consiliere si orientare

13
DATA: 23.01.2008 CLASA: a V-a C ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare OBIECTUL: Dirigenţie TEMA: Cum învăţăm DIRIGINTE: SIMION MIHAELA NICOLETA OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: - eficientizarea procesului de învăţare prin controlul elementelor din mediu şi prin planificarea timpului de studiu; - identificarea surselor care generează blocaje în calea învăţării. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul orei elevii vor fi capabili: O 1 să definească conceptul de învăţare ( a învăţa ); O 2 să analizeze factorii favorizanţi ai învăţării eficiente; O 3 – să identifice momentele propice ale zilei pentru realizarea temelor; O 4 să înţeleagă relaţia dintre mediul de învăţare şi calitatea învăţării; O 5 – să desprindă strategiile pentru o învăţare eficientă. STRATEGII DIDACTICE 1

description

consiliere si orientare proiect didactic

Transcript of consiliere si orientare

DATA: 23.01.2008CLASA: a V-a CARIA CURRICULAR: Consiliere i orientare

OBIECTUL: DirigenieTEMA: Cum nvmDIRIGINTE: SIMION MIHAELA NICOLETAOBIECTIVE DE REFERIN:

- eficientizarea procesului de nvare prin controlul elementelor din mediu i prin

planificarea timpului de studiu;

- identificarea surselor care genereaz blocaje n calea nvrii.OBIECTIVE OPERAIONALE: La sfritul orei elevii vor fi capabili:

O1 s defineasc conceptul de nvare ( a nva );

O2 s analizeze factorii favorizani ai nvrii eficiente;

O3 s identifice momentele propice ale zilei pentru realizarea temelor;

O4 s neleag relaia dintre mediul de nvare i calitatea nvrii;

O5 s desprind strategiile pentru o nvare eficient.

STRATEGII DIDACTICE

METODE I PROCEDEE: conversaia, explicaia, expunerea, problematizarea,

studiul de caz, jocul didactic, metoda ciorchinelui, chestionarul.

MIJLOACE DE NVMNT: plane, imagini adecvate, cri, dicionarul elevului,

bilete, chestionare.

BIBLIOGRAFIE: ndrumar de dirigenie, autori Mirela Coma, Maria Puia, Editura

Niculescu, Bucureti, 2007.

Consiliere i orientare, autori Daniela Slgean, Steliana Eliade, Editura

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2007.

Ora de dirigenie, autori Elena Irimie, Monica Robea, Mircea Ionel,

Tribuna nvmntului, Bucureti, 1993.

ORGANIZAREA TIMPULUI: 45 minute

SCENARIUL DIDACTICEVENIMENTELE

LECIEIOb.

op.ACTIVITATEA

PROFESORULUIACTIVITATEA

ELEVILORSTRATEGII DIDACTICE

Evaluare

MetodeMijloace de nvmntForme de organizare

1. MOMENT

ORGANIZATORIC

Dirigintele stabilete ordinea i disciplina, apoi se pregtesc materialele necesare orei de dirigenie.

Se noteaz absenele.

Elevii i pregtesc ce necesare orei de dirigenie.conversaiafrontal

2. DISCUTAREA PROBLEMELOR ORGANIZATORICE ALE CLASEI Se discut situaia la nvtur i disciplin , se rezolv micile probleme dac este cazul.

Se va accentua importana comunicrii i colaborrii dintre ei, cu familia, cu dirigintele sau cu ali factori, pentru a soluiona problemele specifice vrstei i orice problem care apare n general.

Elevii particip cu interes la discuie. conversaia

explicaia

3. TRECEREA LA TEMA NOUO2

O3

- Ci dintre voi i fac temele zilnic? - De ce avei nevoie s v facei temele repede i corect?

- De ce nvm? Care este motivul pentru care voi nvai? Trecerea la tema nou se va realiza prin prezentarea unui studiu de caz n urma cruia vor putea fi extrase regulile unei nvri eficiente, aceste informaii venind chiar de la elevi. Se prezint o poveste n care sunt prezentate personaje cu care elevii se pot identifica.( ANEXA 1 )

- Care sunt motivele pentru care Andrei nu reuete s-i fac temele, iar atunci cnd le face, sunt pline de greeli?

