Redactare: IoanaVtrclrescuTehnoredactare: LiviuStoicaCorecturtr: AdrianaCfllinescuDesign coperttr: Andra Penescu

\trOMEN WHO WORRY TOO MUCHHolly Hazlett-StevensCopyright @ eoo5 by Holly Hazlett-Stevens, PhD.and New Harbinger Publications, 5674 ShattuckAvenueOakland, CA946o9

FEMEIA MODERNAVS. GRIJILE EXCESTYECum si oprim lngrijorarea qi anxietatea din a ne afectarela[iile, munca gi bucuria de a trdiHolly Hazlett-StevensCopyright @ zo16 Editura Sian BooksToate drepturile rezervate.

I)escrierea CIP a Bibliotecii Na[ionale a RomAnieiHAZLETT. STEVENS, HOLLYFemeia modernd vs. grijile excesive: cum si oprimlngrijorarea 9i anxietatea din a ne afecta relafiile,munca 6i bucuria de a tr{i / Holly Hazlett-Stevens;trad.: Iustina Cojocaru. - Bucuregti: Sian Books, eor6Contine bibliografieISBN 978-606- 86sz-26-4

I. Cojocaru, Iustina (trad.)

159.9

Grupul EditorialALL:Bd. Constructorilor nr. 2oA, et.3,sector 6, cod o6o5re - BucuregtiTel.: o21 4o2 26 ooFax: o21 4o2 26 10

www.all.ro

Editura Sian Books face parte din Gnrpul Editorial ALL.

Weditura.aIIallcafe.ro

llolE[0il0tt-st0ucn$

Errnil0Drnnfius. Gf,lllu t[G[snlt

Traducere din limba englez[ deIustina Cojocaru

stA ELP

Guprins

Mullumiri ...:.................:.....................:.......................................11Introducere

De ce sunt femeile mai anxioase gi se ingrijoreaztr mai des

Dr. Michelle G, Craske gi Najua Chowdhury

Care sunt factorii care provoactr tulburlrile de anxietate? . Cdndapartulburlrile de anxietate? . Ce le expune pe femei unui riscmai mare de a suferi de tulburtrri de anxietate? .ln concluzie

' Parteai'Natura ingriioririi gi a anxietlfii

Capitolul lCaracteristicile esentiale ale 1ngrijor[rii...".........,....::.......... 29

O femeie bolnavd de ipsrtiorare o Ce este ingr[jorarea?r Prin ce se deosebegte lngrijorarea de anxietate, fricd qi panic[?r Ce factori determin[ aparifia ingrijoririi cronice? . Femeile Siingrijorarea r ReprezintX lngrdorarea o problemi pentru voi?. Cum sI vtr folosifi de aceast[ carte

Capitolul z

Ttebuie s[ vtr inlelege]i ingrijorarea gi anxietatea ................. 45Este anxietatea un lugru rtru? . Ce duce la aparilia anxiettrtii?.: :r Spiralele ingrijordrii: reac[ii ! reactii r Identificafiv[ propriilesprrale ale ingrijortrrii ,

Partea a II-aCum si vi invinge{i ingrijorarea:

strategii concrete

Capitolul SIdentifica{i semnele ingrijoririi gi factorii declangatori........ 6g

De ce este foarte important s[ vd analizali reactiile $i trlirile. Cum s[ reconstituiti formarea grijilor * in mod obiectivo Identificafi tot mai devreme spiralele ingrijoririi t Renun{areala vechile obiceiuri . Consolidarea noilor obiceiuri: patru strategii

esen[iale . Dovezi in favoarea acestei aborddri a ingrijorlrii

Capitolul4Dobdndili o noui perspectivi ......--.79

GAndurile nu sunt lueruri reale r GAnditi in perspectivlo Conqtientizati c[ nu avefi de ce s[ vX ingrijora[i

Capitolul Slnfruntalivi temerile .....'.........,'.. 1ol

CAt de problematicl este evitarea r Un comportament curajos:

cum str infruntali lucrurile pe care, in mod normal, le evitati. Depflqiti-v[ zona de confort o Renuntati la comportamentulprovocat de spirala ingrijortrrii

