Contabilitatea Insolventei

48
1 CONTABILITATEA INSOLVENTEI SOCIETATILOR COMERCIALE No iuni privind Falimentul Orice entitate este o unitate vie, care se na te, se dezvoltă, devine matura, se îmbolnăve te si, dacă nu este corect diagnosticată i tratată, moare. Aceasta evolu ie este cunoscuta în teoria economică ca fiind ciclul de via a al entită ilor. Fiecare din ciclurile respective are nevoie de un anumit tratament în func ie de diagnosticul pus, un rol important avându-l managementul. Daca tratamentul este gre it, entitatea are toate ansele sa dispară. Este important ca în toate ciclurile de via ă, cei care sunt însărcina i cu supravegherea si conducere entită ilor, sa depisteze la timp apari ia primelor semnale care ar putea avea efecte negative asupra continuită ii entită ii. De altfel, un important principiu al contabilită ii se refera tocmai la perenitatea unei entită i si reprezintă o garan ie pentru to i ter ii care au diverse interese ca urmare a tranzac iilor dintre ace tia si entitate, ca nu vor avea pierderi financiare. Acesta este principiul continuității activității Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente, care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. De altfel, conducătorul entită ii are obliga ia să confirme, printr-o declara ie la situa iile financiare anuale, că persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate. Entită ile care nu au capacitatea de a se adapta fiecărui ciclu de via a vor trebui în final sa fie lichidate. De cele mai multe ori, neadaptarea la condi iile de via ă a fiecărui ciclu este semnalată de factori care, în ele i corect, pot salva entitatea. Ace tia pot fi : - pierderi din cota de pia ă; - e ecuri în compara ie cu entită ile concurente; - stagnarea sau chiar regresul în dezvoltarea gamei de produse;

Transcript of Contabilitatea Insolventei

1

CONTABILITATEA INSOLVENTEI SOCIETATILOR COMERCIALE

No�iuni privind Falimentul Orice entitate este o unitate vie, care se na�te, se dezvoltă, devine matura, se îmbolnăve�te si, dacă nu este corect diagnosticată �i tratată, moare. Aceasta evolu�ie este cunoscuta în teoria economică ca fiind ciclul de via�a al entită�ilor.

Fiecare din ciclurile respective are nevoie de un anumit tratament în func�ie de diagnosticul pus, un rol important avându-l managementul. Daca tratamentul este gre�it, entitatea are toate �ansele sa dispară. Este important ca în toate ciclurile de via�ă, cei care sunt însărcina�i cu supravegherea si conducere entită�ilor, sa depisteze la timp apari�ia primelor semnale care ar putea avea efecte negative asupra continuită�ii entită�ii. De altfel, un important principiu al contabilită�ii se refera tocmai la perenitatea unei entită�i si reprezintă o garan�ie pentru to�i ter�ii care au diverse interese ca urmare a tranzac�iilor dintre ace�tia si entitate, ca nu vor avea pierderi financiare. Acesta este principiul continuității activității Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente, care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. De altfel, conducătorul entită�ii are obliga�ia să confirme, printr-o declara�ie la situa�iile financiare anuale, că persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.

Entită�ile care nu au capacitatea de a se adapta fiecărui ciclu de via�a vor trebui în final sa fie lichidate. De cele mai multe ori, neadaptarea la condi�iile de via�ă a fiecărui ciclu este semnalată de factori care, în�ele�i corect, pot salva entitatea. Ace�tia pot fi :

- pierderi din cota de pia�ă; - e�ecuri în compara�ie cu entită�ile concurente; - stagnarea sau chiar regresul în dezvoltarea gamei de produse;

2

- reducerea personalului prin concedieri colective sau concedii neplătite;

- stocurile de produse finite în cre�tere ca urmare a pierderii din cota de pia�a, scăderea calită�ii produselor, neadaptarea cererii de noi produse la pia�a, etc.;

- capacită�i de produc�ie nefolosite. În situa�ia in care apar asemenea factori, o analiza obiectiva a

entită�ii este mai mult decât necesară. Aceasta este recomandat a se realiza cu participarea uni profesionist din afara entită�ii, care este obiectiv si deta�at fa�ă de rezultatele analizei. Obiectivele analizei trebuie sa cuprindă toate nivelurile structurale ale entită�ii: financiar, marketing, organizatoric, tehnologic,etc. Analiza ar putea constata care sunt principalele cauze care au determinat sincope în via�a entită�ii. Posibile cauze ar putea fi:

- personalul executiv nu este suficient de priceput sau nu este adaptabil;

- managementul nu este performant; - strategia nu este bine structurată sau lipseşte; - personalul este prea scump; - cheltuielile de regie sunt prea mari; - poziţii false în bilanţ; - compania este sub nivelul de performanţă al pieţei; - lipsesc inovaţiile; - afacerile nu sunt bine structurate ; - stagnarea pieţei; - declinul procesului de dezvoltare a produsului; - capacitate excesivă pe piaţă ce determină costuri fixe ridicate; - stocuri în creştere; - mulţi participanţi activi pe piaţă; - competiţie dură la nivel calitativ-preţuri, etc.

În acest moment, managementul poate lua o decizie din trei : continuarea afacerii după restructurare ( concordatul preventiv), vinderea afacerii sau lichidarea afacerii. Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea debitorului.

3

Organele care aplică procedurile prevăzute de prezenta lege sunt instanţele judecătoreşti, prin judecătorul - sindic sau, după caz, preşedintele tribunalului, mandatarul ad - hoc, respectiv conciliatorul. Creditorii participă la procedură în mod individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanţei lor, precum şi în mod colectiv, în condiţiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor şi reprezentantul creditorilor. Debitorul participă la procedură prin reprezentanţii săi legali sau convenţionali. Mandatarul ad - hoc aplica procedurile mandatului ad - hoc sub supravegherea judecătorului sindic si a creditorilor. Mandatul ad - hoc este o procedură confidenţială, declanşată la cererea debitorului, prin care un mandatar ad - hoc, desemnat de instanţă, negociază cu creditorii în scopul realizării unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor în vederea depăşirii stării de dificultate în care se află întreprinderea acestuia din urmă; Restructurarea în cele mai multe cazuri presupune, schimbarea echipei de management cu oameni proaspeţi, schimbarea strategiei prin reconsiderarea activităţii principale, reconsiderarea atitudinii fata de personal prin salarii flexibile, rotaţia posturilor, muncitori flexibili, acordarea unei mai mari aten�ii finanţelor entită�ii prin îmbunătă�irea indicatorilor de performanţă si diminuarea debitelor, restructurarea procesului de producţie prin retehnologizare, control – IT, reducerea stocurilor, repozi�ionarea pe pia�a prin cunoaşterea propriei pieţe, cunoaşterea propriei clientele; punerea unui accent mărit pe procesul de inovare prin accent pe cercetare dezvoltare, reducerea timpului necesar pătrunderii pe piaţă a produselor. reducerea cheltuielilor de regie prin reducerea numărului de angajaţi , descentralizarea, reducerea costurilor. Vânzarea presupune căutarea unui partener strategic, achiziţia acţiunilor de către managementul propriu, achiziţia acţiunilor de către managementul străin, achiziţia finanţată prin împrumuturi bancare, aport de active, dezinvestire. Lichidarea afacerii presupune faliment . Falimentul, etapa în care se analizează daca este posibilă continuarea activităţii ,daca entitatea poate să-�i plătească creditorii în timpul moratoriului , daca compania poate fi vândută par�ial sau total si care este valoare acesteia, cât de convenabilă este înţelegerea făcută cu debitorul. Aceasta decizie este greu de luat deoarece în aceasta etapa se pierd slujbele, sindicatele vor lupta pentru plăţi compensatorii, creste �omajul. De�i lichidarea nu este dorită în unele cazuri necesară ea reprezentând un mijloc de asanare a economiei si un mijloc de relansare economică.

4

O societate comerciala dispare ca entitate economica, sociala si juridica odată cu dizolvarea si lichidarea ei. Lichidarea unei societă�i comerciale consta dintr-un “ansamblu de opera�ii care, după dizolvarea societă�ii, au ca obiect realizarea elementelor de activ (transformarea activului in bani) si plata creditorilor, in vederea partajului activului net rămas intre asocia�i/ac�ionari”.

După cum rezulta din aceasta defini�ie, lichidarea este precedata de dizolvarea societă�ii comerciale. De�i legiuitorul nu face precizări exprese privind definirea dizolvării si a lichidării unei societă�i comerciale, intre cei doi termeni exista o anumită diferen�iere. Aceasta se refera la statutul juridic al societă�ii comerciale. In cazul dizolvării, calitatea de persoana juridica a societă�ii comerciale se men�ine (subzista) numai pentru o anumită perioada, in vederea lichidării, pe când lichidarea marchează dispari�ia definitiva a persoanei juridice.