- Cum i cnd este indicat s ne pregtim temele?- la masa de lucru (birou), dup odihn;

- trebuie evitate zgomotele;

- camera trebuie s fie luminat i aerisit;- informaiile se rein cel mai bine dimineaa ntre orele 9-10 sau dup-amiaza ntre 17-19;

- dup 30-40 min. de studiu se face o pauz de 15-20 min. pentru odihn.

Elevii rspund la ntrebri.

- Pentru a ti ct mai multe lucruri, pentru note mari, pentru a-i face pe prini fericii sau pentru a ajunge cineva n via.- Andrei ar trebui s-i fac temele doar n camera sa, n linite, fr televizor;

- Ar trebui s-i fac temele dup ce a dormit o or nainte; - nainte de a-i face temele ar trebui s-i aranjeze toate cele necesare scrierii temelor.

conversaia

studiul de caz

expunerea

problemati-

zarea

conversaiaCri

Anexa 1Frontal

frontal

4. ANUNAREA TEMEI I A OBIECTIVELOR - Astzi, la ora de dirigenie vom discuta despre modul Cum nvm, unde i cnd este bine s ne pregtim temele pentru a doua zi, de asemenea vom realiza mpreun paii unei nvri eficiente iar n final vei primi un chestionar n care v vei descoperi propriul stil de nvare. Voi scrie pe tabl titlul leciei.

Elevii contientizeaz obiectivele i vor scrie apoi titlul n caiete.explicaiafrontal

5. PREZENTAREA NOULUI CONINUTO1 - Copii, ce nseamn a nva?

Se realizeaz o schem la tabl aplicnd metoda ciorchinelui prin care elevii vor da i alte sinonime ale verbului a nva. Ei vor apela i la dicionarul limbii romne pentru a da ct mai multe informaii.

Dicionare

O2

O3

O4

O5 Deci, a nva nseamn a asimila o lecie, o regul, a dobndi cunotine prin studiu. ntr-un bol se gsesc cteva bilete pe care sunt scrise unele povestioare n care se ilustreaz exemple sau contraexemple pentru un stil eficient de nvare, iar din aceste studii de caz i din discuiile care vor urma, vor putea fi extrase regulile unei nvri eficiente. Regulile unei nvri eficiente:

citirea integral a leciei;

citirea atent;

realizarea unui rezumat, a unei scheme a leciei;

nvarea logic;

repetarea;

reproducerea rezumatului; repetarea.

Se vor arta copiilor cteva plane pe care sunt scrise unele proverbe romneti despre nvtur.

Rnd pe rnd, elevii extrag bileelele pe care le citesc i pe care le vor comenta n faa clasei. Elevii noteaz n caiete regulile unei nvri eficiente.

Elevii noteaz proverbele n caiete.metoda

ciorchinelui

studiul de cazBilete

planeindividu-alobservarea sistemati -c

6. ASIGURAREA

FEED-BACK-ULUI n continuare fiecare elev va primi cte un chestionar care, dup ce va fi completat, acetia vor descoperi propriul stil de nvare.(ANEXA 2). Se selecteaz rspunsurile mai semnificative i se discut.

Completeaz cu atenie chestionarul.chestiona-rulindividu-al

7. APRECIERI VERBALE Voi face aprecieri verbale cu privire la modul cum au rspuns elevii.

Ora se ncheie prin anunarea temei pentru sptmna care urmeaz: Munca n echip avantaj sau dezavantaj?

i noteaz n caiete tema.

ANEXA 1

Andrei, este un bieel de vrsta voastr, care vine destul de des cu temele nefcute la coal, iar cnd le face, sunt pline de greeli. Dar haidei s vedem cum arat o zi obinuit din viaa lui Andrei. Pi, sun clopoelul. Gata, s-a mai sfrit o zi, i spune Andrei i pornete spre cas. Ajuns acas, se schimb, mnnc, apoi se apuc s-i fac temele n sufragerie, cu televizorul deschis, ca s mai poat trage cu ochiul din cnd n cnd la desene. Bunica tot intr i iese, sora lui Andrei vorbete la telefon cu prietena ei, tot n sufragerie, i uite c deja a trecut o or i Andrei nu a scris mai mult de trei rnduri. Ah, mi trebuie manualul de romn, i spune Andrei, unde mi-oi fi lsat ghiozdanul? se ntreab Andrei i pornete n cutarea manualului. L-am gsit! napoi la treab!...dar cine m strig la poart? A, e Drago, vrea s ieim la joac. Ar trebui s-mi fac nti temele, dar las, le fac cnd m ntorc i spune Andrei i fuge la joac. Se ntoarce acas dup 3 ore, obosit. Nu mai are chef de lecii. Totui se apuc de ele, dar desenele i atrag atenia din nou. n cele din urm, adoarme cu capul pe caiet. Viseaz c i scrie temele, dar realitatea este c mine, din nou, Andrei va merge la coal cu temele nefcute.

