Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

233

Transcript of Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Page 1: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 2: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 3: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Sursa: TIMSS 2007. Copyright © 2009 International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA). Publicat de: TIMSS & PIRLS International Study Center, Lynch School of Education, Boston College, USA.

Culegere de instrumente de teste TIMSS / Noveanu Gabriela (coord.). -

3 vol.ISBN 978-973-30-3584-8Vol. 2. – ISBN 978-973-30-3586-2

I. Noveanu, Gabriela (coord.)

371.26:51:373.3

Tel./fax: 021.312.28.85 e-mail: [email protected] www.edituradp.ro

OPIS CULEGERE DE INSTRUMENTE DE TESTE TIMSS, CLASA A VIII-A

VOLUMUL II

1. Caietul B1 …………………………TIMSS 2007 Caietul B1, clasa a VIII-a

2. Caietul B2 …………………………TIMSS 2007 Caietul B2, clasa a VIII-a

3. Caietul B3 …………………………TIMSS 2007 Caietul B3, clasa a VIII-a

4. Caietul B4 …………………………TIMSS 2007 Caietul B4, clasa a VIII-a

Nr. plan: 5324/2013

Page 4: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

INTRODUCERE

TIMSS1 2007–

-plan in – 2007, sub auspiciile IEA2

Studiul TIMSS IEA– Asocia ia Interna colar,

dintr-

intre sistemele de educa

-o

- poate reduce aceste

, comparând practicile

În cadrul acestei culegeri, am inclus caietele de test cu caracter public, în scopul fu evaluativ sau în scop de antrenament în ceea ce prive te itemii i condi recunoscute la nivel interna ional.Respectarea condi , descrise în sec iunilor,

i obi nuin a de a verifica eficien .

1 Trends in International Mathematics and Science Study 2 IEA - International Association for the Evaluation of Educational A

Page 5: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 6: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

5Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiStr. Ştirbei Vodă nr. 37

Bucureşti

International Association for the Evaluation

of Educational Achievement

© Copyright IEA, 2007

Etichetă de identifi care

ID elev:

Nume elev:

B1Clasa a VIII-a - CAIETUL

Page 7: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 2

Treci te rog, pe pagina următoare

Page 8: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 3

Instrucþiuni generale

Câte minute sunt într-o oră?

a 12

b 24

c 60

d 120

În acest test, vei răspunde la întrebări de matematică şi ştiinţe. Vei găsi unele întrebări uşoare iar altele difi cile. Încearcă să răspunzi la toate întrebările, atât la cele difi cile cât şi la cele uşoare.

Pentru unele întrebări alegi răspunsul pe care îl crezi corect şi umpli cercul din dreptul lui. Exemplul 1 ilustrează acest tip de întrebare cu cercul din dreptul răspunsului corect, umplut.

Cercul cu litera ”C” a fost umplut deoarece, într-o oră sunt 60 de minute. Dacă nu eşti sigur asupra răspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul răspunsului pe care-l crezi cel mai bun şi treci la întrebarea următoare.

Dacă te decizi să schimbi un răspuns la o întrebare, pune un ”X” peste prima ta alegere şi apoi umple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îţi arată cum faci aceasta.

Exem

plu

l 1

Câte minute sunt într-o oră?

a 12

b 24

c 60

d 120

Exem

plu

l 2

Page 9: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 4

Instrucþiuni generale (Continuare)

La unele întrebări trebuie să scrii răspunsul în spaţiul de sub întrebare. Poţi folosi cuvinte,

desene şi numere în răspunsurile tale la aceste întrebări. Exemplul 3 ilustrează o întrebare de

acest fel.

Uneori, pentru a obţine punctajul maxim trebuie să explici răspunsurile la întrebările de ştiinţe

sau să arăţi cum ai lucrat la întrebările de matematică. Răspunsul şi calculele să fi e cât mai

clare cu putinţă, iar răspunsurile pentru întrebările de matematică să fi e în forma cea mai

simplă.

Pentru problemele din test care implică bani, imaginează-ţi că eşti într-o ţară în care ”zed” este

unitatea monetară, cum ar fi ”leu” în ţara noastră.

Când ţi se cere să scrii un răspuns, asigură-te că scrisul tău de mână este clar. Gândeşte-te cu

atenţie la fi ecare întrebare şi răspunde cât mai complet posibil. Dacă nu eşti sigur de răspuns,

dă răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci la întrebarea următoare.

Vei avea 45 de minute la dispoziţie pentru a lucra la prima parte a caietului, după care va urma

o scurtă pauză. Apoi vei lucra încă 45 de minute pentru a răspunde la întrebările din partea a

doua a caietului.

La toate întrebările se poate răspunde fără a folosi un calculator, dar dacă ai unul disponibil, îl

poţi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poţi folosi un calculator la partea I a testului.

Exem

plu

l 3

Notează un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte părţi ale corpului.

Pompează sânge tuturor părţilor corpului.

Page 10: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 5

Instrucþiuni pentru Partea I

Citeşte fi ecare întrebare cu atenţie şi răspunde cât de bine poţi. Dacă nu eşti sigur de

răspunsul la o întrebare, alege sau scrie răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci

la întrebarea următoare.

Ai 45 de minute pentru a lucra la această parte a testului.

Nu începe să lucrezi până când nu ţi se spune să faci acest lucru.

Page 11: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 6

M022043

a b

c d

e

1

M05_01

Care cerc are aproximativ aceeaşi fracţie de arie umbrită ca şi

dreptunghiul de mai sus?

Page 12: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 7

M022049

Acest obiect va fi rotit într-o altă poziţie.

Care dintre acestea ar putea fi obiectul după rotire?

a b

c d

M022046

Un grădinar amestecă 4,45 kilograme sămânţă de iarbă cu 2,735 kilograme

sămânţă de trifoi pentru a face un amestec pentru însămânţarea unei pajişti. Câte

kilograme de amestec pentru pajişte are el acum?

Răspuns: _______________

3

2

M05_03

M05_02

Page 13: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 8

M022055

Care este perimetrul unui pătrat a cărui arie este de 100 metri pătraţi?

Răspuns: _______________

M022050

3

x> 8 este echivalent cu

a x < 5

b x < 24

c x > 3

8

d x > 5

e x > 24

5

4

M05_05

M05_04

Page 14: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 9

M022257

Un vas conţine 36 de mărgele colorate, toate de aceeaşi mărime: câteva albastre,

câteva verzi, câteva roşii şi restul galbene. O mărgea este extrasă din vas fără a fi

văzută. Probabilitatea ca ea să fi e albastră este 9

4. Câte mărgele albastre sunt în

vas?

a 4

b 8

c 16

d 18

e 20

M022057

a 200

b 300

c 1200

d 1600

e 1700

7

6

M05_06

M05_07

Într-un an, o companie a raportat vânzarea a 1426 tone de îngrăşământ. Anul următor compania a vândut cu 15 procente mai puţin îngrăşământ. Care este cea mai bună aproximare a numărului de tone de îngrăşământ vândut în al doilea an?

Page 15: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 10

M022062

Triunghiurile indicate sunt congruente. Măsurile unora dintre laturi şi unghiuri

sunt date. Care este valoarea lui x?

a 49

b 50

c 60

d 70

e 81

6 cm

6 cm

81°

81°

49°

x°8

M05_08

Page 16: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 11

M022066

a

b

c

d

9

M05_09

Page 17: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 12

M022232

Carmen a întocmit un tabel pentru a urmări cât timp durează ca apa dintr-un

pahar să se răcească de la 95°C la 70°C. Ea a măsurat timpul necesar răcirii apei

la intervale de 5°C.

Interval

de citire

Timpul

de răcire

95°C – 90°C 2 minute 10 secunde

90°C – 85°C 3 minute 19 secunde

85°C – 80°C 4 minute 48 secunde

80°C – 75°C 6 minute 55 secunde

75°C – 70°C 9 minute 43 secunde

Explică:

10

M05_10

Rotunjeşte la minute timpul total pentru răcirea apei din pahar de la 95°C la

70°C şi explică cum ai făcut această rotunjire.

Valoarea rotunjită: _______________

Page 18: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 13

M022234

B. Care este raportul dintre aria dreptunghiului iniţial şi aria noului dreptunghi?

2 cm

8 cm

Lungime

Lăţim

e11

M05_11

A. Pe caroiajul de mai jos, desenează un dreptunghi a cărui lungime este trei pătrimi

din lungimea dreptunghiului de mai sus şi a cărui lăţime este de două ori şi jumătate

lăţimea dreptunghiului de mai sus. Indică, pe fi gură, lungimea şi lăţimea noului

dreptunghi în centimetri. Fiecare pătrat al caroiajului este de 1cm pe 1cm.

Page 19: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 14

M022243

Răspuns: _______________

4 cm

6 cm

2 cm12

M05_12

Care este aria triunghiului colorat?

Figura arată un triunghi colorat în interiorul unui pătrat.

Page 20: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 15

M022101

Cutia mai mică conţine 20 de bilete numerotate de la 1 la 20. Cutia mai mare

conţine 100 bilete numerotate de la 1 la100.

Fără a te uita în ele, poţi alege un bilet dintr -o cutie. Care cutie ţi-ar da cea mai

mare şansă de extragere a unui bilet cu numărul 17 înscris pe el?

a Cutia cu 20 de bilete

b Cutia cu 100 de bilete

c Ambele cutii oferă aceeaşi şansă

d Este imposibil de spus

20 de bilete 100 de bilete

M022097

Care este tensiunea indicată de voltmetru?

a 73

b 74

c 76

d 78

120

110

100

90

80

70

0

10

6050

40

30

20Volţi

13

14

M06_01

M06_02

Page 21: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 16

M022104

Care dintre următoarele numere este CEL MAI MIC?

a

b

c

d

15

M06_03

Page 22: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 17

M022105

Figurii haşurate i se aplică o jumătate de rotaţie în plan în jurul punctului P.

Care dintre următoarele arată rezultatele jumătăţii de rotaţie?

a

b

c

d

e

P

P

P

P

P

P

M06_04

16

Page 23: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 18

M022108

În această fi gură PQ este o dreaptă.

Care este măsura în grade a unghiului PRS?

a 10°

b 20°

c 40°

d 70°

e 140°

S

7x

P R Q2x

M022106

Într-un autobuz sunt 36 de pasageri. Raportul dintre copiii şi adulţii din autobuz este de 5 la 4. Câţi copii sunt în autobuz?

Răspuns: _______________

17

18

M06_05

M06_06

Page 24: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 19

Tabelul indică temperaturile în diferite momente dintr-o anumită zi.

Timp 6 dim. 9 dim. Prânz 3 d.a. 6 d.a.

Temperatură °C 12 17 14 18 15

Se trasează un grafi c fără o scală de temperatură. Care dintre următoarele ar putea fi grafi cul care arată informaţia prezentată în tabel?

a b

c d

Temperatura (°C)

6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.

Timp

6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.

Timp

6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.

Timp

6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.

Timp

Temperatura (°C)

Temperatura (°C)

Temperatura (°C)

M022181

M022110

Înmulţiţi: 0,402 × 0,53 =

Răspuns: _______________

20

19

M06_07

M06_08

Page 25: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 20

M032523

Dana face o cantitate mare de cocă pentru o prăjitură de afi ne ce reprezintă o

dată şi încă jumătate faţă de reţeta originală. Dacă reţeta originală cerea dintr-o

cană cu zahăr, câte căni cu zahăr sunt necesare pentru prăjitura pe care o face Dana?

a

b

c

d

M032307

Biletele la un concert costă fi e 10 zeds, fi e 15 zeds, fi e 30 zeds.

Din 900 de bilete vândute, costă 30 zeds fi ecare şi costă 15 zeds fi ecare.

Ce FRACŢIE din bilete a fost vândută pentru 10 zeds fi ecare?

Răspuns: _______________

22

21

M06_09

M06_10

Page 26: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 21

M032525

Ce număr împărţit la −6 are ca rezultat pe 12?

a −72

b −2

c 2

d 72

M032704

Un autobuz circulă cu viteză constantă astfel încât, distanţa străbătută este direct proporţională cu timpul petrecut în deplasare. Dacă autobuzul străbate 120 km în 5 ore, câţi kilometri străbate în 8 ore?

a 168

b 192

c 200

d 245

M032701

Într-o excursie şcolară era 1 profesor la fi ecare 12 elevi. Dacă în excursie au mers 108 elevi, câţi profesori au fost?

a 7

b 8

c 9

d 10

25

24

23

M06_11

M06_12

M06_13

Page 27: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 22

M032691

Folosind segmentul de dreaptă AO de mai jos, desenează o linie dreaptă BC prin O

astfel încât unghiul AOB să fi e ascuţit iar unghiul AOC să fi e obtuz. Notează punctele

B şi C.

A

O

M032579

Care este măsura unghiului C în triunghiul de mai sus?

a 45°

b 55°

c 65°

d 145°

35°

B

A C

26

27

M06_15

M06_14

Page 28: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 23

S012013

Desenele arată doi munţi diferiţi. Munţii din desenul A au contururi accidentate

şi vârfuri ascuţite. Munţii din desenul B sunt cu pante line şi cu vârfurile

rotunjite.

a Munţii din Figura A sunt mai vechi.

b Munţii din Figura B sunt mai vechi.

c Munţii au aproape aceeaşi vechime dar s-au format în moduri diferite.

d Munţii au aproape aceeaşi vechime dar sunt din emisfere diferite.

Desenul A Desenul B

S012014

Ce anume poartă informaţia de la ochi la creier atunci când o persoană vede

ceva?

a arterele

b glandele

c muşchii

d nervii

e venele

28

29

S02_01

S02_02

Care din afi rmaţiile următoare despre aceşti munţi este probabil, adevărată?

Page 29: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 24

S012015

O lumânare este plasată pe o suprafaţă orizontală haşurată, în faţa unei oglinzi, aşa cum se vede în fi gură. În care dintre punctele de pe oglindă va apărea lumânarea refl ectată?

a Punctul A

b Punctul B

c Punctul C

d Punctul D

Oglindă

A B

C D

30

S02_03

Page 30: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 25

S012016

O pudră făcută atât din granule albe cât şi din granule negre este probabil

a o soluţie

b un compus pur

c un amestec

d un element

S012017

Arderea combustibililor fosili a mărit conţinutul de bioxid de carbon din

atmosferă. Care este efectul posibil al creşterii cantităţii de bioxid de carbon din

atmosferă, asupra planetei noastre?

a O climă mai caldă

b O climă mai rece

c O scădere relativă a umidităţii

d Mai mult ozon în atmosferă

S012018

Care din următoarele NU ESTE un combustibil fosil?

a Cărbunele

b Petrolul

c Lemnul

d Gazul natural

31

32

33

S02_04

S02_05

S02_06

Page 31: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 26

S012002

Resorturile 1 şi 2 din fi gură erau identice. Apoi, resortul 1 a fost comprimat

puţin şi fi xat în această poziţie. Resortul 2 a fost mult comprimat şi fi xat în

această poziţie.

Care dintre resorturi a înmagazinat mai multă energie?

a Resortul 1

b Resortul 2

c Ambele resorturi au aceeaşi energie.

d Nu putem spune nimic în acest sens, dacă nu ştim din ce materiale sunt

făcute resorturile.

1 2

S012001

a fi catul

b rinichiul

c stomacul

d vezica biliară

e inima

34

35

S02_07

S02_08

Care dintre organele următoare NU se afl ă în cavitatea abdominală?

Page 32: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 27

S012004

O persoană afl ată în întuneric într-o încăpere, privind pe fereastră, poate vedea

clar o altă persoană ce se afl ă afară, la lumina zilei. Dar o persoană de afară nu o

poate vedea pe cea dinăuntru. De ce se întâmplă aceasta?

a Nu există destulă lumină refl ectată de la persoana afl ată în cameră.

b Razele de lumină nu pot trece de două ori prin ferestre.

c Lumina de afară nu poate trece prin ferestre.

d Lumina Soarelui nu este la fel de intensă ca alte surse de lumină.

S012005

a pierderea apei din sol

b creşterea poluării

c eroziunea solului

d ploaia acidă

S012003

Ventilaţia poate face ca focul de lemne să ardă mai puternic deoarece

a face ca lemnele să fi e sufi cient de calde pentru a arde

b măreşte cantitatea de oxigen necesară întreţinerii arderii

c creşte cantitatea de lemne supusă arderii

d furnizează energia necesară întreţinerii focului

36

37

38

S02_09

S02_10

S02_11

Păşunatul în exces al terenului de către vite creează o problemă majoră. Această

problemă este

Page 33: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 28

S012006

Un pârâu mic curge repede printr-o vale în formă de V, pe panta unui munte.

Dacă urmezi cursul pârâului până când el va ajunge la câmpie, cum va arăta

pârâul la câmpie în comparaţie cu aspectul de la munte?

a Aproape la fel

b Mai adânc şi mai rapid

c Mai lent şi mai larg/lat

d Mai drept (mai puţin cotit)

S032131

Când scoatem un cui dintr-o scândură de lemn, cuiul se încălzeşte.