Pe lângă cauzele arătate mai sus, dizolvarea respectiv lichidarea unei societă�i comerciale poate fi efectuata si din următoarele cauze:

- expirarea termenului stabilit pentru durata societă�ii; - realizarea sau imposibilitatea realizării obiectului de activitate al

societă�ii; - decizia asocia�i/ac�ionarilor (hotărârea adunării generale); - daca pierderea atinge jumătate din mărimea capitalului social sau

daca mic�orarea capitalului s-a făcut sub minimul legal, fără ca asocia�i/ac�ionarii sa decidă completarea lui;

- reducerea numărului ac�ionarilor sub cinci, in cazul societă�ilor pe ac�iuni, daca au trecut mai mult de �ase luni de la reducerea lui si nu au fost completări;

- alte cauze specifice fiecărei forme de societate comerciala. Hotărârea de dizolvare apar�ine asocia�i/ac�ionarilor sau este luata

de justi�ie. Aceasta are ca efect interdic�ia de a efectua opera�ii comerciale noi, altele decât cele destinate lichidării. Societatea fiind dizolvata, „administratorii trebuie sa înceapă Procedura de lichidare...”

Totu�i, de�i dizolvarea precede lichidarea, nu totdeauna o societate dizolvata este lichidata. Este cazul modificării societă�ii (de exemplu: schimbarea obiectului de activitate,fuziunea cu o alta societate etc.), când aceasta va supravie�ui cu o alta configura�ie decât cea ini�iala.

După aprobarea hotărârii de lichidare, adunarea asocia�i/ac�ionarilor procedează la numirea lichidatorilor si la stabilirea competentelor acestora pentru realizarea lichidării. In cazul când lichidatorii nu au putut fi numit prin hotărârea adunării asocia�i/ac�ionarilor, numirea cestora se face de către instan�a judecătoreasca, la cererea oricăruia dintre administratori sau asocia�i/ac�ionari.

5

Lichidatorii sunt persoane însărcinate cu executarea opera�iilor de lichidare a societă�ii comerciale. Poate avea calitatea de lichidator orice asociat, asociat comanditar, administrator sau o alta persoana străina de societate.

Activitatea lichidatorilor este controlata de cenzori, iar la societă�ile in care nu exista cenzori, controlul se exercita de către asocia�i/ac�ionari.

Dizolvarea societă�ii comerciale, de�i conserva personalitatea juridica, are drept consecin�a întreruperea activită�ii economice normale a întreprinderii (din inten�ie sau din obliga�ie). Sub aspect contabil, aceasta semnifica abandonul principiului continuită�ii activită�ii si întocmirea documentelor contabile de sinteza in valori lichidative (valori de lichidare).

Valoarea de lichidare poate fi definitiva ca valoarea care se ob�ine din vânzarea for�ata a întreprinderii, intr-un termen limitat. Valoarea de lichidare este, de regula, mai scăzuta decât valoarea de pia�a (actuala). Astfel, bunurile care, in condi�ii normale (continuitatea activită�ii), au o valoare actuala (de pia�a), in cazul lichidării întreprinderii, valoarea acestora suporta o reducere sensibila, deoarece pot sa nu aibă aceea�i utilitate pentru cel care le achizi�ionează sau datorita faptului ca vânzarea lor antrenează anumite cheltuieli. La acestea se adăuga si psihologia vânzării for�ate, intr-un anumit termen.

Abandonul principiului continuită�ii exploatării antrenează incidente asupra ac�iunii celorlalte principii contabile, evaluării activelor si pasivelor si prezentării informa�iei contabile. Astfel, renun�area la ipoteza continuită�ii activită�ii atrage anularea integrala a principiilor permanentei metodelor si independentei exerci�iilor si o aplicare par�iala a principiului prudentei.

Starea de ne continuitate a exploatării, deci de lichidare certa, implica evaluarea in valori lichidative, chiar daca sunt numai estimate sau aproximate, deoarece numai ele pot oferi o imagine fidela asupra situa�iei financiare, pozi�iei financiare si rezultatului întreprinderii. Intr-un astfel de caz, activul bilan�ier este evaluat in valori de realizare (lichidare), iar in pasiv se vor constata si toate datoriile generate de încetarea activită�ii.

Sub aspectul prezentării informa�iei contabile, anexa trebuie sa men�ioneze principiile si metodele re�inute pentru valoarea in condi�ii de lichidare si sa explice motivele abandonării anumitor principii generale si influenta acestui abandon asupra prezentării si evaluării conturilor anuale.

Lichidatorii au aceea�i răspundere ca si administratorii, altfel spus, ei răspund pentru gestiunea opera�iilor legate de lichidarea societă�ii. Prin lege, ei sunt obliga�i sa primească si sa păstreze patrimoniul societă�ii cat si registrele si alte documente care li s-au încredin�at de către administratori.

6

Opera�iile efectuate de lichidatori sunt înregistrate, in ordine cronologica, intr-un registru jurnal al opera�iilor de lichidare.

In situa�ia când opera�iile de lichidare se prelungesc peste durata exerci�iului financiar, lichidatorii sunt obliga�i sa întocmească bilan�ul anual.

Trebuie remarcat faptul ca lichidatorii nu pot pla�i asocia�i/ac�ionarilor nici o suma in contul par�ilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor societă�ii. Daca lichidatorii constata, pe baza bilan�ului de lichidare, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil, ace�tia trebuie sa ceara, sumele necesare de la asocia�i/ac�ionarii care răspund nelimitat sau de la cei care nu au efectuat integral vărsămintele, după caz.

După efectuarea opera�iilor de lichidare (realizarea activelor, adică vânzarea si încasarea lor si plata datoriilor), lichidatorii trebuie sa întocmească un bilan� final de lichidare si un proiect de repartizare a activului net intre asocia�i/ac�ionari, care se aduc la cuno�tin�a asocia�i/ac�ionarilor.

Bilan�ul final de lichidare reflecta mărimea activelor si pasivelor societă�ii, in urma opera�iilor de lichidare (realizarea activelor si plata datoriilor). El constata eventualul activ net al societă�ii, in situa�ia in care valoarea activelor realizate este excedentara datoriilor care au fost angajate de societatea comerciala supusa lichidării.

Activul net ob�inut din lichidare serve�te pentru rambursarea aporturilor asocia�i/ac�ionarilor la capitalul social. Daca lichidarea se soldează cu un casting din lichidare, acesta trebuie repartizat intre asocia�i/ac�ionari, propor�ional cu participarea la capitalul social.

In baza proiectului de repartizare aprobat, asocia�i/ac�ionarii încasează sumele de bani care li se cuvin din activul net, in schimbul unei chitan�e de primire.

După aprobarea bilan�ului final de lichidare si repartizarea activului net intre asocia�i/ac�ionari, lichidatorii sunt elibera�i, altfel spus, are loc descărcarea gestiunii si ridicarea mandatului lor.

In materie de fiscalitate, lichidatorii au obliga�ia de a calcula si vărsa către buget impozitele, taxele si contribu�iile care cad in sarcina societă�ii comerciale supuse lichidării.

Daca din opera�iile de lichidare rezulta un profit, acesta va fi taxat cu impozitul pe profit, iar dividendele ob�inute de asocia�i/ac�ionari, vor suporta impozitul pe dividende.

Radierea societă�ii comerciale din Registrul comer�ului, ca urmare a lichidării, nu se face decât in momentul când lichidatorii au prezentat dovada pla�ii integrale a obliga�iilor fiscale.

7

In plan juridic, lichidarea nu eliberează pe asocia�i/ac�ionari si nu împiedica declararea stării de faliment a societă�ii comerciale.

In cadrul cauzelor care pot duce la lichidarea entită�ilor, insolventa ( lichidarea judiciară), prin importanta si amploarea sa ocupă cel mai important loc.

1. INSOLVENŢA Aderarea României la Uniunea Europeană a declanşat un amplu proces de armonizare a legislaţiei în toate domeniile de reglementare, dar mai ales în cel economico-financiar şi juridic. Necesitatea instaurării şi menţinerii unui mediu economic ,,sănătos” a determinat orientarea cadrului normativ spre crearea de instituţii şi instituirea de proceduri menite să înlăture agenţii economici neperformanţi. În materia societăţilor comerciale, procedura prin care comercianţii neperformanţi sunt înlăturaţi este reglementată de Legea nr.85/5 aprilie 2006 -privind procedura insolvenţei .

Prin insolvenţă cadrul legal defineşte acea stare a patrimoniului debitorului, care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolvenţa comercială nu presupune în mod necesar şi implicit ca activul debitorului să fie mai mic decât pasivul acestuia, condiţia esenţială de existenţă a stării de insolvenţă fiind imposibilitatea debitorului de a-şi plăti datoriile. Starea de insolvenţă a debitorului trebuie să rezulte exclusiv din imposibilitatea de plată a datoriilor. Nu va putea fi considerată stare de insolvenţă şi, pe cale de consecinţă, nu se vor aplica regulile care guvernează procedura reorganizării judiciare şi falimentului împrejurarea în care debitorul refuză, justificat sau nu, să onoreze debitele rezultate din raporturi contractuale sau obligaţii bugetare.

Dealtfel, Legea 85/2006 prevede ca insolvenţa este prezentată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori şi este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

8

Sub aspect statistic peste 90 % din societăţile comerciale susceptibile de a intra sub incidenţa insolvenţei sunt intreprinderi mici şi mijlocii1.

