corect proect

27

Click here to load reader

Transcript of corect proect

Page 1: corect proect

AGENŢIA „MOLDSILVA”

ÎNTREPRINDEREA DE STAT PENTRU SILVICULTURĂ CHIŞINAU

DE ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR

Întreprinderea de Sta pentru silvicultură CHIŞINĂU

Ocolul silvic VADUL LUI VODĂ

Parcela 17 SubparcelaP

Chişinău – 2010

Page 2: corect proect

Proiectul este alcătuit de

şeful ocolului silvic Canţer Mihai ___ ____________ „20” august 2010 (numele, prenumele) (semnătura)

Proiectul este verificat de

inginerul pentru împăduriri Munteanu Mihail______________ „21” august 2010 (numele, prenumele) (semnătura)

Proiectul este coordonat şi se propun următoarele amendamente: nu sunt

Inginer silvic-şef „23” august 2010 _____________ (numele, prenumele) (semnătura)

2

Page 3: corect proect

CUPRINS:

I. DISPOZIŢII GENERALE...................................................................................................4

II. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A SECTORULUI..........................................................5

III. CONDIŢII INIŢIALE.........................................................................................................5

IV. PROECTAREA CULTURILOR SILVICE.......................................................................7

V. BIBLIOGRAFIE.............................................ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.

HARTA TEHNOLOGICĂ...................................ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.

3

Page 4: corect proect

I. DISPOZIŢII GENERALE

Prezentul proiect este elaborat în contextul asigurării regenerării şi creării oportune şi calitative a pădurilor. Proiectul descrie întreg procesul de proiectare şi creare a culturilor silvice, demarând cu stabilirea/identificarea condiţiilor iniţiale, selectarea speciilor de arbori şi arbuşti destinaţi plantării, tipului de amestec, modului de lucrare a solului şi altor proceduri agrotehnice, lucrărilor de întreţinere/îngrijire a culturilor silvice până la realizarea stării de masiv.

Lucrările de creare a plantaţiilor forestiere demarează cu perfectarea proiectului de împădurire, bazat pe efectuarea unui complex de lucrări de prospecţiune. Până la începerea lucrărilor de prospecţiune sînt realizate lucrările de pregătire/documentare, care constau în colectarea materialelor şi documentelor primare necesare pentru fiecare obiect/sector destinat împăduririi. Materialele şi documentele respective includ datele prospecţiunilor anterioare pedologice, geologice, hidrologice, cartografice etc.

Lucrările încep cu examinarea obiectului în natură. În acest context, se stabilesc/concretizează hotarele obiectului şi volumul lucrărilor preconizate, prezenţa şi starea arboretelor preexistente (compoziţia, consistenţa, vârsta etc.) etc. După finalizarea lucrărilor respective se efectuează ridicarea în plan a terenurilor destinate împăduririi.

Reieşind din particularităţile pedomorfologice complicate a terenurilor degradate, analiza pedologică a terenurilor destinate împăduririi este obligatorie. În procesul acestora se stabileşte tipul de sol, compoziţia mecanică, caracterul şi gradul de salinizare şi erodare, adâncimea şi gradul de mineralizare a apelor freatice. În baza rezultatelor analizei pedologice se perfectează schiţa pedologică a sectorului (la scara 1:5000-1:10000). Concomitent cu analiza pedologică se efectuează şi cercetarea silvopatologică privind contaminarea solurilor cu dăunători care afectează rădăcinile arborilor.

Următoarea etapă este întocmirea nemijlocită a proiectului de împădurire a terenurilor. Proiectul culturilor silvice este întocmit de şeful ocolului silvic de comun acord cu specialiştii din întreprinderea silvică, în termenele care sînt corelate cu perioada pregătirii solului. Suprafeţele destinate împăduririi sînt descrise în baza rezultatelor prospecţiunilor din teren, indicându-se condiţiile staţionale, starea regenerării naturale, gradul şi caracterul de umiditate şi înţelenire a solului, prezenţa cioatelor şi a dăunătorilor în sol etc.

Terenurile destinate împăduririi sînt ridicate în plan cu ajutorul busolei topografice sau a teodolitului, întocmindu-se schiţe la scara 1:5000-1:10000. Suprafaţa sectorului se calculează cu precizia de 0,1 ha. Planul sectorului se anexează la proiectul culturilor silvice. Concomitent cu ridicarea în plan, suprafaţa terenului se divizează în sectoare cu condiţii staţionale omogene. În teren acestea se marchează cu stâlpi amplasaţi la intersecţia liniilor. Stâlpii sînt confecţionaţi şi amenajaţi în conformitate cu normele tehnice în vigoare.

