cost social conflict rosia montana

63
©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008 Motto: „Principalul obiectiv al cercetării sociologice este să explice patternuri interesante, umitoare, patternuri cu semnificaţie socială, între evenimente sau întâmplări şi proprietăţi sociale” 1 Introducere Roşia Montană a devenit un subiect de maximă importanţă pentru România. Au fost organizate numeroase dezbateri publice pentru a discuta acest subiect. Există studii şi argumente şi de partea celor care suţin proiectul şi de partea celor care se impun proiectului. Fundaţia pentru o societate deschisă, a inclus în Barometrul de Opinie Publică itemi referitori la Roşia Montană, iar pe 12 iunie au fost publicate 2 rezultatele unui sondaj de opinie naţional comandat de Coaliţia „România fără cianuri” 3 . Există o preocupare reală pentru Roşia Montană. Astfel mi - am propus să merg eu la Roşia Montană, defindu -mi astfel în termenii lui Pawson 4 „aria de ce cercetare”: costuri sociale le Roşia Montană. După primele două interviuri mi - am orientat întrebarea al cărui răspuns urma să - l aflu către „Care sunt costurile sociale ale Conflictului de la Roşia Montană,dacă se poate vorbi despre costuri sociale ale conflictului”. Astfel, lucrarea de faţă se constituie în patru capitole principale:”Roşia Montană, prezentare”, „Metodologie”, „Teorii şi concepte” şi „Cercetare”. Primul constituie prezentarea faptelor şi factorilor importanţi pentru subiectul lucrării mele şi plasarea temei mele în cadrul general al conflictulului. Prezentarea datelor statistice despre Roşia Montană, despre populaţie, integrează această lucrare nu doare în serie de preocupări pentru fenomenele sociale de la Roşia Montană cât şi în contextul mai larg, numit Roşia Montană. Acest capitol prezintă date oficiale, obţinute de la primăria din Roşia Montană cu privire la profilul comunitar. 1 Ray Pawson, „Theorizing the Interview” The British Journal of Sociology, Vol. 47, No. 2 (Jun., 1996), p. 295-314, p 300 2 http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-3245505-este-oficial-romanii-nu-vor-cianura.htm 3 România fără Cianuri Aceasta coalitie formata din Greenpeace CEE, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Fundaţia pentru Parteneriat, Terra Mileniul III, Asociatia Otus, Focus Eco Center, Asociatia Valea Soarelui si Transilvania Verde vine in sprijinul propunerii legislative inaintate spre aprobare in Parlamentul Romaniei de catre senatorii Peter Eckstein Kovacs (UDMR) si Gheorghe Funar (PRM). 4

Transcript of cost social conflict rosia montana

Page 1: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Motto: „Principalul obiectiv al cercetării

sociologice este să explice patternuri interesante, umitoare,

patternuri cu semnificaţie socială, între evenimente sau

întâmplări şi proprietăţi sociale”1

Introducere

Roşia Montană a devenit un subiect de maximă importanţă pentru România. Au

fost organizate numeroase dezbateri publice pentru a discuta acest subiect. Există studii şi

argumente şi de partea celor care suţin proiectul şi de partea celor care se impun

proiectului. Fundaţia pentru o societate deschisă, a inclus în Barometrul de Opinie

Publică itemi referitori la Roşia Montană, iar pe 12 iunie au fost publicate2 rezultatele

unui sondaj de opinie naţional comandat de Coaliţia „România fără cianuri”3. Există o

preocupare reală pentru Roşia Montană. Astfel mi-am propus să merg eu la Roşia

Montană, defindu-mi astfel în termenii lui Pawson4 „aria de ce cercetare”: costuri sociale

le Roşia Montană. După primele două interviuri mi-am orientat întrebarea al cărui

răspuns urma să-l aflu către „Care sunt costurile sociale ale Conflictului de la Roşia

Montană,dacă se poate vorbi despre costuri sociale ale conflictului”.

Astfel, lucrarea de faţă se constituie în patru capitole principale:”Roşia Montană,

prezentare”, „Metodologie”, „Teorii şi concepte” şi „Cercetare”. Primul constituie

prezentarea faptelor şi factorilor importanţi pentru subiectul lucrării mele şi plasarea

temei mele în cadrul general al conflictulului. Prezentarea datelor statistice despre Roşia

Montană, despre populaţie, integrează această lucrare nu doare în serie de preocupări

pentru fenomenele sociale de la Roşia Montană cât şi în contextul mai larg, numit Roşia

Montană. Acest capitol prezintă date oficiale, obţinute de la primăria din Roşia Montană

cu privire la profilul comunitar.

1 Ray Pawson, „Theorizing the Interview” The British Journal of Sociology, Vol. 47, No. 2 (Jun., 1996),

p. 295-314, p 300 2 http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-3245505-este-oficial-romanii-nu-vor-cianura.htm

3 România fără Cianuri Aceasta coalitie formata din Greenpeace CEE, Centrul Independent pentru

Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Fundaţia pentru Parteneriat, Terra Mileniul III, Asociatia Otus, Focus

Eco Center, Asociatia Valea Soarelui si Transilvania Verde vine in sprijinul propunerii legislative inaintate

spre aprobare in Parlamentul Romaniei de catre senatorii Peter Eckstein Kovacs (UDMR) si Gheorghe

Funar (PRM). 4

Page 2: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Prin doilea capitol „Metodologie” îmi propun să constitui prin cadrul teoretic ales,

nu atât avantajele cercetării calitative, cât motivul pentru care această metodă a fost

considerată potrivită pentru o astfel de cercetare. Tehnică folosită a fost interviul,

interviul semi-structurat, motivat şi el de teoria construită în jurul acestui instrument.

Capitolul metodologie expune şi modelul teoretic pe baza căruia îmi voi construi

lucrarea şi voi fundamenta concluziile: modelul teoriei întemeiate fundaţional.

Al treilea capitol, realizează un cadru teoretic al conceptelor ce vor folosi în

această lucrar:comunitate, conflict şi cost social, pentru a le da acestora un sens specific

în interiorul unei paradigme, pentru ca în cel de-al patrulea capitol aceste concepte să fie

aplicate asupra rezultatelor cercetării efectuate în localitatea Roşia Montană.

Scopul meu este astfel de a construi răspunsul la întrebarea: Care sunt costurile

sociale la Roşia Montane? Şi la întrebările adiacente ce rezultă din aceasta, formulată pe

parcursul cercetării: există un cost social a conflictului?

Page 3: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

I. Rosia Montană: Localitate, Proiect Minier, Concflictul Alburnus Maior-

Roşia Montană Gold Corporation

Pentru a putea dezvolta un răspuns la întrebarea ce constitutie tema cercetării este

mai întâi necesară o cunoaştere a ariei mai largi a problemei: proiectul minier de la Roşia

Montană. Mai întâi: proiectul minier de la Roşia Montană, ce este Roşia Montană şi cum

arată profilul său comunitar apoi proiectul minier de la Roşia Montană şi istoria

conflictului apărut la Roşia Montană între ONG-ul Alburnus Maior şi compania Roşia

Montană Gold Corporation. Datele ce urmează a fi prezentate în profilul comunitar al

Roşia Montană au fost obţinute de la primăria Comunei Roşia Montană în februarie 2008.

I.1.Proiectul Roşia Montană Gold Corporation la Roşia Montană

Principalul acţionar la Roşia Montană Gold Corporation este compania canadiană

Gabriel Resources, companie cotată la bursa canadiană5 şi deţinătoare a licenţei de

exploatare. Proiectul de exploatare este finanţat în întregime deGabriel Resources.

Proiectul vizează o exploatare la suprafaţă a zăcămintelor de aur de la Roşia Montană.

Procedeul folosit va fi cianurarea, cel mai eficient şi economic proces de extragere a

aurului şi argintului din minereuri de la Roşia Montană. Este singura metodă prin care

exploatarea de la Roşia Montană este profitabilă. Se bazează pe cianuraţia integrală a

masei de minereu. Cianura va fi livrată în stare solidă în containere ISO special proiectate

şi construite. Cianura va fi dizolvată direct în containerele de transport, într-o soluţie

alcalină. Rezervorul de amestec este proiectat să poată prelua întreaga capacitate a unui

container folosit la transport. După dizolvarea cianurii, soluţia va fi transferată în

rezervorul de stocare de mare capacitate. Minereul măcinat fin, este transferat către o

cuvă unde este amestecat cu cianură şi suspensie de var stins.

RMGC oferă o descriere a comunităţii de la Roşia Montană:”Condiţiile de locuit

precare: peste jumătate dintre locuinţele din sat nu dispun de apă curentă, iar două treimi

au WC-uri în curte. Aproape o cincime din case au fost abandonate, pentru că nu exista

cerere pe piata imobiliară locală.Serviciile medicale sunt necorespunzătoare: deşi

riscul de expunere la boli este foarte ridicat – datorită poluării puternice a apei –,

locuitorii Roşiei Montane sunt lipsiţi de servicii medicale. Puţină speranţă de mai bine:

5 http://www.rmgc.ro/rosia_montana.php?page=proiectul

Page 4: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

rata crescută a şomajului i-a forţat pe cei tineri să-şi caute de lucru în alta parte, lăsând în

urmă pe cei în vârstă, care au devenit astfel izolaţi şi vulnerabili.” După această

descriere, Gabriel Resources se angajează să: îmbunătăţească condiţiile de locuit, oferind

locuitorilor case noi cu facilităţi şi utilităţi moderne, într-un sat nou construit, cu toate

elementele necesare transformării unei zone locuite într-o comunitate. Gabriel Resources

oferă un pachet de relocare, conform standardelor Băncii Mondiale, la valoarea de

înlocuire a proprietăţii. RMGC se anhajează să construiască un nou centru medical şi să

ajute la renovarea dispensarului local, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale

din regiune. RMGC va construi o şcoală nouă, cu sală de sport şi calculatoare în fiecare

clasă. Compania promite existenţa unei micro bănci pentru întreprinderile non minere,

vor exista programe de pregătire profesională pentru localnici şi burse de studii pentru cei

din comunitate.

Despre mediul înconjurător, RMGC spune că în stadiul său actual mina de la

Roşia Montană a fost declarată fiind un punct de risc ecologic de către Comisia

Internaţională pentru protecţia Dunării datorită poluării apelor. România nu are resursele

necesare pentru reabilitarea ecologică şi pentru protecţia mediului înconjurător din Roşia

Montană. Gabriel Resources se angajează să folosească cele mai bune tehnici pentru

deschiderea şi exploatarea noii mine şi să aloce resursele necesare remedierii problemelor

de mediu. Pentru remedierea vechilor probleme de mediu, Gabriel Resources se

angajează să aloce resersule necesare captării şi epurării apelor curgătoare din Roşia

Montană, poluate cu metale grele pentru a proteja sănătatea şi siguranţa localnicilor.

Gabriel Resources promite să se conformeze standardelor europene şi româneşti, ba chiar

să le depăşească, acestea referindu-se exclusiv la standarde noi de folosire a cianurilor.

Acestea sunt, pe scurt angajamentele companiei Roşia Montană Gold Corporation

faţă de populaţia de la Roşia Montană. Este vorba de o exploatare mineră la suprafaţă

prin metoda cianurării. După standardele internaţionale este o mină cu o durată mică: de

15 ani până la închiderea ultimei mine. După terminarea exploatării, RMGC se angajează

să reecologizeze zona, iar zona să fie împădurită, urmând ca după încheierea exploatării

să poată fi practicat şi turismul, în opinia celor de la RMGC. Sursa conflictului între

Gabriel Resources, acţionar principal la Roşia Montană Gold Corporation este procedeul

Page 5: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

prin care se extrage aurul: cianurarea, mina prezentând în opinia celor de la Alburnus

Maior un risc ecologic.

Proiectul se va desfăşura pe o suprafaţă de 1644ha afectând 2096 de persoane.

Proprietăţile afectate sunt 960 de proprietăţi rezidenţiale şi 1418 proprietăţi non

rezidenţiale, în marea lor majoritate agricole. De asemenea vor fi afectate si 3 şcoli, un

centru de sănătate, 5 biserici şi case de rugăciuni şi 7 cimitire. 6

I.2.Aşezare geografică

Comuna Roşia Montană este situată în partea Central-Vestica a României, în

Nord-Vestul judeţului Alba având coordontele geografie 46 latidudine nordică şi 25

grade longitudine estică, la altidudinea de 850m faţă de nivelul Mării. Este amplasată

integral în zona de munte pe versantul Nord-Vestic al Carpaţilor Meridionali-în Munţii

Apuseni, la o distanţă de 76 km de Municipiul Alba Iulia, 11k de oraşul Abrud şi 15 km

faţă de oraşul Cluj-Napoca.

Comuna Roşia Montană este înconjurată la nord de oraşul Câmpeni si comuna

Bistra, la est de comuna Lupşa si Bucium, la sud de comuna Bucium şi oraşul Abrud si

la vest de comuna Sohodol. Suprafata totală a comunei este de 42 km2 şi are în

componenţă următoarele sate : Roşia Montană, Balmoşeşti, Blideşti, Bunta, Cărpiniş,

Coasta Henţii, Corna, Curături, Dăroaia, Gârda Barbuleşti, Gura Roşiei, Iacobeşti,

Ignăţesti, Soal, Ţarina şi Vârtop.

I.3.Populaţia

Comuna Roşia Montană are un total de locuirori de 3290 persoane. Populaţia

comunei Roşia Montană este formată din : 1549 bărbaţi, 1741 femei, cu vârste : grupe de

vârstă 0-14 ani – 652; 15 – 59 ani – 2012; 60 şi peste – 626. Vârsta medie în Comuna

Roşia Montană este de 45 de ani. Densitatea populaţiei de 0,78-km2. Sporul natural în

comuna Roşia Montană este 0: 30 decedaţi, 30 născuţi vii. Structura confesională a

populaţiei este: 2740 ortodoxă,154 romano-catolică, 102 greco catolică, 5 reformată, 30

unitariană,60 baptistă, 128 penticostală, 2 adventistă, 24 creştină după evanghelie, 10

altele,23 fără religie, 1 atei, 11 nedeclarată. După etnie, locuitorii de la Roşia Montană

6 Date furnizate de S.C. Roşia Montană Gold Corporation Report on Environmental Impact Assessment

Study, Community Sustainable Development Programme, 2005, p. 22

Page 6: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

sunt: 2936 români, 55 maghiari, 289 rromi, 6 germani, 1 sârb, 1 italian şi alte 2

nedeclarat. Clădirile de locuit sunt : 1415. Şomaj: 187; populaţie activă: 1310. Nu sunt

consideraţi şomeri cei care primesc în continuare plăţile compensatorii de pe urma

închiderii minei de stat.

Un raport Roşia Montană Gold Corporation din 20057 citează Direcţia de

Statistică Judeţeană Aba, pentru a arăta un trend negativ al populaţiei în zonă: în 1997

număru locuitorilor din comuna Roşia Montană era de peste 4000 persoane, iar în 2004

ajunge sub 4000, pentru ca în 2008, cifrele primăriei Roşia Montană să indice 3290 de

locuitori în comuna Roşia Montană. Raportul oferă următoarele explicaţii pentru declinul

demografic de la Roşia Montană: „depopularea satelor începând din 1990, restructurarea

sectorului minier şi condiţiile de depresie economică ca urmare a căderii comunismului”.8

În Raportul RMGC 61% din populaţia de la Roşia Montană este inactivă9 economic.

În ceea ce priveşte educaţia în Roşia Montană, un studiu făcut de RMGC în 2002,

a relevat că aproape 20% dintre tinerii din Roşi Montană au studii universitare dar în

schimb aproape 50% din cei care au peste 60 de ani nu au educaţie.10

I.3.Ocupaţiile locuitorilor din Roşia Montană sunt : minerit, prestări servicii,

comerţ, agricultura în gospodării proprii. Potrivit Raportului RMGC din 2005, în 2004,

majoritatea populaţiei era angajată în sectorul minier, cifra fiind mai mare decât în 1997,

este vorba de aproape 1000 de persoane angajate în acest sector de activitate, al doilea

domeniul de activitate fiind comerţul, sub 50 de persoane. Cele aproape 1000 de persoane

anagajate în activităţi de minerit erau angajaţi ale companiior deţinute de stat: Roşiamin

de la Roşia Montană şi Cuprumin în Abrud, Roşiamin a fost între timp închisă în 2006,

ducând la disponibilizarea unui număr mare de oameni, care nu sunt consideraţi populaţie

7 S.C. Roşia Montană Gold Corporation Report on Environmental Impact Assessment Study, Community

Sustainable Development Programme, 2005, p. 39. 8 Idem 2

9 populaţie inactivă este definită în Raportul RMGC din 2005 ca fiind: “persoane sau grupuri de persoane

care au o contribuţie directă economică. Nu sunt înregistraţi ca angajaţi, nu plătesc taxe şi nu primesc

niciun fel de beneficii de pe urma şomajului, pot primi pensii sau beneficii de pe urma bolilor sau pot fi

implicaţi în activităţi neînregistrate(S.C. Roşia Montană Gold Corporation Report on Environmental Impact

Assessment Study, Community Sustainable Development Programme, 2005, p. 42) 10

S.C. Roşia Montană Gold Corporation Report on Environmental Impact Assessment Study, Community

Sustainable Development Programme, 2005, p. 41

Page 7: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

inactivă încă pentru că primesc plăţi compensatorii timp de doi ani. În 2001 rata sărăciei

în Roşia Montană era de aproape 30%, spune Raportul RMGC, citând ca sursă Institutul

Naţional de Statistică.

I.4.Infrastructura :

Drumuri de interes national :DN 74A Abrud-Câmpeni, care face legatura cu

drumurile naţionale DN 74 şi DN75.

Drumuri de interes judeţean : DJ 742 Gura Cornei-Roşia Montană-Corna-Abrud,

care face legătura cu reşedinta de comună Roşia Montană, centru de exploatare a

minereurilor neferoase, cu drumul de exploatare care face legatura cu Cuprul Min Abrud

şi cu oraşul Abrud de o lungime 19,00 Km.

Drumuri de interes comunal : DC 146 Roşia Montană-Ţarina, lungime: 5,00 km; DC

147 Bălmoşeşti-Gârda Bărbuleşti, lungime: 4,00 Km; DC 148 Cărpiniş –Vârtop- DC 147

lungime: 9,00 km; DC 127 Corna –Bunta-Floreşti, lungime: 3,00 Km; DC 117 Bucium

–Muntari-Roşia Montană lungime 7,00 Km

Starea tehnica a drumurilor aflate pe teritoriul administrativ al comunei Roşia

Montană, se prezintă astfel: DN 74A – drum asfaltat-stare buna; DJ 742 ,iar pe timp -

drum asfaltat-stare mediocra . Drumurile Comunale sunt pietruite.

Datele primite de la primăria din Roşia Montană nu vorbesc despre reţeaua

electrică, însă raportu RMGC din 2005 menţionează existenţa unor locuinţe care nu sunt

conectate la reţeaua de electricitate.

Localitatea Rosia Montana nu are retea de distributie a gazelor naturale si nici

retea de distributie a agentului termic. Telefonie : Reţele telecomunicatii-Racordul

abonaţilor telefonici se face prin intermediul unei centrale telefonice automate digitale.

Pentru telefonia mobila exista acoperire pentru Vodafone, Orange şi Cosmote.

Exista in prezent doua retele separate care deservesc alimentarea cu apă

potabilă din sursele de apă subterană prin intermediul a 15 captări de izvoare grupate în

cinci sisteme de aducţiune .Alimentarea cu apa pentru uz industrial se face prin

preluare din pârâul Abrude printr-un baraj, pentru utilizatorii de de la cariera exploatării

miniere de la Gura Roşiei. Rezerva intangibila pentru stingerea din exterior a incendiilor

Page 8: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

este de 108 m.c., iar timpul de refacere este de 3 ore. Reţeaua de distribuţie este

insuficientă pentru întreaga localitate, iar presiunea apei este redusă.

Nu există un sistem centralizat de canalizare. În ceea ce priveşte canalizarea

menajera, apele reziduale sunt evacuate în fose septice. Apele provenite din precipitaţii

sunt preluate de Valea Roşiei şi Pârâul Abrudel. În Piaţă, din localitatea Roşia Montană s-

a construit un rezervor subterandin care apele sunt conduse în Pârâul Valea Roşiei. Nici

pentru apele uzate tehnologic nu există o staţie de epurare.

