici există un clenci” (p. 49); „America neoreaganistă – a
conservatorilor ticsiţi în administraţia Reagan în prioada 1980-1988” (autorul a vrut
176
Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente
poate să spună care s-au cuibărit) (p. 72); „Angajatorii sunt din rândul regalităţilor,
şeicilor sau magnaţilor petrolului” (p. 7).
Unele soluţii de exprimare românească sunt, să recunoaştem, discutabile, deşi
relativ apropiate de rigorile unei exprimări comprehensibile; de exemplu: „(…)
pentru prezenţa militară asiguratorie a Statelor Unite în Flancul Estic al NATO”
(„Lumea”, an XXII, nr. 3 (276), 2016, p. 59); „În fotografia de mai sus cu excavaţii,
arheologii au descoperit că…” (p. 9). Alte exprimări influenţate de modele anglo-
saxone sunt însă complet acceptabile, de exemplu: „marii actori ai lumii islamice au
început să devină…” (p. 25); „Trăim într-un „multivers” de lumi paralele pline de
viaţă extraterestră!” (titlu de articol din revista „Lumea”); „în interiorul Libiei se află
mai multe „celule adormite”, similare celor din SUA înainte de atentatul de la 11
septembrie” (p. 24); „Erotizarea activităţii de spionaj pune (…) în umbră
profesionalismul femeilor din intelligence” (p. 62); „relansarea Rusiei pe scena
globală” (p. 16 – caz interesant şi în ceea ce priveşte colocaţia); „comandamente
(…) care vor fi finalizate şi operaţionalizate pînă în iulie a.c.” (p. 60). Exprimări
româneşti pe deplin acceptabile sunt, considerăm, soluţiile de traducere în care, de
pildă, termenul sau sintagma din engleză sunt reluate şi „explicitate” în română – de
exemplu: „B. K. este soţul şi, probabil, „role-model-ul”, adică „pilda de urmat în
viaţă” a lui T. N.” (p. 72); „un drum teribil de lung şi o enormă prăpastie de imagine
(brand) de străbătut” (p. 59); „Drepturile civice, îngroparea definitivă a segregaţiei
şi, mai nou, affirmative action (discriminarea pozitivă) din universităţi [subl. aut.]”
(p. 28).
Aşadar, discursul mediatic şi cel publicitar aduc în prim-plan expresii, termeni
şi structuri tributare influenţei anglo-americane, în primul rând din pricina faptului
că acestea reprezintă, direct sau indirect, traduceri: ele fie că fac parte din compilaţii
ale unor texte traduse din engleză, fie sunt ecoul unor traduceri ajunse model (sau
chiar sursă de clişee) pentru exprimări acum aflate „la modă”, fie, în sfârşit, sunt
calchieri mai mult sau mai puţin voluntare după materiale de limbă anglo-americane.
Iată doar câteva exemple: „Soluţie avansată pentru confortul coloanei vertebrale”
(reclamă TV), „(…) ceea ce a însemnat o eroare masivă”
(https://www.descopera.ro/istorie – exemplul este interesant şi din punctul de vedere
al colocaţiei), „Pe parcursul războiului, 2/5 din facilităţile industriale ale Coreei au
fost distruse” (https://www.descopera.ro/istorie.02.ian.2019); „Este oficial:
componentele grupului S. G. (…)” (TVR1); „Aflat în campanie electorală, ministrul
ungar al Agriculturii Sándor Fazekas a agitat pericolul unei lumi în care toţi
mănâncă insecte, cu scorpioni făcuţi pe grătar şi mâncaţi cu sos de chili”
(adev.ro/p4m1ax); „Şah la Wozniacki! Mutarea prin care Simona Halep îşi
revendică poziţia de lider mondial WTA” (adev.ro/p3ryju); „Cerul e limita” (dintr-
un interviu TV luat unui medic român care studiase mulţi ani în S.U.A.); „Italia
trăieşte periculos în prima repriză” (TVR); „avionul militar [rusesc Tupolev] poate
căra şi armament nuclear” (Ştiri, Prima TV – cf. eng. to carry „a transporta”);
„produsele din tutun vor fi marcate pentru trasabilitate”
(https://adevarul.ro/31.ian.2018); „Pentru că Hitler vedea războiul în termeni
personali, în sensul rivalităţii cu Stalin, a decis să atace oraşul”
(https://www.descopera.ro/istorie.02.feb.2018). Evident, unele exprimări de acest fel
reprezintă cazuri de terminologie (zisă) de specialitate: „Dacă săptămâna trecută vă
177
Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA
vorbeam despre reverse balayage, acum, un nou trend în materie de vopsire a stârnit
curiozitatea iubitoarelor de Beauty. Părul opal face furori pe Instagram şi este perfect
pentru cele nostalgice după trendul numit pastelage” (https://www.glamour.ro.
31.ian.2019). Totuşi, excesul de anglicisme este cel mai adesea supărător – aşa cum
se poate vedea şi în următoarele exemple: „igiena eco-friendly”
(https://www.glamour.ro. 02.feb.2019); „un statement (al unui reprezentant al
Departamentului de Stat al SUA)” (TVR1 – spus de Ion Cristoiu); „o clonă
maliţioasă a aplicaţiei Uber face victime pe Android” (www.playtech.ro.