Explică de ce.

39

40

S02_12

S02_13

Page 34: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 29

S032202

În imaginea de mai sus este reprezentată o comunitate formată din şoareci, şerpi şi grâu.

Ce s-ar întâmpla cu această comunitate dacă oamenii ar omorî şerpii?

41

S02_14

Nu începe să lucrezi la Partea a 2-a până nu ţi se spune să faci acest lucru.

Dacă ai terminat Partea I a testului înainte de expirarea timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile.

Stop

Page 35: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 30

Treci te rog, pe pagina următoare

Page 36: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 31

Instrucþiuni pentru Partea a II-a

În Partea a II-a vei răspunde în continuare la întrebări de matematică şi ştiinţe. Vei avea 45 de minute de lucru la această parte a testului.

Citeşte fi ecare întrebare atent şi răspunde cât de bine poţi. Dacă nu eşti sigur de răspunsul la o întrebare, alege sau scrie răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci la întrebarea următoare.

În această parte a testului poţi folosi un calculator, dacă ai la dispoziţie.

Nu începe să lucrezi până nu ţi se spune să faci acest lucru.

Page 37: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 32

Treci te rog, pe pagina următoare

Page 38: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 33

S032315

Grafi cul arată numărul de antilope dintr-o anumită regiune într-o anumită

perioadă de timp. Care dintre următorii factori este cel mai posibil să fi

determinat schimbarea bruscă la nivelul acestei populaţii între 1999 şi 2000?

a încălzirea globală

b absenţa prădătorilor

c subţierea stratului de ozon

d incendii care au distrus resursele de hrană

1996

1997

1998

1999

2000

Populaţia

Anul

100

200

300

400

S032465

Ce tip de celule distrug bacteriile care intră în organism?

a celulele albe din sânge

b celulele roşii din sânge

c celulele din rinichi

d celulele din plămâni

42

43

S11_01

S11_02

Page 39: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 34

S032306

Figurile 1 şi 2 ilustrează aceeaşi pereche de ochi care a reacţionat la o schimbare

a unei condiţii de mediu.

Care este condiţia de mediu şi cum diferă ea pentru ochii din fi gura 1 şi

din fi gura 2?

Figura 1

Figura 2

44

S11_03

Page 40: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 35

S032579

Care dintre aceste diagrame reprezintă cel mai bine structura materiei, pornind

de la cele mai complexe particule în partea de sus şi sfârşind în partea de jos cu

particulele fundamentale?

a b

c d

Atomi

Molecule

Neutroni ElectroniProtoni

Molecule

Atomi

Neutroni ElectroniProtoni

Protoni

Electroni

Molecule NeutroniAtomi

Electroni

Neutroni

Atomi ProtoniMolecule

S032640

Precizează un motiv pentru care exerciţiul fi zic este important pentru sănătate.

45

46

S11_04

S11_05

Page 41: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 36

S032570

Lui David i se dă un eşantion dintr-o substanţă solidă necunoscută. El vrea să

ştie dacă substanţa este un metal. Notează o proprietate pe care el o poate

observa sau măsura şi descrie cum poate fi folosită această proprietate pentru a-l

ajuta să identifi ce dacă substanţa este un metal.

S032024

Care dintre următoarele transformări de energie are loc într-o lanternă cu baterii?

a electrică mecanică luminoasă

b chimică mecanică luminoasă

c chimică electrică luminoasă

d nucleară electrică luminoasă

47

48

S11_06

S11_07

Page 42: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 37

S032272

Imaginea de mai jos prezintă un tub de sticlă deschis la un capăt şi conectat la un vas de sticlă închis, în formă de sferă, la celălalt capăt. Echipamentul este parţial umplut cu apă, aşa cum se observă în fi gură, astfel că în sferă există aer deasupra apei. Apa din tub ajunge la nivelul X.

Aerul din sfera de sticlă este încălzit apoi, cu un uscător de păr.

Care va fi nivelul apei în capătul deschis al tubului după ce sfera este încălzită?(Încercuieşte mai jos, 1, 2 sau 3).

Explică răspunsul tău.

X

Aer

XXX

Mai sus de X Mai jos de X La acelaşi nivel cu X

1 2 3

Apă

49

S11_08

Page 43: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 38

S032141

Imaginile de mai jos arată un paraşutist în patru poziţii.

1. În avion, înainte de săritură

2. În cădere liberă, imediat după săritură, înainte de deschiderea paraşutei

3. Căzând spre pământ, după deschiderea paraşutei

4. Pe pământ, chiar după aterizare

În care poziţii forţa gravitaţională acţionează asupra paraşutistului?

a Doar în poziţia 2.

b Doar în poziţiile 2 şi 3.

c Doar în poziţiile 1, 2 şi 3.

d În poziţiile 1, 2, 3 şi 4.

50

S11_09

Page 44: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 39

S032463

Solurile se schimbă atât prin procese naturale, cât şi ca rezultat al activităţii

umane. Care dintre următoarele schimbări de sol se datorează numai cauzelor

naturale?

a degradarea principiilor nutritive din cauza pesticidelor

b deşertifi carea din cauza tăierii copacilor

c inundarea din cauza construirii unui dig

d îndepărtarea principiilor nutritive din cauza ploilor torenţiale

S032060

Următoarele cinci enunţuri descriu procesele implicate în circuitul apei.

Evaporarea apei din mare este identifi cată ca prim pas în circuitul apei.

Numerotează celelalte enunţuri de la 2 la 5 în ordinea în care aceste procese au

loc.

_____ Vaporii de apă se ridică în aerul cald.

_____ Apa râului se varsă în mare.

_____ Apa se evaporă din mare.

_____ Vaporii de apă se răcesc şi formează norii.

_____ Norii se deplasează şi apa cade pe pământ sub formă de ploaie.

1

51

S11_10

52

S11_11

Page 45: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 40

S032514

Într-un lac de lângă o fermă, algele au început să crească brusc. Această creştere se datorează, cel mai probabil, căreia dintre următoarele?

a unei descreşteri a temperaturii aerului

b unei descreşteri a nivelului apei

c îngrăşământului scurs de la fermă

d gazelor de la eşapamentele utilajelor fermei

S032650

Tamara se pregăteşte să escaledeze unul din cei mai înalţi munţi de pe Pământ. Ea ştie că se vor schimba condiţiile atmosferice pe măsură ce urcă muntele şi înălţimea creşte.

În tabelul de mai jos, scrie două condiţii atmosferice care se vor schimba pe măsură ce Tamara urcă muntele. Stabileşte ce trebuie să ia Tamara pentru a putea să supravieţuiască acestor două condiţii la altitudini mari.

Schimbări în condiţiile

atmosferice

Ce trebuie să-şi ia

Tamara

1.

2.

53

54

S11_12

S11_13

Page 46: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 41

M032652

Profesorii de la Şcoala ”Aurel Vlaicu” intenţionează să trimită 6 buletine

informative pe an, fi ecărei familii din cele 620 care au copii la şcoală. Pentru

fi ecare buletin informativ este nevoie de 2 coli de hârtie. Hârtia este vândută în

topuri de 500 de coli.

Care este numărul minim de topuri de hârtie necesar pentru a tipări buletinul

informativ al şcolii pe tot anul?

Răspuns: _______________

M032079

Lui Ştefan şi Cameliei li s-a spus să împartă un număr la 100. Din greşeală

Ştefan a înmulţit numărul cu 100 şi a obţinut rezultatul 450. Camelia a împărţit

corect numărul la 100. Care a fost rezultatul obţinut de ea?

a 0,0045

b 0,045

c 0,45

d 4,5

55

56

M09_01

M09_02

Page 47: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 42

M032228

Un magazin a crescut preţurile cu 20%. Care este noul preţ al unui produs care

anterior era vândut cu 800 zeds?

a 640 zeds

b 900 zeds

c 960 zeds

d 1000 zeds

M032044

Carolina a plătit x zeds pentru 3 cutii de suc. Care este preţul în zeds al unei cutii de

suc?

a

b

c 3 + x

d 3x

58

57

M09_03

M09_04

3x

x3

Page 48: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 43

M032046

Dacă , care dintre acestea îl exprimă pe x în funcţie de y?

a

b

c x = - 2

d x = + 2

23 += xy

3

2+=y

x

3

y

3

y

3

2−=y

x

M032545

La un magazin, 7 portocale şi 4 lămâi costă 43 zeds, iar 11 portocale şi 12 lămâi

costă 79 zeds. Utilizându-l pe x pentru a reprezenta costul unei portocale şi pe y

pentru a reprezenta costul unei lămâi, scrie două ecuaţii care pot fi utilizate

pentru a afl a valorile lui x şi y.

Ecuaţia 1: _____________________________________________________________

Ecuaţia 2: _____________________________________________________________

59

60

M09_05

M09_06

Page 49: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 44

M032649

Într-o cursă de maşini sunt două puncte de verifi care la distanţa de 160 km unul

faţă de celălalt. Pentru a câştiga punctajul maxim, piloţii trebuie să se deplaseze

de la un punct la altul, în exact 2,5 ore.

A. Care trebuie să fi e viteza medie pentru a străbate cei 160 km în acest timp?

Răspuns: _______________

B. La începutul cursei, unui pilot i-a trebuit 1 oră să străbată o porţiune de drum

deluros de 40 km.

Care trebuie să fi e viteza medie, în kilometri pe oră, pe cei 120 km rămaşi,

dacă timpul total dintre punctele de verifi care trebuie să fi e 2,5 ore?

Răspuns: _______________

M032533

O maşină consumă 2,4 litri de benzină pentru fi ecare 30 de ore de funcţionare.

Câţi litri de benzină va consuma maşina în 100 de ore?

a 7,2

b 8,0

c 8,4

d 9,6

61

M09_07

62

M09_08

Page 50: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 45

M032403

Triunghiul ABC are AB = AC.

Trasează o linie care să împartă triunghiul ABC în două triunghiuri congruente.

A

C

B

M032678

În fi gura de mai sus, ABCD este un dreptunghi şi cercurile P şi Q au fi ecare raza de 5cm. Care este suprafaţa dreptunghiului?

a 50 cm2

b 60 cm2

c 100 cm2

d 200 cm2

5 cm

P Q

A

D

B

C

63

64

M09_10

M09_09

Page 51: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 46

M032261

Care dintre triunghiurile următoare este asemenea cu triunghiul de mai sus?

a b

c d

8 cm 10 cm

12 cm

10 cm

12 cm

15 cm

10 cm

14 cm

12 cm

12 cm

8 cm

6 cm

24 cm

16 cm

20 cm

65

M09_11

Page 52: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 47

M032489

Care dintre acestea ar putea fi îndoită pentru a realiza o formă precum cea din fi gura

tridimensională de mai sus?

a

b

c

d

66

M09_12

Page 53: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 48

M032271

Într-o şcoală sunt 1200 de elevi (fete şi băieţi). Dintr-un eşantion de 100 de elevi care a fost selecţionat la întâmplare, 45 erau băieţi. Care dintre acestea este cel mai probabil să fi e numărul băieţilor din şcoală?

a 450

b 500

c 540

d 600

M032588

a P

b Q

c R

d S

y

x

P Q

S R

O

68

67

M09_13

M09_14

În sistemul de coordonate de mai sus, care punct ar putea avea coordonatele (2,−4)?

Page 54: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 49

M032727

Trei fraţi, Bogdan, Dan şi Marcel primesc în dar 45 000 zeds de la tatăl lor.

Banii sunt împărţiţi între fraţi în funcţie de numărul de copii pe care îi are

fi ecare. Bogdan are 2 copii, Dan are 3 copii, iar Marcel are 4 copii.

Câţi zeds primeşte Marcel?

a 5000

b 10 000

c 15 000

d 20 000

M032609

Care dintre acestea este cea mai apropiată de 112 + 92?

a 20 + 20

b 20 + 80

c 120 + 20

d 120 + 80

M032690

Care dintre acestea este egal cu 370 × 998 + 370 × 2?

a 370 × 1000

b 372 × 998

c 740 × 998

d 370 × 998 × 2

69

M13_01

70

M13_02

71

M13_03

Page 55: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 50

Acoperire geometricãInstrucþiuni: Întrebãrile 72, 73, ºi 74 se referã la acoperirea geometricã.

MP32743

Pentru această sarcină de lucru ai primit o bucată de carton cu 4 cartonaşe

geometrice, ca cel de mai jos. Ia bucata de carton şi dislocă cele 4

cartonaşe.

Dacă nu ai bucata de carton ridică mâna.

Întrebările pentu Acoperire geometrică încep pe pagina următoare.

Page 56: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 51

M032743

Desenează în pătratele rămase de pe caroiaj, pentru a obţine modelul simetric

faţă de dreapta AB şi de asemenea, simetric faţă de dreapta CD.

Întrebările pentru Acoperire geometrică continuă.

A

B

C D

Acoperire geometricã (Continuare)

72

M13_04

Există mai multe modalităţi de aranjare a cartonaşelor astfel încât ele sa formeze

modele. Caroiajul de mai jos a fost desenat, pentru a-ţi arăta cum se pot aşeza

cartonaşele în unele pătrate. Modelul poate fi continuat astfel încât AB şi CD

sunt axe de simetrie.

Page 57: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 52

Cartonaşele pot fi aşezate în caroiaj în patru modalităţi diferite. Cele patru

modalităţi sunt indicate mai jos prin literele A, B, C sau D, pentru a le identifi ca

pe fi ecare.

Aceste litere pot fi utilizate pentru a descrie modelul cartonaşelor. De exemplu,

modelul de mai jos poate fi descris prin grila de litere prezentată alăturat de

acesta.

MP32744

Această întrebare de la Acoperire geometrică continuă pe pagina următoare.

CA DB

A CCAC

A CCAC

C AACA

73

Acoperire geometricã (Continuare)

Page 58: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 53

M032744

Dacă modelul din caroiajul de mai jos continuă, ce literă ar identifi ca orientarea

cartonaşului în caseta notată cu X?

Răspuns: _______________________

Întrebările pentru Acoperire geometrică continuă.

X

M13_05

Acoperire geometricã (Continuare)

Page 59: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 54

M032745

Continuăm să identifi căm cartonaşele aşa ca mai sus. Pe caroiajul de mai jos,

scrie literele A, B, C sau D astfel încât să obţii un model simetric unde PQ şi RS

sunt axe de simetrie. Aranjează cartonaşele pentru a obţine un model.

Sfârşitul întrebărilor pentru Acoperire geometrică.

CA DB

P

S

Q

R

D

C

B

A

Acoperire geometricã (Continuare)

74

M13_06

Page 60: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 55

M032233

Un club de computere are 40 de membri şi 60% dintre membri sunt fete.

După un timp, 10 băieţi s-au alăturat clubului. Acum, care este procentul de fete

din numărul total de membri?

Indică calculele care te-au condus la răspunsul dat.

Răspuns: _______________

M032670

Care dintre aceste numere este cel mai apropiat de 10?

a 0,10

b 9,99

c 10,10

d 10,90

75

76

M13_07

M13_08

Page 61: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 56

M032447

În fi gura de mai sus, fi ecare dintre triunghiurile mici are aceeaşi arie. Care este raportul dintre aria haşurată şi cea nehaşurată?

a 5:3

b 8:5

c 5:8

d 3:5

M032036

Care dintre acestea este egală cu 2x − 3y + 7x + 5y?

a 5x + 2y

b 5x + 8y

c 9x + 2y

d 9x + 8y

77

M13_09

78

M13_10

Page 62: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 57

M032728

Dacă x + 3y = 11 şi 2x + 3y = 13, atunci y =

a 3

b 2

c -2

d -3

M032732

Care dintre următoarele ar putea fi măsura ariei unui triunghi?

a 2 cm

b 3 m

c 5 cm2

d 8 m3

79

80

M13_11

M13_12

Page 63: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 58

Aţi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?

a Da

b Nu

Dacă aţi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aţi folosit?

a deloc

b foarte puţin (pentru mai puţin de 5 întrebări)

c puţin (pentru 5 până la 10 întrebări)

d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebări)

Sondaj de folosire a calculatorului

Nu mai sunt întrebări pentru acest test.

Dacă ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirarea

timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile. Mulţumim

pentru timpul acordat la completarea cu atenţie a acestor întrebări.

Stop

Page 64: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_B1 Pagina 59

Page 65: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

TIMSS International Study Center

Boston College

Chestnut Hill, MA 02467

©IEA, Amsterdam (2002)

B1G8 - Caietul

Page 66: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

International Association for the Evaluation

of Educational Achievement

© Copyright IEA, 2007

Etichetă de identifi care

ID elev:

NUme elev:

Clasa a VIII-a CAIETULB2

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Str. Ştirbei Vodă nr. 37

Bucureşti

Page 67: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 2

Treci te rog, pe pagina următoare

Page 68: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 3

Instrucþiuni generale

În acest test, vei rãspunde la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Vei gãsi unele întrebãri uºoareiar altele dificile. Încearcã sã rãspunzi la toate întrebãrile, atât la cele dificile cât ºi la celeuºoare.

