Criminalistica 5 2015 Internet

8/18/2019 Criminalistica 5 2015 Internet

1/20


2/20

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalisticăa ost introdusă în Cateoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţiice

din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

Revista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscutede Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul

Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certiicatelor Universitare)

În ziua de 04.09.2015 SocietateaRomână de criminoloie şi criminalisticăşi Institutul de Cercetări Juridice„Academician Andrei Rădulescu”al Academiei Române au oranizatConerinţa Internaţională cu tema„Criminoloia din România trecut, prezentşi viitor” la care au participat.

D-na Rodica Stănoiu preşedintaSocietaţii de Criminologie şi Criminalistică şiPenologie;

Prof.univ.dr. Mircea Duţu, Directorul

Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române.

De asemenea, au participat membriiSocietăţii de Criminologie, criminalisticăși penologie, cadre didactice universitare,procurori, judecători, avocaţi, criminalişti,şi criminologi, masteranzi şi studenţi. Dinstrăinătate au participat.

- Avocat Nora Frg Bouslimani;- Prof. Andre Lemaître.Lucrările Conferinţei au fost deschise de d-na Rodica

Stănoiu care a trecut în revistă activitatea desfăşuratăde Societatea de criminologie criminalistică şi penologie,

în cei 25 ani .Au pus un accent deosebit pe rolul şicontribuţia acestea în cercetarea ştiinţifică a fenomenuluiinfracţional din ţara noastră .Pentru merite deosebite îndomeniul criminalistic criminologic şi penologiei, dinpartea societăţii au fost acordate diplome.

Cei doi invitaţi din străinătate au apreciat pozitivactivităţiile desfăşurate pe linie de criminologie pe planeuropean şi au făcut totodată şi recomandări pentruactivitatea următoare .

Din partea invitaţiilor din România au luat cuvântul:• Prof.univ.dr. Mircea DUŢU;• Conf .univ. dr.Ortansa Brezeanu ;• Prof.univ.dr. Gheorghe Florian;• Prof.univ.dr.Ovidiu Predescu;

• Conf.univ.dr. Emilian Stănişor • Procuror şef dr. Constantin Sima din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie.

În intervenţiile lor au scos în evidenţă evoluţiaSocietăţii de criminologie criminalistică şi penologie şirezultatul cercetărilor ştiinţifice efectuate.

În continuarea conferinţei activităţile s-au desfăşuratpe două secţiuni, respectiv CRIMINOLOGIE şiCRIMINALISTICĂ.

În cadru secţiunii de criminalistică condusă de procurorşef. dr. Sima Constantin, au prezentat comunicăriiurmătorii.

1. Pro. col.(r).VASILE LĂPĂDUŞI – Apariţia şievoluţia criminalisticii Româneşti.

2. Dr.ing. Lucian Biro, Conf.univ.dr. Dan Voinea – Criminalitatea din domeniul nuclear, implicaţii asupraSiguranţei Naţionale.

3. S-a prezentat noul tip de trusă criminalistică folosităde criminalişti pentru CFL de către Teh. criminalistNicolae Meseşan şi Viorel Cărbunaru gen. managerfirma Promangement.

Această comunicare s-a bucurat de o apreciere

pozitivă. „Trusa criminalistică pentru marcare” -model TCM a ost prezentată în detaliu în numărultrecut al revistei noastre.

Redactor jurist RAMONA DOBREANU

CRIMINOLOGIA DIN ROMÂNIA TRECUT

prezent şi viitor

ROMANIA CRIMINOLOgy PAST PRESENT AND fUTURE


3/20

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România,B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică,prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscalnr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şe: Vasile LĂPĂDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Proesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”Redactori–şei adjuncţi: gabriel ŢÎRU, Nicolae gROfU şi Vladimir ALEXANDRESCURedactori: Răzvan DOBRCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAVU, Steluţa gREJDINOIU,Elena-Daniela DUMITRU, Renata-Minodora WATSON, Mihaela-Irina CONSTANTINESCU,Marin RUIU, Cristian DUMITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAMONA DOBREANU.

Traducerea: RAMONA DOBREANU. Trezorier: Mihai IVANICI. Corectură: Vladimir ALEXANDRESCU. Purtător de cuvânt: Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist Costică TĂNASE

Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA. Contabilitate: georiana Alexandra BRAȘOVEANUTel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai MRZA

Mobil: 0740.060.696 Revista a ost ondată în martie 1999 de pro. VASILE LĂPĂDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluatăşi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţificedin Învăţământul Superior (CNCSIS)la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutularticolelor publicatesunt răspunzătoriautorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIfICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:

Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazăr CRJAN;Preşedinte al Consiliului Științiic:Conf. univ. dr. Constantin DUVAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;Vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan VOINEA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Lector univ. dr. Iancu ŞTEfAN, Universitatea Românăde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. gabriel ŢÎRU,directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică;Chestor dr. Jănică ARION-ŢIgĂNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor principal de poliţie dr. Vasile VIOREL, I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr. Nicolae gROfU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU,membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Prof. univ. dr. habilitat Mihail gHEORgHIŢĂ, Universitatea LiberăInternaţională din R. Moldova;Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. gheorhe gOLUBENCO,Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZARENKO, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Cătălin gRIgORAŞ, Universit of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr. Mihai BĂDESCU, Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr. Saverio fORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITIE CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav yANEV, Institutul de Criminalistică

şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel VLĂDULESCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. Octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB, decanul Facultăţii de Poliţiedin cadrul Academiei de Poliţie „Aleandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice- Universitatea „Hperion”;Prof.dr. florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. Mircea fIERBINŢEANU, epert judiciar;Ing. Anca BĂLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. gheorhe ALECU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romică POTORAC,director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef griore PĂTRUŢ, şeful Serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic LĂZUREANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. Viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director eecutival Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;

Comisar-şef dr. ing. georeta STOIAN,Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRĂgAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana ROŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. Octavian CONICESCU,Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CĂRPINE AN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef dr. Ionel NECULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITRES CU, B.C.R.;Lector univ. dr. Constantin DRĂgHICI, Universitatea Românăde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEfAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CĂRĂUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar de poliție Romeo SIMION, epert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

2045. CEA DE-A CINCEA CONFERINŢĂINTERNAŢIONALĂ DE CRIMINALISTICĂ DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

2046. EVOLUŢIA CRIMINALITĂŢII ECONOMICO -FINANCIARELA NIVEL NAŢIONAL VASILE VIOREL IONIȚĂ CĂTĂLIN

2053. UNELE OBSERVAŢII CU PRIVIRE LA MODIFICĂRILE ADUSE DE NOUALEGISLAŢIE PENALĂ ÎN MATERIA INFRACŢIUNILOR DE FALS

CONSTANTIN DUVAC

2057. MONEDA VIRTUALĂ, UN INSTRUMENT FACILPENTRU CyBERLAUNDERING CIPRIAN DUMITRAȘCU

2060. IDENTIFICARE PRIN RECONSTRUCȚIE FACIALĂ POSTMORTEMHORAȚIU DINU DRĂgĂNESCUAURELIAN BĂDULESCU

2063. INVESTIGAŢIA FINANCIARĂ ÎN VEDEREA CONFISCĂRII SPECIALE CLAUDIU CHIRIȚĂ

2067. PREOCUPĂRI INTERNAȚIONALE ACTUALE PRIVIND PREVENIREAȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ȘI FINANȚĂRII TERORISMULUI BAICU DANIEL

2069. FRAUDA ÎN CADRUL CONTRACTELOR ŞI ACHIZIŢI ILOR PUBLICE.SISTEME DE FRAUDARE COMUNE ŞI RECURENTE ŞI INDICATORIIDE FRAUDĂ RELEVANŢI (SEMNALE DE AVERTIZARE) PREOTEASA CONSTANTIN

2073. CONSIDERAȚII PRIVIND PRINCIPIILE GENERALE DE DREPTINTERNAȚIONAL, APLICABILE ÎN REPRIMAREA TERORISMULUI IANCU ȘTEfAN

2078. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA IMPLEMENTĂ RIISTANDARDELOR CU PRIVIRE LA TIPARELE PETELOR(URMELOR) DE SÂNGE gOLDAN EUgEN APREUTESEI CĂTĂLIN

2081. CASCA DE PROTECȚIE MOTO INTELIGEN TĂ MIRCEA fIERBINŢEANU

2083. PARTICULARITĂȚI ALE ExAMINĂRII CRIMINALISTICE ABANCNOTELOR ROMÂNEŞTI CONTRAFĂCUTE CONTRACARARE A UNUIFENOMEN PER ICULOS PENTRU SECURITATEA MONETARĂ A STATULUI LĂZUREANU CRIȘAN-MUCENIC PÎRVULESCU EVELINA ANDREEA

2088. CERCETAREA ILICITULUIDIN PAŞAPOARTELE ROMÂNIEI MODEL 2001 DANIEL POTOLINCĂ

2092. INFRACŢIUNI INFORMATICE DIN DOMENIUL FINANCIAR-BANCAR TIBERIU MEDEANU


4/20


5/20

CRIMINALISTICA NR. 5 (101), OCTOMBRIE 2015, VOL. XVI 2045

EDITORIAL

CeA De-A CinCeA ConFerinŢĂ internAŢionALĂ De CriMinALiStiCĂ

THE fIfTH INTERNATIONAL fORENSIC CONfERENCE

Con.univ.dr. DAN VOINEA,prim-vicepreședinte A.C.R.Col. (r) VASILE LĂPĂDUŞISecretar eneral al A.C.R.