27.feb.2014); „Un fake news!” (Cristian Tudor Popescu – adev.ro/p3fcc0); „Sport
report” (titlu de emisiune TV – titlu format din termeni care mai şi rimează!);
„Contouring-ul ne-a cucerit iremediabil încă de la apariţia sa, însă deşi iubim
aspectul sculptat al feţei pe care îl oferă, nu ne place că necesită atâta timp şi
produse pentru a-l realiza” (https://www.glamour.ro.23.feb.2019); „am auzit un sunet
puternic, ca un boom…”, „Copil nesupravegheat în UK” (Ştiri – B1TV); „(…) care
păstrează parfumul pentru mult timp” (reclamă TV); „Fiecare ţară îşi prezintă ceea
ce este favorabil acesteia. De exemplu una arată că până în prezent USA a avut
înscrişi 30 de sportivi la AO si au mai rămas in competiţie 10, iar această ţară a avut
12 sportivi şi au mai rămas, deocamdată, 8” (adev.ro/p2onv6); „Sper că vor veni
pentru că este un moment despre familie şi unitate şi este un moment foarte unic în
viaţă” (adev.ro/pf9ft2).
4. Calcul
Calchierea (v. Theodor Hristea) este, de fapt, într-o prima etapă, intim
juxtapusă traducerii propriu-zise, care se manifestă în astfel de texte sau exprimări
(cărora le-am putea zice) hibride sau mixte – de exemplu: „Regiuni extinse din
Anglia (…) – sub cod roşu” (Telejurnal TVR; oricum, era vorba despre „regiuni
întinse” – cf. eng. extensive); „Pare că şi tu ai cheltuit o mică avere!” (reclamă TV;
se poate observa adevărata obsesie verbală a unor „voci media”, între care
realizatorul TV Dragoş Pătraru, pentru exprimarea aceasta, folosită în mod exclusiv
în loc de „Se pare că”, „Parcă” etc.); „(pictura numită) Salvatorul lumii” (şi vândută
la o licitaţie în dec. 2017 cu aproximativ o jumătate de miliard; în mod normal – ori
tradiţional, termenul acesta ar fi trebuit tradus prin „Mântuitorul” (cf. the Saviour,
cum sigur se numea pictura în sursa preluată şi tradusă/adaptată); „(…) elevilor de
15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale:
citire/lectură, matematică, ştiinţe” (adev.ro/oyfevu) – (exprimarea „ştiinţe (şi arte)”
este calchiată după eng. sciences (and arts), care tinde acum să înlocuiască
expresiile mai vechi, consacrate ştiinţe exacte / ştiinţe realiste şi ştiinţe umaniste /
umanioare); „G.S. uită şi iartă (…) Vrea să îngroape securea războiului” (TVR 1);
„pictura (…) menţionată în colecţia regelui Charles al Angliei” (Ştiri TV; de fapt,
regele britanic este cunoscut la noi sub numele de Carol; exprimarea a fost repetată
şi la telejurnalul TVR1, dar şi la ProTV; peste câteva zile, la B1TV, în acelaşi
context, se menţionează şi numele primului deţinător al tabloului, Ludovic al XII-lea
al Franţei – deci nu Louis); „a se concentra pe…” „destinat pentru…”; „Tot ceea ce
poliţistul a făcut a fost să…” (TVR – Telejurnal); „Asigurarea că preţurile
tratamentelor rămân competitive”; „imaginile au fost apreciate (pe net)” (Ştiri,
178
Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente
B1TV, 18 nov. 2017); „Dică a arătat cu degetul spre gazon” (adică „a dat vina pe
gazonul necorespunzător”; TVR – Telejurnal); „Doar 28 din cele 51 de acţiuni
prevăzute în Foaia de parcurs au fost realizate (…)” (adev.ro/p3guxj); „Stilul
opresiv al soţilor Karolyi a creat un mediu toxic în care un „prădător” cum este
Nassar a făcut ce a vrut” (https://www.ziaruldeiasi.ro); „Dar acel Fendi!” (reportaj
Prima TV); „Bestia din Est” (TVR – referitor la valul de aer polar din luna februarie
2018; exprimarea – rimată, în original – constituie o traducere după eng. Beast from
the East; ea a fost invocată, în media, chiar ca citat „cultural” – după surse străine –
fiind însoţită de exprimări menite să o expliciteze: „cum se spune mai de curând”
etc.); „Sunt… [gradul militar – numele]… nickname Motanul” (…) „nickname-ul
Grasul vine de la faptul că…” (în traducerea unui interviu TV luat unor militari
români). În acest context, socotim că este foarte interesant fenomenul calchierii
indirecte – sau chiar al calchierii conotativ-ideologice: de exemplu, traducerea
simplificatoare a lui job ca slujbă (termen care poate să fi „reapărut” în româneşte,
cunoscând astăzi o „nouă tinereţe”, fără îndoială (şi) ca rezultat ori ca ecou al acelui
sunet-literă j din ambele cuvinte); de asemenea, „Vezi ce faci!” este fără dubiu
reflexul eng. „Take care!” (spus, de pildă, când cineva termină o convorbire
telefonică) etc. Neîndoielnic, tinerii au în minte astfel de modele frazeologic-
conversaţionale anglo-americane, folosindu-le ca atare. Adevărul este că nu numai în
limba română se traduc sau se calchiază expresii ori cuvinte compuse de provenienţă
anglo-americană – unele atingând statutul de netăgăduit de termeni internaţionali: de
exemplu, în franceză există sintagma „enrichissement personnel” (cf. eng. „personal
development”, adaptat/tradus la noi ca „dezvoltare personală”).
