CONTABILITATE GENERALA

LEGISLATIE-Lg. 82/91 Legea contabilitaătţii cu reglementarilereglementările si completarilecompletările ulterioare.- ReglementarileReglementările contabile conforme cu directivele europene.- Ordinul Ministrului FinantelorFinanţelor publice 3055/2009 valabile de la 1.01.2010- Ordinul Ministrului FinantelorFinanţelor publice 2861/2009 ce aproba normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de Activ, datorii si capitaluri proprii.

BIBLIOGRAFIE- Reglementăari contabile – Editura CONFIS -2010- Claudia Burtescu – Contabilitate generala (manual)- Irimia Emil Popa – Bazele contabilitatiicontabilităţii 2009

I – TEORII SI CONCEPTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII.1- CONTABILITATEA SI PROCESUL DECIZIONAL2- OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII3- PRINCIPIUL SI ESENTA METODEI CONTABILITATII IN PARTIDA DUBLA4- PROCEDEELE METODEI CONTABILITATII

1. CONTABILITATEA SI PROCESUL DECIZIONAL – Prin geneza contabilitatea a aparutapărut din nevoia de a raspunderăspunde in plan informationalinformaţional si deciyionaldecizional la problema gestiunii valorilor economice separate pe entitatientităţi patrimoniale.

Legea contabilitatiicontabilităţii 82/1991 delimiteazadelimitează ca entitatientităţi patrimoniale regiile autonome, societatilesocietăţile comerciale, institutiile publice, unitatileunităţile cooperatiste si celelalte personaepersoane fizice sau juridice care desfasoaradesfăşoară activitatiactivităţi comerciale. Contabilitatea poate fi privita ca un instrument ce permite comunicareeacomunicarea de informatiiinformaţii economice. Contabilitatea este o activitate practica desfasuratadesfăşurata de profesionistiprofesionişti, care au rolul de a furniza informatiiinformaţii utile pentru luarea deciziilor la nivelul entitatilorentităţilor economice. Construirea informatieiinformaţiei contabile pornesteporneşte de la observarea unei entitatientităţi si a activitatiloractivităţilor specifice acesteia. Prelucrarea datelor in vederea obtineriiobţinerii informatieiinformaţiei se face operand cu limbajul si mijloace specifice sistemului contabil, astfel îincaât acestea sa raspundarăspundă la nevoile utilizatorilor: manager, organe de control, salariatisalariaţi, creditori, institutiiinstituţii bancare, etc.

In concluzie contabilitatea are un rol primordial in comunicarea financiara prin inregistrareaînregistrarea tuturor operatiuniloroperaţiunilor economico-

1

financiare ale entitatiientităţii si sintetizarea acestora in situatiisituaţii financiare.

Rolul contabilitatii contabilităţii 1- In plan extern - este un instrument de comunicare financiara prin

informatiileinformaţiile furnizate utilizatorilor externi.2- In plan intern – reprezintareprezintă un instrument de gestiune aflat la

dispozitiadispoziţia managerilor.

2. OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII – Pentru definirea obiectului de studio al contabilitatiicontabilităţii in literatureliteratura de specialitate se intalnescîntâlnesc 2 conceptiiconcepţii:

- o conceptieconcepţie juridica- o conceptieconcepţie economica

a) CONFORM CONCEPTIEI JURIDICE - obiectul de studiu al contabilitatiicontabilităţii ilîl repreyintareprezintă patrimoniul ce cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilorobligaţiilor ce apartinaparţin unei persoane fizice sau juridice, precum si a bunurilor economice la care se referaă.

Reprezintă substanţa materiala a patrimoniului si se identifica prin terenuri, cladiriclădiri, bani, materii prime, marfurimărfuri, utilaje, etc. ApartinAparţin unei

persoane fizice sau juridice.

Exprima raporturile de proprietate in cadrul

DREPTURILE SI OBLIGATIILE

(evaluabile in bani)

2

PATRIMONIUL

BUNURI ECONOMICE

(evaluabile in bani)

caroracărora se procura si se gestionează bunurile economice. (exprima provenientaprovenienţa). Drepturile sunt doar ale titularilor de

patrimoniu (reprezentanţi, asociatiasociaţi sau acţionari) , pentru aporturile aduse la constituirea capitalului social.

Obligatiile Obligaţiile = toate datoriile sopcietatiisocietăţii (fiscale, comerciale, sociale si de protectieprotecţie sociala…).

3

Ecuaţia patrimoniului definit in sens juridic este: Bunuri economice = drepturi + obligatii obligaţii

Ex: AsociatiiAsociaţii aduc aport la capitalul social bani in cont bancar în valoare de 100000 lei.

Bunuri economice = Drepturi

Bani = Capital social pentru 100000 lei.

Ex: Se achiziţionează de la un furnizor materii prime in valoare de 50000 lei.Bunuri economice = Obligaţii de plata

Materii prime 50000 lei = Furnizor

Bunuri economiceACTIV – ca valoare pozitiva pentru întreprindere.PASIV – pentru drepturi si obligaţii (ca valoare negativa a patrimoniului

datorita datoriilor pe care le are)ACTIVUL- ACTIVE IMOBILIZATE – sunt folosite in cadrul întreprinderii pe o

perioada mai mare de 1 an.- ACTIVE CIRCULANTE – sunt deţinute in cadrul întreprinderii pe o

perioada mai mica de un an ( materii prime, mărfuri, sume de încasat de la clienţi –creanţe-, bani in numerar sau in cont).

PASIVUL - 1 - Capitaluri proprii 2 - Datorii

1 CAPITALURI PROPRII : - capitalul social- rezervele legale- rezervele statutare- rezultatul exerciţiului Profit

Pierdere

2 DATORII = toate datoriile – furnizori, datorii bancare pe termen lung sau scurt, obligatarea rezultata din împrumutul din emisiunea de obligaţiuni fiscale, etc.

Ex. Asociaţii aduc aport la capitalul social un utilaj in valoare de 40000 şsi bani in numerar in valoare de 20000.Prezentaţi ecuaţia patrimoniala, identificaţi elementele de Active imobilizate, active circulante, capitaluri proprii si datorii.Activ40000 utilaj + bani 20000 = 60000 capital socialb) CONCEPTIA ECONOMICA - Conform concepţiei economice, obiectul de studiu al contabilităţii il reprezintă resursele economice.

Pentru resursele economice se utilizează noţiunea de Active.Pentru capitalurile proprietarilor cea de Capitaluri proprii.Pentru capitalurile creditorilor Structura de datorii.EcuatiaEcuaţia obiectului de studiu al contabilitatiicontabilităţii definita in

sens economic este: in bilanţ.

Ex: Se contractează un credit bancar pe termen lung in valoare de 200000. Identificam elementele de Activ, capital propriu sau datorie. Active = DatorieBani in cont 200000 = Banca credit 200000

VENITURILE SI CHELTUIELILERezultatul exercitiuluiexerciţiului = Venituri – CheltuieliVenituri > Cheltuieli = Profit

Venituri < Cheltuieli = PierderePrin obiectul sau de studiu, contabilitatea se delimitează ca o disciplina

stiintificaştiinţifica specializata in reprezentarea si cunoaşterea poziţiei financiare si a rezultatelor obţinute de entitate.

3- PRINCIPIUL SI ESENTA METODEI CONTABILITATII IN PARTIDA DUBLA

- principiul dublei reprezentarireprezentări - principiul dublei inregistrariînregistrăriMetoda contabilitatiicontabilităţii reprezintareprezintă totalitatea procedeelor

interdependente pe care le folosestefoloseşte contabilitatea in scopul producerii si furnizariifurnizării de informatiiinformaţii contabile cu privire la pozitiapoziţia financiara, la performante si la modificarilemodificările pozitieipoziţiei financiare ale unei entitatientităţi economice.

Metoda contabilitatiicontabilităţii presupune pe plan teoretic respectarea unor principii privind modul in care trebuie studiat obiectul contabilitatiicontabilităţii.

Active = Capitaluri proprii + Datorii

Aceste principii sunt abordate in mod diferit in literatura de specialitate, dar exista unanimitate in ceea ce privestepriveşte esentaesenţa metodei contabilitatiicontabilităţii care are la baza respectarea principiilor partidei duble.

Principiile partidei duble definesc modul de sesizare si reprezentare a informatieiinformaţiei contabile.

Aceste principii sunt:1- principiul dublei reprezentări2- principiul dublei înregistrări 1- Principiul dublei reprezentări prezintă poziţia financiara a entităţii, atât

sub aspectul utilizării bunurilor cat si sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul cărora se procura si se gestionează bunurile. Dubla reprezentare e specifica bilanţului contabil si se prezintă sub forma următoarei ecuaţii:

bunuri economice = drepturi + obligaţii

Mărfuri datorie fata de furnizor 3000 3000

2- Principiul dublei înregistrări a operaţiunilor economico-financiare este o consecinţă a dublei reprezentări si este specifica contului. El presupune ca orice operaţiune economico-financiara sa se înregistreze întotdeauna in contul celor 2 elemente care se modifica.

D Marfuri C D Furnizori C 3000 3000

4- PROCEDEELE METODEI CONTABILITATII

Pentru studierea contabilităţii sunt folosite mai multe procedee ce pot fi grupate in:

a) procedee specifice contabilităţiib) procedee comune si altor discipline economicec) procedee comune tuturor disciplinelor economice.

a) Procedeele specifice contabilităţii sunt : bilanţul, contul, balanţa de verificare.