4

Page 5: corect proect

II. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A SECTORULUI

Obiectul prezentului proiect este sectorul din cadrul ocolullui silvic Vadul lui Vodă, în parcela 17 subparcela P cu suprafaţa totală de 7,5 ha. . Ocolul silvic Vadul lui Vodă este situat în teritoriul raionului Criuleni şi municipiului Chişinău. Pădurile ocolului silvic sînt situate în bazinul râului Nistru.

Teritoriul ocolului silvic Vadul lui Vodă se încadrează zonal, prin poziţia sa, în sectorul de climă continental moderată, subţinutul climatic al climei de stepă. Regimul termic al zonei se caracterizează prin temperaturi medii anuale ale aerului de + 9,5o C şi precipitaţii medii anuale de 458 mm. Din suma anuală de precipitaţii aproximativ 70% cad în perioada de vegetaţie.

Sectorul destinat împăduririi este amplasat în lunca r.Nistru .

III. CONDIŢII INIŢIALE

Categoria de teren. Conform evidenţelor silvice şi materialelor de amenajament silvic ua 17 P este încadrată în categoria de teren „poieni şi goluri”, fiind destinată împăduririi.

Solul. Studiul pedologic este o necesitate fundamentală pentru cunoaşterea şi definirea staţiunilor, de stabilire a măsurilor de folosire judicioasă a lor în crearea şi gospodărirea pădurilor. În scopul cunoaşterii spaţiale a tipurilor genetice de sol, a caracteristicilor fizico-climatice ale acestora, a relaţiilor cu vegetaţie forestieră şi pentru a caracteriza principalele tipuri de staţiune, s-au făcut cartări staţionale la scară mijlocie prin verificarea cu profiluri de control executate în fiecare sector, a tipurilor de sol.

Tipul de sol identificat în sectorul dat aluvial.Solurile aluviale apar în lunca Nistrului şi sunt acoperite cu vegetaţie lemnoasă

reprezentată de zăvoaie de plop şi salcie, care determină o bioacumulare şi humificare intensă. Acest tip de sol se defineşte printr-un orizont Am cu valori de crame de peste 30. Orizontul Am are grosimea de 45-50 cm bine conturat cu stratificaţii puţin evidente de culoare brun închisă, glomeruloră-grăunţoasă, slab la moderat dezvoltată, bine aprovizionat cu apă şi substanţe nutritive, cu conţinut de 2-3% humus. Acest tip de sol are o fertilitate ridicată putînd menţine arboretele de plop, salcie, stejărete şi chiar şleauri de luncă.

Tipul de staţiune. Tipul de staţiune – silvostepă – luncă de zăvoi de plop alb Ps/m cu aluvial, moderat humifer rar şi slab inundabil.

Gradul de contaminare a solului cu larve (cărăbuşi sau alte insecte). Controlul prezenţei insectelor dăunătoare din sol se execută toamna sau primăvara. În terenurile destinate împăduriri controlul se face înainte de pregătirea solului sau înainte de plantare. Controlul solului privind infestarea cu dăunători se face prin metoda sondajelor. Sondajele pentru determinarea zonei infestate şi a gradului de

5

Page 6: corect proect

infestare a solului constau din gropi, uniform răspândite pe suprafaţa controlată, în număr de 10 la hectar în pepiniere şi 3 la hectar în terenurile destinate împăduririi.

Dimensiunile gropilor pot fi de 1 x 1 m sau 0,5 x 0,5 m. Prin cernerea solului se înregistrează toate larvele active, retrase pentru împupare, precum şi gândacii adulţi. Larvele active se separă pe specii şi pe vârste.

După densitatea insectelor pe 1m2 se determină gradul de infestare a solului, respectiv de vătămare probabilă a puieţilor şi se stabilesc suprafeţele care trebuiesc tratate. Vârstele larvelor de cărăbuşi se determină folosind lăţimea capsulei cefalice. Aceste date sunt prezentate în tabelul 1.