Spre deosebire de legea 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului2 care reglementa o procedură unică pentru toate societăţile , Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei , regelemntează două proceduri alternative: 3

- procedura generală - procedura simplificată

Potrivit Legii nr. 85/2006 procedura generală ,se aplică tuturor comercianţilor aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, respectiv :

- societăţilor comerciale; - societăţilor cooperative; - organizaţiilor cooperatiste; - societăţilor agricole; - grupurilor de interes economic;

oricărei alte persoane juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice.

Procedura simplificată se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă, care se încadrează în una dintre următoarele categorii: a) comercianţi, persoane fizice, acţionând individual; b) asociaţii familiale; c) comercianţi care fac parte din categoriile prevăzute la procedura generală şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: - nu deţin nici un bun în patrimoniul lor; - actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite; - administratorul nu poate fi găsit; - sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul

comerţului; - debitori care fac parte din categoriile prevăzute la procedura generala

care nu au prezentat documentele prevăzute de lege în termenul prevăzut respectiv4:

- listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile;

1 I.Turcu,Legea privind procedura insolvenţei-o nouă etapă în reforma legislativă,revista Phoenix nr.16-17/pag.11 2 Abrogata prin Legea 85/2006 3 art.3 pct.24 si art.3 pct.25 din Legea 58/2006 4 Lg.58/2006, art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) şi h)

9

pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate

- listă a numelor şi a adreselor creditorilor, oricare ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă;

- listă a activităţilor curente pe care intenţionează să le desfăşoare în perioada de observaţie;

- o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declaraţie nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit de 5 zile se prezumă că debitorul este de acord cu iniţierea procedurii simplificate;

- societăţi comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive;

- debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară prevăzută de prezenta lege.

2. ATRIBUTII CE REVIN PERSOANELOR IMPLICATE IN

PROCEDURA INSOLVENTEI

Procedura insolvenţei este o procedură contencioasă, în care instanţa judecătorească, prin judecătorul sindic, exercită atribuţii de decizie şi control. Alături de instanţa de judecată şi de judecătorul sindic mai participă la aplicarea procedurii, administratorul sau lichidatorul, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor şi comitetul asociaţilor sau acţionarilor.

Judecătorul-sindic va fi numitt de către preşedintele instanţei care aplică procedura reorganizării judiciare şi falimentului dintre judecătorii desemnaţi ca judecători sindici în temeiul art.47 din Legea nr.304/20045 privind organizarea judiciară, republicată şi va exercita atribuţiile prevăzute în art.11 din Legea nr.58/2006.

5 Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost republicată în M.Of. nr. 827/13.09.2005. Art.47 din actuala numerotare a Legii nr.304/2004 îi corespunde art.50 din numerotarea iniţială a Legii nr.304/2004, publicată în M.Of. nr.576/29.06.2004.

10

Principalele atribuţii ce-i revin judecătorului-sindic, potrivit legii, sunt:

a. pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi, după caz, de intrare în faliment atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată;

b. judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c. desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor, stabilirea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. În vederea desemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul-sindic va ţine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori şi, după caz, de debitor, dacă cererea introductivă îi aparţine;

d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 143-147;

h) judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase şi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;

11

k) soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;

l) soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor; n) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii. Sub supravegherea judecătorului sindic îşi desfăşoară activitatea adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, administatorul şi, lichidatorul.

Adunarea creditorilor este constituită din creditorii care au depus cerere de creanţă şi va fi convocată şi prezidată de administratorul judiciar sau, după caz, de lichidator, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul şedinţelor adunărilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului.

Cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor împotriva averii debitorului şi un n leiăr de membri ai comitetului creditorilor care reprezintă majoritatea simplă a acestora, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorităţi, prin valoare, a creanţelor prezente. Creditorii cunoscuţi vor fi convocaţi de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevăzute expres de lege şi ori de câte ori este necesar.

Creditorul îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei este acel creditor care a formulat şi i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanţei sale pe tabelul definitiv al creanţelor contra debitorului şi care are dreptul de a participa şi de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuţiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfăşurarea procedurii şi de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege;

Judecătorul-sindic va desemna, în raport cu proporţiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare.

12

Comitetul creditorilor se întruneşte lunar şi, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, ori a cel puţin 2 dintre membrii săi, ori de câte ori este necesar.

Atribuţiile pricipale ale comitetului creditorilor

a) să analizeze situaţia debitorului şi să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activităţii debitorului şi la planurile de reorganizare propuse;

b) să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreşte să fie desemnat de către creditori în dosar condiţiile numirii şi să recomande adunării creditorilor astfel de numirii;

c) să ia cunoştinţă despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, să le analizeze şi, dacă este cazul, să facă contestaţii la acestea;

d) să întocmească rapoarte, pe care să le prezinte adunării creditorilor, privind măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator şi efectele acestora şi să propună, motivat, şi alte măsuri;

e) să solicite, în temeiul legii, ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

f) să introducă acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.

Administratorul este practicianul în reorganizare şi lichidare desemnat de judecătorul sindic prin sentinţa de deschidere a procedurii sau angajat de creditorii ce deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, care va exercita competenţele prevăzute de lege, în vederea instrumentării procedurii de reorganizare judiciară a debitorului aflat în stare de insolvenţă. Dacă administratorul a fost desemnat de către judecătorul sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii, iar creditorii au hotărât în adunarea creditorilor angajarea unui administrator, atunci judecătorul sindic va dispune prin încheiere numireaadministratorului angajat de către creditori şi încetarea atribuţiilor administratorului desemnat iniţial. nainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie să facă dovada că este asigurat pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei poliţe de asigurare valabile, care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecinţa activităţii administratorului judiciar pe perioada exercitării calităţii sale.

13

Indiferent dacă administratorul va fi desemnat de judecătorul sindic sau dacă va fi angajat de către creditori, acesta va trebui să fie persoană autorizată , în condiţiile legii insolvenţei şi a legii societăţilor comerciale - să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru a avea calitatea de fondator, administrator, director, cenzor sau reprezentant al unei societăţi comerciale. Înainte de desemnarea sa administratorul trebuie să facă dovada că este asigurat pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei poliţe de asigurare valabile care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecinţa activităţii administratorului pe perioada exercitării calităţii sale.

Principalele atribuţii ale administratorului judiciar, într-o procedură de insolvenţă sunt: a) examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse şi

întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b) examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi asupra existenţei premiselor angajării răspunderii acestora, precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

c) întocmirea actelor prevăzute lege6 , în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia respectivă înăuntrul termenelor legale, precum şi verificarea, corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor. Aceste acte se refera la:

- bilanţul certificat de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii

- o listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile;

6 Lg. 85006 art. 28 alin. (1)

14

pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate;

- listă a numelor şi a adreselor creditorilor, oric lei ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă;

- o listă cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive

- listă a activităţilor curente pe care intenţionează să le desfăşoare în perioada de observaţie;

- contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii; - o listă a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a

asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită;

- o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declaraţie nu va fi depusă până la expirarea termenului 5 de zile de la depunerea cererii, se prezumă că debitorul este de acord cu iniţierea procedurii simplificate;

- descriere sumară a modalităţilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii;

- declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;

- declaraţie pe propria răspundere autentificată de notar sau certificată de avocat, din care să rezulte că nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infracţiuni prevăzute în Legea concurenţei nr. 21/1996 şi că administratorii, directorii şi/sau asociaţii nu au fost condamnaţi definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;

15

d) elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, în funcţie de cuprinsul raportului şi în condiţiile şi termenele prevăzute de lege7;

e) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activităţii debitorului, în acest

ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuţiile sale şi la condiţiile de efectuare a plăţilor din contul averii debitorului;

g) convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării creditorilor sau ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică;

h) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

i) sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor; k) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni

la acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor; l) încasarea creanţelor; urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile

din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;

m) cu condiţia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale;

n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta.

De regulă toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin legea insolvenţei, inclusiv cele privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar şi/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului.

Numireaşi nivelul remuneraţiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor.

7 Lg.85/2006 art. 94.

16

În lipsa disponibilităţilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plăţile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puţin 3 luni, aprobat de judecătorul-sindic.

Judecătorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative ataşate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului, elaborat potrivit art. 21 alin. (1) din legea insolvenţei, plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depăşit bugetul previzionat.

Fondul de lichidare va fi constituit prin: a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului

comerţului de pe lângă tribunale pentru operaţiunile de înregistrare; b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operaţiunile de

înregistrare în registrul societăţilor agricole şi, în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor ce desfăşoară activităţi economice, în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

În cazul în care se dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, iar atribuţiile administratorului judiciar încetează la momentul stabilirii atribuţiilor lichidatorului de către judecătorul-sindic. Administratorul judiciar desemnat anterior poate fi desemnat si lichidator. Lichidatorul este practicianul în reorganizare şi lichidare – persoana fizică sau juridică – atestat potrivit legii, căruia îi revine sarcina de a aduce la îndeplinire lichidarea debitorului aflat în stare de insolvenţă. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi - persoane fizice ale societăţii lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii. Aceştia au aceeaşi răspundere ca şi administratorii. Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcţiei, ca împreună cu administratorii societăţii să facă un inventar şi să încheie un bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii, şi să le semneze. Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele societăţii. De asemenea, ei vor ţine un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor. Îndeplinirea mandatul încredinţat se face sub controlul cenzorilor.