Criminalitatea economico-inanciară este una dintreprincipalele ameninţări care planează asupra iecăruistat. Lupta împotriva acestei criminalităţi ace partedintre priorităţile Uniunii Europene.

Planul de acţiune din anul 1999 de la Viena, invită U.E.să întărească acţiunea sa în acest domeniu. În continuare,strategia U.E. a constat în eleborarea unui concept strategicprivind lupta împotriva criminalităţii economico-financiareşi a fiat priorităţi strategice însoţite de acţiuni concrete întoate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, întărirea luptei împotrivacriminalităţii economice, perfecţionarea capacităţilor deinvestigare şi de analiză financiară criminală.

În conformitate cu aceste priorităţi, instituţiile UniuniiEuropene au adoptat o serie de documente privindprevenirea şi lupta împotriva criminalităţii în sectorulfinanciar-bancar, care au un impact considerabil asuprastatelor în ansamblu.

Măsurile adoptate de U.E. sunt în concordanţă cu celerecomandate de O.N.U. şi Consiliul Europei.

Având în vedere recomandările făcute, şi evoluţiaascendentă a fenomenului infracţional în domeniulfinanciar-bancar, precum şi apariţia unor noi moduri deoperare al infractorilor, România a întreprins o serie demăsuri, elaborând un program de armonizare a legislaţieişi înfiinţând o serie de structuri pentru combatereacriminalităţii în domeniul financiar-bancar.

După anul 1990, având în vedere poziţia geografică aRomâniei de adevărată placă turnantă între estul şi vestulEuropei, organizaţiile criminale din străinătate şi-au trimisemisari şi au căutat legături în rândul infractorilor şi al

unor oameni de afaceri, acţionând pe linia organizării şiinternaţionalizării actelor de contrabandă, spălării banilorprin activităţi comerciale, penetrării sistemului financiar-bancar, plasări de valută falsă, sustrageri de opere de artăsau alte valori din patrimoniul naţional, trafic de droguri,afaceri cu autoturisme, escrocări forţate de muncă,trasferurile ilegale de capital în străinătate şi altele.

O altă caracteristică ne este dată de apariţia unorelemente şi grupări de persoane, pe fondul situaţiei generaledin societate al liberalizării circulaţiei internaţionale, s-au îmbogăţit ilicit, ajungând să reprezinte un potenţial pericolpentru ordinea publică.

Criminalitatea economică, în compleitatea ei, a cuprinstoate sferele din România, pornind de la aprovizionareatehnico-materială şi terminând cu procesul de privatizareşi decontare a operaţiunilor financiar-bancare.

Criminalitatea economico-financiară a continuat săreprezinte fenomen comple de o gravitate etremă, atât

prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzeazăsocietăţii în ansamblu său, cât şi prin forţa cu care estecapabilă să păstreze şi să altereze climatul economic,social şi chiar politic, afectând ordinea de drept şi chiarsiguranţa naţională.

O analiză făcută la nivelul conducerii Poliţiei Române,a scos în evidenţă că în primul trimestru al acestui anau soluţionat 39.956 de infracţiuni de natură economico-financiară, în creştere cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadăa anului 2014. În privinţa ponderii, în funcţie de naturainfracţiunilor sesizate, se constată o creştere a infracţiuniloreconomico-financiare sesizate de la 11,43% în 2014 la12,53% în anul 2015. Evaziunea fiscală înregistreazăo creştere cu 1686 de fapte (+15,7%), de la 10.710infracţiuni sesizate în anul 2014, la 12.396 în primeleşase luni ale acestui an. Evaziunea fiscală înregistrează ocreştere cu 1686 de fapte (+15,7%) faţă de anul 2014. Aufost cercetate în stare de reţinere/arest preventiv pentrucomiterea unor infracţiuni de natură economico-financiară576 de persoane, în creştere cu 245 faţă de anul trecut,când au fost cercetate în stare de reţinere/arest preventiv331 de persoane (+74%). Un accent deosebit a fost pus peactivitatea de recuperare a prejudiciilor, valoarea măsurilorasiguratorii instituite în cursul perioadei în cauzele penaleinstrumentate, înregistrând o creştere importantă, de la333 milioane lei în 6 luni 2014 la 1.059 milioane lei în 2015(+218%).

Pe lângă structurile specializate din Poliţia Română,care se ocupă cu prevenirea şi combaterea criminalităţiieconomico-financiare, o contribuţie importantă o au şistructurile de criminalistică prin participarea specialiştilor lacercetarea locului faptei, percheziţii, constatări în flagrant,

efectuarea de epertize.Ţinând seama de aceste probleme şi la recomandărileUniunii Europene, Asociaţia Criminaliştilor din România şiInspectoratul General al Poliţiei Române, va organiza înzilele de 27 şi 28 octombrie 2015, începând cu orele08,30, la Centrul Cultural al M.A.I., Conferinţa Internaţionalăde Criminalistică, cu tema: „Investigarea Criminalistică aInfracţiunilor din Domeniul Financiar-Bancar”.

Pe timpul manifestării se vor prezenta o serie decomunicări din domeniu menţionat şi de specialişti dincadrul finanţelor, băncilor, poliţiei, cadre didactice şispecialişti criminalişti. Totodată, în după amiaza zilei de27.10.2015 se vor vizita Muzeul B.N.R. şi o Epoziţie cunoua Trusă Românească de Criminalistică.

La sârşitul Conerinţei se va aniversa 15 ani de la îniinţarea Asociaţiei Criminaliştilor din România, prilejcu care se vor înmâna unor membri și invitați diplomede excelenţă și medalii.


6/20

2046 CRIMINALISTICA NR. 5 (101), OCTOMBRIE 2015, VOL. XVI

evoLUŢiA CriMinALitĂŢii ECONOMICO -FINANCIARE

LA niveL nAŢionAL

EVOLUTION Of ECONOMIC AND fINANCIAL CRIMINALITyAT NATIONAL LEVEL

Chestor principal de poliţie dr. VASILE VIOREL,locțiitor al I.g.P.R.

Comisar-șe de poliție IONIȚĂ CĂTĂLIN,directorul Direcției de Investiare a Criminalității Economice

Abstract: The article presents an evolution of economic-financial criminality in firstsemester 2015 relative to 2014.

This phenomenon is analyzed terms of types of crimes and achivements both on prevention activities and its effective disproof. Operations performed are presented withdetails from the beginning to the end by prosecuting and dismantling criminal networks.

In the end are presented the priorities of 2015 and a set of proposed measures tostreamline the activity.

Key words: economic-financial crime, tax evasion, money laundering, customs fraud,financial crime, intellectual property, prejudices, dismantling criminal networks.

Rezumat: Articolul prezintă o evoluţie a criminalităţii economic-financiare în semestrul I

2015 comparativ cu 2014.Fenomenul este analizat din perspectiva tipurilor de infracţiuni şi a rezultatelor obţinute,

atât referitor la activităţile de prevenire cât şi în combaterea sa efectivă. Operaţiunile derulatesunt prezentate cu detalii, de la început până la finalizarea prin trimiterea în instanţă şidestructurarea reţelelor infracţionale.

Ȋn final, sunt expuse priorităţile anului 2015 şi un set de măsuri propuse pentrueficientizarea activităţii.

Cuvinte cheie: infracţiune economic-financiară, evaziune fiscală, spălarea banilor, fraudevamale, criminalitate financiară, proprietate intelectuală, prejudicii, destructurare reţeleinfracţionale.

Criminalitatea economico-inanciară a continuatsă reprezinte un enomen complex de o ravitateextremă, atât prin valoarea materială a prejudiciilor pecare le cauzează societăţii în ansamblul său, cât şi prinorţa cu care este capabilă să penetreze şi să alterezeclimatul economic, social şi chiar politic, aectând nunumai ordinea de drept, ci in extremis, chiar siuranţanaţională. Iniltrându-se strateic în economia leală,tinzând să pătrundă în serele decizionale cele mai înalte, criminalitatea economică este una din cele maivirulente ameninţări cu care ne conruntăm, multipleleei consecinţe iind reu de estimat.

Amploarea, compleitatea şi înalta specializare ainfractorilor au definit caracteristicile criminalităţii economico-financiare în acest an, determinând o reacţie pe măsură aPoliţiei Române prin structurile specializate în investigarea

criminalității economice, concretizată într-un comple deactivităţi informativ-operative și de cercetare penală propriicare au condus la obţinerea la nivel naţional a următoarelorrezultate faţă de perioada precedentă similară:

• au ost sesizate un număr total de 39.956 deinracțiuni de natură economico-inanciară, în creşterecu 4.7% aţă de 2014, după o scădere semniicativă înreistrată în anul 2014 (-21%).

Astfel, deși la nivel național, criminalitatea sesizată își continuă trendul descendent din ultimii 5 ani (-4,8%),

criminalitatea sesizată de natură economico-financiarăcunoaște în prezent o revigorare, reflectând eforturiledepuse de structurile specializate ale Poliției Române pentrudescoperirea și cercetarea criminalității economice.


