CONTABILITATE - spiruharet.ro · c. mijloacele de prelucare a datelor d. sistemul organizatoric al...
Transcript of CONTABILITATE - spiruharet.ro · c. mijloacele de prelucare a datelor d. sistemul organizatoric al...
CONTABILITATE
1. În componenta sistemului informational nu intră:
a. fondul sau sistemul de informatii
b. suporturile material ale informatiilor
c. mijloacele de prelucare a datelor
d. sistemul organizatoric al entitatii
e. circuitele informationale
2. Unul dintre enunturile de mai jos, nu reprezintă o sarcină a contabilitătii ca disciplină stiintifică
?
a. definirea cu exactitate a obiectului de studiu si a sferei de cuprindere
b. precizarea metodei de cercetare, a obiectului si a procedeelor ei de lucru, urmărind
definirea de norme si principii generale, bazate pe o terminologie precisă, identică pentru
toti utilizatorii informatiei contabile
c. stabilirea rolului si a locului pe care îl are în cadrul stiintelor si a evidentei economice;
d. elaborarea mijloacelor pentru aplicarea în practică a contabilitătii (modelele formularelor
pentru situatii financiare, documente, registre etc.)
e. înregistrarea cronologică a operatiilor economice si financiare, prelucrarea si păstrarea
informatiilor, atât pentru nevoi proprii cât si pentru diversi utilizatori externi
3. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuită contabilitătii:
a. functia de cunoastere si informare
b. functia de analiză si control gestionar
c. functia economica
d. functia de prevedere / prognoză
e. functia probatorie în justitie
4. Unul dintre utilizatorii informatiilor contabile, enumerati mai jos, nu face parte din categoria
utilizatorilor externi:
a. investitorii actuali si potentiali
b. managerii
c. creditorii financiari si comerciali
d. clientii
e. salariatii
5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajari de
terenuri 10.468 u.m.; imobilizari necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.;
imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m;
produse finite 7.254 u.m; casa in lei 3.568 u.m.; creditori diversi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802
u.m.; contributia la asigurari sociale 6.094 u.m.
Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?
a. 26.460 u.m. si 33.976 u.m.
b. 15.624 u.m. si 23.348 u.m.
c. 16.750 u.m. si 44.764 u.m.
d. 26.460 u.m. si 23.348 u.m.
e. 20.318 u.m. si 40.070 u.m.
6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:
a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit
b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate
c. pentru corectarea altor formule contabile, efectuate anterior gresit
d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa
e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv
7. In scopul realizarii obiectivului sau de studiu, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee.
Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?
a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea
b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare
c. bilantul, contul, analiza, evaluarea
d. contul, analiza, sinteza, calculatia
e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea
8. In structura activelor circulante nu se includ:
a. stocurile
b. creantele
c. investitiile pe termen scurt
d. casa si conturile la banci
e. imobilizarile in curs
9. Conceptiile cu privire la obiectul de studiu al contabilitătii nu cuprind:
a. conceptia statistica
b. conceptia administrativă
c. conceptia juridică
d. conceptia economică
e. conceptia financiară
10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:
a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice
b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane
juridice
d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic
e. totalitatea bunurilor care apartin unei persoane fizice sau juridice, dobandite in cadrul
relatiilor de drepturi si obligatii
11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori - 5.307 lei; 101 Capital social -5.202
lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni - 8.214 lei; 419 Clienti-creditori -5.624 lei; 456
Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) - 11.235 lei; 5311 Casa in lei - 8.046 lei; 105
Rezerve din reevaluare - 5.790 lei; 461 Debitori diversi - 9.516 lei; 121 Profit si pierdere (sold
debitor) - 4.479 lei; 411 Clienti - 11.886 lei.
Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
a. 32.637 lei si 6.513 lei
b. 23.121 lei si 15.471 lei
c. 23.391 lei si 10.992 lei
d. 32.637 lei si 15.471 lei
e. 23.121 lei si 6.513 lei
12. Acreditivele reprezinta:
a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a
se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii
lucrarilor
b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii
c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care
urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor,
executarii lucrarilor
d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele
intreprinderii
e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi
primite in cursul exercitiului urmator
13. Unul dintre elementele bilantiere de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii ?
a. capitalul social
b. provizioane pentru riscuri si cheltuieli
c. rezerve din reevaluare
d. rezerve
e. rezultatul exercitiului
14. Procedeele metodei contabilitătii comune tuturor stiintelor nu cuprind:
a. observatia
b. documentatia
c. rationamentul
d. analiza
e. sinteza
15. Capitalul propriu nu cuprinde:
a. subventiile pentru investitii
b. capitalul social
c. rezervele
d. rezervele din reevaluare
e. rezultatul reportat
16. Stocurilor nu cuprind:
a. materiile prime
b. materialele consumabile
c. creantele comerciale
d. produsele finite
e. marfurile
17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in
situatiile financiare trebuie:
a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor
b. sa aibe valori semnificative
c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor
d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii
e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor
juridica
18. Procedeele metodei contabilitătii, utilizate si de alte discipline economice, nu cuprind:
a. documentatia
b. evaluarea
c. clasificarea
d. calculatia
e. inventarierea
19. Aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor, produce modificari bilantiere de forma:
a. A + x = P + x sau de forma A + x = C + (D + x)
b. A - x = P – x sau de forma A - x = C + (D - x)
c. A = P + x – x sau de forma A = (C + x – x) + D
d. A + x - x = P sau de forma A +x – x = C + D
e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect
20. Modalitatea de prezentare grafica a unei operatiuni economico-financiare in conturile
corespondente, respectiv in debitul unui cont si in creditul altui cont pe baza dublei inregistrari,
sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a. articol contabil
b. inregistrare cronologica
c. corespondenta conturilor
d. formula contabila
e. inregistrare sistematica
21. Unul dintre principiile generale ale metodei contabilitătii, enumerate mai jos, este eronat:
a. principiul continuitătii activitătii
b. principiul prevalentei juridicului asupra economicului
c. principiul permanentei metodelor
d. principiul prudentei
e. principiul independentei exercitiului
22. In structura disponibilitatilor banesti nu se includ:
a. conturile la banci
b. casa
c. acreditivele
d. avansurile acordate furnizorilor
e. avansurile de trezorerie
23. Creantele comerciale includ:
a. creantele fata de clienti
b. sumele de incasat de la entitatile afiliate
c. sumele de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de
participare
d. avansurile acordate personalului
e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat
24. Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta:
a. perioada de timp care începe cu achizitionarea materiilor prime, continuă cu procesul de
fabricatie, obtinerea produselor si vânzarea acestora si se finalizează cu încasarea
numerarului sau a echivalentelor de numerar
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea
obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar
c. anul calendaristic
d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor
e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor
25. Primele de capital nu cuprind:
a. primele de emisiune
b. primele de fuziune / divizare
c. primele de aport
d. primele din rezerve de reevaluare
e. primele de conversie a obligatiunilor în actiuni
26. Veniturile din exploatare nu cuprind:
a. cifra de afaceri neta
b. variatia stocurilor
c. veniturile financiare
d. productia imobilizata
e. alte venituri din exploatare
27. Rezervele nu cuprind:
a. rezervele legale
b. rezervele de aport
c. rezervele statutare sau contractuale
d. rezervele reprezentând surplusul realizat din reserve din reevaluare
e. alte rezerve
28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valoare rezultate din:
a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare
b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor
c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor
d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale
e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare
29. Provizioanele nu se constituie pentru:
a. litigii, când se constată posibilitatea pierderii unui proces în curs de desfăsurare
b. garantii acordate clientilor, prin care se acoperă eventualele cheltuieli de „service”, ce pot
surveni în perioada de garantie a bunurilor vândute
c. deprecierea imobilizărilor corporale
d. dezafectare imobilizări corporale si restructurarea entitătii
e. pensii si alte obligatii similare
30. Imobilizarile corporale nu cuprind:
a. terenuri si constructii
b. instalatii tehnice si masini
c. alte instalatii, utilaje si mobilier
d. avansuri si imobilizari necorporale in curs
e. avansuri si imobilizari corporale in curs
31. Conform Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, un activ reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un
flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor sale
c. o resursa controlata de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se
asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi
evaluat in mod credibil
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma
de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii
ale actionarilor
32. Conform Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, o datorie reprezinta:
a. o obligatie actuala a entitatii, ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia
se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se
asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma
de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii
ale actionarilor
33. Conform Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, veniturile reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un
flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se
asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma
de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in
cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
34. Una dintre modificările bilantiere, prezentate mai jos prin prisma ecuatiei situatiei nete a
patrimoniului, este eronată:
a. A = (C + x – x) + D
b. A = (C – x) + (D + x)
c. A + x = (C + x) + D
d. A + x = C + (D – x)
e. A – x = C + (D – x)
35. Capitalul propriu reprezinta:
a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor acesteia
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor acesteia
c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor
datoriilor acesteia
d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea
tuturor datoriilor acesteia
e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa incasarea
tuturor creantelor acesteia
36. Ce semnifica inregistrarea contabila:
2111 = 456
a. aportul in natura a unui teren la capitalul social
b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport
c. casarea unui mijloc de transport
d. amortizarea unui mijloc de transport
e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport
37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:
a. cheltuielile de constituire
b. cheltuielile in avans
c. cheltuielile de dezvoltare
d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare
e. alte imobilizari necorporale
38. Formula contabila: 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei - 5.000 lei, reprezinta
a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei
b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a
provenit (contul de la banca)
c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare ?
a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice
b. functia de verificare a exactitătii înregistrării operatiunilor economice în conturi
c. functia de legătura dintre conturile sintetice si bilant
d. functia de centralizare a existentelor, miscărilor si transformărilor elementelor
patrimoniale
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
40. Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica:
a. omisiunile de inregistrare a operatiunilor in conturi
b. erorile de calcul in stabilirea rulajelor conturilor
c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse
d. erorile de calcul privind stabilirea soldurilor finale ale conturilor
e. trecerea eronata a sumelor din registrul jurnal in registrul cartea-mare si de aici in balanta
41. Veniturile financiare nu cuprind:
a. venituri din interese de participare
b. venituri din creante imobilizate
c. venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate si serviciilor prestate
d. venituri din diferente de curs valutar
e. venituri din dobânzi
42. Veniturile din exploatare nu cuprind:
a. venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate si serviciilor prestate
b. venituri din subventii de exploatare
c. venituri din variatia stocurilor, stocurilor de produse si a productiei în curs de executie
d. venituri din productia de imobilizări corporale si necorporale
e. venituri din interese de participare
43. Cheltuielile de exploatare nu cuprind:
a. cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
b. cheltuieli cu salariile, asigurările si protectia socială
c. cheltuieli cu plata lucrărilor si serviciilor prestate de terti
d. cheltuieli privind sconturile acordate clientilor
e. cheltuieli cu amortizările, provizioanele si ajustările pentru deprecierea bunurilor
44. Verificarea de fond a ducumentelor justificative nu vizeaza:
a. verificarea legalitatii operatiunilor
b. verificarea necesitatii operatiunilor
c. verificarea integralitatii operatiunilor
d. verificarea oportunitatii operatiunilor
e. verificarea realitatii operatiunilor
45. Cheltuielile financiare nu cuprind:
a. pierderi din creante legate de participatii
b. cheltuieli privind investitiile financiare cedate
c. cheltuieli cu impozitele si taxele
d. cheltuieli privind dobânzile aferente împrumuturilor primite
e. cheltuieli din diferente de curs valutar
46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii ?
a. capital subscris varsat
b. rezerve
c. imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
d. prime de capital
e. rezerve din reevaluare
47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei entitati pot fi grupate pe
feluri de activitati, astfel :
a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara
b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara
c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara
d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara
e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare
48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor si se grupeaza in:
a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara
b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari
c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara
d. venituri din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara
e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare
49. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuită contului:
a. functia de control
b. functia economică
c. functia de prognoză
d. functia de calcul
e. functia de grupare
50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii ?
a. capital subscris varsat
b. rezerve
c. credite bancare pe termen lung
d. prime de capital
e. rezultatul exercitiului
51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile ?