I.5.Potenţial industrial(firme): S.C Romanalize; S.C. Rosia Montana Gold

Corporation S.A. cu profil minier, societate pe acţiuni; S.C. Maranata Furd, cu profil

panificatie, proprietate privată; S.C. Montana Bis cu profil de prelucrarea lemnului,

proprietate privată; S.C. Lemn-Service cu profil de prelucrarea lemnului, proprietate

privată; S.C. Rosia Construct Prest cu profil construcţii, proprietate privată; S.C. Fany

Bois S.R.L cu profil de prestări servicii- auto, comerţ, proprietate privata, S.C. Andy

S.R.L cu profil comerţ, proprietate privată; S.C. Transmontana S.R.L cu profil comerţ,

proprietate privată privată; S.C. Farmthimypharm cu profil farmacie, proprietate privată,

asociaţie : ONG-uri: Asociatia Aurarilor ’’Alburnus Maior” şi Pro Rosia Montana.

Pieţe – 1 piaţă

I.6.Potenţial turistic

Rezervaţiile naturale Piatra Corbului-versanti abrupţi cu o expoziţie sudică a

Dealului Carnic si Piatra Despicata – bloc de andezit. Există şapte lacuri miniere: Tăul

Mare, Ţarina, Brazi, Anghel, Corna Ţapului, Găuri.

Obiective turistice : Muzeul Mineritului, Casa Memorială a lui Cloşca în satul

Cărpiniş, casa memorială Simion Balint dar şi bustul său în faţa bisercii unite.

Monumentul Eroilor 1914-1918, Monumente de Arhitectura Populara-Case Secolele

XVIII-lea si XIX-lea, Situri arheologice dar şi Cele noua biserici de pe raza comunei.

Sărbători şi Manifestări Culturale: Ziua Minerului, se sărbătoreşte în fiecare an

în prima duminică după 15 august; serbare câmpenească cu ocazia deschiderii

păşunatului communal, se sărbătoreşte în luna mai în cea mai apropiată dumincă de

sărbătoarea religioasă Sf. Împăraţi Constantin şi Elena; sărbătoare fânului: “FânFest” la

Page 9: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

sfârşitul lunii august,cunoscut mai degrabă ca festivalul „Salvaţi Roşia Montană”, deşi

unul dintre organizatori ne descrie festivalul „Şi festivalul de promovare a zonei şi a

luptei „Salvaţi Roşia Montană”, „FanFest” vreau să-l fac mai mic, să-l fac un festival

ecologic” (E.D. 42 de ani).”- Sărbători religioase: Hramul Bisericii “Adormirea Maicii

Domnului şi Bisericii Pogorârea Sfântului Duh”

I.7.Instituţii locale

Primarie, Poliţie, Şcoli: Şcoala cu clasele V-VIII „ Simion Balint” , Şcoala cu

clasele I-IV „ Simion Balint, Scoala cu clasele I-IV „Simion Balint” Gura Minei, Şcoala

cu clasele V- VIII „ Cloşca” Cărpiniş, Şcoala cu clasele I-IV „Cloşca” Cărpiniş, Şcoala

cu clasele I-IV Gura Roşiei, Şcoala cu clasele I-IV Corna, Şcoala cu clasele I-IV Vârtop

Grădiniţe: Grădiniţa Nr. 1 Roşia Montană, Grădiniţa Gura Minei, Grădiniţa Gura Roşiei,

Grădiniţa Cărpiniş. Parohii: Parohia Ortodoxă Roşia Montană, Parohia Ortodoxă

Cărpiniş, Parohia Ortodoxă Corna, Parohia Ortodoxă Vârtop, Parohia Greco-Catolică

Roşia Montană, Parohia Romano-Catolică Roşia Montană, Parohia Reformată Roşia

Montană, Parohia Unitariană Roşia Montană. Dispensare: Dispensar Medical Roşia

Montană, Dispensar Medical Cărpiniş, Farmacie, Poşta, Bibliotecă, Cămine culturale,

Muzeu, Casa Memorială Cloşca .

I.8.Mediul şi ecologia

Au fost identificate ca surse de poluare: haldele de steril care poluează solul şi apele care

străbat teritoriul localităţii şi necesită reecologizare, zona afectată în principal este

localitatea Roşia Montană.

I.9.Istoricul localităţii Roşia Montană

Vechimea localităţii Roşia Montană poate fi apreciată la cca 4500 de ani, pe baza

vestigiilor descoperite care datează din neoloticul mijlociu circa 2500 ani î.e.n., de când

au fost descoperite unelte de agricultură. Localitatea a purtat numele de Alburnus Maior

în timpul stăpânirii romane,nume atestat de tăbliţele romane cerate datate în jurul anilor

131-166e.n. Aşezările sub forma unor colonii apar în preajma locului de muncă, în cazul

Page 10: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

de faţă în aproprierea minelor cu filoane bogate. Alburnus Maior este atestată documentar

printr-o tăbliţă cerată din 6 februarie 131. În secolele XV-XVII se înregistrează, în zonă,

o întărire a poziţiei materiale a proprietarilor de şteampuri, sustinuţi de regalitatea

feudală. Începând din secolul XVIII, o serie de colonişti-germani şi chiar francezi au fost

instalaţi ca meşteşugari mineri. Pe 11 iunie 1948, minele de aur ca şi resursele şi

mijloacele de producţie de la Roşia Montană au intrat în proprietatea statului ca bun al

întregului popor, astfel a luat fiinţă Întreprinderea Minieră Roşia Montană. Mina de la

Roşia Montană s-a inchis înainte de intrarea României în Uniunea Europeană pentru că

avea nevoie de subvenţii.

1.10.Istoria conflictului Alburnus Maior-Roşia Montană Gold Corporation

Alburnus Maior este un ONG cu sediul în Roşia Montană înfiinţat în anul 2000

iar RMGC-Roşia Montană Gold Corporation compania ce deţine licenţa pentru

exploatarea aurului aflat la Roşia Montană. Alburnus Maior este ONG-ul care se opune

proiectului minier de la Roşia Montană.

În decembrie 1998 se acordă Licenţa de Concesiune pentru Exploatare în

Perimetrul Roşia Montană, judeţul Alba, nr. 47, de către Agenţia Naţională pentru

Resurse Minerale, Bucureşti, licenţă valabilă până în 201811

.

În august-septembrie 2000 se demarează cercetarea socio-economică pentru

proiectul minier propus. Tot în septembrie 2000 se înfiinţează Asociaţia Alburnus Maior

care se opune proiectului minier12

.

2001: În martie 2001 are loc prima întrevedere a RMGC cu autorităţile locale şi

alte părţi implicate. În primăvara lui 2001 se construieşte prima „Locuinţă Model” în

Roţia Montană. Planul Urbanistic General al comunei Roşia Montană care defineşte

viitoarea zonă industrială şi zonele protejate este autorizat în 2002.

2002:În iulie 2002, Gabriel Resources anchiziţionează prima locuinţă.13

Pe 28

iulie 2002, Alburnus Maior organizează prima întâlire publică la Roşia Montană, care

11

http://www.rmgc.ro/files/cronologie.pdf

12

http://rosiamontana.org/categorii.shtml?x=30354&cmd%5b297%5d=c-1-30354&cmd%5b292%5d=x-

298-30354&set%5b290%5d=selected-30354 13

idem 1

Page 11: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

coincide cu o declaraţie împotriva srămutării forţate. În octombrie 2002, Corporaţia

Financiară Internaţională din Grupul Băncii Mondiale şi-a abandonat intenţia de a sprijini

financiar proiectul, menţionând ca şi motive serioase probleme în materie de mediu şi de

ordin social. Preşedintele Comisiei Europene de Mediu afirmă că Roşia Montană este o

problemă serioasă pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Reprezentanţi ai

Bisericilor Romano-Catolică, Unitariană şi Calvina au anunţat că ei nu-şi vor vinde nicio

proprietate-biserică sau teren companiei RMGC14

. RMGC primeşte „Certificatul de

atestare a competenţei tehnice din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Acest certificat autorizează desfăşurarea exploatării miniere15

. Tot în decembrie 2002,

filiala europeană Greenpeace lansează prima campanie împotriva Gabriel în România. În

ianuarie planul de acţiune pentru strămutare şi relocare est actualizat astfel încât să se

conformeze tuturor politicilor şi liniilor directoare ale Băncii Mondiale, Corporaţiei

Financiare Internaţionale.

2003:În martie 2003, Academia Română cere tuturor autorităţilor române

implicate să stopeze proiectul de la Roşia Montană. Pentru Roşia Montană Gabriel

Resources în perioada 2004-2005 urmează o perioadă de consultări publice cu

participarea Băncii Mondiale pentru a clarfica proprietăţile rămase inclusiv situaţia şi

dreptul de proprietate asupra acestora. În perioada aprilie iunie 2003, membrii ai

asociaţiei Alburnus Maior se deplasează împreună cu membri ai altor organizaţii

partenere în localităţi învecinate pentru a informa localnicii despre efectele dezastruase

ale acestui proiect, şi au adunat semnături pentru a cere un referendum. În iunie 2003,

Primul Ministru face prima declaraţie împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.

Tot în iunie, membri ai Asociaţiei Alburnus Maior dar şi alţi localnici se deplasează la

Bucureşti pentru a participa la o manifestaţie împotriva proiectului minier. Pe 10 iulie,

Adrian Năstase face a doua declaraţie împotriva proiectului minier. Pe 16 septembrie

2003, Greenpeace Ungaria, a organizat o demonstraţie prin care a cerut ministrului

mediului să îşi exercite drepturile prevăzute de Convenţia de la Espoo, drepturi ce prevăd

ca statele vecine să fie consultate atunci când un proiect are un posibil impact dincolo de

frontiera ţării în care se află. Pe 28 septembrie 2003, aproximativ 500 de oameni din

14

idem 2 15

idem 1

Page 12: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Roşia Montan s-au adunat îm Câmpeni, un oraş din apropierea Roşiei Montane pentru a

lua parte la o acţiune organizată de către Alburnus Maior. Toţi participanţii au semnat o

declaraţia prin care îşi afirmă dezacordul cu proiectul de la Roşia Montană. Pe 6

octombrie 2003 începe Marşul de Solidaritate cu Roşia Montană, participanţii ajung pe

11 octombrie la Roşia Montană. . Pe 8 noiembrie, o delegaţie din partea Parlamentului

European a fost prezentă la Roşia Montană, unde a avut o întâlnire cu Asociaţia Alburnus

Maior. Ministrul Mediului de la acea vreme a declarat într-un interviu că statul român are

deja prea multe probleme la capitolul de mediu ca să mai aprobe şi proiectul de la Roşia

Montană. Pe 9 noiembrie 2003, Alburnus Maior,împreună cu alte 15 ONG-uri din

România şi din afara ţării au organizat o noapte de veghe în faţa Mitropoliei Ortodoxe din

Bucureşti. Pe 11 noiembrie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a anunţat că proprietăţile

din Roşia Montană nu sunt de vânzare, la aceeaşi dată Alburnus Maior şi 3 ONG-uri

partenere au organizat o demonstraţie în faţa Ambasadei Canadei la Bucureşti. Pe 10

decembrie 2003, Alburnus Maior primeşte premiul Galei Societăţii Civile pentru cea mai

activă organizaţie non guvernamentală din România în domeniul Participării Publice şi

Comportamentului Civic.

2004: În ianuarie 2004 Ministerul Culturii emite un certificat de descărcare de

sarcină arheologică. Alburnus Maior dă în judecată Ministerul Culturii pentru certificatul

eliberat. Pe 12 martie 2004, Ministrul ungar al Mediului: Miklos Persanyi cere explicaţii

din partea autorităţilor române cu privire la proiectul RMGC şi semnalează încălcarea

Convenţiei de la Espoo. Pe 28 martie 2004, Agenţia de protecţie a Mediului Alba, după

primirea unei recomandări de ultim moment din partea Ministerului Mediului şi

Gospodăririi Apelor în urma semnalării din partea Alburnus Maior, a stopat procedura de

obţinere a acordului de mediu de către RMGC. În iunie 2004, Partidul Ecologist Român

ia păoziţie faţă de proiectul de la Roşia Montană, în acelaşi timp, RMGC trimite în

instanţă Alburnus Maior pentru publicarea siteului www.rosiamontana.org. În iulie 2004

iau poziţie şi cadrele didactice din Academia de Studii Economice împotriva proiectului

iar Academia Română îşi reafirmă opinia. Pe 17 iulie, o echipa formată din patru alpinişti

români ating vârful celui mai înalt munte din Europa, Mont Blanc, pentru a afişa bannerul

„Salvaţi Roşia Montană”. Între 23 iulie şi 3 august, Greenpeace Europa Centrală şi de

Est, organizează turul informativ „Salvaţi Roşia Montană” cu scopul informării şi

Page 13: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

strângerii de semnături. Între 23-28 august 2004 are loc ediţia a doua a Marşului de

Solidaritate cu Roşia Montană pe traseul dintre Cluj Napoca şi Roşia Montană. Pe 29

august are loc concertul de protest FanFest. Alburnus Maior, împreună cu alte ONG-

uriuri publică raportul „Anticiparea Surprizei-Evaluaarea Riscului; Ghidul Investitorilor

cu privire la propunerea de proiect minier a companiei Gabriel Resources.” În noiembrie,

activişti Greenpeace din România, Germania şi Austria au organizat o demonstraţie de

protest împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, la Palatul Victoria, prezentând

un număr de 350.000 petiţii prin care se cerea încetarea activităţilor RMGC. În decembrie

2004, RMGC iniţiază procesul de autorizare a cu privire la acordul de mediu. În ianuarie

2005 sunt înştiinţa toate ţările ce ar putea fi afectate, în conformitate cu prevederile

Convenţiei Espoo.

2005:În ianuarie 2005, Alburnus Maior depune la toate autorităţile de protecţie a

mediului o contestaţie asupra Memoriului de Prezentare a Proiectului depus de RMGC în

vederea obţinerea acordului de mediu pentru proiectul de eploatare minieră de la Roşia

Montană. Pe 20 ianuarie 2005 Curtea de apel din Alba Iulia a suspendat executarea

certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, masiv cuprins în proiectul

de exploatare minieră. 31 ianuarie, Parlamentul European numeşte proiectul de la Roşia

Montană un risc major de mediu, într-un document ce vorbea de progresele făcute de

România înspre aderarea la Uniunea Europeană. În 5 martie 2005, aplicând prevedirile

Convenţiei de la Espoo, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor din Ungaria

adresează 60 de cerinţe omologului său român ca parte din procedura de evaluare a

impactului asupra mediului pentru Proiectul Minier de la Roşia Montană de către Gabriel

Resources. Pe 18 aprilie 2005, Stephanie Roth, fost redactor al revistei „The Ecologist”

publicată la Londra, primeşte premiul Goldman Environmental pentru campania

împotriva proiectului minier de la Roşia Montană. În mai 2005 se primesc Termenii de

Referinţă pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului pentru Proectul Roşia Montană.

Pe 14 mai 2005, se desfăşoară în faţa hotelului Citz Plaza, Cluj-Napoca primul flash mob

împotriva proiectului minier. Pe 24 mai 2005, Prefectul judeţului Alba a fost sesizat de

către Centrul de Resurse Juridice să constate nulitatea absolută a tuturor hotărârilor

Consiliului Local Roşia Montană cu privire la propunerea de proiect minier a Roşia

Montană Gold Corporation. Într-o sesizare separată, Prefectului i s-a cerut să sesizeze

Page 14: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

organele de urmărire penală cu privire la faptele Primarului Roşiei Montane. Pe 19 iunie

2005, 30 de ONG-uri şi parlamentari europeni au subscris la o contestaţie adresată

Ministerului Mediului, Preşedintele Parlamentului European şi Comisiei Europene,

petiţie ce prezintă neregulile apărute pe parcursul etapei de definire a domeniului din

cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul minier

propus la Roşia Montană. Pe 20 iunie 2005, Curtea de Apel din Alba Iulia anulează

certificatul de descărcare de sarcină arheologică nr. 4-2004 emis de Ministerul Culturii şi

Cultelor pentru Masivul Cârnic din Roşia Montană. În 15 iunie 2005, Tribunalul Alba

admite cererea de suspendare a certificatului de urbanism emis de către Roşia Montană

Gold Corporation. Pe 26-28 august are loc a Concertul de Protest FanFest la Rosia

Montna. În noiembrie se reuneşte echipa de experţi independenţi pentrue Evaluarea

Impactului asupra Mediului, în aceiaşi lună, Alburnus Maior face pulic raportul „Analiza

Actualizată a Riscurilor” un ghid actualizat pentru investitorii în proiectul minier propus

la Roşia Montană.

2006: Pe 1 ianuarie 2006 un grup de activişti de mediu protestează împotriva

tăcerii guvernului Tăriceanu în problema Roşia Montană. 2 ianurie 2006 National

Geographic Channels International retrage spoturile publicitare pentru Proiectul Roşia

Montană, după ce înainte în decembrie 2005,Academia Caţavencu retrăsese publicitatea

pentru proiectul minier. Pe 1 februarie 2006 Tribunalul Alba Iulia admite un recurs

formulat de Emilia Timis, Comisar Şef al Gărzii de Mediu Alba, care a susţinut că există

un acord tacit de mediu pentru exploatarea minieră din Masivul Cârnic de la Roşia

Montană. În acelaşi Roşia Montană Gold Corporation actualizează planul de strămutare şi

relocare pentru a fi conform cu cele mai recente linii directoare relevante ale Băncii

Mondiale. Pe 9 februarie Alburnus Maior lansează „Subminarea Roşiei Montane” o

evaluare a capacităţii României de a implemente legislaţia armonizată cu mediul. Pe 9

februarie 2006 400 de persoane participă la vizionarea filmului documentar Noul

Eldorado al regizorului maghiar Tibor Kocsis în Cluj Napoca. Pe 27 februarie 2006

Academia Română îşi reafirmă poziţia fermă împotriva proiectului de exploatare propus l

Roşia Montană. Martie 2006 Gabriel Resources este parte semnatară a Codului

Internaţional de Management al Cianurilor pentru Producerea, Transportul şi Utilizarea

Cianurilor în Producţia de Aur; CNA este sesizat cu privire l publicitatea companiei

Page 15: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Gabriel Resources şi se solicită CNA-ului interzicerea spoturilor publicitare pentru Roşia

Montană Gold Corporation şi sancţionarea celor care difuzează spoturilor. Circa 700 de

reprezentanţi ai 240 de organizaţii pentru protecţia mediului din Ungaria au trimis o

scrisoare deschisă Ministrului român al Mediului, exprimându-şi protestul faţă de

proiectul minei de aur de la Roşia Montană. Pe 19 martie 2006 Campania MindBomb

pentru Roşia Montană pune problema problema poluării mediului din Româia în relaţie

cu corupţia fără chip a statului şi a administraţiilor locale. În timpul unei întâlniri cu

Comisarul European de Mediu, ministrul român al mediului a confirmat că producera de

evaluarea a impactului asupra mediului pentru proiectul de exploatare este suspendată.

Pe 18 mai Evaluarea Impactului asupra Mediului-realizată de o echipă de peste 100 de

experţi independenţi este depusă la Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru

Resurse Minerale reînnoieşte Certificatul de atestare a competenţei tehnice prin care este

aprobată continuarea acţiunilor de exploatare minieră. 600 de locuitori din zonă participă

la un marş de 8km pentru a protesta împotriva construirii minei. În iunie 2006, singurul

mare angajator rămas în zona Roşia Montană(mina subvenţionată de stat) îşi inchide

activitatea permanent. Pe 11 iunie 2006 Vanessa Redgrave a dedicat în cadrum Galei

Festivalului Internaţional de Film Transilvania, premiul primit pentru întreaga carieră,

Campaniei Salvaţi Roşia Montană. Pe 10 iulie 2006 procedura de evaluare a impactului

asupra mediului pentru Roşia Montană este contestată de ONG-uri prin protestul

Greenpeace şi Alburnus Maior organizat în faţa Ministerului Mediului. În iulie şi august

au loc Consultările Publice cu privire la proiectul de la Roşia Montană: 14 reuniuni în

România şi 2 în Ungaria ca parte integrantă Espoo. Pe 23 august 2006 RMGC lansează o

ofertă publică de acţiuni obţinând venituri brute totale de 97,8 milioane CAN $.

Septembrie 2006, Gabriel Resources îşi extinde angajamenul de responsabilitate socială

corporatistă prin adoptarea Liniilor Directare pentru Întreprinderi Multinaţionale.

Strategia de achiziţionare de noi terenuri bazată pe liniiile directoare ale Băncii Mondiale

este lansată în vederea acordării unui sprijin în plus în procesul de strămutare şi relocare.