Bilanţul contabil este procedeul folosit de contabilitate pentru a prezenta la un moment dat in expresie valorica poziţia financiara si rezultatele obtinuteobţinute de societate.

Contul este procedeul prin care se realizează înregistrarea cronologica , gruparea sistematizarea si calculul stării si mişcării elementelor patrimoniale.Totalitatea conturilor folosite de contabilitate formează sistemul conturilor.Balanţa de verificare reprezintă procedeul prin care se centralizează datele inscriseînscrise in conturi si se corecteazacorectează exactitatea lor. Aceasta îndeplineşte atatatât o forma de control, cat si o forma de gestiune economica asigurând legătura dintre cont si bilantbilanţ. Datele din balantabalanţa conturilor stau la bayabaza intocmiriiîntocmirii bilantuluibilanţului contabil.b) Procedee comune si altor discipline: documentele, evaluarea,

calculatiacalculaţia si inventarierea.- Documentele – reprezintareprezintă procedeul cu ajutorul

caruiacăruia se justifica inregistrareaînregistrarea in contabilitate a operatiuniloroperaţiunilor economico-financiare. Pe baza lor se inregistreazaînregistrează individual, in scris la locul si momentul producerii acestor operatiunioperaţiuni economico-financiare. Cu ajutorul acestora se respecta una din cerinţele contabilităţii de fundamentare si justificare a datelor pe baza de documente.

- Evaluarea – reprezintă procedeul prin care se realizeazarealizează cuantificarea si exprimarea valorica, in etalon bănesc a existentei miscariimişcării si transformariitransformării elementelor patrimoniale.

- Calculaţia – reprezintareprezintă un ansamblu de operatiunioperaţiuni matematice corelate intre ele cu ajutorul caroracărora se determina in principiu marimeamărimea costurilor si a rezultatelor.

- Inventarierea – este procedeul prin care se determina situatiasituaţia reala a entitatiientităţii economice si se asigura controlul integritatiiintegrităţii materiale.

c) Procedee comune tuturor disciplinelor: observatiaobservaţia, comparatiacomparaţia, rationamentulraţionamentul, sinteza, analiza,…..si altele.

BILANTUL CONTABIL – model privind poziţia financiara a entităţiiBilantul Bilanţul contabil este instrumentul contabilităţii cu ajutorul căruia

se prezintă valoric poziţia financiara si rezultatele la sfârşitul exerciţiului financiar. Prezentarea elementelor componente ale vieţii economico-financiare sunt prezentate in bilantbilanţ sub forma Activelor, Datoriilor si Capitalurilor proprii, cele trei grupe definind poziţia financiara a societatiisocietăţii.

Rezultatele exerciţiului financiar sunt parte componenta a capitalurilor proprii, prezentându-se sub forma profitului sau a pierderii.

Un Activ este o resursa controlata de entitate ca rezultat a unor evenimente trecute si de la care se aşteaptă sa genereze beneficii economice viitoare. Beneficiile economice trebuie privite ca fiind capacitatea activelor de a sa transforma in numerar sau echivalente de numerar, sau de a reduce ieşirile de numerar.

Datoriile reprezintă Obligaţiile actuale ale entităţii, ce decurg din evenimente trecute si ale căror decontare se aşteaptă sa genereze ieşiri de resurse.

Capitalul propriu – reprezintă interesul rezidual al proprietarilor in activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. Ele reprezintă averea neta la un moment dat.

STRUCTURA GENERALA DE BILANT – reglementat prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 se prezintă astfel:

- Bilanţ încheiat la data de:

GRUPA INDICATORI

EXERCITIUL FINANCIAR

N-1 N

A

ACTIVE IMOBILIZATE I – IMOBILIZARI NECORPORALE II – IMOBILIZARI CORPORALE III – IMOBILIZARI FINANCIARE

B

ACTIVE CIRCULANTE I - STOCURI SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE II - CREANTE (SUME DE INCASAT) III – INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT IV – CASA SI CONTURI IN LEI

CCHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS (chirii, asigurări)

DDATORII CE TREBUIE PLATITE PE O PERIOADA MAI MICA DE 1 AN (pe termen scurt)

EACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE, (total B-D)

F TOTAL ACTIV – DATORII CURENTE (A+B+C)-D

GDATORII CE TREBUIE PLATITE PE O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN ( credite bancare si împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni)

H PROVIZIOANE

I VENITURI INREGISTRATE IN AVANS (chirii)

JCAPITAL SI REZERVE ( capital social, primele legate de capital, rezerve, rezerve din reevaluare, profit sau pierdere reportata, profit sau pierdere curenta.

A – D = Capitaluri proprii( A + B + C ) – ( D + G + H + I ) = J

FORMA PRESCURTATA DE BILANT:ACTIVEDATORIICAPITALURI PROPRII

A – D = CAPITALURI PROPRII

A - ACTIVELE IMOBILIZATE - cuprind bunurile economice cu durata de folosinţa mai mare de 1 an in activitatea entităţii. In grupa A includem: imobilizări necorporale, corporale si financiare. - Imobilizarile necorporale sunt numite si Active intangibile sau nemateriale, active fara suport material. Acestea cuprind: cheltuieli de constituire (taxe platite la registrul comerţului), cheltuieli de dezvoltare (tehnologii), concesiuni, brevete, licenţe, mărci, alte drepturi si valori similare, fondul comercial si alte imobilizări necorporale unde sunt incluse programele informatice.- Imobilizări corporale – numite Active tangibile sau fixe , ce includ terenuri si constructiiconstrucţii, instalatiiinstalaţii termice si masinimaşini (echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalatiiinstalaţii de lucru, aparate si instalatiiinstalaţii de masuramăsura si control, mijloace de transport). Mai sunt incluse si animalele si plantaţiile, cele achiziţionate pe termen lung. Alte instalaţii si utilaje – echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale, mobilier si aparatura de birotica.- Imobilizări financiare sunt investiţiile financiare pe termen lung ce cuprind valorile financiare investite de entitate pe termen lung in capitalul altor societăţi sub forma titlurilor si intereselor de participare precum si creanţele ataşate participaţiilor.Exemplu: Acţiunile pe termen lung deţinute in capitalul altor societăţi.

B – ACTIVE CIRCULANTE – numite şi active curente reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă scurtă în activitatea societăţii şi în general participă la un singur circuit economic modificându-şi în permanenţă forma.

În structura Activelor Circulante includem:1. Stocuri şi producţia în curs de execuţie2. Creanţe3. Investiţii financiare4. Casa şi conturi la bănci

1. Stocurile includ materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, producţie în curs de execuţie, stocuri aflate la terţi, animale şi păsări ( crescute în vederea valorificării), mărfurile (achiziţionate în scopul revânzării) şi ambalajele.

2. Creanţele sunt sume de încasat de la diverse persoane fizice sau juridice. În structura creanţelor se includ:

- creanţe comerciale – clienţi, debitori diverşi şi efectele comerciale de încasat (bilete la ordin, CEC-uri, cambie)

- creanţe faţă de asociaţi – reprezintă sumele ce urmează a fi încasate de la asociaţi în urma promisiunii de aport făcută la constituirea societăţii. Această promisiune se înregistrează în contabilitate în legătură cu – decontarea cu asociaţii privind capitalul nevărsat.

Exemplu: Se înfiinţează o societate comercială cu un capital social de 10000 leiLa 01-03. - 5000 lei capital social vărsat La 01-10. – 5000 lei capital social nevărsat

La 01.03 - Bani Capital social vărsat 5000 5000La 01.10 - 5000 5000

- creanţele financiare-reprezintă dobânzi de încasat - creanţele fiscale – înregistrăm impozite şi taxe plătite în avans,

inclusiv TVA-ul de recuperat- creanţele faţă de salariaţi – sumele de încasat de la salariaţi:

Exemplu: Lipsa în gestiune, reţineri datorate terţilor, inclusiv avansul chenzinal 23.02……1000 lei28.02……1000 lei

3. Investiţiile financiare pe termen scurt – reprezintă acţiuni cumpărate pe termen scurt în scopul revânzării, în vederea obţinerii unui câştig suplimentar.

4. Casa şi conturi la bănci – sunt sume de bani aflate în casierie sau în conturile bancare. De asemenea includ şi echivalente de numerar de tipul altor valori şi anume: tichete de masa, timbre fiscale şi poştale, bilete de tratament, tichete de călătorie.

C – CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS – Această grupă înregistrează valori de regularizare ale exerciţiului financiar următor. Este cazul abonamentelor, chiriilor şi asigurărilor sociale, plătite în avans pentru perioada următoare.

Exemplu: La 01.01 N– Achit chirie în sumă de 12000 lei pentru o perioadă de 6 luni = 2000 lei / lună.