a. determinarea naturii operatiunii economice
b. determinarea modificării elementelor bilantiere
c. stabilirea conturilor corespondente
d. aplicarea regulilor de functionare a conturilor
e. stabilirea soldurilor finale ale conturilor corespondente
52. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatiunea: Plata prin virament bancar a impozitului
pe profit, datorat bugetului de stat
a. A = P + x – x sau de forma A = C + (D + x - x)
b. A + x = P + x sau de forma A + x = C + (D + x)
c. A + x - x = P sau de forma A + x - x = C + D
d. A - x = P – x sau de forma A – x = C + (D - x)
e. nici un raspuns nu este corect
53. În structura contului nu intră:
a. denumirea sau titlul contului
b. totalul sumelor de la sfârsitul anului precedent
c. debitul si creditul contului
d. rulajul contului
e. soldul contului
54. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie ?
a. taxele nerecuperabile
b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturnuri)
c. pretul de cumparare
d. cheltuielile de transport-aprovizionare
e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune
a bunului respectiv
55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie ?
a. taxa pe valoarea adaugata
b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza)
c. costul de achizitie al materiilor prime consumate
d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,
aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie
e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de
fabricatia bunului respectiv
56. Modificarea bilantierã de forma A-x+x = P sau de forma A-x+x =C+D este generată de:
a. vărsarea capitalului social în numerar / naturã
b. subscrierea capitalului social în numerar / naturã
c. plata unui furnizor prin virament
d. trecerea capitalului de la categoria subscris nevărsat la categoria subscris vărsat
e. reevaluarea unei clădiri
57. Modificarea bilantieră de forma A = P-x+x sau de forma A =(C-x+x)+ D este generată
de:
a. încasarea unui client prin contul de disponibilităti
b. trecerea capitalului de la categoria subscris nevărsat la categoria subscris vărsat
c. plata unei datorii în numerar
d. cumpărarea unui pachet de obligatiuni, cu achitare ulterioară
e. retinerea avansului chenzinal, prin depunerea la casierie
58. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x=(C+x)+D este generată de:
a. încasarea unei creante prin contul bancar
b. acordarea unui avans de trezorerie
c. majorarea capitalului prin emiterea si subscrierea de noi actiuni
d. retinerea impozitului pe dividende
e. achitarea în numerar a dividendelor cuvenite actionarilor / asociatilor
59. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x=(C+x)+D este generată de:
a. încorporarea altor rezerve la capitalul social
b. majorarea capitalului social din rezerve
c. utilizarea primelor de emisiune pentru majorarea capitalului social
d. reevaluarea unei imobilizări corporale
e. înregistrarea facturii de vânzare a unor produse finite
60. Modificarea bilantieră de forma A= P-x+x sau de forma A=(C-x)+(D+x) este generată de:
a. utilizarea altor rezerve pentru majorarea capitalului
b. încasarea prin bancă a unui client
c. plata unui furnizor din disponibilul din cont
d. plata in numerar a unui furnizor
e. constituirea drepturilor cuvenite actionarilor/asociatilor care se retrag din societate
61. Modificarea bilantieră de forma A-x = P-x sau de forma A-x = C+ (D-x) este generată de:
a. repartizarea din profit a dividendelor cuvenite actionarilor sau asociatilor
b. acoperirea pierderilor din anii precedenti din rezervele legale
c. plata în numerar sau prin virament a dividendelor nete cuvenite actionarilor sau
asociatilor
d. subscrierea unui utilaj ca aport în natură la capitalul social
e. darea în consum a materiilor prime
62. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x = C+ (D+x ) este generată
de:
a. achizitia unei licente de fabricatie de la un furnizor de imobilizări
b. Plata prin virament bancar a dividendelor nete cuvenite actionarilor sau asociatilor
c. plata primelor cuvenite personalului, reprezentând participarea la profit
d. depunerea numerarului la bancă
e. înregistrarea impozitului pe dividende
63. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x = C+ (D+x) este generată
de:
a. achitarea unei datorii catre un creditor
b. aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor
c. plata salariilor
d. darea în folosintă a materialelor de natura obiectelor de inventar
e. retinerea din salarii a avansurilor acordate la chenzina I
64. Acordarea unui împrumut pe termen lung generează modificări bilantiere de forma:
a. A+x= P+x sau de forma A+x = (C+x) + D
b. A-x = P-x sau de forma A-x = C+(D-x)
c. A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D
d. A = P+x-x sau de forma A = (C+x-x)+D
e. A-x = P-x sau de forma A-x = (C-x)+D
65. Emisiunea si subscrierea de obligatiuni generează modificări bilantiere de forma:
a. A+x=P+x sau de forma A+x =C+ (D+x)
b. A+x=P+x sau de forma A+x =(C+ x) + D
c. A-x=P-x sau de forma A-x =C+ (D-x)
d. A = P-x+x sau de forma A = C+(D-x+x)
e. A-x = P-x sau de forma A-x = (C-x) +D
66. Retinerea din salariu a unei rate pentru cumpărarea locuintei generează modificări bilantiere de
forma: a. A-x = P-x sau de forma A-x = (C-x) +D
b. A=P-x+x sau de forma A=(C-x+x) + D
c. A-x =P-x sau de forma A-x= C+(D-x)
d. A=P-x+x sau de forma A=C+(D-x+x)
e. A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D
67. Plata în numerar a salariilor generează modificări bilantiere de forma:
a. A=P-x+x sau de forma A=(C-x+x) + D
b. A+x= P+x sau de forma A+x = (C+x) + D
c. A=P-x+x sau de forma A=C+(D-x+x)
d. A=P-x+x sau de forma A=(C-x)+(D+x)
e. A-x =P-x sau de forma A-x=C+ (D-x)
68. Plata prin virament bancar a impozitului pe profit la bugetul de stat generează modificări
bilantiere de forma:
a. A-x = P-x sau de forma A-x =C+ (D-x)
b. A+x =P+x sau de forma A+x =C + (D+x)
c. A-x = P-x sau de forma A-x =(C-x) +D
d. A=P+x-x sau de forma A=(C+x-x)+D
e. A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D
69. Înregistrarea cheltuielilor de constituire, achitate în numerar, generează modificări bilantiere de
forma:
a. A+x =P+x sau de forma A+x =C + (D+x)
b. A-x = P-x sau de forma A-x =C +(D-x)
c. A+x =P+x sau de forma A+x =(C+x) + D
d. A+x-x =P sau de forma A+x-x = C+D
e. A=P+x-x sau de forma A=C+(D+x-x)
70. Remiterea către furnizor a unui bilet la ordin, pentru plata mărfurilor aprovizionate, generează
modificări bilantiere de forma: a. A+x =P+x sau de forma A+x = (C+x)+D
b. A= P+x-x sau de forma A= (C+x)+(D-x)
c. A= P-x+x sau de forma A= (C-x+x) +D
d. A-x = P-x sau de forma A-x = C+(D-x)
e. A= P+x-x sau de forma A= C+ (D+x-x)
71. Relatia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte iar
Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:
a. reiterării
b. calculului algebric
c. suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic)
d. suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor)
e. indicilor de echivalentă, în varianta cifrelor în mărimi absolute
72. Relatia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli
indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:
a. reiterării
b. calculului algebric
c. suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic)
d. suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor)
e. indicilor de echivalentă, în varianta cifrelor în valori absolute
73. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc si în Contabilitatea de
gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct
productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901
74. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc si în Contabilitatea de
gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă: 331 = 711, corespunde, conform
metodei globale, înregistrării:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901
75. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc si în Contabilitatea de
gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 345 = 711, (la pret prestabilit) îi
corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 931 = 902
76. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc si în Contabilitatea de
gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 601 = 301, îi corespunde, conform
metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901
77. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia
obtinuta" poate functiona astfel:
a. 921 = 902
b. 922 = 902
c. 902 = 921
d. 923 = 902
e. 902 = 931
78. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita
ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta?
a. alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza
b. calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta
c. echivalarea calculatorie a productiei fabricate
d. calculul costurilor pe unitatea conventionala
e. decontarea costului produselor obtinute
79. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a. se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii
b. se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor
c. sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii
80. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de
procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?
a. procedeul diviziunii simple
b. procedeul valorii ramase
c. procedeul cifrelor de echivalenta
d. procedeul indicilor de echivalenta
e. procedeul suplimentarii
81. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:
a. procedeul cifrelor de echivalenta
b. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe
c. procedeul calculului algebric
d. procedeul indicilor de echivalenta
e. procedeul celor mai mici patrate
82. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand:
a. nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale
b. produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de fortă de muncă
c. acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de muncă
d. toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare
e. produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de muncă
83. Obiectivul fundamental al contabilitatii de gestiune este:
a. obtinerea unor informatii exacte, clare, ce permit perfectionarea caracteristicilor
functionale ale intreprinderii si elaborarea de previziuni
b. determinarea unor indicatori de analiza si obtinerea de informatii exacte
c. delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe, elaborarea de previziuni
d. elaborarea de costuri previzionale
84. Dupa componenta sau omogenitatea continutului lor cheltuielile se clasifica in:
a. cheltuieli de baza si cheltuieli de deservire
b. cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c. cheltuieli simple (monoelementare) si cheltuieli complexe (polielementare)
d. cheltuieli variabile si cheltuieli fixe
85. Dupa modul de individualizare pe purtatorii de costuri cheltuielile se clasifica in:
a. cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
b. cheltuieli fixe, variabile si invariabile
c. cheltuieli monoelementare si cheltuieli polielementare
d. cheltuieli de exploatare, financiare si extraordinare
86. Dupa modul de includere in componenta costului cheltuielile se impart in:
a. cheltuieli neincorporabile, incorporabile si supletive
b. cheltuieli de exploatare, financiare si extraordinare
c. cheltuieli variabile, fixe si de capacitate
d. cheltuieli de bază, de deservire si complexe
87. Dupa dependenta fata de volumul fizic al activitatilor pentru care se efectueaza, cheltuielile se
clasifica in:
a. cheltuieli fixe si cheltuielil variabile
b. costuri variabile si costuri indirecte (de regie)
c. costuri directe si costuri fixe
d. costuri recunoscute si costuri nerecunoscute de societate
88. Care dintre formulele de mai jos este corecta?
a. cheltuieli din contabilitatea financiara = cheltuieli din contabilitatea de gestiune +
cheltuieli neincorporabile – cheltuieli supletive
b. cheltuieli din contabilitatea financiara = cheltuieli din contabilitatea de gestiune –
cheltuieli neincorporabile + cheltuieli supletive
c. cheltuieli din contabilitatea financiara = cheltuieli din contabilitatea de gestiune
89. Costul de productie, potrivit reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene,
reprezinta:
a. expresia valorica a consumului de resurse
b. cheltuielile inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in contabilitatea
financiara
c. cheltuielile directe de productie si cota cheltuielilor indirecte de productie, alocate
rational ca fiind legate de fabricatia acestuia
90. Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de
gestiune devin costuri se numesc:
a. cheltuieli indirecte
b. cheltuieli incorporabile
c. cheltuieli directe
91. Trăsăturile caracteristice ale contabilitatii de gestiune si sistemului informational al costurilor
sunt:
a. confidentialitatea datelor; caracterul optional din punct de vedere legal; specificul
organizarii contabilitatii de gestiune; numarul mare de parametrii de care depinde
contabilitatea de gestiune
b. numai confidentialitatea datelor si numarul mare de parametrii de care depinde
contabilitatea de gestiune
c. numai specificul organizarii contabilitatii de gestiune
92. Contabilitatea de gestiune este o tehnica de masurare:
a. care constata, inregistreaza si stocheaza o parte din activitatea unei entitati patrimoniale
(partea legată de costuri)
b. care inregistreaza si sistematizeaza costurile in expresie monetara, intocmeste
documentele de raportare si cele de fundamentare a acestora, interpreteaza rezultatele,
evalueaza situatia patrimoniala a unei entitati din perspectiva costurilor
c. care inregistreaza, urmareste si centralizeaza in expresie valorica, cronologic si sistematic,
cu procedee si tehnici specifice, fluxurile intrapatrimoniale ale entitatilor juridice
93. Contabilitatea de gestiune este o metoda:
a. care constata, inregistreaza si stocheaza o parte din activitatea unei entitati patrimoniale
(partea legată de costuri)
b. care inregistreaza si sistematizeaza costurile in expresie monetara, intocmeste
documentele de raportare si cele de fundamentare a acestora, interpreteaza rezultatele,
evalueaza situatia patrimoniala a unei entitati din perspectiva costurilor
c. care inregistreaza, urmareste si centralizeaza in expresie valorica, cronologic si sistematic,
cu procedee si tehnici specifice, fluxurile intrapatrimoniale ale entitatilor juridice
94. Contabilitatea este stiinta:
a. conceperii si interconectarii conturilor in scopul sistematizarii informatiei privind evolutia
patrimoniala si perspectivele unei entitati patrimoniale
b. care inregistreaza si sistematizeaza costurile in expresie monetara, intocmeste
documentele de raportare si cele de fundamentare a acestora, interpreteaza rezultatele,
evalueaza situatia patrimoniala a unei entitati din perspectiva costurilor
c. care inregistreaza, urmareste si centralizeaza in expresie valorica, cronologic si sistematic,
cu procedee si tehnici specifice, fluxurile intrapatrimoniale ale entitatilor juridice
95. Informatiile oferite de contabilitatea financiara sunt destinate, in special:
a. partenerilor externi intreprinderii, ajutandu-i in analiza modului de alocare a resurselor, a
consumului acestora, fiind oferite prin intermediul documentelor de sinteza ale
contabilitatii financiare, ceea ce oferă o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului
b. managerilor avand in fond doua scopuri: calcularea costurilor si influentarea
comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor
96. Informatiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt destinate, in special:
a. partenerilor externi intreprinderii, ajutandu-i in analiza modului de alocare a resurselor, a
consumului acestora, fiind oferite prin intermediul documentelor de sinteza ale
contabilitatii financiare, ceea ce oferă o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului
b. managerilor avand in fond doua scopuri: calcularea costurilor si influentarea
comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor
97. Contabilitatea de gestiune mai are legaturi si cu o serie de alte discipline, determinate de obiectul
de cercetare care este „costul”, precum si de particularitatile pe care le are ca disciplina:
a. cu matematica de la care imprumuta calculele elementare, algebrice, matriceale
b. cu managementul intreprinderii, ca disciplina, deoarece alegerea unei metode de calculatie
a costurilor este strans legata de principiile organizarii activitatii dintr-o intreprindere.
