Constructii Din Zidarie Si Beton Rodica Crisan

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 4 3/14/2007

1

11

PROIECTAREA PRELIMINAR Ă A PLANŞEELOR LA CONSTRUCłII DIN

ZIDĂRIE PORTANTĂ

2

3. PROIECTAREA PRELIMINAR Ă A PLANŞEELOR

De regul ă, se proiecteaz ă ca diafragme rigide în planul lor care să asigure conlucrarea elementelor verticale pentru preluarea for Ńelor orizontale.

Utilizarea plan şeelor cu rigiditate nesemnificativ ă în plan orizontal(planşeele din lemn) este permis ă (CR6-2006) numai în condi Ńii speciale(P100-1/2006)

Rigiditatea plan şeelor în planul lor depinde de:

- Alcătuirea constructivă

- Dimensiunile şi pozi Ńiile golurilor mari

FaŃa superioar ă a planşeelor va avea, de regul ă, aceeaşi cot ă de nivel pe toată suprafa Ńa construc Ńiei. In mod excep Ńional, se accept ă decalări ale feŃei superioare a plan şeului mai mici decât în ălŃimea curent ă a centurilor (15÷÷÷÷20 cm).

3

PLANŞEE DE B.A. MONOLIT

Grosimea minim ă a plăcii de b.a. – 13 cm


min.13 cm

hplacă = p (cm)

180(cm)

4


GOLURI ÎN PLANŞEE DE BETON ARMAT

De evitat pozi Ńionarea golurilor la col Ńurile plan şeelor, adiacente fa Ńadelor şi/sau al ăturarea mai multor goluri.

DA!

NU!

5


CONSOLE DIN PLACA DE B.A.

Consolele exterioare - balcoane, copertine - vor fi ampla sate la nivelul

planşeului curent; se accept ă o denivelare <15 ÷÷÷÷20 cm , cu asigurarea

continuit ăŃii structurale.

Se accept ă console de b.a. în pozi Ńii intermediare, încastrate în zid ărie, cu

respectarea urm ătoarelor condi Ńii:

- deschiderea consolei Lc ≤≤≤≤ 3t, unde t = grosimea peretelui; (în caz

contrar se introduc elemente de b.a. în perete)

- accesul oamenilor pe consol ă este ocazional (pentru între Ńinere);

- rezemarea consolei se face pe toat ă lăŃimea.

6

PLANŞEE DIN LEMN


1 – Grindă; 2 – Grindă de margine; 3 – Grindă de podest; 4 – Grindă-jug; 5 – Co ş; 6 – Perete neportant; 7 – Grinda ranforsată sub perete;

8 – Perete portant


2

7

PLANŞEE DIN LEMN


Rezolvarea golurilor în plan şeu

Cu grinzi-jug Suprimarea pardoselii între dou ă grinzi

Suprimarea local ă a pardoselii în zona consolei

8

PLANŞEE DIN LEMN


Imbin ări de continuitate la grinzi de lemn

a) Grinzi decalate, bulonate; b) Grinzi în continua re tăiate drept, cu scoab ă; perete (grind ă) de rezemare min.20 cm lăŃime; c) Grinzi în continuare t ăiate oblic, cu scoab ă; d) Grinzi decalate, cu scoab ă; perete

(grind ă) de rezemare min.10 cm lăŃime; e) Imbinare cu chertare “fulgerul lui Jupiter” simplă şi bulonare; f) Scoabă: 20 – 30 cm lungime, 6 – 7 cm adâncime.

9

PLANŞEE DIN LEMN


Rezemarea grinzilor de lemn pe zid ăriea) Incastrare în zid ărie; b) Decro ş în zid; lungime de rezemare cca 15 cm; eventual pe t ălpi de lemn; c)

Consol ă din zid ărie; d) Consol ă din piatr ă; e) Grind ă în lungul zidului sau longrin ă de rezemare. 10

PLANŞEE DIN LEMN


Rezemarea grinzilor secundarea) Cu cep şi scobitur ă; b) Cu chertare la jum ătate-lemn; c) Cu sabot metalic; d) Cu pies ă metalic ă

ascuns ă; e) Pe longrin ă fixat ă cu cuie de grinda principal ă; f) Cu şurub de strângere.