Pentru societate este o cheltuială.Rezultă exerciţiul pentru 1 lună = Venituri-cheltuieli

2000 leiCheltuieli înregistrate în avans – 10000 lei

D – DATORII PE TERMEN SCURT – Ce trebuie plătite pe o perioadă mai mică de 1 an, reprezintă datoriile curente ale societăţii şi includ:

- datorii financiare - (credite bancare pe termen scurt şi datorii aferente)- datorii comerciale - (furnizori, creditori diverşi şi efectele comerciale de

plătit); bilete la ordin, CEC-uri de plătit.- datorii fiscale – impozite şi taxe datorate bugetului de stat, datoriile

salariale, salariile datorate personalului, datorii sociale şi de protecţie socială incluzând contribuţiile angajatului şi angajatorului la asigurările sociale.

- datorii faţă de asociaţi – reprezintă dividendele de plătit.G – DATORII PE TERMEN LUNG – Ce trebuie plătite pe o perioadă mai

mare de 1 an.- credite bancare pe termen lung- creditele obligatare (împrumut din emisiunea de obligaţiuni)H – PROVIZIOANE – reprezintă datorii cu exigibilitate incertă, respectiv

nu se ştie exact data plăţii.Se pot constitui provizioane pentru: litigii, despăgubiri, cheltuieli aferente

activităţilor de service în perioada de garanţie, provizioane pentru pensii şi obligaţii similare, provizioane pentru amenzi, şi provizioane pentru impozite.

I – VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS – Asigură alocarea asupra exerciţiului financiar curent doar a veniturilor care îi aparţin. Sumele plătite în avans regularizându-se în exerciţiile financiare următoare.

Exemplu: Chirii încasate în avans, abonamente încasate în avans şi asigurări încasate în avans.

J – CAPITAL ŞI REZERVE (CAPITALURI PROPRII) – include:1- capitalul social2- prime legate de capital3- rezerve4- rezerve din reevaluare5- profit sau pierdere reportată din exerciţiile anterioare6- profit sau pierdere curentă

1.Capitalul social – condiţionează existenţa şi funcţionarea societăţii şi este divizibil în acţiuni sau părţi sociale care au o valoare nominală stabilită prin actul constitutiv. Acesta îmbracă 2 forme:

- capital subscris vărsat- capital subscris nevărsat

2. Prime legate de capital – reprezintă capital social adiţional generat de operaţiuni de creştere a capitalului social prin aporturi noi sau prin fuziune. Prima reprezintă diferenţa dintre valoarea nominală a vechilor acţiuni ce formează capitalul social. Primele pot fi: de emisiune, de aport, de fuziune şi de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.

Exemplu: Capital social = 1000 acţiuni x 10 lei / acţiune 500 acţiuni x 15 lei / acţiunePrima de emisiune = 15 lei – 10 lei = 5 lei / acţiune

3. Rezerve – reprezintă surse proprii de finanţare, capitalizate de societate pentru menţinerea capitalului şi acoperirea nevoilor de finanţare în perioade cu rezultate nefavorabile sau în alte situaţii care necesită surse suplimentare.

Rezervele pot fi:- rezerve legale - stabilite prin lege- rezerve statutare – stabilite prin statutul societăţii (prin actul

constitutiv)- rezerve pentru acţiuni proprii (cazul societăţilor pe acţiuni care îşi

răscumpără acţiunile proprii.- alte rezerve – fiind destinată să asigure surse de finanţare.

4. Rezerve din reevaluare – reprezintă diferenţe în plus sau în minus, rezultate în urma reevaluării imobilizărilor corporale.Exemplu: Teren 100 000 Activ imobilizat corporal Reevaluare = 150 000

50 000

Majorare valoare teren Constituire rezervă din reevaluare 50000 50000 5. Profit sau pierdere reportată - provine din exerciţii financiare anterioare ce se concretizează în profit nerepartizat pe destinaţii sau pierdere neacoperită. 6. Profit sau pierdere curentă – ce se determină prin diferenţa dintre venituri şi cheltieli.APLICAŢIESă se întocmească un bilanţ tip listă în baza următoarelor elemente patrimoniale:

- utilaje – 180000- clienţi – 57000- bani în contul bancar – 45000- mărfuri – 63000- furnizori – 27000- fond comercial 10000- creditori diverşi 10000

- credit bancar pe termen de 10 ani – 100000

- credit bancar pe termen de 10 luni – 25000

- rezerve – 25000- capital social – 156000- profit din exerciţiile anterioare –

12000BILANŢ TIP LISTĂ

A. ACTIVE IMOBILIZATEI. imobilizări necorporale = fond commercial – 10 000

II. imobilizari corporale = utilaje - 180 000 190 000

III. imobilizari financiare - 0B. ACTIVE CIRCULANTE

I. stocuri = marfuri – 63000II. creante = clienti - 57000 165 000III. Investitii financiare pe termen scurt- 0IV. casa si conturi la banci - 45000

C. CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS = 0D. DATORII CE TREBUIE PLATITE PE O PERIOADA MAI MICA DE 1 AN

- furnizori – 27000- creditori diversi – 10000 62000- credit bancar termen scurt - 25000

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (datorii curente nete) (B-D) 165000 - 62000 = 103000F. TOTAL ACTIVE – DATORII CURENTE = (190000 + 165000 + 0) = 355000 – 62000 = 293000G. DATORII PE TERMEN LUNG = credit bancar – 100000H. PROVIZIOANE = 0I. VENITUIR INREGISTRATE IN AVANS = 0J. CAPITAL SI REZERVE = - rezerve – 25000 - capital social – 156000 193000 - profit - 12000

Activ - Datorii = Capitaluri proprii (A+B+C) – (D+G+H+I) = J

355000 – (62000+100000) = 193000355000 – 162000 = 193000193000 = 193000

APLICA ŢIE Să se întocmească un bilanţ tip listă ţinând cont de următoarele elemente patrimoniale:

- capital social 30000- credit bancar pe termen de 10 ani 150000- provizioane 3000- chirie plătită în avans 2000- mărfuri 10000- materii prime 20000- clienţi 4000

- debitori diverşi 10000- creditori diverşi 20000- rezerve din reevaluare 40000- pierdere reportată 10000- clădire 200000- bani în cont 20000- prime legate de capital 13000- furnizori 20000

BILANŢ TIP LISTĂ

A. ACTIVE IMOBILIZATE = 200000I. Imobilizări necorporaleII. Imobilizări corporale – clădiri 200000III. Imobilizări financiare

B. ACTIVE CIRCULANTE = 64000I. Stocuri = mărfuri 10000 + mat. prime 20000 = 30000II. Creanţe = clienţi 4000 + debitori 10000 = 14000III. Investiţii financiare pe termen scurt 0IV. Casa + conturi la bănci = 20000

C. CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS = chirie 2000D. DATORII PE TERMEN SCURT = 40000

- creditori div. 20000- furnizori 20000

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE)= 24000(B-D) = 64000 - 40000

F. TOTAL ACTIV – DATORII CURENTE = 226000(A+B+C) – D = (200000+64000+2000) – 40000 = 226000

G. DATORII PE TERMEN LUNG = credit termen lung =150000 H. PROVIZIOANE = 3000I. VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS = 0J. CAPITAL ŞI REZERVE = 73000

- Capital social 30000- Prime legate de capital 13000 - Rezerve 40000 73000- Pierdere reportată - 10000A – D = CAPITAL SOCIAL266000 – (40000+150000+3000) = 73000266000 - 193000 = 7300073000 = 73000

Întocmiţi un Bilanţ tip listă pentru următoarea situaţie economico-financiară:- Echipamente tehnologice 15000- terenuri 40000- capital social 10000- disponibil în numerar 3000- materiale consumabile 1000- combustibil 2000- titluri de participare pe termen lung

2000

- Impozite neachitate 7000- credit obligatar 5000- TVA de plata 1200- fond comercial 1700 (imobiliz.

necorp.)- profit 41500

BILANŢ TIP LISTĂA. ACTIVE IMOBILIZATE = 200000

I. Imobilizări necorporale- fond comercial 1700II. Imobilizări corporale = 58700

– echipament tehnologic 15000

– teren 40000 – fond comercial 1700 58700

III. Imobilizări financiare – imobilizări financiare pe termen lung 2000

B. ACTIVE CIRCULANTE = 6000I. Stocuri = materiale 1000 + combustibil 2000 = 3000II. Creanţe = 0III. Investiţii financiare pe termen scurt 0 6000V. Casa şi cont în lei 3000

C. CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS 0D. DATORII TERMEN SCURT =8200

- Impozite 7000 8200- TVA 1200

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE)= -2200(B-D) = 6000 – 8200 = -2200 (reprezintă datorii curente nete)

F. TOTAL ACTIV – DATORII CURENTE = 56500(A+B+C) – D = (58700 + 6000) – 8200 = 56500

G. DATORII PE TERMEN LUNG = credit obligatar = 5000 H. PROVIZIOANE = 0

I. VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS = 0J. CAPITAL ŞI REZERVE = 51500- Capital social 10000 51500- Profit 41500

A – D = CAPITAL SOCIAL(58700 + 6000) – (8200 + 5000) = 5150064700 – 13200 = 51500 51500 = 51500

O societate ce are ca obiect de activitate producţia de mobilier deţine următoarele elemente patrimoniale:- disponibil în cont 20000- strunguri 50000- hala de producţie 300000- cherestea 7000- vopsea 2000- piese schimb 1000- materiale de natura ob. de inventar

3900- datorii pt. materiale aprovizionate

5000

- salarii datorate muncitorilor 15000- sume de încasat pt. mobila vândută

3000- sume datorate bugetului de stat

2500- rezerve legale 20000- mobilă realizată 10000- pierdere curentă 7000- capital social .. X

Cerinţe: - întocmiţi un bilanţ tip listă - determinaţi valoarea capitalului social şi nr. de acţiuni ce formează

Capitalul Social ştiind că valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei/acţiune.

