csm-management.pdf
-
Upload
ana-maria-lungu -
Category
Documents
-
view
220 -
download
0
Transcript of csm-management.pdf
-
7/27/2019 csm-management.pdf
1/23
1
PROIECT
1. Managementul, componentnecesar a organizriiDezvoltarea civilizaiei determinat n mod necesar de dinamismul
istoric, presupune organizarea mai bine structurat i mai complex a societii,
cu nlturarea empirismului vizionar, n favoarea planificrii i previziunii luate
pe baze fundamentate tiinific pe reguli bine conturate impus de o anumit
ordine a elementelor componente ale sistemului.
Organizarea social pe principii sistemice este indispensabil pentru
eficacitatea ansamblului i a subansamblelor particulare in msur s rspund
adecvat condiiilor i dinamicii manifestate la nivel general sau particular,
afectate de tendinele de dezvoltare sau inhibate de reactivitate retrograd,
generate de aciunile colective sau individuale ce apar ca element funcional
primar.
n teoria sistemelor, organizarea, structurarea, funcionarea, eficacitatea
i responsabilitatea n interdependena lor cu elementul uman, reprezint
componentele indispensabile, n raport cu care se contureaz atributele de
comunicare, echilibru i decizie ca rezultat al interaciunii individ-societate.
Aadar activitatea de conducere a societii ca sistem, care inglobeazi
conceptul de management, a devenit riguros tiinific prin caracteristicilemetodologice i tehnologice utilizate, care constau n aplicarea principiilor
rezultate din experien i cercetare.
Managementul ca tiin a organizrii i conducerii operative prin
elaborarea de sisteme, programe, metode ori tehnici menite s sporeasc
competitivitatea, este supus unei continue adaptri induse cu precdere de
-
7/27/2019 csm-management.pdf
2/23
2
intervenii exterioare menite seficientizeze sistemul n condiiile cunoaterii
interaciunii lor .
Teoria evoluionist a comportamentului organizaional, care
mbraieaz trei concepii de baz, ii gsete rezonana i in organizarea
activitii judiciare. Astfel, rutinele ca aspecte de repetabilitate regulate i
previzibile de comportament, de cele mai multe ori benefice activitii
organizaionale, relev continuitatea i o oarecare standardizare flexibil
necesar procesului decizional; cutarea ca activiti asociate cu evaluarea
rutinelor care angajeaz variate operaii de descoperire i reconsiderare aschimbrilor, au efectul direct n modificarea sau nlocuirea lor, n procesul
dinamic al dezvoltrii ; i mediul de selecie ca ansamblul caracteristicilor
individuale ale populaiei, care determin bunul mers al organizaiei, creterea
sau contracia ei - altfel spus bazinul resurselor umane care conteaz n
revigorarea sistemului, reprezint pilonii de sprijin ai dezvoltrii tiinifice a
organizaiei ca sistem .1
Utilitatea acestor concepte este dat, n cazul particular al organizrii
activitii judiciare, de distincia pe care o fac intre organizarea cunoaterii
situaiilor, dinamicii legislative i a etiologiei fenomenului conflictual, dar mai
cu seam in diferenele comportamentale individuale care afecteaz, att din
interior ct i din exterior activitatea judiciar i sistemul judiciar in ansamblu.
Un studiu relativ recent care abordeaz concepul de management
judiciar2
apreciaz ca elemente indispensabile sistemului: a) concepiile despre
drept - valorizate de sistematizare i interpretare ca masur a perfecionismului
dreptului n sine; b) activitatea de legiferare - care vizeaz factorii ce determin
coninutul i procedura de creare a normei juridice, cu tendine uneori
1A se vedea S. Chiric: Inteligena organizaiilor. 2003 p 105-127
2V. Patulea: Tratat de management juridic si jurisdictional. 2010
-
7/27/2019 csm-management.pdf
3/23
3
evolutive alteori nu, strns legate de modelul juridic, politic, etic sau doctrinar;
c) punerea n aplicare a normelor imonitorizarea aplicrii lor; d) corectarea i
complinirea lacunelor.
Proiectul propune o viziune de ansamblu privind exercitarea atribuiilor
funciei de conducere, cu elementele necesare bunei realizri a actului de
asigurare a organizrii nfptuirii justiiei n concordan cu principiile
fundamentale de drept( legalitatea, independena judectorului, dreptul la un
proces echitabil), ncercnd s identifice posibilitile de atragere i folosire a
resurselor pentru asigurarea condiiilor necesare garantrii desfurriiactivitii judiciare i a obinerii unor rezultate bune.
Opiunea conductorului este aceea de a alege ntre diverse posibile
variante de aciune pe cea mai eficient, mai stabil i mai potrivit
momentului, cu perspectiva continu de mbuntire n scopul de a atinge
obiectivele i rezultatele asumate. Orice decizie trebuie s fie corect,
complet, oportuni eficient, pentru a influena colectivul i a-l determina n
atingerea scopurilor propuse. Pentru aceasta, mai nti trebuie identificate i
evaluate situaiile ce creaz premisele unei dificulti de funcionare a
sistemului, apoi stabilite alternativele, evalundu-le i pe acestea n raport cu
obiectivele propuse, pentru a msura varianta optim fa de rezultatele
dorite. Astfel, funciile generale de conducere precum previziunea, organizarea,
decizia, antrenarea i evaluarea, controlul i corecia sunt prezente i utilizate.