Efectivul critic al insectelor dăunătoare la 1m2 pentru speciile se arbori şi arbuşti în primii ani de viaţă sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 1Lăţimea capsulei cefalice (mm) şi vârsta larvei

Nr. d/o Specia dăunătorului Vârsta larvei

I II III

1 Melolontha melolontha L.- cărăbuş de mai, Melolotha hippocastanni Fabr. – cărăbuş de pădure 2,5 4,0 6,5

2 Rhizotrogus aequinoctialis Hrbst.- cărăbuş de aprilie 2,0-2,5 3,0-3,6 4,6-5,73 Amphimalon solstitialis L – cărăbuş de iunie 1,5 2,5 4,24 Pentodon idiota Hrbs. – gândacul porumbului - 4,6 7,45 Anisoplia austriaca Hrbst.– cărăbuşul spicelor 1,2 2,2 3,4

Tabelul 2Numere critice de diverse specii de insecte dăunătoare la 1m2 periculoase pentru

semănăturile şi plantaţiile de arbori şi arbuşti în primii ani de viaţă

Nr. d/o Specia dăunătoare Vârsta

larvei

Zona de silvostepă şi stepăSoluri

nisipoase uscate

Soluri reavene

nisipoaseCernoziomuri

1Melolontha melolotha L.- cărăbuş de mai, Melolotha hippocastani Fabr – cărăbuş de pădure

IIIIII

31

0,5

642

1073

2Rhizotrogus aequinoctialis Hrbst.- cărăbuş de aprilie, Amphimallon solstitialis L.- cărăbuş de iunie

IIIIII

842

1283

18104

3 Pentodon idiota Hrbs. – gândacul porumbului

IIIIII

---

---

852

4 Anisoplia austriaca Hrbst. – cărăbuşul spicelor - 5 8 10

5 Elateridae L. sp. – viermii sârmă - - 10 126 Noctuidae sp. – omizile de pământ - 1 2 -

6

Page 7: corect proect

Conform sondajelor efectuate, terenul este contaminat cu Cărăbuşul de aprilie (Rhizotrogus aequinoctialis Hrbst.) – 0,05 unităţi la 1m2 şi Gândacul porumbului (Pentodon idiota Hrbst) – 2,5 unităţi la 1m2.

Cărăbuşul de aprilie (Rhizotrogos aequinoctialis Hbst.). Adulţii zboară de obicei în luna aprilie. Ziua stau în sol şi devin activi după apusul soarelui. Larvele iernează de două ori, împuparea având loc la sfârşitul celui de-al treilea an calendaristic. Adulţii apar în toamna respectivă şi iernează în sol. Preferă soluri compacte, înierbate sau liziere de pădure. Produc daune în pepiniere şi plantaţii tinere.

Gândacul porumbului (Pentodon idiota Hrbst,) este un dăunător periculos pentru culturile agricole. În timpul plantării culturilor silvice gândacul se hrăneşte cu specii arborescente şi arbuşti: adultul provoacă vătămări în pepiniere şi plantaţii din zona de stepă şi silvostepă, afectând tulpina şi coletul puieţilor, iar larvele afectează rădăcinile. Adulţii maturi sunt răspândiţi pe toată perioada de vegetaţie.

II. PROIECTAREA CULTURILOR SILVICE

Metoda de împădurire. Crearea culturilor silvice pe sector se va realiza prin intermediul plantării culturilor silvice integrale.

Producerea culturilor cuprinde perioada care include lucrările de pregătire, prelucrarea solului, semănatul sau plantarea pădurii şi îngrijirea culturilor pînă la starea, cînd este garantată formarea tipului de pădure şi compoziţia necesară. Cumulul proceselor tehnologice succesive care asigură cultivarea culturilor silvice de o calitate corespunzătoare este determinat de schema tehnologică.

Împădurirea terenurilor începe cu lucrările de pregătire, care includ organizarea teritoriului, amenajarea construcţiilor hidrotehnice antierozionale, nivelarea suprafeţei solului, astuparea ravenelor, râpilor şi surpăturilor, construirea barajelor, a digurilor de retenţie antierozionale de pe fundul albiilor, netezirea pereţilor abrupţi apăruţi în urma alunecărilor de teren, săparea şanţurilor pentru scurgerea apei, înlăturarea pietrelor etc. Toate acestea vor asigura concentrarea/unificarea suprafeţei sectoarelor compuse din suprafeţe mici dispersate, generând ridicarea nivelului agrotehnic şi de mecanizare a lucrărilor, folosirea cît mai raţională a terenurilor supuse împăduririi.