A. ACTIVE IMOBILIZATE = 350000

I. Imobilizări necorporale II. Imobilizări corporale = 350000 - strunguri 50000 - hala prod. 300000III. Imobilizări financiare

B. ACTIVE CIRCULANTE = 23900 + 3000 + 20000 = 46900 I. stocuri - cherestea 7000 - vopsea 2000 - piese 1000 23900 - mat.ob.inv. 3900 - mobilă realizată 10000 II. creanţe - clienţi 3000 III. investitii termen scurt 0

IV. casa şi conturi în lei 20000 C. CHELT. ÎNREG. ÎN AVANS 0

D. DATORII PE TERMNEN SCURT = 22500- datorii pt. materiale 5000- salarii datorate 15000 22500- sume datorate bugetului 2500

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE) = 24400 B – D = 46900 – 22500 = 24400F. TOTAL ACTIV – DATORII CURENTE = 374400 ( A+B+C) – D = (350000+46900) – 22500 = 374400G. DATORII PE TERMEN LUNG 0H. PROVIZIOANE 0I. VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS 0J. CAPITAL ŞI REZERVE = X + 13000

- capital social X- rezerve legale 20000- pierdere - 7000 13000A – D = CS396900 – 22500 = X+13000374400 = X+13000X=361400

Nr. acţiuni = = = 36140 acţiuni

BILANŢ ÎN VARIANTA DIDACTICĂÎntocmiţi un bilanţ didactic pentru următoarea situaţie:- credite pe termen scurt 15000- mijloace de transport 30000- produse finite 10000- dobânzi de plătit 8000- efecte comerciale de încasat 15000

- disponibil în numerar 20000- prime de emisiune 10000- capital social 42000

ACTIVE - mijloace de transport- produse finite- efecte de încasat- disponibil în numerar

3000010000 750001500020000

DATORII – credit termen scurt - dobânzi de plătit

15000 23000 8000

CAPITALURI PROPRII – prime de emisiune - capital social

10000 5200042000

75000 – 23000 = 52000

MODIFICĂRI BILANŢIERE DETERMINATE DE DERULAREA OPERAŢIUNILOR ECONOMICE

Bilanţul este reprezentarea statică a entităţii la un moment dat.Activitatea desfăşurată de unitatea economică are ca efect modificarea

poziţiei financiare (bilanţului) după fiecare operaţiune economică. Există multe operaţiuni care se înregistrează zilnic în activitatea entităţii. Ca exemplu putem enumera: aprovizionarea cu materii prime, achiziţie de mărfuri, încasări în numerar sau în contul bancar de la clienţi, plata datoriilor către furnizori,… Indiferent de operaţiunea ce se înregistrează, în bilanţ se produc modificări care implică cel puţin 2 elemente bilanţiere. Aceste elemente se află în aceeaşi parte a bilanţului sau în părţi diferite (părţi sunt considerate Activul şi Datoriile, pe de o parte iar Capitalurile proprii pe de altă parte).

Plecând de la ecuaţia generală A – D = CP , toate operaţiunile înregistrate vor conduce la menţinerea acestei egalităţi după fiecare modificare bilanţieră.

Atunci când se produc modificări asupra a 2 elemente din aceeaşi structură bilanţieră (A, D şi Capitaluri Proprii), aceste modificări le numim modificări de structură deoarece are loc schimbarea structurii părţii respective prin majorarea unui element cu aceeaşi sumă şi diminuarea altui element din aceeaşi structură şi cu aceeaşi sumă, de asemenea ecuaţia bilanţieră nefiind modificată.

- Activelor. ( A + X – X ) – D = CP- Modificările de structură - Datoriilor. A – (D + X – X ) = CP - Capitaluri Pr. A – D = (CP + X – X)

Dacă modificările implică elemente din structuri bilanţiere diferite sensul modificării este acelaşi pentru amândouă, cresc sau scad cu aceeaşi valoare, iar ecuaţia bilanţieră se modifică în sensul creşterii sau scăderii. Aceste modificări sunt numite modificări de volum.

Ex: - modificări în structura A şi D în sensul creşterii (A+X) – (D+X) = CP - modificări în sensul descreşterii (A - X) – (D - X)= CP(X - are aceeaşi valoare)

- Modificări de structură şi volum

- în sensul creşterii A şi CP, (A+X) – D = (CP + X) - în sensul descreşterii A şi CP, (A - X) – D = (CP – X)

- Modificări de structură şi volum în sensuri opuse

A – ( D + X ) = CP – X A – D – X = CP –X A – ( D – X ) = CP + X A – D + X = CP +X

Pornind de le următorul bilanţ iniţial stabiliţi tipurile de modificări.Activ 80.000 - utilaje 25.000 - materii prime 5.000 - clienţi 20.000 - cont bancar 25.000 - casa în lei 5.000 Datorii 27.000 - furnizori 7.000 - credit obligatar 10.000 - datorii salariale 10.000 Capitaluri proprii 53.000 - capital social 40.000 - rezerve legale 3.000 - profit 10.000

Ex.1 Se încasează în numerar de la un client suma de 10.000Clienţi – scad cu 10.000 - A clienţi 10.000Numerar – creşte cu 10.000 + A casa în lei 10.000 (A+X-X) – D = CP modificări în structura activului

Activ 80.000 80000- utilaje 25.000 25000- materii prime 5.000 5000- clienţi 20.000 - 10.000 = 10000 - cont bancar 25.000 25000- casa în lei 5.000 + 10.000 = 15.000 Datorii 27.000 - furnizori 7.000

- credit obligatar 10.000 - datorii salariale 10.000 Capitaluri proprii 53.000 - capital social 40.000 - rezerve legale 3.000 - profit 10.000

Ex.2 Se majorează capitalul social prin încorporarea rezervelor legale.+ CP , capital social + 3000- CP , rezerve legale - 3000A – D = (CP + X – X)

Activ 80.000 - utilaje 25.000 - materii prime 5.000 - clienţi 10.000 - cont bancar 25.000 - casa în lei 15.000 Datorii 27.000 - furnizori 7.000 - credit obligatar 10.000 - datorii salariale 10.000 Capitaluri proprii 53.000 53000- capital social 40.000 + 3000 = 43000- rezerve legale 3.000 - 3000 = 0- profit 10.000 10000

Ex. 3 Se achită la un furnizor materii prime în valoare de 10000+ A materii prime 10000+ D faţă de furnizor 10000(A + X ) – ( D + X ) = CP

Activ 80.000 + 10000 = 90000 - utilaje 25.000 25000 - materii prime 5.000 + 10000 = 15000 - clienţi 10.000 10000- cont bancar 25.000 25000- casa în lei 15.000 15000Datorii 27.000 + 10000 = 37000- furnizori 7.000 + 10000 = 17000

- credit obligatar 10.000 10000- datorii salariale 10.000 10000Capitaluri proprii 53.000 - capital social 43.000 - rezerve legale 0 - profit 10.000

Ex.4 Se achita la un furnizor un teren în valoare de 30000+ A teren 30000+ D furnizor 30000(A+ X) – ( D + X ) = CP

Activ 90.000 + 30000 = 120000- utilaje 25.000 25000 - materii prime 15.000 15000 - clienţi 10.000 10000- cont bancar 25.000 25000- casa în lei 15.000 15000- teren 0 + 30000 = 30000Datorii 37.000 +30000 67000- furnizori 17.000 + 30000 = 47000- credit obligatar 10.000 10000- datorii salariale 10.000 10000Capitaluri proprii 53.000 - capital social 43.000 - rezerve legale 0 - profit 10.000

Ex.5 Se achită în numerar datoriile salariale în sumă de 10000 lei - A casa în lei 10000- D salarii 10000(A – X) – (D – X) = CP

Activ 120.000 - 10000 = 110000- utilaje 25.000 25000 - materii prime 15.000 15000 - clienţi 10.000 10000- cont bancar 25.000 25000- casa în lei 15.000 - 10000 = 5000- teren 30000

Datorii 67.000 - 10000 = 57000- furnizori 47.000 47000- credit obligatar 10.000 10000- datorii salariale 10.000 - 10000 = 0Capitaluri proprii 53.000 - capital social 43.000 - rezerve legale 0 - profit 10.000

Ex. 6 Asociaţii decid majorarea capitalului social printrun aport adus în contul bancar în valoare de 20000

+ A cont bancar 20000+ CP capital social 20000( A + X ) – D = ( CP + X )

Activ 110.000 + 20000 = 130000- utilaje 25.000 25000 - materii prime 15.000 15000 - clienţi 10.000 10000- cont bancar 25.000 + 20000 = 45000- casa în lei 5.000 5000- teren 30000 30000Datorii 57.000 - furnizori 47.000 - credit obligatar 10.000 - datorii salariale 0 Capitaluri proprii 53.000 + 20000 = 73000 - capital social 43.000 + 20000 = 63000 - rezerve legale 0 0- profit 10.000 10000

Ex. 7 La o data ulterioară se decide diminuarea Capitalului social prin retragerea unui asociat căruia i se achită din contul bancar aportul ce-i revine în sumă de 10000.