Strategia de aciune, poate reprezenta momentul iniial al conducerii,
prin stabilirea obiectivelor precis exprimate, realiste, msurabile, acceptate
dac nu unanim, cel puin ntr-o majoritate confortabil -, cu prevederea unor
termene i a unor responsabiliti.
-
7/27/2019 csm-management.pdf
4/23
4
Sunt msuri ce uneori trebuie explicate i asumate, cu consultri i
uneori negocieri asupra sarcinilor i responsabilitilor personale, pentru
stabilirea unui standard de performan ridicat, innd cont cu precdere de
alocarea resurselor i de termenele de realizare.
Strategia de aciune, n concret, are ca principal obiectiv crearea
condiiilor pentru asigurarea independenei magistrailor i nfptuirea actului
de justiie in condiii optime, cu respectarea drepturilor i libertilor
fundamentale, asigurarea transparenei i calitii actului de justiie,
responsabilizarea factorilor direct implicai, dar innd cont i de soluionareantr-un termen rezonabil a litigiului.
2. Independena , scop i mijlocNecesitatea unui sistem judiciar independent, imparial i eficient
reprezint o obligaie asumat de Romnia n tratatele internaionale, prin
aderarea la Uniunea European stabilindu-se ca obiectiv crearea unui spaiu de
siguran, libertate i justiie. Aceasta reprezint pentru fiecare magistrat un
deziderat major, n msur s fie realizat prin intervenia eficient a Consiliului
Superior al Magistraturii, n aplicarea mecanismelor i procedurilor cele mai
adecvate, care s garanteze principiul separaiei puterilor n stat i protejarea
sistemului judiciar de orice ingerin extern, politic sau economic, de natur
a o subordona.
Tratatele europene intrate n vigoare n ultimii ani ( Maastricht,
Amsterdam i Lisabona) au definit problematica de interes comun n care
procedurile de cooperare n domeniul justiiei i afacerilor interne sunt
-
7/27/2019 csm-management.pdf
5/23
5
subordonate obiectivului principal de mbunatire a calitii actului de justiie
i responsabilizare a sistemului judiciar.
Raportul C.E.P.E.J. asupra strii justiiei n Europa din ultimul an, elaborat
pe baza rspunsurilor date de Statele membre la grilele de evaluare transmise
Comisiei, a evideniat continuarea crizei justiiei n Europa, persistena n ultimii
ani ca o criz instituional de celeritate, calitate i eficacitate.
Revine astfel, ca obligaie a Consiliului Superior al Magistraturii,
intensificarea dialogului cu organismele europene i organismele similare din
celelalte state ale Uniunii Europene, dar mai cu seam participarea, cu scopuri
bine stabilite la activitile Reelei Europene a Consiliilor Judiciare, fr a ignora
ns toate celelalte organisme europene interesate, n vederea explicitrii
dificultilor de sistem, care nu sunt strine nici altor state cu tradiie
democratic secular.
Raportul Comisiei europene privind progresele realizate de Romnia ncadrul Mecanismului de cooperare i verificare a remarcat inconsecvena i
uneori incoerena legislativului, dar i progresele limitate n privina
mbuntirii eficienei procesului judiciar i a consecvenei jurisprudenei,
recomandnd stabilirea unui echilibru din punct de vedere al volumului de
munc, cu previzibilitatea fluctuaiilor de personal, situaie care, dei relevat
nc din anul 2011, rmne o problem nerezolvat.
Pe de alt parte, garaniile oferite magistrailor, integrate ntr-un statut
care are caracter legislativ sau constituional, sunt eseniale pentru
independena i imparialitatea de care trebuie sdea dovada acetia; iar rolul
esenial al Consiliului Superior al Magistraturii este de a asigura consolidarea
independenei i statutului magistratului.
-
7/27/2019 csm-management.pdf
6/23
6
Avizul nr. 1 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni consacr
independena judectorilor nu ca pe un privilegiu sau ca pe o prerogativ n
interesul acestora, ci ca pe o garanie n interesul preeminenei dreptului i a
celor care caut i cer dreptatea.
Rolul constituional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al
independenei justiiei reprezint principalul obiectiv al activitii acestuia,
realizat prin mecanisme specifice respectrii separaiei puterilor n stat i
asigurrii independenei fiecrui magistrat, independen care presupune
respectarea necondiionat a legii dar i asigurarea celui mai nalt standard decalitate i eficien a muncii.
3.Organizarea intern
Prevederile art. 23 din Legea nr. 317/2004 stabilesc funcionareaConsiliului ca organ colectiv cu activitate permanent, ale crui hotrri se iau
n plen sau secii, prin vot direct i secret.
A. Plenul Consiliuluin seciunea a doua a legii sunt stabilite atribuiile plenului, referitoare la:
- cariera judectorilor i procurorilor prin: propunerea de numire i eliberare
din funcie a judectorilor i procurorilor, numirea i eliberarea din funcie ajudectorilor i procurorilor stagiari, promovarea judectorilor i procurorilor,
ori propunerea pentru conferirea de distincii.