Capitolul6Relaxa[ivi corpul gi mintea .......- rr7

Avantajele relaxirii . Cind nu este indicat sd se recurg[la metoda relaxlrii r Respirati incet gi adAnc. Relaxati-v5muqchii . Relaxati-vd apelAnd la tehnica imagistici ' Folositi-vdabilitltile de relaxare

Capitolul TConcentra[i-vi atenfia conqtientd asupra momentuluiprezent ......................' 133

De ce si vI concentrati aten[ia asupra prezentului?r Ce inseamndmindfulness? I Con$tientiza[i sarcinile indeplinitefIrI a gAndi . Mffncati in mod conqtient . Respirati in modconqtient o Tlansforma[i activitdlile de recreere in unele conqtiente

Partea a III-aCum si invingefi anumite lngrijoriri concrete

Capitolul Slngrijorarea cu privire la rela[ii ....147

Grijile legate de relafii r Dobf,ndili o noul perspectivl. infruntativ[ temerile r Relaxati-vi corpul gi mintea. Concentr4i-v[ atenfia asupra momentului prezent

Capitolul g

lngrijorarea cu privire la muncl gi la reali2Iri..................... r6sGrijile Iegate de muncl o Dobinditi o noui perspectivd. lnfruntativd fricile r Relaxali-v[ corpul qi mintea. Concentrati-vtr atentia asupra momentului prezent

Capitolul roingrijorarea cu privire la un posibil prejudiciu fizicEi la siguranfn ................. ...............183

Grijile legate de siguran[l r Dobdnditi o noutr perspectivdr tnfruntati-vi temerile r Relaxatlv[ corpul gi mintea. Concentrati-vX atenlia asupra momentului prezent

Capitolul uConsidera{ii finale .......... ...............19S

Lecturi suplimentare ............. .......r99

lntroducereDe ce sunt femeile mai anxioase gi seingrijoreazd mai des decAt bdrbatii?

Dr. Michelle G. Craske gi Najwa ChowdhuryCatedra de Psihologie, University of California, Los Angeles

$tiati cX femeile sunt de doutr ori mai predispuse str sufere deo tulburare de anxietate, in comparafie cu birba[ii? Motivele carestau la baza acestei deosebiri nu sunt in intregime cunoscute, darln introducerea de fa{[ vom explora cauzele declanqtrrii tulburlri-lor de anxietate: de ce se confrunt[ femeile cu ingrijorarea gi cu an-xietatea mai mult decAt b[rba{ii, cum ar putea profilul biologic alunei femei gi experien{ele triite in trecut sI o fac6 mai predispuslla dezvoltarea unei tulburlri de anxietate?

CARE SUNT EACTORII CAREPROVOACA TULBURARILEDE ANXIETATE?

Se presupune c{ tulburErile de anxietate gi alte forme de stresemo[ional, precum depresia, iau nagtere din aceeagi rlddcinl.Toate aceste suferinle par sI aibi in comun o tendin[[ generali dea trfli sentimente suplritoare. Cu alte cuvinte, anumite persoanesunt mai predispuse in mod natural la trEirea unor emofii nega-tive, cum sunt frica, anxietatea gi triste[ea. Aceastl trtrsitur[ de

15

FEMEIA MODERNA YS. GRIJILE EXCESIVE

personalitate este cunoscut[ drept o/ectiuitate negatiud. Prin natu-

ra sa, aceastl inclinalie nu conduce neapirat la manifestarea unorprobleme emolionale. Imaginafi-vh, ins[, ce ar insemna ca o per-

soand care are deja aceastE inclina[ie si treacd printr-o serie deexperien[e din care str invele c[ o anumiti laturh a sinelui sau edlumea din afara sa este plini de pericole. Aceasttr persoand ar puteaajunge si se confrunte cu propria anxietate, si perceapl lumea cape un loc nesigur gi s5. reac[ioneze fa[6 de anumite situalii retrlgAn-

du-se in sine sau evitAndu-le cu desdvirqire. Cu cAt este mai puter-

nicb afeetivitatea negativfl ini[iald a unei persoane qi cu cAt aceast[persoan[ percepe contextele sociale in care este implicat[ ca fiindmai amenin{[toare, cu atdt mai mare va fi posibilitatea ca anxieta-tea sI se dezvolte pe parcursul anumitor situalii de via[i.