7/20


UneLe oBServAŢii CU privire LA MoDiFiCĂriLe ADUSe De noUA

LeGiSLAŢie penALĂ În MAteriA

inFrACŢiUniLor De FALSSOME CONSIDERATIONS REgARDINg THE CHANgES MADE

By NEW CRIMINAL LAW IN MATTERS Of fORgERy

Con. univ. dr. Constantin DUVACPreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România

Universitatea Româno-Americană – facultatea de Drept

Abstract: The author presents and examines the novelty elements introduced by theCriminal Code, which entered into force on 1 February 2014 in relation to criminal offensesof forgery, criminal offenses of forgery of authentication or tagging instruments andforgeries in documents, as well as the implications of a correct and uniform application ofthe criminal law.

To this end, several own ideas and some proposals for improving the legislation areformulated.

Key words: New Criminal Cod, criminal offense, forgery, counterfeiting, intent, currency,values, stamps, authentication instruments, tagging instruments, official documents,documents under private signature, intent.

Rezumat: Autorul prezintă şi analizează elementele de noutate introduce de Noul

Cod Penal, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, în legătură cu infracţiunile de falsde autentificare sau etichetare a instrumentelor şi documentelor, precum şi implicaţiileaplicării corecte şi uniforme a legii penale.

Ȋn acest sens sunt formulate mai multe idei şi propuneri pentru îmbunătăţirealegislaţiei.

Cuvinte cheie: Noul Cod Penal, infracțiuni, fals, contrafacere, intenţie, monedă, valori,timbre, instrumente de autentificare, instrumente de etichetare, documente oficiale,documente sub semnătură privată.

A. Inracţiunile de als (art. 310-328) au ost sistematizate în titlul VI al părţii speciale a noului Cod penal şi, spredeosebire de relementarea anterioară, au ost împărţite în trei capitole [capitolul I – falsiicarea de monede, timbresau de alte valori (art. 310-316); capitolul II – falsiicareainstrumentelor de autentiicare sau de marcare (art. 317-319) şi capitolul III – falsuri în înscrisuri (art. 320-328)] şi îmboăţite cu noi incriminări [alsiicarea unei înreistrăritehnice (art. 324), alsul inormatic (art. 325)].

Incriminările preluate din Codul penal anterior au fostreconsiderate, mai ales cele privind falsificarea de monede,timbre sau de alte valori ori falsurile în înscrisuri.

B. În cadrul capitolului I – falsiicarea de monede, timbresau de alte valori – au ost incluse: alsiicarea de monede

(art. 310); alsiicarea de titluri de credit sau instrumentede plată (art. 311); alsiicarea de timbre sau eecte poștale(art. 312); punerea în circulaţie de valori alsiicate (art.313); deţinerea de instrumente în vederea alsiicării devalori (art. 314); emiterea rauduloasă de monedă (art. 315)şi alsiicarea de valori străine (art. 316).

Falsificarea de monede sau de alte valori, prevăzută în art.282 din legea penală anterioară, a fost separată în trei tetedistincte: unul referitor la falsificarea de monedă (art. 310), altulprivitor la falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată(art. 311), iar ultimul relativ la punerea în circulaţie a valorilorfalsificate (art. 313), soluţie determinată de pericolul socialdiferit al celor două fapte, reflectat şi în cuantumul pedepselorprevăzute pentru acestea.

1. Falsificarea de monedă (art. 310) constituie infracţiuneatât atunci când poartă asupra unei monede cu valoarecirculatorie, cât şi atunci când moneda este emisă de autorităţilecompetente, dar nu a fost încă pusă oficial în circulaţie (ipotezănouă de incriminare, variantă asimilată şi de specie, adoptatăpentru punerea în acord a legislaţiei interne cu Decizia-cadru nr.2000/383/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind întărirea,

prin sancţiuni penale, a prevenirii falsificării de monedă).Legiuitorul din 2009 nu a mai reţinut ca element circumstanţialde agravare ipoteza în care s-ar fi putut cauza ori s-a cauzat opagubă importantă sistemului financiar.

Soluţia promovată de doctrina majoritară sub imperiulreglementării anterioare, cea a concursului real de infracţiuni


8/20


reclamant şi de a face proba contrarie.Dispoziţiile din art. 326 C. pen. vor fi aplicabile numai

dacă declararea necorespunzătoare adevărului nu cade subincidenţa altei dispoziţii penale. În acest caz, se va aplica unadintre regulile care guvernează concursul de tete şi anumeprincipiul specialităţii (le specialis derogat legi generali)16.

10. O modificare semnificativă priveşte şi falsul privindidentitatea, prin noua reglementare tranşându-se disputaprivind necesitatea utilizării unor documente de identitate

pentru comiterea acestei infracţiuni, pornindu-se de la premisacă funcţionarul public în faţa căruia autorul se prevalează deo identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmaţiiale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificăriipersoanei. De asemenea, comisia a introdus o diferenţieresub aspectul regimului sancţionator între ipoteza recurgeriila o identitate fictivă şi cea a utilizării frauduloase a identităţiiaparţinând altei persoane, în acest din urmă caz eistândriscul angajării unor consecinţe juridice în sarcina persoaneirespective, având în vedere, în această privinţă, şi prevederileart.v261 C. pen. portughez, art. 401 C. pen. spaniol, § 273 alin.(1) pct. 2 C. pen. german şi cap. 15 § 11 C. pen. suedez.

11. Norma de incriminare din art. 328 C. pen., consacrăceea ce suprema noastră instanţă decisese cu privire la falsul

privind identitatea, stabilind că tetul în cauză este aplicabil şicu privire la fapta cetăţeanului român, aflat în străinătate, de ase prezenta sub o identitate falsă autorităţilor unui stat străin17.

Note1. V. Dongoroz, în Vintilă Dongoroz, Siegfried kahane, Ion

Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin. Bulai, RodicaStănoiu, Victor Roşca, Eplicaţii teoretice ale Codului penal român,vol. IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1972, p. 409. În acelaşisens: S. Corlăţeanu, Falsificarea instrumentelor de autentificaresau de marcare, R.D.P. nr. 3/2004, p. 138-139; T.M.B., dec. pen.1100/1997; C.A. Cluj, dec. pen. 68/1998; C.A. Ploieşti, s. pen., dec.

nr. 70/A/1999. În sens contrar: C.S.J., s. pen., dec. nr. 2839/1999;C.A. Iaşi, s. pen., dec. nr. 104/1999 apud Sorin Corlăţeanu.

2. V. Dongoroz, op. cit., vol. IV, p. 419.3. C. Duvac, Pluralitatea aparentă de infracţiuni, Ed. Universul

Juridic, Bucureşti, 2008, p. 151.4. C. Duvac, op. cit., 2008, p. 152.5. V. Papadopol, în Teodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu,

Ştefan Daneş, Gheorghe Dărângă, Dumitru Lucinescu, VasilePapadopol, Dumitru C. Popescu, Virgil Rămureanu, Codul penalromân, comentat şi adnotat. Partea specială, vol. II, Ed. ştiinţifică şienciclopedică, Bucureşti, 1977, p. 250.

6. V. Papadopol, op. cit., vol. II, p. 250.7. Matei Basarab (Codul penal comentat, vol. I, Editura

Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 162), Ilie Pascu (Eplicaţiipreliminare ale noului Cod penal, vol. I, Editura Universul Juridic,Bucureşti, 2010, p. 509; Noul Cod penal comentat, vol. I, EdituraUniversul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 344).

8. A se vedea Plenul Tribunalului Suprem, dec. de îndr. nr.2/1976, în: „Revista română de drept” nr. 5/1976, p. 44; Culegerede decizii 1976, p. 333.

9. V. Dongoroz, op. cit., vol. IV, p. 428.10. T.S., col. pen., dec. nr. 112/1962, J.N. nr. 1/1963, p. 169.11. V. Papadopol, op. cit., vol. II, p. 246.12. A se vedea, în acest sens, Epunerea de motive a

proiectului noului Cod penal, disponibilă la adresa http://. just.ro/MeniuStanga/Normativepapers/Proiectedeactenormativeaf

late%C3%AEndezbatere/tabid/93/Default.asp, postată pe site-ulMinisterului Justiţiei la 24 ianuarie 2008.13. Publicată în M. Of. nr. 343 din 20 aprilie 2004.14. V. Papadopol, op. cit., vol. II, p. 298.15. C.A. Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 415/1996, R.D.P. nr.

2/1997, p. 146.16. C. Duvac, în Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac,

Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal, Curs universitar, vol.II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p. 574.

17. I.C.C.J., S.U., dec. nr. xIx din 19.03.2007 – http://.scj.ro.

MoneDA virtUALĂ, Un inStrUMent FACiL PENTRU CYBERLAUNDERING VIRTUAL CURRENCy, AN EASy INSTRUMENT

fOR CyBERLAUNDERINg

CIPRIAN DUMITRAȘCUdin Direcția de Investiare a Criminalității Economice

Inspectoratul general al Poliției Române

Abstract: Virtual currency schemes have experienced remarkable developments over the

past years. The term virtual currency does not regard virtual currencies forms of money asdefined in economic literature, money or currency from a legal perspective.

Virtual currency schemes present disadvantages for users such as lack of transparency,clarity, high dependency on IT&C equipment, anonymity of the actors involved and highvolatility, and some advantages as perceived by users as regarded costs, global reach,anonymity of the payer and speed of settlement.

Key words: virtual currency schemes, anonymity, widespread, virtual communities, cross-border payments, inventors, issuers, miners, users.

Rezumat: Schemele de monedă virtuală au cunoscut evoluţii remarcabile în ultimii ani.Termenul monedă virtuală nu se referă la forme de valute virtuale aşa cum sunt definite înliteratura economică, bani sau valută, dintr-o perspectivă juridică.