Pentru unele întrebãri alegi rãspunsul pe care îl crezi corect ºi umpli cercul din dreptul lui.Exemplul 1 ilustreazã acest tip de întrebare cu cercul din dreptul rãspunsului corect, umplut.

Câte minute sunt într-o orã?

a 12

b 24

c 60

d 120

Exem

plu

l 1

Câte minute sunt într-o orã?

a 12

b 24

c 60

d 120

Exem

plu

l 2

Cercul cu litera “C” a fost umplut deoarece, într-o orã sunt 60 de minute. Dacã nu eºti sigurasupra rãspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul rãspunsului pe care-l crezi cel mailbun ºi treci la întrebarea urmãtoare.Dacã te decizi sã schimbi un rãspuns la o întrebare, pune un “X” peste prima ta alegere ºi apoiumple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îþi aratã cum faci aceasta.

Page 69: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 4

Instrucþiuni generale (Continuare)

La unele întrebãri trebuie sã scrii rãspunsul în spaþiul de sub întrebare. Poþi folosi cuvinte,desene ºi numere în rãspunsurile tale la aceste întrebãri. Exemplul 3 ilustreazã o întrebare deacest fel.

Uneori, pentru a obþine punctajul maxim trebuie sã explici rãspunsurile la întrebãrile de ºtiinþe sausã arãþi cum ai lucrat la întrebãrile de matematicã. Rãspunsul ºi calculele sã fie cât mai clare cuputinþã, iar rãspunsurile pentru întrebãrile de matematicã sã fie în forma cea mai simplã.

Pentru problemele din test care implicã bani, imagineazã-þi cã eºti într-o þarã în care “zed” esteunitatea monetarã, cum ar fi “leu” în þara noastrã.

Când þi se cere sã scrii un rãspuns, asigurã-te cã scrisul tãu de mânã este clar. Gândeºte-te cuatenþie la fiecare întrebare ºi rãspunde cât mai complet posibil. Dacã nu eºti sigur de rãspuns,dã rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi treci la întrebarea urmãtoare.

Vei avea 45 de minute la dispoziþie pentru a lucra la prima parte a caietului, dupã care va urmao scurtã pauzã. Apoi vei lucra încã 45 de minute pentru a rãspunde la întrebãrile din partea adoua a caietului.

La toate întrebãrile se poate rãspunde fãrã a folosi un calculator, dar dacã ai unul disponibil, îlpoþi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poþi folosi un calculator la partea I a testului.

Exem

plu

3

Noteazã un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte pãrþi ale corpului.

,lor corpuluiPompeaza sânge tuturor părţi .

Page 70: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 5

Instrucþiuni pentru Partea I

Citeºte fiecare întrebare cu atenþie ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.

Ai 45 de minute pentru a lucra la aceastã parte a testului.

Nu începe sã lucrezi pânã când nu þi se spune sã faci acest lucru.

Page 71: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 6

M022097

Care este tensiunea indicată de voltmetru?

a 73

b 74

c 76

d 78120

110

100

90

80

70

0

10

6050

40

30

20Volţi

1

M022101

Cutia mai mică conţine 20 de bilete numerotate de la 1 la 20. Cutia mai

mare conţine 100 de bilete numerotate de la 1 la 100.

Fără a te uita în ele, poţi alege un bilet dintr-o cutie. Care cutie ţi-ar da cea

mai mare şansă de extragere a unui bilet cu numărul 17 înscris pe el?

a Cutia cu 20 de bilete

b Cutia cu 100 de bilete

c Ambele cutii oferă aceeaşi şansă

d Este imposibil de spus

20 de bilete 100 de bilete

2

M06_01

M06_02

Page 72: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 7

M022104

Care dintre urmãtoarele numere este CEL MAI MIC?

a

!

b

!

c

!

d !

"

3

M06_03

Page 73: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 8

M022105

Figurii haºurate i se aplicã o jumãtate de rotaþie în plan în jurul punctului P.

Care dintre urmãtoarele aratã rezultatele jumãtãþii de rotaþie?

e

dc

ba

P

P

P

P

P

P

M06_04

4

Page 74: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 9

M022106

Într-un autobuz sunt 36 de pasageri. Raportul dintre copiii ºi adulþii din autobuzeste de 5 la 4. Câþi copii sunt în autobuz?

Rãspuns: _______________

M022108

În aceastã figurã PQ este o dreaptã.

Care este mãsura în grade a unghiului PRS?

a 10°

b 20°

c 40°

d 70°

e 140°

S

7x

P R Q2x

5

6

M06_05

M06_06

Page 75: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 10

M022110

Înmulþiþi: 0,402 ´ 0,53 =

Rãspuns: _______________

Tabelul indicã temperaturile în diferite momente dintr-o anumitã zi.

Timp 6 dim. 9 dim. Prânz 3 d.a. 6 d.a.

Temperaturã °C 12 17 14 18 15

Se traseazã un grafic fãrã o scalã de temperaturã. Care dintre urmãtoarele arputea fi graficul care aratã informaþia prezentatã în tabel?

M022181

6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a. 6 dim. Prânz9 dim.

Te

mp

era

tura

(C

°)

3 d.a. 6 d.a.

TimpTimp

Te

mp

era

tura

(C

°)

Te

mp

era

tura

(C

°)Te

mp

era

tura

(C

°)

a b

c d

6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a. 6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.

TimpTimp

8

7

M06_07

M06_08

Page 76: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 11

M032307

Biletele la un concert costã fie 10 zeds, fie 15 zeds, fie 30 zeds.

Din 900 de bilete vândute,

!

costã 30 zeds fiecare ºi

!

costã 15 zeds fiecare.

Ce FRACÞIE din bilete a fost vândutã pentru 10 zeds fiecare?

Rãspuns: _______________

M032523

Dana face o cantitate mare de cocã pentru o prãjiturã de afine ce reprezintã o

datã ºi încã jumãtate faþã de reþeta originalã. Dacã reþeta originalã cerea

!

dintr-o

canã cu zahãr, câte cãni cu zahãr sunt necesare pentru prãjitura pe care o faceDana?

a

!

b 1

!

c 1

!

d 1

!

10

9

M06_09

M06_10

Page 77: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 12

M032701

Într-o excursie ºcolarã era 1 profesor la fiecare 12 elevi. Dacã în excursie aumers 108 elevi, câþi profesori au fost?

a 7

b 8

c 9

d 10

M032704

Un autobuz circulã cu vitezã constantã astfel încât, distanþa strãbãtutã este directproporþionalã cu timpul petrecut în deplasare. Dacã autobuzul strãbate120 km în5 ore, câþi kilometri strãbate în 8 ore?

a 168

b 192

c 200

d 245

M032525

Ce numãr împãrþit la -6 are ca rezultat pe 12?

a -72

b -2

c 2

d 72

13

12

11

M06_11

M06_12

M06_13

Page 78: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 13

M032579

Care este mãsura unghiului C în triunghiul de mai sus?

a 450

b 550

c 650

d 1450

350

B

A C

M032691

Folosind segmentul de dreaptã AO de mai jos, deseneazã o linie dreaptã BC prin Oastfel încât unghiul AOB sã fie ascuþit iar unghiul AOC sã fie obtuz. Noteazã punctele Bºi C.

A

O

14

15

M06_15

M06_14

Page 79: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 14

M012001

În figura de mai jos, câte pãtrãþele mai trebuie haºurate ÎN PLUS, astfel încât

sã fie haºurate din totalul pãtrãþelelor?

a 5

b 4

c 3

d 2

e 1

!

16

M012002

O balanþã cu braþele egale se aflã în echilibru. În partea stângã se aflã o masã de1 kg ºi o jumãtate de cãrãmidã. Pe braþul din dreapta se aflã o cãrãmidã întreagã.

Care este masa cãrãmizii întregi?

a 0,5 kg

b 1 kg

c 2 kg

d 3 kg

1 kg

17

M01_01

M01_02

Page 80: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 15

M012003

Lungimea unei cutii exprimatã în centimetri este rotunjitã la 9 cm. Care dintreacestea ar putea fi lungimea propriu-zisã a cutiei?

a 10 cm

b 9,9 cm

c 9,6 cm

d 8,6 cm

M012004

Alina poate alerga 4 ture de pistã în timpul în care Camelia aleargã 3 ture. DacãCamelia a fãcut 12 ture, câte ture a reuºit sã facã Alina în acelaºi timp?

a 9

b 11

c 13

d 16

M012005

Pentru pãtratul EFGH, de mai jos, care dintre afirmaþiile urmãtoare este FALSÃ?

a DEIF ºi DEIH sunt congruente.

b DGHI ºi DGHF sunt congruente.

c DEFH ºi DEGH sunt congruente.

d DEIF ºi DGIH sunt congruente.

I

H G

FE

18

19

20

M01_03

M01_04

M01_05

Page 81: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 16

M012006

a

b Ionuþ a avut cu 1 punct în minus.

c Punctajele medii au fost egale.

d Ionuþ a avut cu 2 puncte în plus.

e Ionuþ a avut cu 2 puncte în minus.

M012037

Tabelul aratã notele obþinute de o clasã la un test cu note pânã la 10.

Nota la test Pontaj Frecvenþa

4 1

5 3

6 6

7 2

8 4

9 3

10 1

Câþi elevi din clasã au obþinut o notã mai mare de 7?

a 2

b 8

c 10

d 12

e 20

21

22

M01_06

M01_07

Ionuţ a obţinut la un test următoarele trei punctaje: 78, 76 şi 74, în timp ce Maria a avut punctajele 72, 82 şi 74. Cum comparaţi punctajul mediu al lui Ionuţ cu punctajul mediu obţinut de Maria ?

Ionuþ a avut cu 1 punct în plus.

Page 82: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 17

M012038

Care este lungimea þevii de mai sus?

a 0,085 m

b 0,805 m

c 0,85 m

d 8,5 m

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0

M012039

În figura de mai jos PQ ºi RS sunt drepte care se intersecteazã.

Care este valoarea lui x + y ?

a 15

b 30

c 60

d 180

e 300

S

QR

x0 y0

P

1500

23

24

M01_08

M01_09

Metri (m)

Page 83: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 18

M012040

Dacã

!"

= !

"#

, atunci valoarea lui n este egalã cu

a 3

b 7

c 36

d 63

M012041

Într-un grup de copii, 16 au ziua de naºtere în prima jumãtate a anului, iar 14 au ziuade naºtere în a doua jumãtate a anului. Ce fracþie din grup reprezintã elevii care auziua de naºtere în prima jumãtate a anului?

a !

"#

b !

"

c !

"

d !

"#

e !

"#

25

26

M01_10

M01_11

Page 84: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 19

M012042

Dacã x = -3, care este valoarea lui -3x ?

a -9

b -6

c -1

d 1

e 9

M032570

La un spectacol, !

"

dintre persoanele care formau audienþa erau copii.

Ce procent din audienþã reprezintã aceºtia?

a 12%

b 3%

c 0,3%

d 0,12%

M032643

Dacã n este un numãr întreg negativ, care dintre acestea este cel mai marenumãr?

a 3 + n

b 3 ´ n

c 3 - n

d 3 : n

27

29

28

M01_12

M01_13

M01_14

Page 85: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 20

M032693

Figura de mai sus este un hexagon regulat. Care este valoarea lui x?

Rãspuns: _______________

x0

30

M01_15

Page 86: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 21

S012025

Nucleul CELOR MAI MULÞI atomi constã

a doar din neutroni

b din protoni ºi neutroni

c din protoni ºi electroni

d din neutroni ºi electroni

31

S012026

Un fiu poate moºteni trãsãturi

a doar de la tatãl sãu

b doar de la mama sa

c ºi de la tatãl sãu ºi de la mama sa

d fie de la tatãl sãu, fie de la mama sa, dar nu de la amândoi

32

S01_01

S01_02

Page 87: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 22

S012027

Tabelul aratã temperatura într-un loc oarecare, la diferite ore din zi, timp de treizile.

600 900 12 prânz 1500 1800

Luni 15°C 17°C 20°C 21°C 19°C

Marþi 15°C 15°C 15°C 5°C 4°C

Miercuri 8°C 10°C 14°C 14°C 13°C

Când a devenit vântul mult mai rece?

a Luni dimineaþã

b Luni dupã-amiazã

c Marþi dimineaþã

d Marþi dupã-amiazã

e Miercuri dupã-amiazã

33

S012028

O persoanã a clasificat câteva animale în cele douã grupe înscrise în tabelul de maijos. Ce caracteristicã a animalelor a fost folositã în aceastã clasificare?

a Picioarele

b Ochii

c Sistemul nervos

d Pielea

Grup 1 Grup 2

Oameni ªerpi

Câini Viermi

Muºte Peºti

34

S01_04

S01_03

Page 88: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 23

S012029

Un beculeþ se aflã la 20 cm în stânga unui cartonaº pãtrat, care la rândul sãu segãseºte la 20 cm în stânga unui ecran, ca în figurã. Umbra cartonaºului pe ecranare o laturã de 10 cm.

Dacã ecranul este mutat cu 40 cm spre dreapta astfel încât sã se afle la 80 cm debeculeþ, care va fi noua laturã a umbrei produsã de cartonaº pe ecran?

a 5 cm

b 10 cm

c 15 cm

d 20 cm

Cartonaº

Umbrã

20 cm 20 cm

Ecran

Bec

35

S01_05

Page 89: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 24

S012030

Majoritatea peºterilor sunt formate prin acþiunea apei asupra

a granitului

b calcarului

c rocilor nisipoase

d ºisturilor argiloase

36

S022035

Desenul ilustreazã un magnet sub formã de barã care este tãiat în trei bucãþi cuun fierãstrãu.

Scrie un �N� sau un �S� în fiecare din cãsuþele din desen pentru a arãtapolaritatea capetelor piesei din centru.

N

Nord

S

Sud

37

S01_07

S01_06

Page 90: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 25

S022225

La diferite altitudini, punctul de fierbere al apei variazã de la aproximativ 80° Cla 100° C. Care dintre termometrele prezentate ar fi cel mai potrivit pentru omãsurare de precizie a punctului de fierbere al apei la diferite altitudini?

a Termometrul A

b Termometrul B

c Termometrul C

d Termometrul D

e Termometrul E

A EDB C

80

50750750

95 100 125 150

Termometre

38

S01_08S022117

De ce insectele masculi ar trebui sã fie tratate pentru împiedicarea producerii despermã?

a Pentru sporirea numãrului de insecte femele

b Pentru reducerea populaþiei totale de insecte

c Pentru producerea de noi specii de insecte

d Pentru împiedicarea împerecherii insectelor

39

S01_09

Page 91: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 26

S022235

O fatã are ideea cã plantele verzi au nevoie de nisip în sol pentru o creºteresãnãtoasã. Pentru a-ºi verifica ideea ea foloseºte douã ghivece cu plante. Eaaºeazã un ghiveci cu plante aºa cum este arãtat mai jos.

Pe CARE dintre urmãtoarele l-ar utiliza pentru al doilea ghiveci cu plante?

LuminaSoarelui

Nisip, pamânt ºi apã

LuminaSoarelui

LuminaSoarelui

Cutie neagrã Cutie neagrã

LuminaSoarelui

Nisip ºi pãmânt

a cb

d e

40

S01_10

Nisip ºi apã Nisip, pãmânt ºi apã Pământ ºi apã

Pământ ºi apã

Page 92: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 27

S022188

Unele dintre reacþiile chimice absorb energie, în timp ce altele degajã energie.Care dintre reacþiile chimice de la arderea cãrbunelui ºi de la explozia artificiilorva degaja energie?

a Doar arderea cãrbunelui

b Doar explozia artificiilor

c Atât arderea cãrbunilor cât ºi explozia artificiilor

d Nici arderea cãrbunilor, nici explozia artificiilor

41

S022074

Combustibilii fosili s-au format din

a vulcani

b resturi de vieþuitoare

c gaze din atmosferã

d apa prinsã în interiorul rocilor

42

S022240

Una din principalele cauze ale ploii acide este

a Deºeurile de la centralele nucleare

b Reziduurile de la uzinele chimice

c

d Gazele din tuburile de spray cu aerosoli

43

S01_13

S01_12

S01_11

� a� � � � � d� � � a� ard� r� a� � ! " # $ % i" i� i� r� & $ i� i

Page 93: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Care este avantajul de a avea douã urechi pentru auz în loc de una singurã?

G8_Caietul_6 Pagina 28

S022206

Când clorul gazos reacþioneazã cu sodiul metalic, ce se formeazã?

a Un amestec

b Un compus

c Un element

d Un aliaj

e O soluþie

44

S022160

45

S01_15

S01_14

Page 94: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 29

S022058

O razã de luminã atinge o oglindã dupã cum se vede.

