ob§tie supusd tuturor puterilor care vin din pdmantul pe care traiesc, din :rasa cdreiaapartin, din curentele culturale cdrora au fost supu§i, din amintirea §i trairea intregeizestre culturale pastratd necurmat de-alungul unei nesfar§ite istorii care vine de la ceidintai oameni ai pamantului, pand la noi.

De aceea singurul lucru pe care II putem spune dacd e vorba sa formulam o lege afenomenului romanesc, este ca peste tot, Intalnim o4tea pe temei de traditie difuzd",a§a cum am arAtat.

Aceasta ob§te traie§te pe planul istoric. Soarta ei se petrece in veac. Aci trebue decisa gasim Idmurirea.

Poate mA fac mai lesne inteles dacA aratam de pilda, ca ortodoxismul, atat de anticinrauritor al vietii noastre populare, nu poate fi redus la o matrice stilisticd". Incercareape care o face in aceasta directie d-1 Blaga, cautand sa arate ca. stilul" ortodoxiei seexplica tot prin incomtient, este o incercare temerara care nu poate fi primita. Oricat aipune problema adevarului stilistic", iar nu a celui sinodal", Romanii sunt ortodoc§tpentrucd, istorice§te, la anume an at vietii lor, au dat ascultare chemarii cre§tine a Bi-sericii ortodoxe, iar nu pentrucd matricea for stilisticA" are anume determinante precumorganicul" §i sofianicul".

Soarta aceasta in veac a culturii romane§ti o socotim noi de hotaritoare importanta.Aci va trebui sa ne punem toata puterea de munch', pentruca aci vom putea gasi noi, dacanu o formula" magica §i o cheie de our ", cel putin mai blind intelegere a traditiei ne-contenite, careia noi suntem datori a-i da ascultare §i supunere.

Ca atare, socotim ca trebue sa facem sociologia acestei culturi populare, iar nu rile-tafizica ei, nu pentruca din intamplare suntem sociologi iar nu metafizicieni, ci pentruca toate faptele care se petrec in veac sunt supuse legii veacului, ceea ce inseamnd ca,chiar daca nu am fi sociologi, ar trebui sa ne hotdrim a fi.

H. H. STAHL

CELN IC I I $ I .FALCAREA0 INSTITUTIE MILENARA A AROMANILOR NOMAZI

Primele mentiuni istorice despre Aromani dateazd de pe la sfar§itul secolului al10-lea. Cel mai vechi cronicar bizantin care-i pomene§te este Kedren. Cel dintai docu-ment, cu data oarecum sigurd (anul 980), in care sunt pomeniti Aromanii, este un chrisoval imparatului Vasile II Bulgarochtonul, pastrat de cronicarul bizantin Kekavmenos, incronica lui intitulata Strategicon".

Inca dela aceste prime aparitiuni in istorie, ei se infdti§eazd cu cloud caracteristici,pe care unele grupe le-au pastrat pand In zilele noastre:

1. Sunt aratati ca nomazi Vlahon oditon", vlahi calatori, zice Kedren, vorbinddespre vlahii, care ar fi omorat, pela anul 976 pe David, fratele Iarului Samuel, potriv-nicul lui Vasile II. Mai precis Inca, Ana Comnena, vorbind despre Vlahii, dintre carefatal ei, Alexie Comnen, a inrolat un numar in armatele sale, spune: Cei ce duc o violanomada (nomada vion eilonte) §i care, se numesc in limba comuna. Vlahi (Vlorhous toutousi koini kalein oide dialectos".

2. Ei sunt aratati ca avand conducdtori care se numeau, atunci ca §i astazi,celnici.

18

Aceste doted caracteristici sunt de altfel nedespA.rtite una de alta. Institutia celnica-tului este legatd in chip inseparabil de starea de nomadism. Ea se intalne§te §i persistspand astdzi numai la grupele nomade de aromani. Aromanii sedentari, cei care se ocupdcu negotul, cu me§te§ugurile sau cu agricultura, n'au aveit cum sa pastreze forme atat despecif ice. Ei au trebuit sa se integreze in normele generale de viata socials ale targuluisau tinutului in care locuesc.

Ce an fost, ce sunt celnicii?I. Ce au fost in trecut putem sA ne facem idee numai pe cale de reintregire a ceace

a mai rdmas pand astazi din aceasta institutie §i pe cale de analogie. Cad amanunte Sidate din trecut nu ni s'au pdstrat.