RMGC iniţiază un nou program pentru acordarea de asistenţă proprietarilor pentru

planificarea financiară şi economii. 25 octombrie 2006: Agenţia de Protecţia a Mediului

Alba Iulia anunţă o schimbare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului

pentru Planul Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltae Industrială Modificată a

Page 16: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

RMGC. Pe 4 noiembrie 2006, Centrul Cultural Francez, în calitate de partener al

Festivalului de teatru Man.In.Fest îşi exprimă nemulţumirea faţă de asocierea cu Gabriel

Resources, sponsorul acestei manifestări. RMGC lansează în decembrie 2006

Parteneriatul pentru Tineret în Roşia Montană. Pe 22 decembrie 2006, în cadrul întâlnirii

cu ONG-urile de mediu din Ungaria care a avut loc la Târgu Mureş, Marko Bela,

preşedintele UDMR s-a declarat împotriva proiectului de la Roşia Montană.

2007: La începutul lui 2007, RMGC încheie noi parteneriate de success cu

comunitatea din Roşia Montană şi cu bisericile istorice din Roşia Montană în vederea

stopării deteorării unor biserici. Restaurarea monumentelor istorice începe cu unul dintre

monumetele istorice din zona centrală protejată a Roşiei Montane, în baza proiectării

realizate şi a autorizaţiilor acordate în cursul anului 2006. Până în prezent Departamentul

de Achiziţii Proprietăţi din Roşia Montană a achiziţionat în baza acordului liber exprimat

aş vânzătorului şi cumpărătorului 73% dintre proprietăţile private, toate bazate pe

standardele Băncii Mondiale. Pe 7 ianuarie 2007, Ungaria va folosi toate metodele legate

pentru împiedica România să continue proiectul Roşia Montană, considerat periculos

pentru mediu. Februarie 2007, CERT Apuseni, primul Centru de Resurse pentru Tineret

din Roşia Montană, a fost lansat cu sprijinul RMGC. Alburnus Maior şi Greenpeace atrag

atenţia asupra neregularităţilor substanţiale comise de Ministerul Mediului şi

Gospodăririi Apelor în întocmirea listei de întrebări înaintate către Roşia Montană Gold

Corporation. Pe 19 februarie Alburnus Maior publică Raportul privind participarea

publică şi accesul la informaţii în procedura EIM Roşia Montană.În martie 2007, Grupul

Independent de Experţi Internaţionali finalizează raportul de evaluare cu privire la

Evaluarea Impactului asupra Mediului pentru proiectul minier, subliniind că EIM este

“bine dezvoltat”. În aprilie, Gabriel Resources finalizează oferta publică de acţiuni pentru

RMGC, Guvernul României este acţionar. Pe 7 iunie se înfiinţează “Coaliţia fără

Cianuri” ce iniţiază o campanie de informare asupra propunerii legislative care interzice

cianura în minerit. Pe 26 iunie, are loc prima întâşnire a Colectivului de Analiză Tehnică,

alte întâlniri având loc în perioada iulie-august, în aceiaşi perioadă are loc o întâlnire

bilaterală pentru procedura Espoo de Evaluare a Impactului asupra Mediului a Proiectului

Roşia Montană între miniştrii mediului din România şi Ungaria şi alţi experţi. Încep

Page 17: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

lucrările de construcţie pentru noul sat rezidenţial construit de RMGC la Recea, jud Alba

Iulia. Pe 24-26 august are loc a patra ediţie a festivalului FânFest. În data de 4 septembrie

2007, Curtea de Apel Alba Iulia suspendă certificatul de descărcare de sarcină

arheologică pentru situl “Alburnus Maior-Roşia Montană”. Pe 12 septembrie 2007,

RMGC este anunţată că Ministerul Mediului suspendă procesul de analiză a Evaluării

Impactului asupra Mediului, pentru care RMGC depune o plângere administrtivă prin

care solicită revocarea suspendării. În septembrie 2007, este finalizat drumul de acces

către noul sat Piatra Albă. RMGC este anunţată,în octombrie, că Ministerul Mediului îşi

susţine decizia.În noiembrie, RMGC acţionează în instanţă Ministerul Mediului pentru

suspendarea EIM. Pe 27 noiembrie Curtea de Apel Braşov emite o decizie de anulare a

certificatului de descărcare arheologică. Pe 4 decembrie 2007, Societatea îşi declară

intenţia de a iniţia procesul de disponibilizare în etape, de a reduce costurile şi de a se

concentra asupra continuării EIM şi reiniţierii procedurii de autorizare. Pe 23 ianuarie

2008, Curtea de Apel Alba Iulia declară ilegalitatea planurilor de urbanism de al Roşia

Montană.

Aceasta este cronologia evenimentelor de la Roşia Montană sau care privesc

Roşia Montană. Ea a fost elaborată pe baza a două documente unul aparţinând Alburnus

Maior şi altul Companiei Gabriel Resources. Fiecare document prezenta în mod clar

evenimentele avantajoase pentru fiecare dintre părţi. Astfel se construiesc polii

conflictului de la Roşia Montană : Alburnus Maior şi Roşia Montană Gold Corporation.

Aburnus Maior este ce mai puternic ONG din regiune, care se opune proiectului minier

de la Roşia Montană. În documentele Roşia Montană Gold Corporation ea apare ca

asociaţie de mineri, ei se autodenumesc „asociţie de proprietari”(E.D. 42 ani). Presa îi

prezintă ca ONG de mediu. Roşia Montană Gold Corporation este compania care ar urma

să exploateze aurul de la Roşia Montană al cărei acţionr principal este Gabriel Resources,

cu 80% din acţiuni şi Minvest S.A. cu 19.3% din acţiuni, prin Minvest S.A. fiind

reprezentat guvernul României.

Page 18: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

II.Metodologie

Motto: interviul este o metoda aparent

„slaba”, „prea accesibila”, suspectă a priori”16

.

II.1.Cercetare calitativă. Tehnica: Interviul

Mi-am propus aşadar să studiez o problemă: Proiectul Minier de la Roşia

Montană, printr-o întrebare a cercetării: „Care sunt costurile sociale la Roşia Montană?”,

însă prin ce metode şi ce tehnici voi ajunge la răspunsul elocvent pentru această problemă

şi întrebare. Este nevoie de definirea cadrului metodologic şi de motivarea alegerii

tehnicii de cercetare.

„Prin metodologie se desemnează ştiinţa efectuării cercetării. Denumirea provine

de al cuvintele greceşti „methodos-drum, cale”, „logos-ştiinţă”.”17

Pentru a găsi un

răspuns al întrebării: „există un cost social al conflictului de la Roşia Montană?”, tema

prezentei lucrări am ales cercetarea calitativă: interviul semistructurat, realizat pe baza

unei grile de interviu. Astfel lucrarea se construieşte ca o cercetare calitativă. „Prin

cercetare calitativă ne referim orice tip de cercetare care produce rezultate fără a se folosi

de produceri statistice sau alte mijloace de cuantificare. Cercetare calitativă se poate

referi la cercetări privind viaţa persoanelor, experienţe trăiti, comportament şi sentimente

dar în aceiaşi măsura, funcţionarea organizaţiilor, mişcări sociale, fenomene culturale şi

interacţiuni între naţii.”18

În Septimiu Chelcea, Tehnici de Cercetare Sociologică, interviul este numit

tehnică de cercetare. Este stabilită astfel terminologia lui „entretien” şi „entreuve”,

entretien desemnând conversaţia, convorbirea iar entreuve desemnând o întâlnire între

două sau mai multe persoane, traducerea termenului anglo-saxon de „interview”19

.

16

Francois de Singly, Blanchet Alain, Gotman Anne, Kaufmann Jean Claude „Ancheta şi Metodele ei”,

Polirom 1998, Iasi p. 201 17

Mărginean, Ioan “Proiectarea Cercetării Sociologice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000 p. 53 18

Strauss Anselm, Corbin Juliet, “Basics of Qualitative Research. Techniques and Procedures for

Developing Grounded Theory”, Springer, 1990, p.11 19

Chelcea Septimiu, „Tehnici de Cercetare Sociologică ,Ed. Facultăţii de Comunicare si Relatii Publice

“David Ogilvy”, Bucureşti, 2001, p. 125

Page 19: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Dimitrie Gusti, aminteşte Septimiu Chelcea a folosit termenul de „convorbire

sociologică” referindu-se la culegerea de informaţii pentru lămurirea problemelor

ştiinţifice de-a dreptul din gura oamenilor. Gusti nu făcea nicio diferenţiere între interviu

şi convorbire. H. Stahl subliniază nepotrivirea termenului de interviu pentru „operaţia de

interogare statistică sumară, restrânsă doar la un număr limitat de întrebări la care se

poate răspunde în sistem binar prin da sau nu, şi cu atât mai puţin nu e justificat să

denumim interviu ceea ce de fapt este convorbire”20

Septimiu Chelcea defineşte interviul astfel: „ca o tehnică de obţinere, prin

întrebări şi răspunsuri a informaţiilor verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea

verificării ipotezelor sau pentru descrierea ştiinţifică a fenomenilor socioumane. Interviul

se bazează pe comunicarea verbală şi presupune întrebări şi răspunsuri ca şi chestionarul.

Spre deosebire însă de chestionar, unde întrebările şi răspunsuril sunt scrise, interviul

implică întotdeauna obţinerea unor informaţii verbale. Convorbirea reprezintă elementul

fundamental în tehnica interviului, în timp ce întrevederea nu constituie decât o condiţie

care facilitează transmiterea informaţiilor unidirecţionale: de la persoana intervievată spre

operatorul de interviu sau spre cercetătorul ştiinţific.”21

Interviurile realizate trebuie să

conducă la realizarea relaţiilor dintre variabile, la testarea ipotezelor. „Demersul

comprehensiv se bazează pe convingerea că oamenii nu sunt simpli agenţi purtători de

structuri, ci producători activi ai socialului, deci depozitari ai unei cunoaşteri importante,

care trebuie abordată din interior, prin intermediul sistemului de valori al indivizilor;

demersul comprehensiv incepe, aşadar, prin intropatie. Scopul sociologului este

explicarea comprehensiva a socialului”22

spune Kauffman. Având în vedere aceste

atribute oferite informatorului : producător activ al socialului, depozitar al unei cunoaşteri

importante, pentru tema lucrării prezente, interviul devine tehnica cea mai potrivită.

20

idem 7 21

Chelcea Septimiu, „Tehnici de Cercetare Sociologică ,Ed. Facultăţii de Comunicare si Relatii Publice

“David Ogilvy”, Bucureşti, 2001, p. 126 22

Francois de Singly, Blanchet Alain, Gotman Anne, Kaufmann Jean Claude „Ancheta şi Metodele ei”,

Polirom 1998, Iasi p. 215

Page 20: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

În cazul lucrării mele, interviurile vor răspunde unei mari teme: există un cost

social al conflictului de la Roşia Montană? Margaret Stacey recomandă folosirea

interviurilor atunci când trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru că se

desfăşoară în locuri private, când se cercetează credinţele şi atitudinile, neexistând

documente scrise despre acestea.23

Cercetarea prezentă se încadrează în prima categorie a

lui Margaret Stacey: „comportamente dificil de observat” dar şi cercetarea atitudinilor

locuitorilor comunei Roşia Montană în problema proiectului minier de la Roşia Montană.

În acest sens, informaţiile transmise de către informator către cercetător au valoarea

faptelor de viaţă făcându-se cunoscute prin relatarea subiectivă a acestora.

Această anchetă realizată prin interviuri semistructurate, reia una dintre

principalele supoziţii ale interviului, enunţată şi de Septimiu Chelcea. „consistenţa relaţiei

dintre atitudinea exprimată verbal şi comportament”24

. Astfel, voi porni de la premisa că

„25

marea majoritate a oamenilor sunt corecţi şi cinstiţi şi atunci când nu cunosc

răspunsurile unor întrebări recunosc sincer”.

Există în permanenta luptă calitativ-cantitativ, avantaje şi dezavantaje pe care le

au fie o metodă, fie cealaltă. Dezavantajele cercetării calitative se constituie în limitări ale

acestei metode. Această listă de avantaje şi dezavantaje este stabilită de Keneth D.

Bailey. Avantaje sunt: flexibilitatea, posibilitatea de a obţine răspunsuri specifice la

fiecare întrebare. Rata mai ridicată a răspunsurilor: asigurată de obţinerea răspunsurilor şi

de laşi de la persoanele care nu ştiu să citească şi să scrie, ca şi de la persoanele care se

simt mai protejate când vorbesc decât când scriu, acest efect fiind cu atât mai de dorit cu

cât tema cercetării este una mult discutată. În timpul interviului cercetătorul-operatorul

de interviu poate avea controlul asupra succesiunii întrebărilor, fapt ce are consecinţe

pozitive asupra acurateţei răspunsurilor. Interviul permite colectarea unor răspunsuri

spontane-ştiut fiind că primele reacţii sunt mai semnificative decât cele realizate sub

control normativ. Tehnic interviului asigura răspunsuri pentru toate întrebările şi prin

23

idem 9 24

Chelcea Septimiu, „Tehnici de Cercetare Sociologică ,Ed. Facultăţii de Comunicare si Relatii Publice

“David Ogilvy”, Bucureşti, 2001, p. 128 25

idem 13

Page 21: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

aceasta furnizează informaţii pentru testarea tuturor ipotezelor cercetării. Precizarea datei

şi locului convorbirii este fapt ce asigura comparabilitatea informaţiilor. Interviul este

tehnica ce permite studierea unor problema mai complexe prin utilizarea unor formulare,

chestionare sau ghiduri de interviu mai amănunţite, cu mai multe întrebări de o mai mare

subtilitate, ceea ce în ceea ce priveşte tema abordată constituie un avantaj real.

Aceste avantaje ale tehnicii interviului m-au făcut să o aleg pentru cercetarea de

faţă: cunoaşterea problemei la nivelul indivizilor din Roşia Montană. Prosibilitatea

indivizilor de a se exprima într-un cadru mai liber, nestandardizat de itemii de chestionar

cât şi a mea de a afla răspunsuri la întrebările ce fac obiectul cercetării mele, ceea ce într-

un chestionar ar fi rezonat în non răspunsuri pentru o problemă delicată cum este Roşia

Montană, unde se manifestă totuşi suspiciunea la începutul interviurilor: „Nu sunteţi de la

Gold, nu?” sau „Nu sunteţi de la Alburnus?” era remarci frecvente ale debutului

interviurilor de la Roşia Montană.

Dezavantajele tehnicii interviului, formulate de Keneth D. Bailey şi reluate de

Septimiu Chelcea, le voi recunoaşte ca limitări ale cercetării prezente:imposibilitatea

consultării unor documente în vederea formulării unor răspunsuri precise. Există şi

incoveniente legate de faptul că se cere indivizilor să răspundă, indiferent de dispoziţia

lor psihică sau de starea de oboseală. Tehnica interviului nu asigură anonimatul, fiind

cunoscute adresa şi numărul de telefon ale persoanelor care urmează să fie intervievate.

Există în interviuri, o lipsă de standardizare în formularea întrebărilor, ceea ce limitează

comparabilitatea informaţiilor. Un alt dezavantaj menţionat este: prezenţa fizică a

operatorului de interviu accentuează riscul de distorsiune a răspunsurilor. Acestui ultim

dezavantaj Kaufmann se opune considerând că jocul de influenţe produs de situaţia

interviului este acelaşi ca şi în orice alte jocuri de influenţe ”Când angajatul vorbeşte cu

patronul său, nu este el însuşi, mai mult decât atunci cand îi vorbeste anchetatorului:

comportamentul său este specific, marcat de rolul său de angajat, iar spusele sale sunt

conforme cu acest rol. Într-un prim stadiu, interviul implică un rol ca oricare altul care

aşaza în scenă persoana sub un unghi specific. Dar pe măsura ce informatorul depaşeşte

acest stadiu şi se implică personal, el se eliberează de aceste contexte particulare în care

Page 22: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

identitatea să nu se dezvăluie decât parţial şi vorbeste mai profund despre el insuţi:

departe de a multiplica deformarile, interviul comprehensiv produce, astfel, efecte de

adevăr”26

Vorbind de jocul de influenţe, trebuie menţionat că persoanele intervievate, fie

angajaţi ai companiei, fie membri Alburnus Maior au vorbit în numele propriei persoane,

fără a exprima punctul de vedere al organizaţiei din care fac parte. Unghiul din care au

fost efectuate intervievate persoanele este acela de „locuitor al localităţii Roşia Montană”.

Contradicţiile vor fi explicate în cheia oferită de Kauffman: „această veritabilă

comoară, fraze contradictorii şi recurent în acelaşi timp, care reprezintă instrumente de

analiză cu un potenţial considerabil, întrucât semnalează foarte frecvent un proces

central”27

. Contradicţiile sunt parte a vieţii cotidiene, subliniază autorul, iar apariţia lor în

interviuri nu constituie aşadar o situaţie excepţională.

Optez mai degrabă pentru ruperea dihotomiei „cantitativ vs calitativ” dar gândind

cercetarea în această paradigmă clasică mai mult ca o cercetare calitativă. „Dezbaterea

între cercetarea calitativă şi cercetarea cantitativă se bazează pe diferenţa între asumpţiile

că realitatea este sau nu măsurabila. Această dezbatere cotinuă prin diferenţele de opinie

în ceea ce priveşte înţelegerea realităţii: prin metode obiective sau subiective.”28

Isadore

Newman, Carolyn R. Benz recomandă folosirea cercetării calitative atunci cand se

observă şi se interprează realitatea cu scopul de a dezvolta o teorie care să explice

experienţa, ceea ce se întâmplă în cazul cercetării pe care am întreprins-o la Roşia

Montană. Cercetarea cantitativă se foloseşte atunci când se începe cu o teorie sau ipoteză

iar terenul constituie confirmarea sau infirmarea ipotezei.29

Interviurile se împart în interviuri structurat şi nestructurate. Newman introduce în

1976, un al treilea tip de interviu, interviul semistructurat.30

Interviurile structurate şi

semistructurate se realizează pe baza unei grille de interviu, supusă aceloraşi criterii ale

validităţii ca şi chestionarul. Întrebarea principală este dacă întrebările sunt consistente cu

26

Francois de Singly, Blanchet Alain, Gotman Anne, Kaufmann Jean Claude „Ancheta şi Metodele ei”,

Polirom 1998, Iasi p. 254 27

idem 16, p. 280 28

Newman Isadore, Benz R. Caroline „Qualitative-Quantitative Research Methodology: Exploring the

Interactive Continuum”, Southern Illinois University Press, 1998. p. 2 29

idem 18 30

Newman Isadore, Benz R. Caroline, Southern Illinois University Press, „Qualitative-Quantitative

Research Methodology: Exploring the Interactive Continuum”, 1998. p. 67

Page 23: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

chestionarul. Problema majoră a interviului este validitatea, iar părtinirea (bias) este un

punct negativ major al tehnicii interviului.31

Aşadar, nu voi critica metodele cantitative, nu voi veni în sprijinul polarizării

celor doua metode, însă consider potrivită pentru studiul întreprins o metodă calitativă,

tehnica interviului semistructurat, nu prin avantajele pe care aceasta le-ar avea faţă de

cercetarea cantitativă ci prin faptul că ea este conformă cu scopurile cercetării mele:

calităţile cercetării calitative asigurându-mi o mai bună cunoaştere a temei. Astfel,

“naturaleţea şi spontaneitatea, flexibilitatea, controlul mediului şi o rată mai mare a

răspunsurilor”32

sunt criteriile care fac acest tip de cercetare singurul mod prin care susţin

cercetarea temei.

În ceea ce priveşte tehnica, interviul semi structurat, el lasă cercetătorului

posibilitatea de a focusa mai mult anumite subiecte, pe care acesta le studiază. “De obicei

acest interviu se foloseşte pentru participanţii la cercetare care au o experienţă comună:

victime ale unui anumit tip de crimă, participanţi care au beneficiat de un anumit tip de

serviciu social, sau suferă de o anumită boală”33

. Experienţa comună a participanţilor la

aceste interviuri este: proiectul minier de la Roşia Montană.