11

PLANŞEE DIN LEMN

Ancorarea grinzilor de plan şeu la pere Ńi din zid ărie


12Ancorarea grinzilor de plan şeu la pere Ńi din zid ărie

PLANŞEE DIN LEMN



3

13

RIGIDIZAREA PLAN ŞEELOR DIN LEMN


Rigidizarea plan şeului în panul s ău cu scânduri în dou ă straturi, dispuse pe direc Ńii rotite la 90 0 şi fixate cu cuie 14

PLANŞEE DIN LEMN


Exemple de plan şee cu performan Ńe de izolare acustic ă ameliorate

1 – Grindă lemn; 2 – Şapă ciment; 3 – IzolaŃie (material elastic cu densitate mare); 4 – Plăci din derivate de lemn; 5 – Gol; 6 – IzolaŃie acustică; 7 – Plăci beton; 8 – Scânduri sau plăci gips-carton; 9 – Şipci

a) Cu plafon suspendat (45 dB); b) Cu pardoseal ă flotant ă (45 dB); c) Cu plafon suspendat (45 dB); d) Cu pardoseal ă flotant ă pe pl ăci de beton (50 dB); e) Cu pardoseal ă flotant ă şi

plafon suspendat (50 dB); f) Cu şapă ciment şi plafon între grinzi (50 dB).

15

PLANŞEE DIN LEMN


1 – Grindă lemn; 2 – Şapă ciment; 3 – IzolaŃie (material elastic cu densitate mare); 4 – Plăci din derivate de lemn; 5 – Gol; 6 – IzolaŃie acustică; 7 – Plăci beton; 8 – Scânduri sau plăci gips-carton; 9 – Şipci

Exemple de plan şee cu performan Ńe de izolare acustic ă ameliorate

g) Cu şapă ciment şi plafon suspendat (50 dB); h) Cu şapă ciment şi plafon suspendat (50 dB); i) Cu dale de beton şi plafon între grinzi (50 dB); j) Cu dale de beton şi plafon suspendat (55 dB); k) Cu dale de beton şi plafon suspendat (55 dB); l) Alc ătuire istoric ă, cu moloz (55 dB).

1616

PROIECTAREA PRELIMINAR Ă A INFRASTRUCTURII LA CONSTRUCłII

DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

17

4. PROIECTAREA PRELIMINAR Ă A INFRASTRUCTURII

�� La clădirile FĂRĂ SUBSOL infrastructura este constituit ă din:

– funda Ńii

– socluri

– placa suport a pardoselii parterului

�� La clădirile CU SUBSOL infrastructura este constituit ă din:

– funda Ńii

– pereŃi de subsol

– placa suport a pardoselii subsolului

– planşeul peste subsol

18

FUNDAłII LA PEREłI STRUCTURALI


� PereŃii structurali au FUNDA łII CONTINUI (urmeaz ă traseul zidurilor portante).


4

19


Func Ńie de înc ărcări, natura terenului şi adâncimea cotei de fundare

funda Ńiile pot fi realizate într-una din următoarele variante constructive:

A. blocuri din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;

B. blocuri de beton simplu + cuzine Ńi din beton armat;

C. tălpi din beton armat.


20

Funda Ńii continue rigide şi elasticea) Zidărie de c ărămidă sau piatr ă; b) beton simplu: b1 – bloc, b2 – în trepte; c) cuzi net de beton armat +

bloc de beton simplu; d) – e) Funda Ńii în zone cu seismicitate ridicat ă


B≤1m

21

DIMENSIONAREA FUNDAłIILOR

LăŃimea funda Ńiilor (B)


ARIA FUNDAłIEI = INCĂRCAREA

PRESIUNEA ADMISIBILĂ A TERENULUI

(G)

(pa)(Af)� (B) LĂłIMEA BENZII

Alte condiŃii care determină lăŃimea tălpii de fundare:

- LăŃimea peretelui �B ≥ b+10...20 cm

La fundaŃiile pereŃilor de subsol - atenŃie la rezemarea zidului de protecŃie a h.i.!

- LăŃimea minimă constructivă (săpătură posibil de executat):

30 cm (≤ 40 cm adâncime) ... 50 cm (>1.20 m adâncime)

LăŃimea B = modul de 5 cm!

b

22

DIMENSIONAREA FUNDAłIILOR

Adâncimea funda Ńiilor (H)


Este determinată de:

- Adâncimea terenului bun de fundare � 20 cm SUB cotă

- Adâncimea de îngheŃ / numai la pereŃii EXTERIORI! 70 cm...1.15 m de la cota terenului decapat, funcŃie de zona climatică (pt. Bucureşti 90 cm) � 20 cm SUB cotă

- CondiŃia de unghi (α) de transmitere a eforturilor în blocuri de BETON SIMPLU (funcŃie de marca betonului).