Cuvantul celnic vine dela terminul slay celo= frunte. Ar inseamna deci frunta§. Defapt intelesul cuvantului cuprinde mult mai mult. Kekavmenos ii dd ca echivalent bizan-tin institutia de srateg, strategos"= comandant.9 Aceasta inseamna ca, pe vremealui, in secolul al 11-lea, celnicii aveau Si atributia de comandanti militari. Celnicatul eradeci indentic cu kneziatul romanilor din stanga Dundrii, din vremea de inflorire a acesteiinstitutii, inainte de formarea tarilor romane.

Ambele institutii, atat cneziatul cat Si celnicatul, au suferit cu timpul, transformari.Kneziatul, a trebuit in cele din urma, sa dispard fiind anihilat, peste munti, prin intdrireastapanirii maghiare iar in principate fiind absorbit de puterea covar§itoare a domnitorilor.Celnicatul, datorita formelor mai putin stranse ale carmuirii Si administratiei turce§ti, areu§it sa strabata prin veacuri, pastrandu-se, la unele triburi, pand In zilele noastre.

De abia ultimele a§ezari ce an intervenit in urma inlaturarii stapanirii turce§ti dintinuturile locuite de Aromani, ii vor pune capdt.

WA' cum se infati§a aceasta institutie acum cloud trei decenii cand am cunosct-o noi.

Celnicul este conducatorul unui prup de familii al cdror numar poate varia delacaz la caz, ridicandu-se cam pand la 100. Grupul se nume§te fcilcare".

Ridicarea celnicului in fruntea grupului nu este legata de norme formale. Averea,renumele, prestigiul, sunt factorii determinanti in constituirea autoritatii celnicului asuprafalcdrii".

Samburele falcdrii" Il constituie familia, fratii, verii, rudele, apoi oamenii din ser-viciul celnicului: ciobanii, dela turmele lui §i bacii dela stani; in sfar§it alte familii, caregdsesc cu cale sa se alature grupului initial. Este de observat c.a. la Aromani, in genere,dar mai ales la cei nomazi, simtamantul de familie §i legdturile de rudenie sunt foartedesvoltate. Rudenia alcatuie§te un element de coheziune de o importanta covar§itoare.

De reguld fiul sau un frate al celnicului urmeazd celnicului in conducerea falcdrii",dacd intrune§te elementele necesare care sa -1 impue: Avere, prestigiu renume. Raportulde obedienta nu este intemeeat pe niciun text de lege. Nu exists nimic coercitiv. Auto-toritatea celnicului este un fapt, pe care-I admit ai sai §i de care tin seams §1 autoritatile,fail a fi incadrat in vreo lege sau dispozitie oficiald.

Ddinuirea celnicatului se explicd ; in primul rand, prin utilitatea lui. In al doilea rand,prin stdrile patriarhale din administratia tura, administratie care se bizuea mai mult peoameni decat pe articole §i paragrafe de legi §i regulamente precise.

Care ar fi dar obligatiile celnicului ca conducAtor al falcdrii? Celnicul este deopotrivaun carmuitor al intereselor economice ale grupului, un intelept, un pdrinte gi un ocrotitorputernic al tuturor din falcarea sa, ca gi al fiecdrui In parte.

Celnicul reprezintA,apard Si intervine pentru intreaga nfalcare", in toate intampldrilece se ivesc in relatiile ei cu lumea de afara. El solutioneazd toate problemele grupului in

I) 0. Murnu, Vlahia Mare, pag. 26, in note.

19

legaturd cu fiscul. Pentru membrii grupului perceptorul nu exists. Aranjamentele cu fiscul,dijma pe oi §. a. sunt treaba celnicului.

Toate vitele: oi, cai, catari, etc; din care se compune averea fiecarii familii alcdtui-toare a grupului, sunt socotite, fata de fisc, ca apartinand celnicului. Deci lui are sa i-seadreseze toti aceia care ar avea ceva de pretins in legaturd cu acest avut.

Turmele de oi au nevoie de locuri de pd§une la mare, iarna, la munte, vara. IzIazulpentru pd§unat la mare iarna, ca Si muntele pentru pd§unat, vara, it inchireazd celnicul.