c. cu controlul de gestiune si controlul financiar, determinata de însusi obiectul de studiu al
acestor discipline
d. cu toate cele trei discipline enuntate anterior
98. Costul reprezinta:
a. o cheltuiala sau o suma de cheltuieli asociata la o resursa consumata, un loc de activitate,
un produs realizat sau o perioada de gestiune
b. o categorie economica care se determina ca raport intre cheltuielile efectuate intr-o
anumita perioada de timp pentru obtinerea de produse, lucrari, servicii si cantitatea de
bunuri, lucrari sau servicii obtinute si vândute
c. ambele afirmatii sunt corecte
99. Costul contabil:
a. este costul suportat efectiv de agentii economici, numit si cost explicit
b. reprezinta suma dintre costul explicit si costul implicit
c. este consumul de resurse care nu presupune plati efective sau consumuri efective in
contabilitatea agentilor economici (chiria spatiului patronului, munca patronului, etc.) si
poate fi evaluat la nivelul fiecarei componente a acestuia (munca patronului se evalueaza
fie cu salariu obtinut functie de pregatirea sa, fie la nivelul salariului mediu pe economie,
fie cu echivalentul salariului minim pe economie)
d. este valoarea celei mai bune sanse sacrificate sau costul renuntarilor in procesul de alegere
a celei mai optime variante, si este egal cu valoarea celei mai bune alternative care nu este
aleasa
100. Costul economic:
a. este costul suportat efectiv de agentii economici, numit si cost explicit
b. reprezinta suma dintre costul explicit si costul implicit
c. este consumul de resurse care nu presupune plati efective sau consumuri efective in
contabilitatea agentilor economici (chiria spatiului patronului, munca patronului, etc.) si
poate fi evaluat la nivelul fiecarei componente a acestuia (munca patronului se evalueaza
fie cu salariu obtinut functie de pregatirea sa, fie la nivelul salariului mediu pe economie,
fie cu echivalentul salariului minim pe economie)
d. este valoarea celei mai bune sanse sacrificate sau costul renuntarilor in procesul de alegere
a celei mai optime variante, si este egal cu valoarea celei mai bune alternative care nu este
aleasa
101. Costul implicit:
a. este costul suportat efectiv de agentii economici, numit si cost explicit
b. reprezinta suma dintre costul explicit si costul implicit
c. este consumul de resurse care nu presupune plati efective sau consumuri efective in
contabilitatea agentilor economici (chiria spatiului patronului, munca patronului, etc.) si
poate fi evaluat la nivelul fiecarei componente a acestuia (munca patronului se evalueaza
fie cu salariu obtinut functie de pregatirea sa, fie la nivelul salariului mediu pe economie,
fie cu echivalentul salariului minim pe economie)
d. este valoarea celei mai bune sanse sacrificate sau costul renuntarilor in procesul de alegere
a celei mai optime variante, si este egal cu valoarea celei mai bune alternative care nu este
aleasa
102. Costul de oportunitate:
a. este costul suportat efectiv de agentii economici, numit si cost explicit
b. reprezinta suma dintre costul explicit si costul implicit
c. este consumul de resurse care nu presupune plati efective sau consumuri efective in
contabilitatea agentilor economici (chiria spatiului patronului, munca patronului, etc.) si
poate fi evaluat la nivelul fiecarei componente a acestuia (munca patronului se evalueaza
fie cu salariu obtinut functie de pregatirea sa, fie la nivelul salariului mediu pe economie,
fie cu echivalentul salariului minim pe economie)
d. este valoarea celei mai bune sanse sacrificate sau costul renuntarilor in procesul de alegere
a celei mai optime variante, si este egal cu valoarea celei mai bune alternative care nu este
aleasa
103. Elementele comune dintre cheltuieli si costuri:
a. si cheltuielile si costurile reprezinta consumuri ale resurselor; si cheltuielile si costurile se
exprima în unitate monetare
b. costul are o legatura in mod nemijlocit cu realizarile agentilor economici fiind purtatoare
de cost, in timp ce cheltuielile nu sunt obligatoriu legate direct de rezultatele agentilor
economici; cheltuielile implica de regulã plata, în timp ce costurile nu au în general
legãtura directa cu platile.
c. cheltuielile sunt o marime absoluta, ele exprimand consumuri „in general”, costurile sunt
in schimb o marime relativa care tinde sa exprime consumuri raportate la rezultat final
d. cheltuielile se identifica intr-o perioada de timp, iar costurile au ca elemente de
identificare rezultatul final efectiv al obiectului de activitate al agentilor economici
104. Din punct de vedere al importantei si al legaturii cu procesul de productie cheltuielile sunt:
a. cheltuieli fixe si cheltuieli variabile
b. cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c. cheltuieli neincorporabile, cheltuieli incorporabile si cheltuieli supletive-fictive
d. cheltuieli de baza si cheltuieli de deservire
105. Costul mediu sau unitar (fix mediu, variabil mediu, total mediu) reprezinta:
a. costul pe unitatea de bun economic
b. echivalentul valoric al consumurilor de resurse generate de fabricarea ultimei unitati de
produs fabricat in vederea realizarii nivelului de productie dat
c. costurile stabilite inaintea desfasurarii fenomenelor sau a proceselor economice, scopul
fiind previzionarea unor indicatori avand la baza bugetele de cheltuieli
d. acele costuri care incorporeazã numai o parte a cheltuielilor
106. Costul marginal reprezinta:
a. costul pe unitatea de bun economic
b. echivalentul valoric al consumurilor de resurse generate de fabricarea ultimei unitati de
produs fabricat in vederea realizarii nivelului de productie dat
c. costurile stabilite inaintea desfasurarii fenomenelor sau a proceselor economice, scopul
fiind previzionarea unor indicatori avand la baza bugetele de cheltuieli
d. acele costuri care incorporeazã numai o parte a cheltuielilor
107. Costul previzionat (antecalculat) reprezinta:
a. costul pe unitatea de bun economic
b. echivalentul valoric al consumurilor de resurse generate de fabricarea ultimei unitati de
produs fabricat in vederea realizarii nivelului de productie dat
c. costurile stabilite inaintea desfasurarii fenomenelor sau a proceselor economice, scopul
fiind previzionarea unor indicatori avand la baza bugetele de cheltuieli
d. acele costuri care incorporeazã numai o parte a cheltuielilor
108. Costul de tip partial sau calculatiile partiale reprezinta:
a. costul pe unitatea de bun economic
b. echivalentul valoric al consumurilor de resurse generate de fabricarea ultimei unitati de
produs fabricat in vederea realizarii nivelului de productie dat
c. costurile stabilite inaintea desfasurarii fenomenelor sau a proceselor economice, scopul
fiind previzionarea unor indicatori avand la baza bugetele de cheltuieli
d. acele costuri care incorporeazã numai o parte a cheltuielilor
109. Principiul determinarii obiectului calculatiei presupune:
a. separarea cheltuielilor pe fiecare activitate desfasurata ca urmare a particularitatilor
determinate de organizarea si desfasurarea proceselor economice
b. alegerea metodei de calculatie strans legata de particularitatile organizarii productiei si ale
procesului tehnologic, de scopul urmarit prin procesul decizional al intreprinderii,
influentand calculul costului produsului fabricat, realizarii de lucrari sau servicii
c. organizarea calculatiilor contabile strns legata de calculatiile economice (statistice,
previzionale), deoarece se asigura corespondenta intre datele prognozate si cele furnizate
de contabilitate si statistica, asigurandu-se indicatorilor un continut unitar
d. separarea cu exactitate a informatiilor oferite de contabilitate, pe tipuri de activitati din
cadrul unei unitati patrimoniale, in scopul determinarii cu exactitate a indicatorilor
economico-financiari, a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor, pe acele activitati, in
vederea determinarii eficientei fiecarei activitati in parte
110. Principiul stabilirii metodei de calculatie presupune:
a. separarea cheltuielilor pe fiecare activitate desfasurata ca urmare a particularitatilor
determinate de organizarea si desfasurarea proceselor economice
b. alegerea metodei de calculatie strans legata de particularitatile organizarii productiei si ale
procesului tehnologic, de scopul urmarit prin procesul decizional al intreprinderii,
influentand calculul costului produsului fabricat, realizarii de lucrari sau servicii
c. organizarea calculatiilor contabile strns legata de calculatiile economice (statistice,
previzionale), deoarece se asigura corespondenta intre datele prognozate si cele furnizate
de contabilitate si statistica, asigurandu-se indicatorilor un continut unitar
d. separarea cu exactitate a informatiilor oferite de contabilitate, pe tipuri de activitati din
cadrul unei unitati patrimoniale, in scopul determinarii cu exactitate a indicatorilor
economico-financiari, a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor, pe acele activitati, in
vederea determinarii eficientei fiecarei activitati in parte
111. Principiul organizarii calculatiilor contabile in corelatie cu celelalte calculatii economice
presupune:
a. separarea cheltuielilor pe fiecare activitate desfasurata ca urmare a particularitatilor
determinate de organizarea si desfasurarea proceselor economice
b. alegerea metodei de calculatie strans legata de particularitatile organizarii productiei si ale
procesului tehnologic, de scopul urmarit prin procesul decizional al intreprinderii,
influentand calculul costului produsului fabricat, realizarii de lucrari sau servicii
c. organizarea calculatiilor contabile strns legata de calculatiile economice (statistice,
previzionale), deoarece se asigura corespondenta intre datele prognozate si cele furnizate
de contabilitate si statistica, asigurandu-se indicatorilor un continut unitar
d. separarea cu exactitate a informatiilor oferite de contabilitate, pe tipuri de activitati din
cadrul unei unitati patrimoniale, in scopul determinarii cu exactitate a indicatorilor
economico-financiari, a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor, pe acele activitati, in
vederea determinarii eficientei fiecarei activitati in parte
112. Principiul separarii indicatorilor economico-financiari ai calculatiei costurilor, pe tipuri de
activitati:
a. separarea cheltuielilor pe fiecare activitate desfasurata ca urmare a particularitatilor
determinate de organizarea si desfasurarea proceselor economice
b. alegerea metodei de calculatie strans legata de particularitatile organizarii productiei si ale
procesului tehnologic, de scopul urmarit prin procesul decizional al intreprinderii,
influentand calculul costului produsului fabricat, realizarii de lucrari sau servicii