Prezenţa faimoşilor False Friends (adică a paronimelor interlingvistice) este,
evident, notabilă – deşi aceste adevărate capcane ale vocabularului ar avea, teoretic,
şanse foarte mari să fie evitate (în primul rând, prin instruirea mai temeinică a celor
chemaţi să asigure, în presă sau aiurea, oficiile de traducător – v. şi Bantaş,
Croitoru); iată câteva exemple: „Se pare că Tolstoi considera că scrierile
dramaturgului sunt triviale, notând că atunci când a citit „Regele Lear”, „Romeo şi
Julieta”, „Hamlet” sau „Macbeth”, nu a simţit nimic altceva decât o irezistibilă
repulsie şi plictiseală” (adev.ro/ouw6hy – mai mult ca sigur, autorul-traducător nu a
înţeles cum se cuvine cuvântul trivial, în niciuna dintre cele două limbi în contact,
dar nici nu s-a obosit să îl caute într-un dicţionar explicativ al limbii române sau într-
unul bilingv); la fel, practic întotdeauna vezi, în traducerile de filme franţuzeşti,
termenul (militar) commandant tradus prin comandant (în loc de maior).
Cultura generală cel puţin deficitară a autorilor traducerilor (şi/sau adaptărilor)
respective este vădită în exprimări ca: „în zona de nord [a Finlandei] Lapland” (Ştiri,
B1TV, 18 nov. 2017); „Brânza procesată la tub” (la noi, acest produs alimentar se
numeşte, totuşi/încă, „brânză topită”); într-un documentar francez despre Munţii
Alpi, „(masivul) Grandes Jorasses” se traduce ca „Muntele Jura”. Greşeli apar şi în
ceea ce priveşte traducerea şi/sau echivalarea unităţilor de măsură ori a expresiilor
matematice; de pildă, „two thirds of one percent” s-a tradus ca „0,0075” (era vorba
despre proporţia populaţiei de origine evreiască raportată la totalul populaţiei
Germaniei interbelice); în mod similar, la echivalarea picioarelor anglo-saxone
(referitor la altitudinea de zbor a unor avioane, bombardiere, baloane, de exemplu),
sunt unii traducători care înmulţesc valorile respective cu 3 în loc să împartă la 3…
179
Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA
Din păcate, exprimarea care ne întâmpină în mass-media, dar şi în ceea ce se
numeşte spaţiul public, ne pune la dispoziţie, uneori, adevărate perle de limbă
(şi/sau de cultură) cum ar fi exprimările de mai jos – perfect autentice – (provenind
dintr-un document electronic conţinând „Norme de redactare. Editura Academiei
Române”): „Dacă o lucrare conţine note de picior…”, „(…) Dacă există tabele care
cuprind note, acestea se vor scrie imediat după tabel, nu la piciorul paginii şi nici în
corpul tabelului…”; în continuare, însă, se revine la termenul consacrat (şi corect)
din limba română: „Toate notele menţionate pe o pagină trebuie să se regăsească în
subsolul paginii respective”; „Am susţinut o accidentare” (TV; cf. eng. to sustain);
„…îşi freacă umerii cu G. Clooney” (reportaj, Prima TV; cf. eng. to rub shoulders
with sb.).
5. Aspecte speciale
Iată, în continuare, alte câteva probleme speciale puse de activitatea de
traducere şi reflectate de limba diverselor materiale scrise, tipărite sau nu, accesibile
în perioada din urmă: eufemizarea sau eufonizarea (de cele mai multe ori, cu tentă
specializată) duce la sensuri şi exprimări ca „Ponturile unui expert american în
ospitalitate” (de pe net) sau „familii / persoane vulnerabile”; alteori, itemuri
terminologice mai rare la noi îşi găsesc echivalări destul de discutabile: de exemplu,
wolverine, numele englezesc al animalului numit în româneşte (după limba franceză)
gluton, este tradus, într-un documentar TV, ca „jder-flămânzilă” (valorificându-se
semantica etimologică: „mâncău, gurmand” – cf. eng. glutton şi fr. glouton).
Calchierea (mai mult sau mai puţin involuntară) a dus, în ultimele două decenii, la
folosirea din ce în ce mai frecventă a lui naţiune (în sensul de „ţară”) – ba chiar şi a
lui naţie, variantă înregistrată ca învechită şi de DEX; acest din urmă termen pare că
se bucură de o nouă tinereţe în uzul limbii: „naţiile care au reuşit să (…)”
(comentariu sportiv TVR). Într-o încercare de adaptare interesantă, deşi destul de
discutabilă, se traduce/echivalează numărul de telefon pentru urgenţe din S.U.A.