Anxietatea atrage adesea dup[ sine o hiperuigilenfd, prin careo persoan[ acordd mult prea mult6 atenlie unor detalii minore,

c[utAnd posibile surse de amenin[are. CAnd mintea este hipervi-gilentl, fiziologia corpului se modific[. Aceste modific[ri fizicemen[in mintea qi mai concentrath pe ci.utarea unui posibil pericol'

Persoana respectivl este din ce in ce mai predispusi sI apreciezeevenimentele gi contextele in care este implicatl ca fiind pericu-loase gi reac[ioneazi evitAnd aceste lucruri pe cAt de mult ii st[ inputinli. Se poate lesne observa cum acegti factori coroborati con-tribuie la alimentarea anxietIlii intr-un mod ce o face sd renascila nesf6rgit.

Cum apare anxietatea unei persoane, ca reaclie fali de un anu-mit gen de situalie sau un anumit obiect, in mod deosebit? Aiciintri in scenl experien{ele de via1d. Si ludm exemplul fricii fa}trde ciini. Unei persoane ar putea si-i fie fricd de ciini, dupd ce aavut in trecut o experienll traumatizanti, fiind atacati de un c6i-ne. Sau aceasti persoani ar fi putut avea o experienli indirectd,prin empatte, in care si fi fost martord la experien[a traumaticdtrdit[ de un alt om care a fost atacat de un c0ine; sau poate c[ avlzut, pur gi simplu, cum a reaclionat altcineva in fa[a unui cii-ne, manifestind o fric[ intensi. De asemenea, o persoand poate

t6 t7

Introducere

si ajungi si-i fie fric[ de ciini dup[ ce i s-a spus c0t de periculogi9i de infricogdtori sunt aceqtia, fiind sfituit[ s[ se fereasc[ de ei.Oricare dintre aceste experiente poate si exacerbeze teama uneipersoane, confirmAndu-i cI un anumit obiect sau o situa[ie, cum arl'i prezenla unui cAine, reprezinti o ameninlare serioas[. tn plus, opersoand predispusi la afectivitate negativi va resimti, dupi toa-te probabilitftile, un impact mai mare in urma acestor evenimen-te, in comparatie cu cineva care nu are o asemenea predispozi[iecmotionali.

lntregul trecut al experien[elor de via[d triite de o persoandcste la fel de important. De exemplu, daci a fost atacati de un cii-ne, o persoanh care are in trecutul siu cAliva ani plini de amin-tiri plicute legate de cAini este mai pu{in probabil sd dezvolte ospaimd falX de cAini, in comparatie cu o persoan[ care are pu[inlcxperien[5 anterioard legatf, de ciini.

Experientele de vialh conteazd qi ele. Persoanele care s-au bu-curat de numeroase experien[e pi[cute gi qiau dezvoltat un puter-nic simt al controlului asupra propriei existen[e ar putea si fie maipu[in vulnerabile la anxietate, fa{5 de persoanele cdrora le lipsegteun sim| puternic al autocontrolului. in sfirgit, anxietatea in sinepoate s[ faci o persoan[ si devind qi mai vulnerabili fati de nive-luri ridicate de anxietate gi stres, in special atunci cAnd experientaanxietd[ii este resimfiti ca fiind imprevizibill sau incontrolabild.

CANn APARTULBURARILEDE ANXIETATE?

Ati putea fi surpringi s[ aflati ci, in perioada copildriei, fetelenu sunt mai anxioase decAt b[ie1ii. lnsl ele devin mult mai predis-puse la anxietate qi la irigrijorare in compara[ie cu blietii, pe m[-sur[ ce se apropie de vArsta pubertltii gi se confruntd cu vAltoareaadolescen[ei. tn urma unui studiu, McGee gi colegii sdi (1992) austudiat timp de cAliva ani modificdrile survenite in stirile afective