Compoziţia culturilor silvice. Speciile forestiere destinate plantării sînt selectate conform stării terenului şi scopului de producţie/protecţie al plantaţiei. În cazul sectorului din cadrul Ocolului Silvic Vadul lui Vodă destinat plantării specia principală selectată este plopul euramerican (PL),

În continuare sunt expuse principalele caracteristici ale speciilor de arbori şi arbuşti selectaţi pentru împădurirea sectorului din cadrul Ocolului Silvic Vadul lui Vodă

Plopul euramerican (PL),Talia: arbore exotic, ce poate depăşi înălţimea de 40 m.Înrădăcinarea: în primii ani pivotantă, apoi cu puternice ramificaţii laterale ce

se pot întinde până la 20m, utilizând bine solul pe care vegetează.

7

Page 8: corect proect

Tulpina: crescut în masiv are forma dreaptă, este bine elagat.Cerinţele ecologice: Vegetează în staţiuni cu sezon lung de vegetaţie. Are

nevoie de soluri bogate, profunde neutre, bine aerisite. Suportă inundaţiile, rădăcinile asfixiindu-se în apă stagnantă. Are frunziş rar produce puţin humus, fapt pentru care se recomandă să fie cultivat în amestec cu stejar şi cireş, iar în subarboret să se introducă arţar tătăresc, sânger, păducel, care protejează solul şi formează o litieră mai bogată.

Schema de plantare. Speciea de plop la plantarea culturilor silvice este determinat de proprietăţile biologice ale vegetaţiei forestiere, condiţiile staţionale şi categoria terenului destinat împăduririi.

Pentru împădurirea sectorului din cadrul Ocolului Silvic Vadul lui Vodă a fost selectată schema– 1 rând pur cu salcâm se vor alterna 1 rând amestecat din specii secundare (paltin şi frasin verde) cu arbuşti (sălcioară). În contextul formării lizierei primul rând de la marginile sectorului va fi constituit integral din sălcioară, rândul doi din amestecul speciilor secundare (paltin şi frasin verde) cu arbuşti (sălcioară). Expunerea schematică a procesului de amestec este redată în fig. 1.

Amplasarea: distanţa dintre rânduri 2,5m, distanţa dintre puieţi (pe rând) 1.5m. Numărul de puieţi proiectat la 1 ha 2667 buc.

8

Page 9: corect proect

Figura 1. Schema de plantare

PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL

PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL

PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL

PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL

PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL

Crearea culturilor silvice (lucrările, termenele de efectuare, mecanismele etc.). În funcţie de foctorii urografici ,de structura şi umiditatea solurilor – terenul destinat împăduririi este supus lucrărilor de pregetire. .

. SCOPUL Şl IMPORTANŢA LUCRĂRII SOLULUI

Lucrarea solului constă dintr-un complex de operaţii tehnice prin care se asigură

ameliorarea condiţiilor de structură şi afînare în stratul de pămînt cultivat. Prin

lucrarea mecanică cu diferite unelte şi maşini specializate. solul este dislocat,

mobilizat (adeseori inversat), amestecat şi afînat pe adîncimea dorită. In stratul de sol

lucrat se modifică în sens pozitiv o serie de însuşiri fizice, chimice şi biologice ale

solului.

Prin lucrarea solului, stratul superior de pămînt se amestecă cu cel inferior,

materia organică şi microorganismele se repartizează uniform, pe toată adîncimea

lucrată, iar îngrăşămintele administrate pot fi mai uşor încorporate în masa solului.

Page 10: corect proect

Cînd se recurge la inversarea stratului de sol lucrat se îngroapă în adîncime vegetaţia

nedorită (buruienile) şi stratul superficial cu sol destructurat şi, în schimb, se aduce la

suprafaţă solul mai structurat, împreună cu substanţele minerale levigate.

In acţiunea de mobilizare a solului, micro şi macroagregatele de pămînt se desprind

unele de altele, lăsind între ele spaţii lacunare ocupate cu aer. Ca urmare, solul lucrat

se mărunţeşte şi se afinează, mărindu-şi volumul cu circa 25 %.

Afînarea solului şi deci ameliorarea condiţiilor de porozitate, constituie efectul

principal al lucrării solului. Afînarea condiţionează valorile şi regimurile factorilor

ecologici din sol (apă, aer şi căldură) şi influenţează pozitiv numeroase însuşiri şi

procese, care, la rîndul lor, creează condiţii favorabie de germinare-răsărire şi de

creştere a plantelor.