Schemele de monedă virtuală prezintă dezavantaje pentru utilizatori, cum ar fi lipsa de

transparență, claritate, dependența de echipamente IT&C, anonimatul actorii implicați șivolatilitatea ridicată, dar și unele avantaje precum costurile reduse, disponibilitatea la nivelglobal, anonimatul și viteza de decontare.

Cuvinte cheie: scheme de monedă virtuală, anonimatul, comunități răspândite, comunitățivirtuale, plăți transfrontaliere, inventatori, emitenți, „miners”, utilizatorii


9/20


iDentiFiCAre prin reConStrUCȚie FACiALĂ poStMorteM

fACIAL RECONSTRUCTION

POSTMORTEM IDENTIfICATION

Cms.șe dr. HORAȚIU DINU DRĂgĂNESCU medic leist, doctor în științe medicaleScms. AURELIAN BĂDULESCU oițer specialist artă criminalistică

INSTITUTUL NAȚIONAL DE CRIMINALISTICĂ- Laboratorul de antropoloie și reconstrucție acială -

Abstract: Forensic art is a criminalistic area, which was formed from the fusion of facial

anthropology with plastic art. In fact, it is a general term to describe three principal brancheswhich compose it: the portrait, the facial aging and the facial postmortem reconstruction.

The method consists in facial reconstruction after skull and it is used as technical procedure in identification of bodies, it allows identifying a missing person’s skull after photo, or, when required, reproduction approximate figure of an unknown, enough to beidentificated by relatives.

The method is based on the objective correlations that are established between skull’sbones and the muscles or muscle groups of the face.

Key words: sketch, facial aging, facial reconstruction, anatomical analysis.

Rezumat: Lucrarea prezintă Arta criminalistică ca fiind un domeniu al criminalisticiicare s-a format din fuziunea antropologiei cu arta plastică. Este de fapt un termen general pentru a descrie trei ramuri principale care o compun: portretul robot, îmbătrânirea facială

și reconstrucția facială postmortem.Metoda constă în reconstituirea feţei după craniu şi se foloseşte ca procedeu tehnic

în identificarea cadavrelor, permite identificarea unui craniu după fotografia persoaneidispărute sau, la nevoie, pentru reproducerea aproximativă a figurii unui necunoscut,suficient pentru a fi identificată de rude ori cunoştinte.

Metoda are la bază corelaţii obiective ce se stabilesc între oasele craniului şi muşchiisau grupele de muşchi ale feţei.1

Cuvinte cheie: portret robot, îmbătrânirea facială, reconstrucţie facială, analizăanatomică.

Fig.2. Distanţiere în cele 34 de puncte antropometrice care stabilesc grosimea ţesuturilor moi pericranieneFig.1.Modelajul mușchilor faciali


10/20


inveStiGAŢiA FinAnCiArĂ În veDereAConFiSCĂrii SpeCiALe

TAX INVESTIgATION fOR SPECIAL CONfISCATION

Comisar-șe de poliție CLAUDIU CHIRIȚĂ

Abstract: The article adresses the issue of tax investigation for special confiscationhighlighting the differences compared to criminal investigation. It outlines the steps of taxinvestigation from the establishing of the offense generating profile and author identificationto imposition of provisional measures. After reviewing the various procedural stages is presented an example of tax investigation in case of Intra-Community VAT fraud.

Key words: tax investigation, extended confiscation, crime establishing, identifying theauthors, crime product, working hypothesis, preliminary checks, criminal procedure.

Rezumat: Articolul abordează problematica investigaţiei financiare în vedereaconfiscării special subliniind diferenţele care există faţă de investigaţia penală. Materialul prezintă etapele investigaţiei financiare de la stabilirea infracţiunii generatoare de profilşi identificarea făptuitorilor şi până la instituirea unor măsuri asigurătorii. După trecereaîn revistă a diferitelor etape procedurale este citat un exemplu de investigaţie fiscal într-ocauză privind fraudarea TVA-ului intracomunitar.

Cuvinte cheie: investigaţia financiară, confiscarea specială, stabilirea infracțiunilor,identificarea autorilor, bunurile rezultate din infracțiuni, ipotezele de lucru, verificări preliminare, procedura penală.

În cadrul coniscării extinse - măsură de siuranță care

se dispune într-un proces penal -, identiicarea bunurilor șia unor elemente de cauzalitate se ace prin administrareade probe potrivit Codului de procedură penală. Dincolo deacest cadru comun, există însă o serie de dierențe majore între investiarea inracționalității economico-inanciare șiinvestiația inanciară pentru crearea proilului inanciar alpersoanei cercetate.

În primul rând, spre deosebire de investigația penală,investigația financiară nu se restrânge doar la autorii faptei șicomplici, ci se etinde automat și la un cerc stabilit legal, formatdin membrii familiei sau persoanele juridice aflte în controlulcelor cercetați. Art. 177 al Codului de procedură penală defineștenoțiunea de membri ai familiei drept ascendenții și descendenții,

frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele deveniteprin adopție astfel de rude, soțul, persoanele care au stabilitrelații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părințiși copii, în cazul în care conviețuiesc, în timp ce art. 4 dinLegea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancţionarea spălăriibanilor este relevant pentru stabilirea personajelor juridicecontrolate de persoana cercetată.

O altă distincție este în legătură cu intervalul de timp pe careinvestigatorii îl au în vedere. În varianta standard a confiscăriispeciale, investigatorii au în vedere numai produsul infracțiunii,circuitul banilor și luarea măsurii de siguranță cu privire laprodusul respectivei infracțiuni, rezumându-se practic la actulmaterial cu privire la care a fost administrat probatoriul.

Etapele investiației inanciare sunt: - stabilirea infracțiunii generatoare de profit și

identificarea făptuitorilor; - identificarea produsului infracțiunii;

- identificarea mijloacelor folosite pentru comiterea

infracțiunilor; - crearea profilului financiar și stabilirea unei diferențe între venitul real și cel legal al persoanelor investigate;

- identificarea bunurilor ce pot fi confiscate; - instituirea unor măsuri asigurătorii În cazul confiscării etinse, investigatorii au posibilitatea

de a se duce de la momentul acestui act material cu cinci ani înainte - dar nu înainte de aprilie 2012 - pentru a face un profitfinanciar și a vedea care sunt veniturile licite și bunurile deținuteși dobândite în intervalul de timp respectiv. La crearea acestuiprofit fianciar sunt urmărite cu precădere bunuri imobiliare,autovehicule, conturi bancare, acțiuni/ părți sociale, contractecivile simulate, bunuri din alte jurisdicții sau colecții de artă.

Mai eistă o diferență în ceea ce privește obiectul

investigației, la confiscarea etinsă nefiind cercetate doarsumele provenite din infracțiune, ci toate sumele de bani șitot activul deținut de către suspect și persoanele apropiateacestuia, în înțelesul legii.

Astfel, la stabilirea venitului real sunt avute în vedere:• bunuri dobândite în perioada respectivă;• bunuri transferate de către persoana condamnată unui

membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreiapersoana condamnată deţine controlul;

• bunuri transferate de terțe persoane unui membru alfamiliei sau unei persoane juridice asupra căreia persoanacondamnată deţine controlul;

• cheltuieli efectuate de persoana cercetată și de membrii

familiei acesteia.Beneficiind de această nouă prezumție legală simplă,investigatorii pot administra probe și indicii pentru a creainstanței convingerea că bunurile respective provin dinactivităţi infracţionale de natura celor pentru care persoana


11/20


provine din economiile făcute în cei 15 ani de când se află înRomânia, iar o parte a adus-o numerar din țara sa natală, fărăa o declara la punctul vamal, întrucât era sub limita de 10.000EURO la care trebuia să raporteze. În acest sens, prezintăpașaportul în care sunt menționate 13 intrări în România anteriordatei de 19 aprilie 2012 și 6 intrări după data de 19 aprilie 2012.De asemenea, mai precizează că și soția sa, care l-a însoțit în afara țării, a avut asupra sa sume similare, pe care nu le-adeclarat fiind inferioare pragului de declarare a numerarului.

Se poate observa că valoarea netă acumulată de cătrewZx în perioada de referință este de 495000 EURO (90000-45000+450000 EURO).

wZx nu a avut venituri din salarii, iar societățile comercialela care a deținut părți sociale, deși au înregistrat profit, nu i-auplătit dividende.

Nu pot fi administrate probe nici în susținerea și nici îninfirmarea susținerilor wZx referitoare la introducerea denumerar în România, însă, pentru a evita orice dubiu înstabilirea diferenței vom interpreta probele în favoarea sa.

Astfel, vom calcula că în cazul celor 19 intrări în RomâniawZx a avut asupra sa câte 10.000 EURO, potrivit declarațieiverbale. Nu se va reține însă apărarea sa că și soția a avut asuprasa câte 10.000 EURO, întrucât ar reprezenta o fragmentare a

sumei totale de 20000 USD, în scopul nedeclarării la organelevamale. Astfel, din cei 495000 EURO va fi scăzută suma de190.000 EURO, rezultând suma de 305.000 EURO care este odiferență vădită față de zero venit licit.

yZw a achiziționat în perioada de referință imobile învaloare de 350000 EURO și s-a găsit la percheziție suma de150.000 EURO. Folosește un autoturism de lu cumpărat înanul 2011 cu suma de 125.000 EURO.