Care desen aratã cel mai bine direcþia luminii reflectate?

a

dc

b

oglindãoglindã

oglindãoglindã

oglindã

46

S01_16

Page 95: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 30

Nu începe să lucrezi la Partea a 2-apână nu ţi se spune să faci acest lucru.

Dacă ai terminat Partea I a testului înainte de expirarea

timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile.

Stop

Page 96: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 31

Instrucþiuni pentru Partea a II-a

În Partea a II-a vei rãspunde în continuare la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Veiavea 45 de minute de lucru la aceastã parte a testului.

Citeºte fiecare întrebare atent ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.

În aceastã parte a testului poþi folosi un calculator, dacã ai la dispoziþie.

Nu începe sã lucrezi pânã nu þi se spune sã faci acest lucru.

Page 97: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 32

S032611

Care din urmãtoarele descrie cel mai bine scopul respiraþiei celulare?

a furnizarea energiei pentru activitãþi celulare

b producerea de zahãr care sã fie înmagazinat în celule

c eliberarea oxigenului pentru respiraþie

d furnizarea dioxidului de carbon pentru fotosintezã

47

S12_01

S12_02

S032614

Rinichii sunt organe ce se gãsesc în corpul uman. Când a fost tânãr, unui bãrbat is-a extirpat unul din cei doi rinichi pentru cã era bolnav. Acum el are un fiu.

Câþi rinichi a avut fiul sãu la naºtere? _______________

Explicã rãspunsul tãu.

48

Page 98: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 33

S032451

Unele pãsãri mãnâncã melci. O specie de melci care trãieºte în pãdure arecochilia închisã la culoare. Aceeaºi specie de melci care trãieºte la câmpie arecochilia deschisã la culoare. Explicã cum aceastã diferenþã de culoare a cochiliei,ajutã melcii sã supravieþuiascã.

S032156

Bogdan a fãcut un experiment pentru a investiga efectul temperaturii asuprasolubilitãþii zahãrului în apã, prin mãsurarea cantitãþii de zahãr care s-ar dizolvaîn 1 litru de apã la diferite temperaturi. Apoi a reprezentat grafic rezultateleobþinute.

Care dintre urmãtoarele pare sã fie graficul ce indicã rezultatele lui Bogdan?

a b

c d

Zah

ãr d

izol

vat

(gra

me)

)

Temperaturã (0C)

Zah

ãr d

izol

vat

(gra

me)

Temperaturã (0C)

Zah

ãr d

izol

vat

(gra

me)

Temperaturã (0C)

Zah

ãr d

izol

vat

(gra

me)

Temperaturã (0C)

49

50

S12_03

S12_04

Page 99: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 34

S032087

Care dintre urmãtoarele pot furniza organismului uman imunitate permanentã launele boli?

a antibioticele

b vitaminele

c vaccinurile

d globulele roºii din sânge

S032056

Dupã cum se vede în figurã, balonul se umflã atunci când bicarbonatul de sodiueste amestecat cu oþetul.

Ce cauzeazã aceasta?

Balon

Bicarbonatde sodiu

Oþet

Înainte de amestecare Dupã amestecare

51

S12_05

52

S12_06

Page 100: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 35

S032279

Un om a urcat pânã în vârful unui munte foarte înalt. Aflându-se în vârf, el abãut toatã apa din sticla lui de plastic, dupã care i-a pus capacul la loc. Când s-aîntors la tabãrã, în vale, a descoperit cã sticla golitã se distrusese.

Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce s-a întâmplat aceasta?

a Temperatura este mai micã în vale decât în vârful muntelui.

b Temperatura este mai mare în vale decât în vârful muntelui.

c Presiunea aerului este mai micã în vale decât în vârful muntelui.

d Presiunea aerului este mai mare în vale decât în vârful muntelui.

S032238

Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce unele linii de cale feratã suntaºezate astfel încât sã existe spaþii libere între ºinele metalice?

a Pentru a permite liniilor metalice sã se dilate în zilele cãlduroase.

b Pentru a permite liniilor metalice sã se dilate în zilele friguroase.

c Pentru a permite rãcirea liniilor prin pãtrunderea aerului în spaþiile libere.

d Pentru a permite vibraþia liniilor datoratã trecerii trenului.

spaþiul liber dintre ºine

ºinã metalicã

53

54

S12_07

S12_08

Page 101: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 36

S032369

Figura ilustreazã o sonerie electricã într-un vas de sticlã. Soneria electricã estepornitã ºi se aude un þârâit. Apoi aerul este pompat afarã din vas.

Ce se va întâmpla cu sunetul soneriei când aerul este pompat afarã din vas?Explicã rãspunsul tãu.

tub cãtre pompa de vid

sonerie electricã

fire electrice

vas de sticlã

55

S12_09

Page 102: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 37

S032160

Care este principala diferenþã între planete ºi luni în sistemul nostru solar?

a Toate planetele pot întreþine viaþa; lunile nu pot.

b Toate planetele au atmosferã; lunile nu au.

c Toate planetele se învârt în jurul Soarelui; toate lunile se învârt în jurulplanetelor.

d Toate planetele sunt mai mari ca lunile.

S032654

Figura de mai sus prezintã direcþia vântului, predominant precipitaþiile ºitemperaturile medii ale aerului la diferite înãlþimi pe ambii versanþi ai unuimunte. În care poziþie este cel mai probabil sã se gãseascã o junglã?

a poziþia 1

b poziþia 2

c poziþia 3

d poziþia 4

Nivelul mãrii

Vântpredominant 25

0C

200

C

150

C

100

C

90

C

140

C

190C

240

C

290C

3

50

CNori ºi

precipitaþii

1

2

4

56

57

S12_10

S12_11

Page 103: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 38

S032126

Precizeazã un mod în care o erupþie vulcanicã poate afecta mediul.

S032510

Urmãtoarele deºeuri sunt arse într-o groapã de pãmânt.Care dintre ele se descompune cel mai repede?

a oþelul

b plasticul

c sticla

d hârtia

58

59

S12_12

S12_13

S032158

Un gaz este încãlzit ºi temperatura sa creºte.Ce se întâmplã cu moleculele de gaz?

a Se mãresc.

b Se miºcã mai repede.

c Se miºcã mai încet.

d Numãrul lor creºte.

60

S12_14

Page 104: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 39

M032671

O grãdinã are 14 rânduri. Fiecare rând are 20 de plante. Grãdinarul mai planteazã6 rânduri cu 20 plante pe fiecare rând.

Câte plante sunt acum în total?

Rãspuns: _______________

61

M032612

Ce valoare are 1 - 5 ´ (-2)?

a 11

b 8

c -8

d -9

M032557

Dacã a + 2b = 5 ºi c = 3, care este valoarea lui a + 2(b + c)?

Rãspuns: _______________

62

63

M10_01

M10_03

M10_02

Page 105: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 40

M032208

Dacã x - y = 5 ºi

= 3, care este valoarea lui y?

a 6

b 1

c -1

d -7

M032210

Dacã

!

= 70, atunci

!

=

a 35

b 68

c 72

d 140

M032699

Care dintre aceste unitãþi ar fi folositã, de regulã, pentru mãsurarea uneisuprafeþe de mãrimea unui teren de fotbal?

a

b

c

d

66

65

64

M10_04

M10_05

M10_06

centimetri pătraţi

centimetri cubi

metri pătraţi

metri cubi

Page 106: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 41

MP32762

Betty, Frank ºi Darlene abia s-au mutat în Zedland. Fiecare dintre ei trebuie sãobþinã un post telefonic. Ei au primit urmãtoarele informaþii de la companiatelefonicã referitoare la douã oferte diferite pe care aceasta le pune la dipoziþie.

Ei trebuie sã plãteascã o taxã stabilitã în fiecare lunã ºi existã diferite taxe pentrufiecare minut vorbit. Aceste taxe depind de perioada din zi sau din noapte în careei folosesc telefonul ºi de oferta pe care ei au ales-o. Ambele oferte includminute fãrã taxã. Detaliile pentru ambele oferte sunt ilustrate în tabelul de maijos.

Taxe pe minutMinute fãrã taxã

Oferta Taxa lunarã pe lunãZiua Noaptea(8 dim. � 6 d.a.) (6 d.a. � 8 dim.)

Oferta A 20 zeds 3 zeds 1 zed 180

Oferta B 15 zeds 2 zeds 2 zeds 120

M032762

Betty vorbeºte mai puþin de 2 ore pe lunã. Care ofertã este cea mai ieftinã pentruea?

Cea mai ieftinã ofertã ______________

Explicã rãspunsul tãu atât din punct de vedere al taxei lunare cât ºi al minutelorfãrã taxã.

Întrebãrile pentru Oferte de servicii telefonice continuã.

67

M10_07

Oferte de servicii telefoniceInstrucþiuni: Întrebãrile 67, 68 ºi 69 se referã la ofertele de serviciitelefonice.

Page 107: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 42

M032763

Frank vorbeºte 5 ore pe lunã noaptea. Cît l-ar costa lunar fiecare ofertã? Aratãcalculele prin care ai ajuns la rãspuns.

Costul lunar pentru Oferta A: _______________ zeds

Costul lunar pentru Oferta B: _______________ zeds

Întrebãrile pentru Oferte de servicii telefonice continuã.

68

M10_08

Oferte de servicii telefonice (Continuare)

Page 108: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 43

M032764

Darlene a optat pentru Oferta B ºi costul ei pentru o lunã de abonament a fost 75de zeds. Câte minute a vorbit în acea lunã? Aratã calculele prin care ai ajuns larãspuns.

Minute vorbite ______________

Sfârºitul secþiunii Oferte de servicii telefonice.

69

M10_09

Oferte de servicii telefonice (Continuare)

Treci te rog, pe pagina următoare

Page 109: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 44

M032647

Portocalele sunt încãrcate în cutii. Diametrul mediu al unei portocale este de 6cm, iar cutile au 60 cm lungime, 36 cm lãþime ºi 24 cm înãlþime.

Care dintre acestea este CEA MAI BUNÃ aproximare a numãrului de portocalecare pot fi încãrcate într-o cutie?

a 30

b 240

c 360

d 1920

M032689

În figura de mai sus, a fost desenat un arc de cerc cu centrul în P astfel încât sãtaie dreapta în Q. Apoi, un arc având aceeaºi razã ºi centrul în Q a fost desenatastfel încât sã taie primul arc în R. Care va fi mãrimea unghiului PRQ?

a 300

b 450

c 600

d 750

P Q

R71

70

M10_10

M10_11

Page 110: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 45

M032721

Graficul aratã vânzãrile la douã tipuri de bãuturi rãcoritoare pe 4 ani. Dacãtendinþa vânzãrilor se menþine în urmãtorii 10 ani, aflã anul în care vânzãrile desuc de cireºe vor fi egale cu cele de suc de lãmâie.

a 2003

b 2004

c 2005

d 2006

Vânzãrile de bãuturi rãcoritoare

1998 1999 2000 20010

10

20

30

40

50

60Suc de cireºe

Suc de lãmâie

Nu

mãru

l d

e c

utii/d

oze

(mili

oan

e)

Anul

M14_02

M032166

Care dintre acestea este CEA MAI BUNÃ estimare a !"#

$%"&''(#")

?

a !

"#

b !

"#

c

!"

d

!"

72

73

Page 111: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 46

M032757

Rodica are cartonaşe roşii şi cartonaşe negre. Rodica foloseşte cartonaşele

pentru a construi forme pătratice.

Tabelul de mai jos ilustrează numărul de cartonaşe pentru primele trei

forme construite de Rodica. Rodica continuă să construiască forme folosind

acest model. Completează tabelul pentru formele 6x6 şi 7x7.

Forma Numărul de Numărul de Numărul total

cartonaşe negre cartonaşe roşii de cartonaşe

3 x 3 1 8 9

4 x 4 4 12 16

5 x 5 9 16 25

6 x 6 16

7 x 7 25

Forma 3x3 are 1 cartonaş negru şi 8 cartonaşe roşii.

Forma 4x4 are 4 cartonaşe negre şi 12 cartonaşe roşii.

= Cartonaş roşu

N

R

= Cartonaş negru

R

R

R

R R R

R R RR

R

RB B

B B

N

R R R

R

R R

R

R

Întrebările pentru Cartonaşe roşii şi negre continuă.

74

Cartonaºe roºii ºi negreInstrucþiuni: Întrebãrile 74, 75 ºi 76 se referã la cartonaºe roºii ºi negre.

M14_03

Page 112: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 47

M032760

Foloseºte modelele din tabelul anterior pentru a rãspunde la întrebãrileurmãtoare.

A. Rodica a construit o formã de 64 de cartonaºe în total. Câte erau negre ºicâte erau roºii?

Rãspuns: __________ cartonaºe negre __________ cartonaºe roºii

B. Rodica a construit o formã în care a folosit 49 de cartonaºe negre.Câte cartonaºe roºii a folosit Rodica în aceastã formã?

Rãspuns: ____________ cartonaºe roºii

C. În continuare, Rodica a construit o formã folosind 44 de cartonaºe roºii. Decâte cartonaºe negre ar avea nevoie Rodica pentru a completa partea neagrãa formei?

Rãspuns: ____________ cartonaºe negre

M032761

Rodica a vrut sã adauge un rând tabelului care aratã cum sã afli numãrul decartonaºe necesar pentru a crea un pãtrat de orice mãrime. Pentru a te ajuta sãcompletezi rândul pentru forma n din tabelul de mai jos, foloseºte modelele dintabelul de pe pagina opusã.

Forma Numãrul de Numãrul de Numãrul total

cartonaºe negre cartonaºe roºii de cartonaºe

!

Sfârºitul secþiunii Cartonaºe roºii ºi negre.

75

76

M14_04

M14_05

Cartonaºe roºii ºi negre (Continuare)

Treci te rog, pe pagina următoare

Page 113: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 48

M032692

Care este suma tuturor unghiurilor interne ale pentagonului ABCDE ?Aratã cum ai lucrat.

Rãspuns: _______________

A B

C

D

E

M032626

Care dintre acestea aratã cum poate fi exprimat 36 ca produs de factori primi?

a 6 ´ 6

b 4 ´ 9

c 4 ´ 3 ´ 3

d 2 ´ 2 ´ 3 ´ 3

78

M14_07

77

M14_06

Page 114: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 49

M032673

Dacã t este un numãr cuprins între 6 ºi 9, atunci t + 5 este cuprins între care douãnumere?

a 1 ºi 4

b 10 ºi 13

c 11 ºi 14

d 30 ºi 45

M032595

Diagrama aratã procentajul de ºepci puse în vânzare la un magazin de articolesportive. Dacã sunt 200 ºepci, care este numãrul total de ºepci, fie albe, fieverzi?

a 55

b 100

c 110

d 145

Alb30%

Verde25%

Roºu20%

Albastru10%

Negru15%

ªepci colorate

80

M14_09

79

M14_08

Page 115: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 50

Nu mai sunt întrebări pentru acest test.

Dacă ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirarea

timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile. Mulţumim

pentru timpul acordat la completarea cu atenţie a acestor

întrebări.

Stop

Sondaj de folosire a calculatoruluiAţi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?

a Da

b Nu

Dacă aţi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aţi folosit?

a deloc

b foarte puţin (pentru mai puţin de 5 întrebări)

c puţin (pentru 5 până la 10 întrebări)

d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebări)

Page 116: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_6 Pagina 51

Page 117: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Clasa a VIII-aB2CAIETUL

Page 118: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Etichetă de identificare

Page 119: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 2

Treci te rog, pe pagina urmãtoare

Page 120: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 3

Instrucþiuni generaleÎn acest test, vei rãspunde la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Vei gãsi unele întrebãri uºoareiar altele dificile. Încearcã sã rãspunzi la toate întrebãrile, atât la cele dificile cât ºi la celeuºoare.

Pentru unele întrebãri alegi rãspunsul pe care îl crezi corect ºi umpli cercul din dreptul lui.Exemplul 1 ilustreazã acest tip de întrebare cu cercul din dreptul rãspunsului corect, umplut.

Cercul cu litera �C� a fost umplut deoarece, într-o orã sunt 60 de minute. Dacã nu eºti sigurasupra rãspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul rãspunsului pe care-l crezi cel maibun ºi treci la întrebarea urmãtoare.

Dacã te decizi sã schimbi un rãspuns la o întrebare, pune un �X� peste prima ta alegere ºi apoiumple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îþi aratã cum faci aceasta.

Câte minute sunt într-o orã?

a 12

b 24

c 60

d 120

Exem

plu

l 1

Câte minute sunt într-o orã?

a 12

b 24

c 60

d 120

Exem

plu

l 2

Page 121: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 4

Instrucþiuni generale (Continuare)

La unele întrebãri trebuie sã scrii rãspunsul în spaþiul de sub întrebare. Poþi folosi cuvinte,desene ºi numere în rãspunsurile tale la aceste întrebãri. Exemplul 3 ilustreazã o întrebare deacest fel.