Celnicul are in grija sa conducerea exploatdrii economice a turmelor. De cu iarnase vend o parte din miei. Apoi, indata ce falcarea" §i turmele se ridicd la munte, inprimavard, se apazd stanele, se incepe prelucratul laptelui, desfacerea produselor lui:unt, branza, ca§caval, land. Sarcina de a valorifica, in chipul cel mai avantajos posibil,toate aceste produse revine celnicului. El se tocme§te, el arvune§te, el incaseazd, el faceplatile.

Spre toamna, cand se apropie timpul de orniu", adica sorocul pornirii spre §es,unde grupul urmeazd se erneze, celnicul face socoteala de tot ce s'a incasat, de tot ce s'acheltuit, scotand Si simbria ciobanilor §i bacilor, §i ca§tigul net il imparte fiecdruia, dupenumarul capetelor de vite ce a avut in turma.

In vremurile mai vechi, cand drumurile de fier nu existau, falcare a mai avea, pe langdoi, §i herghelii de cai, pe care ii pd§tea in poenile erboase de pe indltimile muntilor sprea-i vinde in targuri sau a-i intrebuinta in caravane pentru transportul de marfuri.

Caravanele, alcdtuite din zeci §i uneori sute de cai sau caUri, insotite de un intregpersonal pentru incarcat, descarcat, paza pe drumuri §1 de conducAtori pentru cumparatul§i desfacutul marfurilor S. a, strabatea drumul dela mare, unde incarca produse meditera-nene: lamai, portocale, smochine, stafide, mdsline, untdelemnuri, boia de ardei ro§ie, sarede mare §. a. §i mergea spre N. Peninsulei balcanice, pand la Dundre, spre Tara Roma-neasca sau spre Ungaria. De acolo se intorcea cu incarcaturi de alte produse, care aveaucAutare spre Sud. Exploatarea caravanelor era bazata pe acelea§i norme de tovard§ie,inchegata prin autoritatea celnicului, ca §i cea a turmelor.

Fdlcarea" se prezintd deci cu o unitate economics Si sociald desavar§itd.Falcarea este un fel de cooperative ideald, fail statute §i regulamente, Vara registre

complicate de contabilitate dar avand in schimb un substrat de fratie, de solidaritate in,distructibild, izvorand din increderea nelimitata a membrilor grupului in celnicul Tor, dinautoritatea lui morald indiscutabild asupra membrilor grupului.

Dar cu aceasta nu s'a ispravit. Ca ocrotitor al falcdrii rolul celnicului este de a face,prin toate mijloacele ce-i stau la indemana, ca fdlcarea" in intregime O. fiecare membrual ei in parte se se strecoare prin toate greutAtile §i primejdiile ce li se ivesc in cale cuminimum de pagube.

Se intampla ca un membru al fdlcdrii" sa cazd intr'o culpd grave, se comita undelict, o crime. Celnicului ajutat de altfel de solidaritatea neconditionata a oamenilordin fdlcarea lui ii revine sarcina de a pune in mi§care totul spre a-I face scdpat sau,in caz de e prins, a obtine achitarea lui sau macar reducerea pedepsei. Trecerea turme-lor dela munte la mare Si dela mare la munte ridicd, la fel, o sums de probleme.

In drum, turmele trebue sa pa§uneze. Ele trec peste izlazurile unor mo§ii apartinandunor propietari unici sau unor sate. Pretutindeni celnicul trebue sa dispue de legAturi §1prietenii ca se domoleascd nemultumirile ce oamenii sal le-ar provoca. De multe on cio-banii, care nu au altd grije decat paza §i buna stare a oilor, in dorinta de a be vedeasaturate, dd prin semandturi. Se ivesc pagube, urmate de certe, de WAAL uneori omo-ruri. Ciobanii inarmati nu §tiu multe. U§or pun maim pe pistol §1 trag. Ei §titi ca in dosulfor sta celnicul §i fAlcarea intreaga, care nu-i va rasa. De altfel, dacd dispar imediat dininvalma§ealA §i nu sunt prin§i pe loc, in momentul comiterii faptului, greu sa mai deacineva de urma Tor. In orice caz, se ivesc procese, revendicdri §. a. care toate cad in carca

20

- -

celnicului. Caci, dad. un cioban se poate ascunde, celnicul este un personaj care nu poateSi nici nu se gande§te sa faca la fel.