Pentru a justifica suma de 500.000 EURO, numitul yZwa prezentat mai multe etrase de cont din care rezultă că în

perioada 2012-2013 a primit în contul său suma de 550.000EURO, din țara natală, despre care afirmă că reprezintă parteasa dintr-o moștenire.

Nu a înregistrat venituri din salarii, iar societățile comercialela care a deținut părți sociale, deși au înregistrat profit, nu i-auplătit dividende. Fiind întrebat cu privire la aducerea în Româniade numerar, yZw a declarat că nu avea nici un motiv să facăasta pentru că a vrut să fie transparent și a încasat banii princont bancar.

Cu ocazia perchezițiilor informatice efectuate asupralaptopului său au fost găsite facturi emise de hoteluri de ludin Dubai, Paris, Cancun, Londra și Ne yor pentru diferitesejururi din perioada 2012-2014. Valoarea totală a facturilorde cazare și masă identificate este de 90.000 EURO. Au fostidentificate bilete de avion și facturi emise de o agenție deturism și ticeting din București. Efectuându-se verificări laaceastă agenție s-a stabilit că yZw a achitat alte servicii deturism și bilete de avion în valoare de 30.000 EURO.

Au fost identificate la percheziția domiciliară bonuri emisede către firme de lu de îmbrăcăminte, încălțăminte și articolede piele în valoare totală de 45000 EURO. Ca urmare se poatestabili că acesta a cheltuit în perioada de referință suma de165000 EURO, în condițiile în care poate justifica 50000 EURO

(550000 EURO intrați în cont – 500000 EURO cash și achiziții).Eistă așadar o diferență de 110.000 EURO, care este vădită.

Suma de 712800 EURO reprezentând TVA și impozit peprofit cu care a fost prejudiciat bugetul de stat va fi restituităpersoanei vătămate (statul român). Diferențele constatate în urma investigației financiare, în valoare totală de 1585000EURO (485000 + 495000 + 495000 + 110000 EURO) vor faceobiectul confiscării etinse, conform art. 1121 Cod Penal, dupăce persoana vătămată și-a recuperat prejudiciul.

preoCUpĂri internAȚionALe ACtUALe privinD prevenireA Și CoMBAtereA

SpĂLĂrii BAniLor Și FinAnȚĂriiteroriSMULUi

CURRENT INTERNATIONAL CONCERN REgARDINgPREVENTION AND DISPROOf

Of MONEy LAUNDERINg AND TERRORISM fINANCINg

Comisar de poliție BAICU DANIEL

Abstract: This article presents the key elements of EU legislation to combat moneylaundering, envisaged vulnerabilities, the dynamic and complex nature of an activitydedicated on cutting funding sources of organized crime and terrorism.

Key words: money laundering, terrorism, vulnerable people.

Rezumat: Articolul prezintă principalele elemente ale codului legislativ al UE în domeniulcombaterii spălării banilor, vulnerabilităţilor avute în vedere, caracterul dinamic şi complexal unei activităţi dedicate tăierii surselor de finanţare a infracţionalităţii organizate şi aterorismului.

Cuvinte cheie: spălare de bani, terorism, persoane vulnerabile.


12/20


FrAUDA În CADrUL ContrACteLor şi ACHiziŢiiLor pUBLiCe.

SiSteMe De FrAUDAre CoMUne şi reCUrente şi inDiCAtorii De FrAUDĂ

reLevAnŢi (SeMnALe De AvertizAre)

fRAUD IN CONTRACTS AND PUBLIC PROCUREMENTCOMMON AND RECURRENT fRAUD SCHEMES AND

RELEVANT fRAUD INDICATORS(WARNINg SIgNALS)

Comisar-șe de poliție PREOTEASA CONSTANTIN

Abstract: The article presents significant legal issues on fraud definition and the mostcommon fraud schemes.

There are also listed the principles which lead to fraud crime in public procurements,the vulnerabilities of public procurements system, specific problems in treating the public procurements fraud.

Key words: fraud, bribery charges, conflict of interest, collusive practice, discrepanciesoffers, manipulation of tenders, combining contracts, fraud indicators.

Rezumat: Articolul prezintă aspecte legale semnificative în definirea fraudei, precum şicele mai frecvente sisteme de fraudare.

Sunt totodată enumerate principiile a căror încălcare conduce la constatarea uneiinfracţiuni de fraudă în domeniul achiziţiilor publice, vulnerabilităţile sistemului de achiziţii publice, probleme specifice în tratarea fraudelor în achiziţii publice.

Cuvinte cheie: fraudă, comisioane-mită, conflict de interese, practică de cooperaresecretă, oferte discrepante, manipularea ofertelor, combinarea contractelor, indicatori defraudă.

frauda în domeniul achiziţiilor publice cunoaşte operecţionare continuă, iar mecanismele de raudare suntdin ce în ce mai complexe, întrepătrându-se cu cel alcorupţiei, cu cel al economiei subterane în eneral şi cel alcriminalităţii economico-inanciare în special.

Întrucât achiziţia publică reprezintă ansamblul operaţiilor,actelor şi faptelor realizate de o autoritate contractantă, de laidentificarea unei nevoi sociale până la realizarea ei, pentrucare sunt folosite fonduri publice, caracteristica esenţială aacestui domeniu este cea de proces indispensabil pentrufuncţionarea propriu-zisă şi desfăşurarea în condiţii de eficienţăa activităţii entităţilor publice sau care realizează o activitatede interes public, implicând utilizarea unor resurse financiare acăror principală sursă este bugetul statului, fondurile europene,bugetul local, respectiv al unităţii achizitoare.

Achiziţiile publice utilizează ondurile şi alocaţiilebuetare, apt pentu care constituie un sector cu potenţialcriminoen ridicat si cu o incidență mare a inracţiunilor de

abuz in serviciu prin:- achiziţii publice de produse, lucrări şi servicii la preţuri şi

tarife mult superioare faţă de valoarea de piaţă;- direcţionarea preferenţială a achiziţiilor publice către

societăţi comerciale unde sunt interesaţi în mod direct sau

indirect ordonatorii de credite sau organizatorii licitaţiilor. În concret, se pot constata:- licitaţii trucate - metoda “mâinii moarte” - prin participarea,

alături de ofertantul interesat, a altor societăţi, în conivenţă;- neîndeplinirea obligaţiilor legale privind publicitatea în cazul

acestor achiziţii, înlăturându-se astfel posibilitatea participării în

mod competitiv a oricărui alt ofertant;- atribuirea contractelor de achiziţii la un preţ mai mic,

pentru a se crea iluzia legalităţii acestor operaţiuni, ca apoi,prin întocmirea de acte adiţionale, preţurile sau tarifele să fiemărite;

- ocolirea licitaţiilor prin fragmentarea valorii de achiziţie subvaloarea impusă de lege pentru organizarea de licitaţii;

- achiziţii de bunuri de la intermediari la preţuri ce conţinadaosuri comerciale mari, fiind înlăturaţi producătorii sauimportatorii direcţi;

- efectuarea de plăţi de către achizitori în contul unorfurnizori fără ca bunurile contractate să fie livrate ori fără a fiaferente unor lucrări şi servicii eecutate.

Pentru aceste “favoruri”, persoanele cu atribuţii de

conducere, administrare sau de gestiune, pot fi beneficiareleunor “recompense” ce constau în sume de bani, cadouriprimite direct sau prin interpuşi, ori alte foloase necuvenite. Deasemenea, astfel de donaţii se pot constitui şi în sponsorizăridin partea operatorilor economici, pentru efectuarea unor


13/20


ConSiDerAȚii privinD prinCipiiLeGenerALe De Drept internAȚionAL,

ApLiCABiLe În repriMAreA teroriSMULUi

CONSIDERATIONS REgARDINg gENERAL PRINCIPLESOf INTERNATIONAL LAW APPLICABLE ON REPRESSINg

THE TERRORISM

g-ral. mr (r.) dr. Iancu ȘTEfAN

Abstract: In this article are presented some considerations regarding general principlesof international law applicable on repressing the terrorism.It is underlined that taking intoaccount the extended typology of terrorism, both in terms of the space that it is manifestedand of consequences, applicable are both, the international law rules and national lawrules. Likewise incrimination and punishment of terrorism acts, in relation to the crimescene (in the country or abroad), have difficulties.

Key words: Terrorism, international law rules, International Criminal Court Statute,crimes against humanity, territoriality principle, reality principle, personality principle,criminal law principle of universality.

Rezumat: În articol sunt prezentate unele considerații privind principiile generale de

drept internațional aplicabile în materia reprimării terorismului. Se subliniază că avându-se în vedere tipologia extinsă a terorismului, atât din punct de vedere al spațiului în carese manifestă dar și al consecințelor, aplicabile sunt atât normele de drept internaționalcât și normele de drept național sau intern. De asemenea încriminarea și sancționareaactelor de terorism, în raport cu locul săvârșirii infracțiunii (în țară sau străinătate) întimpinădificultăți.

Cuvinte cheie: terorism; norme de drept internațional; Statutul Curții PenaleInternaționale; crime împotriva umanității; principiul teritorialității; principiul realității; principiul personalității; principiul universalității legii penale.

1. În domeniul combaterii juridice a terorismului, un

aspect care trebuie clariicat este cel al leii aplicabile.Având în vedere tipoloia extinsă a terorismului, care poatei clasiicat deopotrivă, din punctul de vedere al spaţiului în care se maniestă dar şi al întinderii consecinţelor sale,aplicabile sunt atât normele de drept internaţional cât şinormele de drept naţional sau intern.