Uneori, pentru a obþine punctajul maxim trebuie sã explici rãspunsurile la întrebãrile de ºtiinþe sausã arãþi cum ai lucrat la întrebãrile de matematicã. Rãspunsul ºi calculele sã fie cât mai clare cuputinþã, iar rãspunsurile pentru întrebãrile de matematicã sã fie în forma cea mai simplã.

Pentru problemele din test care implicã bani, imagineazã-þi cã eºti într-o þarã în care �zed� esteunitatea monetarã, cum ar fi �leu� în þara noastrã.

Când þi se cere sã scrii un rãspuns, asigurã-te cã scrisul tãu de mânã este clar. Gândeºte-te cuatenþie la fiecare întrebare ºi rãspunde cât mai complet posibil. Dacã nu eºti sigur de rãspuns,dã rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi treci la întrebarea urmãtoare.

Vei avea 45 de minute la dispoziþie pentru a lucra la prima parte a caietului, dupã care va urmao scurtã pauzã. Apoi vei lucra încã 45 de minute pentru a rãspunde la întrebãrile din partea adoua a caietului.

La toate întrebãrile se poate rãspunde fãrã a folosi un calculator, dar dacã ai unul disponibil, îlpoþi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poþi folosi un calculator la partea I a testului.

Exem

plu

3

Noteazã un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte pãrþi ale corpului.

Pompeaza sânge tuturor partilor corpului.,

Page 122: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 5

Instrucþiuni pentru Partea I

Citeşte fiecare întrebare cu atenţie şi răspunde cât de bine poţi. Dacă nu eşti sigur de

răspunsul la o întrebare, alege sau scrie răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci la

întrebarea următoare.

Ai

începe să lucrezi până când nu ţi se spune să faci acest lucru.

45 de minute pentru a lucra la această parte a testului.

Nu

Page 123: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 6

S022276

Sanda a plasat electrozi într-o cuvã conþinând o soluþie ºi a conectat electrozii lao baterie. O parte din raportul Sandei afirmã cã �bulele se emit la unul dintreelectrozi�.

Aceastã afirmaþie este

a o observaþie

b o predicþie

c o concluzie

d o teorie

e

S022183

Ce gaz ar putea cauza formarea ruginei pe o cutie de metal?

a Hidrogenul

b Oxigenul

c Azotul

d Heliul

2

1

S05_02

S05_01

o ipotezã

Page 124: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 7

S022115

Imaginea de mai jos ilustreazã un exemplu de interdependenþã între organisme.În timpul zilei organismele consumã sau eliminã fie (a) fie (b) dupã cum indicãsãgeþile.

Alege rãspunsul corect pentru (a) ºi (b) din alternativele date.

a (a) este dioxidul de carbon ºi (b) este azotul.

b (a) este oxigenul ºi (b) este dioxidul de carbon.

c (a) este dioxidul de carbon ºi (b) sunt vaporii de apã.

d (a) este dioxidul de carbon ºi (b) este oxigenul.

a

a

b

a

b

b

3

S05_03

Page 125: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 8

S05_04

S05_05

S022022

Câþiva elevi au folosit un ampermetru (A) pentru a mãsura curentul dintr-uncircuit la diferite tensiuni.

Tabelul aratã câteva dintre rezultate. Completeazã tabelul.

Tensiune (Volþi) Intensitate (miliamperi)

2 15

4 30

60

Rezistor

Sursa dealimentare(tensiune)

Ampermetru(intensitate)

A

S022019

Aflându-se într-o vale adâncã pe Pãmânt, o persoanã care þipã va auzi un ecoudeoarece sunetul este reflectat de cãtre munþii înconjurãtori. Într-o vale similarãpe Lunã, nu se va auzi nici un ecou. Aceasta se datoreazã faptului cã

a atracþia gravitaþionalã pe Lunã este prea micã

b temperatura pe Lunã este prea scãzutã

c pe Lunã nu existã aer prin care sã se propage sunetul

d munþii de pe Lunã nu pot reflecta sunetul

4

5

Page 126: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 9

S05_06S022002

Schema aratã patru tije din materiale diferite, identice ca mãrime, lipite fiecarede baza unui vas. Aceeaºi cantitate de cearã este pusã la capãtul fiecãrei tije iarapoi vasul este umplut cu apã la fierbere. De pe care dintre tije se va topi întâiceara?

a Tija din sticlã

b Tija din lemn

c Tija din metal

d Tija din plastic

Apã la fierbere

Tijã din

sticlã

Tijã din

lemn

cearãcearã cearãcearã

Tijã din

plastic

Tijã din

metal

6

Page 127: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 10

S022106

Care dintre urmãtoarele vieþuitoare existã pe Pãmânt de cea mai îndelungatãperioadã de timp?

a Oameni

b Pãsãri

c Peºti

d Reptile

S022294

Schema de mai jos indicã circuitul apei pe Pãmânt.

Care este sursa de energie pentru circuitul apei?

a Luna

b Soarele

c Fluxul ºi refluxul

d Vântul

Evaporarea Precipitaþii

Condensarea

7

8

S05_08

S05_07

Page 128: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 11

S022150

În organismele vii, nivelul de organizare începând cu cel mai puþin complex sprecel mai complex este

a celulã, þesut, organ, organism

b celulã, organ, þesut, organism

c þesut, celulã, organ, organism

d þesut, organ, celulã, organism

S022244

Termocentrala arde cãrbune pentru a genera energie pentru oraº. Când cãrbunelearde, sulful care este prezent în cãrbune reacþioneazã cu oxigenul formânddioxid de sulf care este degajat ca gaz.

Cum rezultã în urma acestui proces ploaia acidã?

9

10

S05_10

S05_09

Page 129: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 130: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 131: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 14

S022268

Gabriela a luat douã vase mici identice ºi le-a umplut cu aceeaºi cantitate de apã.Ea a dizolvat o lingurã cu sare într-unul din ele ºi apoi a pus ambele vase încongelator. Gabriela le-a observat apoi la fiecare cinci minute pânã când unuldintre ele a îngheþat.

Ce poate afla Gabriela din experimentul ei?

14

S05_14

Page 132: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 15

S022292

Un tub deschis sub formã de U este umplut cu apã aºa cum se vede.

Tubul este înclinat astfel încât apa tocmai începe sã picure pe una din pãrþi.Arãtaþi pe desenul de mai jos unde se aflã acum suprafaþa apei.

apã

S022290

Un an pãmântean reprezintã perioada de timp necesarã pentru ca

a Pãmântul sã se roteascã o datã în jurul axei sale

b

c Soarele sã se învârtã o datã în jurul Pãmântului

d Pãmântul sã se învârtã o datã în jurul Soarelui

16

S06_02

S06_01

Luna sã se învârtã o datã în jurul Pãmântului

15

Page 133: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 16

S022208

Care dintre urmãtoarele NU ESTE un exemplu de transformare chimicã?

a Topirea zãpezii

b Corodarea argintului

c Arderea unui chibrit

d Putrezirea vegetaþiei

S022181

Zahãrul este compus din multe molecule. Ce se întâmplã cu aceste moleculeatunci când zahãrul este dizolvat în apã?

a Ele nu mai existã.

b Ele existã în soluþie.

c Ele se evaporã.

d Ele se combinã cu apa pentru a forma noi elemente.

S022054

Alcoolul colorat este folosit în unele termometre de sticlã. Când se gãseºte în aerla diferite temperaturi, coloana de alcool urcã sau coboarã în termometrul desticlã. Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce se schimbã înãlþimeacoloanei de alcool?

a Sticla se contractã la încãlzire.

b Alcoolul se contractã la încãlzire.

c Sticla se dilatã mai mult decât alcoolul la încãlzire.

d Alcoolul se dilatã mai mult decât sticla la încãlzire.

17

18

19

S06_05

S06_04

S06_03

Page 134: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 17

S022078

Luminii de la Soare îi sunt necesare 8 minute sã ajungã la Pãmânt, în timp celuminii de la Lunã care cãlãtoreºte cu aceeaºi vitezã, îi sunt necesare 1,5secunde sã ajungã la Pãmânt. De ce se întâmplã aceasta?

20

S022126

Care este funcþia principalã a clorofilei în plante?

a Sã absoarbã energia luminoasã

b Sã descompunã dioxidul de carbon

c Sã facã frunzele plantelor otrãvitoare pentru insecte

d Sã protejeze plantele de boalã

21

S06_07

S06_06

Page 135: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 18

S032385

Care caracteristicã este specificã DOAR mamiferelor?

a ochii care surprind culoarea

b glandele care secretã lapte

c pielea care absoarbe oxigenul

d trunchiurile care sunt protejate de solzi

S022281

O tãviþã conþinând 300 grame de apã este pusã în congelator pentru a facegheaþã.

Care este masa de gheaþã dupã ce apa îngheaþã?

(Bifeazã o cãsuþã.)

C Mai mare de 300 grame

C 300 grame

C Mai micã de 300 grame

Explicã rãspunsul tãu.

22

23

S06_09

S06_08

Page 136: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 19

S032519

Guvernul a decis construirea unui dig în scopul obþinerii de electricitate ºipentru irigaþii, pe un râu lângã un oraº. Noteazã un efect pe care construireadigului l-ar putea avea asupra vieþii sãlbãticiunilor (plante sau animale).

S032035

Care dintre urmãtoarele este cel mai bun mod de a determina dacã doi oamenisunt înrudiþi?

a Compararea grupelor lor de sânge.

b Compararea scrisului lor de mânã.

c Compararea genelor lor.

d Compararea amprentelor lor.

24

S06_11

S06_10

25

Page 137: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 20

S032683

Tabelul prezintã diferite materiale care au fost sortate în douã grupe.

Grupa 1 Grupa 2

Aer Oþel

Gheaþã Cupru

Lemn Aur

Care dintre urmãtoarele, poate fi folositã pentru sortarea materialelor în grupa 1sau în grupa 2?

a solubilitatea în apã

b compresibilitatea

c starea de agregare

d conductibilitatea electricã

26

27

S06_12

Page 138: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 21

S032120

Existã multe modalitãþi prin care ºtiinþa ºi tehnologia sunt folosite pentru a ajutamediul. De exemplu, unele mase plastice noi, folosite la confecþionarea pungilorde gunoi, au fost astfel fabricate încât se degradeazã mult mai uºor atunci cândsunt îngropate.

Descrie cum pot fi folosite ºtiinþa ºi tehnologia pentru a remedia fiecare dintreurmãtoarele probleme de mediu.

A. Deversãrile de petrol în ocean:

B. Încãlzirea globalã datoratã creºterii nivelului de dioxid de carbon înatmosferã:

S06_14

28

Page 139: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 22

M012014

Graficul de mai jos aratã distribuþia cerealelor care se cultivã într-o anumitã þarã.

Potrivit informaþiilor din grafic, care din urmãtoarele afirmaþii este adevãratã?

a Se cultivã mai mult ovãz decât grâu.

b Porumbul reprezintã mai mult de jumãtate din cerealele acelei þãri.

c Ovãzul reprezintã mai mult de o treime din cerealele þãrii.

d Producþia totalã de ovãz ºi grâu este mai mare decât cea de porumb.

Grâu Porumb

OvãzAltele

M012013

Toate cuburile mici din figurile de mai jos au aceeaºi mãrime. Care dinconstrucþiile urmãtoare are un volum diferit de al celorlalte?

a b

c d

29

M02_01

M02_02

30

Page 140: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 23

M012015

ABCD este un trapez.

Un alt trapez, GHIJ (care nu apare în figurã), este congruent (aceeaºi mãrime ºiformã) cu ABCD. Unghiurile G ºi J mãsoarã fiecare 70°. Care din urmãtoareleafirmaþii ar putea fi adevãratã?

a GH = AB

b Unghiul H este un unghi drept.

c Toate laturile lui GHIJ au aceeaºi lungime.

d Perimetrul lui GHIJ este de 3 ori perimetrul lui ABCD.

e Aria lui GHIJ este mai micã decât aria lui ABCD.

B

A

70°

C

D

70°

M02_03

31

Page 141: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 24

M012017

Beþele de chibrit sunt aranjate dupã cum se vede în figurile de mai jos.

Dacã ºirul figurilor se continuã, câte beþe vor fi folosite pentru a construi Figura10?

a 30

b 33

c 36

d 39

e 42

Figura 1 Figura 3Figura 2

M012016

În care din perechile de numere de mai jos, numãrul 2,25 este mai mare decât primulnumãr dar mai mic decât al doilea?

a 1 ºi 2

b 2 ºi

!

c

!

ºi

!!

d

!!

ºi 3

M02_04

M02_05

32

33

Page 142: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 25

M022185

Scãdeþi: !

!

a

!

b 3

c 2x

d

e

M022251

George are de douã ori mai multe cãrþi decât Bogdan. Claudiu are cu ºase cãrþimai mult decât Bogdan. Dacã Bogdan are x cãrþi, care dintre urmãtoarelereprezintã numãrul total de cãrþi pe care-l au cei trei bãieþi?

a 3x + 6

b 3x + 8

c 4x + 6

d 5x + 6

e 8x + 2

M02_07

M02_06

34

35

Page 143: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 26

M022188

Care dintre acestea reprezintã CEA MAI MICÃ perioadã de timp?

a o zi

b 20 de ore

c 1800 de minute

d 90 000 de secunde

M02_08

36

Page 144: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 27

M022189

Graficul indicã numãrul de stilouri, creioane, rigle ºi radiere vândute de unmagazin într-o sãptãmânã.

Numele obiectelor lipsesc din grafic. Cele mai vândute au fost stilourile, iar celmai puþin vândute au fost radierele. Au fost vândute mai multe creioane decâtrigle. Câte creioane au fost vândute?

a 40

b 80

c 120

d 140

Obiecte vândute de magazin

Num

ãr

de o

bie

cte

0

20

40

60

80

100

120

140

160

M02_09

37

Page 145: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 28

M022194

Cam 7000 de exemplare dintr-o revistã sunt vândute în fiecare sãptãmânã. Câtereviste se vând aproximativ în fiecare an?

a 8400

b 35 000

c 84 000

d 350 000

e 3 500 000

M022191

Douã treimi dintre oamenii prezenþi la începutul unei ºedinþe sunt bãrbaþi.Nimeni nu pleacã dar mai sosesc la ºedinþã încã 10 bãrbaþi ºi 10 femei. Caredintre urmãtoarele propoziþii este adevãratã?

a La ºedinþã ar trebui sã fie mai mulþi bãrbaþi decât femei.

b La ºedinþã ar trebui sã fie acelaºi numãr de bãrbaþi ºi de femei.

c La ºedinþã ar trebui sã fie mai multe femei decât bãrbaþi.

d Din informaþiile date, nu se poate determina dacã au fost mai multe femeisau mai mulþi bãrbaþi.

M02_10

M02_11

38

39

Page 146: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 29

M022198

a 0,233; 0,3; 0,32; 0,332

b 0,3; 0,32; 0,332; 0,233

c 0,32; 0,233; 0,332; 0,3

d 0,332; 0,32; 0,3; 0,233

M022196

Dacã L = 4 când K = 6 ºi M = 24, care dintre urmãtoarele este adevãratã?

a L =

!

b L =

!

c L = KM

d L = K + M

e L = M - K

M02_12

M02_13

40

41� � � � ar� � di� � r� � ir! ri� � ! " � r� # � � $ ! � � � % rd% � a� � � d� � # a� � � # � " ai� " ar� � # a� � � # � " ai� " i� &

Page 147: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 30

M022202

Care este mãsura ÐQOR?

Rãspuns: _______________

S

R

Q

PO

M022199

!"

!"

#

!$

%

&

"

%

a !

"

b

!

c !

"

d !

""

e !

"#

M02_14

M02_15

42

43În figurã, mãsura ÐPOR este 110°, mãsura ÐQOS este 90°, iar mãsura ÐPOS

este 140°.

Page 148: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 31

Nu începe sã lucrezi la Partea a 2-apânã nu þi se spune sã faci acest lucru.

Dacã ai terminat Partea I a testului înainte de expirareatimpului, te poþi întoarce sã-þi verifici rãspunsurile.

Stop

Page 149: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 32

Treci te rog, pe pagina urmãtoare

Page 150: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 33

Instrucþiuni pentru Partea a II-a

În Partea a II-a vei rãspunde în continuare la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Veiavea 45 de minute de lucru la aceastã parte a testului.

Citeºte fiecare întrebare atent ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.

În aceastã parte a testului poþi folosi un calculator, dacã ai la dspoziþie.

Nu începe sã lucrezi pânã nu þi se spune sã faci acest lucru.

Page 151: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 34

M032662

P ºi Q reprezintã douã fracþii pe axa numerelor de mai sus.

P ´ Q = N.

Care dintre acestea aratã poziþia lui N pe axa numerelor?

a

b

c

d

P Q0 1 2

N

P Q0 1 2

P Q0 1 2

P Q0 1 2

P Q0 1 2

N

N

N

M032094

!!