- A cont bancar 10000- CP capital social 10000 ( A – X ) - D = ( CP – X )

Activ 130.000 - 10000 = 120000- utilaje 25.000 25000 - materii prime 15.000 15000 - clienţi 10.000 10000- cont bancar 45.000 - 10000 = 35000- casa în lei 5.000 5000

- teren 30000 30000Datorii 57.000 - furnizori 47.000 - credit obligatar 10.000 - datorii salariale 0 Capitaluri proprii 73.000 - 10000 = 63000 - capital social 63.000 - 10000 = 53000 - rezerve legale 0 0- profit 10.000 10000

Ex. 8 Se transformă obligaţiunile ce formează creditul obligatar în acţiuni cu aceeaşi valoare de 10000

- D credit obligatar 10000 + CP capital social 10000A – ( D – X ) = CP + X

Activ 120.000 - utilaje 25.000 - materii prime 15.000 - clienţi 10.000 - cont bancar 35.000 - casa în lei 5.000 - teren 30000 Datorii 57.000 - 10000 = 47000- furnizori 47.000 47000- credit obligatar 10.000 - 10000 = 0 - datorii salariale 0 0Capitaluri proprii 63.000 + 10000 = 73000 - capital social 53.000 + 10000 = 63000 - rezerve legale 0 0- profit 10.000 10000

Ex. 9 Profitul în valoare de 10000 se repartizează pe dividende de plătit asociaţilor

- CP profit 10000+ Datorii dividende de plătit 10000

Activ 120.000 - utilaje 25.000 - materii prime 15.000 - clienţi 10.000 - cont bancar 35.000 - casa în lei 5.000 - teren 30000 Datorii 47.000 + 10000 = 57000

- furnizori 47.000 47000- credit obligatar 0 0 - datorii salariale 0 0- datorii dividende de platit 0 + 10000 = 10000Capitaluri proprii 73.000 - 10000 = 63000 - capital social 63.000 63000 - rezerve legale 0 0- profit 10.000 - 10000 = 0

Ex. 10 Se ridică numerar din cont bancar în valoare de 5000 în vederea achitării avansului chenzinal (creanţă faţă de salariaţi – de Activ) în valoare de 8000

- A cont bancar 5000+ A casa în lei 5000( A + X – X ) – D = CP- A casa 8000+ A avans chenzinal 8000

Activ 120.000 120000- utilaje 25.000 25000- materii prime 15.000 15000- clienţi 10.000 10000- cont bancar 35.000 - 5000 = 30000- casa în lei 5.000 + 5000 - 8000 = 2000 - teren 30000 30000- avans chenzinal 0 + 8000 = 8000Datorii 57.000 - furnizori 47.000 - credit obligatar 0 - datorii salariale 0- datorii dividende de platit 10000 Capitaluri proprii 63.000 - capital social 63.000 - rezerve legale 0 - profit 0

Ex. 11 Se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 25000 în vederea achitării unei datorii faţă de un furnizor+ A cont bancar 25000+ D credit bancar pe termen scurt 25000(A+ X ) – ( D + X ) = CP- A cont bancar 25000- D furnizor 25000( A – X ) –( D – X ) = CP

Activ 120.000 + 25000 - 25000 = 120000- utilaje 25.000 25000- materii prime 15.000 15000- clienţi 10.000 10000- cont bancar 30.000 + 25000 - 25000 = 30000- casa în lei 2.000 2000 - teren 30000 30000- avans chenzinal 8000 8000Datorii 57.000 +25000 -25000 = 57000- furnizori 47.000 -25000 = 22000 - credit obligatar 0 0- datorii salariale 0 0- datorii dividende de platit 10000 10000- credit bancar T S 0 + 25000 = 25000Capitaluri proprii 63.000 - capital social 63.000 - rezerve legale 0 - profit 0

MĂSURAREA ŞI EVALUAREA ÎN CONTABILITATEI. Evaluarea în contabilitate constă în cuantificarea în unităţi monetare a

mărimii elementelor (Active, Datorii, Capitaluri proprii, Venituri şi Cheltuieli) şi a operaţiunilor economico-financiare cu modificările pe care le presupun.

În practica contabilă sunt întâlnite mai multe baze de măsurare şi anume:1 – Costul istoric ce reprezintă costul de origine evaluat, măsurat şi

evidenţiat la intrarea activelor şi înregistrarea datoriilor.2 – Costul curent (costul de înlocuire ce se bazează pe costul care va trebui

acceptat de entitate pentru a obţine un bun similar celui care face obiectul evaluării.

3 – Valoarea realizabilă – reprezintă valoarea pe care o entitate ar trebui să o primească în cazul în care ar vinde bunul ce face obiectul evaluării.

4 – Valoare actualizată – are în vedere valoarea corespunzătoare încasărilor nete pe care bunul, prin utilizarea lui le-ar aduce în perioada următoare.

5 – Valoarea justă este valoarea la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cazul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

În contabilitate sunt folosite 4 metode de evaluare:1- evaluarea la data intrării în entitate a elementelor patrimoniale ce se

bazează pe costul istoric, pe costul de achiziţie sau pe costul de producţie pentru bunurile obţinute din producţie proprie.

2 - Costul istoric ce reprezintă costul de origine evaluat, măsurat şi evidenţiat la intrarea activelor şi înregistrarea datoriilor.

3 – Costul de achiziţie presupune calculul valorii de intrare a elementelor achiziţionate .

Costul de achiziţie include: preţul de cumpărare fără TVA + chelt. de transport-aprovizionare + taxe nerecuperabile (taxele vamale, comisioane vamale, primele de asigurare) + chelt. pentru punerea în funcţiune a bunurilor cumpărate din care se scad (-) reducerile comerciale.

Exemplu: - O societate cumpără un cuptor de pâine în următoarele condiţii:- Preţ fără TVA – 5000 lei

- Chelt. de transport incluse în factura furnizorului 300 lei.- Chelt. pentru racordarea la reţeaua de gaze 1000 lei- Reducere comercială oferită de furnizor 200 leiCostul de achiziţie = (Preţ) 5000 + (transp) 300 + (Chelt. racord.gaz) 1000 – (reducere) 200 = 6100 lei

4 – Costul de producţie – pentru bunurile produse în unitatea economică cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumate, alte cheltuieli directe de producţie ( salarii) precum şi cotă de cheltuieli indirecte de producţie repartizate raţional.

II. EVALUAREA LA INVENTAR – se bazează pe valoarea actuală denumită şi valoare de inventar, ce se stabileşte la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar prin inventarierea elementelor de active, datorii şi capitaluri proprii.

În momentul inventarierii valoarea de intrare respectiv costul istoric se pune de acord cu rezultatele inventarierii şi se stabilesc plusurile şi minusurile de valoare aferente bunurilor inventariate.

III. EVALUAREA LA BILANŢ se bazează pe valoarea contabilă de intrare a amortizărilor şi provizioanelor pentru depreciere.

IV. EVALUAREA LA IEŞIRE La ieşirea din unitate sau darea în consum bunurile se evaluează şi se scad

din gestiune la valoarea lor de intrare. Excepţie fac elementele de stoc care au valori contabile de intrare diferite şi nu există posibilitatea identificării valorilor de intrare atunci se foloseşte una din următoarele metode:

- metoda FIFO – (primul element de stoc intrat în patrimoniu va fi primul ieşit din entitate)

- metoda LIFO – (ultimul element de stoc intrat în entitate va fi primul ieşit din entitate)

- metoda CMP- Costului mediu ponderat, ce poate fi calculat lunar

prin raportul dintre CMP= sau CMP

poate fi calculat după fiecare intrare (achiziţie) CMP

Exemplu: Pe 01.04.2010 stoc iniţial de materii prime este de 300kg la preţ de 2 lei/KgIn cursul lunii aprilie au loc au loc următoarele operaţiuni:Pe 8.04. societatea se aprovizionează cu materii prime 500Kg la preţ de 2,1 lei/kgPe 12.04 – se dă în consum în procesul de producţie 400 kgPe 19.04 societatea se aprovizionează cu acelaşi tip de materiei primă 100 Kg la 2,2 lei/Kg.Pe 25.04 – se dă în consum 250 Kg- Calculaţi valoarea consumului de materii prime şi a stocului final aplicând cele 3 metode.Stoc initial = 300Kg x 2 lei08.04. aprovizionare 500Kg x 2,1 lei

12.04. consum 400 Kg19.04 aprovizionare 100 Kg x 2,2 lei25.04 consum 250 Kg

Prin metoda FIFOValoarea consumului din 12.04 = (300x2) + (100x2,1) = 600 + 210 = 810 leiValoare stocului la 12.04. = (400x2,1)= 840 leiValoarea consumului la 25.04 = (250x2,1) = 525Valoare stoc la 25.04= (150x2,1) + (100x2,2)= 315 +220 = 535 lei pentru o cantitate de 250 Kg.

Prin metoda LIFO

Data Explicaţia operaţiunii

Intrări Ieşiri Stoc finalCant. Preţ Val. Cant. Preţ Val. Cant Preţ Val.