În materia reprimării terorismului, dreptul internaţional esteun mijloc de realizare a cooperării dintre state prin intermediulconvenţiilor internaţionale iar atunci când actele de terorismreprezintă încălcări grave ale acestora devin crime universale în baza legislaţiei acceptate de toate statele.

În acest perimetru al normelor de drept internaţional,

trebuie să se distingă pe de o parte domeniul dreptului penalinternaţional, în care statele îşi solicită sprijin pentru rezolvareaunor probleme de drept penal intern, cum ar fi normereferitoare la: etrădare, asistenţă judiciară în cauze penale1,aplicarea legilor naţionale în cazul infracţiunilor săvârşite în

străinătate, recunoaşterea hotărârilor penale pronunţate de

instanţele judecătoreşti ale altor state. Acest domeniu cuprindede asemenea normele de drept penal intern care apără deposibile atentate, ordinea internă a statului sau au un elementde etraneitate2, conţinând norme şi sancţiuni de drept penalstabilite ,de obicei, în conformitate cu dreptul internaţionalpenal, avându-se în vedere ratificarea statutului Curţii PenaleInternaţionale.

Pe de altă parte, se deosebesc faptele penale careaduc atingere celor mai importante valori internaţionaleşi valorilor juridice internaţionale, care privesc domeniuldreptului internaţional penal. In această categorie sunt inclusecrimele contra păcii şi omenirii, crimele de război, crimelecontra umanităţii, dar şi altele prin care sunt afectate valori

fundamentale pentru societatea umană, denumite genericinfracţiuni internaţionale, aşa cum ar fi terorismul internaţional,infracţiunile împotriva persoanelor care se bucură de protecţieinternaţională, deturnarea de aeronave, pirateria maritimă,distrugerea cablurilor submarine, traficul ilicit de droguri,


14/20


12. I.Griga, op.cit., pg. 93.13. I.Griga, op.cit., pg. 97.14. M.Travers, Le droit penal international,vol.I, Sire,

Paris,1920, p.180 în I.Ștefan, Elemente de drept penal șiprocedură penală, vol.I, Ed. Era, București,2010, p. 53.

15. I.Griga, op.cit., p. 107-108.16. În mai multe legislații penale, pentru aplicarea legii potrivit

principiului personalității se cere dubla încriminare. Eemplu:art.6 Cod penal elvețian, art. 5 alin.(1) pct.2 Cod penal olandez,

art. 23 alin.(2) din Legea de organizare judecătorească dinSpania, paragraful 7 alin.(2) Cod penal german.17. I.Griga, op.cit., pg.107.18. R.M.Stănoiu, V.Dongoroz ș.a., Eplicații teoretice

ale Codului penal român- Partea generală, Ed.AcademieiR.S.R.,București, 1969, p.63.

19. I.Bodunescu, Terorismul-Fenomen global-, CasaEditorală Odeon, București,1997, p.151.

20. I. Griga, op.cit., p.112.21. C.Bulai, Manual de drept penal, Partea generală, Ed.

All,București,1997, p.80, C-tin Mitrache, Cristian Mitrache,Drept Penal Român, Partea generală, ed.a VII-a, Ed. UniversulJuridic,2009, p.77.

22. I.Ștefan, op.cit.,pg. 62.

23. C.Bulai, op.cit., pg. 120.24. I.Griga, op.cit.,pg. 115.

25. I.Pascu, Drept penal, Partea generală, ed. a II-a, Ed.Hamangiu, 2009, pg.39.

26. I.Ștefan, op.cit., pg.64.27. C.Bulai, op.cit., pg.107.28. F.R.Radu, Cooperare judiciară internațioală și europeană

în materie penală, Ed. wolters kluer, București,2009,pg.24.29. I.Ștefan, op.cit., pg.66.30. I. Griga, op.cit., pg.119.31. F.R.Radu, op.cit., pg. 25.

32. M.Of. nr.594 din 1 iulie 2004; Legea a fost ulteriorrepublicată în m.Of. nr. 377 din 31 mai 2011.33. I.Bodunescu, op.cit., pg.149.34. www. DC nes.ro.35. Convenția pentru prevenirea și reprimarea terorismului

și Convenția pentru crearea unei Curți penale internaționaleadoptate de Conferința interguvernamentală pentru prevenireași reprimarea terorismului, convocată la Geneva la 16 noiembrie1937.

36. Publicată în M.O., partea I, nr. 1.161 din 8 decembrie2004, cu modificările și completările ulterioare.

37. C.Duvac, Observații asupra infracțiunilor contrapersoanei, contra patrimoniului,privind autoritatea și frontierade stat, precum și contra înfăptuirii justiției, în lucrarea colectivă

,,Noua legislație penală: tradiție, recodificare, reformă, progres juridic”, vol.I, Ed. Universul Juridic,București, 2012, p.98.

neCeSitAteA şi oportUnitAteA iMpLeMentĂrii

StAnDArDeLor CU privire LA tipAreLe peteLor (UrMeLor) De SÂnGe

IMPLEMENTATION NEEDS AND OPPORTUNITIESSTANDARDS ON THE STAIN PATTERNS (TRACES) BLOOD

Cms. şe. goldan Euen - Şeul Serviciului Criminalistic BacăuSinsp. Apreutesei Cătălin – Specialist Criminalist B.I.T.Ş.L.f. Bacău

Abstract: The dynamics and complexity of on-site investigations in our country’s caselaw requires a continuous professionalization of forensic specialists. We have before usincreasingly more murders, accidents or general events leading to bloodshed whosemysteries can not be understood only through investigation and already-establishedmethods, some of them even becoming obsolete.

Although the technique of our country evolves more difficult than the countries are strivingso ardently, EU integration, future integration into the Schengen area and proaspetelearmed conflicts taking place just a few hundred kilometers away, in Ukraine, impose aacceleration of the processes of adaptation and technological and scientific progress.

Analysis of patterns of bloodstains (bloodstain Pattern Analysis) is a science not justto ourselves, but little known to those skilled in the country. There are forensic specialistswho have minimal knowledge of biology, physics and mathematics, which eventuallysupplemented by simple logical reasoning could elucidate the courts for certain situation.The oldest major study on the analysis of bloodstains, the dr. Eduard Piotrowski, assistant tothe Forensic Medicine Institute in Krakow, Poland, in his “Uber Entstehung. Form, Richtungund Ausbreitung der Blutspuren nach Hiebwunden des Kopfes “published in Vienna in


15/20


1895, recognized that” the crime scene investigation, is of great importance to give greatattention bloodstains because they can clarify the murder and bring explanations on thekey moments of the incident. “ Since 1971, Herbert Leon Macdonell laid the foundationof this science, gradually leading to standardization of terminology used and the methodsused.

Key words: what are the traces of blood ?, Analysis of blood stains, blood stains on theground, interpreting traces of blood on the ground.

Rezumat: Dinamica şi complexitatea cercetărilor la faţa locului în cazuistica ţării noastre

impune o profesionalizare continuă a specialiştilor criminalişti. Avem în faţa noastră din ceîn ce mai multe omoruri, accidente rutiere sau în general evenimente ce duc la vărsarede sânge ale căror mistere nu mai pot fi elucidate doar prin investigaţii şi metode dejaîmpământenite, unele dintre ele devenind chiar desuete.

Deşi tehnica ţării noastre evoluează mult mai anevoios decât a ţărilor spre care tindemcu atâta ardoare, integrarea în Uniunea Europeană, viitoarea integrare în spaţiul Schengen, precum şi proaspetele conflicte armate ce au loc doar la câteva sute de km distanţă, înUcraina, impun o accelerare a proceselor de adaptare şi progres tehnologic şi ştiinţific.

Analiza tiparelor de pete de sânge (Bloodstain Pattern Analysis) este o ştiinţă nu tocmainouă, care însă este foarte puţin cunoscută specialiştilor din ţara noastră. Există însăspecialişti criminalişti care deţin minime cunoştinţe de biologie, fizică şi matematică, care până la urmă, secondate de raţionamente logice simple ar putea elucida în faţa instanţelorde judecată anumite situaţii de fapt. În cel mai vechi studiu important asupra analizei

petelor de sânge, al dr. Eduard Piotrowski, asistent la Institutul de Medicină Criminalisticădin Cracovia, Polonia, în lucrarea sa „Uber Entstehung. Form, Richtung und Ausbreitungder Blutspuren nach Hiebwunden des Kopfes” publicată în Viena în 1895, recunoşteacă „în cadrul cercetării locului faptei, este de o mare importanţă să dăm o mare atenţie petelor de sânge pentru că acestea pot clarifica o crimă şi aduce explicaţii cu privire lamomentele esenţiale ale incidentului”. Începând cu anul 1971, Herbert Leon MacDonell a pus bazele acestei ştiinţe, conducând treptat către standardizarea terminologiei utilizatecât şi a metodelor aplicate.

Cuvinte cheie: ce reprezintă urmele de sânge?, analiza tipurilor de pete de sânge,urmele de sânge de la fața locului, interpretarea urmelor de sânge de la fața locului.