"

+ !!!

"

=

a 0,043

b 0,1043

c 0,403

d 0,43

44

45

M11_01

M11_02

Page 152: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 35

Care dintre acestea poate reprezenta expresia 2x + 3x?

a Lungimea acestui segment:

b Lungimea acestui segment:

c Aria acestei figuri:

d Aria acestei figuri:

M032419

x 5

x2 3

x

2 3

5

x x

M032064

Ana ºi Mihaela împart între ele 560 de zeds. Dacã Mihaela primeºte

!

din bani,

câþi zeds va primi Ana?

Rãspuns: _______________

46

47

M11_03

M11_04

Page 153: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 36

M032324

Punctele A, B ºi C se aflã pe o dreaptã, iar B este situat între A ºi C. DacãAB = 10 cm ºi BC = 5,2 cm, care este distanþa dintre mijloacele lui AB ºi BC?

a 2,4 cm

b 2,6 cm

c 5,0 cm

d 7,6 cm

M032538

Foloseºte formula y = 100 -

!!

pentru a afla valoarea lui y când t = 9.

Rãspuns: _______________

M032477

Compania de taximetre are o taxã de pornire de 25 zeds ºi o taxã de 0,2 zeds pefiecare kilometru parcurs de taximetru. Care dintre acestea reprezintã costul înzeds pentru a lua un taximetru pe o distanþã de n kilometri?

a 25 + 0,2n

b 25 ´ 0,2n

c 0,2 ´ (25 + n)

d 0,2 ´ 25 + n

48

49

50

M11_05

M11_06

M11_07

Page 154: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 37

M032100

Figura de mai sus reprezintã o formã alcãtuitã din cuburi care au toate aceeaºimãrime. De-a lungul formei, în interior, este un spaþiu gol. Câte cuburi suntnecesare pentru a umple spaþiul gol?

a 6

b 12

c 15

d 18

M032116

Aria unui pãtrat este de 144 cm2. Care este perimetrul pãtratului?

a 12 cm

b 48 cm

c 288 cm

d 576 cm

51

52

M11_08

M11_09

Page 155: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 38

M032734

Figura de mai sus este decupatã din carton. Bucãþile triunghiulare sunt apoiîndoite de-a lungul liniilor punctate, pânã ce ele ating marginile bucãþilorînvecinate.

Completeazã desenul de mai jos pentru a ilustra cum ar arãta figura privitã directde sus.

M032402

Care dintre urmãtoarele este motivul pentru care triunghiul PQR este un triunghidreptunghic?

a 32

+ 42 = 52

b 5 < 3 + 4

c 3

+ 4 = 12 - 5

d 3 > 5 - 4

3 cm5 cm

4 cm

P

QR

53

54

M11_10

M11_11

Page 156: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 157: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 158: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 41

S032063

Apa de mare conþine sãruri dizolvate ºi nu este potabilã. Descrie o procedurãcare sã poatã fi folositã pentru obþinerea unei ceºti de apã potabilã dintr-o gãleatãde apã sãratã.

S032607

Care dintre urmãtoarele organe ale peºtelui are aceeaºi funcþie ca plãmânuluman?

a rinichiul

b inima

c branhia

d pielea

58

S09_01

59

S09_02

Page 159: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 42

S032206

Imaginea ilustreazã modul în care un elev a aranjat o parte din aparaturã înlaborator pentru o investigaþie. Dupã cum se vede în Figura 1, eprubetarãsturnatã a fost complet umplutã cu apã la începutul investigaþiei. Dupã câtevaore, nivelul apei din eprubetã a scãzut, dupã cum se vede în Figura 2.

Ce se aflã în partea de sus a eprubetei, marcatã cu X în Figura 2?

(Marcheazã o cãsuþã)

C aer

C oxigen

C dioxid de carbon

C vid

Explicã rãspunsul tãu.

Eprubetãrãsturnatã

Plantãde apã

Apã

Figura 1 Figura 2

x

60

S09_03

Page 160: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 43

S032564

Bogdan face o soluþie prin dizolvarea a 10 grame de sare în 100 ml de apã. Elvrea o soluþie care este pe jumãtate aºa de concentratã. Ce ar trebui el sã adaugeîn soluþia iniþialã pentru a obþine o soluþie care este cam pe jumãtate aºa deconcentratã?

a 50 ml apã

b 100 ml apã

c 5 grame sare

d 10 grame sare

S032083

Fosilele cãrora dintre urmãtoarele organisme se gãsesc în cele mai vechi straturiale rocilor sedimentare?

a doar ale organismelor care au trãit în mãri

b doar ale organismelor care au trãit pe uscat

c doar ale organismelor care au trãit în aer

d ale organismelor care au trãit pe uscat, în mãri ºi în aer

S032008

a

b

c divizarea oului

d dezvoltarea embrionului

61

62

63

S09_06

S09_05

Care dintre următoarele are loc în timpul fecundaţiei la animale ?

producerea spermatozoizilor şi a ovulului

unirea spermatozoizilor cu ovulul

Page 161: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 44

S032055

Un prosop ud se va usca dacã este lãsat la soare. Cãrui proces se datoreazã acestfapt?

a topire

b fierbere

c condensare

d evaporare

S032057

O soluþie de acid clorhidric (HCl) în apã va colora în roºu hârtia albastrã deturnesol. O soluþie de bazã, hidroxid de sodiu (NaOH) în apã va colora înalbastru hârtia roºie de tunesol. Dacã soluþiile de acid ºi bazã de mai sus suntamestecate în proporþii potrivite, soluþia rezultatã nu va determina schimbareaculorii roºii sau albastre a hârtiei de turnesol.

Explicã de ce hârtia de turnesol nu îºi schimbã culoarea în soluþia obþinutã prinamestecare.

64

65

S09_08

S09_07

Page 162: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 45

S032150

Soarele este un exemplu de?

a cometã

b planetã

c galaxie

d stea

S032281

Un balon umplut cu heliu gazos este lãsat liber ºi începe sã se deplaseze în sus.Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce balonul cu heliu sedeplaseazã în sus?

a Densitatea heliului este mai micã decât densitatea aerului.

b Rezistenþa aerului ridicã balonul în sus.

c Nu existã gravitaþie care sã acþioneze asupra baloanelor cu heliu.

d Vântul suflã în sus balonul.

S032626

Maria privea pe fereastrã într-o noapte furtunoasã. Ea a vãzut fulgerul ºi apoi,câteva secunde mai târziu, a auzit tunetul.

Explicã de ce a vãzut fulgerul înainte sã audã tunetul.

66

67

68

S09_11

S09_10

S09_09

Page 163: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 46

S032446

Care dintre urmãtoarele activitãþi zilnice pot reduce în modul cel mai direct,poluarea aerului într-un oraº?

a micºorarea sonorului la televizor

b folosirea materialelor biodegradabile

c folosirea transportului în comun în locul ºofatului

d reciclarea hârtiei

S032301

Tabelul prezintã câteva informaþii despre planetele Venus ºi Mercur.

Perioada de

Temperatura Distanþa medie revoluþie în jurul

medie la Compoziþia faþã de Soare Soarelui

suprafaþã (°C) atmosfericã (milioane de km) (numãr de zile)

Venus 470 În cea mai mare 108 225mãsurã dioxid

de carbon

Mercur 300 Urme de gaze 58 88

Care din urmãtoarele explicã cel mai bine motivul pentru care temperatura lasuprafaþã a planetei Venus este mai mare decât cea a planetei Mercur?

a Existã o mai slabã absorbþie a pe Mercur datoritã lipsei degaze atmosferice.

b Procentul mare de dioxid de carbon în atmosfera planetei Venus determinãefectul de serã.

c Perioada mai mare de revoluþie a planetei Venus în jurul Soarelui îi permiteo mai mare absorbþie a cãldurii acestuia.

d Razele Soarelui sunt mai puþin direcþionate spre Mercur pentru cã este maiaproape de Soare.

69

70

S09_13

S09_12

luminii Soarelui

Page 164: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 47

S032532

Deseneazã poziþia Lunii în figura de mai jos, pentru a arãta ce se înþelege printr-oeclipsã de Soare.

Soare Pãmânt

S032574

Oxigenul, hidrogenul ºi apa sunt substanþe.Care dintre aceste substanþe sunt elemente?

a oxigenul, hidrogenul ºi apa

b numai oxigenul ºi hidrogenul

c numai oxigenul

d numai apa

71

S13_01

72

S13_02

Page 165: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 48

S032562

Terezei i se dã un amestec de sare, nisip, piliturã de fier ºi bucãþele de dop deplutã. Ea separã amestecul folosind un procedeu în 4 paºi, dupã cum este arãtatîn schemã. Literele W, X, Y ºi Z sunt folosite pentru a indica cele patrucomponente, dar nu se indicã ce literã corespunde fiecãrei componente.

Identificã fiecare component scriind sare, nisip, fier sau plutã în spaþiul corectde mai jos.

Componenta W este: ______________________________

Componenta X este: ______________________________

Componenta Y este: ______________________________

W, X, Y, Z

X, Y, Z W

Y, Z +apã X

Z +apã Y

Pasul 2:Adãugarea de apã ºiîndepãrtarea compo-nentelor care plutesc

Pasul 1: Folosirea unuimagnet

Pasul 4:Evaporarea apei

Pasul 3:Filtrarea

X, Y, Z

Y, Z + apã

Z + apã

apã Z

73

S13_03

Componenta Z este: ______________________________

Page 166: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 49

S032375

Figura aratã o razã de luminã provenitã de la soare intrând într-o prismã desticlã.

Descrie ce se va vedea pe ecran.(Poþi desena pe figurã pentru a te ajuta sã-þi explici rãspunsul.)

ecran

prismã

lumina dela soare

S032422

Care dintre grupurile de resurse energetice sunt TOATE regenerabile?

a cãrbunii, petrolul ºi gazele naturale

b energia solarã, petrolul ºi energia geotermalã

c vântul, energia solarã ºi mareele

d gazele naturale, energia solarã ºi mareele

74

75

S13_04

S13_05

Page 167: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 50

S032714

Figura de mai sus prezintã o persoanã þinând în mânã o minge ºi stând în treilocuri diferite de pe suprafaþa Pãmântului. Dacã persoana scapã mingea,gravitaþia o face sã cadã.

Care dintre urmãtoarele figuri aratã cel mai bine direcþia în care mingea scãpatãva cãdea, în cele trei poziþii diferite?

a b

c d

76

S13_06

Page 168: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 51

Insulele GalapagosInstrucþiuni: Întrebãrile 77, 78, 79, ºi 80 se referã la Insulele Galapagos.Pentru a rãspunde la aceste întrebãri, poþi folosi orice informaþieprezentatã în paginile secþiunii Insulele Galapagos.

SP32704

Figura ilustreazã Insulele Galapagos, un grup de insule vulcanice din oceanulPacific aflate la aproximativ 1000 km de America de Sud. La început, când s-auformat aceste insule, au fost alcãtuite doar din lavã. În cele din urmã,organismele vii (plante ºi animale) au populat insulele. Aceste organisme auvenit cu mult înaintea stabilirii oamenilor pe insule.

Întrebãrile pentru Insulele Galapagos încep pe pagina urmãtoare.

Isabela

Santiago

FernandinaSanta Maria

Los Hermanos

San Cristóbal

Santa Cruz

Daphne

America de Sud

EcuatorInsulele Galapagos

Page 169: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Pãmânt

G8_Caietul_11 Pagina 52

S032704

Care dintre organismele care trãiesc pe au populat cel mai probabil laînceput, insulele?

(Marcheazã o singurã cãsuþã.)

C Plante terestre

C Animale terestre

Explicã rãspunsul tãu.

Întrebãrile pentru Insula Galapagos continuã.

77

S13_07

Insulele Galapagos (Continuare)

Page 170: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

le noi

G8_Caietul_11 Pagina 53

S032705

Atunci când coloniºtii au venit sã trãiascã în insulele Galapagos, au adus cu eiun numãr de anima cum ar fi pisici ºi capre. Noteazã un efect pe careintroducerea pisicilor ºi caprelor l-ar putea avea asupra animalelor ºi plantelordeja pe insule.

A. Un efect datorat pisicilor:

B. Un efect datorat caprelor:

Întrebãrile pentru Insula Galapagos continuã.

78

S13_08

Insulele Galapagos (Continuare)

,

existente

Page 171: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 54

S032706_1

În Insulele Galapagos existã un numãr de diferite specii de cintezã (pãsãri)despre care se crede cã au evoluat dintr-o singurã specie. Unele specii de cintezãmanâncã anumite tipuri de seminþe, în funcþie de grosimea ciocului lor. Imagineade mai jos prezintã capul unei specii de cintezã ºi mãsura grosimii ciocului ei.

Câteva dintre insule au doar o specie de cintezã care trãieºte pe ele, în timp cealtele au mai mult de o specie. Pe insula Los Hermanos trãieºte numai Specia 1.Pe insula Daphne trãieºte numai Specia 2. Cele douã grafice de mai josilustreazã procentul din populaþia fiecãreia din cele douã specii având diferitegrosimi ale ciocului.

A. Cum se comparã grosimile ciocului speciei 1 ºi ale speciei 2?

grosimeaciocului

Întrebãrile pentru Insulele Galapagos continuã pe pagina urmãtoare.

Specia 2 din Daphne

Grosimea ciocului (mm)

Procen

tul d

inpo

pula

þie40

151050

30

10

20

Specia 1 din Los Hermanos

Grosimea ciocului (mm)

Procen

tul d

inpo

pula

þie

40

151050

30

10

20

79

S13_09

Insulele Galapagos (Continuare)

Page 172: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 55

S032706_2

B. Pe insule existã o mare varietate de seminþe, ºi atât Specia 1 cât ºi Specia 2mãnâncã seminþe. Ce ai concluziona despre mãrimea seminþelor pe carefiecare specie le mãnâncã, bazându-te pe grosimile ciocului celor douã speciide cintezã?

Întrebãrile pentru Insulele Galapagos continuã.

S13_09

Insulele Galapagos (Continuare)

Page 173: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 56

S032707

Specia 3 ºi Specia 4 trãiesc împreunã pe Insula Santa Maria, care de asemenea,are o varietate de tipuri de seminþe.

(Încercuieºte litera corespunzãtoare graficului corect.)

Explicã de ce aceastã varietate a grosimilor ciocului ar fi cea mai bunã.

Specia 3

Specia 4

A B

Pro

cent

ul d

in p

opul

aþie

Grosimea ciocului (mm)

Pro

cent

ul d

in p

opul

aþie

Grosimea ciocului (mm)

Sfârºitul secþiunii Insulele Galapagos.

Insulele Galapagos (Continuare)

80

S13_10

Care dintre următoarele grafice ilustrează acea varietate a grosimilor ciocului pentru

Speciile 3 şi 4, care ar asigura cel mai bine supravieţuirea ambelor specii pe Insula Santa

Maria?

Page 174: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 57

Sondaj de folosire a calculatorului

Nu mai sunt întrebãri pentru acest test.

Dacã ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirareatimpului, te poþi întoarce sã-þi verifici rãspunsurile. Mulþumimpentru timpul acordat la completarea cu atenþie a acestor întrebãri.

Stop

Aþi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?

a Da

b Nu

Dacã aþi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aþi folosit?

a deloc

b foarte puþin (pentru mai puþin de 5 întrebãri)

c puþin (pentru 5 pânã la 10 întrebãri)

d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebãri)

Page 175: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 58

Page 176: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_11 Pagina 59

Page 177: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Clasa a VIII-aB3CAIETUL

Page 178: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

International Association for the Evaluation

of Educational Achievement

© Copyright IEA, 2007

Etichetă de identifi care

ID elev:

Clasa a VIII-a CAIETULB4

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Str. Ştirbei Vodă nr. 37

Bucureşti

Nume elev:

Page 179: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 2

Treci te rog, pe pagina următoare

Page 180: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 3

Instrucþiuni generaleÎn acest test, vei rãspunde la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Vei gãsi unele întrebãri uºoareiar altele dificile. Încearcã sã rãspunzi la toate întrebãrile, atât la cele dificile cât ºi la celeuºoare.

Pentru unele întrebãri alegi rãspunsul pe care îl crezi corect ºi umpli cercul din dreptul lui.Exemplul 1 ilustreazã acest tip de întrebare cu cercul din dreptul rãspunsului corect, umplut.

Dacã te decizi sã schimbi un rãspuns la o întrebare, pune un “X” peste prima ta alegere ºi apoiumple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îþi aratã cum faci aceasta.

Câte minute sunt într-o orã?

a 12

b 24

c 60

d 120

Exem

plu

l 1

Câte minute sunt într-o orã?

a 12

b 24

c 60

d 120

Exem

plu

l 2

Cercul cu litera “C” a fost umplut deoarece, într-o orã sunt 60 de minute. Dacã nu eºti sigurasupra rãspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul rãspunsului pe care-l crezi cel maibun ºi treci la întrebarea urmãtoare.