FEMEIA MODERNA YS. GRIJILE EXCESIVE

ale fetelor qi ale b[ie]ilor, cdutAnd sd identifice o form[ sever[ de in-grijorare gi anxietate, numiti tutburare de anxietate generalizatd.Cu toate ci acegti specialiqti au ajuns la concluzia c[ nu exista niciodiferen{I intre sexe in momentul in care copiii impliniseri tr ani,odath ce subiec[ii au ajuns la adolescen[d, numirul fetelor diagnos-ticate cu aceastl suferinld gravi era de gase ori mai mare dec6t celal bliefilor. Mai mult, fetifele anxioase prezintd un factor de riscmai ridicat in confruntarea cu viitoarele probleme legate de starea

de anxietate ctnd ajung la adolescenf[, iar fetele care sunt anxioa-se in perioada adolescenfei prezinti un factor de risc ridicat de asuferi de anxietate la vArsta la care devin adulte. Dup[ cum putetiobserva, perioada de timp ce incepe cu adolescenla qi dureazl pinila virsta maturitl[ii timpurii este una in care femeile sunt deosebitde vulnerabile, putAnd sh dezvolte o tulburare de anxietate. Femeile

sunt, de asemenea, in mod special predispuse sI dezvolte tulbur[ride anxietate la vArsta mijlocie, de obicei intre vArsta de 45 gi cea de64 de ani (Offord et al., 1996).

Chiar dac[ existX o diferen[fl incontestabilS intre femei gibdrbati in privin[a inciden[ei tulburlrilor de anxietate, motivulexact al acestei deosebiri r5m6ne inc[ necunoscut. Ca o observa[iesuplimentarX, femeile sunt mai predispuse decAt bdrbalii s[ devinddepresive. Acest lucru s-ar putea explica par[ial prin nivelurile mairidicate de anxietate la femei, deoarece anxietatea conduce adeseala depresie.

CE LE EXPUNE PE FBMEI UNUI RISCMAI MARE DE A SUFERIDE TULBURARI DE ANXIBTATE?

Cu toate cI nu de[inem toate rlspunsurile la intrebarea De cesunt femeile expuse unui risc mai mare de a su.feri de tulburdride anxietate?, cAteva diferen[e cunoscute intre birbafi gi femeine ajut[ si expliclm acest fenomen. Acestea se referl la modurile

Introducere

diferite in care sunt crescuti blielii gi fetele, la predispozilia natu-ral6 a femeilor de a trli anumite emotii intr-un mod mai intens de-cit b[rbalii gi la deosebirile biologice de la nivelul modului in carefemeile gi birbatii reactioneazi la stres.

Practicile de parenting Ei rolurile jucatede cele doui sexe

Stilurile diferite de parenting aplicate in cazul bdie[ilor gi incel al fetelor pot fi observate chiar din primele luni de via[i ale co-piilor. Proaspetele mdmici par s[ rezoneze mai bine la semnaleleqi la nevoile transmise de bdietii lor dec0t la cele ale fetilelor, pro-babil deoarece fiii exprimd nevoi emo[ionale mai mari. Oricare arfi motivul pentru aceastl diferenfd in stilul de parenting, adapta-rea pentru a intra pe frecven[a semnalelor gi a modurilor de ex-primare non-verbale ale bebeluqului poate fi un aspect foarte im-portant pentru dezvoltarea sa. in timpul copil[riei invald cei mici,pentru prima oard, cAt de previzibile qi de controlabile sunt lumealor qi propriile emolii. A avea un sentiment de predictibilitate Ei decontrol este esen[ial pentru abilitatea de a-qi gestiona surescitareacmo[ionald gi gradul in care este resimtit stresul emo[ional (Craske,zoo3). Cu toate acestea, nu a existat niciun studiu care s[ dove-deasci existen{a unei rela}ii directe intre mdsura in care rezoneazdpdrintii la semnalele gi nevoile bebeluqilor lor qi predispozilia unuicopil la dezvoltarea unor tulburlri de anxietate.

Comportamentele diferite sunt validate, in consecin[[, pentrubtrieti qi pentru fete, pe parcursul copilSriei. Mai precis, pdrintii qialte persoane importante din viala copiilor ii incurajeazd pe biietisd fie mai asertivi, mai dinamici qi mai independenli. Pe de altdparte, comportamentele anxioase, de evitare, sunt adesea incura-jate in cazul fetelor. Deoarece tr[s[turile de caracter precum timi-ditatea gi nelinigtea sunt mai putin acceptate in cazul biietilor de-cflt al feteloq bflie[ii anxiogi ar putea fi incuraja{i sd iqi deplqeasci