- admiterea n magistratur: stabilete numrul cursanilor I.N.M., concursurile
i tematica pentru admiterea n magistratur i promovare, aprob programul
de formare continuprofesional a auditorilor de justiie, aprob regulamente,
numete comisiile de examinare, valideaz concursurile i examenele, numete
comisiile de evaluare.
-
7/27/2019 csm-management.pdf
7/23
7
-organizarea i funcionarea instanelor i parchetelor: convoac adunrile
generale, aprob msurile pentru suplimentarea sau reducerea numrului de
posturi pentru instane i parchete.
- elaborarea normelor de conduit structurate ntr-un cod deontologic almagistrailor.
B. Seciile Consiliului
Au atribuiile definite de art. 40-43 din lege, respectiv cele privind:
-cariera magistrailor: acelea de delegare, de numire n funcii de conducere,
propunere sau avizare a propunerii ministrului justiiei de numire sau revocare
din funcia de preedinte, vicepreedintesau preedinilor de secie ai .C.C.J.,respectiv a procurorului general, procurorul ef al D.N.A. i D.I.I.C.O.T., a
adjuncilor acestora precum i a efilor de secii din aceste parchete, aprobarea
transferului magistrailor, soluionarea contestaiilor mpotriva calificativelor
acordate de comisiile de evaluare, luarea msurilor pentru soluionarea
sesizrilor justiiabililor, dispunerea suspendriidin funcie a judectorilor sau
procurorilor;
- organizarea i funcionarea instanelor i parchetelor: aprob nfiinarea saudesfiinarea seciilor curilor de apel i parchetelor, aprob propunerea de
numire a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
i Justiie si a procurorului efal D.N.A., avizeaz lista localitilor care fac parte
din circumscripiile judectoriilor, stabilete categoriile de procese care se
soluioneaz de anumite instane n municipiul Bucureti, stabilete numrul
vicepreedinilor curilor de apel, a adjuncilor procurorilor generali ai curilor
de apel, numete ipromoveaz magistraii asisteni ai naltei Curi de Casaie
i Justitie, ncuviineaz percheziia, reinerea i arestarea magistrailor.
C. Aparatul propriu
a) Secretarul general - este numit de Plenul C.S.M. dintre judectorii cu
cel puin 8 ani vechime i coordoneaz, sub autoritatea preedintelui i
vicepreedintelui, funcionarea aparatului propriu, prin dispoziii i ndeplinete
orice alte atribuii ncredinate de plen, preedinte sau vicepreedinte.
-
7/27/2019 csm-management.pdf
8/23
8
Secretaul general adjunct este numit n aceleai condiii i nlocuiete de
drept secretarul general, atribuiile sale fiind stabilite de preedintele
Consiliului la propunerea secretarului general.
b) compartimentele Consiliului sunt conduse de directori, efi de serviciii efi de birouri, care coordoneaz, ndrum i rspund de activitatea
compartimentului. Structura aparatului propriu al Consiliului este stabilit de
Plenul C.S.M., prin Hotrrea nr. 326/2005, cu modificrile ulterioare,
aprobndu-se Regulamentul de organizare i funcionare al C.S.M.
constituindu-se: direcia de resurse umane i organizare cu serviciile de resurse
umane pentru instane i pentru parchete, birourile de statistic judiciar,
concursuri i formare profesional; direcia economic i administrativ
alctuit din serviciile salarizare i buget, administrativ i aprovizionare i biroul
contabilitate; direcia legislaie , documentare i contencios structurat in
serviciul legislaie i documentare i biroul contencios; direcia afaceri
europene relaii internaionale alctuit din serviciul programe i serviciul
afaceri europene i relaii internaionale; direcia sinteze, pregtirea lucrrilor
i grefa seciilor din care fac parte serviciul de sintez i pregtire a licrrilor i
biroul de gref a seciilor ; i serviciul de relaii cu publicul,registratur,
secretariat i arhiv ce cuprinde biroul de relaii cu publicul,biroul registratursecretariat i arhiv biroul de protocol i biroul de informatic. Alturi de
acestea funcioneaz biroul de audit intern, birou de informare public i relaii
cu mass-media i biruol de documente clasificate.
D. Comisiile i colectivele de lucru
Hotarrea Plenului C.S.M. nr. 564/2008 ( cu modificrile ulterioare)a
stabilit, pentru eficientizarea activitii, infiinarea comisiilor de lucru, cu rol
consultativ, pe domenii de activitate, formate din cel pui 3 membrii,
reprezentani ai inspeciei judiciare i ai compartimentelor de specialitate, la
care in calitate de invitai, pot participa i reprezentani ai instanelor sau
parchetelor, ai I.N.M. i S.N.G., reprezentani ai asociaiilor profesionale sau ai
personalului de specialitate din instane i parchete.
Comisiile sunt coordonate de un membru al Consiliului care propune
planul de msuri,organizeaz desfaurarea activitii, informeaz asupra
stadiului implementrii programelor. In actuala structur, cele 3 comisii
-
7/27/2019 csm-management.pdf
9/23
9
urmeaz a-i desfura activitatea cu mai mult celeritate, in condiii mai
flexibile, cu invitarea reprezentanilor instanelor i parchetelor in condiiile
abordrii unor probleme ce vizeaz activitatea instanelor i parchetelor sau
statutul magistratului.