- RelaŃia cu fundaŃiile învecinate paralele �

- Adâncimea minimă constructivă:

80...90 cm la pereŃi exteriori 40...50 cm la pereŃi interiori

Adâncimea H = modul de 10 cm!b

a

a

b≤≤≤≤

2

3

23


Dimensiuni constructive(minime)


� H ≤ 40 cm → B = 30 cm

� 40 cm ≤ H ≤ 80 cm → B = 40 cm

� 80 cm ≤ H ≤ 1.20 m → B = 45 cm

� H > 1.20 m → B = 50 cmB

H

24



Funda Ńii în trepte


5

25



Funda Ńii în trepte

a

b

ab

≤ 23

≥90

cm

≥60

cm

≥40

cm

a ≤

50

(70)

cm

26

FUNDAłII LA PEREłI NESTRUCTURALI

� Pentru pere Ńii nestructurali din subsol, în func Ńie de dimensiunile şi

greutatea lor proprie, se poate alege una din urm ătoarele solu Ńii de

fundare:

– rezemarea pe placa subsolului (dac ă aceast ă are rezisten Ńa şi

rigiditatea necesare pentru a prelua înc ărcările respective);

– îngro şarea local ă a plăcii subsolului (pentru ob Ńinerea rezisten Ńei şi

rigidit ăŃii necesare);

– fundarea direct ă.


27

FUNDAłII LA PEREłI NESTRUCTURALI DIN ZIDĂRIE


Rezemare pe placa de b.a. a subsolului

Rezemare pe îngro şare local ă a plăcii de b.a. a subsolului

Placă b.a.

TermoizolaŃie

Strat rupere capilaritate

Umplutură

28

SOCLURI

� In cazul construc Ńiilor FĂRĂ SUBSOL, soclul şi funda Ńiile vor fi, de regul ă, axate fa Ńă de pere Ńii structurali.

� LăŃimea soclului va fi cel pu Ńin egal ă cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de max.5 cm a fe Ńei exterioare a socluluiîn raport cu planul zid ăriei de la parter.

� Soclul se va executa, de regul ă, din beton armat.

� In cazul în care soclul se execut ă din beton simplu, la nivelul pl ăciiparterului se prevede un sistem de centuri cu contur î nchis. Dac ăînălŃimea soclului, peste nivelul t ălpii de fundare, este ≥ 1.50 m se prevede şi o centur ă la baza soclului.

� Soclurile pere Ńilor de contur se protejeaz ă la exterior cu tencuială hidrofug ă.

� Intre fa Ńa superioar ă a soclului şi zidul din eleva Ńie se prevede un strat de hidroizola Ńie orizontal ă rigid ă


29

SOCLURI


Soclu şi fundaŃii axate faŃă de pereŃii structurali.LăŃimea soclului cel puŃin egală cu grosimea peretelui de la parter(max.5 cm retragere).

Dacă înălŃimea soclului este≥ 1.50 m, se prevede şi o centură la baza soclului.

Dacă soclul este din beton simplu, la nivelul plăcii parteruluise prevăd centuri de b.a.

HidroizolaŃie rigidă

Soclu b.a. Centură b.a. Centură b.a.

Centură b.a.

Soclu beton simplu

Soclu beton simplu

±0.00 ±0.00 ±0.00

≥1.

50 m

CTD

CTD

CTD

30

PEREłI DE SUBSOL

� PereŃii de subsol se dispun de regul ă axat, sub to Ńi pere Ńii structuralidin parter.

� PereŃii de subsol se realizeaz ă, de regul ă, din beton armat.

� Dacă pere Ńii de subsol se execută din beton simplu, se prev ăd dou ăcenturi de b.a., la baza peretelui şi la nivelul plan şeului peste subsol.

� Grosimea pere Ńilor de subsol se stabile şte, prin calcul, func Ńie deîncărcările verticale şi înc ărcărilor din ac Ńiunea seismic ă + împingerilepământului, în cazul pere Ńilor de pe conturul subsolului.

� PereŃii de contur de la subsol vor fi prev ăzuŃi cu hidroizola Ńie vertical ăîmpotriva apelor de infiltra Ńie.

� PereŃii de contur şi cei interiori de la subsol vor fi prev ăzuŃi cu hidroizola Ńie orizontal ă (de regul ă de tip ‘hidroizola Ńie rigid ă’)



6

31

PEREłI DE SUBSOL

In cazul cl ădirilor cu pere Ńi rari (în sistem ‘celular’), se recomand ă

sporirea rigidit ăŃii subsolului prin introducerea unor pere Ńi suplimentari.


32

PLANŞEE DE INFRASTRUCTURĂ

� La clădirile FĂRĂ SUBSOL, placa suport a pardoselii de la parter se execut ă din beton armat (chiar dac ă restul plan şeelor sunt din lemn).Aceast ă plac ă va fi legat ă monolit cu soclul cl ădirii.