1.04 Stoc iniţial 300 2 6008.04 aprovizionare +500 2,1 1050 800

500+300

x2,1X2

16501050600

12.04 consum -400 2,1 840 400100300

x2,1x2

810210600

19.04 aprovizionare +100 2,2 220 500100100300

x2,2x2,1x2

1030220210600

25.04 consum -25010010050

2,22,12

530220210100

250 2 500

Prin metoda CMP după fiecare intrare

Data Explicaţia operaţiunii

Intrări Ieşiri Stoc finalCant. Preţ Val. Cant. Preţ Val. Cant Preţ Val.

1.04 Stoc iniţial 300 2 6008.04 aprovizionare +500 2,1 1050 800 2,0625 1650

12.04 consum -400 2,0625 825 400 2,0625 1650

19.04 aprovizionare +100 2,2 220 500 2,09 1045

25.04 consum -250 2,09 522,5 250 2,09 522,5

Prin metoda CMP lunar

CMP1 lei

CMP2 lei

CMPlunar

Valoarea consumurilor la sfârşitul lunii este:400 + 250 = 650Kg x 2,08 = 1350,6 leiValoare stoc finalCant intrată (900Kg) – consumul (650Kg) x 2,08 = 250 Kg x 2,08 = 520 lei

CONTUL – PROCEDEU SPECIFIC METODEI CONTABILITĂŢII1. Definirea şi necesitatea contului2. Elementele structurale ale contului3. Regulile de funcţionare ale contului4. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor

1. Contul permite să se calculeze în orice moment situaţia elementelor bilanţiere pentru care s-a deschis, şi să se urmărească evoluţia lui. Rezultă că orice cont deschis are un anumit conţinut economic dat de însuşi elementul urmărit şi care poate fi:

- bun economic, ex: utilaje, materii prime, mărfuri, numerar în casierie etc- sursă de finanţare, ex: capital social, credit bancar pe termen scurt sau

lung, credit obligatar- proces economic care generează Venituri şi Cheltuieli în etapele

circuitului economic, ex: producţia de bunuri, lucrări, servicii, vânzarea produselor, etc

- rezultat contabil : profit sau pierdereEcuaţia contului : Existent iniţial la începutul perioadei + majorări în cursul perioadei –

micşorări în cursul perioadei = existent finalOperaţiunile economico-financiare se înscriu în cont în ordine cronologică

pe baza documentelor justificative asigurând astfel realitatea înregistrărilor.Totalitatea conturilor folosite în contabilitatea curentă formează sistemul

conturilor.Cea mai convenabilă formă care răspunde necesităţilor contabile este aceea

bilaterală ce se prezintă asemănător cu litera T. În practica contabilă mai este folosită şi denumirea de Teuri.

În concluzie contul este un procedeu de înregistrare, calcul şi control valoric, iar uneori cantitativ a existenţei şi mişcării fiecărui element patrimonial în parte pe o anumită perioadă de timp.

3. Elementele structurale ale contuluiStructura contului cuprinde următoarele elemente:

- Denumirea sau simbolul contului- Părţile contului, Debit şi Credit

- Rulajul contului- Explicaţia contului- Soldul contului

D Denumirea sau simbolul contului C 17.05. fact. nr

Sumele înscrise în cursul lunii Sumele înscrise în cursul lunii - -

Rulaj debitor - - Rulaj creditor - -

Soldul final al contuluiDenumirea şi simbolul contului – Ţinând cont că fiecărui element bilanţier

îi corespunde un cont, acesta are o denumire stabilă şi un simbol cifric prezentat în planul de conturi.

Părţile contului – Convenţional partea stângă a contului a fost denumită Debit iar parte dreaptă a contului a fost denumită Credit.

Rulajele contului – Totalitatea sumelor înscrise întrun cont fără soldurile iniţiale formează rulajul contului. Toate sumele înscrise întrun cont întro perioadă de timp în Debitul contului formează Rulajul Debitor şi toate sumele înscrise în creditul contului întro perioadă de timp formează Rulajul Creditor.

Explicaţia contului – Explicaţia operaţiunilor înregistrate în cont poate fi o explicaţie descriptivă ce prezintă pe scurt conţinutul operaţiei prin prezentarea documentelor justificative şi Data.

Explicaţia contabilă – constă în indicarea în dreptul fiecărei sume înregistrate în cont, a contului corespondent.

Soldul contului – reprezintă expresia valorică a situaţiei la un moment dat a elementului bilanţier pentru care s-a deschis contul. El se stabileşte ca diferenţă între total sume debitoare şi total sume creditoare.

1. Pentru conturile de Activ : Total sume Debitoare = solduri iniţiale + rulaje Debitoare iar total sume

Creditoare = Rulajul Creditor.Total sume Debitoare > Total sume Creditoare rezultă sold final

Debitor calculat ca diferenţa : Total sume Debitoare – Total sume Creditoare În situaţia în care Total sume Debitoare = Total sume Creditoare sold final 0 = Ø , numit

cont soldat sau balansat2. Pentru conturile de datorii şi capitaluri proprii (de Pasiv)

Total sume Debitoare = Rulaje DebitoareTotal sume Creditoare = sold iniţial + Rulaj Creditor Total sume Creditoare > Total sume Debitoare rezultă sold final

Creditor calculat ca diferenţa : Total sume Creditoare – Total sume Debitoare În situaţia în care

Total sume Creditoare = Total sume Debitoare sold final 0 = Ø , numit cont soldat sau balansat

Soldul final stabilit la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar apare ca sold iniţial la începutul următorului exerciţiu financiar

3. Regulile de funcţionare ale conturilor Pentru stabilirea regulilor de funcţionare ale conturilor se porneşte de la

bilanţul contabil deoarece el constituie modelul economic prin care se realizează dubla reprezentare a elementelor entităţii care determină dubla înregistrare a operaţiunilor economice sau financiare.

Între cont şi bilanţ există o strânsă legătură prin fluxul unic al valorilor de la bilanţ la conturi şi invers.

Această legătură constă în faptul că: la începutul perioadei de gestiune, din bilanţ se preiau în conturi soldurile iniţiale.

Astfel pentru conturile de Activ sunt preluate în conturi soldurile iniţiale Debitoare iar pentru conturile de Pasiv (Datorii şi Capitaluri proprii) se preiau soldurile iniţiale creditoare. La sfârşitul perioadei de gestiune contul furnizează prin soldul său final informaţii pentru întocmirea bilanţului contabil. Astfel soldurile finale Debitoare ale conturilor trec în bilanţ ca elemente de Activ iar soldurile finale Creditoare ale conturilor se trec în bilanţ ca elemente de Datorii ;I Capitaluri proprii.

D cont de Activ C D cont de Pasiv C1. Si - 3.2. - -

- - - - - - 4. SFD

Ø

1. Si3. - - 2.

- - - - - -

4. SFCØ

1. - Conturile de Activ îşi încep funcţiunea prin a se Debita înregistrând pe Debit existenţele de Activ

- Conturile de Pasiv îşi încep funcţiunea prin a se Credita înregistrând pe Credit existenţele de Datorii şi Capitaluri proprii.

2. - Conturile de Activ se Debitează cu creşterile, majorările, intrările de elemente de Activ

- Conturile de Pasiv se Creditează cu majorările, creşterile intrările de elemente de datorii şi capitaluri proprii.

3. – Conturile de Activ se creditează cu diminuările, ieşirile de elemente de Activ

- Conturile de Pasiv se debitează cu diminuările, ieşirile de elemente de datorii şi capitaluri proprii

4. – Conturile de Activ au întotdeauna sold final Debitor sau sunt soldate - Conturile de Pasiv (Datorii + Capitaluri proprii) au întotdeauna sold

final Creditor sau sunt soldate.Sintetizăm astfel:Plusurile de Activ se debitează , minusurile de Activ se Creditează.

D C

+ A - A- Datorii + Datorii- Capitaluri proprii + Capitaluri proprii

Exemplificări:Întocmiţi contul casa în lei pentru următoarea situaţie:

- sold iniţial al contului casa în lei la începutul lunii aprilie este de 10000 lei

în cursul lunii au loc următoarele operaţiuni:- pe 10 aprilie se încasează de la un client în numerar suma de

3000 lei- pe 15 aprilie se achită în numerar salariile datorate

muncitorilor în valoare de 4000 de lei.- Pe 20 aprilie se încasează în numerar de la un debitor suma de

500 lei- Pe 28 aprilie se achită în numerar datoria faţă de un furnizor în

valoare de 2000 lei.Numerar în casierie la sfârşitul lunii martie SF = 10000 ,,casa în lei Si” D Casa în leiD încasări plăţi C Si 10000

10.04. 3000 4000 15.0420.04 500 2000 28.04

Rulaj Debitor 3500 6000 Rulaj CreditorTotal sume Deb 13500 6000 Total sold Creditor

Sold Final Debitor = 13500 – 6000 = 7500 Sold iniţial Mai

Exemplu: Sold iniţial al contului furnizori la începutul lunii martie a fost de 15000 lei.În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:Pe 5.03 – Achit datoria faţă de furnizori cu disponibil din cont bancar în valoare de 6000 lei.Pe 12.03 Achiziţionez de la furnizor mărfuri în valoare de 4000 leiÎntocmiţi contul furnizori:

Furnizori D plăţi Aprovizionări C5.03 6000 15000 Si

4000 12.03Rul. Debitor 6000Total solduri Debitoare 6000

Rul. Creditor 4000Total solduri Creditoare 19000

Sold Final Creditor 19000 – 6000 = 13000

DUBLA ÎNREGISTRARE ŞI CORESPONDENŢA CONTURILORDubla înregistrare – constă în înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă

a unei operaţii economice sau financiare în 2 conturi, şi anume în Debitul unui cont şi în Creditul altui cont.