Page 181: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 4

Instrucþiuni generale (Continuare)

La unele întrebãri trebuie sã scrii rãspunsul în spaþiul de sub întrebare. Poþi folosi cuvinte,desene ºi numere în rãspunsurile tale la aceste întrebãri. Exemplul 3 ilustreazã o întrebare deacest fel.

Uneori, pentru a obþine punctajul maxim trebuie sã explici rãspunsurile la întrebãrile de ºtiinþe sausã arãþi cum ai lucrat la întrebãrile de matematicã. Rãspunsul ºi calculele sã fie cât mai clare cuputinþã, iar rãspunsurile pentru întrebãrile de matematicã sã fie în forma cea mai simplã.

Pentru problemele din test care implicã bani, imagineazã-þi cã eºti într-o þarã în care “zed” esteunitatea monetarã, cum ar fi “leu” în þara noastrã.

Când þi se cere sã scrii un rãspuns, asigurã-te cã scrisul tãu de mânã este clar. Gândeºte-te cuatenþie la fiecare întrebare ºi rãspunde cât mai complet posibil. Dacã nu eºti sigur de rãspuns,dã rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi treci la întrebarea urmãtoare.

Vei avea 45 de minute la dispoziþie pentru a lucra la prima parte a caietului, dupã care va urmao scurtã pauzã. Apoi vei lucra încã 45 de minute pentru a rãspunde la întrebãrile din partea adoua a caietului.

La toate întrebãrile se poate rãspunde fãrã a folosi un calculator, dar dacã ai unul disponibil, îlpoþi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poþi folosi un calculator la partea I a testului.

Exem

plu

3

Noteazã un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte pãrþi ale corpului.

Pompează sânge tuturor părţilor corpului .

Page 182: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 5

Instrucþiuni pentru Partea l

Citeºte fiecare întrebare cu atenþie ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.

Ai 45 de minute pentru a lucra la aceastã parte a testului.

Nu începe sã lucrezi pânã când nu þi se spune sã faci acest lucru.

Page 183: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 6

1

S022292

Un tub deschis sub formã de U este umplut cu apã aºa cum se vede.

Tubul este înclinat astfel încât apa tocmai începe sã picure pe una din pãrþi.Arãtaþi pe desenul de mai jos unde se aflã acum suprafaþa apei.

apã

2

S06_02

Page 184: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 7

S022054

Alcoolul colorat este folosit în unele termometre de sticlã. Când se gãseºte în aerla diferite temperaturi, coloana de alcool urcã sau coboarã în termometrul desticlã. Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce se schimbã înãlþimeacoloanei de alcool?

a Sticla se contractã la încãlzire.

b Alcoolul se contractã la încãlzire.

c Sticla se dilatã mai mult decât alcoolul la încãlzire.

d Alcoolul se dilatã mai mult decât sticla la încãlzire.

3

S022181

Zahãrul este compus din multe molecule. Ce se întâmplã cu aceste moleculeatunci când zahãrul este dizolvat în apã?

a Ele nu mai existã.

b Ele existã în soluþie.

c Ele se evaporã.

d Ele se combinã cu apa pentru a forma noi elemente.

4

S022208

Care dintre urmãtoarele NU ESTE un exemplu de transformare chimicã?

a Topirea zãpezii

b Corodarea argintului

c Arderea unui chibrit

d Putrezirea vegetaþiei

5

S06_05

S06_04

S06_03

Page 185: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 8

S022078

Luminii de la Soare îi sunt necesare 8 minute sã ajungã la Pãmânt, în timp celuminii de la Lunã care cãlãtoreºte cu aceeaºi vitezã, îi sunt necesare 1,5secunde sã ajungã la Pãmânt. De ce se întâmplã aceasta?

6

S022126

Care este funcþia principalã a clorofilei în plante?

a Sã absoarbã energia luminoasã

b Sã descompunã dioxidul de carbon

c Sã facã frunzele plantelor otrãvitoare pentru insecte

d Sã protejeze plantele de boalã

7

S06_07

S06_06

Page 186: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 9

S022281

O tãviþã conþinând 300 grame de apã este pusã în congelator pentru a facegheaþã.

Care este masa de gheaþã dupã ce apa îngheaþã?

(Bifeazã o cãsuþã.)

C Mai mare de 300 grame

C 300 grame

C Mai micã de 300 grame

Explicã rãspunsul tãu.

8

S032385

Care caracteristicã este specificã DOAR mamiferelor?

a ochii care surprind culoarea

b glandele care secretã lapte

c pielea care absoarbe oxigenul

d trunchiurile care sunt protejate de solzi

9

S06_09

S06_08

Page 187: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 10

S032035

Care dintre urmãtoarele este cel mai bun mod de a determina dacã doi oamenisunt înrudiþi?

a Compararea grupelor lor de sânge.

b Compararea scrisului lor de mânã.

c Compararea genelor lor.

d Compararea amprentelor lor.

10

S06_11

S06_10

S032519

Guvernul a decis construirea unui dig în scopul obþinerii de electricitate ºipentru irigaþii, pe un râu lângã un oraº. Noteazã un efect pe care construireadigului l-ar putea avea asupra vieþii sãlbãticiunilor (plante sau animale).

11

Page 188: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 11

S032683

Tabelul prezintã diferite materiale care au fost sortate în douã grupe.

Grupa 1 Grupa 2

Aer Oþel

Gheaþã Cupru

Lemn Aur

Care dintre urmãtoarele, poate fi folositã pentru sortarea materialelor în grupa 1sau în grupa 2?

a solubilitatea în apã

b compresibilitatea

c starea de agregare

d conductibilitatea electricã

12

S032258

a fructele

b cerealele

c brânza

d legumele

S06_13

S06_12

Vezica biliarã secretã fiere, un fluid care ajutã la digerarea grãsimilor. Care dintreurmãtoarele tipuri de alimente ar trebui evitate de o persoanã a cãrei vezicãbiliarã a fost extirpatã?

13

Page 189: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 12

S06_14

S032120

Existã multe modalitãþi prin care ºtiinþa ºi tehnologia sunt folosite pentru a ajutamediul. De exemplu, unele mase plastice noi, folosite la confecþionarea pungilorde gunoi, au fost astfel fabricate încât se degradeazã mult mai uºor atunci cândsunt îngropate.

Descrie cum pot fi folosite ºtiinþa ºi tehnologia pentru a remedia fiecare dintreurmãtoarele probleme de mediu.

A. Deversãrile de petrol în ocean:

B. Încãlzirea globalã datoratã creºterii nivelului de dioxid de carbon înatmosferã:

14

Page 190: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 13

S012025

Nucleul CELOR MAI MULÞI atomi constã

a doar din neutroni

b din protoni ºi neutroni

c din protoni ºi electroni

d din neutroni ºi electroni

15

S012026

Un fiu poate moºteni trãsãturi

a doar de la tatãl sãu

b doar de la mama sa

c ºi de la tatãl sãu ºi de la mama sa

d fie de la tatãl sãu, fie de la mama sa, dar nu de la amândoi

16

S01_01

S01_02

Page 191: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 14

S012027

Tabelul aratã temperatura într-un loc oarecare, la diferite ore din zi, timp de treizile.

600 900 12 prânz 1500 1800

Luni 15°C 17°C 20°C 21°C 19°C

Marþi 15°C 15°C 15°C 5°C 4°C

Miercuri 8°C 10°C 14°C 14°C 13°C

Când a devenit vântul mult mai rece?

a Luni dimineaþã

b Luni dupã-amiazã

c Marþi dimineaþã

d Marþi dupã-amiazã

e Miercuri dupã-amiazã

17

S012028

O persoanã a clasificat câteva animale în cele douã grupe înscrise în tabelul de maijos. Ce caracteristicã a animalelor a fost folositã în aceastã clasificare?

a Picioarele

b Ochii

c Sistemul nervos

d Pielea

Grup 1 Grup 2

Oameni ªerpi

Câini Viermi

Muºte Peºti

18

S01_04

S01_03

Page 192: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 15

S012029

Un beculeþ se aflã la 20 cm în stânga unui cartonaº pãtrat, care la rândul sãu segãseºte la 20 cm în stânga unui ecran, ca în figurã. Umbra cartonaºului pe ecranare o laturã de 10 cm.

Dacã ecranul este mutat cu 40 cm spre dreapta astfel încât sã se afle la 80 cm debeculeþ, care va fi noua laturã a umbrei produsã de cartonaº pe ecran?

a 5 cm

b 10 cm

c 15 cm

d 20 cm

Cartonaº

Umbrã

20 cm 20 cm

Ecran

Bec

19

S01_05

Page 193: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 16

S012030

Majoritatea peºterilor sunt formate prin acþiunea apei asupra

a granitului

b calcarului

c rocilor nisipoase

d ºisturilor argiloase

20

S022035

Desenul ilustreazã un magnet sub formã de barã care este tãiat în trei bucãþi cuun fierãstrãu.

Scrie un �N� sau un �S� în fiecare din cãsuþele din desen pentru a arãtapolaritatea capetelor piesei din centru.

N

Nord

S

Sud

21

S01_07

S01_06

Page 194: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 17

S022225

La diferite altitudini, punctul de fierbere al apei variazã de la aproximativ 80° Cla 100° C. Care dintre termometrele prezentate ar fi cel mai potrivit pentru omãsurare de precizie a punctului de fierbere al apei la diferite altitudini?

a Termometrul A

b Termometrul B

c Termometrul C

d Termometrul D

e Termometrul E

A EDB C

80

50750750

95 100 125 150

Termometre

22

S01_08S022117

De ce insectele masculi ar trebui sã fie tratate pentru împiedicarea producerii despermã?

a Pentru sporirea numãrului de insecte femele

b Pentru reducerea populaþiei totale de insecte

c Pentru producerea de noi specii de insecte

d Pentru împiedicarea împerecherii insectelor

23

S01_09

Page 195: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 18

S022235

O fatã are ideea cã plantele verzi au nevoie de nisip în sol pentru o creºteresãnãtoasã. Pentru a-ºi verifica ideea ea foloseºte douã ghivece cu plante. Eaaºeazã un ghiveci cu plante aºa cum este arãtat mai jos.

Pe CARE dintre urmãtoarele l-ar utiliza pentru al doilea ghiveci cu plante?

LuminaSoarelui

Nisip, pamânt ºi apã

LuminaSoarelui

LuminaSoarelui

Cutie neagrã Cutie neagrã

LuminaSoarelui

Nisip ºi pãmânt

NIsip ºi apã Nisip, pãmânt ºi apã Pamânt ºi apã

Pamânt ºi apã

a cb

d e

24

S01_10

Page 196: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 197: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 20

S022206

Când clorul gazos reacþioneazã cu sodiul metalic, ce se formeazã?

a Un amestec

b Un compus

c Un element

d Un aliaj

e O soluþie

28

S022160

29

S01_15

S01_14

Care este avantajul de a avea două urechi pentru auz în loc de una singură?

Page 198: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 21

S022058

O razã de luminã atinge o oglindã dupã cum se vede.

Care desen aratã cel mai bine direcþia luminii reflectate?

a

dc

b

oglindãoglindã

oglindãoglindã

oglindã

30

S01_16

Page 199: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 22

M012001

În figura de mai jos, câte pãtrãþele mai trebuie haºurate ÎN PLUS, astfel încât

sã fie haºurate din totalul pãtrãþelelor?

a 5

b 4

c 3

d 2

e 1

!

31

M012002

O balanþã cu braþele egale se aflã în echilibru. În partea stângã se aflã o masã de1 kg ºi o jumãtate de cãrãmidã. Pe braþul din dreapta se aflã o cãrãmidã întreagã.

Care este masa cãrãmizii întregi?

a 0,5 kg

b 1 kg

c 2 kg

d 3 kg

1 kg

32

M01_01

M01_02

Page 200: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 23

M012003

Lungimea unei cutii exprimatã în centimetri este rotunjitã la 9 cm. Care dintreacestea ar putea fi lungimea propriu-zisã a cutiei?

a 10 cm

b 9,9 cm

c 9,6 cm

d 8,6 cm

M012004

Alina poate alerga 4 ture de pistã în timpul în care Camelia aleargã 3 ture. DacãCamelia a fãcut 12 ture, câte ture a reuºit sã facã Alina în acelaºi timp?

a 9

b 11

c 13

d 16

M012005

Pentru pãtratul EFGH, de mai jos, care dintre afirmaþiile urmãtoare este FALSÃ?

a DEIF ºi DEIH sunt congruente.

b DGHI ºi DGHF sunt congruente.

c DEFH ºi DEGH sunt congruente.

d DEIF ºi DGIH sunt congruente.

I

H G

FE

33

34

35

M01_03

M01_04

M01_05

Page 201: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 24

M012006

Ionuþ a obþinut la un test urmãtoarele trei punctaje: 78, 76 ºi 74, în timp ce Mariaa avut punctajul 72, 82 ºi 74. Cum comparaþi punctajul mediu al lui Ionuþ cupunctajul mediu obþinut de Maria?

a Ionuþ a avut cu 1 punct în plus.

b Ionuþ a avut cu 1 punct în minus.

c Punctajele medii au fost egale.

d Ionuþ a avut cu 2 puncte în plus.

e Ionuþ a avut cu 2 puncte în minus.

M012037

Tabelul aratã notele obþinute de o clasã la un test cu note pânã la 10.

Nota la test Pontaj Frecvenþa

4 1

5 3

6 6

7 2

8 4

9 3

10 1

Câþi elevi din clasã au obþinut o notã mai mare de 7?

a 2

b 8

c 10

d 12

e 20

36

37

M01_06

M01_07

Page 202: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Page 203: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 26

M012040

Dacã

!"

= !

"#

, atunci valoarea lui n este egalã cu

a 3

b 7

c 36

d 63

M012041

Într-un grup de copii, 16 au ziua de naºtere în prima jumãtate a anului, iar 14 au ziuade naºtere în a doua jumãtate a anului. Ce fracþie din grup reprezintã elevii care auziua de naºtere în prima jumãtate a anului?

a !

"#

b !

"

c !

"

d !

"#

e !

"#

40

41

M01_10

M01_11

Page 204: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 27

M012042

Dacã x = -3, care este valoarea lui -3x ?

a -9

b -6

c -1

d 1

e 9

M032570

La un spectacol, !

"

dintre persoanele care formau audienþa erau copii.

Ce procent din audienþã reprezintã aceºtia?

a 12%

b 3%

c 0,3%

d 0,12%

M032643

Dacã n este un numãr întreg negativ, care dintre acestea este cel mai marenumãr?

a 3 + n

b 3 ´ n

c 3 - n

d 3 : n

42

44

43

M01_12

M01_13

M01_14

Page 205: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 28

M032693

Figura de mai sus este un hexagon regulat. Care este valoarea lui x?

Rãspuns: _______________

x0

45

M01_15

Nu începe să lucrezi la Partea a 2-apână nu ţi se spune să faci acest lucru.

Dacă ai terminat Partea I a testului înainte de expirarea

timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile.

Stop

Page 206: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 29

Instrucþiuni pentru Partea a II-a

În Partea a II-a vei rãspunde în continuare la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Veiavea 45 de minute de lucru la aceastã parte a testului.

Citeºte fiecare întrebare atent ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.

În aceastã parte a testului poþi folosi un calculator, dacã ai la dspoziþie.

Nu începe sã lucrezi pânã nu þi se spune sã faci acest lucru.

Page 207: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 30

M032352

Înãlþimea Lungimeaarbustului (cm) umbrei (cm)

20 16

40 32

60 48

80 64

Tabelul de mai sus indicã lungimile umbrelor a patru arbuºti de diferite înãlþimila ora 10 dimineaþa. Care este lungimea umbrei unui arbust cu înãlþimea de 50de centimetri la ora 10 dimineaþa?

a 36 cm

b 38 cm

c 40 cm

d 42 cm

46

M032725

Scrie

!

" în formã zecimalã, rotunjitã la a 2-a zecimalã.

Rãspuns: _______________

47

M12_01

M12_02

Page 208: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 31

M032683

Scrie expresia

!

+

+

într-o formã mai simplã. Aratã cum ai lucrat.

Rãspuns: ______________________________

M032738

Ce înseamnã xy + 1?

a Se adunã 1 cu y, apoi se înmulþeºte cu x.

b

c Se adunã x cu y, apoi se adunã cu 1.

d Se înmulþeºte x cu y, apoi se adunã cu 1.

M032295

La o paradã erau m bãieþi ºi n fete. Fiecare persoanã avea 2 baloane. Care dintreurmãtoarele expresii reprezintã numãrul total de baloane existente la paradã?

a 2(m + n)

b 2 + (m + n)

c 2m + n

d m + 2n

48

49

50

M12_03

M12_04

M12_05

Se înmulţesc x ºi y cu 1.