Spre a ie§i din asemenea Incurcaturi, care dealtfel i se IntamplA aproape necontenit,celnicul are nevoie de cunoscuti, de prieteni, de sprijinitori puternici in toate ramurileaparatului de Stat. Un celnic vrednic de acest nume trebue sa aibe intrare la toti dregA-torii mai mari sau mai mici Si la propietarii (beii) cu influenta ai tinutului.

Cu moravurile care stapaneau organele aparatului de Stat §1 patura din care se re-crutau elementele functionare§ti sub Turci acest postulat nu era grew de atins.

Clasa stapanitoare din Turcia era alcatuita din elemente slave Si albaneze trecutela mahomedanizm mai mult decat de elemente cu adevarat turce§ti. Balcanice prin pro-venienta lor, aceste elemente erau strabatute de datini comune tuturor popoarelor bal-canice.

Astfel, pentru un albanez, musulman, prietenul mo§tenit. dela parinti era cevasfant. Omului a carui masa ai Imparta§it-o, in a carui casa ai fost gazduit sau care te-aadapostit vreodata, ii erai dator intotdeauna recuno§tinta Si atentie deosebita.

Era destul sä aminte§ti unui capitan de jandarmi, unui politist sau chiar unui pro-curor sau judecator de instructie ca ai cunoscut pe tatal sau, sau ca tatal tau a fostprieten cu tatal sau ca, dintr'o, data sa inceapa a to privi cu alti ochi de cat aceia ai unuiinchizitor. Iata de ce casa celnicului trebuia sa fie larg deschisa pentru a primi, ospata §igazdui, iar reteaua relatiilor sale sa fie cat mai Intinsa.

Acolo unde legaturile prietene§ti nu se arAtau Indestulatoare, interveneau §i alte mij-loace. Cativa miei, cateva roti de ca§caval, cateva ocale de unt trimese diver§ilor dem-nitari la sarbatorile Bairamului sau cu ocazia vreunei solemnitati de familie : le ca§tigaunumai decal buna dispozitie in favoarea celnicului.

Inca ceva : Nu trebue sa pierdem din vedere ca vieata falcarii" §i a turmelor sepetrecea in munti, care in tot timpul cat a durat stapanirea turca, au fost populati, pelangI turmele romanilor, §i de bande de haiduci, de comitagii sau de simpli hoti de co-dru. Adapostul cel mai natural al acestor bande erau stanile aromanilor. SA refuze a-iadaposti nici nu era de gandit. Ciobanii puteau fi omorati, iar turmele, siugurul avut alaromanului, distruse.

Gazduirea acestor bande din care unele luptau in contra stapanirii, era iara§i o pro-blems din cele mai ginga§e. SA fii bine Si cu banda revolutionara §i cu autoritatea turcaparea o imposibilitate. Totu§ celnicii §tiau sä iasa din IncurcAtura, in felul lui ConstantinBrancoveanu, slujind unora §i multumind pe ceilalti.

Astfel celnicul putea oferi, in fiece moment, alor sai o ocrotire efectiva, in orice im-prujurare, oricat de grea.

La randul lor oamenii stateau zid in jurul celnicului, a§a cum stau copiii in jurulunui tats venerabil sau fratii in jurul unui f rate mai mare, intelept §i respectabil. Celniculera un element mai mult moderator In mijlocul unui tineret impulsiv §i Indraznet decatatatator. Dacd insa cuvantul lui s'ar fi rostit pentru o actiune oricat de grea, fiecare ar fifost gata de sacrificii supreme. In acest sens, lesne ne putem Inchipui CA in diverse fazeale trecutului, in momente de mari zguduiri, de rascoale, cum a fost de pilda aceea a Greci-lor, dintre anii 1821 1829, sau allele Inca §1 mai indepartate in trecut, celnicii, cu fecio-rii din f Alcarea lor, an fost Si capetenii militare, Pentru asemenea cazuri, care in ImperiulBizantin s'au repetat la intervale dese Si pe care unele be descrie insu§ Kekavmenos in opulsau citat mai sus, calificativul de strateg, comandant militar, cu care acesta talmace§te pecel de tzelnicos", se poate aplica din plin celnicului.

Cu acest complex de atributiuni, de mijloace §1 de procedee, celnicii Si celnicatulau stabatut veacurile pAstrandu-se, cum am mai spus, la unele triburi pans in zilelenoastre.