Înainte de desemnarea sa lichidatorul trebuie să facă dovada că este asigurat pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei poliţe de asigurare valabile care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecinţa activităţii administratorului pe perioada exercitării calităţii sale.

17

Atribuţiile lichidatorului8 a) examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura simplificată în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existenţei premiselor angajării răspunderii acestora în condiţiile prevăzute de legea insolventei, şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar; b) conducerea activităţii debitorului; c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;

e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor; f) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de

obiecţiuni la acestea si întocmirea tabelelor creanţelor; g) urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanţelor; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;

h) primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului; i).vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

j) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic; k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta;

l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul- sindic. Societatea comercială profesională de administrare şi/sau de lichidare poate angaja practicieni în reorganizare şi lichidare în calitate de salariaţi.

8 art.25 din Legea nr.85/2006

18

Societatea comercială profesională şi angajaţii săi nu pot îndeplini concomitent activităţile specifice profesiei pentru clienţi cu interese contrare. 3. PROCEDURA REORGANIZĂRII JUDICIARE

3.1. Etape comune procedurii de insolvenţei

a. Cererea introductiva o poate face debitorul, creditorii debitorului , camera de comerţ şi industrie teritorială sau asociaţiile cooperatiste. Cererea va fi adresată preşedintelui tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul şi va cuprinde datele de identificare ale celui/celor care solicită deschiderea procedurii, precum şi data de la care subzistă starea de insolvenţă sau dacă apariţia stării de insolvenţă este iminentă. Introducerea prematură, cu rea-credinţă, de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage răspunderea patrimonială a debitorului persoană fizică sau juridică, pentru prejudiciile pricinuite. Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciară debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenţi hotărârii de deschidere a procedurii, au mai fost supuşi unei astfel de proceduri. b. Cererile creditorilor Orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:

- cuantumul şi temeiul creanţei; - existenţa unei garanţii reale, constituite de către debitor sau

instituite potrivit legii; - existenţa unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului; - declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la

reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege să participe la reorganizare.

Creditorul va anexa documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii. Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor şi cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de către alţi creditori împotriva aceluiaşi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existenţa dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora şi va stabili îndeplinirea condiţiilor legale referitoare la cuantmul minim al

19

creanţelor, în raport cu valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri şi cu respectarea valorii-prag prevăzute de lege9.

Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de către debitor şi una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluţionate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se conexează la cererea formulată de debitor. Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelaşi obiect, vor fi conexate la acelaşi dosar. c. Desemnarea judecătorului sindic Primind cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii falimentului, preşedintele tribunalului va desemna judecătorul-sindic în condiţiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară. d. Hotărârea de deschidere a procedurii Judecătorul-sindic se va pronunţa asupra cererii de deschidere a procedurii insolvenţei , prin încheiere de deschidere a procedurii generale sau simplificate. De la data comunicării cererii de deschidere a procedurii, dacă în termen de 15 zile nu s-au înregistrat opoziţii din partea creditorilor sau a debitorului, în care poate contesta starea de insolvenţă invocată împotriva sa, judecătorul sindic va dispune continuarea procedurii . Contestaţiile formulate vor fi soluţionate de judecătorul-sindic după citarea parţilor , respectiv a administratirului judiciar, a debitorului şi a creditorilor oponenti. Dacă debitorul nu contestă starea de insolvenţă în termenul legal, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă de deschidere a procedurii. Sentinţa prin care judecătorul-sindic dispune deschiderea procedurii va fi comunicată şi adunării generale a asociaţilor/acţionarilor. Judecătorul-sindic va desemna administratorul sau lichidatorul debitorului aflat în stare de insolvenţă, stabilindu-i şi remuneraţia, care să exercite atribuţiile prevăzute de lege până la şedinţa adunării creditorilor, care pot angaja un administrator sau lichidator.De asemenea, judecătorul-sindic va putea numi un comitet al asociaţilor/acţionarilor format din 3-7 membri care au dreptul să verifice situaţia debitorului, toate actele efectuate de administrator/lichidator, să facă propuneri, să acorde consultanţă, fără a participa însă la luarea deciziilor. Ulterior n leiirii comitetului asociaţilor/acţionarilor sau dacă acesta nu a fost n leiit de către judecătorul-

9 valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii pe economie;

20

sindic, adunarea generală poate alege comitetul. În cazul în care comitetul a fost n leiit de către judecătorul-sindic, comitetul ales de adunarea generală va înlocui comitetul desemnat anterior. Efectele deschiderii procedurii sunt:

- acţiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia căilor de atac declanşate de debitor se suspenda;

- nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numita generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii;

- prin excepţie creanţele garantate se înscriu în tabelul definitiv şi/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanţiilor, evaluate, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanţei garantate de acea garanţie;

- în cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalităţile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu prevederile programului de plăţi;

- nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, n leiită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât şi a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat;

- este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sancţiunea nulităţii, să înstrăineze, fără acordul judecătorului-sindic, acţiunile ori părţile lor sociale sau de interes deţinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri;

- judecătorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor ori a părţilor sociale sau de interes,în registrele speciale de evidenţă ori în conturile înregistrate electronic;

- debitorul are obligaţia de a pune la dispoziţie administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului toate informaţiile cerute de acesta, prec lei şi toate informaţiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

- toate actele şi corespondenţa emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu şi cu caractere

21

vizibile, în limbile română, engleză şi franceză, menţiunea în insolvenţă, în insolvency, en procedure collective;

- după intrarea în reorganizare judiciară sau faliment, actele şi corespondenţa vor purta menţiunea în reorganizare judiciară, în judicial reorganisation, en redressement sau, după caz, în faliment, în bankruptcy, en faillite. După intrarea în procedura simplificată se va face, de asemenea, menţiunea în faliment, în bankruptcy, en faillite.

- debitorul şi/sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligaţi să întocmească şi să păstreze o listă cuprinzând toate încasările, plăţile şi compensările efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii şi valorii acestora şi a datelor de identificare a cocontractanţilor;

- judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodată şi condiţia de exercitare a conducerii debitorului de către acesta;

- dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului;

- de la data intrării în faliment, debitorul va putea desfăşura doar activităţile ce sunt necesare derulării operaţiunilor lichidării;

e. Notificarea creditorilor După deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va dispune notificarea creditorilor din lista ataşată de debitor cererii sale introductive, debitorul şi oficiul registrului comerţului unde acesta este înmatriculat, în vederea efectuării menţiunii. Dacă cererea introductivă a fost formulată de creditori, debitorul va fi obligat să depună lista creditorilor în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii, în caz contrar judecătorul-sindic putând să desemneze un expert, pe cheltuiala debitorului, care să întocmească lista pe baza registrelor comerciale şi a evidenţelor contabile. Notificarea va fi trimisă de către administrator creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate ori, după caz, întocmită în condiţiile legii, debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii. Termenele prevazute de legea insolventei : a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opoziţiilor la sentinţa de

deschidere a procedurii, pronunţată ca urmare a cererii formulate de debitor, prec lei şi termenul de soluţionare a opoziţiilor, care nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de depunere a acestora;

22

b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului, care va fi de maxim lei 60 de zile de la deschiderea procedurii, prec lei şi cerinţele pentru ca o creanţă înregistrată să fie considerată valabilă;

c) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe, care nu va depăşi 30 de zile pentru procedura generală sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile în cazul procedurii generale şi, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzător fiecărei proceduri, prevăzut la lit. c);

e) locul, data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, care va avea loc în maxim lei 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c).

Termenul de convocare a adunării creditorilor este de 10 zile de la expirarea termenului pentru înregistrarea creanţelor.

În funcţie de circ leistanţele cauzei şi pentru motive temeinice, judecătorul-sindic va putea hotărî o majorare a termenelor prevăzute la lit. b), c) şi d) cu maxim lei 30, 15, respectiv 15 zile. Notificarea va fi publicată, pe cheltuiala debitorului, într-un ziar de largă circulaţie. f. Înregistrarea creanţelor Creditorii debitorului aflat în stare de insolvenţă îşi vor înregistra creanţele printr-o cerere de admitere, în termenul legal de 60 de zile de la data deschiderii procedurii,. În mod excepţional şi pentru motive temeinice judecătorul-sindic va putea să prelungească termenul de înregistrare a creanţelor cu cel mult 30 de zile. Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administrator conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, ca şi titularii de acţiuni la purtător vor depune cererea de admitere a creanţelor chiar dacă sunt nescadente la data deschiderii procedurii ori pot fi valorificate împotriva debitorului n leiai după executarea unui codebitor principal.10 Cererea de admitere a creanţelor va cuprinde n leiele/denumireacreditorului, domiciliul/sediul, s leia datorată, temeiul creanţei, prec lei şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii. La cerere se vor anexa doc leientele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.