Solul afinat se încălzeşte mai uşor, favorizează pătrunderea şi acumularea apei şi

asigură primenirea aerului. In mediul aerob al stratului de sol afinat, activitatea

bacteriilor heterotrofe, ca şi a celor fixatoare de azot atmosferic, este totdeauna mai

intensă.

Din punct de vedere chimic, lucrarea şi afînarea solului determină dezagregarea şi

alterarea mineralelor pe care solul le conţine. Bioxidul de carbon, degajat în urma

activităţii microorganismelor şi dizolvat în apă, ajută la solubilizarea unor compuşi

insolubili cu fosfor, calciu, potasiu etc.

In solul lucrat, cu o stare de afînarc corespunzătoare, seminţele pot fi introduse la

adîncimea dorită, unde găsesc condiţii favorabile pentru încolţire şi răsărire, iar

rădăcinile puieţilor se dezvoltă normal.

Afînarea solului este necesară, în primul rînd, pentru îmbunătăţirea raportului

dintre spaţiul lacunar ocupat cu aer şi cel capilar ocupat cu apă. Prin lucrarea solului

trebuie să se realizeze condiţii în care aerul şi apa să se găsească în proporţii optime

(fig. 43). O stare bună de afînare presupune ca, din totalul spaţiilor intergranulare,

aproximativ 30 o/o să fie ocupate cu aer şi 20 «/o cu apă. Afînarea exagerată este

nefavorabilă culturilor. In acest ultim caz, apare necesară îndesarea moderată a

stratului de sol lucrat prin tăvălugire, pentru a asigura porozitatea optimă.

10

Page 11: corect proect

Din cele arătate mai sus, rezultă că lucrarea solului are efecte multiple şi imediate,

de durată temporară, însă foarte necesare pentru ameliorarea condiţiilor de vegetaţie.

Metoda principală de pregătire a solului. este elaborată harta tehnologică care este expusă în anexa nr. 1 la prezentul proiect.

Principalele lucrări care ţin de crearea culturilor silvice în sectorul din cadrul fondului forestier Vadu lui Vodă sînt:

Lucrări efectuate : Discuitul sa efectuat în perioada anului 2009 septembrie DT -75 pe

suprafaţa de 7,5 ha ; Aratul de toamnă, mecanizat cu tipul de tractor DT -75 pe suprafaţa de 7,5

ha ; Cultivatul in perioada anului 2010 primavara, vara, toamna pe suprafaţa de

; 7,5 ha ;

Lucrări ca urmare : Pregătirea gropilor pentru plantat în număr de 20000 pentr-u suprafaţa de

7,5 ha.Transportarea şi plantarea puieţilor. Transportarea puieţilor de la pepiniere la

loturile de plantare se face într-un timp scurt şi cu multă atenţie. Puieţii, de pe lot din pepinieră, se strâng în legături conţinând acelaşi număr de puieţi. Înainte de ambalare puieţii se stropesc cu apă. Caroseria autocamionului/tractorului sau a căruţei se căptuşeşte cu un strat de paie umezite, grosimea stratului de paie trebuie se constituie 10 cm. Legăturile de puieţi se aşează orizontal în rânduri, cu rădăcinile puieţilor înăuntru şi rădăcini spre rădăcini, apoi peste ultimul rând de puieţi se aşterne un strat de paie umezite cu grosimea de cel puţin 20 cm, se acoperă cu rogojini sau prelate bine fixate pe marginile transportului.

Rădăcinile materialului săditor transportat la loturile de plantare, este necesar de acoperit imediat cu sol. Înainte de plantare, rădăcinile puieţilor puţin se reînoiesc prin retizarea lor, apoi se înmoaie în mod obligatoriu într-un amestec special de sol cu apă (mocirlă). În cazul folosirii pentru plantare a puieţilor de foioase trecuţi de vîrsta optimă se efectuează retezarea tulpinii şi a rădăcinii pînă la demensiunile prevăzute de standard. Primăvara adâncimea de îngropare a coletelor ale puieţilor diferă în dependenţă de sol de la 1 cm până la 6 cm, în cazul plantărilor de toamnă puieţii se plantează cu 2-3 cm mai adânc, pentru a preveni fenomenul de descălţare, care se manifestă în special în iernile fără zăpadă. Pentru obţinerea unei reuşite cât mai mari

11

Page 12: corect proect

după plantare, este necesar ca solul să fie bătătorit în jurul puietului în mai multe reprize, prima dată mâna, apoi cu piciorul.