Aromanii, grupati in fAlcari", au trait, in micile lor unitati, o viata complect' auto-noma, inchisa oricarii posibilitati de a fi subordonati normelor generale de carmuire aleStatului in care se desfa§ura vieata for.

21

Ca sA ne putem face o idee cat de departe putea merge aceasta sustragere de subreteaua normelor generale, aduc urmatorul caz :

Prin anul 1928 un grup de romani nomazi din regiunea muntilor Rodopi, tinutulSerres, Macedonia greceascA, s'au hotarit sA vie in Cara spre colonizare. Dupd ce auobtinut, prin mijlocirea scritorului acestor randuri, cuvenita autorizare, s'au izbit, laplecarea din Grecia de o piedica nea§teptata, pe care au trecut-o cu multd greutate§i cu marl pagube : Autoritatile grece§ti, de§i n'ar fi avut niciun regret de a-i vedea ple-cati, sustineau ca nu le pot elibera pappoarte sau permise de emigrare de oarece ace§tioameni nu figurau in registrele de stare civila ale niciunei primarii. Li se cerea sA dove-deascd cu acte ca sunt cetateni sau supu§i ai statului grec, ceace li era imposibil.

Au trebuit mari staruinti din partea consulului nostru dela Salonic ca in cele dinurma guvernatorul Macedoniei sä ordone autoritatilor de a li se elibera permise de emi-grare.

Pana la obtinerea acestui rezultat an trebuit sa stea 2-3 saptamani, cu toate f a-miliile, la Salonic, cheltuind din greu. Ba au perdut §1 vaporul, cu care socotiserd ca vorputea pleca §i care nu i-a putut a§tepta pe dan§ii.

Oamenii ace§tia traiserd deci pand atunci Fara ca existenta for sä fie inregistrataoficial in registrele statului.

Faceau in grup sau individual drumuri lungi dela munti la mare, dela mare la munte,a§ezau vara stanile, pa§unau turmele, lucrau §i desfaceau laptele, targuiau prin sate Siora§e, se a§ezau iarna la camp, prin alte sate, vindeau velinte, impletituri, efecte deimbracaminte S. a. m. d., fara ca sa fie insemnati, undeva in vreun registru al statului, caexista.

Acte de na§tere? La ce le-ar fi folosit ? A le avea ar fi fost un motiv de incurcaturamai mult decat de vreun folos. Ar fi insemnat un spor de obligatii fiscale, o mai mareposibilitate de a fi urmariti §1 identificati. A nu le avea insemna a fi liberi cu pasareapadurilor, a fi ca §i inexistenti pentru statul dela care nu puteau avea niciun folos §idela care nu puteau a§tepta decat sarcini.

CA au putut trai astfel sub regimul deslanat al Turcilor, n'ar fi greu de inteles. Darca au facut acela§ lucru Si sub regimul grecesc, mai bine organizat, timp de 16 ani, dela1912-1928, iata un record cu adevarat surprinzator.

De cativa ani, totu§, celnicatul incepe sA cedeze. Decadenta lui dateaza de mai de mult.Am spus ca celnicatul este inseparabil de starea de nomadism. 0 mare parte a ro-

manilor a parasit insa de mult aceasta stare. Sunt grupe de aromani care, de sute de aniduc o vieata sedentary ocupandu-se cu comertul, me§te§ugerile, agricultura. La ace§tianici pomeneald de celnicat. Sunt alte grupe chiar de nomazi, la care institutia nu maiare, de mult, aceea§ tarie. De pildA grupele care locuesc vara multe familii la un loc,cum este cel al Gramostenilor 1) dela Livezi, din Meglenia. In comuna Livezi din muntiiMegleniei se adunau peste 1.500 de familii. Este vadit ca un a§a mare numar de familiinu pot incapea sub un singur celnic. Este o imposibilitate de fapt. Trebue sä fie a§a darmai multi, fiecare cu interesele divergente ale grupului ski. Se nasc rivalitati, desbinaricare aduc slabiri. Celnicul nu mai poate fi un factor de coheziune indestulatoare.

Un ferment de slabire a celnicatului au fost §i luptele nationale, trezite de mi§careapentru rede§teptarea nationals a Aromanilor. In a§ezdrile mari, Aromanii s'au impartitin doud tabere. Aromanii nationali§ti §i Aromanii conservatori ai traditiilor vechi, a§azi§ii grecomani.