10 Potrivit art.64 din Legea nr.85/2006.

23

g. Întocmirea tabelului creanţelor După verificarea creanţelor, administratorul va întocmi un tabel preliminar, cuprinzând toate creanţele existente asupra averii debitorului, cu menţionarea rangului acestora şi a modului de garantare. Tabelul preliminar va fi afişat la sediul tribunalului investit să instr leienteze procedura şi va fi comunicat debitorului. Tabelul va fi comunicat şi creditorilor ale căror creanţe au fost înscrise parţial în tabel. Împotriva creanţelor înscrise în tabelul preliminar, debitorul, creditorii şi orice altă persoană interesată pot formula contestaţii la tribunal, cu cel puţin 10 zile înainte de termenul prevăzut pentru definitivarea tabelului de creanţe11 conform. Contestaţiile vor fi soluţionate de către judecătorul-sindic toate deodată, printr-o singură sentinţă. Tabelul creanţelor, definitivat prin soluţionarea contestaţiilor, va fi înregistrat şi afişat de îndată la tribunal. Potrivit legii, n leiai titularii creanţelor înscrise în tabelul definitiv au dreptul să participe la votul asupra planului de reorganizare, la adunarea creditorilor şi la distribuirea sumelorobţinute prin vânzarea averii debitorului în caz de faliment. h. Şedinţa adunării creditorilor La locul, dataşi ora stipulate în notificare, creditorii se vor întruni în şedinţă, la care vor participa şi debitorul şi comitetul asociaţilor/acţionarilor. Adunarea creditorilor va putea alege un comitet al creditorilor care să le reprezinte interesele în procedura de reorganizare sau faliment. Dacă între creditorii debitorului aflat în stare de insolvenţă se află şi titulari de creanţe bugetare este obligatorie desemnarea, în comitetul creditorilor, a câte unui reprezentant al titularilor de creanţe bugetare, pentru a se realiza o protecţie sporită a intereselor acestora. De asemenea adunarea creditorilor va putea hotărî angajarea unui administrator sau lichidator, în condiţiile legii, caz în care administratorul sau lichidatorul angajat de către adunarea creditorilor îl va înlocui pe cel desemnat de către judecătorul-sindic. Dacă adunarea creditorilor nu hotărăşte angajarea unui administrator sau lichidator şi nu a fost desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic în aceeaşi zi va desemna administratorul sau lichidatorul, stabilindu-i şi remuneraţia.

11 art.73 din Legea nr.85/2006

24

i. Redactarea raportului de către administrator sau lichidator După cesedesemnează administratorul sau lichidatorul, în termen de 30 de zile acesta va cerceta registrele şi actele contabile ale debitorului şi va întocmi un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor careau dus lastarea de insolvenţă. Dacă din cercetările sale administratorul sau lichidatorul constată că există persoane cărora li se poate imputa starea de insolvenţă a debitorului, n leiele acestora şi toate datele de identificare vor fi menţinute în cuprinsul raportului. Raportul va fi înaintat judecătorului-sindic şi constituie un mijloc important de orientare în dispunerea de măsuri în cadrul procedurii de reorganizare judiciară, respectiv de faliment. 3.2. . Etape specifice procedurii de reorganizare judiciară Planul de reorganizare sau de lichidare a unor bunuri din patrimoniul debitorului reprezintă cadrul de desfăşurare a procedurii de reorganizare judiciară, propus, aprobat şi executat potrivit legii. Conform dispoziţiilor legale, pot propune un plan de reorganizare:

- debitorul; - administratorul; - comitetul creditorilor, reprezentantul membrilor sau, după caz, al

asociaţilor/acţionarilor. Debitorul va putea să formuleze un plan de reorganizare o dată cu cererea sa introductivă sau ulterior formulării acesteia (de către debitor sau de către ceilalţi titulari ai dreptului la acţiune), dar nu mai târziu de data afişării tabelului definitiv al creanţelor. O condiţie esenţială pentru ca debitorul să poată formula un asemenea plan este aceea ca debitorul să-şi fi declarat intenţia de reorganizare în cererea introductivă. De asemenea, debitorul trebuie să nu fi suferit condamnări definitive pentru infracţiunile prevăzute de art.91 alin.4 din lege: bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute de legea concurenţei. Administratorul va putea formula planul de reorganizare în cel mult 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv al creanţelor. Planul de reorganizare va cuprinde:

- categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate; - tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate; - dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes

economic, asociaţii din societăţile în n leie colectiv şi asociaţii

25

comanditaţi din societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere;

- ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se va calcula la data propunerii planului;

- măsurile de punere în aplicare a planului; - durata de aplicare a planului de redresare.

Planul de reorganizare este supus confirmării judecătorului-sindic. El va fi publicat în Monitorul Oficial şi în două ziare, de largă circulaţie, prec lei şi aprobării participanţilor la desfăşurarea procedurii, iar durata sa de aplicare nu poate depăşi 3 ani de la data confirmării. Dacă vor fi propuse mai multe planuri de reorganizare, care îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru a fi confirmate de către judecătorul-sindic, acesta va confirma planul debitorului. Dacă debitorul nu a propus un plan sau planul debitorului nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, judecătorul-sindic va confirma planul care este acceptat de cele mai multe categorii defavorizate. Dacă nici un plan nu este confirmat şi termenul pentru propunerea unui plan a expirat, judecătorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului. Confirmarea unui plan de reorganizare echivalează cu reorganizarea şi continuarea activităţii debitorului în conformitate cu prevederile planului confirmat. Reorganizarea se face conform planului confirmat de judecătorul-sindic. Dacă debitorul nu se conformează planului sau înregistrează pierderi, creditorii sau administratorul pot solicita judecătorului-sindic să dispună declanşarea procedurii falimentului. Închiderea procedurii de reorganizare se va face prin pronunţarea unei sentinţe de către Judecătorul-sindic, în urma îndeplinirii tuturor obligaţiilor de plată as leiate în planul de reorganizare confirmat. 3.3.. Etape specifice procedurii falimentului Declararea stării de faliment se face de către judecătorul-sindic prin sentinţă în situaţia în care declanşarea procedurii falimentului este solicitată prin cererea introductivă sau prin încheiere, dacă: - debitorul şi-a declarat intenţia dea intra în faliment ori nu şi-a declarat intenţia de reorganizare şi nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;

26

- debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus deacesta nu a fost acceptat şi confirmat, iar nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat; - obligaţiile de plată şi celelalte sarcini as leiate nu sunt îndeplinite, în condiţiile stipulate prin planul confirmat, sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării aduce pierderi averii sale. Efectele deschiderii procedurii falimentului. În afara efectelor arătate la secţiunea ,,Etape comune procedurii de reorganizare judiciară şi procedurii falimentului”, deschiderea procedurii falimentului mai produce şi următoarele efecte:

a) atribuţiile administratorului vor fi preluate de către lichidatorul desemnat în condiţiile legii; poate fi lichidator şi administratorul desemnat anterior;

b) notificarea în cazul procedurii falimentului va cuprinde termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului suplimentar al creanţelor (nu mai mult de 45 de zile de la data intrării în faliment), termenul de definitivare a tabelului suplimentar al creanţelor şi de întocmire a tabelului definitiv consolidat (nu mai mult de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut pentru definitivarea tabelului suplimentar);

c) luarea unor măsuri asiguratorii cu privire la bunurile debitorului sigilarea şi inventarierea lor; nu sunt supuse procedurii de inventariere: - bunurile asupra cărora există un risc de deteriorare sau pierdere de

valoare; - registrele contabile; - titlurile de valoare scadente sau care urmează a devenit scadente în

scurt timp, prec lei şi acţiunile ori alte titluri de participare ale debitorului;

- n leierarul pe care lichidatorul îl va depune la bancă în contul averii debitorului.