(care este 911) ca „112” (într-un documentar transmis de postul TV Investigation
Discovery); considerăm că, în ultimă analiză, abordarea respectivă este principial
corectă. Pe de altă parte, traducerea sau adaptarea poreclelor sau supranumelor din
limba engleză este, aproape fără excepţie, făcută fără a se ţine seamă de structurile
corespunzătoare din limba română: „Povestea lui Matt „Ciocanul” Hamill” (titlu de
film, transmis la TV); după ştiinţa noastră, în limba română poreclele se pun după
numele persoanei respective: în cazul de faţă, ar fi trebuit să se zică „Matt Hamill
(zis) „Ciocanul”. În mod asemănător, traducerea în româneşte a numelor proprii
trebuie să ţină cont de faptul că foarte multe dintre ele şi-au găsit (unele de veacuri)
echivalente în limba română – de exemplu, Caucaz, Vosgi, Veneţia, Londra, Bizanţ,
Istanbul, Alep, Ieşirea, Pildele lui Solomon, Carol cel Mare etc. – deci traduceri ca
„Aleppo şi capitala Damasc sunt ultimele bastioane” (p. 27) sunt greşite.
Una dintre construcţiile calchiate (şi după exprimări franţuzeşti, nu numai
după modele anglo-americane) cele mai „trendy” – dar şi mai supărătoare – implică
folosirea numeralului ordinal în asociere cu un adjectiv la superlativul relativ, în
construcţii foarte greoaie şi, la urma urmei, neromâneşti de tipul „al treilea cel mai
mare buget”. Structura cunoaşte o diversitate de variante, dintre care unele
180
Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente
păcătuiesc, în plus, şi prin pleonasm sau redundanţă: „Primele două cele mai mari
mall-uri” („Magazin istoric”, nov. 2017, p. 91); „Al doilea cel mai vândut album
după Thriller”; iar altele, ceva mai complicate, devin obscure sau de-a dreptul (ori
măcar aparent) ilogice: „România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE,
după ce a fost majorat cu 30%”. Evident, sunt şi mânuitori ai condeiului, traducători
sau nu, ce activează în mass-media sau aiurea, care reuşesc să rezolve în mod fericit
această problemă de exprimare într-adevăr nu foarte la îndemână: „a patra dintre
cele mai importante firme (…)”. Fireşte, ar fi interesant de făcut şi câteva observaţii
referitoare la valenţele stilistice ale termenilor şi expresiilor preluate şi care se
regăsesc, de cele mai multe ori, în uzul curent şi larg (specific tinerilor – dar nu
numai lor), după cum se poate vedea din exemple ca: „Nu e ok” (traducere de film;
pentru eng. „Not very well, really”); „Pe o scară de la 1 la 10…” (exprimare
frecvent folosită în limbajul copiilor şi adolescenţilor de azi); „…ca să învăţăm
chestii” (TV – rostită de un student la informatică); folosirea „absolută” (ca verb
intranzitiv) a lui a ajuta, în loc de a fi de folos / a fi util, care este relativ rară în
limba română actuală: „vrea să ajute”. O reclamă inscripţionată pe un panou (într-o
staţie de benzină de lângă Râmnicu Vâlcea) avea următorul conţinut: „Ember for
horsepower”; am putea să ne întrebăm dacă un vorbitor de limba engleză nativ ar fi
înţeles despre ce era vorba; sunt motive să presupunem că avem de-a face pur şi
simplu cu o creaţie românească, pornind de la imaginile tradiţionale ale bidiviilor
din basmele populare, care „mâncau jăratic” la propriu.
6. Câteva consideraţii didactice
Având în vederea complexitatea şi gradul de interes (nu numai normativ sau
pur lingvistic) ale problematicii schiţate în rândurile de mai sus, credem că ar fi
foarte nimerită iniţiativa de a se alcătui glosare de uz didactic, prin care profesorii de
limbi străine să cultive nu numai cunoştinţele de limbă ale studenţilor şi elevilor, dar
şi conştiinţa lor lingvistică (şi, mai larg, culturală), ca şi aplecarea lor spre folosirea
unei limbi române corecte, flexibile şi nuanţate. În alcătuirea unor astfel de
instrumente de lucru s-ar cuveni să se plece de la constatarea destul de simplă că
semantica specifică, dar şi gramatica şi caracterul idiomatic ale unei limbi naturale
reprezintă tot atâtea obstacole majore în calea echivalării („perfecte”). Un vorbitor
nativ al unei limbi naturale (de exemplu, un vorbitor de română), pus în faţa unei
limbi străine, pe care o studiază sau pe care o vorbeşte/practică în mod curent, va
traduce (mintal şi neintenţionat) diferite structuri, termeni, expresii sau
frazeologisme din propria limbă, săvârşind păcatul redării literale. Aceste erori sunt
generate, după cum se ştie, de aşa-numita interferenţă negativă, iar prietenii perfizi /
trădători prin care aceasta se materializează nu se manifestă numai la nivelul
semanticii sau al vocabularului, ci pot fi şi de tip gramatical, colocaţional sau
idiomatic. Ar fi adăugat că, dintre multele dicţionare, glosare sau metode care se
ocupă de acest subiect, am observat, de-a lungul carierei noastre de profesori de
limba engleză (şi franceză), că doar o foarte mică parte se ocupă în mod specific de
erorile care sunt propriu-zis tipice: aceste erori „comune” (cf. dicţionarul Longman
de erori comune avându-i drept autori pe Turton şi Heaton) pot fi considerate tipice
doar în măsura în care se regăsesc în aria de cuprindere a inventarului lingvistic pe
181
Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA
care se cuvine să îl stăpânească un utilizator care vorbeşte (în mod curent) un anumit
idiom, care îi este şi limbă maternă, de pildă un român care învaţă engleza – spre
deosebire de un german, un ungur, un pakistanez sau un tailandez care învaţă aceeaşi
limbă: dificultăţile de lexic, gramatică şi stil întâmpinate de ei vor fi, fireşte, profund
neasemănătoare, aşa că o persoană care traduce dintr-o şi într-o anumită limbă are
nevoie de instrumente de studiu şi de lucru adaptate nevoilor specifice ale propriei
limbi. Prin urmare, „ediţiile internaţionale” ale unor astfel de glosare, manuale şi
ghiduri nu sunt decât de (relativ) puţină utilitate pentru elevii, studenţii şi
traducătorii români. Iată câteva exemple de erori generate de traducerea mentală
involuntară specifică vorbitorilor de engleză nenativi, excerptate dintre sutele
cuprinse în lucrarea Longman Dictionary of Common Errors: *Most of these drugs
come from the so-called Golden Triangle. ► În loc de: Most of these drugs come
from what is called the Golden Triangle. ◆ *During the so-called denitrification
process, bacteria convert fixed nitrogen into molecular nitrogen. ► În loc de:
During what is known as the denitrification process, bacteria convert fixed nitrogen
into molecular nitrogen. ◆ *It is one of the most popular touristic resorts in Spain.