Interviul semi-structurat are şi avantajul “de a oferi cercetătorului date bogate,

dtaliate fără ca cercetătorul să petreacă mult timp în comunitate.”34

Se poate spune că

orice tip de interviu poate fi folosit pentru a câştiga informaţie de la o categorie largă de

participanţi. „În interviurile semistructurate nu este vorba doar despre informaţie dar

deasemenea despre temele şi categoriile de analiză care sunt generate din răspunsurilor

participanţilor”35

Prin interviul semistructurat, cercetătorii pot câştiga informaţii despre

viziunile, opiniile, imaginile, critici ale trecutului dar şi proiecţii ale viitorului ale

indivizilor, care într-o astfel de cercetare se dovedesc importante. Blee şi Taylor

subliniază utilitatea folosirii interviului semi-structurat în cazul cercetărilor efectuate în

31

idem 20 32 Grinnell M. Richard , Unrau Yvonne A, Social Work Research and Evaluation: Quantitative and Qualitative Approaches Oxford University Press, 2005, New

York, p. 246

33 idem 22

34 Klandermans Bert, Staggenborg Suzanne “Methods of Social Movement Research”University of

Minnesota Press Minneapolis ,2002 London p. 93

35 idem 24

Page 24: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

rândul activiştilor, ceea ce subliniază validitatea acestui instrument în cazul temei mele

de cercetare, fiind vorba şi de o componentă activistă: ONG-ul Alburnus Maior. Mai

mult, interviul semi-structurat oferă o perspectivă longitudinală asupra socialului: pot

captura ridicarea şi căderea, implicarea şi retragerea membrilor din organizaţie, de-a

lungul timpului, susţin Blee şi Taylor.36

Interviul semi-structurat oferă cercetătorului posibilitatea unui detalieri

conceptuale prin „despicarea firului”37

, permiţând astfel o cunoaştere în detaliu a temelor

şi subtemelor cercetării. Ar putea părea aici că reiau dihotomia calitativ-cantitv, însă

subliniez această calitate a cercetării calitativ, a interviului semi-structurat pentru a scoate

în evidenţă utilitatea aplicării acestei tehnici în această cercetare. „Probabil cea mai

importantă bază pentru alegerea interviului este atunci când natura cercetării cere o

abordare personală, interactivă”38

.

Astfel, au fost efectuate 21 de interviuri, petrecând două săptămâni în Roşia

Montană, în perioada februarie-martie. Interviurile semi structurate efectuate au fost faţă

în faţă. Am ales cercetarea calitativă pentru a le celor intervievaţi şansa de a se exprima

liber cu privire la proiectul de la Roşia Montană, cât şi cu privire la efectele acestuia, la

efectele acţiunii celor de la Alburnus Maior, şi la efectele conflictului de la Roşia

Montană. Grila a fost adaptată. Am formulat întrebările grilei de interviuri în jurul

subtemelor: comunitate, conflict, cost social, urmărind să văd dacă se poate vorbi de un

cost social al conflictului şi care sunt acestea. După primele interviuri am observat că se

poate vorbi de un cost social al conflictului de la Roşia Montană şi am adaptat grila de

interviu la această problemă.

Vârsta celor intervievaţi este cuprinsă între 25 şi 67 de ani. Chiar dacă nu se poate

vorbi de reprezentativitate în cadrul cercetării calitative, subiecţii asigură totuşi plaja

reprezentativităţii în orientările în conflictul de la Roşia Montană: am efectuat atât

interviuri cu cei care vor aplicare proiectului cât şi cu cei care se împotrivesc, atât cu

36 ibidem

37 Ray Pawson, „Theorizing the Interview” The British Journal of Sociology, Vol. 47, No. 2 (Jun.,

1996), p. 295-314, p 306

38Crano D. William, Brewer B. Marilynn “Principles and Methods of Social Research”, Lawrence

Erlbaum Associates, 2002, Mahwah p. 223

Page 25: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

angajaţi ai companiei , cât şi cu membri Alburnus Maior. Aria de cercetare se referă strict

la satu Roşia Montană, principalul sat afectat de proiectul de la Roşia Montană, acolo

unde se află centrul Roşia Montană Gabriel Resources cât şi Alburnus Maior. Datele

prezentate la începutul lucrării despre Roşia Montană, sunt referitoare la comuna Roşia

Montană, pentru a oferi un cadru orientativ al profilului comunei Roşia Montană din care

face parte şi satul Roşia Montană.

II.2.Limitările cercetării

Fiind vorba de o cercetare calitativă, aceasta nu-şi asumă reprezentativitatea

pentru întreg satul Roşia Montană, urmăreşte să compună o imagine de ansamblu din

interviuri individuale, prin importanţa socială a fenomelor sociale la nivelul individual.

Prin repetativitatea unor răspunsuri se poate însă generaliza, cu menţiunea că această

cercetare nu-şi propune să măsoare opinia celor de la Roşia Montană sau să efectueze o

statistică în privinţa numărului de persoane care sunt de acord cu proiectul sau se opun

proiectului. Ar fi fost poate interesant de observat, pentru costul social al conflictului de

la Roşia Montană, de văzut ce s-a întâmplat cu cei care şi-au vândut proprietăţile şi nu au

ales relocarea prin proiectul de la Piatra Albă. Am urmărit să vedem costul social însă în

interiorul localităţii Roşia Montană, pentru cei care rămân şi nu în afara ei. Zonă afectată

atât de proiect cât şi de costurile sociale ale conflictului se întinde în afara localităţii

Roşia Montană, însă studierea acestor zone ar fi însemnat resurse de bani şi timp pe care

nu le aveam la dispoziţie.

II.3Teoria întemeiată fundaţional

Nu voi porni de la o ipoteză în sensul clasic, al cercetării calitative a două sau

mai multe variabile legate între ele de o relaţie de dependenţă, relaţie pe care să o afirm

sau infirm prin cercetare, ci de la o întrebare, care prin cercetare, îmi va servi pentru

construirea unei teorii întemeiate fundaţional „grounded theory”. „În modelul de

cercetare condus de teorie, teoria cercetătorului este subiectul interviului iar subiectul se

Page 26: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

află acolo să confirme sau să falsifice teorie, şi mai mult, să o rafineze.”39

În teoria

întemeiată fundaţional cercetătorul va intra în lumea cercetării fără nicio ipoteză.”40

El

va observa ceea ce se întâmplă şi după observaţiile făcute îşi va construi teoria. Adepţii

acestui tip de elaborare a teoriei nu folosesc date cantitative pentru a-şi testa ipotezele şi

rezultate, ci îşi testează cercetările prin reveniri asupra subiectelor şi cercetărilor. Glaser

şi Strauss au numit această teorie teoria întemeiată fundaţional „grounded theory”.

Strauss şi Glaser încetează să mai fie preocupaţi de acurateţea datelor cantitative, ba chiar

din constră, se ridică împotriva acestui curent al timpurilor lor, împotriva a ceea ce poartă

numele de „industrializarea sociologiei”.

„Scopurile teoriei în sociologie sunt: să ofere predicţii şi să explicaţii pentru

comportament, să fie de folos în avansarea teoritică a sociologiei şi să poată fi folosită în

aplicaţii practice, să aducă o perspectiva asupra comportamentului şi ă ghideze şi să ofere

un stil de cercetare pentru o anumită zonă de comportament”41

, susţin Strauss şi Glaser.

Astfel ei distanţează teoria întemeiată fundaţional de teoria generată logic prin deducţii a

priori. O astfel de teorie, bazată pe date nu va putea fi înlocuită de o altă teorie. Glaser şi

Strauss evidenţiază importanţa teoriei întemeiate fundaţional în studiile calitative. „Ne

axăm pe cercetarea calitativă pentru un număr de motive: pentru că elementele cruciale

ale teoriei sociologice se găsesc de cele mai multe ori în cercetările calitative, pentru că

cercetarea calitativă ese de cele mai multe ori produsul final într-o arie dincolo de care

sociologii nu se îndreaptă şi pentru că de cele mai multe cercetarea calitativă este de cele

mai multe dăţi cea mai adecvată şi eficientă pentru a obţine tipul de informaţie necesar

unei situaţii empirice”42

O altă explicaţie pentru ceea ce înseamnă teorie întemeiată fundaţional, este

oferită de Corbin Juliet, cu care Strauss a scris prima ediţie a „The Discovery of

39

Pawson Ray, „Theorizing the Interview” The British Journal of Sociology, Vol. 47, No. 2 (Jun., 1996), p. 295-314, p 299 40

Newman Isadore, Benz R. Caroline, , „Qualitative-Quantitative Research Methodology: Exploring the

Interactive Continuum”, Southern Illinois University Press, 1998. p. 61

41

Glasser Barney, Strauss Anselm, “The discovery of grounded theory,”1967 - Aldine Publishing

Company, 1967, New York, p. 3 42

Glasser Barney, Strauss Anselm, “The discovery of grounded theory,”1967 - Aldine Publishing

Company, 1967, New York, p. 18

Page 27: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Grounded Theory”: „teorie care este derivată din date adunate sistematic şi analizate în

procesul de cercetare. În această metodă adunarea datelor, analiza şi dezvoltarea teoretică

sunt într-o strânsă relaţie una cu cealaltă. Un cercetător nu îşi începe proiectul cu o teorie

preconcepută în minte, mai degrabă, cercetătorul începe cu o arie de studiu şi îşi lasă

teoria să derive din aceastp. Teoria dezvoltată prin acest proces va fi mai aproape de

realitate decât teoria dezvoltată prin punerea în comun a o serie de concepte bazate pe

experienţă.”43

Teoria întemeiată fundaţional este aşadar o formă de construcţie teoretică

care se pliază pe cercetarea calitativă. Deşi teoria întemeiată fundaţional ar părea să ţină

mai mult de creaţie decât de construcţie, există proceduri care trebuie respectate în cazul

construcţiei teoretice care se concretizează în următoarele scopuri:

„1. Construieşte teorie mai degrabă decât să o testeze.

2. Oferă cercetătorilor instrumente analitice pentru a categoriza data brută.

3.Ajută analiştii să ia în considerare înţelesuri alternative ale fenomenelor

4.Este sistematică şi creativă simultan

5.Identifică, dezvoltă şi stabileşte relaţii între concepte care construiesc blocuri ale

teoriei”44

Am ales astfel, modelul teoriei întemeiate fundaţional pentru explica fenomenele

sociale de la Roşia Montană. Prin ceea ce înseamnă teoria întemeiată fundaţional, ea se

constituie în concordanţă cu scopul cercetării mele, nu acela de a testa validitatea unei

ipoteze având o teorie în minte, ci mai degrabă de a explica fenomenele de la Roşia

Montană printr-o construcţie teoretică. Astfel, au fost realizate 21 de interviuri faţă în

faţă, pe baza unei grile de interviu45

. Temele interviurilor au fost astfel construite încât să

conducă la construirea unui răspuns pentru întrebarea de cercetare.

43

Strauss Anselm, Corbin Juliet, “Basics of Qualitative Research. Techniques and Procedures for

Developing Grounded Theory”, Springer, 1990, p.12

44

Strauss Anselm, Corbin Juliet, “Basics of Qualitative Research. Techniques and Procedures for

Developing Grounded Theory”, Springer, 1990, p.13

45

Anexa 1.

Page 28: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

II.4.Miza cercetării

Există o problemă a cercetării: Proiectul Minier de la Roşia Montană şi o

întrebare a cercetării: Există costuri sociale ale conflictului în comunitatea Roşia

Montană? Pentru a răspunde aceste întrebări pe baza interviurilor efectuate printr-un

răspuns pe care ulterior îl voi elabora într-o teorie, este mai întâi necesar să clarific cadrul

conceptual: conflict, cost, social, comunitate. Aşadar avem acum trei întrebări: 1. Ce este

aceea o comunitate? 2. Ce este conflictul? 3.Ce este costul social?

Page 29: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

III.Teorii şi concepte: Comunitate, Conflict, Cost Social

III.1.Comunitate

În Dicţionarul de Sociologie Oxford, Ediţia în limba română, comunitate are

următoarea definiţie:”Conceptul de comunitate priveşte o mulţime particulară de relaţii

sociale bazate pe un element comun participanţilor-de obicei un simţ al identităţii

comune. El este, spre a-l parafraza pe Talcott Parsons, frecvent folosit pentru a denota o

relaţie mai largă de solidaritate întinsă pe o zonă mi degrabă nedefinită de viaţă şi de

interese. Potrivit lui Robert Nisbet, a fost cea mai importantă şi cuprinzătoare idee

încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru

pierderea comunităţii a fost esenţială în sociologia secolului XIX. Conţinutul sociologic

de comunitate a rămas, totuşi, un subiect de nesfârşite dispute”46

. Este unul dintre cele

mai evazive concepte: „Una dintre dificultăţile abordării sociologice, consecinţă a acestei

moşteniri intelectuale, este folosirea frecventă a termenului de comunitate pentru

identificarea şi în acelaşi timp, sancţionarea unei forme particulare de asociere socială. A

doua ar fi că nu există o definiţie limpede şi clar acceptată a trăsăturilor caracteristice

interacţiunii sociale care constituie relaţiile de solidaritate tipice pentru aşa numitele

comunităţi. Aceste împrejurări cărora li se oferă valoare, dar totuşi imprecise au o mare

importanţă în explicarea unei a treia dificultăţi: definiţia empirică a comunităţilor. ”47

Tonnies, considerat cel care pune bazele sociologiei communităţii, face diferenţa

între „gemeinschaft” şi „gelleschaft”, între comunitate şi societate, ceea ce avea să devină

„distincţia clasică” societate-comunitate, ceea ce stă la baza construcţiei teoretice a

conceptului de comunitate. „I. Mihăilescu defineşte ca şi comunitate teritorială: un grup

de oameni în cadrul unei anumite diviziuni sociale a muncii într-o anumită arie

geografică, având o anumită cultură comună şi un sistem social de organizare a

activităţilor fiind conştiente de apartenenţa la comunitatea respectivă”48

. Tonnies

46

Dicţionar de Sociologie Oxford, traducere de Bălţătescu Sergiu, Iacob Florin, Şerbănescu Liviu, Toader

Cristian, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, p. 119 47

idem 37 48

Mihai Pascaru „Sociologia Comunitatilor ,Ed. Argonaut, 2003, Cluj Napoca p. 16

Page 30: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

defineşte comunitatea astfel: „Pretutindeni unde omenii depind unii de alţii prin voinţele

lor organice şi se aprobă reciproc există comunitate de un fel sau de altul”49

. Societatea

este „un grup de oameni care trăind, locuind ca într-o comunitate, într-o manieră

pacifistă, nu sunt legaţi organic, ci sunt separaţi organic.50

Nimeni nu va face nimic pentru

altul, nimeni nu va vrea să-i acorde sau să-i dea ceva altuia, decât dacă acesta nu este în

schimbul unui serviciu sau al unui dar, estimat cel puţin echivalent cu al său. Economia

familială în comunitate va fi aşezată pe plăcere, spune Mihai Pascaru, pe dragostea de

producţie, de creaţie şi conservare. Economia societăţii este bazată pe comerţ, comerţul

pe reflecţie, pe atenţie,comparaţie şi calcul. Industria se bazează pe decizii, în particular

pe utilizarea rezonabilă şi productivă a capitalului, ceea ce corespunde agriculturii aşezate

pe obişnuinţe, pe munci repetate regulat. În comunitate arta este aşezată pe memorie, pe

amintirile unui învăţământ primit. În societate, ştiinţa este fondată pe propriile legi şi

concepţii care trec în literatură, presă şi în mod direct în opinia publică.

În mod tradiţional există două categorii ale comunităţii: comunitatea urbană şi

comunitatea rurală. Distincţia pe care o face Tonnies între societate şi comunitate, poate

fi tradusă în termeni de comunitate rurala-comunitate şi comunitate urbană-societate.

Comunitatea rurală este astfel descrisă de Marica: „ Ţăranii, se reţine mai întâi nu sunt

bogaţi şi diferenţa de avere între eie e mică, de unde rezultă o oarecare omogenitate

economică în cadrul satelor. O formaţiune socială mică, cu un număr redus de persoane

implică un anume tip de relaţii sociale. Oamenii se cunosc aici toţi între , sunt în general

raporturi personale şi apropiate(...)Satul are o mult mai mică mobilitate teritorială,

economică şi profesională, o unitate mai mare ca şi durabilitatea relaţiilor între săteni şi

persistenţa mai mare a moravurilor.(...) Satul are un caracter nefinal, subliniază Marica.

Satul nu e o unitate născută în vederea unei valori, a unui ţel a unei opere sau a unui

interes. Scopul satului este de a fi laolaltă, el fiind o unitate de realizare de viaţă.”51

Aşadar, unicul scop al satului este de a fi, el neavând de fapt un scop, având însă o unitate

totală, tot ceea ce ţine de alcătuirea sa nedepăşind limita satului: familiile, gospodăriile,

49

Mihai Pascaru „Sociologia Comunitatilor ,Ed. Argonaut, 2003, Cluj Napoca p. 22 50

idem 40 51

Mihai Pascaru „Sociologia Comunitatilor ,Ed. Argonaut, 2003, Cluj Napoca p. 46

Page 31: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

neamurile, vecinătăţile. Sufletul satului este considerată „vecinătatea”, iar sursa tuturor

valorilor spirituale este tradiţia.

Comunitatea urbană are anumite caracteristici definitorii: „volum demografic mare,

preponderenţa activităţilor industriale, existenţa unei diviziuni sociale a muncii în

numeroasele ocupaţii specializate, organizarea socială bazată pe deviziunea socială a

muncii şi pe structura ei socială, reglementarea ei instituţională, formală a relaţiilor

sociale, imporntaţa scăzută a relaţiilor de rudenie, relaţii de intercunoaştere reduse,

raţionalizarea vieţii sociale”52

. În paradigma în care gândea şi Tonnies istoria societăţii ca

o istorie a transformării comunităţii în societate, există diverse grade de urbanizare ale

unei comunităţi rurale. Gradualitatea este dată de vecinătate: acolo unde modernizarea

este la început, vecinătatea va avea încă o importanţă majoră, iar acolo unde atinge

maximul, vecinii vor deveni străini, noul venit nu va mai fi prvit cu rezerve şi suspiciune,

nu va mai fi supravegheat.

J.Pomoti si G. Metayer: analizând in cadrul spatiului francez comunităţile

microcartierelor, se întreabă dacă prin restituirea valorilor ajutorului reciproc într-o

comunitate, locuitorii din Nantes nu-şi dorea reînvierea mitului satului. Din perspectiva

relaţiilor interpersonale apare o diferenţă vizibilă între comunitate de tip rural şi

comunitatea de tip urban. „Marica spunea că o formaţie socială, cu un număr redus de

persoane, cum este satul, implică un anume tip de relaţii sociale: oamenii se cunosc aici

între eie, sunt în general în raporturi personale şi apropiate. Creşterea numărului unei

colectivităţi, oricâtă dispoziţie spre sociabilitate ar fi la membrii ei, implică în mod fatal

predominarea relaţiilor lipsite de intimitate, dat fiind că ei nu mai pot fi toti în legătură,

nici nu se mai pot cunoaşte toţi personal. „53

Aşadar am structurat mai sus un cadru

teoretic cu care vom opera în ceea ce priveşte comunitatea de la Roşia Montană.

Principala distincţie în ceea ce priveşte sociologia comunităţii pe care o vom folosi în

analiza datelor obţinute pe teren, este distincţia comunitate urbană, comunitate rurală. Nu

voi încerca să infirm sau să confirm vreo ipoteză, ci acest cadru îmi va folosi doar ca

52

Mihai Pascaru „Sociologia Comunitatilor ,Ed. Argonaut, 2003, Cluj Napoca p. 51 53

idem 43

Page 32: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

instrument de analiză, definire a unui concept pentru elaborarea altei teorii şi construirea

unui răspuns la întrebarea ce face tema lucrării.

Comunitate, în această lucrare va avea înţelesul unei comunităţi teritoriale, aşa

cum a fost definită de Ioan Mihăilescu: „un grup de oameni în cadrul unei anumite

diviziuni sociale a muncii într-o anumită arie geografică, având o anumită cultură

comună şi un sistem social de organizare a activităţilor fiind conştiente de apartenenţa la

comunitatea respectivă”54

.

III.2.Cost Social

Costul Social este definit în Routledge Dictionary of Economics Routledge

Dictionary of Economics fiind: “costul de oportunitate al societăţii pentru resursele pe

care le foloseşte. Acesta este egal cu toate costurile unei societăţi pentru producerea unor

bunuri sau unor servicii. În majoritatea producţiilor există o diferenţă între costul privat şi

costul social”55

Costul privat se referă la “costul pe care o persoană individuale o firmă îl

are pentru resursele folosite, măsurat la preţul pieţei. În multe cazuri, costul privat

aproximează costul de oportunitate pentru implicarea unor astfel de inputuri.56

. Costul de

oportunitate este: “valoarea alternativei inevitabilă prin alegerea unei anumite activităţi.