Colectivele ( grupurile) de lucru sunt entiti infiinate cu scopul de a
menine un contact permanent cu instanele i parchetele, pe un domeniu de
activitate, repartizate in considerarea atribuiilor membrilor Consiliului i
asigurrii echilibrului funcional. Este de remarcat in aceast structur
organizatoric subsidiar elaborarea unor proiecte de perspectiv precum
specializarea multipl a judectorilor, infiinarea unui institut naional pentru
informaii statistice ori pentru transparena sistemului judiciar evideniat
Raportul M.C.V . Acelai raport recomand i crearea unui grup de lucru prin
reunirea actorilor cheie care s monotorizeze reforma sistemului judiciar.
4. O analiz SWOT a sistemului
Activitatea de conducere presupune cunoaterea rutinelor, definirea
cutrilor i stabilirea mediului de selecie, astfel cum au fost expuse mai sus.
De aceea, este esenial ca persoanele careocup funcii de conducere s aib
reprezentarea exact a oportunitilor ( punctele tari) dar i a insuficienelor i
pericolelor ( punctele slabe ) care sunt prezente, in general, in activitatea
instituieisau organizaiei.
Astfel, in sistem, sunt considerate puncte tari: pregtirea profesional
foarte bun a majoritii magistratilor, buni utilizatori ai mijloacelor de
informatizare; buna pregtire a personalului auxiliar de specialitate, la rndul
lor buni utilizatori ai mijloacelor informatizate; colectivele in care relaiile
promoveaz o atmosfer pozitiv de lucru; ocuparea in proporie mare a
posturilor vacante; starea disciplinar bun ; utilizarea sistemului aleatoriu de
-
7/27/2019 csm-management.pdf
10/23
10
stabilire a termenelor care a atras o relativ echilibrare a incrcturii edinelor
de judecat, dar mai cu seam a condus la nlturarea suspiciunilor
justiiabililor asupra repartizrii dosarelor pe completele de judecat; existena
unei practici relativ unitare i disponibilitatea judectorilor de a realiza o
practic unitar la nivel national ; publicarea anual a culegerilor de decizii ale
curilor de apel i .C.C.J. , publicarea in Buletinul Casatiei a unor solutii
relevante, dar i iniiativa unor magistrai de a analiza sub aspect doctrinar
jurisprudena;
Pe lng acestea, instituirea obligativitii publicrii integrale ahotrrilor pronunate, responsabilizeaz redactorii hotrrilor, cu efecte
pozitive n privinta calitii motivrilor.
Adoptarea noului Cod Civil i a noului Cod de Procedur Civil, pot
reprezenta circumstane cu efect pozitiv, cu condiia ca ele sa aduc o
stabilitate normativ, o simplificare procedural dar i o modificare a
competenelor.
Analiza activitiidin punctul de vedere al punctelor slabe, relev, la
nivelul instanelor, disfuncii determinate cu precdere de reglementri
neadecvate, lacunare sau chiar contradictorii.
Astfel, volumul de activitate in raport cu resursele umane este foarte
mare, avnd in vedere obiectivele i calitatea lucrrilor ce trebuie efectuate.
Insuficiena resurselor umane, a unor scheme necorelate cu volumul de
activitate, conduce implacabil la disfuncionaliti care se reprecuteaz in
eficiena i calitatea actului de justitie. La aceasta se adaug perioadele lungi in
care posturile vacante nu sunt ocupate, din pricina unor proceduri greoaie inc
neadecvate sau a reticenei ocuprii unora. Relevant este ins situaia
-
7/27/2019 csm-management.pdf
11/23
11
actual, cu manifestri de criz profund a resurselor umane in condiiile
iminentei aplicri a noului Cod de procedur civil.
Spaiul in care funcioneaz majoritatea instanelor este inadecvat
reprezentativitii acestora i functionalitii lor : birouri supraincrcate, arhive
neincptoare, circuitul fluxului uman greu de rezolvat, sli de edin
neincptoare. Aceastdisfuncionalitate este cu att mai vizibil in contextul
noilor reglementri procedurale privind judecata in camera de consiliu.
Dotarea material este incapabil s satisfac necesitile instanelor. Nu
numai aparatura necesar informrii sau transmiterii datelor i actelor nu
corespunde nivelului actual, dar mai cu seama materialele documentare sunt
insuficiente eficientizrii muncii i obinerii rezultatelor scontate fa de efortul
depus.
Ins una dintre cele mai grave stri, este aceea a instabilitii i
incoerenei legislative, cu conotaii direct negative in stabilirea uneijurisprudene unitare pe tremen mediu i lung . Efectele negative se regsesc i
in lipsa de eficien actului de justitie prin scderea ritmului de soluionare a
cauzelor, in ateptarea unor soluii de principiu care s conduc la unificarea
jurisprudenei.
In cadrul aceste seciuni considerm necesar a fi analizate msurile ce
trebuiesc luate impotriva disfuncionalitilor activitii instanelor ,
excluzndu-le pe cele care afecteaza intregul sistem socio- politic.