� La clădirile CU SUBSOL:– placa plan şeului peste subsol va avea cel pu Ńin aceea şi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane– placa suport a pardoselii subsolului se va executa din b eton armat, legată de tălpile de funda Ńie, dac ă:

− teren de fundare dificil− în zone cu seismicitate mare – ex. Bucure şti (recomandabil) − placa sus Ńine pere Ńi nestructurali


� Plăcile de beton armat pentru pardoseala de la parter (la clădiri f ără subsol) şi pentru pardoseala de la subsol vor fi prev ăzute cu izola Ńie termic ă şi cu un strat de rupere a capilarit ăŃii din pietri ş.

33


PROTECłIA IMPOTRIVA UMIDITĂłII DIN TEREN

Zonă convenŃional uscată

Zonă capilaritate discontinuă

Zonă capilaritate continuă

Zonă apă freatică (presiune hidrostatică)

34


HidroizolaŃie orizontală

±0.00

Strat rupere capilaritatepietriş şi piatră spată 10 -15 cm

TermoizolaŃie polistiren extrudat

Umplutură pământ

– 0.50

Planşeu b.a.



35



±0.00

Strat rupere capilaritatepietriş şi piatră spată 10 -15 cm


Umplutură pământ

– 0.50

Planşeu b.a.



36


Suport pardoseală

TermoizolaŃie

HdroizolaŃie orizontală continuă

Planşeu b.a.

S.R.C. pietriş

±0.00

TermoizolaŃie din material anticapilar

HdroizolaŃie orizontală sub zid în elevaŃie

S.R.C. pietriş10 –15 cm 10 –15 cm



7

37



38


Placă b.a.TermoizolaŃiePietriş 10-15 cm (strat rupere capilaritate)

Placă b.a.peste subsol

Perete subsol din b.a.

Perete protecŃie h.i.

HidroizolaŃie verticală



Beton de egalizare


39


HidroizolaŃie bituminoasă aplicată pe peretele de protecŃie

HidroizolaŃie bituminoasă aplicată pe peretele de închidere a subsolului

Perete protecŃie (I)

HidroizolaŃie verticală (II)

Perete protecŃie (II)

HidroizolaŃie verticală (I)


40



TermoizolaŃie polistiren extrudatpe înălŃimea soclului

ProtecŃie hidroizolaŃie şi termoizolaŃie polistiren extrudatHidroizolaŃie bituminoasă

Umplutură pamânt

Eventual tub dren + material drenant (pietriş şi piatră spartă)

Placă b.a.

TermoizolaŃie (eventual)

Placă b.a.

TermoizolaŃie

S.R.C. pietriş şi piatră spartă

Umplutură pamânt


HidroizolaŃie orizontală (eventual)

+220

+120

±0.00

Subsol încălzit

41



42



TermoizolaŃie polistiren extrudat la soclului

Umplutură pământ

Membrană HDPE

HidroizolaŃie bituminoasă

Material drenant(pietriş+piatră spartă)

Geotextil

Tub dren

TermoizolaŃie

Placă b.a.

Pietriş + piatră spartă

Umplutură pamânt

Membrană polietilenă de înaltă densitate (HDPE)

Subsol neîncălzit

±0.00


8

43



TermoizolaŃie polistiren extrudat la soclului

Umplutură pământ

Membrană HDPE

HidroizolaŃie bituminoasă

Material drenant(pietriş+piatră spartă)

Geotextil

Tub dren

TermoizolaŃie

Placă b.a.

Pietriş + piatră spartă

Umplutură pamânt

±0.00

Subsol neîncălzit

44SCHEMA UNUI SISTEM DE DRENARE CU TUBURI PERIFERICE

TUB DE DREN PERFORAT (CIMENT, PLASTIC)

CAMERĂ DE DECANTARE

Permite decantarea prin gravita Ńie şi controlul vizual al func Ńionării

sistemului de drenare

SCHEMĂ DE DISPUNERE

1. TUB DE DREN

2. PIPĂ DE CURĂłARE (între Ńinere / cur ăŃare cu jet de ap ă sub presiune)

3. CAMERĂ DE DECANTARE



45



PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE (POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline 46



PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE (POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline

47






PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE (POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline


9

49






51PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE

(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE)_Platon



52



PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE (POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE)_Platon

53



PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline 54



PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline

1 – Placă Fondaline; 2 – Geotextil; 3 – Dren; 4 – Bandă acoperire; 5 – Perete subsol

1- Placă Fondaline; 2 – Hidroizola Ńie (eventual); 3 – Bandă acoperire; 4 – Placă rigid ă de acoperire; 5 – Perete subsol


10

55






PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline

57






1- Săpătură; 2 – Hidroizola Ńie; 3 –Termoizola Ńie; 4 – Tub dren + material

drenant; 5 – Protec Ńie

59


Constructii Din Zidarie Si Beton Rodica Crisan

Documents

Transcript of Constructii Din Zidarie Si Beton Rodica Crisan