Luptele dintre ambele tabere au fost pagubitoare vechii §1 proverbialei solidaritatia grupului. Ele au contribuit Si la sldbirea celnicatului.

1) Qramosfenil sunt un trib de arornanl, care avrut ca centrit de radiere marea a§ezare aromaneasca din trecutGramostea, devastate, pela inceputul secolului al 19-lea, de All Pa§a, un guvernator din Epir revoltat in contra Sulta-nulul. Unit Gramosteni s'au alezat in tinutul Megleni, formand comuna

22

Liver],

Adevarata tarie a celnicatului s'a mentinut la acele grupe de nomazi care an traitdeparte de influenta curentelor culturale §1 mai ales la cele care n'au format ingramAdiride mai multe faIcari" astfel ca au rAmas singure cu celnicul lor.

Acestea, chiar dace an fost prinse in raza miscarilor cultural-nationale, au Camasbloc in jurul celnicului. A trecut la miscarea nationala intreaga falcare" cu celnic cutot, pastranduli coheziunea, sau au ramas pe vechea linie retrograde a grecomanismuluide asemenea intreaga falcare cu celnicul in frunte.

In prezent insa §i la aceste grupe celnicatul este pe duce. Aceasta din cauza modi-ficarilor radicale ale conditiilor de existenta :

Vieata nomada nu mai e posibild in ladle balcanice si mai ales in Grecia, tinutulclasic al romanilor nomazi. Guvernele grecesti, in urma acordului pentru schimbul de po-pulatie cu Turcia, au adus din Asia Mica, din Tracia si Constantinopol peste 1.500.000de conationali in schimbul a vreo 200-300.000 de musulmani plecati. Alti imigrati auvenit din Bulgaria. Grecia s'a incarcat deci cu un plus de populatie de peste 1.200.000 delocuitori. Pentru procurarea de loturi agricole acestei populatii, au trebuit sd se expro-prieze si parceleze toate terenurile Statului, toate mosiile particulare mai mari dela campsi deal. Aceasta a Meat ca Aromanii sä nu mai poatA gasi pa§uni suficiente si astfel a facutimposibila intretinerea de turme si transhumanta dela munte spre mare, dupd anotimp adevenit cu neputinta; prin aceasta nomadismul a primit o lovitura de moarte §i odate cu el,§i institutia milenard a celnicatului.

Se duc dar falnicii celnici aromani, acesti regi nerecunoscuti, dar efectivi ai muntilordin Balcani si cu ei dispare un intreg trecut de romantism si poezie. Odatd cu celnicatul,dispare cea mai puternica reduta de conservare a unor datini care an pastrat sufletul deotel al acestei populatii romanice prin toate vicisitudinile a 10 secole de adversitatinecontenite.

Disparitia celnicatului, cu tot ce-a facut farmecul unei vieti arhaice traita in liber-tate §i vitejie este urmarea, cu neputinta inlaturat a unei situatiuni fatale. Totus, in fatadisparitiei lui, cand 1-ai cunoscut in vremuri cand era in floare, nu poti fi impiedecat dela un sentiment de o adanca melancolie, chiar dacA stii ca nu se poate astfel, asa cum nupoti ramane rece in fata disparitiei cuiva care ti-a lost drag, chiar cand ai §ti cä a fostcondamnat fare putinta de salvare de stiinta medicald.

CONSTANTIN NOE

SITUATIA FUNCTIONARILOR DE STAT

Vom arata mai jos salarizarea functionariIor ministerelor.Problema este foarte importanta la noi, deoarece, dupe cum se §tie, salariatii de

Stat constituesc una din paturile insemnate ale structurii noastre sociale1), iar salariulreprezintA factorul de diferentiere in sanul ei.

Numarul total al acestor salariati se ridicA aproximativ la 310.000. AceastA cifranu cuprinde pe salariatii judeteni §i comunali (care este in jurul a 45.000), cuprinde insape salariatii tuturor regiilor autonome, administratiilor comerciale §i directiilor speciale,care cifreaza aproximativ 100.000 de persoane (din care 50.000 la C. F. R.).

1) A sustine ca clasa functionarilor in Romania este proportional mai numeroasa sau mai putin numeroasa cleatin alte State este greu, din cauza ca structura economics §1 sociala diferft dela Stat la Stat,

23