Înscrierea operaţiunilor în conturi potrivit principiului dublei înregistrări determină o legătură reciprocă între aceste conturi ce se numeşte corespondenţa conturilor. Legătura reciprocă între Debitul unui cont şi Creditul altui cont stabilită cu ocazia înregistrării operaţiunilor determină şi stabilirea conturilor corespondente debitoare şi a conturilor corespondente creditoare.

Ex: Se încasează în numerar de la un client suma de 3000 lei.+ A disponibil în numerar se Debitează A clienţi se Creditează

D C D Numerar C D Clienţi C+A A 3000 3000D +DCP +CP

ANALIZA CONTABILĂ – MECANISM DE ÎNŢELEGERE A OPERAŢIUNILOR ECONOMICO FINANCIARE

I- Definirea şi etapele analizei contabileII- Clasificarea formulelor contabileIII- Clasificarea conturilor

I. Definirea şi etapele analizei contabileAnaliza contabilă este un procedeu logic la care este supusă o operaţiune

economico – financiară cu scopul de a fi înregistrată în contabilitate. Ea constă în analiza atentă a fiecărei operaţiuni economice pe bază de documente justificative pentru a stabili conturile corespondente ce se creditează şi întocmirea formulei contabile.

Analiza contabilă presupune parcurgerea în ordine strict succesivă a următoarelor etape:

1) stabilirea naturii operaţiunilor

2) stabilirea de modificări bilanţieră 3) stabilirea conturilor corespondente4) aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor5) întocmirea formulei contabile

Exemplu: Se achită din cont bancar datoria faţă de un furnizor în valoare de 5000 lei

1) operaţia financiară de achitare din cont bancar a datoriei faţă de furnizor

2) A ctiv disponibil în cont bancar D atorie furnizor A – D = CP -X -X

(A – X) –(D – X) = CP

3) A ,,conturi la bănci” Datorie furnizori

4) A conturi la bănci se Creditează Datorie furnizori se Debitează D C + A D CP

A+ D+ CP

5) D = C5000 Furnizori = Conturi la bănci 5000 D Furnizori C D Conturi la bănci C5000 5000

Exemplu: Se ridică numerar din cont bancar în valoare de 10000 lei1. operaţiune financiară de ridicare numerar din cont bancar 2. A ctiv cont bancar

+ A ctiv numerar în casierie A – D = CP X +X (A X + X) – D = CP 3. A cont bancar = conturi la bănci + A Numerar în casierie = Casa în lei

4. A conturi la bănci se Creditează

+ A casa în lei se Debitează5. Întocmirea formulei contabile Casa în lei = Conturi la bănci pt. 10000Dacă adăugăm data operaţiunii , foaie de ridicare de numerar 100/ 15.05 se numeşte ARTICOL CONTABIL.10000 casa în lei = conturi la bănci 10000

II. Clasificarea formulelor contabileÎn activitatea practică se întâlnesc mai multe tipuri de formule contabile.

Acestea sunt grupate după diferite criterii:a) după numărul elementelor implicate, respectiv conturi corespondente,

formula contabilă poate fi: - formulă contabilă simplă - formulă contabilă compusă

Formula contabilă simplă implică un singur cont ce se Debitează şi un singur cont ce se Creditează

Formula contabilă compusă implică fie un singur cont ce se Debitează în corespondenţă cu 2 sau mai multe conturi ce se Creditează, sau situaţia inversă cu 2 sau mai multe conturi ce se Debitează şi un singur cont ce se Creditează. Formula contabilă compusă respectă aceeaşi egalitate D = C

Ex: Se achită datoria faţă de un furnizor astfel: 5000 lei se achită numerar 20000 lei se achită din cont bancar Datorii furnizori se Debitează A ctiv numerar se Creditează A ctiv cont bancar se CrediteazăDebit = Credit25000 Furnizori = %

Numerar 5000Conturi la bănci 20000

D Furnizori C D Numerar C D Conturi la bănci C 25000 5000 20000

b) după scopul pentru care se întocmesc formulele contabile avem formule contabile curente şi formule contabile de stornare.

Formulele contabile curente se întocmesc pentru înregistrarea operaţiunilor economice sau financiare curente şi reprezintă baza înregistrărilor în activitatea practică

Formulele contabile de stornare au rolul de a corecta formulele contabile eronate, ele sunt consecinţa faptului că în conturi nu se admite corectarea sumelor înregistrate greşit prin ştergerea sau tăierea lor ca urmare formulele contabile eronate se anulează şi apoi se repune înregistrarea corectă.

Operaţiunea de anulare a formulei contabile poartă denumirea de STORNARE. Aceasta poate fi :

1. stornare în negru2. stornare în roşu

1. Stornarea în negru presupune anularea formulei contabile eronate prin inversarea ei iar sumele fiind scrise la fel în negru

2. stornarea în roşu presupune anularea formulei contabile eronate prin rescrierea formulei întocmite greşit dar cu sumele trecute cu pix roşu sau încadrate întrun chenar

Ex: Contabilul a înregistrat pentru încasarea în numerar de la un debitor a sumei de 1000 lei următoarea formulă contabilă:

Înregistrare eronată1000 conturi la bănci = Debitori diverşi 1000+ A casa în lei se Debitează A Debitori diverşi se CrediteazăCorect era:1000 Casa în lei = debitori diverşi 1000Stornarea în negru : inversarea conturilor

1000 Debitori diverşi = Conturi la bănci 1000D Conturi la bănci C D Debitori diverşi C

Se înregistrează corect 1000 casa în lei = debitori diverşi 1000Pentru stornarea în roşu – se copiază operaţiunea, dar se trece în roşu sau se

încadrează în chenar

1000 conturi la bănci = debitori diverşi 1000

D conturi la bănci C D debitori diverşi C1000 10001000 1000

Înregistrarea corectă:1000 casa în lei = debitori diverşi 1000

III. Clasificarea conturilor Conturile utilizate de contabilitate se regăsesc grupate în planul de conturi

general. Acesta a fost conceput să se aplice numai de entităţile economice care desfăşoară activităţi comerciale.

1000 1000 1000 1000

El cuprinde 9 clase de conturi simbolizate cu 2 cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu 3 cifre şi conturi sintetice de gradul II simbolizate cu 4 cifre.

Conturile din clasele I –VII sunt folosite de contabilitatea financiară, conturile din clasa ca VIII-a sunt conturi speciale de evidenţă în afara bilanţului, iar conturile din clasa a IX-a sunt conturi de gestiune folosite în contabilitatea de gestiune.

Clasa I – conturi de capitaluri (elemente de capitaluri proprii din bilanţ)Clasa a II-a – conturi de imobilizări = (imobilizări necorporale, corporale

şi financiare)Clasa a III-a – conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţieClasa a IV-a – conturi de terţi = furnizori, clienţi, contribuţii, asigurări,

debitori diverşi, creditori diverşi…Clasa a V-a – conturi de trezorerie = în bilanţ – disponibilităţi băneşti şi

investiţii financiare pe termen scurt.Clasa a VI-a – Conturi de cheltuieli –toate cheltuielile societăţii (materii

prime, mărfuri, salarii)Clasa a VII-a – conturi de venituri – toate veniturile societăţiiClasa a VIII-a – conturi speciale în afara bilanţuluiClasa a IX-a – conturi de gestiuneEx: Se înregistrează capital social pe seama rezervelor din reevaluare în valoare de 2000 de lei.+ CP Capital social = cont 1012 se Creditează CP Rezerve din reevaluare = cont 105 se Debitează2000 105 = 1012 2000

MODEL BILET EXAMEN – APLICAŢIAS.C. ALFA S.A. la data de 01.05.2010 are următoarea structură:- capital social 38000- prime de emisiune 10000- clădire 13000- clienţi 5000- casa în lei 10000- disponibil la bancă 5000- materii prime 250 Kg la 100 lei / Kg- debitori diverşi 20000- datorii salariale 25000 - furnizori neachitaţi 5000Societatea aplică metoda de evaluare FIFO.În cursul lunii mai au loc următoarele operaţiuni:1 – se încasează în numerar de la un client suma de 3000 lei2 – se majorează capitalul social pe seama primelor de emisiune în valoare de 100003 – se achiziţionează materii prime 500 Kg cu 110 lei / Kg + TVA 19%4 – se dau în consum pentru procesul de producţie 600 Kg de materii prime5 – se primeşte un credit bancar pe termen scurt în valoare de 500006 – se achită datoriile către furnizori din contul bancarCERINŢE:I – întocmirea bilanţului iniţialII – deschiderea conturilor prin preluarea soldurilor iniţialeIII – înregistrarea operaţiunilor în conturiIV – închiderea conturilorV – întocmirea bilanţului final