► În loc de: It is one of the most popular tourist resorts in Spain. ◆ *In Finland it’s
usual that women go out to work. ► În loc de: In Finland it’s usual for women to go
out to work. ◆ *My parents wanted that I should go to a different university. ► În
loc de: My parents wanted me to go to a different university. ◆ *I’ve been playing
the piano since I was seven years. ► În loc de: I’ve been playing the piano since I
was seven. / I’ve been playing the piano since I was seven years old. / I’ve been
playing the piano since I was seven years of age.
Un bun contraexemplu pentru erorile de limbă, greşelile şi scăpările de natură
variată ilustrate mai sus ar putea fi observaţia că destul de multe traduceri automate
(efectuate, de pildă, prin traducătorul Google Translate), sunt – cel puţin parţial – de
bună calitate, oferind chiar, în unele cazuri, variante surprinzător de bune; de
exemplu: „evoluţiile ascendente ale salariului minim” → „the upward trend in…”
(un bun exemplu de transposition – ca să folosim terminologia lui Vinay şi
Darbelnet, din Stylistique comparée du français et de l’anglais (1958) – de tip
gramatical, folosindu-se singularul în loc de plural, plus prepoziţia specifică); OMC
[Organizaţia Mondială a Comerţului] → WTO (sunt de remarcat recunoaşterea şi
traducerea acronimului); „Tema principală o constituie însă…” → „However, the
main thrust is…”; „All these elements allow the formulation of a conclusion on the
homogeneity, symmetry and normality of the statistically analyzed data series, by
determining the coefficients of variation and asymmetry, together with the Jarque-
Bera test. In other words, any statistical indicator, including salary, is valid, as long
as it remains the product of a statistician’s thinking, who carefully analyzed it from
the criteria of homogeneity, asymmetry and distribution normality” → „Toate aceste
elemente permit, prin determinarea coeficienţilor de variaţie şi asimetrie, împreună
cu testarea Jarque-Bera, formularea unei concluzii privind omogenitatea, simetria şi
normalitatea seriei de date analizate statistic descriptiv. Cu alte cuvinte, orice
indicator statistic, inclusiv acela aferent salariilor este valid/valabil, atâta timp cât
rămâne produsul gândirii unui statistician care l-a analizat atent pornind de la
criteriile de omogenitate, asimetrie şi normalitate distribuţională” etc.
182
Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente
Evident, atunci când apar greşeli de folosire a limbii române de vină sunt şi
literalitatea lăsată să domine negocierea redării textelor în limba română, dar, din
păcate, şi slaba stăpânire a limbii române de către autorii textelor respective: „to
break the door down” → *„a dărâma uşa” (credem că expresia s-ar fi redat mult mai
corect/adecvat prin „a sparge / a desfunda uşa”); „to ease the pain” → *„a calma
durerea” (de fapt, în context ar fi trebuit spus „a alina suferinţa/durerea”). Cu toate
aceste, trebuie să admitem că există şi destule traduceri bune, rodul unor eforturi cu
totul meritorii de a se găsi soluţii fericite – exemple care, între altele, pot fi utile (şi)
ca modele pentru viitor, atât pentru elevi şi studenţi, cât şi pentru traducătorii
certificaţi: „cat fishing” → „furt de identitate (în spaţiul virtual)”; „to sour”
(întrebuinţat în sens figurat – de exemplu, „to sour a relationship”) → „a învenina”;
„to assure sb. (that)…” → „a-i da (cuiva) asigurări (că…)” etc. Alte exemple
similare le-am putut culege chiar din activitatea noastră de traducători – mai mult
sau mai puţin ocazionali, dar profesionişti. Între altele, ne-am putut reconfirma
constatatarea (adesea făcută de către specialiştii în traductologie, mai ales pe
domeniul anglo-român) că, de foarte multe ori, exprimarea românească este vizibil
(şi în mod straniu) mai complicată, mai neologică şi comparativ mai pletorică decât
varianta în engleză. Oricum, ceea ce contează în ultimă instanţă atunci când traduci
este ca „textul să sune româneşte”. Iată, mai jos, doar câteva ilustrări ale acestui
efort de traducere şi adaptare în spiritul limbii române – pe care le-am extras din
traducerea în româneşte a unor articole dintr-un jurnal de psihopedagogie britanic:
their shared conceptual links → legăturilor lor conceptuale comune; ● Being
supportive → Atitudinea de susţinere; ● In contrast, → În schimb…; ● peer network
→ reţeaua de omologi; ● This fellow assessed me, → M-a evaluat un tip; ● statutory
responsibilities, → responsabilităţi legale; ● This means it is about the ‘here and
now’ → Aceasta înseamnă că ea implică factorul „aici şi acum”; ● most interviews
were conducted in pairs or trios → majoritatea interviurilor au fost realizate în