Sânele reprezintă una dintre cele mai importante şi maides întâlnite urme din cadrul unei cercetări la aţa loculuice implică inracţiuni sâvărşite prin violenţă sau care auavut ca rezultat moartea unor persoane. Identiicareasânelui uman a proresat extrem de mult în ultimii 100de ani de la individualizarea bazată pe rupele de sâne(0 (I), A(II), B(III), AB(IV)) descoperită de Landsteiner în1901. Tehnicile pentru individualizarea petelor de sâne încadrul criminalisticii s-au bazat pe acest sistem mulţi ani.Dezvoltarea asupra caracteristicilor markerilor enetici(isoenzime şi ser enetic) la sârşitul anilor ‘70, a crescutextrem de mult radul de individualizare al sânelui uman.Descoperirea proilului ADN de către Sir Alec Jeres în 1985 a reprezentat o piatră de hotar în tot ceea ce înseamnă criminalistica timpurilor noastre. De atunci

tehnica analizei ADN a evoluat rapid prin metodele PCR(polmerase chain reaction) şi STR (short tandem repeat) şia oerit specialiştilor criminalişti o unealtă putenică pentruindividualizarea sânelui uman. Petele de sâne colectatede la locul unde a avut loc o moarte violentă în cazul în careau ost colectate probe cu sâne de pe hainele victimei şiale suspectului pot acum oeri o leătură între aresor şivictimă cu un rad mare de certitudine.

Identificarea şi individualizarea sângelui uman este strânslegată de disciplina analizării tiparelor petelor de sânge(Bloodstain Pattern Analsis-BPA). Această disciplină seaează pe analizarea dimensiunilor, formelor şi a distribuţieipetelor de sânge rezultate dintr-un eveniment soldat cupierderea de sânge, reprezentând totodată mijloce prin care

pot fi determinate activităţile, înşiruirea acestora în timp,precum şi mecanismele care au dus la producerea acestora. Aceste informaţii coroborate cu analiza ADN de identificare apersoanelor şi cu raportul/epertiza medico-legală pot conducela refacerea aproimativă a filmului evenimenului sângeros

produs. Analiza tiparelor de urme sânge (BPA) s-a doveditcrucială la nivel internaţional în elucidarea multor cazuri încare eistau dubii cu privire la modul în care a survenit decesul(omor, sinucidere, accident sau moarte naturală).

Analiza tiparelor de urme sânge (BPA) este o disciplinăcare combină elemente de biologie, fizică şi matematică. Această analiză poate fi realizată prin evaluarea directă alocului faptei sau prin studierea atentă a fotografiilor efectuatecu ocazia cercetării locului faptei (de preferat fotografii metricede rezoluţie înaltă) coroborată cu eaminarea articolelorvestimentare, a armelor, precum şi a celorlalte mijloacemateriale de probă identificate. Totuşi concluziile bazate strictpe fotografiile efectuate de alţi tehnicieni/specialişti criminalişticu ocazia efectuării cercetării locului faptei ar trebui să fiereţinute atunci când epertul nu a avut ocazia să eamineze

personal arealul evenimentului. De asemenea, fişa de analizăa pacientului şi eaminarea cadavrului cu ocazia necropsiei potoferi informaţii importante care trebuiesc luate în considerarepentru stabilirea evenimentelor petrecute. Ca eemplu, atuncicând este identificat un tipar de ejectare (pată de sânge cerezultă prin proiectarea unui volum mare de sânge cu presiune(arterial în principal) ce indică o traiectorie sinusoidală, raportulmedico-legal efectuat cu ocazia necropsiei ar trebui să indice ohemoragie arterială severă.

În ciuda progreselor uimitoare obţinute la nivelul acesteiştiinţe cât şi a beneficiilor concrete oferite de rezultate, ţaranoastră a pierdut contactul cu analiza tiparelor de pete de sânge. În S.U.A şi celelalte state dezvoltate ale lumii se fac congreseanuale, în care se aduc îmbunătăţiri atât ale metodelor aplicatecât şi ale terminologiei folosite şi se efectuează cercetări

ştiinţifice pentru continua dezvoltare a acestei ramuri ştiinţifice -din 1983 a fost înfiinţată Asociaţia Internaţională pentru AnalizaTiparelor de Pete de Sânge (IABPA – International Associacionof Bloodstain Pattern Analiss) care are aproimativ 800 demembri de pe tot globul.


16/20


CASCA De proteCȚie Moto inteLiGentĂ

SMART MOTO HELMET

Pro. univ. in. MIRCEA fIERBINŢEANUExpert tehnic auto judiciar

Asociaţia Criminaliştilor din România;Corpul Experţilor Tehnici din România;E-mail: [email protected];www.expert-auto.ro; www.experts.ro;

Abstract: Since motorcycling is an area appreciated both in sport andas a hobby, safety and protection of their privacy, will have its say in thisarea, using headphones intelligent parallel to increase the production ofhelmets smart and decrease production cost.

Key words: virtual, image, integrated navigation icon Live Map.

Rezumat: Datorită faptului că motociclismul este un domeniuapreciat atât în sport, cât și ca hobby, siguranța și protejarea vieții lor,urmează să-și spună cuvântul în acest domeniu, prin utilizarea unorcăști inteligente, paralel cu creșterea producției de căști inteligente șiscăderea prețului de producție.

Cuvinte cheie: virtual, imagine, sistem integrat de navigație, pictogramă, Live Map.

1. Rezumat

Datorită faptului că motociclismul este un domeniuapreciat atât în sport, cât și ca hobb, siguranța șiprotejarea vieții lor, urmează să-și spună cuvântul înacest domeniu, prin utilizarea unor căști inteligente,paralel cu creșterea producției de căști inteligente șiscăderea prețului de producție.

2. IntroducereMotocicletele de azi încep să devină din ce în ce mai

mult dotate cu dispozitive electrotehnice, pasul următorreprezentândul motociclistul ce este obligat prin lege săpoarte cască de protecție. După geaca motociclistuluiechipată cu airbag, urmează casca de protecție cusisteme integrate virtuale în componența sa. Sunt douăaspecte care duc la dotarea căștii moto: în primul rândpentru că acum tehnica permite și în al doilea rând pentrucă atenția la drum să nu mai fie perturbată de nimic.

3. Principiul de uncționare.

Datorită faptului că motocicletele accelerează dince în ce mai repede și ating viteze din ce în ce maimari, timpul de reacție în cazul unui eveniment rutierse contractă foarte mult. Păstrarea privirii către înaintereprezintă singura soluție pentru a maimiza intervalul

de timp pe care rider-ul (”călărețul”) îl are la dispozițiepentru a eecuta eventualele manevre de evitare aleunui obstacol. Așa s-a ajuns la căștile moto capabilesă suprapună peste imaginea reală proiecții virtuale alesistemului de navigație sau multimedia. Pe scurt, erarealității virtuale etinse a început și în lumea moto.

Fig. 1 Imaginea pe care o vede motociclistul

Eistă cel puțin două companii care au îmbrățișataceastă idee, dar ambele sunt caracterizate de oatmosferă de neîncredere în ceea ce privește, fiecredibilitatea soluției, fie solvabilitatea financiară.


17/20


pArtiCULAritĂȚi ALe exAMinĂriiCriMinALiStiCe A BAnCnoteLor

roMÂneşti ContrAFĂCUte

CONTRACARAREA UNUI FENOMEN periCULoS pentrU SeCUritAteA MonetArĂ A StAtULUi

fEATURES Of fORENSIC EXAMINATION Of COUNTERfEITROMANIAN BANKNOTES COUNTERINg A DANgEROUS

PHENOMENON fOR MONETARy SECURITy Of THE STATEExpert criminalist dr. LĂZUREANU CRIȘAN-MUCENIC

Specialist criminalist PÎRVULESCU EVELINA ANDREEA

Abstract: People became aware of the economic and social importance of moneyfrom ancient times, after the period when they were constituted in society and exchangedgoods; their issue became a symbol of the authorities and, in our opinion, will stand stilllong from now, being a state or state unions monopoly worldwide.

The transition from the intrinsic value of the money made from gold and silver to theextrinsic, symbolic value of notes was carried out along with improving techniques of

printing, papermaking and special security features designed to deter attempts to forge orcounterfeit.

In the present article we want to emphasize the specifics of national polymer counterfeitbanknotes forensic examination to share the positive experience gained in this field.

Key words: forensic examination, monetary security, banknote, counterfeit, securityfeatures, polymer.

Rezumat: Importanţa economică şi socială a banilor a fost conştientizată din cele maivechi timpuri, după perioada când oamenii s-au constituit în cadrul societăţii şi făceauschimburi de mărfuri, emiterea lor devenind un atribut al autorităţilor existente, iar, după părerea noastră, va dăinui încă mult timp de acum înainte, fiind un monopol de stat saude uniuni statale în toată lumea.

Trecerea de la valoarea intrinsecă a banilor confecţionaţi din aur şi argint la valoarea

extrinsecă, simbolică, a bancnotelor s-a putut face o dată cu perfecţionarea tehnicilor detipărire, de fabricare a hârtiilor speciale şi a elementelor de siguranţă menite a descurajatentativele de falsificare sau contrafacere.

În comunicarea de faţă dorim să scoatem în evidenţă particularităţi ale examinăriicriminalistice a bancnotelor naţionale din polimer contrafăcute, pentru a disemninaexperienţa pozitivă dobândită în acest domeniu.

Cuvinte cheie: examinare criminalistică, securitate monetară, bancnotă, contrafacere,elemente de siguranță, polimer.