In privina volumului de activitate, astfel cum sunt prezentate in datele
statistice anuale, numrul de dosare ce revin spre soluionare este mult prea
mare raportat la resursele umane i ateptrile societii. Modificarea
competenelor materiale a devenit prioritate legislativ in aceste conditii, prin
-
7/27/2019 csm-management.pdf
12/23
12
coborrea competenlor ctre judectorii a unor litigii care nu comport
dificulti in aplicarea sau interpretarea legii.
In situatia dat, pentru dinamizarea activitii se impun msuri de
accelerare a ritmului de solutionare a cauzelor, cu efect direct in scderea
numrului de dosare aflate pe rolul fiecrui complet i evident in imbunatatirea
actului de justitie.
Alturi de acestea, normarea activitii judectorului, prin volumul
optim, apare ca fiind necesar. Prin ea se poate asigura o planificare mai
eficient a resurselor umane, dar mai ales se creeaz premisele creterii
nivelului operativitii, creterii calitii actului de justitie i cu precdere
crearea premiselor unei reale unificri a practicii judiciare.
Eficiena activitii se traduce prin celeritatea soluionrii cauzelor sau
operativitatea instanei i reprezint o prioritate european, in condiiile in
care in majoritatea statelor criza de sistem afecteaz in mod direct termenulrezonabil de soluionare a cauzelor. Nu numai deciziile Curtii Europene a
Drepturilor Omului prin care diverse state au fost condamnate pentru ritmul
lent de soluionare , dar i capacitatea de organizare i planificare reprezint
premise serioase pentru o atenie deosebit in abordarea soluionrii intr-un
termen rezonabil a cauzelor.
Toi factorii implicai in rezolvarea operativ a cauzelor trebuie s fie
responsabilizai, aa inct rutinele existente s fie inlocuite de reprezentarea
real a necesitiijudecii i executrii rapide, fr ins a fi inclcate drepturile
fundamentale i fr a face rabat de la calitate.
5.Obiective
-
7/27/2019 csm-management.pdf
13/23
13
Principalele obiective urmrite in activitatea desfurat in Consiliul
Superior al Magistraturii sunt determinate i de necesitile stringente cu care
se confrunt instanele in prezent: lipsa unui cadru normativ adecvat de
organizare i desfurare a activitii, in condiiile noilor reglementri
procedurale, lipsa sediilor corspunztoare activitii desfurate in majoritatea
lor, insuficiena resurselor umane i materiale - situaie care se perpetueaz de
o perioada lung de timp.
1. Consiliul Superior al Magistraturii in indeplinirea rolului su
constituional, are obligaia de a asigura independena justiiei, de a consolida
statutul magistratului, i de a eficientiza sistemul judiciar.
Cu toate acestea, rolul Consiliului este i acela de a frna manifestri
excesive ale libertii de expresie, considerate uneori ca atribut al
independenei individuale.Libertatea de expresie, ca form a contiinei
individuale, constituie cmpul in care se poate manifesta omul eliberat de
constrngeri in demersul de a domina legile naturii dar i pe cele care
guverneaz propria natur, condiia sine qua non a cunoaterii necesitii, a
alegerii, a deliberarii i a deciziei. Ins, orgoliul voinei umane de a se erija in
cauz primar, in desconsiderarea determinismului social, este modelul negativ
al unei liberti imaginare, dependent numai de necesitate, redus lamomentul cognitiv, ce ignor capacitatea axiologic de adeziune la promovarea
idealurilor.3
In asigurarea independenei justiiei i consolidarea statutului
magistratului, principalele direcii de aciune au in vedere importana justiiei
ca factor de echilibru intre puterile statului; demnitatea funciei de judector i
3A se vedea DAP Florescu, A Bordea: Medierea 2010 p 5-6
-
7/27/2019 csm-management.pdf
14/23
14
procuror, rolul acestuia in statul de drept; redobndirea imaginii justiiei prin
mecanismele care s readuc increderea in actul de justiie, prin probitatea
profesional i moral a magistratului.
In acest demers, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s se
preocupe in continuare de asigurarea:
- unui sistem transparent, flexibil, obiectiv i exigent de admitere in
sistem i de promovare a magistrailor;
-unui sistem de raionalizare a volumului de activitate al magistrailor, ca
o condiie sine qua non a soluionrii legale, impariale i intr-un termen
rezonabil a cauzelor;
-degrevriijudectorilor de obligaiile fr caracter jurisdicional;
-unui sistem eficient privind aplicarea unitar a legii, prin mecanismele
specifice de unificare a jurisprudenei in conformitate cu jurisprudena
instanei supreme , a Curii Constituionale i a instanelor europene;
-aplicarea deplin a principiului constituional al separaiei puterilor in
stat, prin instituirea unui dialog deschis i a unei colaborri in spiritul
respectrii principiului legalitii.