perechi sau în grupuri de trei; ● is not readily explained within the context of → nu
se explică uşor în contextul…; ● A psychologist (…) said the child has to ‘feel he is
someone worthwhile’ → Un psiholog (…) a spus că minorul trebuie să „simtă că
este cineva care merită să i se dea importanţă”; ● if it’s ok to call the foster family,
→ dacă este ok să sun la familia de plasament; ● which treats family support and
child protection as discrete systems → care tratează sprijinirea familiei şi protecţia
copilului ca sisteme aparte; ● We are also able to make some points of comparison
with → În plus, suntem în măsură aducem câteva aspecte comparative cu o ţară
unde…; ● the child has the opportunity to say what they would like, what they value
→ posibilitatea de a spune ceea ce ar dori, ceea ce consideră valoros; ● a girl of
Turkish parentage → o fată dintr-o familie de turci; ● He or she must also be able to
→ De asemenea, persoana trebuie să fie capabilă să…; ● These feelings of
hopelessness → Aceste sentimente de neputinţă şi inutilitate; ● since the practice
can arguably trap people ‘inside personalities and identities that → această practică
poate, în mod plauzibil, să prindă indivizii „înăuntrul” unor personalităţi şi identităţi;
● This new dimension gives form to the concept of social pedagogy and, moreover,
offers a mode of engagement… → Această nouă dimensiune conturează conceptul
de pedagogie socială şi, în plus, oferă un mod…; ● In order to gain an insight into
this issue, → În scopul de a putea avea o perspectivă intimă asupra acestui aspect…;
183
Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA
● They started from the beginning, teaching him how to get up in the morning, …
→ Au pornit cu noţiuni de bază, l-au învăţat cum să se scoale dimineaţa, să se
spele…; ● If social pedagogy is an embedded parallel practice, albeit one
misrecognised as mentoring → Dacă pedagogia socială este o practică paralelă
încorporată, chit că e identificată în mod greşit ca mentorat [îndrumare]; ● and a
national benchmark for practice, although not one intended to ‘prevent development
of a particular ethos’ → dar şi un punct de referinţă [sau standard] naţional pentru
practică, deşi nu unul care să aibă în vedere „să prevină formarea unui anumit
etos”…; ● Recognition is, moreover, critically important for maintaining our
sense… since ‘feelings of self-worth, self-respect and self-esteem are possible only
if → Recunoaşterea este, de altfel, extrem de importantă pentru menţinerea
sentimentului nostru de bine, deoarece „sentimentele de autoapreciere, respectul de
sine şi stima de sine; ● Before presenting this table, however, I should point out that
conceiving vast swathes of professional practice in terms of the loose dichotomies
given, subject to contestation and revision… → Totuşi, înainte de a prezenta acest
tabel s-ar cuveni să subliniez faptul că conceperea unor arii vaste de practică
profesională cu referire la dihotomiile vagi indicate, aflate (…) sub rezerva de a fi
contestate şi revizuite…
În fine, – dar nu şi în cele din urmă – ar trebui menţionată aici atitudinea
radical opusă traducerii predominant literale (sau foarte apropiate de literalitatea
textului original), atitudine – şi opţiune – care, fără îndoială, poate uşor conduce la
traduceri mai mult sau mai puţin lipsite de sens. Mai recent, cea dintâi atitudine
pomenită aici izvorăşte din strategia traductologică numită foreignization; ea este
opusă strategiei cunoscute drept domestication (v. L. Venuti, care, iniţiind o
dezbatere asupra felului în care traducerea poate fi direcţionată şi valorizată atât
lingvistic cât şi cultural, discută gradul în care ea se conformează culturii limbii-
sursă). Dacă domestication acţionează în favoarea redării unui text, în traducere, cât
mai aproape de datele specifice culturii şi limbii-ţintă (fiind, în opinia lui Venuti, o
reducere etnocentrică a textului străin la valorile culturale ale limbii-ţintă – din care
motiv o parte a informaţiei din textul-sursă se poate pierde), foreignization
echivalează cu generarea unui text-ţintă în care sunt încălcate în mod deliberat
convenţiile limbii-ţintă, încercându-se să se reţină într-o oarecare măsură aerul străin
al originalului. Aşadar, se exercită o presiune etnodeviantă asupra respectivelor
valori (esenţialmente culturale), în sensul marcării diferenţei lingvistice şi culturale a
textului străin, dar i se şi oferă cititorului un „paşaport” spre zări străine (Venuti,
2004, p. 20). Dimpotrivă, domestication îl (re)aduce acasă pe cititor, cultivând tipul
de traducere care adoptă un stil transparent şi preponderent fluent, menit să reducă la
minimum aerul străin al textului tradus, aşa cum este el perceput de publicul cititor.