c. organizarea calculatiilor contabile strns legata de calculatiile economice (statistice,
previzionale), deoarece se asigura corespondenta intre datele prognozate si cele furnizate
de contabilitate si statistica, asigurandu-se indicatorilor un continut unitar
d. separarea cu exactitate a informatiilor oferite de contabilitate, pe tipuri de activitati din
cadrul unei unitati patrimoniale, in scopul determinarii cu exactitate a indicatorilor
economico-financiari, a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor, pe acele activitati, in
vederea determinarii eficientei fiecarei activitati in parte
113. Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor presupune:
a. includerea in costuri a cheltuielilor de productie in momentul in care are loc fabricarea
produselor respective (in perioada de gestiune)
b. defalcarea cheltuielilor aferente desfasurarii proceselor economice in: cheltuieli de
aprovizionare, productie, desfacere si administratie
c. delimitarea cheltuielilor care nu aduc produsului o valoare suplimentara
d. separarea cheltuielilor pe productia neterminata ce se determina pe baza inventarierii
periodice (lunare) din punct de vedere contabil, dupa care se stabileste valoric
114. Principiul delimitarii in spatiu a cheltuielilor presupune:
a. includerea in costuri a cheltuielilor de productie in momentul in care are loc fabricarea
produselor respective (in perioada de gestiune)
b. defalcarea cheltuielilor aferente desfasurarii proceselor economice in: cheltuieli de
aprovizionare, productie, desfacere si administratie
c. delimitarea cheltuielilor care nu aduc produsului o valoare suplimentara
d. separarea cheltuielilor pe productia neterminata ce se determina pe baza inventarierii
periodice (lunare) din punct de vedere contabil, dupa care se stabileste valoric
115. Principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele neproductive presupune:
a. includerea in costuri a cheltuielilor de productie in momentul in care are loc fabricarea
produselor respective (in perioada de gestiune)
b. defalcarea cheltuielilor aferente desfasurarii proceselor economice in: cheltuieli de
aprovizionare, productie, desfacere si administratie
c. delimitarea cheltuielilor care nu aduc produsului o valoare suplimentara
d. separarea cheltuielilor pe productia neterminata ce se determina pe baza inventarierii
periodice (lunare) din punct de vedere contabil, dupa care se stabileste valoric
116. Principiul delimitarii cheltuielilor între productia finita si cea in curs de executie presupune:
a. includerea in costuri a cheltuielilor de productie in momentul in care are loc fabricarea
produselor respective (in perioada de gestiune)
b. defalcarea cheltuielilor aferente desfasurarii proceselor economice in: cheltuieli de
aprovizionare, productie, desfacere si administratie
c. delimitarea cheltuielilor care nu aduc produsului o valoare suplimentara
d. separarea cheltuielilor pe productia neterminata ce se determina pe baza inventarierii
periodice (lunare) din punct de vedere contabil, dupa care se stabileste valoric
117. Calculatia pe tipuri de costuri presupune:
a. colectarea cheltuielilor, fie pe elemente primare de cheltuieli, fie pe articole de calculatie,
scopul urmarit fiind repartizarea asupra purtatorilor de costuri atat a costurilor directe, cat
si a celor indirecte
b. delimitarea locurilor de cheltuieli, adica subdiviziunile organizatorice tehnico-productive
care genereaza inregistrarea cheltuielilor, acestea fiind de fapt locuri de productie, spatiile
productive unde se desfasoara procesul tehnologic
c. sunt cei in functie de care se stabilesc antecalculatiile si postcalculatiile
118. Calculatia pe zone de cheltuieli presupune:
a. colectarea cheltuielilor, fie pe elemente primare de cheltuieli, fie pe articole de calculatie,
scopul urmarit fiind repartizarea asupra purtatorilor de costuri atat a costurilor directe, cat
si a celor indirecte
b. delimitarea locurilor de cheltuieli, adica subdiviziunile organizatorice tehnico-productive
care genereaza inregistrarea cheltuielilor, acestea fiind de fapt locuri de productie, spatiile
productive unde se desfasoara procesul tehnologic
c. sunt cei in functie de care se stabilesc antecalculatiile si postcalculatiile
119. Calculatia pe purtatorii de costuri:
a. presupune colectarea cheltuielilor, fie pe elemente primare de cheltuieli, fie pe articole de
calculatie, scopul urmarit fiind repartizarea asupra purtatorilor de costuri atat a costurilor
directe, cat si a celor indirecte
b. presupune delimitarea locurilor de cheltuieli, adica subdiviziunile organizatorice
tehnico-productive care genereaza inregistrarea cheltuielilor, acestea fiind de fapt locuri de
productie, spatiile productive unde se desfasoara procesul tehnologic
c. sunt cei in functie de care se stabilesc antecalculatiile si postcalculatiile
120. Să se procedeze la repartizarea cheltuielilor indirecte ale unei sectii de productie, pentru
Produsul A, utilizând criteriul de repartizare salariile directe, cunoscându-se următoarele date:
- cheltuielile directe înregistrate sunt: Produsul A = 20.000 lei; Produsul B = 32.000 lei; Produsul
C = 15.000 lei;
- cheltuielile indirecte de repartizat înregistrate în contul 923 „Cheltuieli indirecte de productie”
sunt de 12.000 lei;
- salariile directe reprezintă: Produsul A = 20%; Produsul B = 25%; Produsul C = 30%.
a. 2.909
b. 5.818
c. 3.273
d. 9.209
121. Intr-o întreprindere, în sectia de productie se fabrică două produse A si B. Cheltuielile indirecte
ale sectiei înregistrate în contul 923 „Cheltuieli indirecte de productie” sunt de 100.000. Criteriul
de repartizare îl reprezintă salariile directe (A = 8.000 lei, B = 12.000 lei). Sa se repartizeze
cheltuielile indirecte ale sectiei utilizand procedeul suplimentarii in forma clasica.
a. 40.000; 60.000
b. 36.000; 48.000
c. 11.520; 22.080
d. 40.600; 60.400
122. Sa se procedeze la delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe prin intermediul procedeului
punctelor de maxim si de minim, cunoscându-se următoarele date:
Luna Productia fizică (ore) Cheltuieli înregistrate
mai 25.000 5600
iunie 5.000 1200
iulie 10.000 3200
Să se determine cheltuielile variabile pentru luna august cunoscându-se volumul productiei
previzionate de 68.000 ore.
a. 1.000
b. 14.960
c. 15.960
d. 14.690
123. Să se procedeze la delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe prin intermediul procedeului
punctelor de maxim si de minim, cunoscându-se următoarele date:
Luna Productia fizică (ore) Cheltuieli înregistrate
mai 25.000 5600
iunie 5.000 1200
iulie 10.000 3200
Să se determine cheltuielile fixe pentru luna august cunoscându-se volumul productiei
previzionate de 68.000 ore.
a. 1.000
b. 14.960
c. 15.960
d. 10.000
124. Să se procedeze la delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe prin intermediul procedeului
punctelor de maxim si de minim, cunoscându-se următoarele date:
Luna Productia fizică (ore) Cheltuieli înregistrate
mai 25.000 5600
iunie 5.000 1200
iulie 10.000 3200
Să se determine cheltuielile totale pentru luna august cunoscându-se volumul productiei
previzionate de 68.000 ore.
a. 1.000
b. 14.960
c. 15.960
d. 15.690
125. Se dau următoarele date:
Luna Productia fizică (ore) Cheltuieli înregistrate
mai 16.000 4.800
iunie 32.000 3.600
iulie 42.000 6.000
Să se determine volumul mediu al productiei aferent perioadei de gestiune.
a. 30.000
b. 4.800
c. 8.400
d. 23.000
126. Se dau următoarele date:
Luna Productia fizică (ore) Cheltuieli înregistrate
mai 16.000 4.800
iunie 32.000 3.600
iulie 42.000 6.000
Să se determine cheltuielile medii aferente perioadei de gestiune.
a. 30.000
b. 4.800
c. 8.400
d. 23.000
127. Care sunt cheltuielile variabile unitare în conditiile unui volum al productiei realizat de 105.000
ore. Cheltuielile totale sunt de 220.000 lei, iar cheltuielile fixe înregistrate reprezintă 5% din
nivelul cheltuielilor totale.
a. 1,99
b. 1,89
c. 8,19
d. 9,19
e. 1,98
128. Ce semnifica inregistrarea contabila:
902 = %
9210
9211
9212
9219
a. decontarea costurilor efective la finele perioadei de gestiune
b. inregistrarea diferentelor de pret
c. inregistrarea productiei
129. Inregistrarea contabila de mai jos, semnifica: 921= 922
a. prestatii reciproce
b. colectarea cheltuielilor activitatii auxiliare
c. repartizarea cheltuielilor activitatii auxiliare
d. inregistrarea productiei
130. In debitul contului 921 “Cheltuielile activitatii de baza” se inregistreaza:
a. cheltuielile standard de productie
b. cheltuieli cu materii prime, materiale
c. diferente de pret
131. Ce semnifica inregistrarea contabila:
% = 401 - 3.720
357 - 3.000
4426 - 720
a. marfuri cumparate, sosite si receptionate
b. nu se poate face o astfel de inregistrare
c. marfuri primite spre vanzare in consignatie
d. marfuri cumparate pe credit din import
e. marfuri cumparate pe credit comercial si lasate in custodie furnizorului
132. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc
de materii prime, in valoare totala de 124.000 lei ( inclusiv cota de TVA de 24%), este:
a. % = 401 - 153.760
301 - 124.000
4426 - 29.760
b. % = 401 - 153.760
601 - 124.000
4426 - 29.760
c. % = 401 - 124.000
601 - 100.000
4426 - 24.000
d. % = 401 - 124.000
301 - 100.000
4426 - 24.000
e. % = 404 - 124.000
601 - 100.000
4426 - 24.000
133. O societate comerciala a achizitionat marfuri la preturile din factura, in valoare totala de 9.920
lei, cu TVA 24% inclusa si a beneficiat din partea furnizorului, conform datelor consemnate in
factura, de o remiza de 15% si de un scont de 2%, pentru plata anticipata a facturii.
La ce valoare se inregistreaza marfurile in contabilitatea cumparatorului, stiind ca acesta tine
evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul si practica un adaos comercial de 50%?
a. 12.500,00 lei
b. 12.395,04 lei
c. 8.550,00 lei
d. 10.687,50 lei
e. 12.718,00 lei
134. O societate comerciala, care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul si practica
un adaos comercial de 30%, a vandut si incasat marfuri in suma totala de 27.404 lei.
Determinati costul de achizitie, adaosul comercial si TVA din valoarea marfurilor vandute si
precizati care este inregistrarea corecta a iesirii din gestiune a acestora:
a. % = 371 - 27.404
607 17.000
378 - 5.100
4426 - 5.304
b. % = 371 - 27.404
607 17.000
397 - 5.100
4428 - 5.304
c. % = 371 - 27.404
607 17.000
378 - 5.100
4428 - 5.304
d. % = 378 - 27.404
607 17.000
371 - 5.100
4428 - 5.304
e. % = 371 - 27.404
607 17.000
378 - 5.100
4427 - 5.304
135. O societate comerciala se aprovizioneaza cu marfuri la valoare de achizitie de 20.000 lei, cu TVA
24%. La intrarea in gestiune, evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare cu amanuntul, cu
un adaos commercial de 30%.