2. Eficientizarea sistemului judiciar presupune identificarea problematicii
cu care se confrunt la un moment dat, dar i pentru un viitor previzibil. In
acest sens la nivelul organizrii Consiliului Superior al Magistraturii presupune
msuri relative la:
- revizuirea Regulamentului, fa de vidul de reglementare constatat in ultima
perioad, eficientizarea comisiilor i grupurilor de lucru, in raport de
problemele ridicate, in principal, de punerea in aplicare a noilor coduri,de
-
7/27/2019 csm-management.pdf
15/23
15
iminenta revizuire a Constituiei, dar i pe termen lung, prin evaluarea
fenomenului conflictual i a dinamicii legislative;
- incurajarea constituirii unei asociaii a magistrailor reprezentativ prin
numrul membrilor i aciunile promovate, pentru participarea la edinele
comisiilor, cu vot consultativ, ca alternativ viitoare a sistemului greoi de
consultare;
- continuarea consultrii magistrailor asupra hotrrilor care intereseaz
statutul acestora;
- organizarea intlnirilor cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea
fenomenelor care conduc la nesincronizri sau erori ale sistemului;
- stabilirea celui mai adecvat cadru normativ de desfurare a activitii
inspeciei judiciare, ca organism independent, cu posibilitatea selectrii ca
inspectori judiciari i a unor judectori ai Inaltei Curi de Casaie i Justiie;
- intensificarea participrii Consiliului Superior al Magistraturii, de regul prin
purttorul de cuvnt, la dezbaterile publice privind sistemul judiciar, pentru o
informare corect i transparent despre hotrrile luate.
Una dintre msurile necesare o constituie creterea transparenei
activitii i obiectivitii in luarea hotrarilor Plenului i Seciilor, prin
motivarea corespunztoare a soluiilor adoptate i publicarea lor in termen
scurt, iar cele care privesc problemele generale ale sistemului judiciar s aib i
avizul consultativ al colegiilor de conducere ale instanelor i parchetelor.
3. In domeniul resurselor umane Consiliul Superior al Magistraturii
trebuie s-i asume:
-
7/27/2019 csm-management.pdf
16/23
16
-elaborarea unor noi strategii pe termen mediu i lung prin care s
stabileasc redimensionarea schemelor de personal de la instane i parchete
in raport cu dinamica social-conflictual i legislativ, adaptndu-se
standardelor elaborate de CEPEJ.
-imbuntirea procedurilor de promovare pe funcii de execuie sau de
conducere, prin introducerea unor modaliti mai transparente de evaluare i
examinare, in care ponderea s fie deinut de logica juridic i evaluarea
activitii anterioare;
-reaezarea sistemului de evaluare, pe criterii de departajare practice,
uor de verificat, pentru creterea nivelului de pregtire, dar i pentru
responsabilizarea fiecrui magistrat in creterea performanelor sistemului
judiciar;
-coordonarea strategiei INM in formarea continu a magistrailor i a
SNG in formarea grefierilor, mai cu seam a specializrilor in domenii deficitare.
6. Management cooperativ specific sau leadership
Pn la jumtatea anilor 90 tiina conducerii se confunda cu
managementul. Diferena dintre cele dou const in faptul c tiina conducerii
se referea la influena asupra oamenilor, in timp ce managementul se
concentreaz asupra meninerii sistemelor i proceselor aferente. Pentru a
determina oamenii s se indrepte ctre o noudirecie trebuie s-i influentezi
pe termen lung s te urmeze s le ari i s-i convingi c drumul propus
este cel mai bun .
-
7/27/2019 csm-management.pdf
17/23
17
tiina conducerii inseamn influen. Iar in organizaiile in care oamenii
sunt egali, singurul instrument ce poate fi folosit este tiina de a conduce,
adic influena pe care o determini:esena puterii pe care o exercii const in
capacitatea de a-l determina pe cel de lng tine sse implice4
Abilitatea de a conduce este un cumul de talente care in marea lor
majoritate pot fi invate sau prefecionate i care presupune : respect,
experien, putere emoional, talent, disciplin, viziune , sincronizare,
optimism, toate angrenate intr-un sistem empatic de comunicare.
Un studiu pe 90 de lideri din diverse domenii (efectuat de Seattle
Institute in iunie 1996) a concluzionat asupra relatiei dintre tiina conducerii i
dezvoltare : liderii de succes inva, iar procesul de invare este permanent
un rezultat al perseverenei i disciplinei. Scopul lor este ca in fiecare zi s
devin mai buni i s continue progresul din ziua precedent. Inainte ca liderii
s-i duc oamenii intr-o cltorie, eitrebuie s treac printr-un proces care s
asigure cei mai buni parametrii caracteristici ai cltoriei te bazezi pe
experiena din trecut, asculi ce au de spus ceilali, examinezi condiiile inainte
de hotrre, ai o atitudine pozitiv, ai incredere c poi proteja oamenii , nu
minimalizezi obstacolele i nu evii provocrile.
Conducerea presupune metode i tehnici pentru realizarea obiectivelor
previzionate, specifice fiecrui domeniu de activitate; ea stabileste o strategie
determinat de planificarea aciunii, de conturarea elurilor, de alegerea
prioritilor, atenionarea oamenilor cheie, intrarea in aciune, previziunea
unor dificulti i revizuirea zilnic planului in funcie de noile condiii aprute.
Conducerea administrativ judiciar este un proces de direcionare a
activitii curente i de perspectiv, a desfurrii activitii judiciare bazat pe
4A se vedea J. Maxwel: Cele 21 de legi supreme ale liderului.2001
-
7/27/2019 csm-management.pdf
18/23
18
eficiena folosirii mijloacelor materiale i a resurselor umane in scopul
asigurrii unui echilibru a volumului de activitate pe fiecare membru al
colectivului, innd cont de atribuii i competene; iar pentru realizarea unei
activiti performante a colectivului, este necesar antrenarea fiecrui
mecanism specific pentru obinerea unor rezultate semnificative.