În contextul – foarte asemănător şi apropiat, ba chiar adiacent – al retraducerii unor
opere literare străine în româneşte, semnalăm nevoia de a se analiza serios utilitatea
(culturală, dar şi pur şi simplu practică) a traducerii din nou, de pildă, a unor lucrări
literare semnate de clasici precum Charles Dickens, Thomas Hardy, Herman
Melville, J. D. Salinger, Agatha Christie, Guy de Maupassant sau Marcel Proust
atunci când versiunile mai recente sunt, dovedibil (şi foarte vizibil), mult mai slabe
calitativ decât traducerile anterioare. Considerăm că traducerea suferă îndeosebi din
cauza insuficientei adecvări stilistice şi a nivelului de „literaritate” destul de slab al
184
Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente
textului obţinut. Să se compare, de exemplu, acest paragraf din povestirea La Peur
(Frica) a lui Maupassant cu fragmentele corespunzătoare din cele două traduceri
româneşti succesive: „On remonta sur le pont après dîner. Devant nous, la
Méditerranée n’avait pas un frisson sur toute sa surface qu’une grande lune calme
moirait. Le vaste bateau glissait, jetant sur le ciel, qui semblait ensemencé d’étoiles,
un gros serpent de fumée noire; et, derrière nous, l’eau toute blanche, agitée par le
passage rapide du lourd bâtiment, battue par l’hélice, moussait, semblait se tordre,
remuait tant de clartés qu’on eût dit de la lumière de lune bouillonnant” ↔ „După
cină, ne-am suit înapoi, pe punte. (...)” (L. D., 1966, p. 195) ↔ „După cină, am urcat
din nou pe punte. (...)” (N. C., 2013 p. 78). Un alt exemplu edificator este romanul
Tess of the d’Urbervilles al lui Thomas Hardy, care a cunoscut două traduceri
ulterioare anului 1990, ambele net inferioare traducerii „consacrate”, cea din anii
1960. Întrebarea – retorică poate – care îţi vine automat în minte referitor la strategia
de retraducere a literaturii este Cui prodest?
7. Concluzia care se impune, având în vedere aspectele teoretico-practice şi
ilustrările prezentate mai sus, este că, oricât de mari ar fi provocările lansate de
materialul de limbă pe care traducătorul sau simplul utilizator al limbii îl are de
transmis (şi cu atât mai mult utilizatorul profesionist care acţionează în postura de
comunicator, în mod special sau tipic în mass-media – aşadar, în calitate de potenţial
model lingvistic), acolo unde există voinţă trebuie să existe şi putinţă! În ciuda
atitudinii culturale predominant tolerante, specifică globalizării curente, limba
română trebuie ferită de influenţe poluatoare şi de deghizamente inutile, iar módele
şi tendinţele, oricât de recente sau de atractive, ar trebui tratate exact drept ceea ce
sunt: valuri care vin şi se duc.
Bibliografie
A. Lucrări de referință
Bantaş, Croitoru 1998: Andrei Bantaş, Elena Croitoru, Didactica traducerii, Bucureşti,
Editura Teora.
Bassnett 2002: Susan Bassnett, Translation Studies, London, Routledge.
Darbelnet, Vinay 1977: Jean Darbelnet, &, J. P. Vinay: Stylistique comparée du français et
de l’anglais, Paris, Didier.
Hristea 1994: Theodor Hristea, Probleme de cultivare şi de studiere a limbii române
contemporane, Bucureşti, Academia Universitară Athenæum.
„Lumea”, an XXII, nr. 3 (276), 2016.
„Magazin istoric”, mai 2018, p. 54–58.
Manea 2010: Constantin Manea, Remarks on the Scope of the Neologistic Influence from
English Sources – Translation as a Case in Point, in „Annales Universitatis
Apulensis, Philologica”, 11/2010, Tom 3, Alba Iulia, p. 51–65.
Manea, Manea 2006: Constantin Manea, Maria-Camelia Manea, Translation from English
and Decalcomania – as Sources of Both Errors and Lexical Enrichment in
Contemporary Romanian, în „Studii de gramatică contrastivă”, nr. 6, Editura
Universităţii din Piteşti, p. 103–118.
Manea, Manea, Pruneanu 2009: Constantin Manea, Maria-Camelia Manea, Dănuţa-
Magdalena Pruneanu, Note asupra împrumuturilor lexicale recente din limba engleză
185
Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA
– calchiere, adaptare, traducere, in vol. Lucrările celui de-al doilea simpozion
internaţional de lingvistică, Bucureşti, 28/29 noiembrie, 2008, Institutul de
Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 243–
253.
Manea, Manea, Pruneanu 2009: Constantin Manea, Maria-Camelia Manea, Dănuţa-
Magdalena Pruneanu, Distorsiuni ale comunicării în limba română legate de
activitatea de traducere în vol. Distorsionări în comunicarea lingvistică, literară şi
etnofolclorică românească şi contextul european, Iaşi, Institutul de Filologie Română
„A. Philippide”, Editura Alfa, p. 219–228.