Care sunt inregistrarile contabile corecte, care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor in
gestiune ?
a. % = 401 - 24.800
371 - 20.000
4426 - 4.800
371 = % - 12.240
378 6.000
4428 6.240
b. % = 401 - 24.800
371 - 20.000
4426 - 4.800
371 = % - 7.440
378 - 6.000
4428 - 1.440
c. % = 401 - 24.800
371 - 20.000
4426 - 4.800
371 = % - 12.240
378 - 6.000
4427 - 6.240
d. % = 401 - 24.800
371 - 20.000
4426 - 4.800
371 = % - 7.440
378 - 6.000
4427 - 1.440
e. % = 401 - 24.800
607 - 20.000
4426 - 4.800
371 = % - 12.240
378 - 6.000
4428 - 6.240
136. In anul N, SC ALPHA SA a inceput lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.
Cladirea a fost data in functiune la sfirsitul lunii ianuarie anul N+1, iar cheltuielile efectuate in
exercitiul N au fost de 70.000 lei si in exercitiul N+1 de 30.000 lei. Care este inregistrarea corecta
privind receptia cladirii in cursul exercitiului N+1?
a. 212 = % - 100.000
231 - 30.000
721 - 70.000
b. 6xx = 722 - 100.000
212 = 231 - 100.000
c. 212 = 722 - 100.000
d. 212 = % - 100.000
231 - 30.000
722 - 70.000
e. 212 = 231 - 100.000
137. Se livreaza produse finite fara factura, pentru care se cunosc urmatoarele elemente: costul de
productie a fost de 3.000 lei, pretul de vanzare, inscris in avizul de insotire a marfii, este de
6.000 lei si TVA 24%; Care sunt inregistrarile contabile corecte, care se fac la data intocmirii
facturii, stiind ca pretul de vanzare al produselor finite este de 6.500 lei si TVA 24% ?
a. 4111 = % - 8.060
418 - 7.440
701 - 500
4427 - 120
b. 418 = % - 620
701 - 500
4427 - 120
c. 4111 = 418 - 7.440
4428 = 4427 - 1.440
4111 = % - 620
701 - 500
4427 - 120
d. 4111 = % - 8.060
701 - 6.500
4427 - 1.560
4428 = 4427 - 1.560
e. 4111 = % - 620
701 - 500
4427 - 120
4428 = 4427 - 1.440
138. O societate comerciala a livrat produse finite unui partener extern, in valoare totala de 10.000
euro. La data facturarii cursul de schimb valutar a fost de 4,0000 lei/euro, iar in ziua incasarii de
4,0200 lei/euro.
Care este inregistrarea contabila corecta, care se efectueaza la incasarea creantei?
a. % = 4111 - 40.200
5124 - 40.000
665 - 200
b. 5124 = % - 40.200
4111 - 40.000
765 - 200
c. % = 4111 - 40.200
5121 - 40.000
665 - 200
d. 5124 = % - 40.200
4111 - 40.000
766 - 200
e. 5124 = % - 40.200
461 - 40.000
765 - 200
139. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern, in valoare nominala de
5.000 $. La data inregistrarii creantei cursul valutar a fost de 3,1500 lei/$, iar la data incasarii
creantei prin contul bancar, cursul de schimb era de 2,9500 lei/$.
Care este inregistrarea contabila corecta, care se efectueaza la data incasarii creantei ?
a. 5124 = 4111 - 15.750
b. 5124 = 4111 - 14.750
c. % = 4111 - 15.750
5124 - 14.750
665 - 1.000
d. % = 4111 - 15.750
5124 - 14.750
667 - 1.000
e. 5124 = % - 15.750
4111 - 14.750
765 - 1.000
140. SC BETA SA prezinta urmatoarea situatie la 31.12. N:
- sold creditor cont 121- 8.000 lei (profit brut contabil);
- sold debitor cont 117 - 2.000 lei (pierdere fiscal neacoperita din anul precedent);
- venituri din dividende incasate -500 lei;
- cheltuieli cu amenzile si penalitatile platite -1.500 lei;
- profit repartizabil la rezerva legala - 5% din profitul brut contabil.
Care este cuantumul impozitului pe profit, datorat bugetului de stat, in conditiile in care cota
de impozit este de 16% ?
a. 1.440 lei
b. 1.120 lei
c. 1.280 lei
d. 1.650 lei
e. 1.056 lei
141. La data de 20 august anul N, o societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj, a carui
durata de utilizare este de 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pretul de cumparare de 55.000 lei
si un rabat de 3 %, acordat de furnizor la facturare.
În conditiile aplicarii metodei de amortizare degresiva fara influenta uzurii morale (AD1), care
este valoarea corecta a amortizarii in anul N si formula contabila de inregistrare?
a. 6811 = 2813 - 16.335,00
b. 6811 = 2813 - 16.008,30
c. 6811 = 2813 - 5.445,00
d. 6811 = 2813 - 5.339,80
e. 6811 = 2813 - 4.851,00
142. O societate comerciala care practica la magazinul sau un adaos comercial de 50%, a vandut in
luna iulie marfuri in valoare de 7.440 lei la preturi de vanzare cu amanuntul.
Care este inregistrarea corecta a iesirii din gestiune a marfurilor vandute?
a. 607 = 371 - 7.440
b. 607 = 371 - 7.440
4428 4427 1.440
c. % = 371 - 7.440
4428 - 1.440
378 - 2.000
607 4.000
d. % = 371 - 7.440
607 - 6.000
4428 - 1.440
e. % = 371 - 7.440
4427 - 1.440
371 - 2.000
607 4.000
143. O societate comerciala a achizitionat de la un furnizor specializat, neplatitor de TVA, un
calculator la pretul de factura de 2.000 lei. Odată cu acesta, a mai cumparat o licenta Windows
XP, in valoare de 500 lei si un program de contabilitate in valoare de 3.000 lei.
Cum se înregistreaza corect în contabilitate achizitia acestor bunuri?
a. % = 404 - 5.500
205 500
208 3.000
2132 2.000
b. % = 401 - 5.500
205 500
208 3.000
2132 2.000
c. % = 404 - 5.500
205 500
208 3.000
214 2.000
d. % = 401 - 5.500
205 500
208 3.000
214 2.000
e. % = 404 - 5.500
203 500
208 3.000
214 2.000
144. La inceputul lunii in magazinul unei societati sunt marfuri disponibile pentru vanzare, in
valoare de 1.000 lei, la preturi cu amanuntul. Se cunosc urmatoarele date: costul de achizitie al
marfurilor disponibile pentru vanzare este de 600 lei, cota de TVA este de 24%, iar la sfarsitul
lunii au ramas in stoc marfuri nevandute in valoare de 100 lei, la preturi de vanzare cu
amanuntul. Care este costul de achizitie al marfurilor vandute in cursul lunii?
a. 900 lei
b. 600 lei
c. 400 lei
d. 540 lei
e. 360 lei
145. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N:
- 18.000 lei veniturile totale aferente exercitiului N, din care 2.000 lei dividende cuvenite;
- 5.000 lei cheltuielile totale aferente exercitiului N, din care 400 lei cheltuieli de protocol
nedeductibile si 1.100 lei amenzi datorate autoritatilor romane;
- 800 lei impozit pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N, din care s-a platit 500 lei.
- Cota de impozit pe profit este de 16%.
Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pentru exercitiul N?
Impozit datorat: Impozit de platit:
a. 2.128 lei 1.628 lei
b. 3.175 lei 2.375 lei
c. 2.128 lei 1.500 lei
d. 2.000 lei 1.628 lei
e. 3.175 lei 2.675 lei
146. O societate comerciala a facturat unui client suma de 6.200 lei, cu TVA de 24% inclusa,
reprezentand un avans in vederea prestarii unui serviciu, care a fost incasat ulterior prin banca.
Prestatia de serviciu, efectuata si facturata, a fost in valoare de 6.000 lei, la care s-a adaugat
TVA 24%.
Cum se inregistreza la prestator: factura de avans, incasarea avansului prin banca de la
beneficiarul serviciilor si regularizarea acestuia, dupa prestare si facturarea servciului?
a. 5121 = 419 - 6.200
% = 4111 - 7.440
419 6.200
5121 1.240
b. 5121 = 419 - 6.200
% = 4111 - 8.640
419 - 5.000
4427 - 1.200
5121 - 2.440
c. 5121 = % - 6.200
419 - 5.000
4427 - 1.200
% = 4111 - 7.440
419 5.000
5121 2.440
d. 4111 = % - 6.200
419 - 5.000
4427 - 1.200
5121 = 4111 - 6.200
% = 4111 - 6.200
419 5.000
4427 1.200
e. 4111 = % - 7.440
704 - 6.000
4427 - 1.440
147. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern, in valoare nominala de 8.000
$. Cursul de schimb la data inregistrarii datoriei a fost de 2,9000 lei/$, iar la data platii acesteia
prin contul de la banca a fost de 3,1000 lei/$.
Cum se inregistreaza plata datoriei ?
a. 401 = 5124 - 23.200
b. 401 = 5124 - 24.800
c. % = 5124 - 24.800
401 - 23.200
667 - 1.600
d. % = 5124 - 24.800
401 - 23.200
665 - 1.600
e. 401 = % - 24.800
5124 - 23.200
765 - 1.600
148. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta:
- 60.000 lei venituri totale , din care 20.000 lei venituri din dividende cuvenite;
- 20.000 lei cheltuieli totale, din care18.000 lei amenzi datorate autoritatilor romane.
Care este impozitul pe profit datorat bugetului de stat, la cota unica de impozitare de 16%:
a. 6.400 lei
b. 6.720 lei
c. 9.600 lei
d. 9.280 lei
e. 6.080 lei
149. O societate comerciala s-a aprovizionat cu materii prime din import, in valoare de 1.000 dolari,
conform datelor din factura externa. Cheltuielile de transport pe parcurs extern au fost de 100
dolari, taxa vamala 20% din valorea in vama a bunurilor, cursul valutar la data operatiunilor
de vamuire a fost de 3,6500 lei/dolar si TVA 24%.
Care sunt inregistrarile corecte privind receptia materiilor prime din import si plata prin
virament bancar a obligatiilor in vama ?
a. 301 = 401 - 3.650
b. 301 = 401 - 3.650
624 = 401 - 365
c. 301 = % - 4.818
401 - 4.015
446 - 803
d. 301 = % - 4.818
401 - 4.015
446 - 803
% = 5121 - 1.959
446 803
4426 1.156
e. 301 = % - 4.453
401 - 3.650
446 - 803
624 = 401 - 365
% = 5121 - 1.959
446 803
4426 1.156
150. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de
transport la valoarea contabila de 120.000 lei.
Care este inregistrarea contabila corecta a amortizarii in exercitiul N, cunoscand ca durata
normala de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea
liniara ?
a. 6812 = 2813 6.000 lei
b. 6811 = 2813 6.000 lei
c. 6812 = 2813 24.000 lei
d. 6811 = 2813 24.000 lei
e. 6811 = 2813 30.000 lei
151. O societate comerciala achizitioneaza de la un furnizor platitor de TVA o instalatie tehnologica
in valoare de 120.000 lei. Cheltuielile efectuate si consemnate separat in facturi, au fost de 5.000
lei, cu TVA 24% pentru transport, iar cele pentru montarea instalatiei tehnologice au fost de
2.000 lei cu TVA 24%.
Care este inregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice ?
a. % = 401 - 157.480
2131 120.000
624 5.000
628 2.000
4426 30.480
b. % = 404 - 157.480
2131 127.000
4426 30.480
c. % = 401 - 157.480
2131 127.000
4428 30.480
d. % = 404 - 157.480
2131 120.000
624 5.000
628 2.000
4426 30.480
e. % = 401 - 157.480
2131 127.000
4426 30.480
152. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii
prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite in valoare
de 40.000 lei. Operatiunile s-au facturat cu TVA de 24%.
Care este inregistrarea contabila corecta privind regularizarea TVA ?
a. % = 4426 - 9.600
4427 7.680
4424 1.920
b. % = 4427 - 9.600
4426 7.680
4423 1.920
c. 4427 = % - 9.600
4426 7.680
4423 1.920
d. 4427 = 4426 - 7.680
e. 4427 = 4426 - 9.600
153. O societate comerciala a vindut o instalatie tehnologica, inregistrata la valoare contabila de
140.000 lei si cu o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata efectiv
consumata a fost de 7 ani. Metoda de amortizare folosita a fost cea acccelerata (in primul an de
functionare s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut
din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei cu TVA 24%.