Page 209: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 32

M032331

Câte grade se roteºte minutarul unui ceas de la 6:20 dimineaþa la ora 8:00dimineaþa a aceleiaºi zile?

a 680°

b 600°

c 540°

d 420°

M032623

Care este aria regiunii întunecate, exprimatã în cm2, în figura de mai sus?

a 24

b 44

c 48

d 72

16 cm

6 cm

8 cm

51

52

M12_06

M12_07

Page 210: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 33

M032679

O bucatã de hârtie de formã dreptunghiularã este împãturitã în jumãtate, dupãcum se aratã în figura de mai sus. Apoi este tãiatã de-a lungul liniei punctate, iarbucata micã tãiatã este desfãcutã. Ce formã are figura decupatã?

a un triunghi isoscel

b douã triunghiuri isoscele

c un triunghi dreptunghic

d un triunghi echilateral

4 cm

1 cm

M032047

Care este suma a trei numere naturale consecutive, 2n fiind numãrul din mijloc?

a 6n + 3

b 6n

c 6n - 1

d 6n - 3

53

54

M12_08

M12_09

Page 211: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 34

M032398

Care este valoarea lui x în figura de mai sus?

a 30°

b 40°

c 45°

d 65°

450

300

650

x

55

M12_10

M032507

Noul joc al lui ªtefan este aceastã ruletã. Din 900 de rotaþii, cam de câte ori seaºteaptã el ca acul indicator sã ajungã în sectorul roºu?

a 30

b 40

c 50

d 60

Viºiniu

Portocaliu

Verde

Albastr

u

Roºu

56

M12_11

Page 212: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 35

M032424

Andreea are trei bucãþi de metal. Greutatea fiecãrei bucãþi este aceeaºi. Iatã ces-a întâmplat atunci când ea a cântãrit o bucatã folosind greutãþi în valoare de 8grame.

Iatã ce s-a întâmplat atunci când a cântãrit toate cele trei bucãþi folosind greutãþiîn valoare de 20 de grame.

Care dintre urmãtoarele ar putea reprezenta greutatea unei bucãþi de metal?

a 5 g

b 6 g

c 7 g

d 8 g

1g

1g

1g

5g

10g 10g

57

M12_12

Page 213: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 36

M032681

Linia continuã (���) din grafic aratã producþia de maºini a Companiei GAMAîntr-o anumitã zi.

Linia punctatã (-----) aratã care ar fi numãrul total de maºini produse, dacãproductivitatea ar fi constantã.

A. Pânã la ce orã s-au produs 150 de maºini?

Rãspuns: _______________

B. Care a fost numãrul mediu de maºini produse pe orã în acea zi?

Rãspuns: _______________

C. Între ce ore a fost produsã majoritatea maºinilor?

Între _______________ ºi _______________

8 dim 9 dim 10 dim 11 dim 12 ziua 1 d.a. 2 d.a. 3 d.a. 4 d.a.

400

350

300

250

200

150

100

50

0Num

ãr

tota

l de m

aºin

i pro

duse

Timp

Producþia de maºini58

M12_13

Page 214: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 37

S032637

Pentru sãnãtatea omului este important consumul de legume cu frunze. Aceastase datoreazã faptului cã, legumele cu frunze sunt o bunã sursã, a cãreia dintreurmãtoarele?

a proteine

b zaharuri

c minerale

d grãsimi

59

S032386

Unde are loc în principal absorbþia hranei în sânge, în organismele umane?

a stomac

b cavitatea bucalã

c intestinul gros

d

60

S032682

Animalele ºi plantele sunt alcãtuite dintr-un numãr de elemente chimice diferite.Ce se întâmplã cu aceste elemente dupã ce animalele ºi plantele mor?

a Mor odatã cu animalul sau planta.

b Se evaporã în atmosferã.

c Sunt reciclate în mediul înconjurãtor.

d Se transformã în alte elemente.

61

S10_01

S10_03

S10_02

intestinul subţire

Page 215: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 38

S032652

Figura de mai sus prezintã o hartã a lumii cu liniile de latitudine marcate. Care dintre

urmãtoarele locuri marcate pe hartã este cel mai probabil sã aibã o temperaturã medie

anualã similarã cu poziþia X?

a poziþia A

b poziþia B

c poziþia C

d poziþia D

X

A

BC

D 60 N

30 N

30 S

60 S

Ecuator

62

S10_04

Page 216: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 39

S032437

Forma Lunii pare sã se schimbe cu regularitate în fiecare lunã. Care dintreurmãtoarele explicã cel mai bine de ce forma Lunii pare sã se schimbe?

a Pãmântul se roteºte în jurul axei sale.

b Luna se roteºte în jurul axei sale.

c Luna graviteazã în jurul Pãmântului.

d Norii acoperã Luna.

63

S032242

Noteazã o sursã de energie regenerabilã ºi descrie o modalitate prin care oameniio folosesc.

Sursa de energie: _________________________________________

Utilizare:

64

S10_05

S10_06

Page 217: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 40

SP32709

Un rege a dat unui bijutier o bucatã de metal pur. El a cerut bijutierului sã-i facãdin acel metal o coroanã.

Dupã ce bijutierul a furnizat coroana, regele s-a uitat cu atenþie la ea. El credeacã bijutierul ar putea folosi un alt metal sau amestec de metale pentru a facecoroana. El a cântãrit coroana ºi avea aceeaºi masã cu bucata originalã, 2400 degrame. În continuare nemulþumit, regele a cerut câtorva oameni de ºtiinþã sã-lajute sã afle din ce a fost fãcutã coroana.

coroanã demetal

bucatã demetal

Întrebãrile pentru Coroana de metal încep pe pagina urmãtoare.

Coroana de metalInstrucþiuni: Întrebãrile 65, 66, 67 ºi 68 se referã la studiereaproprietãþilor unei coroane de metal. Pentru a rãspunde la acesteîntrebãri, poþi folosi orice informaþie prezentatã în paginile secþiuniiCoroana de metal.

Page 218: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 41

S032709

Oamenii de ºtiinþã au decis sã compare densitãþile coroanei ºi a unei bucãþi demetal identice cu bucata originalã. Densitatea unei substanþe este masa unuieºantion din acea substanþã raportatã la volumul acestuia (densitate = masã/volum).

Oamenii de ºtiinþã au aflat volumul bucãþii ºi au calculat densitatea bazându-sepe masa cunoscutã a ei (2400 de grame). Figura de mai jos indicã dimensiunilebucãþii de metal pe care oamenii de ºtiinþã le-au mãsurat.

Care este densitatea bucãþii de metal?

Rãspuns: ____________ g/cm3

Întrebãrile pentru Coroana de metal continuã.

5 cm5 cm

5 cm

(nu este lascarã)

65

S10_07

Coroana de metal (Continuare)

Page 219: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 42

S032711

Apoi, oamenii de ºtiinþã trebuiau sã afle volumul coroanei pentru a-i determinadensitatea. Urmãtoarele ustensile ºi materiale erau la dispoziþia acestora pentru ale folosi.

Descrie o procedurã pe care ar putea-o folosi oamenii de ºtiinþã pentru a aflavolumul coroanei folosind unele sau toate ustensilele ºi materialele arãtate maisus. Poþi folosi desene pentru a-þi fi mai uºor sã explici procedura.

sursã de apã

tavã de plastic vas de sticlã

cilindru gradat

Întrebãrile pentru Coroana de metal continuã.

66

S10_08

Coroana de metal (Continuare)

Page 220: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 43

S032712

Oamenii de ºtiinþã au mãsurat volumul coroanei de cinci ori. Ei au calculatdensitatea pentru fiecare volum mãsurat. Rezultatele lor sunt prezentate întabelul de mai jos.

Încercarea Volumul coroanei (cm3) Densitatea coroanei (g/cm3)

1 202 11,88

2 200 12,00

3 201 11,94

4 198 12,12

5 199 12,06

A. De ce oamenii de ºtiinþã au mãsurat volumul de cinci ori?

B. Oamenii de ºtiinþã au raportat regelui cã densitatea coroanei a fost 12,0 g/cm3.Aratã cum au folosit oamenii de ºtiinþã rezultatele lor pentru a obþine aceastãvaloare a densitãþii.

Întrebãrile pentru Coroana de metal continuã.

67

S10_09

Coroana de metal (Continuare)

Page 221: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 44

S032713

Tabelul de mai jos prezintã densitatea pentru diferite metale.

Metal Densitatea (g/cm3)

Platinã 21,4

Aur 19,3

Argint 10,5

Cupru 8,9

Zinc 7,1

Aluminiu 2,7

A. Uitã-te la densitatea bucãþii de metal pe care ai calculat-o. Din ce este celmai probabil sã fie fãcutã bucata din metal?

Rãspuns: ______________________________

Explicã rãspunsul tãu.

B. Densitatea coroanei a fost determinatã ca fiind 12,0g/cm3. Ce ai raportaregelui despre ce metal sau amestec de metale a folosit bijutierul pentru ca sãfacã coroana ?

Sfãrºitul secþiunii Coroana de metal.

68

S10_10

Coroana de metal (Continuare)

Page 222: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 45

S032115

Care dintre urmãtoarele este cel mai apropiat de procentul apei dulci din toatãapa de pe Pãmânt?

a 100%

b 90%

c 70%

d 3%

69

S032565

Temperatura Sare dizolvatã Volumul apei Densitatea

Apã purã 250C 0 g 100 ml 1,0 g/ml

Soluþie de sare 250C 10 g 100 ml ?

Tabelul incomplet de mai sus comparã unele date pentru apã purã ºi pentru osoluþie de sare.

Care este densitatea soluþiei de sare?

(marcheazã o cãsuþã)

C 1,0 g/ml

C Mai puþin de 1,0 g/ml

C Mai mult de 1,0 g/ml

Explicã rãspunsul tãu.

70

S14_01

S14_02

Page 223: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 46

S032403

Care afirmaþie referitoare la particulele unui lichid prin comparaþie cu particuleleunui gaz este adevãratã?

a Particulele unui lichid sunt mai încete ºi îndepãrtate unele de altele.

b Particulele unui lichid sunt mai rapide ºi îndepãrtate unele de altele.

c Particulele unui lichid sunt mai încete ºi mai apropiate unele de altele.

d Particulele unui lichid sunt mai rapide ºi mai apropiate unele de altele.

S032273

Imaginea indicã un cui de fier pe care este înfãºurat un fir izolat. Firul esteconectat la o baterie.

Ce se va întâmpla cu cuiul de fier atunci când curentul trece prin fir?

a Cuiul se va topi.

b Curentul electric va trece prin cui.

c Cuiul va deveni un magnet.

d Nu se va întâmpla nimic cu cuiul.

fir izolat

Cui de fier

Baterie

71

72

S14_03

S14_04

Page 224: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Eroziunea (sfãrâmarea treptatã) pietrelor poate fi cauzatã atât de procese fizice,

G8_Caietul_12 Pagina 47

S032019

cât ºi de procese chimice. Noteazã un proces fizic ºi un proces chimic. Explicãcum fiecare dintre acestea poate produce eroziunea pietrelor.

Proces fizic:

Proces chimic:

S032516

Într-o zonã ruralã sunt mulþi copaci. Oamenii care trãiesc acolo au decis ca sãtaie copacii, pentru lemn.

Indicã un posibil efect pe termen lung al deciziei lor asupra mediuluiînconjurãtor.

73

74

S14_05

S14_06

a rocilor

rocilor.

Page 225: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 48

S032620

Care din urmãtoarele grafice reprezintã cel mai bine cum s-a schimbat populaþiaumanã a lumii, în ultimii 300 de ani?

a b

c d

Pop

ulaþ

ia (

mili

arde

)6

5

4

3

2

1

0

1700 1800 1900 2000

An

Pop

ulaþ

ia (

mili

arde

)

6

5

4

3

2

1

0

1700 1800 1900 2000

An

Pop

ulaþ

ia (

mili

arde

)

6

5

4

3

2

1

01700 1800 1900 2000

An

Pop

ulaþ

ia (

mili

arde

)6

5

4

3

2

1

01700 1800 1900 2000

An

75

S14_07

Page 226: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 49

SP32693

Diagrama urmãtoare prezintã o secþiune transversalã printr-un ocean. Un numãrde organisme (plante ºi animale), vieþuiesc în diferite regiuni ale oceanului ºidepind unul de altul precum ºi de Soare pentru a supravieþui.

Zona foticã (unde penetreazã lumina)

Platformã continentalã

6 000 m

Zona afoticã

Zona mareelorZona neriticãnivelul mãrii

200 m

2 000 m

4 000 m

Zona oceanicã

Întrebãrile pentru Viaþa din oceane încep pe pagina urmãtoare.

Viaþa din oceaneInstrucþiuni: Întrebãrile 76, 77 ºi 78 se referã la viaþa din oceane. Pentrua rãspunde la aceste întrebãri, poþi folosi orice informaþie prezentatã înpaginile secþiunii Viaþa din oceane.

Page 227: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 50

S032693_1

Urmãreºte lista organismelor (plante ºi animale) de mai jos. Ele toate trãiesc înZona neriticã.

Organisme Descriere

Fitoplancton Plante microscopice care fac fotosinteza

Zooplancton Animale microscopice care se hrãnesc cu fitoplancton

Ton Peºte de mãrime medie care se hrãneºte cu peºti mici

Hering Peºte mic care se hrãneºte cu zooplancton

Rechin Peºte uriaº care se hrãneºte cu alþi peºti

Balenã Mamifer uriaº care se hrãneºte cu zooplancton

A. Completeazã lanþul trofic pe schema de mai jos incluzând toate organismeledin tabel. Scrie numele câte unui organism în fiecare cerc.

Informaþiile prezentate despre fiecare organism te vor ajuta. Trei organismeau fost aºezate pe schemã pentru tine. Sãgeþile indicã direcþia fluxului deenergie în lanþul trofic.

Zooplancton

Ton

Fitoplancton

Aceastã întrebare din Viaþa din oceane continuã pe pagina urmãtoare.

(mâncat de)

76

S14_08

Viaþa din oceane (Continuare)

Page 228: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 51

S032693_2

B. Datoritã pescuitului excesiv, într-un an, tonul a devenit insuficient.Precizeazã ce este cel mai probabil sã se întâmple cu populaþia de rechini ºiexplicã rãspunsul tãu.

Întrebãrile pentru Viaþa din oceane continuã.

S14_08

Viaþa din oceane (Continuare)

Page 229: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 52

SP32695

Zona dintre maree se gãseºte de-a lungul þãrmului oceanului între limitelerefluxului ºi fluxului. Diagramele de mai jos prezintã o secþiune transversalã azonei dintre maree, la flux ºi reflux, ºi câteva dintre organismele care vieþuiescacolo.

Întrebãrile pentru Viaþa din oceane continuã.

Zona dintre maree în timpul fluxului OceanNivelul apei

Zona dintre maree în timpul refluxului

Nivelul apei oceanului

midiianemone demare

bãlãnuºi

crabul cârtiþãBaltã rãmasãla reflux

crabul lãutar stea demare

bãlãnuºi midiianemone de mare

crabul cãrtiþã crabul lãutar steaua de mare

Viaþa din oceane (Continuare)

Page 230: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 53

S032695

Organismele care vieþuiesc în zona dintre maree au adaptãri speciale care lepermit sã supravieþuieascã efectelor mareelor.

Alege un organism din zona dintre maree. Identificã o caracteristicã fizicã sauun comportament al acestui organism. Explicã cum aceastã caracteristicã saucomportament îl ajutã sã supravieþuiascã la reflux.

Numele organismului: ____________________________________________

Caracteristicã sau comportament:____________________________________

______________________________________________________________

Explicaþie:

Întrebãrile pentru Viaþa din oceane continuã.

77

S14_09

Viaþa din oceane (Continuare)

Page 231: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 54

S032697

Câteva specii de organisme (plante ºi animale) au fost gãsite vieþuind maidegrabã în adâncurile oceanelor decât în regiunile apropiate de suprafaþã.Organismele care trãiesc pe fundul oceanului trebuie sã fie adaptate condiþiilorde acolo.

Numeºte douã condiþii care sunt gãsite pe fundul oceanului ºi care fac camajoritatea plantelor ºi animalelor sã trãiascã dificil acolo.

1.

2.

Sfârºitul secþiunii Viaþa din oceane.

78

S14_10

Viaþa din oceanel (Continuare)

Page 232: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

G8_Caietul_12 Pagina 55

Nu mai sunt întrebări pentru acest test.

Dacă ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirarea

timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile. Mulţumim

pentru timpul acordat la completarea cu atenţie a acestor

întrebări.

Stop

Sondaj de folosire a calculatoruluiAţi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?

a Da

b Nu

Dacă aţi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aţi folosit?

a deloc

b foarte puţin (pentru mai puţin de 5 întrebări)

c puţin (pentru 5 până la 10 întrebări)

d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebări)

Page 233: Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu

Clasa a VIII-aB4CAIETUL