Îngrijirea culturilor silvice. Culturilor silvice trebuie să li se asigure o îngrijire minuţioasă, aceasta constând în afânarea solului şi distrugerea buruienilor. Numărul de îngrijiri şi termenele de efectuare a acestora depinde de compoziţia culturilor silvice, de suprafaţa împădurită, calitatea pregătirii solului, condiţiile climaterice etc. Buruienile sînt eliminate imediat după apariţie. Prima lucrare agrotehnică se efectuează imediat după plantare şi constă în boronirea integrală a terenului. Următoarele îngrijiri se fac în măsura apariţiei buruienilor şi a bătătoririi solului. Adâncimea de afânare a acestuia este de 8–13 cm. Toamna se efectuează aratul sau discuirea solului între rânduri la adâncimea de 16-18 cm. Majoritatea îngrijirilor se efectuează în prima jumătate a perioadei de vegetaţie, îngrijirea manuală în rânduri şi îngrijirea mecanizată între rânduri se efectuează până la închiderea stării de masiv.

Completarea/repararea culturilor silvice. Completarea culturilor silvice se realizează anual până la atingerea indicilor necesari pentru transferarea în starea de masiv. Necesitatea completărilor este determinată în rezultatul inventarierilor anuale ale culturilor silvice. În dependenţă de vârsta şi înălţimea culturilor este determinată şi metoda completării, tipul de material săditor etc. Culturile cu reuşita uniformă a speciilor de 85% nu se completează, iar culturile cu reuşita de până la 25% sînt trecute la pierderi. Restul suprafeţelor se completează păstrându-se schema iniţială de amestec şi amplasare în spaţiu a speciilor. Completările se realizează pe soluri bine pregătite şi în termenii optimi pentru plantare.

Asigurarea conservării biodiversităţii. În procesul lucrărilor de regenerare a pădurilor şi împădurire a terenurilor degradate se va atrage o atenţie deosebită aspectelor care ţin de conservarea biodiversităţii. Pe lângă funcţiile generale de protecţie a principalilor factori de mediu (aer, apă, sol etc.) vegetaţia forestieră are rolul de adăpost pentru păsări şi animale. În acest context, în procesul realizării lucrărilor de pregătire a solului şi plantare a culturilor silvice se va asigura la maxim posibil conservarea zonelor umede, adăposturilor şi căilor de migraţie ale păsărilor şi animalelor (stufărişuri, mărăcinişuri, mlaştini, bălţi etc.).

În scopul creării, conservării şi dezvoltării locurilor de repaus/adăpost a păsărilor şi animalelor este necesar ca în porţiunile exterioare (partea îndepărtată) ale sectoarelor regenerate/împădurite să fie plantate cu arbuşti care limitează accesul populaţiei şi animalelor domestice (porumbar, măceş, păducel), servind în acelaşi timp şi ca sursă de hrană pentru fauna sălbatică.

Compoziţia culturilor silvice trebuie să fie predominată de speciile autohtone de arbori şi arbuşti (stejar, plop alb/negru, salcie albă, paltin, velniş, tei, frasin, răchită, porumbar, păducel, măceş, lemn câinesc etc.) corespunzătoare condiţiilor staţionale şi ţelurilor stabilite, inclusiv sub aspect estetic şi recreativ. Exoţii vor fi introduşi doar în cazuri, când condiţiile pedomorfologice concrete nu vor oferi alte soluţii (sărături, soloneţuri, eroziuni puternice, ravene, ogaşe etc.) de selectare a speciilor de plantat. Utilizarea exoţilor în procesul de împădurire se va realiza şi în

12

Page 13: corect proect

contextul ameliorării aspectului estetic al zonelor de recreaţie existente sau preconizate de a fi constituite.

Totodată, se vor exclude categoric din plantaţii speciile care au un comportament agresiv faţă de ecosistemele forestiere autohtone, îndeosebi, arţarul american, ailantul, oţetarul. Speciile respective vor face obiectul extragerii primordiale şi integrale în procesul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor nou formate sau existente.

13

Page 14: corect proect

III. BIBLIOGRAFIE

1. Centrul de Amenajări şi Cercetări Silvice (1996), Îndrumări tehnice privind regenerarea şi împădurirea terenurilor fondului forestier de stat. Chişinău, 67 p.