Ce inregistrari contabile s-au efectuat cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice ?
a. 461 = % - 12.400
7583 10.000
4427 2.400
6583 = 2131 - 140.000
b. 461 = % - 12.400
7583 10.000
4427 2.400
2813 = 2131 140.000
c. 462 = % - 12.400
7583 10.000
4427 2.400
% = 2131 - 140.000
2813 119.000
6583 21.000
d. 461 = % - 12.400
7584 10.000
4427 2.400
% = 2131 - 140.000
2813 119.000
6582 21.000
e. 461 = % - 12.400
7583 10.000
4427 2.400
% = 2131 - 140000
2813 119.000
6583 21.000
154. Ca urmare a inventarierii efectuate, la o societate comerciala se dispune la sfarsitul exercitiului
financiar N constituirea unui provizion pentru litigii, in valoare de 20.000 lei, avand in vedere
eventuala pierdere a unui proces aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar
N+1, se estimeaza ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate in exercitiile financiare N si N+1 ?
a. 7814 = 491 - 20.000
491 = 6814 - 2.000
b. 6812 = 1511 - 20.000
6812 = 1511 - 2.000
c. 6814 = 491 - 20.000
491 = 7814 - 2.000
d. 6812 = 1511 - 20.000
1511 = 7812 - 2.000
e. 7812 = 1511 - 20.000
1511 = 6812 - 2.000
155. La o societate comerciala se aproba transformarea a 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni, in
conditiile in care valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10 lei/obligatiune, iar valoarea
nominala a unei actiuni este de 18 lei/actiune.
Indicati formula contabila corecta de inregistrare a operatiunii:
a. 161 = % - 100.000
1011 90.000
1044 10.000
b. 161 = % - 100.000
1012 90.000
1044 10.000
c. 161 = % - 100.000
1012 90.000
1068 10.000
d. 161 = % - 100.000
1012 90.000
169 10.000
e. 161 = % - 100.000
1012 90.000
1061 10.000
156. O societate comerciala a achizitionat o linie de productie, la pretul de cumparare de 45.000 lei,
pe care o monteaza pe un amplasament inchiriat pe o perioada de 10 ani. Cheltuielile accesorii,
legate de achizitie si montaj, au fost: cheltuieli de transport pana la locul de montaj - 10.000 lei;
costuri materiale de montaj - 20.000 lei; onorariile inginerilor, care au supravegheat montajul -
7.000 lei. Societatea estimeaza ca la terminarea productiei se vor efectua cheltuieli cu
demontarea, mutarea si restaurarea amplasamentului, in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul
sa atinga parametrii planificati, s-au inregistrat pierderi din exploatare in suma de 6.000 lei
Care este costul de achizitie al liniei de productie ?
a. 106.000 lei
b. 76.000 lei
c. 94.000 lei
d. 82.000 lei
e. 100.000 lei
157. Se rascumpara si se anuleaza 1.000 de obligatiuni, in conditiile in care valoare nominala a fost de
2 lei/obligatiune, iar pretul de rascumparare de 1,5 lei/obligatiune.
Precizati care este formula contabila corecta, privind inregistrarea anularii obligatiunilor emise
si rascumparate:
a. 161 = % - 2.000
505 1.500
1012 500
b. 161 = % - 2.000
505 1.500
768 500
c. 161 = % - 2.000
505 1.500
1041 500
d. 161 = 505 - 1.500
e. 161 = % - 2.000
505 1.500
169 500
158. În contractul dintre un client si furnizorul său s-a stipulat că, în cazul în care se cumpără
loturi de marfă de peste 10.000 lei si plata facturii se face în cel mult 10 zile, furnizorul acordă
ulterior clientului un scont de 5%.
Pentru mărfurile livrate, în valoare de 11.000 lei si cu T.V.A. 24%, clientul a achitat suma
datorata în 7 zile si astfel, a beneficiat de scontul de 5% acordat, fapt pentru care a primit
factura de la furnizor.
Cum se inregistreaza corect in contabilitatea clientului factura privind scontul acordat de
furnizor?
a. 401 = % - 682,00
767 - 550,00
4426 - 132,00
b. 401 = % - 590,24
767 - 476,00
4426 - 114,24
c. % = 401 - 682,00
667 - 550,00
4426 - 132,00
d. % = 4111 - 682,00
667 - 550,00
4427 - 132,00
e. 401 = % - 682,00
707 - 550,00
4427 - 132,00
159. O societate comerciala a achizitionat un utilaj la valoarea de 50.000 lei, amortizabil liniar in 5
ani. La sfarsitul anului 3 s-a decis reevaluarea utilajului, fapt pentru care evaluatorul angajat a
stabilit o valoare reevaluata de 25.000 lei.
Ce inregistrare / inregistrari se efectueaza in anul 4?
a. 6811 = 2813 - 12.500
b. 6811 = 2813 - 12.500
105 = 117 - 10.000
c. 6811 = 2813 - 10.000
105 = 117 - 10.000
d. 6811 = 2813 - 12.500
105 = 106 - 2.500
e. 6811 = 2813 - 12.500
105 = 117 - 12.500
160. După primul an de functionare, o societate prezintă în bilant cheltuieli de constituire
neamortizate de 6.000 lei, iar capitalul propriu, în sumă de 22.000 lei, este format din:
- 5.000 lei, capital subscris vărsat;
- 16.000 lei, profitul exercitiului curent;
- 1.000 lei, repartizarea profitului, reprezentând rezerva legală, constituită conform prevederilor
legale.
Care este suma maximă din profit, care poate fi distribuită actionarilor ?
a. 10.000 lei
b. 15.000 lei
c. 9.000 lei
d. 16.000 lei
e. 11.000 lei
161. Pe data de 29 august anul N, s-a achizitionat o instalatie tehnologica, la costul de achizitie de
700.080 lei, pentru care s-a stabilit sa fie amortizată liniar intr-o perioada de 10 ani. In perioada
26-28 februarie anul N + 2 s-a inlocuit un subansamblu, in valoare de 10.092 lei, fapt ce a condus
la cresterea capacitatii de productie a instalatiei si la prelungirea duratei de viata utile ramase a
acesteia la 10 ani.
Care este valoarea amortizarii in anul N + 2 ?
a. 62.098 lei
b. 62.200 lei
c. 77.500 lei
d. 61.683 lei
e. 70.008 lei
162. Conform prospectului de emisiune, pentru obtinerea unui imprumut SC ALPHA SA a emis si
subscris nu pachet de 20.000 obligatiuni la valoarea nominala de 100 lei/obligatiune, valoarea de
emisiune de 90 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 120 lei/ obligatiune. Durata
imprumutului a fost de 5 ani, cu rambursarea/rascumpararea integrala a obligatiunilor la
expirarea scadentei.
Cum se inregistreaza corect subscrierea obligatiunilor ?
a. % = 161 - 2.400.000
461 1.800.000
666 600.000
b. % = 161 - 2.000.000
461 - 1.800.000
169 200.000
c. 461 = 161 - 2.400.000
666 = 1681 - 400.000
d. % = 161 - 2.400.000
461 1.800.000
169 600.000
e. % = 161 - 2.400.000
461 2.000.000
169 400.000
163. SC BETA SA a emis si subscris un numar de 20.000 obligatiuni la valoarea nominală de 100
lei/obligatiune, valoarea de emisiune de 90 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 120
lei/obligatiune. Durata imprumutului a fost stabilita la 5 ani, cu rambursarea integrală la
expirarea scadentei.
Cum se înregistrează corect încasarea prin bancă a obligatiunilor subscrise si amortizarea
primelor privind rambursarea obligatiunilor în primul an?
a. 5121 = 461 - 2.000.000
6868 = 169 - 120.000
b. 5121 = 461 - 1.800.000
6868 = 169 - 120.000
c. 5121 = 461 - 2.400.000
6868 = 1681 - 400.000
d. 5121 = 461 - 1.800.000
666 = 169 - 120.000
e. 5121 = 461 - 2.000.000
6868 = 169 - 40.000
164. SC BETA SA a emis si subscris un numar de 20.000 obligatiuni la valoarea nominală de 100
lei/obligatiune, valoarea de emisiune de 90 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 120
lei/obligatiune. Durata imprumutului a fost stabilita la 5 ani, cu rambursarea integrală la
expirarea scadentei. După 3 ani împrumutul a fost rambursat prin răscumpărare obligatiunilor
de pe piata de capital la pretul de răscumpărare de 110 lei/obligatiune.
Cum se înregistrează corect în contabilitate anularea obligatiunilor rascumparate?
a. % = 505 - 2.200.000
161 - 2.000.000
668 - 200.000
b. % = 505 - 2.200.000
161 - 1.800.000
668 - 400.000
c. 161 = % - 2.400.000
505 - 2.200.000
766 - 200.000
d. 161 = % - 2.400.000
505 - 2.200.000
768 - 200.000
e. 161 = % - 2.000.000
505 - 1.800.000
768 - 200.000
165. SC GAMA SA detine în proprietate o constructive la valoare contabilă de intrare de 2.000.000
lei, cu o durată de utilizare de 25 ani, pentru care se aplica metoda de amortizare liniară. SC
GAMA SA a închiriat constructia unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani. Chiriasul, cu acordul
proprietarului, a realizat lucrări de modernizare a constructiei în sumă de 100.000 lei, pe care
le-a amortizează liniar pe perioada contractului în proportie de 50%.
Stiind că la expirarea contractului de închiriere, durata de utilizare rămasă a constructiei
a fost de 20 ani, să se precizeze înregistrările contabile făcute de proprietarul constructiei la
expirarea contractului de închiriere si înregistrarea amortizării în anul următor. Cota de TVA
este de 24% pentru operatiunile taxabile.
a. % = 404 - 62.000
212 - 50.000
4426 - 12.000
6811 = 2812 - 80.000
b. % = 404 - 62.000
212 - 50.000
4426 - 12.000
212 = 2812 - 50.000
c. % = 404 - 62.000
212 - 50.000
4426 - 12.000
212 = 2812 - 50.000
6811 = 2812 - 80.000
d. % = 404 - 62.000
212 - 50.000
4426 - 12.000
212 = 2812 - 50.000
6811 = 2812 - 82.500
e. % = 404 - 124.000
212 - 100.000
4426 - 24.000
6811 = 2812 - 82.500
212 = 2812 - 50.000
166. Conform contractului la data de 01.01.N o societate preia în concesiune clădirea unui magazin
pe o perioadă de 20 de ani, pentru care achită o redeventă semestrială de 10.500 lei si cu TVA
24%, în contul proprietarului până la data de 15 ale primei luni din semestrul următor.
Cum se inregistreaza in contabilitatea utilizatorului factura proprietarului privind
redeventa semestriala ?
a. % = 404 - 13.020
612 - 10.500
4426 - 2.520
b. % = 401 - 13.020
167 - 10.500
4426 - 2.520
c. % = 401 - 10.500,00
612 - 8.467,75
4426 - 2.032,25
d. % = 404 - 13.020
167 - 10.500
4426 - 2.520
e. % = 401 - 13.020
612 - 10.500
4426 - 2.520
167. Conform contractului la data de 01.01.N o societate preia în concesiune clădirea unui magazin
pe o perioadă de 20 de ani. Valoarea totală a concesiunii / cladirii magazinului este de 420.000
lei, pentru care achită o redeventă semestrială de 10.500 lei si cu TVA 24%, în contul
proprietarului până la data de 15 ale primei luni din semestrul următor.
Cum se inregistreaza in contabilitatea utilizatorului factura privind redeventa semestriala
?
a. % = 401 - 13.020
167 - 10.500
4426 - 2.520
b. % = 404 - 13.020
167 - 10.500
4426 - 2.520
c. % = 404 - 13.020
612 - 10.500
4426 - 2.520
d. % = 401 - 13.020
612 - 10.500
4426 - 2.520
e. % = 401 - 10.500,00
167 - 8.467,75
4426 - 2.032,25
168. La data de 25.08.N, o societate achizitionează într-o zonă comercială si de agrement de la
marginea orasului o amenajare de teren pe marginea lacului, care avea destinatia de strand, în
vederea construirii unui complex turistic. Valoarea de achizitie, plătita prin bancă pentru
amenajarea de teren, a fost de 2.319.296 lei, cu TVA 24% inclusa, iar valoarea activelor nete
preluate (5.000 mp platformă betonată cu iesire la lac, alimentare cu apă si energie electrică) a
fost de 1.400.000 lei. Cum se inregistreaza in contabilitate activele achizitionate, la valoarea
platita prin banca?
a. % = 401 - 2.319.296
2112 - 1.400.000
2071 - 470.400
4426 448.896
b. % = 404 - 2.319.296
212 - 1.400.000
2071 - 470.400
4426 448.896
c. % = 404 - 2.319.296
2111 - 1.400.000
2071 - 470.400
4426 448.896
d. % = 404 - 2.319.296
2112 - 1.400.000
2071 - 470.400
4426 448.896
e. % = 404 - 2.319.296
2112 - 1.870.400
4426 448.896
169. Un producător de televizoare oferă garantie la momentul vânzării bunurilor. Conform
termenilor contractului de vânzare, producătorul se obligă să remedieze defectele care apar
într-o perioadă de 12 luni de la data bilantului. Se estimeaza ca dacă vor fi doar defecte minore,
costurile totale cu reparatiile vor fi de 4.000 lei, iar dacă vor fi defecte majore cuantumul
acestora se va ridica la suma de 40.000 lei. Pe baza informatiilor din anii precedenti,
întreprinderea estimează că în anul N, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor
avea defecte minore si 15% defecte majore. În anul N+1a expirat perioada de garantie a
produselor vândute in anul N si nu s-au produs defectiuni, care să impună remedieri.