Un exemplu foarte comun pentru costul de oportunitate este alegerea muncii în locul

timpului liber, caz în care costul de oportunitate al muncii este timpul liber sacrificat. Un

astfel de cost, apare din natura epuizabilă a resurselor”57

.

În Opinia lui F. H. Knight58

, teoria pigoviană a intervenţiei guvernamentale în

sensul impunerii unei taxe care să echilibreze profitul privat şi cel social, este greşită

datorită unor interpretări greşite ale costului social. Pigou face greşeala de a pune pe

acelaşi plan comerţul internaţional cu cel intern, critică Knight, ajungând la concluzia că

libertatea comerţului între regiuni poate reduce producerea bogăţiei în una dintre ele sau

54 idem 39 55

Rutherford, Donal, Routledge Dictionary of Economics, Routledge, London 1995, p. 426 56

Rutherford, Donal, Routledge Dictionary of Economics, Routledge, London 1995, p. 364 57

Rutherford, Donal, Routledge Dictionary of Economics, Routledge, London 1995, p. 335 58

Knight F. H. “Some Fallacies in the Interpretation of Social Cost”, The Quaterly Journal of Economics,

Vol. 38 No.4, Aug. 1924, p. 582-606

Page 33: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

în amândouă. F.H. Knight critică intervenţionismul guvernului pentru protecţia

economică însă rămâne tot la nivelul analizei competitivităţii statelor şi nu a firmelor.

Costul social în accepţia lui contemporană este dezvoltat de Ronald H. Coase în

“The Problem of Social Cost”, iar pentru Coase natura problemei este umrătoarea: A îl

afectează pe B, în mod tradiţional se pune întrebarea: cum îl vom restrânge pe A în

acţiunile care îl rănesc pe B? Problema reală, spune Coase, este: ar trebui A să poată să îl

rănească pe B sau ar trebui B să poată să îl rănească pe A? Coase, subliniază natura

reciprocă a costului social, şi propune ca rezolvare: “evitarea efectelor mai grave”59

Coase dă exemplul unui croitor care îl deranja pe un doctori, pentru ca doctorul să nu mai

fie deranjat ar fi trebuit afectat croitorul. Acesta este un micro exemplu, dar unul care

demonstrează reciprocitatea pe care o susţine Coase: pentru a înlătura răul asupra unui

actor trebuie înlăturat celălalt actor, ceea ce îl va afecta. Natura alegerii va fi clară:

actorul A sau actorul B, croitorul sau doctorul. Răspunsul nu este clar, desigur dacă nu

cunoaştem valoarea obţinută şi valoarea sacrificate. „Problema cu care ne confruntă cu

astfel de acţiuni care au efecte dăunătoare nu este doar una a înlăturării celui care este

responsabil pentru astfel de efecte. Ceea ce trebuie hotărât este dacă ceea ce se câştigă

prin prevenirea răului este mai mare decât ceea ce s-ar pierde oriunde ca un rezultat prin

stoparea acţiunii care produce răul. 60

Coase propune astfel compararea costurilor şi

stabilirea câştigătorului pe cel în urma căruia se pierde mai puţin şi recomandă intervenţia

guvernului pentru a le dă câştig de cauză acestora, fără a uita însă de riscul destul de mare

pe care îl are această recomandarea: posibilitatea ca acei actori care produceau răul,

protejaţi de guvern, să producă un rău din ce în ce mai mare. Ceea ce recomandă Coase

este gândirea asupra unei imagini de ansamblu atunci când se ia o hotârâre:”în hotărârile

care se iau asupra aranjamentelor sociale trebuie să luăm în considerare efectul total”61

,

prin efectul total referindu-se la ceea ce este mai benefic privind întregul.

Otto A. Davis şi Andrew Whinston pun problema costurilor sociale şi a

intervenţiei guvernamentale în statul bunăstării: „tradiţional, a fost argumentat că atunci

59

Coase Ronald, “The Problem of Social Cost”, Journal of Law and Economics, 1960, p. 26

60 Coase Ronald, “The Problem of Social Cost”, Journal of Law and Economics, 1960, p. 37

61 Coase Ronald, “The Problem of Social Cost”, Journal of Law and Economics, 1960, p. 49

Page 34: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

când firmele crează externalităţi negative rolul guvernului statului bunăstării este să

intervină şi să restrângă comportamentele acestor firme impunând taxe pentru a egaliza

câştigurile sociale cu cele private”62

Davis şi Whinston argumentează că aceste taxe nu

pot fi impuse de paradigma clasică a costului social nu pot fi impuse mereu, existând o

motivaţie pentru firme ca ele însele să reducă aceste externalităţi negative. Davis şi

Whinston critică abordarea clasică a costului social:”în primul rând firma este o entitate

care se potriveşte în cadrul nostru de analiza şi în al doilea rând, este o devizie

individuală, a unităţilor, firmelor care reacţionează la externaliăţi pentru a conduce

analiza la acel nivel, astfel încât să pară mai natural. Mai mult, axarea pe industrie cere

un anumit nivel de agregare care maschează cel mai importante probleme ale costului

social, şi astfel la nivel public printr-o astfel de agregare problema ar părea mult mai

simplă decât este de fapt”63

Davis şi Whinston operează o distincţie a externalităţilor

negative separabile şi externalităţilor negative non separabile. În cazul externalităţilor

negative non separabile, demonstrează autorii taxa nu se poate impune. „Fără nicio

acţiune din partea guvernului şi astfel încât piaţa rămâne competitive, forţele pot exista in

preţul sistemului ceea ce va tinde la producerea unui soluţii optimale pentru bunăstare din

moment ce acest lucru va fi benefic pentru firma cu acest tip de externalităţi negative”64

A doua soluţie pentru acest tip de firme este ca guvernul să impună taxa însă această

soluţie pare puţin fezabilă în acest caz fiind un lucru cunoscut că nu există o soluţie de

echilibru pur. Externalităţile negative non-separabile afectează costurile marginale ale

firmelor. Astfel, taxa propusă de Pigou şi Marshall nu este posibilă în cazul

externalităţilor negative non separabile.Concluzia la care ajung cei doi autori este că

guvernul nu se poate implica pentru a decide impunerea unei taxe.

Ralph Turvey, încearcă o sintetizare a teoriilor lansate de Coase, Davis,

Whinston, Buchanan şi Stubblebine, prin clarificarea problemei costului social. Prima

clarificare pe care vrea să o aducă este: „dacă partea care impune externalităţile negative

62

Davis A. Otto, Whinston Andrews, “Externalities, Welfare and the Theory of Games”, The Journal of

Political Economy, Vol. 70, No. 3, Iunie 1962, p. 241-262, p. 241 63

idem 51 64

Davis A. Otto, Whinston Andrews, “Externalities, Welfare and the Theory of Games”, The Journal of

Political Economy, Vol. 70, No. 3, Iunie 1962, p. 241-262, p. 256

Page 35: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

şi partea care suferă de pe urma acestora sunt capabile şi dispuse să negocieze, atunci nu

mai este nevoie de intervenţia guvernului. A doua, este că impunerea unei taxe asupra

părţii care impune externalităţile negative poate fi o problemă foarte complicată, chiar şi

în principiu, aşa că impunerea a priori a unei astfel de taxe este o hotărâre lipsită de

tact”65

. Turvey alege şi el un model simplificat pentru a-şi construi teoria: A este actorul

care impune externalităţi negative asupra lui B şi listează trei posibile situaţii: A şi B sunt

firme, A şi B sunt oameni şi A este firmă sau om şi B firmă sau om.Atunci când A şi B

unt firme câştigurile şi pierderile lor pot fi măsurate în bani ca diferenţe de profit. Daca A

şi B sunt oameni, câştigurile şi pierderile lor vor fi măsurate în suma de bani pe care ar

plăti-o pentru a micşora sau stopa activitatea lui A, sau ar putea fi măsurate în cantitatea

de bani pe care ar cere-o pentru a nu mai suporta activitatea lui A. Dacă A şi B sunt

persoane sau firme, a impune o taxă lui A care nu este primită ca pagube sau compensaţii

de către B poate fi împotriva alocării optime a resurselor, susţinând în continuare ca sunt

dispuşi si capabili să negocieze. „Introducerea oricărei taxe pentru producătorii de

externalităţi negative este inutilă”66

, argumentează Turvey, împotriva taxei pigoviene, nu

există niciun motiv pentru care taxa ar fi mai bună decât considerarea individuală a

cazurilor.

În paradigma contemporană există mai multe voci care susţin o legătură directă

între costul social, aşa cum este prezentat de R. H. Coase şi politicile de responsabilitate

socială ale corporaţiilor. „În percepţia tradiţională, în sensul în care corporaţiile se

agnajează într-un comportament costisitori pentru a atinge scopuri de responsabilitate

socială nu se poate traduce în mai mulţi bani în viitor”67

, afirmă Moses L. Pava şi Joshua

Krausz. Nu se ştie încă foarte exact ce înseamnă responsabiliate socială cele mai multe

investiţii sunt centrate pe: relaţii comunitare, probleme militare, energie militară, relaţii

între consumatori, relaţii între angajaţi, filantropei şi investiţii în Africa de Sud. Cei doi

autori analizează 21 de companii cu politici puternice de responsabilitate socială

65

Turvey Ralph “On Divergences between Social Cost and Private Cost”, Economica, New Series, Vol. 30,

No. 119(Aug. 1963) p. 309-313, p. 309. 66

Turvey Ralph “On Divergences between Social Cost and Private Cost”, Economica, New Series, Vol. 30,

No. 119(Aug. 1963) p. 309-313, p. 312 67

Pava L. Moses, Krausz Joshua “Corporate Responsibilitz and the Financial Performance: The Paradox of

Social Cost”, Quorum Books, Westport, Connecticut, 1995, p. 13

Page 36: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

corporatistă şi ajung la concluzia că CSR –ul este imposibil de definit în mod precis şi nu

găsesc nicio evidenţă a faptului că politicile de CSR ar însemna creşteri economice în

viitor, deasemenea nu există nici dovezi sau implicaţii directe că politicile de

responsabilitate socială nu au nicio consecinţă în termeni de profit. Nu există nicio

dovadă în sensul unei legături între intevenţia guvernului şi politica responsabilă social a

corpotaţiilor. „Motivaţia pentru CSR, poate fi o decizie internă pentru creşterea

performanţei pe termen lung, în acelaşi rezolvând porblema efectelor corporatiste. „68

Paradoxului costului social devine acesta: „Firmele care au fost percepute ca responsabile

social au perfomanenţe financiare mai bune decât celelalte firme”69

Există mult mai multe abordări asupra costului social, însă nu îmi propun să

epuizez bibliografia acestui subiect. Unealta teoretică pe care o voi folosi atunci când mă

voi referi la “cost social” este aceea clasică a lui R. H. Coase şi argumentul pe care acesta

îl formulează: Coase susţine că o activitate economică care impune costuri asupra altora

continuă să existe atât timp cât costurile sunt mai mici decât beneficiile şi nu ar mai

exista dacă costurile înregistrate ar fi mai mari decât beneficiile, în ciuda faptului că

beneficiile erau câştigate de un singur actor şi costurile suportate de ceilalţi. “rezultate lui

Coase depinde de o piaţă eficientă a reglementărilor în poluare, sau mai general, de

dreptul pieţelor de a impune externalităţi asupra altora. Sunt multe cazuri în care

drepturile sunt deţinute de către cel care impune exernalităţile şi atunci o astfel de piaţă a

drepturilor nu poate exista”70

. Această lucrare nu urmăreşte însă răspunsul

intervenţionismului guvernului pentru a impune norme sau taxe, aşadar voi prelua doar

modelul teoretic de la Coase, în care A este firma care impune cost social asupra B iar B

este reprezentat din populaţia asupra căruia sunt exercitate aceste costuri sociale. Cu acest

concept voi opera atunci când voi menţiona în prezenta lucrare „cost social”.

68

Pava L. Moses, Krausz Joshua “Corporate Responsibilitz and the Financial Performance: The Paradox of

Social Cost”, Quorum Books, Westport, Connecticut, 1995, p. 150

69

Pava L. Moses, Krausz Joshua “Corporate Responsibilitz and the Financial Performance: The Paradox of

Social Cost”, Quorum Books, Westport, Connecticut, 1995, p. 152

70

Coleman S. James, “The Economic Approach to Sociology”, World and I, Vol 20, Ianuarie 2005

Page 37: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

III.3.Conflict

În Dicţionarul de Sociologie Oxford, Ediţia în limba română termenul de conflict

nu are o definiţie, decât o trimitere la „competiţie” socială, economică şi la teoria

conflictului. Singurul sens din acele trimiteri care ne interesează în lucrarea de faţă este

acela al teoriei conflictului, pentru că, din punctul de vedere al sociologiei nu există un

conflict, există teorii ale conflictului. „Eticheta teoriei conflictului este ataşată în general

scrierilor sociologice ale oponenţilor dominaţiei structural-funcţionalismului.

(...)Teoreticienii conflictului subliniază importanţa intereselor în raport cu normele şi

valorile şi modalităţile în care urmărindu-şi propriul interes, indivizii au diferite tipuri de

conflict ca aspecte normale ale vieţii sau mai degrabă decât aspecte anormale sau

disfuncţionale.”71

Otomar J. Bartos şi Paul Wehr în “Using Conflict Theory” fac o trecere în revistă

a şcolilor sociologice care au definit conflictul: “Park şi Burgess au definit conflictul ca

lupta pentru status, Mack şi Sydner l-au definit ca luptă, nu doar pentru status ci şi pentru

resursele limitate şi pentru schimbare socială semnificativă.”72

Autorii recunosc că există

o varietate foarte mare a definiţiile pentru conflict, ce tind să reflecte orientarea teoretică

a celor care le-au elaborat. Pentru teoria sociologică, conflictă îşi poate avea originea ori

incompatibilitatea scopurilor, or în ostilitate şi asta implică un anume tip de

comportament, definit ca şi comportament conflictual. “Astfel conflictul este definit aici

ca o situaţie în care actorii folosesc comportamentul conflictual unul împotriva celuilalt

pentru a-şi atinge scopurile lor incompatibile sau pentru a îşi exprima ostilitatea”73

Prin

actori, autorii înţeleg indivizi dar şi grupuri. Scopurile incompatibile se referă la scopuri

ale actorilor angajaţi în conflict, grupuri sau indivizi, care nu pot fi atinse simultan.

Aşadar autorii recunosc două surse ale conflictului: ostilitatea şi scopurile incompatibile.

Pentru conflictele izvorâte din scopurile incompatibile ale actorilor devine foarte

importantă identificarea acestora. Sursa ostilă a conflictului este definită

ca:”comportamentul conflictual poate apărea nu doar dacă actorii au scopuri

71

Dicţionar de Sociologie Oxford, traducere de Bălţătescu Sergiu, Iacob Florin, Şerbănescu Liviu, Toader

Cristian, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, p. 119 72

Otomar J. Bartos, Wehr Paul “Using Conflict Theory”, Cambridge University Press, 2002, p. 13 73

idem 62

Page 38: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

incompatibile ci şi dacă ei se simt ostili unii făţă de ceilalţi.”74

Ostilitatea are aici sensul

“antagonismului, opoziţiei sau rezistenţei în gânduri sau principii”75

Ostilitatea este

asociată comportamentului iraţional pe când conflictul pornit din scopuri incompatibile

aparţine comportamentului raţional. Lewis A. Coser diferenţiază el atitudinea ostilă de

conflict, atitudinea ostilă nefiind considerată un tip de conflict:”o distincţie între

atitudinile conflictuale şi sentimentele ostile este necesară. Atitudinea ostilă este

predispoziţia de a se angaja în conflict” 76

Pentru a identifica sursele incompatiilităţii conflictuale, autorii cele trei categorii

propuse de Weber: bogăţie, putere şi prestigiu. Bogăţia este definită în sensul

contemporan şi cuantificabil al banilor. „În antichitate, cea mai importantă resursă era

pământul, sursa prestigiului şi a puterii. Deşi nu mai este la fel de important, pământul

continuă în unele părţi să fie o sursă a multor conflicte”77

Puterea, poate avea două

înţelesuri: în primul rând poate însemna dominare. „A are putere asupra şi îl domină pe

B. Asemenea situaţii duc de foarte multe ori la o luptă pentru eliberarea de sub

opresiune.(...) În al doilea rând, există inegalitate de putere chiar şi atunci când A nu îl

domină pe B dar A are un potenţia mai mare de putere decât B”78

Prestigiul este şi el o

resursă limitată,sursă a conflictului. Autorii dau exemplul găştilor de stradă care se

confruntă constant pentru reputaţie, respect, stimă. Prestigiul este strâns legat de putere

dar nu trebuie confundat. Există trei motive pentru care distribuţia resurselor(bogăţie,

putere, prestigiu) poate fi contestată: „convingerea că resursele nu sunt distribuite just,

pentru că există o deprivare de resurse, sau din cauza unei personalităţi beligerante”79

Lewis A. Coser este unul dintre teoreticinii care aduc un important aport în teoria

conflictului, subliniind funcţiile pozitive ale conflictului şi criticând şcolile sociologice

care au pus accent pe consecinţele negative ale conflictului . Coser în “The Functions of

Social Conflict”80

face mai întâi o istorie a teoriilor sociologice asupra conflictului şi

74

Otomar J. Bartos, Wehr Paul “Using Conflict Theory”, Cambridge University Press, 2002, p. 15 75

idem 65 76

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois p. 67 77

Otomar J. Bartos, Wehr Paul “Using Conflict Theory”, Cambridge University Press, 2002, p. 30 78

Otomar J. Bartos, Wehr Paul “Using Conflict Theory”, Cambridge University Press, 2002, p. 31 79

Otomar J. Bartos, Wehr Paul “Using Conflict Theory”, Cambridge University Press, 2002, p. 48 80

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois, 1954

Page 39: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

efectelor conflictului. Parsons descrie conflictul ca având consecinţe nefaste şi ş

disfuncţionale, el considerând la început conflictul o boală. Sociologia industrială, prin

Elton Mayo şi şcoala lui promovează echilibrul şi colaborarea ca rezolvări conflictuale.

Pentru Lloyd Warner conflictul este un fenomen care duce la coroziune, disociere, fiind

absolut de acord cu şcoala sociologiei industriale a lui Elton Mayo, iar conflictul este o

chestiune patologică ce deranjează comunitatea. Kurt Lewis îşi centrează analiza pe viaţa

grupurilor mici, cum ar fi evreii şi este mai preocupat în planul său teoretic de evitarea

conflictelor decât de combaterea lor.

Una dintre observaţiile de nuanţă pe care le face Lewis A. Coser ţine de

conştientizarea situaţiei conflictuale. „Înainte ca un conflict social între un grup

privilegiat pozitiv şi unul privilegiat negativ să aibă loc, înainte ca atitudinile ostile să fie

transformate în acţiune socială, grupul privilegiat negativ trebuie mai întâi să dezvolte

conştiinţa faptului că este privilegiat negativ.”81

Mai mult, este necesar ca acel grup,

grupul defavorizat să respingă orice justificare pentru care privilegierea sa în sens negativ

s-ar putea întâmpla. Mai mult, “pentru scopul nostru trebuie să fie notat, că atunci când o

structură socială nu mai este considerată legitimă, indvizii cu obiective similare se vor uni

în grupuri cu interese commune”82

. Conflictul cu alte grupuri contribuie la stabilirea şi

reafirmarea identităţii grupului, spune mai departe Coser. Conflictele au, pentru Coser,

două funcţii productive: “în primul rând duc la crearea şi modificarea legii şi în al doilea

rând aplicarea noilor reguli duce la creşterea structurilor insituţionale care se centrează pe

întărirea noilor reguli şi legi83

Conflictele între grupuri, au pentru autorii „Using Conflict Theory” mai multe

principii; primul este: comunicarea liberă produce solidaritate, în sensul în care

solidaritatea este astfel definită „membrii grupului interacţionează unii cu ceilalţi des, se

plac, au credinţe, valori şi norme comune”84. Cu cât membrii au un nivel mai mare al

81

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois, 1954 p. 37 82

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois, 1954 p. 38

83

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois, 1954 p. 151 84

Otomar J. Bartos, Wehr Paul “Using Conflict Theory”, Cambridge University Press, 2002, p. 72

Page 40: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

acestor trei variabile, cu atât ei vor avea o solidaritate mai mare. Pentru o solidaritate

crescută, grupul trebuie să fie mic, nu mai mult de 15 persoane; pentru ca într-un grup

mare să existe solidaritate, trebuie ca membrii grupului să interacţioneze în fiecare zi.