Lichidarea averii debitorului constă în transformarea activului patrimonial într-o s leiă de bani ca va fi distribuită creditorilor în ordinea stabilită de lege, pentru acoperirea pasivului. Lichidarea se face de către lichidator, sub controlul judecătorului-sindic. Procesul de lichidare va începe imediat după afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor. Bunurile ce urmează a fi vândute în vederea lichidării vor fi evaluate de lichidator, singur sau cu ajutorul unui expert contabil. Vânzarea bunurilor va putea fi făcută prin negociere directă sau prin licitaţie publică, individual sau în bloc – ca ansamblu funcţional. Judecătorul-sindic va decide dacă bunurile vor

27

fi vândute individual sau în bloc, prin încheiere, la propunerea lichidatorului şi cu aprobareaadunării creditorilor. Întocmirea raportului final După ce bunurile au fost lichidate, lichidatorul vaîntocmi un raport final, pe care îl va înainta judecătorului-sindic împreună cu un bilanţ. Raportul final şi bilanţul vor fi comunicate debitorului şi creditorilor şi vor fi afişate la uşa tribunalului. Primind raportul final, judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de 30 de zile de la afişare. Creditorii pot formula obiecţiuni laraportul final cu cel puţin 5 zile înainte de data convocării adunării creditorilor. Obiecţiunile creditorilor vor fi soluţionate de judecătorul-sindic prin încheiere, dispunând totodată aprobarea raportului final sau modificarea acestuia, după caz. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării se va face potrivit unui plan întocmit de lichidator, înregistrat şi afişat la tribunal. Creditorii pot formula obiecţiuni la planul de distribuire în termen de 10 zile de la afişare. Obiecţiunile creditorilor vor fi soluţionate de judecătorul-sindic prin sentinţă, toate deodată. Din acest moment planul dedistribuire a sumelorsedefinitivează şi poate începe plata creanţelor. Distribuirea sumelorobţinute în urma lichidării se face diferenţiat, după criteriul modului degarantare a creanţei. S leiele obţinute prin vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie, de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:

- taxele judiciare, taxele de timbru şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, prec lei şi plata retribuţiilor persoanelor angajate de acesta, în condiţiile legii;

- creanţele garantate. Dacă creanţele nu sunt garantate în condiţiile legii, acestea vor fi plătite în următoarea ordine:

- taxele judiciare, taxele de timbru şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, prec lei şi plata retribuţiilor persoanelor angajate de acesta, în condiţiile legii;

- creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de instituţii de credit după deschiderea

28

procedurii, prec lei şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii;

- creanţele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

- creanţele bugetare; - creanţele reprezentând s leiele datorate de către debitor unor terţi

în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor s leie periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă;

- creanţele reprezentând s leiele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;

- creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, prec lei şi din chirii;

- alte creanţe chirografare; - creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat

sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;

- creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit. Închiderea procedurii falimentului se va face prin sentinţă pronunţată de judecătorul-sindic, după ce a aprobat raportul final al lichidatorului şi s leiele de bani obţinute din vânzarea bunurilor debitorului au fost distribuite. Fondurile rămase nedistribuite şi nereclamate vor fi depuse la bancă la dispoziţia debitorului. Sentinţa va fi notificată creditorilor, asociaţilor/acţionarilor, direcţiei teritoriale a finanţelor publice şi oficiului registrului comerţului unde este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii sau pentru radierea comerciantului, dacă judecătorul-sindic a dispus aceastămăsură prin sentinţă. Fiscalitatea opera�iunilor de lichidare În cazul opera�iunilor de lichidare legisla�ia din Romania prevede următoarele tipuri de impozite:

a) Impozit pe profit , se calculează asupra următoarelor elemente : � impozitul pe profitul în curs de lichidare din rezultatul

exerci�iului si din profitul din lichidare ; � impozit asupra elementelor componente ale capitalului social

majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii

29

( rezerve din reevaluare, diferen�e din conversie monetar si înregistrate la alte rezerve);

� elemente de capitaluri proprii constituite din profitul brut ( rezerve legale, reducerea cu 50% a impozitului aferent profitului reinvestit;

� provizioane pentru riscuri si cheltuieli deductibile, ajustări; � câ�tigurile sau veniturile recunoscute direct din active nete sau

capitaluri proprii ( diferen�e din reevaluare, diferen�e de curs valutar din evaluarea disponibilită�ilor in valută, subven�ii pentru investi�ii etc.)

Principiul de impozitare este element cu element si nu în pozi�ie globala. b) Impozitul pe dividende cuprinde toate elementele componente ale

castingului din lichidare respectiv:profitul net din lichidare, rezervele, profitul reportat a cărui repartizare a fost amânata, alte elemente de capital propriu disponibile la lichidare(activele nete).

c) Taxa pe valoarea adăugată colectata asupra activelor reale vândute la lichidare.

d) Alte impozite, taxe, contribu�ii, in special sociale, datoriile la lichidare.

Societă�ile care se afla în lichidare trebuie sa depună în mod obligatoriu declara�iile ( de impozite, asigurării de sănătate, fond �omaj) precum si decontul de TVA la termenele stabilite de reglementările legale. Societă�ile care î�i încetează activitatea au obliga�ia sa depună declara�ia de impunere si de a pla�i impozitul pe profit cu 10 zile înaintea înregistrării încetării existentei la registrul comer�ului.

Contabilitatea opera�iunilor de lichidare În Romania potrivit reglementarilor privind reflectarea in

contabilitate a opera�iunilor de lichidare a societă�ilor comerciale privind realizarea activelor, plata datoriilor si partajul sun înregistrate în contabilitate conform contabilită�ii bazate pe principiul continuită�ii .

În cazul în care lichidarea se realizează pe cale amiabila opera�iunile privind dizolvarea urmata de lichidare sunt etapizate astfel: inventarierea si evaluarea elementelor de activ si datorii; întocmirea bilan�ului înainte de lichidare; stabilirea de către AGA a opera�iunilor ce trebuie efectuate de către lichidator în numele societă�ii; realizarea activelor , plata datoriilor si stabilirea rezultatului lichidării; calcularea si vărsarea impozitului pe profit, a

30

impozitului pe dividende si a oricăror alte impozite, contribu�ii si taxe rezultate datorate de societate; întocmirea bilan�ului de începere a partajului; efectuarea partajului activului net.

În caz de insolventă, opera�iunile privind dizolvarea urmata de lichidare sunt etapizate astfel: sigilarea bunurilor care fac parte din din averea debitorului; : inventarierea si evaluarea elementelor de activ si datorii; întocmirea bilan�ului înainte de lichidare; vânzarea bunurilor perisabile sau cu un risc mare de depreciere ; vânzarea bunurilor de valori importante ( activele imobilizate) cu acordul prealabil al creditorilor; depunerea la banca în contul averii debitorului a sumelor încasate din vânzări; stabilirea datoriilor exigibile prin întocmirea listei creditorilor , distribuirea sumelor rezultate în urma lichidării conform planului de distribuire în ordinea prevăzuta de lege ; întocmirea �i aprobarea raportului final; întocmirea si aprobarea bilan�ului final. Toate aceste opera�iuni se fac cu aprobarea si sub supravegherea adunării generale a creditorilor si a judecătorului sindic.

Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si datori

Se realizează în conformitate cu legea contabilită�ii 82/1991 si Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.

De�i Legea contabilită�ii precizează ca evaluarea elementelor inventariate se face la valoarea de inventar reprezentând valoarea actuală estimata în func�ie de pre�ul pie�ii si utilitate, în cazul lichidării evaluarea activelor se face la valoarea realizabila de lichidare iar a datoriilor la valoarea de decontare la lichidare.

Întocmirea bilan�ului înainte de lichidare

Bilan�ul contabil întocmit în cazul lichidări nu diferă fa�ă de bilan�ul prevăzut de reglementările în vigoare privind situa�iile financiare întocmite de societă�ile cu activitate normala. În notele explicative se vor detalia aspectele care rezulta urmare analizei bilan�ului în special descrierea opera�iunilor comerciale care pot continua după starea de lichidare. Activele sunt reprezentate de bunurile reale si crean�ele iar pasivele sunt reprezentate de datoriile existente si activul net la valoarea de lichidare.

Contabilitatea opera�iunilor de lichidare

31

Conturile utilizate pentru eviden�ierea opera�iunilor de lichidare sunt cele utilizate pentru societă�ile cu activitate prevăzute de reglementările legale în materie.

Exemple de opera�iuni:

1. Vânzarea activelor de natura stocurilor:

Operatiunea Debit Credit Transferul stocurilor de materii prime las marfuri

371 Marfuri

301 Materii prime

Operatiunea Debit Credit 707

Venituri din vanzari de marfuri

Vanzarea stocurilor de marfuri / pret de vanzare + TVA

4111 Clienti

4427 TVA colectată

Operatiunea Debit Credit

Scaderea din gestiune 607

Chelttuieli privind marfurile 371

Marfuri

Operatiunea Debit Credit Încasare contravalorii

bunurilor vandute 5121

Conuri la banci 4111

Clienti

2. Vânzarea activelor de natura imobilizarilor

32

Operatiunea Debit Credit

7583 Venituri din vanzari

activelor si alte operatiuni de capital

Vanzarea activelor imobilizate / pret de vanzare + TVA

461 Debitori diversi

4427 TVA colectată

Operatiunea Debit Credit

2812 Amorizarea

conctructiilor / cu valoare amortizata Scaderea din gestiune a

activelor imobilzate vandute

6583 Cheltuieli privind

cedate si alte operatiuni de capital / cu valoarea

neamortizata

212 Constructii

Operatiunea Debit Credit

Încasare contravalorii bunurilor vandute

5121 Conuri la banci

461 Debitori diversi

3. Închiderea conturilor de venituri si cheltuieli

Operatiunea Debit Credit

Încchiderea conturilor de cheltuieli

121 Profit si pierdere

6583 Cheltuieli privind

cedate si alte operatiuni de capital

Operatiunea Debit Credit

Încchiderea conturilor de cheltuieli

7583 Venituri din vanzari

activelor si alte operatiuni de capital

121 Profit si pierdere

4. Calcularea si inregistrarea impozitelor si taxelor

33

Operatiunea Debit Credit

Regularizarea TVA

4427 TVA colectată

4423 TVA de plata

Operatiunea Debit Credit

Plata TVA

4423 TVA de plata

5121 Conuri la banci

Operatiunea Debit Credit

Înregistrarea impozitului pe profi

691 Cheltuieli cu impozitul

pe profit

441 Impozit pe profit

Operatiunea Debit Credit Plata impozitului pe profi

441

Impozit pe profit 5121

Conuri la banci

5. Contabilitatea operatiilor privind capitalul

Operatiunea Debit Credit

Partajul capitalului social

1012 Capital social

subscris si varsat

456 Decontari cu actionarii privind capitalul / proportional cu ponderea detinuta in

capitalul social

Operatiunea Debit Credit Plata drepturilor cuvenite actionarilor

456 Decontari cu actionarii

privind capitalul

5121 Conuri la banci

34

Operatiunea Debit Credit

Partajul celorlalte elemente de capital propiu

1061 Capital social subscris si

varsat

456 Decontari cu actionarii

privind capitalul / proportional cu ponderea detinuta in capitalul social

Impozitarea rezervelor

456 Decontari cu actionarii

privind capitalul / proportional cu ponderea detinuta in capitalul social

441

Impozit pe profit

Plata impozitului pe profit

441 Impozit pe profit

5121 Conuri la banci

Operatiunea Debit Credit

Partajul profitului din lichidare

121 Profit si pierdere

456 Decontari cu actionarii privind

capitalul / proportional cu ponderea detinuta in capitalul social

Operatiunea Debit Credit

Impozitul pe dividende

456 Decontari cu actionarii

privind capitalul

446

Alte impozite �i taxe

Operatiunea Debit Credit Plata Impozitul pe dividende

446 Alte impozite �i taxe

5121 Conuri la banci

Operatiunea Debit Credit

Plata dividendelor

456 Decontari cu actionarii

privind capitalul / proportional cu ponderea detinuta in capitalul social

5121 Conuri la banci

35

Studii de caz,întrebari recapitulative, teste grila Studiul de caz 1. privind Lichidarea societă�ilor comerciale. Obiective :

- Cunoaşterea cadrului legislativ care reglementează lichidarea societăţilor comerciale;

- Cunoaşterea operaţiunilor care se efectuează în cazul dizolvării prin lichidare;

- Rezolvarea unei aplicaţii, aplicând atât tratamentul contabil cât şi cel fiscal.

1. Izvorul juridic Juridic, dizolvarea societatilor comerciale este reglementata de art.227

237 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Operatiunile de lichidare a societatilor comerciale sunt reglementate de art. 252 270 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 85/05.04.2006 privind Legea insolventei. La dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale cu capital de stat se va ţine seama şi de precizarile elaborate de APAPS. Incetarea existentei societatilor comerciale ca persoane juridice presupune parcurgerea a doua etape: dizolvarea si lichidarea. 2.Operaţiunile care se efectuează în situaţia dizolvării societăţii comerciale cu excepţia dizolvării prin falimentul societăţii a). Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi pasiv ale societăţii, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi evaluării; b). Întocmirea situaţiilor financiare de către societatea care urmează să se lichideze, în funcţie de rezultatele inventarierii şi evaluării; c).Stabilirea de către AGA a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator; d). Valorificarea elementelor de activ; e).Achitarea datoriilor societăţii comerciale către:

- bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale;

36

- salariaţi; - alţi terţi (furnizori, creditori diverşi, etc.)

f).Stabilirea rezultatului lichidării; g).Calcularea, retinerea şi virarea obligaţiilor fiscale (impozit pe profit şi impozit pe dividende,TVA) h).Întocmirea bilanţului de partaj; i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul constă în împărţirea activului net rezultat din lichidare, între asociaţii/acţionarii societăţii în funcţie de prevederile actului constitutiv, hotărârii AGA şi cota de participare la capitalul social. Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorii sunt obligaţi să întocmească situaţiile financiare anuale.

3.Operaţiunile care se efectuează în cazul în care societatea intră în faliment

a). sigilarea si conservarea bunurilor care fac parte din averea societatii comerciale; b). inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; c) intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze ; d). vanzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente; e). vanzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instalatii) cat mai avantajos si cat mai repede, cu acordul prealabil al creditorilor; f). depunerea la banca, in contul debitorului, a sumelorrealizate din vanzarea bunurilor; g). stabilirea, potrivit legii, a masei pasive; h). trecerea distincta pe doc leientele fiscale a obligatiilor nascute in timpul procedurii de faliment, fata de cele nascute anterior declararii procedurii de faliment; i). distribuirea sumelorrealizate din lichidare, potrivit planului de distribuire intre creditori, in ordinea prevazuta de lege; j). intocmirea si aprobarea raportului final; k).intocmirea situatiilor financiare finale. Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorii sunt obligaţi să întocmească situaţiile financiare anuale.

37

Aplicaţie: Societatea comercială „X” prezintă înainte de lichidare următoarele elemente patrimoniale:

- mijloace fixe utilaje 100.000 lei. - amortizarea mijloacelor fixe 40.000 lei. - stocuri 50.000 lei. - disponibilităţi în conturile bancare 10.000 lei. - capital social 70.000 lei. - rezerve legale consituite 10.000 lei. - datorii comerciale 30.000 lei. - datorii la bugetul de stat 10.000 lei. Efectuaţi operaţiunile de lichidare prevăzute la pct.2 (societatea s a

dizolvat prin lichidarea voluntară, hotărâtă de asociaţii societăţii).

2.a). Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi pasiv ale societăţii, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi evaluării;

- presupunem că în urma inventarierii elementelor de activ şi pasiv nu s -au constatat diferenţe;

- mijloacele fixe au fost evaluate la 65.000 lei. Operaţiuni contabile

- înregistrarea diferenţelor din reevaluare ca diferenţă între valoarea

reevaluată şi valoarea netă contabilă ( 65.000 lei(100.000 lei- 40.000 lei.))

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Înregistrarea diferenţelor din reevaluare

213 Imobilizari coprorale

105 Rezerve din reevaluare

5.000

2.b). Întocmirea situaţiilor financiare de către societatea care urmează să se lichideze, în funcţie de rezultatele inventarierii şi evaluării;

38

BILANT

DEN LEIIRE INDICATORI SOLDURI A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale 0 II. Imobilizări corporale 65.000 III Imobilizări financiare 0 B. Active circulante I. Stocuri 0 1. Materii prime cons leiabile II. Crean�e 0 C. Cheltuieli in avans 0 III. Investi�ii financiare pe termen scurt IV. Casa �i conturi la bănci 10.000 D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mica de un

an 40.000

I. Datorii comerciale 30.000 II. Datorii către buget 10.000 E. Active circulante nete respectiv datorii curente nete 35.000

F. Total active minus datorii curente 35.000 G Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de un

an 0

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 I. Venituri in avans 0 J. Capital si rezerve 0 I. Capital subscris si vărsat 70.000 II. Rezerve din reevaluare 5.000 III. Rezerve legale 10.000 IV. Alte rezerve 0 V. Rezultatul exerci�iului 0

39

2.c).Stabilirea de către AGA a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator; AGA a stabilit că lichidatorul poate întreprinde toate operaţiunile necesare valorificării activelor, plata datoriilor şi împărţirea activului net asociaţilor. 2.d). Valorificarea elementelor de activ;

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei

7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital

70.000

4427 TVA colectată 13.300

vânzarea mijloacelor fixe cu s leia de 70.000 lei.

461

Debitori diverşi

83.300

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei

213

Imobilizari coprorale

105.000

281 Am.imob.corporale

40.000 Scoaterea din gestiune a mijlocului fix vândut

6583

Ch.cu activele cedate şi alte op.de

capital

65.000

40

Operatiunea Debit Credit Valoare lei Încasarea cv mijl.fix vândut

512 Conturi curente la bănci

461 Debitori

diverşi 83.300

Operatiunea Debit Credit Valoare lei 4111

Clienţi 71.400

707 Venituri din

vînzarea marfurilor

60.000 vânzarea stocurilor la preţul de 60.000 lei

4427 TVA

Colectată 11.400

Operatiunea Debit Credit Valoare lei Descărcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile

371 Marfuri 50.000

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Încasarea cv. stocurilor vândute

512 Conturi curente la

bănci

4111 Clienţi

71.400

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Încasarea cv. stocurilor vândute

512 Conturi curente la

bănci

4111 Clienţi

71.400

41

2.e).Achitarea datoriilor societăţii comerciale

Operatiunea Debit Credit Valoare lei 401

Datorii comerciale

30.000

441 Impozit pe profit

10.000

Achitarea datoriilor societăţii comerciale

512

Conturi curente la bănci

40.000

f).Stabilirea rezultatului lichidării

Rezultatul lichidării = Veniturile din valorificarea activelor – Cheltuielile legate de lichidare şi plata datoriilor

Onorariul lichidatorului este de 2.000 lei. şi a fost achitat prin bancă (lichidatorul nu este plătitor de TVA);

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Înregistrarea cheltuielilor cu onorariul lichidatorului

622 Chelt.cu

comisioanele şi onorariile

512 Conturi

curente la bănci

2.000

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei 121 Profit si

pierderi 117.000

6583

Ch.cu activele cedate şi alte op.de capital

65.000

607

Cheltuieli privind marfurilor TVA Colectată

50.000

Închiderea conturilor de

cheltuieli

622

Chelt.cu comisioanele şi 2.000

42

onorariile

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei

121

Profit si pierdere 130.000

7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital

70.000 Închiderea conturilor de venituri

707 Venituri din vânzarea

marfurrilor 60.000

Rezultatul lichidării = 130.000 – 117.000 = 13.000 lei.