Care sunt înregistrările contabile aferente anului N+1?
a. 1512 = 7812 - 6.400
b. 6812 = 1512 - 6.000
c. 1512 = 7812 - 6.000
d. 6812 = 1512 - 6.000
1512 = 7812 - 400
e. 1512 = 7588 - 6.400
170. In luna mai anul N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei, cu TVA de
24%. In luna urmatoare se primeste factura, cu o valoare finala a marfurilor de 12.000 lei si
TVA 24%.
Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii:
a. % = 401 - 15.280
371 - 12.400
408 - 2.880
4426 = 4428 - 2.880
b. % = 401 - 14.880
371 - 12.000
4426 - 2.880
4426 2.400
c. % = 401 - 14.800
408 - 12.000
4426 - 2.880
408 2.400
d. 408 = 401 - 12.400
4426 = 4428 - 2.400
% = 401 - 2.480
371 - 2.000
4426 - 480
e. 4426 = 4428 - 2.480
408 = 401 - 14.880
171. In luna aprilie anul N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei, cu TVA
24%. In luna urmatoare se primeste factura, cu o valoare finala a marfurilor de 8.000 lei si TVA
24%.
Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii:
a. 408 = 401 - 9.920
4426 = 4428 - 1.920
408 = % - 2.480
371 - 2.000
4428 - 480
b. 4426 = 4428 - 2.400
408 = 401 - 12.400
c. % = 401 - 9.920
408 - 8.000
4426 - 1.920
408 = 4428 2.400
d. 401 = % - 2.480
371 - 2.000
408 - 480
4426 = 4428 - 1.920
e. 408 = % - 2.480
371 - 2.000
4428 - 480
4426 = 4428 - 1.920
172. SC PETCOM SA a încheiat un contract pe 10 ani cu SC OIL TERMINAL SA pentru colectarea
si reciclarea reziduurilor petroliere. În acest sens, a achizitionat un utilaj tehnologic de reciclare,
in valoare de 700.000 lei la cost de achizitie, pe care l-a amplasat în incinta SC OIL TERMINAL
SA, cu conditia ca la finalizarea contractului să mute echipamentul si să reconstituie stratul de
sol afectat. SC PETCOM SA a estimat suma de 250.400 lei pentru efectuarea lucrărilor de
demontare si mutare a utilajului si pentru refacerea solului, la data expirării contractului.
La ce valoare si cum se inregistreaza in contabilitate utilajul tehnologic, avand in vedere
situatia prezentata?
a. 2131 = % - 950.400
401 - 700.000
1513 - 250.400
b. % = 404 - 950.400
2131 - 700.000
1513 - 250.400
c. % = 401 - 950.400
2131 - 700.000
1513 - 250.400
d. 2131 = % - 950.400
404 - 700.000
1513 - 250.400
e. % = 404 - 950.400
2131 - 700.000
628 - 250.400
173. SC ALPHA SA a participat la capitalul social al societătii BETA, nou înfiintate, cu un
echipament tehnologic la valoarea de înregistrare de 180.000 lei, amortizat 20%. Valoarea de
aport în natură a echipamentului, a fost determinată de un evaluator autorizat la suma de
170.000 lei, în schimbul căruia societatea ALPHA a primit un pachet de actiuni, care
reprezintă 22% din capitalul social al societătii BETA.
Cum se inregistreaza in contabilitatea SC ALPHA SA titlurile de participate primite?
a. % = 2131 - 180.000
2813 - 36.000
261 - 144.000
261 = 1068 - 26.000
b. % = 2133 - 180.000
2813 - 36.000
261 - 144.000
261 = 1068 - 26.000
c. % = 2131 - 180.000
2813 - 36.000
263 - 144.000
263 = 1061 - 26.000
d. % = 2131 - 170.000
2813 - 34.000
263 - 146.000
e. % = 2131 - 180.000
2813 - 36.000
263 - 144.000
263 = 1068 - 26.000
174. O societate comercială achizitionează cu plata prin banca 4.000 actiuni, emise de o altă societate
cotată la bursă, la pretul de cumpărare de 10 lei/actiune, în vederea obtinerii unor câstiguri
speculative. Cumpărătorul datorează societătii de intermediere un comision de 3%. Cum se
înregistrează corect aceasta achizitie de actiuni ?
a. 5121 = % - 41.200
5081 - 40.000
7642 - 1.200
b. 5121 = % - 41.200
472 - 40.000
706 - 1.200
c. 462 = 5121 - 1.200
d. 472 = 706 - 40.000
e. 5081 = % - 41.200
5121 - 40.000
462 - 1.200
175. O societate neplatitoare de TVA, încasează prin banca suma de 80.000 lei, ce reprezintă chiria
de la un partener de afaceri, pentru 10 luni ale exercitiului financiar următor, ca urmare a
închirierii unui spatiu.
Cum se inregistreaza corect suma incasata ?
a. 472 = 706 - 80.000
b. 472 = 5121 - 80.000
c. 5121 = 706 - 80.000
d. 5121 = 472 - 80.000
e. 471 = 706 - 80.000
176. O societate comercială plateste in numerar la finele exercitiului financiar N un abonament la
monitorul oficial pentru anul următor. Valoarea abonamentului platit este de 1.200 lei.
Care este inregistrarea contabilă corecta privind plata abonamentului (fără TVA) ?
a. 626 = 5311 - 1.200
b. 6581 = 5311 - 1.200
c. 471 = 626 - 1.200
d. 626 = 471 - 1.200
e. 471 = 5311 - 1.200
177. O societate detine un stoc initial de produse finite de 3.000 lei la cost de productie. Operatiunile
efectuate în cursul lunii au fost: produse obtinute la cost de productie, in valoare de 6.000 lei;
produse vândute, dar nefacturate de l.000 lei si TVA 24%; stoc final de produse finite de 2.000
lei, la cost de productie
Care sunt înregistrările contabile legate de operatiunile privind produsele finite, în conditiile
utilizării metodei inventarului permanent ?
a. 345 = 711 - 6.000
418 = % - 1.240
701 - 1.000
4428 - 240
711 = 345 - 7.000
b. 345 = 711 - 6.000
418 = % - 1.240
701 - 1.000
4428 - 240
711 = 345 - 2.000
c. 345 = 711 - 6.000
411 % - 1.240
701 - 1.000
4427 - 240
711 = 345 - 7.000
d. 711 = 345 - 3.000
345 = 711 - 6.000
418 = % - 1.240
701 - 1.000
4428 - 240
e. 345 = 711 - 6.000
418 = % - 1.240
701 - 1.000
4428 - 240
178. În luna „X” se livrează produse finite fără factură, in valoare de 10.000 lei, la pret de vânzare si
cu TVA 24 %, potrivit datelor consemnate in avizul de insotire a marfii. În luna „X+1” se emite
factura cu valoarea de 8.000 lei, la pretul de vanzare final si cu TVA 24%.
Ce înregistrare se efectuează la data emiterii facturii?
a. 4428 = 4427 - 1.920
4111 = 418 - 9.920
% = 418 - 2.480
701 - 2.000
4428 - 480
b. 4428 = 4427 - 480
4111 = % - 2.480
418 - 480
701 - 2.000
c. 4428 = 4427 - 1.920
% = 418 - 2.480
701 - 2.000
4428 - 480
d. 4428 = 4427 - 1.920
4111 = 418 - 9.920
e. 4111 = 418 - 9.920
% = 418 - 2.480
701 - 2.000
4428 - 480
179. Din contul de profit si pierdere si din contabilitatea curenta cunoastem următoarele informatii:
vânzări de mărfuri 20.000 lei; costul de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; productia
imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei; subventii de exploatare 6.000
lei; subventii pentru investitii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei;
amortizări si ajustări pentru depreciere 15.000 lei; venituri din amortizări, provizioane si
ajustări pentru depreciere 12.000 lei; amenzi datorate autoritătilor române 870 lei; amenzi
plătite autoritatilor 600 lei; dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende plătite 2.500 lei.
Cota de impozit pe profit pe profit este de 16%. Care este impozitul pe profit datorat bugetului
de stat ?
a. 6.672,00 lei
b. 6.260,80 lei
c. 6.532,80 lei
d. 6.480,00 lei
e. 6.288,80 lei
180. Se cunosc următoarele date privind situatia creantelor clienti, considerate incerte la inventarul
exercitiului N, astfel: clientul A: creanta - 100.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B:
creanta - l.000.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanta - 800.000 lei, grad de
recuperare 60 %; clientul D: creanta - 300.000 lei, grad de recuperare 80 %.
Cunoscând ponderea aferentă ajustărilor pentru deprecierea creantelor clienti, care este
valoarea de constituire a acestora la finalul exercitiului N?
Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D
a. 75.000 lei 400.000 lei 480.000 lei 240.000 lei
b. 89.250 lei 407.600 lei 571.200 lei 285.600 lei
c. 14.250 lei 76.000 lei 91.200 lei 102.600 lei
d. 25.000 lei 600.000 lei 320.000 lei 60.000 lei
e. 50.000 lei 1.200.000 lei 640.000 lei 120.000 lei
181. La inventarul de închidere a exercitiului N, s-a constatat un client B cu o creantă incertă, în
valoare de 7.440 lei, inclusiv TVA 24%, cu un grad de recuperare de 60%. În cursul
exercitiului N+1 clientul B a făcut o plată în contul datoriei sale in suma de 4.340 lei. Restul
creantei neachitate, a fost considerata irecuperabila, deoarece la sfsrsitul anului N+1 tribunalul
a emis hotararea de faliment a societatii B.
Care sunt inregistrările efectuate in anul N+1 ?
a. 5121 = 4118 - 4.165
491 = 7814 - 3.600
% = % - 3.100
654 - 2.500
4424 - 600
b. 5121 = 4118 - 4.340
491 = 7814 - 2.976
% = 4118 - 3.100
654 - 2.500
4427 - 600
c. 5121 = % - 4.340
4118 - 3.500
4472 - 840
491 = 7814 - 2.400
654 = 4118 - 3.100
d. 5121 = 4118 - 4.340
491 = 7814 - 4.340
% = 4118 - 3.100
654 - 2.500
4427 - 600
e. % = 4118 - 4.340
5121 - 3.500
4427 - 840
491 = 7814 - 3.500
6814 = 419 - 3.100
-
182. Dispuneti de următoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe profit calculat si
înregistrat la 30.11.N – 800 lei, din care plătit 500 lei; veniturile aferente exercitiului N – 28.000
lei, din care dividende încasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 6.000 lei, din care
cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi plătite autoritătilor române 1.100 lei. Cota
de impozit pe profit este de 16%.
Care este suma impozitului pe profit datorat si de plătit bugetului de stat pentru exercitiul N?