Din Antichitate au existat tentative mai mult saumai puţin reuşite de contraacere a mijloacelor de

plată, apte comise atât de nobili, cât şi de oameni derând, care erau pedepsiţi de leislaţie deopotrivă.

În noua legislaţie penală românească se incrimineazăfalsificarea de monede (art. 310 alin. 1) , ca o infracţiune

constând în falsificarea de monedă cu valoare circulatorie,dar şi falsificarea unei monede emise de către autorităţile

competente, înainte de punerea oficială în circulaţiea acesteia. În ceea ce priveşte elementul material alinfracţiunii, distingem contrafacerea, adică producerea,prin imitare, a monedei, şi alterarea, adică modificarea însens material a monedei.


18/20


CERCETAREA ILICITULUI

Din pAşApoArteLe roMÂniei MoDeL 2001

RESEARCH ON ILLICIT ROMANIAN PASSPORTS

– MODEL 2001

Drd. Daniel POTOLINCĂUniversitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași,

facultatea de georaie și geoloie,22 Blvd Carol I, Corp g-Demisol, 700506, Iasi, Romania,

[email protected]

Abstract: In this article are presented, based on safety elements and processes of producing Romanian passports model 2001, the main cases of counterfeiting encounteredat border crossings. There is a set of data regarding scientific investigation of these casesand the way to highlight the forgery in Romanian passports model 2001.

In the present article we want to emphasize the specifics of national polymer counterfeitbanknotes forensic examination to share the positive experience gained in this field.

Key words: passport, forgery, background printing, filigree, TKO, printing.

Rezumat: În lucrare sunt prezentate, pe baza elementelor de siguranţă şi a procedeelorde realizare a pașapoartelor românești modelul 2001, principalele cazuri de falsificareîntâlnite la trecerile de frontieră. Se dau o serie de date privind investigarea lor ştiinţifică şimodul de evidenţiere a falsului în pașapoartele românești modelul 2001.

Cuvinte cheie: pașaport; falsificare; desen de fond; filigran; TKO; imprimare.

I. Introducere

După anul 2007 s-a înregistrat o creştere apaşapoartelor model 2001 falsificate în spaţiul Schegenşi la frontierele eterne ale UE. Acest studiu de cazcuprinde patru dintre cele mai des întâlnite metode defalsificare a paşapoartelor simple româneşti la frontieraeternă (cu R. Moldova) a României.

În 2009, România a introdus paşaportul electronic [1,2], dar modelul 2001 mai poate fi folosit până în 2019deoarece a fost eliberat pana în 2009 cu o valabilitatede 10 ani. Pagina de date a paşaportul simplu românescconţine un filigran în două tonuri [3, 4], cu fundalul tipăritoffset [5], iar personalizarea acesteia este realizată cuajutorul unei imprimante injet [5, 6]. În următoareaetapă această pagină este securizată printr-o folie deprotecţie de tipul TkO (Transparenc kinegram Overla)[7]. Pentru verificarea elementelor de siguranță de pepagina de date se folosește eaminarea în lumină albăsau prin transmisie, precum şi folosirea diferitelor lungimide undă UV, vizibile ochiului liber sau cu ajutorul unuiaparat de mărit [8].

Uneori, elementele de siguranţă pot fi imitatefolosindu-se tehnici foarte simple.

La paşapoartele româneşti simple se eamineazăurmătoarele elemente ale filei cu datele de identitate:

• elementele specifice hârtiei precum filigranul,fluorescenţa hârtiei, fibrele de securitate colorate,fluorescenţa acestora;

• elementele imprimate precum: imprimarea iris(curcubeu), microtetul sau imprimarea fluorescentă;

• elementele post-tipărire, precum personalizarea,TkO.

II. Partea teoretică

Desenul de fond - Falsificatorii folosesc de regulă undesen de fond offset liniar (Fig. II.1b) sau offset punctat(Fig. II.1c) sau o combinaţie din cele două. Calitateaimprimării este inferioară, dar cele mai multe dintreimperfecţiuni nu sunt observabile cu ochiul liber. Tiparul înalt de obicei nu este contrafăcut şi acest lucru păstreazăautenticitatea filei [6].

Fig. II.1. Desenul de fond al unui document autentic(a) şi contrafăcut (b şi c)


19/20


inFrACŢiUni inForMAtiCe Din DoMeniUL FINANCIAR-BANCAR

HIJACKER IN THE BANKINg fIELD

Pro. univ. dr. TIBERIU MEDEANUfacultatea de drept

Universitatea de Vest Timişoara

Abstract: Article refers to dynamic and cybercrime danger from the financial - banking.To better understand certain issues are presented a series of cases resolved.

Key words: cybercrime; sphere of banking fraud; forensic activities.

Rezumat: Articolul face referiri la dinamica și periculozitatea infracțiunilor informaticedin domeniul financiar - bancar. Pentru a se înțelege mai bine anumite probleme sunt prezentate o serie de cazuri soluționate.

Cuvinte cheie: infracționalitate infomatică; frauda finaciar-bancară; activitățicriminalistice.

1. Dinamica si periculozitatea inracţiunilor inormaticedin domeniul inanciar- bancar.

Infracţionalitatea informatică înregistrează creşterialarmante la nivel mondial, iar Romania nu este eceptată de laacest fenomen. În anul 2013 în Româniaau au fost înregistrate42 de milioane de incidente de securitate informatică, cele maimulte vizând unităţi financiar-bancare şi instituţii publice.1

În acelaşi an se înregistra în SUA cel mai păgubitor atacinformatic, soldat cu o frauda de peste 300 de milioane de dolari,fiind vizate mari companii financiare, precum bursa Nasdaq,Visa Inc, J.C. Penne Co etc. Autorii infracţiunilor erau 5 tineridin Ucraina şi Rusia2, care au reuşit să etragă fraudulos sumemari de bani cu ajutorul unor carduri clonate, prin spargereacodurilor de securitate. Un reprezentant al organelor judiciare s-a eprimat în privinţa periculozităţii acestor infracţiuni, afirmând:“Acest tip de infracţiune este una de vârf. Cei care au epertizaşi inclinaţia de a sparge reţelele noastre informatice ameninţă

bunăstarea noastră economică şi securitatea naţională”.3

Un alt reprezentant important din SUA a precizat că“Atacurile informatice reprezinta cel mai mare risc la adresasecurităţii naţionale, după armele de distrugere în masă saudupă o bombă într-unul dintre oraşele mari, iar ameninţareacare planează asupra infrastructurii, serviciilor de informaţii şisistemelor informatice este imensă, la adresa intregii societăţi,de la instituţiile bancare la sistemele locale de alimentare cuapă, baraje etc”.4

Cele mai frecvente fraude din domeniul financiar-bancar secomit la operaţiunile prin POS5, tranzactiile la ATM-urile băncilorşi achiziţiile online.

Atacurile informatice bancare din România s-au intensificat în anul 2014, fiind vizate în special Banca Transilvania şi INGBan. Majoritatea atacurilor au fost de tip phishing6, realizate

prin imitarea conţinutului paginilor autentice de logare alebăncilor respective, astfel că unii clienţi au introdus acolo ID-ul de logare, parola sau toenul7. După obţinerea acestorainfractorii au efectuat plăţi online în numele victimelor ori auscos bani din conturile acestora.8

Atacurile informatice au fost diversificate, mai frecvente fiindcele referitoare la furtul de date de pe carduri, sustragerea unor

informatii confidenţiale, virusarea, modificarea sau blocareaunor conturi. A luat amploare procedeul phishing, cele mai desinvocate argumente ale mesajelor constând în avertismentulfictiv de blocare a unui cont, depaşirea perioadei de valabilitatea acestuia, actualizări ale metodelor de siguranţă, acordareafictivă a unor premii, modificarea cuantumului taei deadministrare etc.9

Sub aspectul frecvenţei infracţiunilor informatice în Româniaeste relevant faptul că în 12-13 August 2015 au fost identificateşi blocate aproape 40.000 de tentative de virusare ale unorsisteme informatice, între care şi 12 bănci10. Virusul11 acţioneazăla accesarea contului online, utilizatorul având impresia căvede interfaţa internet baningului său, în care se autentificăcu datele confidenţiale, în timp ce infractorul interceptezătranzacţia şi poate prelua comenzile asupra contului bancar.

Un studiu cu privire la fraudele informatice a relevantrealităţi şi perspective îngrijorătoare. Astfel, 37% dintre subiecţiiitervievaţi au raportat că au fost victimele unor fraude, iar 48%au apreciat că riscul fraudelor pe INTERNET a crescut cupeste 20% din anul 2011. Un alt fenomen alarmant constă înaprecierea că cele mai grave fraude din anul 2014 sunt celeinformatice.12

Alt studiu arată amploarea fraudei financiar-bancare dinSUA, fiind relevante următoarele aspecte: 10 % din americaniau fost victime ale fraudelor cu carduri de credit; 7 % au fostvictime ale fraudelor cu carduri de debit sau la operaţiunilerealizate prin ATM; pierderea medie raportată pe fraude cucarduri de credit a fost de 399 dolari; 37 % din fraude au fostrealizate cu carduri de credit falsificate ; 23 % din fraude aufost comise cu carduri de credit furate sau pierdute13 .

2. fraude inanciar-bancare comise de inractori dinRomânia.

În pofida numărului redus de computere România s-a situatconstant în categoria ţărilor cu număr foarte mare de infractori


20/20

Criminalistica 5 2015 Internet

Documents

Transcript of Criminalistica 5 2015 Internet