Ostilitatea poate fi şi ea interpretată ca o cauză a solidarităţii conflictuale. Pentru ca un

grup să devină un grup de conflict este nevoie de solidaritate conflictuală, spun autorii

„Using Social Conflict”.

În ceea ce priveşte conflictul în interiorul unei comunităţi: Mihai Pascaru

„Sociologia Comunităţilor” povesteşte situaţia cartierelor de albi în care se mutau afro-

americani. Mecanismul de conflict între două populaţii face de obice ca populaţia cea mai

bogată să cedeze în faţa celei mai săraci: în momentul în care negrii cumpărau o casă pe o

stradă o albilor, negrii locuind mlţi într-o casă îşi permiteau să plătească chiria iar

proprietarului îi convenea deşi ştia că locuinţa nu va mai fi întreţinută. Albii ştiau că

prezenţa unei case a negrilor pe strada lor anunţa prezenţa altor case de negri ceea ce

însemna că preţul zonei vă scădea pentru că niciun alb nu mai dorea să se mute pe strada

pe care stăteau negrii. Diferenţa de culoare făcea conflictul foarte vizibil.

Astfel atunci când voi folosi termenul de conflict mă voi referi la: „Astfel

conflictul este definit aici ca o situaţie în care actorii folosesc comportamentul conflictual

unul împotriva celuilalt pentru a-şi atinge scopurile lor incompatibile sau pentru a îşi

exprima ostilitatea”85

, în sensul în care voi elimina sentimentul de ostilitate care nu face

miza cercetării mele şi mă voi referi la situaţia incompatibilităţii scopurilor indivizilor,

sursele acestora şi naşterea conflictului.

85

idem 63

Page 41: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

IV.Cercetare: Costul Social al Conflictului de la Roşia Montană

Din capitolul „Istoria conflictului Alburnus Maior-Roşia Montană Gold

Corporation”, există doi actori ai conflictului de la Roşia Montană. Am plecat din

Bucureşti crezând că voi găsi două grupuri conflictuale şi în Roşia Montană: grupul celor

care se opun proiectului şi grupul celor care susţin proiectul. Am plecat de la Bucureşti cu

gândul că voi studia o comunitate rurală la Roşia Montană, şi ca să fie comunitatea şi mai

tradiţională, mă gândeam că o să găsesc o comunitate de ţărani(al doilea nivel al

comunităţilor rurale în clasificarea realizată de R. Redflield86

). Şi în al treilea rând am

plecat de la Bucureşti gândindu-mă că în afară de interviuri voi avea şansa să particip la

negocieri, întâlniri ale localnicilor sau măcar conflicte verbalizate a căror sursă să fie

proiectul de la Roşia Montană. Aveam aşadar o preconcepţie despre toate subtemele

cercetării transpuse în ceea ce voi găsi la Roşia Montană, preconcepţie pe care mi-o

formasem urmărind dezbaterile televizate şi siteurile Alburnus Maior şi Roşia Montană

Gold Corporation. Trebuie să menţionez că nu eram împotriva proiectului, plecase să

aflu.

Am ajuns la Roşia Montană, după un drum de 10 ore, cu maşina pentru că pâna la

Roşia nu ajunge trenul. „Dacă vii cu trenul, trenul te lasă la Câmpeni şi după aceea aştepţi

să te ia cineva, până la Roşia nu ajunge nimic, poate doar nişte autobuze dar nu circulă

seara şi vin foarte rar oricum”, mărturiseşte un doctorand aflat la Roşia Montană(A.M. 30

ani). Din drumul european Alba-Iulia - Cluj-Napoca se face stânga spre Câmpeni iar

drumul devine naţional până la Abrud, adica neluminat, curbe nesemnalizate şi plin de

gropi. Mai sunt cam 60km până la Roşia Montană, 60km care se fac cam în două ore,

după care se abandonează drumul naţional după Abrud şi începe drumul judeţean, mai

prost ca cel la naţional. La intrarea în comuna Roşia Montană e un banner „Noroc Bun”,

Bun venit în Roşia Montană, inscripţionat „Gabriel Resources”, apoi după un kilometru,

urmează primăria, unde ne întâlneam cu gazdele. Primăria e luminată în galben roşu şi

albastru şi inscripţionată cu o plăcuţă: „Această proprietate aparţine RMGC”. Până la

86

R. Redfield: distinge trei tipuri de comunităţi rurale-comunităţi salbatice, comunităţi ţărăneşti,

comunităţi agricole, definirea făcându-se la nivelul fiecarei comunităţi în parte, pe baza mai multor

variabile calitative: autonomie, autosubzistenţă, atribuirea sarcinilor tehnologice, intercunoaştere, refuzul

străinilor, medierea cu exteriorul.

Page 42: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

gazde nu există drum accesibil cu maşina, urcăm dealuri un sfert de oră şi ajungem, de

fapt în afară de casele aşezate la drumul de acces în comună, nu există drumuri asfaltate

până la proprietăţile care sunt în afara drumului judeţean. Am petrecut două săptămâni la

Roşia Montană, timp în care am efectuat 21 de interviuri, faţă în faţă.

IV.1.Comunitate

Comunitatea de la Roşia Montană se constituie acum din cei care nu şi-au vândut

casele şi terenurile şi au rămas în Roşia Montană, cifra lor nu este cunoscută. Primăria

din Roşia Montană nu deţine o statistică a celor care şi-au vândut proprietăţile, „Asta

poate să ştie numai compania87

”, mi-a spus o angajată a primăriei. „Roşia Montană Gold

Corporation este o corporaţie şi îşi are regulile comunicării corporatiste, de exemplu eu

nu pot vorbi în numele companiei chiar dacă stau aici-în Roşia Montană, doar PR-ul se

ocupă de comunicare”(G.B. 40 ani, angajată a companiei RMGC). În interviuri cifrele au

variat: „mai sunt peste 1000 de oameni în Roşia”, „cam 900 de oameni”, „vreo 7-800”.

Începând de la 700 până la 1200 de oameni rămaşi în Roşia Montană, ceea ce constituie o

diferenţă de 500 de persoane. Interviuri cu cei care au vândut sunt aproape imposibil de

realizat: au vândut şi au plecat din Roşia Montană: „s-au mutat pe la Cluj, pe la Alba,

Câmpeni. Unii dintre ei vor să se întoarcă şi nu mai pot”(E.C 54 ani). Cei care au rămas

nu sunt doar cei care se împotrivesc proiectului. În Roşia Montană au rămas cei care vor

un preţ mai mare pe case, cei care au vândut şi nu s-au mutat, cei care lucrează pentru

RMGC dar şi cei care se opun proiectului, dar şi cei care şantajează compania prin

proprietatea pe care o au, păstrându-şi astfel locul de muncă:”nu vând, ştiu că aşa mai

stau la compania, dacă vând poate o sa mai unde să lucru, poate nu. Unii dintre noi, au

vândut şi după ce au vândut i-au disponibilizat...”(S.V. 43 ani, angajat al companiei), „i-

au dat afară pe aiă de-or vândut”(I.C. 47) „nu am vândut pentru că vreau un preţ mai

mare pe casă. Le-am spus dacă îmi daţi ce am aici, în Roşia, la Cluj şi să mai rămân şi cu

ceva atunci vă dau, aşa nu vă dau. Viaţa trebuie să meargă înainte”(I.P.-48 ). Cei care au

vândut dar nu au plecat, sunt cei care au optat pentru construcţia unei alte locuinţe la

„Piatra Albă”-locaţia pentru strămutarea localităţii Roşia Montană: „atunci când au venit

să cumpere au zis, că poate să ne deie banii sau să ne facă casă şi să ne dea şi bani. În

87

Compania, este Roşia Montană Gold Corporation, la care localnicii se referă cu şi cu termenul de Gold.

Companie, Eurogold sau Gabriel.

Page 43: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

contract scria că dacă nu termină casa, putem să locuim în casele noastre până murim şi

banii rămân ai noştri. Să vedem ce se întâmplă acum că expiră termenu` de construcţie la

Piatra Albă”. (S.N 50 ani). Aşadar s-ar putea constitui patru grupuri de locuitori la Roşia

Montană: cei care nu şi-au vândut proprietăţile şi se opun proiectului, cei care au rămas

pentru că vor un preţ mai mare pe proprietate, cei care sunt angajaţi ai companiei(dintre

unii şi-au vândut proprietăţile alţii nu), şi cei care rămân în Roşia deşi şi-au vândut

proprietăţile pentru că noile locuinţe nu au fost finalizate. Percepţia pentru localnicii care

nu şi-au vândut casele e că în Roşia Montană rămân cei care nu mai vând şi care nu-şi vor

vinde proprietăţile. Toţi cei intervievaţi care nu şi-au vândut casa şi afirmă că nu o vor

vinde, spun că în Roşia Montană au mai rămas doar cei ca ei: „În Roşia mai sunt doar cei

care nu vând şi n-o să mai vândă”(I.B. 67 ani); „La Roşia Montană au rămas cei care se

opun proiectului şi atât timp cât noi suntem aici, nimeni nu ne poate da afară pentru că

asta e proprietatea noastră şi avem dreptul la proprietate”(E.D. 42 ani)

Comunitatea este definită de cele mai multe ori prin raportare la propria viaţă, de

care îi leagă istoria vieţii: „Pentru mine Roşia Montană înseamnă locul meu de naştere,

din 1940, de când m-am născut doar în Roşia am fost”(I.B. 67 de ani). Deşi mai târziu, în

interviu I.B. spune că a plecat să muncească şi a locuit în alte părţi, Roşia Montană este

corespondentul vieţii sale. „Roşia Montană înseamnă locul unde m-am născut şi lupta pe

care o duc de 8 ani”(E.D. 42 ani).” „M-am născut, am crescut, e un cadru unde m-aş

întoarce de oriunde aş fi iar dacă n-aş putea aş fi mult mai sărac. Fiecare piatră înseamnă

ceva. Treburi de genu ăsta. Nu pot să concep să plec.”(C.C. 30 ani)„Ce înseamnă Kosovo

pentru sârbi? Roşia Montană este toată viaţa, din 1960 până acum. Fără minerit nu are

niciun viitor” „Înseamnă totul pentru mine. Totul. Aici m-am născut, aici am crescut”

(E.C: 54 ani). Până acum, Roşia Montană poate părea o comunitate rurală, ţărănească în

care între comunitate şi viaţa personală se pune un semn al egalităţii:mobilitatea

teritorială pare să nu existe. Răspunsurile celorlalţi intervievaţi par însă şocante pentru

această echivalenţă între comunitate şi viaţă. Doi angajaţi ai companiei au răspuns „un

loc de muncă”. „Acum 7 ani am venit să mă angajez la Gold, de la Hunedoara, am găsit

aici un loc de muncă. Dacă nu merge, o să plec mai departe, nu o să rămân în

Roşia.”(R.M. 39 ani) „Roşia e o localitate în care îmi am rădăcinile. Am aici o familie,

locul în care îmi trăiesc viaţa de zi cu zi. Până în 96 am locuit în Arad. În 96 am venit la

Page 44: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

mama aici, m-am căsătorit aici, am obţinut un loc de muncă aici”(S. E. 37 ani) Pentru

unicul caz social de la Roşia Montană, Roşia Montană nu înseamnă nimic, „Am venit

acum 5 ani în Roşia. Din Gura Roşiei. La casa de naşteri, era distrusă, acu` mai are două

camere: în una stăm noi 4 şi în alta stau ei 3.”(P. V. 25 ani). Avem aşadar o categorie

pentru care Roşia Montană este direct legată de viaţă, cu o extrem de mică mobilitate

profesională dar şi teritorială. Mobilitatea profesională: majoritatea locuitorilor au lucrat

la mina din Roşia Montană iar acum unii dintre ei sunt pensionari, alţii trăiesc din plăţile

compensatorii de când s-a închis mina în 2006 iar alţii, lucrează pentru Roşia Montană

Gold Corporation. Mobilitatea teritorială scăzută, este ilustrată toate poveştile despre cei

care s-au mutat de la Roşia Montană:”mulţi bătrâni care n-au fost ieşiţi din zona asta s-au

mutat şi acum nu s-or mai obişnuit”(E.D. 42 ani)

Pentru a ilustra în mod sugestiv urbanizarea comunităţii de la Roşia Montană am

să povestesc o întâmplare dintr-una din zilele de cercetare. Duminică dimineaţa la

biserică: stău la slujbă şi după, realizez un interviu cu preotul de la biserică. Între slujbă

şi interviu preotul are un parastas. La parastas, ţineam minte, că totul se prepară în casă,

până şi în Bucureşti, se merge la biserica din cartier cu coliva şi colacii făcuţi în casă în

coşuleţul de răchită. La parastasul de la Roşia Montană, mâncarea era cumpărată, adică

coşul de rachită exista în continuare dar fusese umplut cu prăjituri de la cofetărie,

cozonaci în ambalaj, ciocolată şi bomboane. Ceea ce îmi aduce aminte de diferenţa

comunitate rurală, comunitate urbană. În societatea urbană, economia se bazează pe

comerţ.

Urbanizarea se măsoară şi prin relaţiile interpersonale. În comunitatea rurală toţi

oamenii se cunosc între ei, şi sunt în general raporturi personale şi apropiate, spunea

Marica definind comunitatea rurală88

. Urbanizarea la Roşia Montană este exprimată şi

prin răcirea relaţiilor interpersonale, spre relaţii interpersonale din urban: „Creşterea

numărului unei colectivităţi, oricâtă dispoziţie spre sociabilitate ar fi la membrii ei,

implică în mod fatal predominarea relaţiilor lipsite de intimitate, dat fiind că ei nu mai pot

fi toti în legătură, nici nu se mai pot cunoaşte toţi personal.”89

La Roşia Montană,

oamenii se cunosc între ei, este vorba de o comunitate mică, majoritatea s-au născut aici

88

Mihai Pascaru „Sociologia Comunitatilor ,Ed. Argonaut, 2003, Cluj Napoca 89

idem 78

Page 45: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

şi au crescut, aici petrecându-se socializarea primară însă conflictul dintre Alburnus

Maior „cei 300 de propietar din Roşia Montană”(E.G. 37 ani) şi Roşia Montană Gold

Corporation şi scopurile lor care i-au plasat de partea uneia dintre părţi a dus la

înstrăinare. Tonnies defineşte trei dimensiune manifestate la nivelul comunităţii:

înrudirea, vecinătatea şi prietenia. Înrudirea este „posesia şi folosirea comună a bunurilor

şi onoarea strămoşilor ca spirit invizibile mereu puternice, domnind ca protectori

deasupra celor înrudiţi. Vecinătatea este caracteristica generală a vieţii în sat, unde

apropierea locuinţelor, hotarele câmpului, văzute ca simple limite ale terenului, determină

numeroase contacte ale oamenilor unde obişnuinţa de a trăi împreună şi obişnuinţa

cunoaşterii, bazate pe încredere reciprocă, necesită munca, ordinea şi administrarea în

comun, lăsând loc implorării zeilor şi spiritelor tutelare ale pământului şi apei care

distribuie binecuvântări şi îndepărtează răul. Este condiţionată de mediul înconjurător.

Prietenia, este identitatea în condiţii de muncă, identitatea ca mod de gândire. Prietenia

este generată de apropierea de profesiuni sau de artă, dar de asemenea legătura care

trebuie întreţinută”90

. Toate acestea au fost afectate de incompatibilitatea scopurilor

indivizilor.

Astfel, rudenia, cea mai puternică legătură pe care se spijină o comunitate este

afectată de conflictul scopurilor indivizilor din comunitate, şi cei pentru şi ce împotriva

proiectului vorbesc despre legături de rudenie rupte din cauza incompatibilităţii

scopurilor: „nor-mea lucrează la Gold, vorbim în continuare cu copiii, da' nu sunt de

acord, relaţiile s-au răcit de când lucrează la Gold. Îmi zice ce-o să facă ea daca pleacă

Goldu'?!”(I.B. 67 ani). „Soţia este membru Alburnus. Eu sunt pentru proiect, da' nu mă

mai implic în nimic, am fost în sindicat la mină. Ne-ar da ceva de muncă, trăim din

plăţile compensatorii.(...) Ne mai şi certăm din când în când pentru asta”(M.C. 53 ani);

„De când au venit aici nu se mai înţeleg fraţii cu fraţii, nu-i familie să nu fi avut conflicte

de pe urma Goldului.”(I.C. 47 ani). „nu se mai vede tată cu frate , pentru o palmă de

pământ.”(S.B. 69 ani). Dacă respectul pentru strămoşi şi onorarea lor este una dintre

fenomenele rudeniei, la Roşia se pierde „Şi-au vândut şi mormintele, că acum la Roşia se

vând morţii, au vândut mormintele că cimitiru' trebuia şi el strămutat.”(E.D. 42 ani)

90

Mihai Pascaru „Sociologia Comunitatilor ,Ed. Argonaut, 2003, Cluj Napoca p. 84

Page 46: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Legăturile de rudenie se rup datorită conflictului sau devin mai slabe, nu se mai vizitează,

constituie motive de ceartă.

Exemplele de conflicte apărute sunt date şi în legătură cu vecinătatea, totul

legatde „înainte de venirea Goldului” şi „ după venirea Goldului”: „acum nu mai vorbim

cu vecinii dacă sunt goldişti, nu se mai joacă copiii unora cu ceilalţi”91

(M.C. 53 ani),

„înainte când aveam nevoie de ceva mergeam de ceream la vecini,ne ajutam, acum la

cine să te mai duci, am avut nevoie de nişte fân. Aveam nevoie de nişte fân. Înainte ne

ajutam cu orice, acum mi-au zis că fănul costă şi nu-l vinde la goldişti, suntem vecini şi

ne ştim, aici am fost cu toţii”(S.N. 50 ani). Vecinătatea una dintre variabilele care

defineşte conceptul de comunitate, comunitate rurală, nu se mai regăseşte în profilul

comunităţii de la Roşia Montană. Legăturile de vecinătate, întrajutorarea şi darul nu se

găsesc în prezent la Roşia, sau nu se mai găsesc pentru că, din interviurile realizate, pare

că ele se regăseau, înainte să vină „Goldu'”.

Relaţiile de prietenie sunt şi ele afectate de conflict „În nimeni nu mai am

încredere, m-a rugat un prieten, am lucrat împreună la mină să-i vând ceva teren că el şi-a

vândut casa, să-şi facă acum o casă pe el să se-ntoarcă la Roşia. Am zis nu, ne cunoaştem

de mulţi ani da' din pământu meu eu nu vreau să văd niciun centrimentru la Gold”(E.D.

42 ani). Relaţiile de prietenie sunt slăbite de părţile de care se găsesc indivizii, ele vin din

muncă, majoritatea locuitorilor au fost colegi la mina statului, închisă în 2006, unii sunt

vecini,alţii rude, alţii doar prieteni.

De comunitate rurală nu mai poate fi vorba la Roşia Montană, tot ceea ce

constituie comunitatea rurală nu se regăseşte la Roşia Montană. Se mai poate vorbi la

Roşia Montană de comunitate? Răspunsul este: nu de comunitate rurală. Comunitate

urbană? „Comunitatea urbană are anumite caracteristici definitorii: „volum demografic

mare, preponderenţa activităţilor industriale, existenţa unei diviziuni sociale a muncii în

numeroasele ocupaţii specializate, organizarea socială bazată pe deviziunea socială a

muncii şi pe structura ei socială, reglementarea ei instituţională, formală a relaţiilor

sociale, importanţa scăzută a relaţiilor de rudenie, relaţii de intercunoaştere reduse,

91

goldist este denumirea dată celor care sprijină proiectul companiei Roşia Montană Gold Corporation sau

lucrează pentru RMGC.

Page 47: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

raţionalizarea vieţii sociale”92

. Roşia Montană nu se potriveşte descrierii comunităţii

urbane. Industrializarea a existat la Roşia Montană, mineritul practic la Roşia Montană a

fost un minerit industrial în ultima parte a secolului XX cu exploatări masive ale aurului

şi argintului, la Roşia Montană a existat o industrie care angrena populaţia de la Roşia

Montană şi din apropriere în procesul tehnologic. Relaţii de intercuoaştere nu sunt reduse,

locuitorii de la Roşia se cunosc între ei, îşi ştiu istoriile unul altuia, numărul locuitorilor

mic. Se pierd caracteristicile comunităţii rurale dar se poate spune că se urbanizează doar

în sensul în care nu se poate vorbi de rural şi atunci am spune că este urban. Se mai află

la Roşia Montană o comunitate? În sensul în care viaţa comunităţii înseamnă împărtăşiri

ale unor interese, credinţe, norme de viaţă, nu mai există o comunitate la Roşia Montană.