Impozit datorat Impozit de platit
a. 3.568 lei 3.568 lei
b. 3.568 lei 2.768 lei
c. 3.520 lei 3.020 lei
d. 3.520 lei 3.068 lei
e. 3.568 lei 3.068 lei
183. Se cunosc următoarele date privind materiile prime: stoc initial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrări
1.000 buc a 0.80 lei/buc; iesiri 2.200 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului final,
determinate după metoda costului mediu ponderat (CMP) si dupa metoda ultimului intrat
primului iesit (LIFO)? CMP LIFO
a. 1.320/480 1.160/640
b. 1.320/480 1.400/400
c. 1.100/700 1.160/640
d. 1.320/640 1.400/400
e. 1.400/400 1.320/480
184. La SC ABC SA cunoastem următoarele date privind materiile prime: stoc initial 2.000 buc a 0.5
lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; iesiri 1.900 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului
final, determinate după metodele: primul intrat-primul iesit (FIFO) si ultimul intrat primul iesit
(LIFO)? FIFO LIFO
a. 950/700 1.250/550
b. 1.250/550 950/850
c. 1.900/1.100 1.100/1.900
d. 1.140/660 1.250/850
e. 950/850 1.250/550
185. La SC MEN SA se înregistrează in cursul lunii obtinerea a 2.500 bucati produse finite la cost
prestabilit (antecalculat) de 10 lei/buc. Costul de productie efectiv la sfârsitul lunii a fost de 12
lei/buc., pentru cele 2.500 bucăti produse finite obtinute. În conditiile utilizarii metodei
inventarului permanent, care sunt formulele contabile privind înregistrarea produselor finite
obtinute in luna ?
a. 345 = 711 - 25.000
b. 345 = 711 - 30.000
c. 348 = 345 - 5.000
d. 345 = 711 - 25.000
348 = 711 - 5.000
e. 345 = 711 - 30.000
348 = 711 - 5.000
186. SC BETA SA prezintă următoarea situatie privind creantele comerciale aflate în litigiu/incerte:
sold cont 4118 = 992.000 lei; sold cont 491 = 500.000 lei.
În urma hotărârii judecătoresti, ramasa definitivă si irevocabilă, se încasează 60% din valoarea
creantei, iar restul sumei neincasate se trece pe cheltuieli.
Care sunt înregistrările contabile care se efectuiaza la data incasarii partiale si a scaderii din
evidenta a creantei incerte?
a. 5121 = 4118 - 595.200
654 = 4118 - 396.800
b. 5121 = 4118 - 595.200
654 = 4118 - 320.000
491 = 7814 - 300.000
c. 5121 = 4118 - 595.200
654 = 4118 - 396.800
491 = 7814 - 500.000
d. 5121 = 4118 - 595.200
4428 = 4427 - 192.000
654 = 4118 - 396.800
491 = 7814 - 500.000
e. 5121 = 4118 - 992.000
491 = 7814 - 500.000
187. In urma unui contract încheiat cu o bancă, SC ALPHA SA primeste un credit bancar pe termen
scurt, în sumă de 10.000 lei, pentru o perioada 6 luni si cu o rata a dobânzi de 10%
Ce înregistrari se efectueaza pentru primirea creditului si reflectarea dobânzii aferente?
a. 5121 = 162 - 10.000
666 = 1682 - 500
b. 5121 = 5191 - 10.000
666 = 5198 - 1.000
c. 5121 = 5191 - 10.000
666 = 5198 - 500
d. 5121 = 462 - 10.000
666 = 5198 - 500
e. 5121 = 167 - 10.000
666 = 1687 - 500
188. Din evidentele SC GAMA SA se cunosc următoarele elemente: cumpărări de stocuri 1.000 lei,
consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 25.000 lei; servicii primite
de la terti, dar nefacturate in valoare de 1.000 lei; amortizări 1.600 lei; stocuri initiale de produse
finite la cost de productie 100 lei; produse finite obtinute la cost de productie 5.300 lei; produse
finite vândute la pret de vânzare 6.000 lei; produse finite încasate la pret de vânzare 6.500 lei;
produse finite vândute la pret de vânzare, dar nefacturate 400 lei si stocuri de produse finite
nevândute la cost de productie 800 lei.
Să se determine mărimea profitului contabil, stiind că pentru evidenta stocurilor se utlizeaza
metoda inventarul permanent.
a. 1.800 lei
b. 1.600 lei
c. 1.700 lei
d. 6.200 lei
e. 600 lei
189. SC ALMET SA vinde mărfuri la pret de vânzare cu amănuntul. Situatia în cursul lunii iunie se
prezintă astfel: stoc de marfă la 01.06.N, in valoare de 992.000 lei, evaluat la pret de vânzare,
inclusiv TVA 24%; cumpărări de mărfuri pe data de 15.06.N, in valoare de 5.000.0000 lei, la cost
de achizitie si cu TVA 24%; vânzări de mărfuri în cursul lunii in valoare de 3.472.000 lei la pret
de vânzare, inclusiv TVA 24%. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%. Sa se
determine costul de achizitie al mărfurilor vândute în cursul lunii iunie si soldul final al contului
371. Costul marfurilor vandute Soldul final al contului 371
a. 3.472.000 lei 9.672.000 lei
b. 800.000 lei 6.200.000 lei
c. 2.000.000 lei 9.672.000 lei
d. 2.000.000 lei 6.200.000 lei
e. 2.800.000 lei 992.000 lei
190. Inainte de termenul scadent, SC RECSAL SA a răscumpărat prin virament bancar de la bursa
8.000 obligatiuni proprii, la pretul de 200 lei/buc, in conditiile in care pretul de rambursare a
fost de 210 lei/buc.
Cum se înregistrează răscumpărarea si anularea obligatiunilor ?
a. 505 = 5121 - 1.600.000
161 = % - 1.680.000
505 - 1.600.000
768 - 80.000
b. 505 = 5121 - 1.680.000
% = 505 - 1.680.000
161 - 1.600.000
664 - 80.000
c. 161 = % - 1.680.000
505 - 1.600.000
764 - 80.000
d. 505 = 5121 - 1.680.000
161 = 505 - 1.680.000
e. 161 = 5121 - 1.680.000
191. O societate comercială a înregistrat 100 buc ambalaje refolosibile, la pretul de 200 lei/buc,
facturate de furnizor cu TVA de 24%. Din ambalajele primite, a restituit 90 buc, iar 10 buc le-a
retinut pentru nevoi proprii, comunicând această situatie furnizorului.
Care sunt înregistrările contabile efectuate de client ?
a. % = 401 - 24.800
409 - 20.000
4426 - 4.800
401 = % - 22.320
409 - 18.000
4426 - 4.320
381 = 409 - 2.000
b. % = 401 - 2.480
381 - 2.000
4426 - 480
c. % = 409 - 2.480
381 - 2.000
4426 - 480
d. 409 = 401 - 20.000
401 = 409 - 20.000
% 401 - 2.480
381 - 2.000
4426 - 480
e. 419 = 401 - 20.000
401 = 419 - 18.000
% = 401 - 2.480
381 2.000
4426 480
192. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală la pretul de vânzare, fără TVA, de 5.000 lei.
Valoarea de intrare a imobilizarii a fost de 1.800 lei, cu o amortizarea cumulata la data vanzarii
de 1.000 lei si o ajustare pentru depreciere, constituita in exercitiul anterior, de 100 lei. La
nivelul contului de profit si pierdere va consemna:
a. rezultat extraordinar pozitiv de 4.600 lei
b. rezultatul net al exercitiului după impozitare de 4.200 lei
c. rezultatul din exploatare pozitiv de 4.300 lei
d. rezultatul financiar de 100 lei
e. rezultatul curent de 4.100 lei
193. Dispuneti de următoarele date, privind stocurile de materii prime in exercitiul N: valoarea la
pret de cumpărare, la intrarea in gestiune - 9.000 lei; cheltuielile de achizitie accesorii (
transport, manipulare, depozitare etc.) - 2.000 lei; ajustări pentru depreciere, contabilizate la
închiderea exercitiului N - 1.000 lei. La inventarierea de la sfârsitul exercitiului N+ 1, valoarea
de inventar a acestor stocuri de materii prime a fost de 9.000 lei.
Cum si cu ce sumă vor fi influentate in exercitul N+1 ajustările pentru deprecierea materiilor
prime, inregistrate in exercitul N ?
a. cresterea ajustărilor cu 2.000 lei
b. scăderea ajustărilor cu 1.000 lei
c. cresterea ajustărilor cu 1.000 lei
d. scăderea ajustărilor cu 2.000 lei
e. valoarea ajustărilor nu se modifică
194. O societate comerciala a realizat venituri de 10.000 lei cu cheltuieli aferente de 5.000 lei, dintre
care, cheltuielile cu impozitul pe profit au fost în suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende au
fost de 2.000 lei, iar capitalul social subscris varsat de 500 lei.
Care este cuantumul impozitului pe profit, in conditiile constituirii rezervei legale stiind că, cota
de impozit pe profit este de 16%, iar rezerva legală se constituie in procent de pana la 5% din
profitul contabil, dar nu mai mult de 20% din capitalul social.
a. 246,00 lei
b. 426,80 lei
c. 624,00 lei
d. 800,00 lei
e. 608,00 lei
195. In capitalul social al unei societati comerciale se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele
modificari:
subscrierea unei instalatii tehnologice, evaluate la 75.000 lei, ca aport in natura, pentru care se
emit 15.000 de actiuni noi, la valoarea unitara de 5 lei;
punerea la dispozitia societatii a aportului in natura, subscris anterior;
majorarea capitalului social cu 10.000 lei, prin incorporarea altor rezerve, pentru care s-au emis
2.000 de actiuni noi, la valoarea unitara de 5 lei;
diminuarea capitalului social, prin acoperirea unei pierderi de 3.500 lei, care provine din
exercitiul N-2.
Cum se inregistreaza corect in contabilitate aceste operatii?
a. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:
456 = 1011 - 75.000
- realizarea aportului:
2131 = 456 - 75.000
si transferul capitalului:
1011 = 1012 - 75.000
-incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:
1068 = 1012 - 10.000
b. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:
456 = 1011 - 75.000
- realizarea aportului:
2131 = 456 - 75.000
si transferul capitalului:
1011 = 1012 - 75.000
- incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:
1068 = 1011 - 10.000
- diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total
capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:
1011 = 117 - 3.500
c. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:
456 = 1011 - 75.000
- realizarea aportului:
2131 = 456 - 75.000
si transferul capitalului:
1011 = 1012 - 75.000
- incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:
1068 = 1012 - 10.000
- diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total
capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:
1011 = 117 - 4.000
d. - subscrierea aportului in natura / actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:
456 = 1011 - 75.000
- varsarea aportului in natura:
2131 = 456 - 75.000
- transferul capitalului de la categoria subscris nevarsat la categoria subscris varsat :
1011 = 1012 - 75.000
- incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:
1068 = 1012 - 10.000
- diminuarea capitalului social, prin acoperirea pierderii din exercitiul N-2 de 3.500 lei:
1012 = 117 - 3.500
e. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:
456 = 1012 - 75.000
- realizarea aportului:
1011 = 1012 - 75.000
- incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:
1068 = 1012 - 10.000
- diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total
capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:
1012 = 117 - 3.500
196. O societate a cumpărat de pe piata titlurilor de valoare 2.000 obligatiuni la un pret de 5,50
lei/obligatiune. Ulterior, vinde 1.100 obligatiuni cu 6,00 lei/obligatiune si 900 obligatiuni cu 4,90
lei/obligatiune, pe care le încasează în numerar.
Cum se inregistreaza in contabilitate tranzactiile de vanzare?
a. 5311 = % - 6.600
506 - 6.050
768 - 550
% = 506 - 4.950
5311 4.410
668 540
b. 5311 = % - 6.600
505 - 6.050
7642 - 550
% = 505 - 4.950
5311 - 4.410
6642 - 540
c. 5311 = % - 6.600
506 - 6.050
7642 - 550
% = 506 - 4.950
5311 4.410
6642 540
d. 5311 = % - 6.600
508 - 6.050
7642 - 550
% = 508 - 4.950
5311 4.410
6642 540
e. 5311 = % - 6.600
506 - 6.050
766 - 550
% = 506 - 4.950
5311 4.410
666 540
197. SC ALPROF SA a constituit la data de 01.11.2007 un depozit pe 6 luni, în sumă de 50.000 euro,
cu o dobândă de 6,5% pe an, fără comisioane de administrare. Cursul valutar a fost de: 3,75
lei/euro la data constituirii depozitului; de 3,61 lei/euro la 31.12.2007 si de 3.68 lei/euro la
lichidarea depozitului din data de 30.04.2008.
Care este formula contabila corecta de inregistrare a lichidarii depozitului?
a. 5124 = % - 184.000
508 - 180.500
768 - 3.500
b. % = 508 - 187.500
5124 - 184.000
665 - 3.500
c. 5124 = % - 184.000
508 - 180.500
765 - 3.500
d. % = 508 - 187.500
5124 - 180.500
665 - 7.000
e. 5124 = % - 184.000
508 - 180.500
766 - 3.500