Alturi de funcia amintit, conductorului i este necesar pregtirea
profesional necontestat creia i se altur n egal msur aptitudinile i
cunotinele de conducere i comunicare. Sunt caliti ce trebuie ndeplinite
cumulativ i imperativ pentru conductorul care dorete puterea emoional,viziunea i respectul grupului din care face parte, caracteristici eseniale
pentru a-i determina pe cei de lng tine s se implice. Altfel spus, dac nu
imbini in mod egal calitile de bun profesionist cu abilitile de bun
conductor, creezi in mod necesar bariere in responsabilizarea i antrenarea
colectivului i disfuncii in capacitatea de coordonare i control impus de
funcia de conducere.
Conducerea administrativ-judiciar in exercitarea functiei de control-
reglare, are in vedere inainte de toate independena judectorului i
impiedicarea oricror ingerine in desfurarea actului de justitie. Chiar dac
acestea sunt reglementate legislativ, in exercitarea atribuiilor sale
conductorul este obligat s le contureze i s le aplice concret . In aceeai
msur, activitatea de conducere are ca fundament, in toate aspectele care
privesc cariera magistrailor, criterii obiective de operare dintre care nu pot
lipsi competena profesional, integritatea, eficiena sau nivelul de comunicare
empatic.
Legea nr. 317/2004 nu reglementeaz in mod distinct atribuiile
vicepreedintelui C.S.M., art. 24 stabilind c acesta ajut preedintele in
-
7/27/2019 csm-management.pdf
19/23
19
activitatea sa, iar in caz de absen a celui din urm, exercit atribuiile
prevzute de alin. (3) i (4) ale textului citat.
Cu toate acestea prin Regulament ( art.7 alin 6) preedintele Consiliului
stabilete atribuiile vicepreedintelui innd seama de prevederile alin.1, 4 si 5.De aceea, este necesar colaborarea deplin in asigurarea funcionrii
instituionale ca sistem structurat in cele dou secii.
Uzanele, in lipsa unei reglementri specifice, au statuat c judectorul
i respectiv procurorul ales in funcia de conducere, coordoneaz secia din
care face parte,conduce edinele de secie i rezolv chestiunile administrative
specifice competenei sale, iar in aplicarea prevederilor legale i
regulamentarea emite decizii.
Un proiect managerial real pe perioada mandatului de un an, este greu
de realizat, managementul presupunnd alturi de msuri decizionale de
moment, mai cu seam previziuni i prognoze pe termen scurt ,mediu i lung,
iluzorii perioadei de referin. De aceea, Consiliul trebuie sa acioneze unitar pe
perioada celor 6 ani de mandat, s decid de la constituire, organizarea,
funcionarea, prioritile i perspectivele sistemului stabilind un program
flexibil pe termen mediu ce va reprezenta punctul de plecare in realizareamandatelor viitoare de conducere . Altfel, totul va rmne in sarcina politicilor
guvernamentale relative la justiie, pierznd sau dilund initiative ori previziuni
de valoare ale grupului profesional.
Aceasta presupune o unitate de aciune pe termen mediu, derivat din
proiectele asumate in competiia de alegere ca membrii ai CSM, pornind de la
nevoile justiiei i societii, cu observarea politicilor i perspectivelor statale i
europene .
Este de remarcat, c nivelul managementului sistemului judiciar realizat
de Consiliu, reprezint mai mult. El se manifest ca o punte de legtur cu
diferitele nivele de leadership ale fiecrui magistrat membru care trebiue
conexate procesului decizional, dat de axioma: nivelul de eficien este dat de
capacitatea colectiv de a conduce.
7.Inspecia judiciar
-
7/27/2019 csm-management.pdf
20/23
20
Desprins din subordonarea fa de Consiliu, Inspecia Judiciar este
organizatca structur cu personalitate juridic,in dou secii, condus de un
inspector ef, ajutat de un inspector ef adjunct, care acioneaz pe principiul
independenei operaionale cu competene in analiza, verificarea i controlul
domeniilor specifice de activitate. Astfel inspecia judiciar are competena de
a efectua cercetarea disciplinar si exercitarea aciunii disciplinare, de a verifica
instanele i parchetele cu respectarea normelor procedurale, repartizarea
aleatorie, sau pe criterii obiective ( in cazul parchetelor) stabilirea termenelor,
respectarea principiului continuitii, verificarea eficienei manageriale i a
modului de indeplinire a atribuiilor, verificarea sesizrilor sau sesizarea din
oficiu in legtur cu conduita magistrailor, verificarea condiiei bunei reputaii
sau pentru aprarea bunei reputaii a magistrailor.
Independena funcional a inspeciei judiciare reprezint acea garanie
in interesul preeminenei dreptului, limitat numai de principiul legalitii in
exercitarea atribuiilor inspectorilor. De aceea, Consiliului ii revine obligaia
uniformizrii deciziilor i creerii unei practici unitare i previzibile att in
activitatea jurisdicional, ct i in aceea de soluionare a verificrilor
efectuate.