IV.2.Minerit

Toţi sunt legaţi de minerit, sunt foşti angajaţi ai minei care s-a închis în 2006 sau

sunt angajaţi ai Gold-ului, vorbesc despre minerit. „La mină lucra 90% din Roşia

Montană. S-a închis în 2006 şi de atunci trăim din plăţile compensatorii pe 2 ani. Se

termină anu ăstă în iulie”(I.C. 47) Mineritul era principala sursă de venit. De minerit se

leagă şi folclorul locului :”erau poveşti, le ştiu şi io de la bătrâni că erau care găsiseră aur

şi care plecau cu 3 căruţe la Aiud: una pentru pălărie, una pentru baston şi-n a treia era şi

omu”(I. B. 67 ani). Acum curţile celor care au vândut teren în Roşia Montană şi

proprietăţi au maşini germane scumpe adăpostite în garaje. Am plecat la Roşia Montană

legând-o de ceva ce ştiam sigur: minerit. Ce înseamnă mineritul pentru locuitorii din

Roşia Montană. Toţi intervievaţii stiu istoria locului, ştiu că la Roşia Montană s-a făcut

minerit de două mii ani, că există nişte galerii, pecare unii dintre ei le-au săpat ca angajaţi

ai RMGC pentru descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic. Tradiţia

mineritului în zonă ar fi o sursă de legitimare a proiectului minier de la Roşia Montană.

Un banner pus pe una dintre clădirile aparţinând Gabriel Resources spune: „Roşia

Montană există datorită mineritului! Ajutaţi-ne să păstram tradiţia o tradiţie de valoare în

muntii Apuseni: Mineritul”. Max Weber, identifică trei surse ale legitimităţii: charisma,

tradiţia şi legitimitatea bazată pe lege. Legitimitatea oferită astfel proiectului ar fi una de

tip istoric. Locuitorii de la Roşia Montană sunt împărţiţi iarăşi în funcţie de opţiunea pe

92

Idem 42

Page 48: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

care o au în ceea ce priveşte proiectul, însă majoritatea, atât cât se poate vorbi de o

majoritate într-o cercetare calitativă, susţine că Roşia Montană fără minerit nu se poate.

Diferenţiele se constituie la nivelul la care aprobă sau nu proiectul, în sensul în care

mineritul îl face sau nu compania Gabriel Resources, doar Soros şi Alburnus Maior

propun strategii de dezvoltare prin agricultură şi turism, iar unii membri din Alburnus

Maior leagă Roşia Montană de minerit şi susţin că aurul trebuie exploatat.

„Fără minerit nu se poate. Dacă n-ar mai exista minerit, populaţia ar avea de

suferit. Nu se poate trăi din agricultură, zootehnie, eventual doar o muncă în plus, cu un

caş şi cu un lapte pe care-l mănânci. Doar muncă eventual. Vacile sunt scumpe, nu câştigi

nimic. Să zici poate că te mai delectezi. Numai mineritul rămâne”(I.P. 48 ani). Toţi cei pe

care i-am intervievat aduc în discuţie alternativele: turismul şi agricultura şi găsesc

mineritul ca soluţie pentru economia din Roşia Montană dar nu cu Roşia Montană Gold

Corporation. Unii vor minerit de durată: „Mineritul? Ar fi cam minerit. Dacă ar fi de

durată, dar nu e de durată, 10-15 ani nu e de durată, ne-ar da de lucru 10 ani. Dupa 10 ani,

ce se întâmplă după 10 ani. Miza e să scoţi totul, să muţi o vatră de 2000 de ani, cum, nu

prea văd. Dacă ar exploata pe durata ar fi mai bine. Agricultură nu se poate. Turismul.

Creşterea animalelor. Turismul ar fi pe primul plan. Mai sunt variante dar trebuie

finanţate şi apoi Gold-ul are majoritatea locuinţelor (I.C. 47 ani). „Mineritul de lungă

durată, dar compania să dispară. Nici pentru 15 înainte să trăiască toată lumea de acum

înainte să aibă în continuu ce să lucreze. Cei ce rămâ ce mai fac? Nu mă pot gândi că

agricultură nu se poate, înainte vreme erau animale, stăteau în drum. Zona este bună

pentru animale mai puţin cianura. Şi turism. Bucureşteni care au venit, şi-au luat case dar

s-au săturat şi au vândut”(I.B. 67 ani) „Tradiţia mineritului există. Dacă nu reuşeste

Eurogoldul reuşeşte Soros. Exploatare va fi. Localitatea este una dintre primele exploatări

miniere, de pe vremea Imperiului Roman. Poate fi o zonă turistică, localitatea e autentică,

ceea ce rămâne e autentic, Eurogoldul nu afectează zona istorică, se păstrează, bisericile

de sus nu sunt afectate. Pentru agricultură nu există tradiţie, nu s-a trăit din

agricultură.”(T .P. 45 ani). „Mineritul este cea mai viabilă alternativă în momentul de

faţă. Datorită muncii am intrat în contact cu fonduri şi cu proiecte, ştiu ce înseamnă

fonduri de preaderare şi aderare. Nu ştiu dacă pot fi accesate, condiţiile aderării sunt

foarte drastice. N-am văzut o dezvoltare nici măcar satisfăcătoare a accesării fondurilor

Page 49: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

de aderare. Alte alternative nu văd.”(S.E. 37 ani). Fără minerit cei mai mulţi nu văd

localitatea, aurul există şi trebuie exploatat şi la Roşia Montană, „oamenii asta au făcut,

au scos aurul din pământ.”(M.C. 53 ani). Alternativa este dată de exemplul personal al

liderului de la Alburnus Maior: turismul şi agricultura, minerit sub nicio formă. „Când

îmi spun că vor să muncească eu le zic să vină cu mine la vaci. Eu din asta trăiesc. Se

poate trăi dintr-o fermă. Singura soluţie e mineritul, e cea mai mare tâmpenie. Creşterea

de animale, turism, diversitate de ocupaţii ca-n orice alte zone, investiţii în pensiuni. Eu

nu voi depinde niciodată de guvern. Minerii s-au trezit cu boli profesionale. Eu la Roşia

Montană nu vreau un turism industrial, ceva mai mic, cu pensiuni. Şi festivalul de

promovare a zonei şi a luptei „Salvaţi Roşia Montană”, „FanFest” vreau să-l fac mai

mic, să-l fac un festival ecologic” (E.D. 42 de ani). La Roşia Montană, din cei intervievaţi

un singur om nu crede în minerit, crede în turism şi agricultură, ferme şi pensiuni. O zonă

autentică, cu un muzeu al mineritului. Are deja o pensiune în construcţie, e bucuros că a

cazut Planul de Urbanism General care transforma toată zona în zonă minieră şi nu

permitea dezvoltarea altei industrii în zonă. Planul turistic al zonei, fără minerit, cu ferme

şi pensiuni ale localnicilor, pare o exotizarea a turismului la Roşia Montană, o

transformare a Roşiei Montane în muzeu de mineri.

Despre comunitate nu mai poate fi vorba la Roşia Montană, legăturile care

formează o comunitate cad la Roşia Montană. A existat tentaţia de a aplica criteriile

comunităţii rurale, ele nu există, iar din ceea ce înseamnă comunitate urbană doar

industrializarea există la Roşia Montană, care de fapt nu mai există nici ea pentru că nu

mai există nicio industrie la Roşia Montană. Mineritul, comunitate de mineri, aşa îmi

defineam eu Roşia Montană înainte de teren. Roşia Montană nu este comunitate, atunci

se poate pune un semn al egalităţii între Roşia Montană şi minerit? Da, pentru mulţi

dintre cei intervievaţi, mineritul are o istorie la Roşia Montană, ei au lucrat în mină, iar

aurul de la Roşia trebuie exploate, de Roşia Montană Gold Resources sau de altcineva.

Roşia Montană înseamnă minerit şi în percepţia localnicilor, ceea ce nu trebuie confundat

cu afirmaţia că Roşia Montană înseamnă minerit făcut de Gabriel Resources la Roşia

Montană.

Page 50: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

IV.3.Conflictul

A doua subtemă a interviurilor efectuate la Roşia Montană o constituie conflictul.

Din afara Roşiei Montane se vede un singur conflict: comunitate versus RMGC. Stabilim

aşadar că nu se mai poate vorbi de comunitate. Între cine este conflictul de fapt? Între

Alburnus Maior şi Roşia Montană Gold Corporation care şi-au atras de partea lor

locuitori din Roşia Montană. Am definit mai sus conflictul ca: „o situaţie în care actorii

folosesc comportamentul conflictual unul împotriva celuilalt pentru a-şi atinge scopurile

lor incompatibile sau pentru a îşi exprima ostilitatea”93

. Ostilitatea este definită ca un

sentiment, ce ţine de iraţionalitate. Conflictul între scopurile intereselor stabileşte omul ca

fiinţă socială raţională. Există un conflict: Alburnus Maior împotriva RMGC, conflict

care se naşte din incompatibilitatea scopurilor. Scopul Alburnus Maior este apărarea

proprietăţilor „să-mi apar casa şi pământul este tot ce mă interesează”, spune preşedintele

Alburnus Maior,Alburnus considerându-se o asociaţie de proprietari în primul rând

membrilor ei împotriva Roşia Montană Gold Corporation ce are ca scop realizarea

proiectului minier de extragere a zăcământului aurifer de suprafaţă de la Roşia Montană.

Astfel se constituie doi poli ai conflictului, conflict în care indivizii se plasează de o parte

sau de alta. În zonă mai exactă două ONG-uri, a căror imagine se confundă: Pro Roşia

Montană şi Pro Dreptatea. Despre Pro Roşia Montană ştim că este condus de doctorul

comunei, şi că are statul unui sindicat minier, fiind cunoscută şi ca „asociaţia doctorului”

sau „doctorii cu ai lui”. Despre Pro Dreptatea informaţii nu există, nu au un sediu.

Ambele asociaţii sunt în schimb cunoscute ca ONG-uri care sprijină proiectul minier de

la Roşia Montană.

Există un conflict al Alburnus Maior cu RMGC exprimat şi asociat RMGC-ului,

cu „goldiştii”, există un conflict al „goldiştilor” cu Alburnus Maior, la nivelul populaţiei

din Roşia Montană. Conflictul Alburnus Maior cu RMGC este vizibil în procesele şi

acţiunilor menite să stopeze acţiunile de demarare a proiectului minier, deşi „toate

procesele pe care le-a câştigat Alburnus împotriva companiei sunt procese câştigate

împotriva statului”(E.S 37 ani). Cei care se opun proiectului şi mineritului la Roşia

Montană sunt cei care au surse alternative mineritului de venit: preşedintele Alburnus

93

idem 63

Page 51: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Maior, proprietarii unuia dintre magazine, cei care iau oameni în gazdă practicând un

turism subdezvoltat, antreprenori care şi-au dezvoltat mici afaceri, construcţie cabane,

farmacie privată. Ceilalţi, chiar şi membri Alburnus Maior admit posibilitatea mineritului

la Roşia Montană, doar că pe termen lung. Pentru oamenii care se opun, la o simplă

analiză cost beneficii, costul plecării este mai mare decât cel al luptei împotriva RMGC.

Ei sunt oamenii care deţin cele mai arătoase case din Roşia Montană, iar pentru

companie, casa nu contează, „compania face o ofertă, ea nu negociază”(E.S. 37 ani),

contează eliberarea terenului pentru ca nimeni să nu mai rămână în zona afectată. Astfel

preţul, pe care l-ar obţine de la companie nu va compensa pierderea unei locuinţe destul

de costisitoare dar şi pierderea afacerii din zonă, sursă de venit, iar profitabilitatea unei

afaceri într-o altă zonă nu poate fi garantată.”Astfel, se defineşte scopul: păstrarea

proprietăţii de la Roşia Montană. Cei care au vândut vorbesc despre companie în termenii

unei şanse oferite „aveam fetele la şcoală, pe mine mă disponibilizaseră de la mină. Cine

le plătea şcoala? Cu banii de la Gold le-am plătit şcoala, le-am ajutat să termine,

aşa...”(S.N. 50 ani). Pentru cei care sprijină proiectul de la Roşia Montană, motivul

pentru care o fac, este că scopul lor este obţinerea unui loc de muncă şi nu ezită să pună

în paralel compania Roşia Montană Gold Corporation cu asociaţia Alburnus Maior şi să

întrebe retoric ce le-a oferit Alburnus Maior. „Niciunii nu's corecţi dar oamenii s-au

descurcat după Gold.” (R.M. 39 ani) „De ce n-au făcut cursuri, Goldu' măcăr nişte cursuri

pentru oameni a făcut, Gold le-a plătit şcolarizarea la copii. Alburnus n-a făcut nimic.

Doar pentru ei. „(S.N. 50 ani)

Conflictul cu alte grupuri contribuie la stabilirea şi reafirmarea identităţii

grupului, spune mai departe Coser. Conflictele au, pentru Coser, două funcţii productive:

“în primul rând duc la crearea şi modificarea legii şi în al doilea rând aplicarea noilor

reguli duce la creşterea structurilor insituţionale care se centrează pe întărirea noilor

reguli şi legi”94

. „Noi numai am exploatat greşelile pe care le-au făcut ei. De multe ori ne-

am pus în poziţia lor. Ce-ar face ei.”(E.D. 42 ani). „Au murit oameni după ce au plecat.

Oameni bătrâni care n-au putut suporta, le-au vândut copiii casele pentru bani, şi ei nu s-

au adaptat. S-ar întoarce dar nu au unde. Asta a făcut Goldu'”(E.C. 54 ani) „Cu Alburnus

94

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois, 1954 p. 151

Page 52: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Maior am avut mare noroc. Şi au luptat, au crescut preţurile la case şi au venit cu soluţii.

Pro Dreptatea e pentru Gold şi nu pentru localnici. Majoritatea sunt angajaţii companiei,

localnici nu. Susţin mineritul pentru că e rentabil şi pentru că sunt plătiţi de Gold. Pro

Roşia? Tot ale Goldului. Aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Liderul de sindicat de la Gold a

lucrat cu Pro Dreptatea, lucrează în continuare”(I.C. 47 ani); „3 familii de goldişti(...),

deja faci alergie la goldişti, nu mai suport oamenii care se angajează la Gold”(C.C. 30

ani) „Alburnus ne reprezintă interesul, Soros, Greenpeace, toate sunt cu comuna. Nu

contează ce vor. Treaba e că ţin Comuna. Nu sunt membru, am semnat multe hârtii pentru

ei”(I.B. 67 ani). Dintre susţinătorii Alburnus, cei care sprijină Alburnus necondiţionat

sunt cei care au propria afacere în comună, care nu ar beneficia de pe urma proiectului.

Membrii Alburnus, ale căror venituri provin din plăţile compensatorii nu au acelaşi

sprijin necondiţionat pentru ei, însă se situează în opoziţie faţă de Pro Dreptatea şi Pro

Roşia Montană, asociaţiile care susţin proiectul minier şi asta dă grupului coeziune,

definindu-se prin conflictul cu ceilalţi actori, în sensul în care Coser95

gândeşte coeziunea

ca o funcţie a conflictului.

Pe de altă parte, cei care susţin proiectul minier: „Niciunii nu's corecţi, pe

interese. Ei zic că nu primesc bani. Nu ne-au ajutat, să ne angajaze! Dar oamenii s-au

descurcat după Gold. Toate asociaţiile nu e pentru roşieni.Toţi aprovizionează Goldu', îşi

închiariaseră casele, acum le-au închiriat la Soros(referire la casa în care Soros îşi are

acum sediul). Mai demult Goldu' doar de la ei cumpăra. ”(S.N. 50 ani); „Acum sunt 100

de oameni disponibilizaţi, de ce nu ne dau ei de muncă? O sa iasă cu bătăi. S-au certat

între ei(referire la Zenu Cornea şi Eugen David. Primul este fostul vicepreşedinte al

Albunus Maior iar al doilea preşedintele actual al Alburnus Maior). Acum îşi scot ochii

între ei care a luat mai mult.”(R.M. 49 ani) „Alburnus Maior nu ia legătura cu nicio

instituţie. Ne implică fără să fim întrebaţi. Eurogold nu ne-au băgat în niciun scandal pe

când Alburnus ne-au băgăt în scandaluri de două ori, am fost acuzaţi că simpatizăm cu

Eurogold, acuzaţii bazate pe faptul că nu vorbim în nume de rău Eurogold. Când am venit

aici, Eurogold ne-au dat Eurogold o maşină pentru transporturile bunurilor. Eurogold a

renovat acoperişul bisericii. Şi la casa parohială ne-au ajutat foarte mult pentru reparaţii.

Alburnus nimic”(T.P. 45 ani) „Doamne ţine Goldu' ăsta! De pe urma lor mai câştigăm.

95

95

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois, 1954

Page 53: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

De la Alburnus nimic.” (25 ani), „Alburnus Maior, părerea mea, este o asociaţie care are

un scop, nişte obiective şi foloseşte orice mijloace să ducă la îndeplinere acel scop, să-i

ducă pe oameni de aici. Până la urmă apără interesele membrilor. La fiecare eveniment

de-al lor eu n-am văzut decât 30 de persoane. Câteva familii. I-am auzit că au declaraţi

300 de familii. În Pro Roşia, sunt membri cu adeziune 400. Majoritatea sunt persoane din

Roşia. Asociaţia şi-a concentrat activitatea pe sprijinirea populaţiei, pe revitalizarea

mineritului în zonă. Şi Pro Roşia Montană şi Pro Dreptatea doresc să menţină locurile de

muncă, pe primul plan comunitatea locală. Pentru activitatea Soros la nivel naţional tot

respectul, dar ce face aici la Roşia, e nedemn, pentru ce încearcă la Roşia. Alternativele

n-au dus la nimic concret, veşnica scuză: nu pot acţiona din cauza proiectului.”(S.E. 37

ani).

Conflictul aşadar există, nu se vorbeşte despre o manifestare violentă a lui, dar

conflictul scopurilor locuitorilor de la Roşia Montană există, el vine din sentimentul unei

nedreptăţi înfăptuite la nivelul bogăţiei, al repartiţiei resurselor. Scopurile unei părţi care

se opune proiectului sunt incompatibile cu scopurile altei părţi, partea care este de acord

cu proiectul. Cei care se opun proiectului, sunt împărţiţi pentru care câştigurile sunt mai

mare şi ar fi mai mari decât dacă ar fi realizat proiectul şi cei pentru care, o exploatare

care durează 15 ani este o exploatare de scurtă durată din care nu ar avea de câştigat, ci ar

pierde prin efectele proiectului după cei 15 ani. Pentru cei care sunt de acord cu

exploatarea Roşia Montană Gold Corporation la Roşia Montană, proiectul înseamnă un

câştig mai mare decât ceea ce se întâmpla în momentul în care a fost derulată cercetarea.

Pentru această parte implicată în conflict, RMGC înseamnă locuri de muncă,

infrastructură, ceea ce înseamnă un câştig mai mare decât lipsa totală a acestora. Astfel

identificăm conflictul la Roşia Montană: actori cu comportament conflictual unii

împotriva celorlaţi pentru a-şi atinge scopurile. Sursa conflictului este bogăţia, exprimată

prin câştigurile de pe urma realizării proiectului sau nerealizării proiectului şi astfel

scopurile lor devin: împiedicarea proiectului minier sau realizare proiectului minier.

Conflcitul în aceste două tabere conferă grupurilor coeziune, şi ignorarea conflictelor din

interiorul grupului, deşi putem vorbi de un conflict între Soros şi Albunurs. Conflictul

este motivat uneori printr-o altă sursă a bogăţiei: pământul. „În antichitate, cea mai

Page 54: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

importantă resursă era pământul, sursa prestigiului şi a puterii. Deşi nu mai este la fel de

important, pământul continuă în unele părţi să fie o sursă a multor conflicte”96

, „să-mi

apar casa şi pământul este tot ceea ce mă interesează”, afirmă preşedintele Alburnus

Maior, însă pământul şi dreptul de proprietate invocat, este tot variabilă ce descrie

bogăţia ca sursă a conflictului la Roşia Montanp.