2.g).Calcularea, retinerea şi virarea obligaţiilor fiscale (impozit pe profit şi impozit pe dividende,TVA)

Stabilirea impozitului pe profit aferent rezultatului lichidării (cota de

impozitare = 16 %) 13.000 lei. x 16 % = 2.080 lei.

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Înregistrarea impozitului pe profit

691 Cheltuieli cu imp.pe profit

441 Imp.pe profit

2.080

Operatiunea Debit Credit Valoare lei Stabilirea TVA de plată

4427 TVA Colectată

4423 TVA de plata

24.700

43

- Impozitarea rezervei legale (rezerva legală a fost dedusă la calculul

impozitului pe profit, ori orice rezervă legală distribuită participanţilor, asociaţilor trebuie impozitată (art.22, alin 5). din Codul fiscal));

rezerva legală 10.000 lei. x 16 % = 1.600 lei.

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Impozitarea rezervei legale

691 Cheltuieli cu imp.pe profit

441 Imp.pe profit

aferent rez.legale

1.600

Impozitarea rezervei din reevaluare(art.22, alin 5) din Codul fiscal)

rezerva din reevaluare 5.000 lei. x 16 % = 800 lei.

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Impozitarea rezervei din reevaluare

691 Cheltuieli cu imp.pe profit

441 Imp.pe profit

aferent rezervelor din

reevaluare

800

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

512

Conturi la banci

29.180

441 Impozit pe profit

4.480

Achitarea impozitului pe profit calculat şi a TVA impozit pe profit total = 2.080 + 1.600 + 800 = 4.480 4423

TVA de plata 24.700

Operatiunea Debit Credit Valoare lei Trecerea rezervelor din reevaluare la rezerve

105 Rezerve din reevaluare

1068 Alte rezerve

5.000

44

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Inchiderea contului cheltuieli cu impozitul pe profit

691 Cheltuieli cu impozitul pe

profit

121

Profit si pierdere

4.480

2.h).Întocmirea bilanţului de partaj; ACTIV PASIV Disponibil la bancă 93.520 Capital social 70.000 Rezerve (10.000+5.000) 15.000 Profit net 8.520 TOTAL ACTIV 93.520 TOTAL PASIV 93.520 2.i).Efectuarea partajului Activului net. Partajul constă în împărţirea activului net rezultat din lichidare, între asociaţii/acţionarii societăţii în funcţie de prevederile actului constitutiv, hotărârii AGA şi cota de participare la capitalul social. Activul net = Total activ – Total datorii = 93.520 – 0 = 93.520 lei. Înregistrarea partajului:

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei

Partajul capitalului social

1012 Capital social

456 Decontari cu

asociatii privind capitalul

70.000

Operatiunea Debit Credit Valoare lei

Partajul rezervelor 106

Rezerve

456 Decontari cu

asociatii privind capitalul

15.000

45

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei

Partajul profitului net 121

Profit si pierdere

456 Decontari cu asociatii

privind 6.000

Asociatii sunt persoane fizice rezidente (cota imp.pe dividende este de 16 %) Imp. pe dividende din rezerve 15.000. lei x 16% = 2.400 lei Imp. pe dividende din profitul net 8.520 lei x 16 % = 1.363 lei

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei

Reţinerea impozitului pe dividende

456 Decontari cu

asociatii privind capitalul

446 Alte impozite, taxe

si varsaminte asimilate

3.763

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei

Virarea impozitului pe dividende

446 Alte impozite,

taxe si varsaminte asimilate

512 Conturi curente la

banci 3.763

Operatiunea Debit Credit Valoare

lei Achitarea activului net rezultat în urma lichidării către acţionari/asociati

456 Decontari cu

asociatii privind capitalul

512 Conturi curente la

banci 89.757

46

Cuvinte cheie, Întrebări recapitulative, teste grila

Cuvinte cheie • lichidator • moratoriu • lichidare • dizolvare • concordat • judecator sindic • lichidare judiciara • rezultatul lichidarii • partaj • insolventa • valaorea realizabila la

lichidare • lichidare

conventionala • faliment • câ�tig din lichidare • activ net

Întrebari recapitulative:

• Ce se întelege prin insolventa ? • Cum este definita lichidarea ? • Care sunt persoanele care participa la insolventă? • Care este rolul lichidatorului într-o insloven�ă ? • Care este rolul judecatorului sindic într-o insloven�ă ? • Care este rolul adunarii generale a creditorilor într-o insloven�ă ? • La ce valoare se evalueaza activele si datoriile la lichidare ? • Care sunt elementele asupra carora se calculeaza imozitul pe profit? • Care sunt elementele asupra carora se calculeaza imozitul pe dividende? • Ce reprezinta partajul? • Cum se determina activul net? • Care este diferenta între activul net si capitalurile proprii ? • Cum se defineste moratoriul dar concordatul ? • Ce reprezinta opartiunea de dizolvare , prin ce se deosebeste de lichidare? • Care este deosebirea dintre insolventa si faliment?

Teste grila de autoevaluare 1.O societate comercială are următorul bilanţ înaintea operaţiei de lichidare: mărfuri 600.000 lei; provizioane pentru deprecierea mărfurilor 50.000 lei; clienţi incerţi 100.000 lei; provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 30.000 lei; conturi curente la bănci 150.000 lei; capital social 400.000 lei;

47

credite bancare pe termen lung 200.000 lei ; furnizori 170.000 lei. Societatea vinde mărfurile cu 700.000 lei, TVA 19% şi le încasează; recuperează de la clienţii incerţi doar 60.000 lei ; rambursează creditul şi plăteşte o dobândă de 60.000 lei; achită furnizorii primind un scont de 2% din valoare tranzacţiei, operaţie neimpozabilă TVA. Cota de impozit pe profit 25 %. Care este mărimea profitului net din lichidare :

a. 92.550 lei b. 2.250 lei c. 62.550 lei d. 107.550 lei e. 60.000 lei

2.O societate comercială are următorul bilanţ înaintea operaţiei de lichidare: clădiri 500.000 lei ; amortizarea clădirilor 80.000 lei ; titluri de participare 400.000 lei ; conturi curente la bănci 600.000 lei ; capital social 700.000 lei ; clienţi creditori 220.000 lei ; furnizori 500.000 lei. Societatea vinde clădirile cu 620.000 lei, TVA 19% iar titlurile de participare cu 350.000 lei şi le încasează ; restituie avansurile primite de la clienţi şi achită furnizorii primind un scont de 5% din totalul datoriei(operaţie neimpozabilă TVA). Cota de impozit pe profit 25% . Care este soldul conturilor curente la bănci în urma operaţiei de lichidare :

a. 949.050 lei b. 992.800 lei c. 806.250 lei d. 231.250 lei e. 831.250 lei

3.O societate comercială are următorul bilanţ înaintea operaţiei de lichidare : imobilizări corporale 600.000 lei ; amortizarea imobilizărilor 100.000 lei ; clienţi 500.000 lei ; conturi curente la bănci 400.000 lei ; capital social 500.000 lei ; rezerve legale 100.000 lei ; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 800.000 lei. Societatea vinde imobilizările cu 750.000 lei, TVA 19% şi le încasează ; încasează clienţii acordând un scont de 2% din valoarea Lichidatorii au : a). aceeaşi răspundere cu administratorii; b).aceeaşi răspundere cu administratorii, numai dacă au participat împreună cu aceştia la inventarierea patrimoniului înainte de începerea lichidării; c).au o răspundere diferită faţă de cea a administratorilor. 8.Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată: a).asociaţii pot primi de la lichidatori sume în contul părţilor sociale înaintea achitării creditorilor societăţii;

48

b).asociaţii nu pot primi de la lichidatori sume în contul părţilor sociale înaintea achitării creditorilor societăţii; c). asociaţii pot primi de la lichidatori sume în contul părţilor sociale înaintea achitării creditorilor societăţii, numai după achitarea contribuţiilor către bugetul de stat. 6.În cazul operaţiunii de lichidare a unei societăţi comerciale, prin partaj se înţelege: a).distribuirea către acţionari a profitului rezultat în urma licidării; b).distribuirea către acţionari a capitalului propriu rezultat din lichidare; c).distribuirea către acţionari a capitalului social şi a profitului rezultat din lichidare.

În cazul operaţiunii de lichidare a unei societăţi comerciale inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi pasiv se efectuează: a).după întocmirea bilanţului de partaj; b).înaintea începerii operaţiunii de lichidare; c).înaintea valorificării prin vânzarea la licitaţie a bunurilor de natura mijloacelor fixe.