Se impune sprijinul Inspeciei Judiciare in indeplinirea atribuiilor, prin
declanarea procedurilor de ocupare a posturilor vacante i prin stabilirea
prioritilor verificrilor, intr-un program anual realizat in colaborare cu seciile
Consiliului. In acelai demers, ar fi de preferat i recrutarea ca inspectori dintre
judectorii ICCJ.
Odat cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedur civil, Inspeciei
Judiciare i revine sarcina unei mai active verificri a modului de respectare a
dispoziiilor legale privind stadiul procesual al cauzelor, in vederea atenionrii
asupra eventualelor disfuncionaliti in aplicarea noilor norme procesuale.
Totodat, Inspecia va trebui s evalueze necesitatea organizrii activitii de
formare profesional continu, propunnd teme asupra normelor ce se
dovedesc a fi aplicate neunitar.
Cea mai important activitate a Inspeciei, ramne efectuarea
cercetrilor disciplinare, Consiliului revenindu-i sarcina de a confirma o practic
unitar in privina rspunderii magistrailor pentru soluiilepronunate. In acest
-
7/27/2019 csm-management.pdf
21/23
21
sens, considerm c rspunderea pentru greita aplicare a dreptului material,
trebuie s capete aspecte de repetabilitate, in condiiile existenei unei
jurisprudene unitare, lipsite de controverse in aplicarea i interpretarea
dreptului material. Aspectele relevate de ultimul raport MCV implic inspecia
judiciar in verificarea mai atent a activitii de unificare a jurisprudenei i
atenionarea asupra actualizrii sistemului informatic, depit i care limiteaz
capacitatea de informare a judectorilor cu privire la hotrrile pronunate n
alte cauze
Apreciem c se impune participarea inspeciei judiciare la edinele
comisiilor 1 i 2, cnd problemele dezbtute se refer la activiti conexe celei
de verificare i control al instanelor sau parchetelor.
8. Raportul cu instituii i autoriti ale statului i organismele
internaionale
Integrat in structura statal Consiliul, are obligaia consolidrii statutului
n raport de celelalte instituii, prin comunicarea in mod rezonabil, motivat a
aciunilor asumate i hotrrilor luate cu scopul de a spori increderea in
funcionarea sistemului judiciar in ansamblul su.
Necesitatea raportului cu instituiile i autoritile statului, mai cu seam
cu Ministerul Justiiei i puterea legislativ, este dictat de nevoiaasigurrii
unei efective independene a autoritii judectoreti in condiiile separaiei
puterilor in stat. Independena, bazat pe principiul separaiei, nu reprezint
ins instrinarea sistemului judiciar de restul societii, ci integrarea lui in
structura statal cu specificul determinat de drepturile i obligaiile reciproce
stabilit de raportul general-particular.
Astfel, Consiliul are obligaia unei colaborri instituionale cu puterea
executiv n domeniul legislaiei care privete sistemul judiciar, cunoscut fiind
calitatea de iniiator legislativ a ministrului justiiei; n aceeai msur, are
obligaia s transmit Ministerului Finanelor necesitatea finanrii sistemului,
-
7/27/2019 csm-management.pdf
22/23
22
in vederea atingerii aceluiai scop fundamental, de asigurare a independenei
justiiei. Din aceast perspectiv, iniiativa transmiterii bugetului instanelor la
.C.C.J. reprezint unul dintre succesele realizate in asigurarea principiului
menionat. Participarea membrilor Consiliului in procesul legislativ, reprezint
in mod egal nevoia puterii legislative de colaborare, resimit benefic de sistem
in ultima perioad de timp referirea are in vedere participarea grupurilor de
lucru la elaborarea normelor privind competenele instanelor i parchetelor i
buna funcionare i organizare a acestora.
Raporturile Consiliului cu celelalte instituii, se vor realiza printr-o
comunicare coerent, unitar i activ, bazat pe principiul transparenei,
parteneriatului i cooperrii funcionale, in vederea transmiterii unei imagini
reale asupra dificultilor cu care se confrunt sistemul judiciar in ansamblul
su.
n evoluia legislativ a ultimilor ani, adoptarea i punerea in aplicare a
noilor coduri reprezint un punct de referin cu impact major asupraactivitii
judiciare, cu nevoi inc nesesizate i care va necesita o maistrns colaborare
cu celelalte instituii statale implicate in asigurarea infrastructurii i finanrii
justitiei.
n raporturile internaionale, Consiliul va trebui s continue asigurarea
reprezentrii cu precdere in structurile europene ce intereseaz justiia, s
transmit coerent mesajele privind evoluiile sistemului judiciar. Reprezentarea
Consiliului in proiectele de finanare iniiate de Banca Mondial sau B.E.R.D.
pentru reformarea sistemului judiciar constituie in egal masur o prioritate.
In acelai timp, Consiliul va avea n vedere rapoartele Comisiei europene
n cadrul M.C.V. acestea reprezentnd msura evoluiei sistemului judiciar.Raportul din 30.01.2013 recomand respectarea angajamentului Guvernului
fa de independena sistemului judiciar i supremaia statului de drept,
constatnd o dat n plus presiunea exercitat de volumul de munc asupra
sistemului judiciar.
Judector,
dr. Adrian Bordea
-
7/27/2019 csm-management.pdf
23/23
23