Pentru Coser, Conflictul cu alte grupuri contribuie la stabilirea şi reafirmarea

identităţii grupului, spune mai departe Coser. Conflictele au, pentru Coser, două funcţii

productive: “în primul rând duc la crearea şi modificarea legii şi în al doilea rând

aplicarea noilor reguli duce la creşterea structurilor insituţionale care se centrează pe

întărirea noilor reguli şi legi97

. Astfel, prin numeroasele procese duse de Alburnus Maior

împotriva Roşia Montană Gold Corporation, s-a ajuns la sesizarea unor nereguli, „noi nu

am făcut decât să exploatăm greşelile lor”(E.D. 42 ani), „dacă ar veni cineva acum să

facă alt proiect, după toate neregulile sesizate de noi, ar face un proiect...n-ar avea ce să-i

reproşezi.” Astfel, prin procesele câştigate de Alburnus Maior, sunt corectate neregulile

din proiectele RMGC, în acelaşi timp se încearcă crearea unui cadru legal:”Coaliţia

Anticianuri” încearcă adoptarea unui proiect de lege care să interzică folosirea cianurilor

în industria minieră în România.

IV.4.Costul Social

Costul Social, era descris de Coase, ca şi cost al unei acţiuni al unui actor A care

îl răneşte pe actorul B, printr-o acţiune. Se poate vorbi de costuri sociale ale mineritului,

ale activităţilor industriale, dar în Roşia Montană, în acest moment nu se mai desfăşoară

activităţi industriale. Costurile sociale într-o zonă minieră sunt asociate bolilor

profesionale, poluării, dar nu despre asta vorbesc interviurile. Interviurile vorbesc despre

lipsa locurilor de muncă, despre lipsa infrastructurii, lipsa profesioniştilor, lipsa

serviciilor sociale şi pentru asta învinuiesc conflictul de la Roşia Montană, stagnarea. Se

poate aşadar vorbi despre un cost social al conflictului la Roşia Montană? Interviurile

vorbesc de un astfel de cost social, mai degrabă decât de un cost social al unei activităţi

96

idem 67 97

Coser, A. Lewis, “The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois, 1954 p. 151

Page 55: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

întreprinse la Roşia Montană. Actorul care impune acest cost social care prin conflictul

cu RMGC şi prin procesul câştigate împotriva RMGC, împiedică dezvoltarea proiectului

minier. Astfel, Alburnus Maior devine actor A care îl afectează pe actorul B. Identificăm

totuşi o reciprocitate a costurilor sociale: pentru că prin Planul de Ubanism General şi

Planul de Urbanism Zonal, întreprinzătorilor nu le este permis să se dezvolte şi astfel şi

actorul B, impune costuri externe actorului A, în sensul câştigurilor pe care le-ar avea.

Voi încerca, prin interviurile realizate să identific costurile sociale la Roşia Montană şi

actorii care le impun.

1„Deşi au fost luate măsuri de protecţie socială, oraşele afectate în urma dezafectării

minelor au suferit de o rată a şomajului mare, declin al infrastructurii locale şi serviciilor

sociale.”98

Şomajul nu are încă o rată mare la Roşia Montană pentru că plăţile

compensatorii prevăzute pentru doi după închiderea minei de la Roşiamin,nu s-au

încheiat, însă în momentul în care acestea se vor încheia, şomajul va avea un boom în

Roşia Montană, ducând la efecte şi mai grave. Roşia Montană, am constatat în urma

interviurilor realizate, nu face excepţie de la acest model al localităţilor miniere, unde

mina, principalu anagajor, a fost închisă. Majoritatea oraşelor miniere erau mono

industriale şi asftel impactul închiderii minelor a fost unul foarte mare a dus nu doar la

pierderea slujbelor din industria minieră ci şi l pierderea slujbelor în industiile secundare,

spune acelaşi raport al Băncii Mondiale asupra efectelor mineritului în România.

Pe de o parte, pentru, cei care se opun proiectului, identifică ca şi actor A pe

Roşia Montană Gabriel Resources: „au trecut pe lângă Roşia Montană atâtea fonduri,

Phare, Saphard, banii nu au fost folosiţi. Eu am cerut autorizaţie de construcţie pentru o

pensiune şi nu mi-au dat-o” , „câte comune din România nu au aur? Ba mi se pare că sunt

mai dezvoltate.”(E.D. 42 ani), „Tinerii au plecat, bătrânii trăiesc din pensie, restu din

ajutor, cât o mai fi”(I.B. 67 ani), În Roşia Montană, de 10 ani, lumea aşteaptă să se

întâmple ceva. Aici suntem blocaţi cu PUG-ul, problema e că PUG99

-ul împiedică

dezvoltarea turismului”(C.C. 30 ani), „Oamenii trăiesc din ajutor de şomaj, aşteptăm

98

Edited by Couduel Aline, Dani A. Anis, Patenostro Stefano, “Poverty and Social Impact Analysis of

Reforms. Lessons and Examples from Implementation.” The International Bank for Reconstruction and

Development, 2006, Washington DC. p. 339 99

Planul de Urbanism General care transfomă Roşia Montană în zonă minieră.

Page 56: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

turiştii să facem zonă turistică. Promisiuni există. Soros a luat câteva case să le

restaureze, din cele care nu le-a cumpărat Goldu', da' acum să vedem, cu proiectu' ce se

întâmplă, dacă le-ar dârma, de ce să le refaci. Suntem blocaţi, trebuie să se întâmple

ceva”. (I.C. 47 ani). Nu se pune aşadar problema costurilor sociale de pe urma exploatării

miniere, pentru că în prezent ea nu a fost demarată, se pune problema costurilor rămânerii

pe loc: şomaj crescut, servicii proaste „nu avem un doctor aici în comună, noi zicem că

avem doctoru' nostru, al săracilor, care e veterinarul şi doctorul bogaţilor, de la Pro Roşia,

care e dentist de fapt”(E.D. 42 ani). Pentru această parte a populaţiei, actorul care îi

afectează este Roşia Montană Gold Corporation, pentru că ei nu doresc minerit în zonă,

se opun dar nu se pot dezvolta pentru că Roşia Montană Gold Corporation nu a renunţat

la proiectul său din zonă şi continuă să lupte pentru realizarea acestuia, blocând, cred cei

care se împotrivesc activităţii RMGC, dezvoltarea zonei care are potenţial turistic şi

agricol.

Pentru cei care îşi doresc dezvoltarea proiectului minier, Alburnus Maior este

actorul care le provoacă daune celorlalţi. Problemele sunt aceleaşi: şomajul crescut din

zonă, infrastructura proastă, lipsa serviciilor sociale probleme pentru care acţiunile

Alburnus Maior sunt de vină, pentru că aceştia prin procesele intentate RMGC au reuşit

să întârzie implementarea proiectului, sau poate chiar să-l oprească ceea ce nu va duce

decât la o agravare a situaţiei de la Roşia Montană. „O să lucrez la negru, nu am ce să fac,

am mai lucrat şi vara trecut. Acum de la Gold dau afară, 100 de oameni, n-o sa mai

angajeze, unde o să muncim? Alburnus ce-a făcut? La 20-50 km s-a lucrat cu cianură,

există un risc să-ţi cadă o cărămidă în cap, aşa, o să murim de foame. ”(I.P. 48 ani),

„Turismul nu... Nu condamn Goldu' că pleacă, Alburnus nu face nimic, da... Am lucrat

vara trecută la Gold, mai aveam nevoie de 4 luni pentru şomaj, m-au dat afara, pentru ce

să mă ţină dacă n-are nevoie de oameni... o să plece. Noi o să rămânem, nu ştiu ce o să

facem, numai laptele pentru copii e 5 milioane pe lună” (P.V. 25 ani), „Alburnus oferă

doar sprijin moral, puteau să iasă cu ceva pe piaţă. Ei au enorm de puţini simpatizanţi şi

atunci s-ar depărtat de ei. Eurogoldul a ajutat mulţi oameni, Alburnus nu, Alburnus n-au

făcut decât să împiedice compania...un lucru bun au făcut, au luptat şi au obţinut un preţ

mai mare pe case”(T.P. 45 ani ), „Eu sunt conştient că oamenii pleacă. Mai sunt la mine,

Page 57: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

aici 11 din 85 care n-au vândut, dacă ar fi zis nu vindem şi au vândut, ar fi fost un şoc,

aşa m-a obişnuit, mai pleacă unul ( F. D. 74 ani) , „Ce se întâmplă cu zonele rurale unde

economia e slabă sau nu există? Oamenii vor pleca la cules de căpşuni, la baby sitting...

Acum trăiesc din salarii compensatorii pe care le primesc pentru doi ani, pentru că unii au

reuşit să încetinească avizarea acestui proiect.” (S. E. 37 ani) „Tineret fost la Roşia da' or

plecat. Ce să facă aici? Poate dacă era mina, aşa...cu ce să trăieşt? Trebuie să lucri până-ţi

sar capacele şi tot nimic nu câştigi.”(S.N. 50 ani). Costurile sociale aceleaşi ca şi în cazul

anterior cu un mult mai mare accent pe şomaj şi lipsa veniturilor. Actorul A care răneşte

actorul B este de această dată Alburnus Maior. Alburnus Maior este cel care crează daune

asupra celorlaţi pentru că proiectul nu se poate realiza, pentru că a fost încetinit.

Remarcăm aşadar aici, o reciprocitate a costului social, pentru a înlătura răul

asupra unui actor trebuie înlăturat celălalt actor, ceea ce îl va afecta. Pentru a înlătura răul

efectuat asupra categoriei celor care se împotrivesc proiectului şi doresc turism şi

agricultură, vom îndepărta proiectul minier şi îi vom afecta pe cei din urmă şi reciproc,

pentru a înlătura răul făcut asupra grupului care este de acord cu proiectul, trebuie

înlăturat grupul Alburnus Maior ceea ce îi va afecta pe ei. Coase spune că soluţia va fi

luată prin ceea ce este mai rentabil, va fi aleasă varianta prin care se pierde mai puţin şi se

câştiga mai mult, scopul meu nu este de a propune o variantă însă în această lucrare.

Momentan la Roşia Montană, există costuri sociale. Cine le provoacă însă? Unii spun că

Alburnus Maior, alţii că RMGC. Este vorba însă de costul social al conflictului de la

Roşia Montană, a stagnării în care nu se ia nicio decizie. Orice decizie, devine astfel mai

bună, pentru că din costurile sociale ale conflictului, ambele părţi suportă aceste costuri

ceea ce este însă mai puţin decât o parte care pierde ceva de pe urma realizării uneia

dintre propuneri: fie că este vorba despre propunerea de turism şi agricultură sau

proiectul minier. Astfel, conflictul de la Roşia Montană , este un conflict urmat de

costuri: costuri sociale.

Page 58: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Concluzii teoretice în urma cercetării la Roşia Montană

Pentru a formula concluziile acestei cercetări, voi aplica modelul „grounded

theory”, al teoriei întemeiate fundaţional, teoriei elaborate pe baza cercetărilor calitative

pornind dinspre realitatea empirică a terenului către teoretizare. Am definit în capitalolul

„Metodologie”, „teoria întemeiată fundaţional” „În modelul de cercetare condus de

teorie, teoria cercetătorului este subiectul interviului iar subiectul se află acolo să

confirme sau să falsifice teorie, şi mai mult, să o rafineze.” 100

În teoria întemeiată

fundaţional cercetătorul va intra în lumea cercetării fără nicio ipoteză.”101

Astfel am

pornit de la 21 de interviuri efectute în Roşia Montană, fără ipoteză dar cu o întrebare:

Ce se întâmplă la Roşia Montană cu proiectul minier? Am efectuat 21 de interviuri

construite în jurul ideilor de comunitate, conflict şi cost social. Am observat apoi prin

citirea, clasificarea interviurilor că de fapt ceea ce oameni enumerau ca şi cost social nu

avea nicio legătură cu proiectul minier de la Roşia Montană, pentru că nu se derulează în

prezent nicio exploatare minieră la Roşia Montană, era ori Alburnus ori Roşia Montană

Gold Corporation de vină pentru efectele stagnării şi consecinţele sociale ale acestora. De

fapt, toţi cei cu care am vorbit enumerau aceleaşi efecte sociale negative.

Am formulat cadrul conceptual de analiză, pentru a defini ceea ce înţeleg prin

fiecare termen: comunitate: pentru comunitate am folosit, definiţia lui Ioan Mihăilescu şi

distincţia comunitate rurală şi comunitate urbană. Am aplicat descrierile amebelor tipuri

de comunităţi la Roşia Montană şi am constatat că Roşia Montană nu poate fi considerată

nici comunitate rurală şi nici comunitate urabană. Ba chiar mai mult, am constatat că la

Roşia Montană nu se mai poate vorbi despre comunitate, se poate vorbi de comunitatea

100

Pawson Ray, „Theorizing the Interview” The British Journal of Sociology, Vol. 47, No. 2 (Jun., 1996),

p. 295-314, p 299 101

Newman Isadore, Benz R. Caroline, , „Qualitative-Quantitative Research Methodology: Exploring the

Interactive Continuum”, Southern Illinois University Press, 1998. p. 61

Page 59: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

celor care susţin proiectul şi comunitatea celor care se împotrivesc proiectului, prin

referiri la sensul antropologic al pronumelor „noi” şi „ei” ce crează apartenenţă identitară.

Următorul concept utilizat este cel al conflictului pe care l-am definit utilizând

concepţia lui Otomar J. Bartos, Wehr Paul în “Using Conflict Theory”. Analizând

interviurile am observat că la Roşia Montană există conflictul, aşa cum este definit de

Otomar J. Bartos şi Wehr Paul. Sursa conflictului este bogăţia şi repartiţia nedreaptă, unii

exprimă bogăţia în pământ din a cărui apărare îşi fac scop, iar pentru alţii lipsa oricărui

câştig în acest moment este sufficientă încât viitorul câştig să îi motiveze în această

situaţie conflictuală.

„Costul social” este şi el definit în capitolul metodologie. Aplicat în Roşia

Montană, am observat existenta unui cost social, dar prin interviuri am realizat că, pentru

o parte, de costurile sociale o parte a conflictului iar ei sunt cei care le suportă şi

reciproc.Am constat că este vorba de un cost social al stagnării, cauzate de conflict, de

lipsa unei soluţii. Chiar dacă acest conflict nu este unul cu pierderi directe şi vizile, el este

un conflict, iar pierderile care par, indirect, există, astfel conflictul, rezultat al

incompatibilităţii scopurilor celor două tabere, devine actorul care impune costuri asupra

populaţiei rămase în Roşia Montană. Astfel, mi-am permis să elaborez pe baza acestei

analize: teoria costului social al conflictului, al conflictului exprimat prin

incompatibilitatea scopurilor.

Am observat prin cele 21 de interviuri efectuate o repetativitate a răspunsurile

atunci când vine vorba de ceea ce se întâmplă în prezent la Roşia Montană: un conflict

între două părţi ale căror scopuri sunt incompatibile. Costul social identificat aşadar la

Roşia Montană este unu al conflictului şi nu al unei activităţi industriale. Există o

reciprocitate a costului social, în general dar şi a costului social al conflictului: prin

eliminarea actorului A(oricare ar fi el, Alburnus Maior sau Roşia Montană Gold

Corporation), actorul B are de suferit, aici nefiind vorba doar de actorul B în sine cât şi de

cei care susţin aceşti actori în satul Roşia Montană. Consider însă că prin alegerea unui

actor A sau B, costul social se reduce. Am remarcat că toţi cei cu care am vorbit

identifică costuri sociale, însă cu actori diferiţi. Aşadar, ambele tabere suferă costuri de

pe urma acestui conflict. Prin alegerea unui singur actor, şi nu a ambilor actori care să

impună costuri asupra localităţii Roşia Montană, se reduce astfel costul social asupra unei

Page 60: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

părţi: fie susţinătorii actorului A fie suţinătorii actorului B, ceea ce, în termenii anaizei lui

Coase este mai profitabil decât situaţia prezentă. În concluzie aşadar la Roşia Montană,

costurile sociale există, iar ele sunt rezultatele conflictului şi nu al unei rezultatul unui

singur actor, decât în condiţiile în care se poate despre acest actor fiind: conflictul de la

Roşia Montană.

Răspunsul a fost elaborat pe baza unor principii ale teoriei numită „teoria

întemeiată fundaţional”. În concluzie, întrebarea care constituie obiectul acestei lucrări îşi

găseşte răspunsul: există un cost social al conflictului în satul Roşia Montană, răspuns

găsit utilizând analiza a 21 de interviuri.

Page 61: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

BIBLIOGRAFIE

Bannon Ian, Collier Paul, „Natural Resources and violent conflict. Options and Actions”,

The World Bank, Washington DC, 2003

Bartos J. Otomar, Wehr Paul „Using Conflict Theory”, Cambridge University Press,

2002

Chelcea Septimiu, „Tehnici de Cercetare Sociologică”, Ed. Facultăţii de Comunicare si

Relatii Publice “David Ogilvy”, Bucureşti, 2001

Coser, A. Lewis, „The Functions of Social Conflict”, The Free Press, Glencoe Illinois,

1954

Coudouel Aline, Dani A. Anis, Paternostro Stefano „Poverty and Social Impact Analysis

of Reforms .Lessons and Examples from Implementation”, The International Bank for

Reconstruction and Development, Washington DC, 2006

Crano D. William, Brewer B. Marilynn „Principles and Methods of Social Research”,

Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, 2002

Feagin Joe. R. ,“Social Problems, A Critical Power-Conflict Perspective”, New Jersey,

1986

Francois de Singly, Blanchet Alain, Gotman Anne, Kaufmann Jean Claude „Ancheta şi

Metodele ei”, Polirom, Iaşi, 1998

Grinnell M. Richard , Unrau Yvonne A, „Social Work Research and Evaluation: Quantitative and

Qualitative Approaches” Oxford University Press,New York, 2005

Hare A. Paul „Social Interaction as Drama. Applications from Conflict Resolution” ,

Sage Publications , Beverly Hills, California, 1985 Klandermans Bert, Staggenborg Suzanne „Methods of Social Movement Research”, University of

Minnesota Press Minneapolis ,London. 2002

Mărginean Ioan “Proiectarea Cercetării Sociologice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000

Mc Mahon Gary, Remy Felix, “Large Mines and the Community. Socioeconomic and

Environmental Effects in Latin America, Canada and Spain”, World Bank, Washington

DC 2001

Newman Isadore, Benz R. Caroline „Qualitative-Quantitative Research Methodology:

Exploring the Interactive Continuum”, Southern Illinois University Press, 1998.

Pascaru Mihai, „Sociologia Comunitatilor” ,Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 2003

Page 62: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

Pava L. Moses, Krausz Joshua “Corporate Responsibility and the Financial

Performance: The Paradox of Social Cost”, Quorum Books, Westport, Connecticut,

1995

Sandu Dumitru, „Dezvoltare Comunitară: Cercetare: Practică, Ideologie”, Polirom,

Iaşi, 2005

S.C. Roşia Montană Gold Corporation Report on Environmental Impact Assessment

Study, Community Sustainable Development Programme, 2005

Strauss Anselm, Corbin Juliet, “Basics of Qualitative Research. Techniques and

Procedures for Developing Grounded Theory”, Springer, 1990

Articole

Coleman S. James, „The Economic Approach to Sociology”, World and I, Vol 20,

Ianuarie 2005

Coase Ronald, “The Problem of Social Cost”, Journal of Law and Economics, 1960

Davis A. Otto, Whinston Andrews, „Externalities, Welfare and the Theory of Games”,

The Journal of Political Economy, Vol. 70, No. 3, Iunie 1962, p. 241-262

Knight F. H. „Some Fallacies in the Interpretation of Social Cost”, The Quaterly Journal

of Economics, Vol. 38 No.4, Aug. 1924, p. 582-606

Pawson Ray, „Theorizing the Interview” The British Journal of Sociology, Vol. 47,

No.2, (Jun., 1996), p. 295-314

Turvey Ralph „On Divergences between Social Cost and Private Cost”, Economica, New

Series, Vol. 30, No. 119(Aug. 1963) p. 309-313

Resurse online

http://rosiamontana.org/categorii.shtml?x=30354&cmd%5b297%5d=c-1-

30354&cmd%5b292%5d=x-298-30354&set%5b290%5d=selected-30354 accesat

ianuarie 2008

Page 63: cost social conflict rosia montana

©Miruna Codeanu –“Costuri Sociale ale conflictului la Rosia Montana” - 2008

http://rosiamontana.org/categorii.shtml?x=30354&cmd%5b297%5d=c-1-

30354&cmd%5b292%5d=x-298-30354&set%5b290%5d=selected-30354 accesat

ianuarie 2008

http://www.rmgc.ro/rosia_montana.php?page= proiectul accesat ianuarie

2008