2. Ministerul Agriculturii (1972), Инструкция по проектированию и выращиванию защитных лесонасаждений на землях колхозов и совхозов. Chişinău, 41 p.

3. Monitorul Oficial nr. 43 (03.08.1995), Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, nr. 440-XIII din 27.04.95.

4. Monitorul Oficial nr. 4-5/36 (16.01.1997), Codul silvic, nr. 887-XIII din 21.06.96.

5. Monitorul Oficial nr. 46-49 (27.04.2000), Hotărârea Guvernului nr. 367 din 13.04.2000 privind aprobarea Programului naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificării.

6. Monitorul Oficial nr. 141-143 (09.11.2000), Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, nr. 1041-XIV din 15.06.2000.

7. Monitorul Oficial nr. 90-91 (02.08.2001), Hotărârea Parlamentului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice, nr. 112-XV din 27.04.2001.

8. Monitorul Oficial nr. 133-135 (08.11.2001), Hotărârea Parlamentului nr. 350-XV din 12.07.2001 privind adoptarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier.

9. Monitorul Oficial nr. 079 (20.06.2002), Hotărârea Guvernului nr. 737 din 11.06.2002 privind reglementarea funcţionării zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice.

10.Monitorul Oficial nr. 99-103 (06.06.2003), Hotărârea Guvernului nr. 636 din 26 mai 2003 „Despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor şi de sporire a fertilităţii solurilor”.

11.Monitorul Oficial nr. 175-177 (09.11.2007), Hotărârea Guvernului nr. 1196 din 05.11.2007 cu privire la transmiterea obiectivelor acvatice şi a unei întreprinderi proprietate publică a statului în gestiunea Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”.

12.Николаенко В. Т., Бабанин А. В., (1978), Агролесомелиорация в борьбе с водной и ветровой эрозией. М., Лесная промышленность, 174 c.

14

Page 15: corect proect

Anexa nr. 1

AGENŢIA „MOLDSILVA”

HARTA TEHNOLOGICĂ pentru împădurirea terenurilor:

O.S Vadul lui Vodă, ÎSS Chişinău

G e n u l V l Cheltuieli şi costuri. C h e l

15

Page 16: corect proect

lucr

ării

i n

r lo

r ef

ectu

ate

]ntr

-un

an

Un

itat

ea d

e m

ăsu

tuie

lele

gen

eral

eL

ei(M

d)

Prestări manuale Prestări mecanizate

Nor

ma

de

pro

du

cţie

Nu

măr

ul d

e oa

men

i

Zil

e

Tot

al c

hel

tuel

i

Nor

ma

de

pro

du

cţie

Nu

măr

ul d

e tr

acto

r-sc

him

bu

ri

Cos

tul t

ract

or

sch

imb

uri

Tot

al c

hel

tuel

i

1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12

Pregatirea terenuluiDiscuitul ha 7,5 7,5 1 7,5 1 2142 2142

Aratul ha

7,5

1,2 6,25 22903 22903 22903Cultivatul

ha11,7 0,64 1335 1335 1335

Primavara 11,7 0,64 1335 1335 1335Vara 11,7 0,64 1335 1335 1335Toamna 11,7 0,64 1335 1335 1335Procurareamaterilului de plantat

Buc 20000184000,00

Săpatul gropilor Buc 20000 102 196 196 25284 25284

Transportarea puieţilor

3000

Plantarea ha 20000 71 71 71 10300

Total 250827

Lucrari de îngrijire

Cultivatul într-e rinduri primul an(7,5 x5) ha 37,5

6,6 5,68 9872 98729872

Cultivatul într-e rinduri al doile an(7,5 x3)

ha 22,56,6 3,4 5923 5923 5923

Prăsitul pe primul an de la instalarea culturii(2,1x5)

ha 10,5 262 26230280 30280

Prăsitul pe al doilea an de la instalarea culturii(2,1x4)

ha 8,4 210 21024270 24270

Prăsitul pe al treilea an de la instalarea culturii(2,1x2)

ha4,2 105 105

12135 12135

Total 82480

Total general

333307

Pregatirea terenului, şi lucrarile executate în cadrul proiectului de împădurire a terenului din

cadrul O.S Vadul lui Vodă, ÎSS ChişinăuTrupul de pădure Corjova parcela 17 subparcela P

16

Page 17: corect proect

17

Page 18: corect proect

18