Simbol cont ACTIV 78000212 Clădire 130004111 Clienţi 50005311 Disponibil în numerar 100005121 Disponibil la bancă 5000301 Materii prime 25000461 Debitori diverşi 20000

Datorii 30000421 Datorii salariale 25000

401 Furnizori 5000Capitaluri proprii 48000

1012 Capital social 380001041 Prime 10000

A – D = CP78000 – 30000 = 48000Ct. De A – SI debitorCt. De D +CP – SI creditor

D 212 C D 4111 C D 5311 C D 5121 CSI 13000 SI 5000 3000 SI 10000 SI 5000 SI 5000 55000RD 0 0 RD 0 RC 3000 3000 50000TSD 13000 0 TSD 5000 TSC 3000 RD 3000 RC 0 RD

50000RC 55000

SFD 13000 SFD 2000 TSD 13000

TSC 0 TSD 55000

TSC 55000

SFD 13000

D 301 C D 461 C D 421 CSI 25000 63500 SI 20000 SI 2500055000 RD 20000 RC 0 RD 0 RC 0RD 55000 RC 63500 TSD 20000 TSC 0 TSD 0 TSC 25000TSD 80000 TSC 63500 SFD 20000 SFC 25000 SFD 16500

D 401 C D 1012 C D 1041 C55000 SI 5000 SI 38000 10000 SI 10000

65450 10000 RD 10000 RC 0RD 55000 RC 65450 RD 0 RC 10000 TSD

10000TSC 10000

SFC 15450 TSC 70450 TSD 0 TSC 48000 SFC 15450 SFC 48000D 4426 C D 601 C D 5191 C 10450 63500 50000RD 10450 RC 0 RD 63500 RC 0 RD 0 RC 50000TSD 10450 TSC 0 TSD 63500 TSC 0 TSD 0 TSC

50000 SFD 10450 SFD 63500 SFC 50000

II. 1. – A clienţi 4111 C

+ A numerar (casa în lei) 5311 D D = C 3000 5311 = 4111 3000

2. – CP prime de emisiune D 1041 + CP capital social C 1012 10000 1041 = 1012 10000

3. +A materii prime 301 + D furnizori 401 + A TVA deductibilă 4426 D = C % = 401 65450 (500 x 110) = 55000 301 (55000 x 19%) = 10450 4426 4. consum de 600 Kg - FIFO SI 250 Kg x 100 lei/kg Achiziţie 500 Kg x 110 lei/Kg Valoare consum → 250 kg x 100 lei = 25000 350 kg x 110 lei = 38500 600 kg 63500- A materii prime 301 C+ A cheltuieli cu materiile prime 601 D 63500 601 = 301 635005. primire credit + A conturi la bănci 5121 D

- D credit bancar pe termen scurt 5191 C 50000 5121 = 5191 50000

6. – A conturi la bănci C 5121 - D furnizori D 40155000 401 = 5121 55000Închiderea conturilorÎntocmire bilanţ de sfârşit

Simbol cont ACTIV 138450212 Clădire 130004111 Clienţi 20005311 Disponibil în numerar 130005121 Disponibil la bancă 0301 Materii prime 16500461 Debitori diverşi 200004426 TVA deductibilă 10450301 Chelt. cu materii prime 63500

Datorii 90450421 Datorii salariale 25000401 Furnizori 154505191 Credit pe termen scurt 50000

Capitaluri proprii 480001012 Capital social 380001041 Prime 10000

A – D = CP138450 – 90450 = 48000

BALANŢA DEVERIFICARE – PROCEDEU SPECIFIC CONTABILITĂŢII

1. Noţiunea, importanţa, rolul şi funcţiile balanţei de verificare.

2. Clasificarea balanţei de verificare3. Erorile de înregistrare identificabile cu ajutorul balanţei

de verificare4. Modalitatea de întocmire a balanţei de verificare

Definiţie: Balanţa de verificare este un procedeu specific metodei contabilităţii prin care se centralizează datele înregistrate în conturi şi se controlează exactitatea lor.

Ea cuprinde toate conturile utilizate , chiar dacă prezintă sau nu sold final.Balanţa de verificare asigură respectarea în contabilitate a echilibrului

permanent impus de dubla înregistrare a conturilor bilanţiere oferind garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în contabilitatea curentă şi a întocmirii unor bilanţuri reale şi complete.

Balanţa de verificare se prezintă ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din registrul Cartea Mare ce furnizează informaţii şi legătura cu soldurile iniţiale, rulajele, şi soldurile finale la data întocmirii balanţei de verificare.

Balanţele se întocmesc la sfârşitul perioadei de gestiune (lună, trimestru, an) sau de câte ori necesităţile impun acest lucru.

Rolul balanţei de verificare:Funcţii: Balanţa are funcţia de verificare, de control a exactităţii

înregistrărilor operaţiunilor economice în conturi.Funcţia de legătură între conturile sintetice şi conturile analitice, prin

întocmirea unei balanţe analitice pentru fiecare cont sintetic.Funcţia de instrument de analiză.Toate conturile din balanţă se analizează comparativ.Clasificarea balanţelor de verificareSe face după mai multe criterii:

1) după felul conturilor pentru care se întocmesc- balanţe de verificare al conturilor sintetice ( balanţa generală)- balanţe de verificare ale conturilor analitice (pe baza datelor

din conturile analitice)2) după numărul egalităţilor pe care le cuprind

a) cu o serie de egalităţi

b) cu 2 serii de egalităţic) cu 3 serii de egalităţid) cu 4 serii de egalităţi

a) a sumelor TSD = TSCa soldurilor SFD = SFC

b) rezultă din combinarea balanţei de sume cu balanţa de solduri având la bază egalităţile:TSD = TSCSFD = SFCc) balanţa de rulaje lunare ce separă soldurile iniţiale de rulaje şi cuprinde egalităţile:TSID = TSICTRD = TRCTSFD = TSFCd) solduri precedente debitoare = SPCRD = RCTSD = TSCTSFD = TSFCERORI:

TR (total rulaje) din balanţa de verificare a conturilor = Total sume din Registrul Jurnal

- Erori de înregistrare în Cartea Mare (in T-uri)- Erori de stabilire a sumelor în formule contabile compuse- Erori de închidere a conturilor- Erori de întocmire a balanţei de verificare

Modalităţi de întocmire a balanţei de verificare:- din bilanţul iniţial se iau soldurile iniţiale în conturi- se înregistrează pe baza documentelor justificative operaţiunile

economice în ordine cronologică prin formule contabile- se trec din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare

înregistrările în conturi- se totalizează sumele din Debit şi din Creditul fiecărui cont şi

se stabilesc soldurile finale- se preiau datele din conturi în balanţă ( solduri iniţiale, rulaje,

sume totale, solduri finale) în balanţă- se însumează coloanele

Total rulaje stabilite în balanţa de verificare = Total sume din Registrul Jurnal.

STUDIU DE CAZ: S.C. X&Y S.A. prezintă la 31.12.N următoarea situaţie bilanţieră1012 1000 C1061 12000 C301 10000 D401 2400 C

4111 5000 D461 3250 D5121 6000 D5311 150 D1) pe 9.01 se achită furnizori 2000 lei2) pe 10.01 se încasează de la clienţi 4500 lei numerar3) 15.01 se majorează capitalul social prin încorporarea rezervelor legale pentru 8000 lei

Registrul jurnal1) plata furnizori

- A 5121 C- D 401 D2000 401 = 5121 20002) încasare clienţi + A 5311 D - A 4111 C4500 5311 = 4111 45003) Majorare capital social + CP 1012 C - CP 1061 D8000 1061 = 1012 8000Se totalizează Registrul jurnal TSD = TSC 14500 = 14500

Registrul Cartea MareD 4111 C D 301 C D 5311 C

SI 5000 4500 SI 10000 SI 150RD 0 RC 4500 RD 0 RC 0 4500TSD 5000 TSC 4500 TSD 10000 TSC 0 RD 4500 SFD 500 SFD 10000 TSD 4500SFD 500 SFD 4650

D 1012 C D 1061 C D 401 CS I 10000 SI 12000 24008000 8000 2000

RD 0 RC 8000 RD 8000 RC 0 RD 2000 RC 0TSD 0 TSC 18000 TSD 8000 TSC 12000 TSD 2000 TSC 2400 SFC 18000 SFC 4000 SFC 400

D 461 C D 5121 CSI3250 SI 6000 2000RD 0 RC 0 RD 0 RC 2000

TSD 0 TSC 0 TSD 6000 TSC 2000 SFD 3250 SFD 4000

BALANŢA DE VERIFICARE ÎNCHEIATĂ LA 31.01.N+1

Simbol cont

DENUMIRE CONT

Sold iniţial Rulaje Sold finalC D D C D C

1012 Capital social 0 10000 0 8000 0 180001061 Rezerve legale 0 12000 8000 0 0 4000301 Materii prime 10000 0 0 0 10000 0401 Furnizori 0 2400 2000 0 0 4004111 Clienţi 5000 0 0 4500 500 0

461 Debitori diverşi 3250 0 0 0 3250 0

5121 Conturi la bănci 6000 0 0 2000 4000 0

5311 Casa în lei 150 0 4500 0 4650 0TOTAL 24400 24400 14500 14500 22400 22400

14500 = 14500

Total rulaje Balanţa de verificare = Total sume din Registrul Jurnal.