Maupassant 1976: Guy de Maupassant, „La Peur”, in vol. Contes et nouvelles choisis,
Moscou, Editions du Progrès, p. 110–115.
Maupassant 1966: Guy de Maupassant, „Frica”, in Opere, vol. II (Nuvele și povestiri),
traducere de Lucia Demetrius, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, p. 195–
200.
Maupassant 2013: Guy de Maupassant, „Frica”, in vol. Un caz de divorț. Povestiri fantastice,
traducere de Nicolae Constantinescu, Iaşi, Polirom, p. 78–84.
Stoichiţoiu-Ichim 1993: Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Anglomania – o formă de snobism
lingvistic, în Comunicările Hyperion, vol. II, Bucureşti, Editura Hyperion XXI, 1993,
p. 270–280.
Turton, Heaton 2006: N. D. Turton, J. B. Heaton, Longman Dictionary of Common Errors,
London, Longman.
Venuti 2004: Lawrence Venuti, The Translator’s Invisibility: A History of Translation,
London and New York, Routledge.
B. Dicționare
Collins English Dictionary and Thesaurus, HarperCollins Publishers, 1992 (dicţionar
electronic, versiunea 0.1).
Dicţionarul explicativ al limbii române, coord. Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche,
Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
The New Oxford Dictionary of English, Oxford, Oxford University Press, 2001.
C. Surse web
https://adevarul.ro/31.ian.2018
https://www.descopera.ro/istorie.02.feb.2018
https://www.descopera.ro/istorie.02.ian.2019
https://www.glamour.ro.02.feb.2019
https://www.glamour.ro.23.feb.2019
https://www.glamour.ro.31.ian.2019
https://www.playtech.ro.27.feb.2014
https://www.ziare.com.17.mar.2018
https://www.ziaruldeiasi.ro
A Few Remarks on the State of the Romanian Language
Used in Recent Translations
The authors revisit – once more – the manner in which translation (in this case the
translation of English texts) affects, more or less directly, the quality of the current Romanian
language. It is very easy to see how lexical neologisms (as well as other linguistic elements)
got, in an increasingly persistent and constant way, into the Romanian language of the media,
and even into common speech. The state of the Romanian language, thus affected by the
186
Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente
Anglo-American neologous influx, is analyzed – in passing and succinctly, yet not
superficially – based on a rather substantial number of illustrations and typological remarks
excerpted from texts that (confessedly or not) were translated from English: such texts came
from Romanian publications of smaller or wider circulation. For the sake of comparison, the
authors offer some representative examples illustrating the Frenchified idiom of the late
nineteenth century, the perfect equivalent, one could say, of today’s (often stridently)
Englished idiom – not least by means of calque. Since the phenomenon of loan translation (to
which the authors of this article devoted several previous papers) provides a maximum
degree of linguistic interest – and also broader, cultural and even ideological interest –, it can
be stated that the awkward, simplifying, sloppy, undiscerning, and/or simplistic kind of
translation, which is unfortunately encountered quite frequently in both the media and the
public space, is an abundant (and even prime) source of calqued expresion, i.e. deviating
from the current standards. In the context analyzed, we provided rich illustrations of the
procedures taken on by loan translation, which often overwhelm the Romanian language of
the press (be it written or audio-visual), but also the language used mainly by numerous
categories of young people, rife with expressions pointing to Anglo-American lexical-
semantic, as well as phrasal-conversational models. In analyzing the types of linguistic
calque noticeable in the idiom specific to present-day Romanian media – a jargon that could
be called translationese or translatese (hence a variety of Romglish) –, the most significant
grammatical implications of calque were highlighted, as well as the quite interesting
phenomenon of indirect or ideological calque, including the calque intended as euphemistic
expression. In this modest contribution, the authors revisit the linguistic contact phenomena
of negative interference, which are most obviously exemplified from the perspective of the
so-called False Friends (e.g. agony/agonie, pathetic/patetic, purple/purpuriu, trivial/trivial);
these influences can abundantly and insidiously overcome the confines of the lexicon,
affecting still other compartments of the language: syntax, morphology, style, etc. In such
cases, one can speak – from a translatorial, and also didactic-comparative perspective – about
a type of faulty mental translation of structural-semantic or linguistic models, which are
typical of native speakers of a particular language – in this case, the Romanian language. In
the given context, the authors reassert the proposal that collectives of English teachers and
(literary or non-literary) translators should compile more comprehensive and richer corpora
of such “common errors” or “typical errors” that are specifically perpetrated by Romanian
speakers. Obviously, the meritorious efforts are emphasized of those translators who do not
forget that their task is to serve culture (in general, not only that of their homeland), by
supplying examples of (literary or non-literary) translations made not only accuraretely, but
also regardful of the resulting Romanian equivalent, which should correspond to the spirit of
our language. The unwanted literality and superficiality, the flimsiness and incompleteness
of many translations (whether or not recognized as such), which boil down to genuine
pseudo-translations, prompted the authors to tackle an adjacent debate area: that of the
opposition between the predominantly chronological-diachronic approach versus the
synchronous and/or “synchronizing” approach, as well as the opposition between the
approach called domestication and that of the foreignization approach. Since translation
(especially literary translation) is nowadays usually perceived as being more reader- than
author-oriented, it can be argued that excessive recourse to foreignization is likely to prevent
the common reader from recognizing their own linguistic and cultural expectations in the
translated texts.
187