1. Mihai este elev n clasa a V-a. Peste trei sptmni urmeaz s aib teza romn, dar nc nu s-a apucat de nvat; el se gndete c-i va fi mai uor s rein informaiile dac le nva doar cu cteva zile nainte de tez.

- Suntei de acord cu Mihai? Ce l-ai sftui?

(Atunci cnd volumul materiei de nvat este mai mare cum ar fi de ex. pentru o tez trebuie realizat o planificare n timp a materiei, astfel nct n ultimele zile s se repete ceea ce s-a asimilat.)

2. Adela este coleg de clas cu Mihai. Spre deosebire de acesta, ea s-a apucat din timp de nvat. n fiecare zi nva cte o lecie i imediat dup ce o reine o repet de cte 5-6 ori. n ziua urmtoare, trece la alt lecie din manual.

- Este corect modul n care procedeaz Adela?

3. George are obiceiul s nvee ntins n pat sau la mas n timp ce ronie cte ceva. De multe ori nu se mai poate concentra pentru c i se face somn sau foame n timp ce nva. Sora sa, Ioana, nva stnd n fotoliu n faa televizorului. De multe ori privirea i este atras de cte o melodie dar ea spune c este atent doar la nvat.

- Ce prere avei despre modul n care nva George i Sora sa Ioana? Cum ar trebui s fie locul n care nvm?(Locul unde nvm trebuie s fie special pentru nvat, la birou, de ex. Acest loc trebuie s fie bine aerisit, luminat, fr televizor sau casetofon n funciune. nvarea pe muzic este posibil pentru unele persoane, cu condiia ca sonorul s nu fie prea tare.)

4. Bogdan vrea s termine ct mai repede ce are de nvat pentru lucrare ca s poat iei afar; ca urmare, i planific s se aeze la birou i s nu se mai ridice 3-4 ore, pn nu i va termina materia pentru lucrarea la romn, ct i celelalte teme. Dup o or constat c nu prea se mai poate concentra, dar nu se ridic de la birou. ncepe s rsfoiasc o revist din sertar i viseaz cu ochii deschii, gndindu-se c aa se va odihni nct s poat nva din nou.

- Suntei de acord cu modul n care i-a propus Lucian s nvee? Ce credei c nu este bine? Cum ar trebui s procedeze acesta?(Pauzele sunt deosebit de importante. Dup 50-60 min. sunt necesare 10-15 min. de pauz, iar dup 2-3 ore de nvat este nevoie de o pauz mai lung. Visatul cu ochii deschii nu ajut cu nimic este un timp mort, trebuie s alegem o activitate diferit de cea de nvare, care s ne relaxeze.

5. Maria i-a planificat bine timpul i materia pe care o are de nvat pentru tez. Se aaz la birou cu cartea n fa i ncearc s citeasc ct mai atent o lecie. Citete pn cnd i se pare c tie lecia bine, dar cnd mama ei i pune o ntrebare nu reuete s rspund. i spune mamei: Nu aa, ntreab-m s-i spun lecia de la nceput doar o tiu!

- De ce credei c nu a tiut Maria s rspund la ntrebrile puse de mama ei? Cum ai sftui-o pe Maria s nvee astfel nct s in minte mai uor i s nu se ncurce la ntrebri? ( Ar trebui s realizeze un rezumat sau o schem a leciei. S nvee logic apoi s repete.)Numele..

Data.

STILUL MEU DE NVARE

Chestionar

Notai cu X n csua corespunztoare descrierii propriului stil de nvare:

AFIRMAII

DANU

1. nv cu voce tare.

2. nv mai bine cnd am n fa o imagine sau un text scris.

3. Sunt capabil s mi imaginez ceea ce nv.

4. Am o memorie bun pentru cntece i melodii.

5. mi amintesc uor mrimea, forma i culoarea obiectelor.

6.M plimb prin camer n timp ce nv.

7. nv mai bine privind la altcineva.

8. Pot nelege o povestire cnd o aud nregistrat pe caset.

9. Mi se pare c este foarte dificil s stai mult timp linitit.

10. Urmresc mai uor indicaiile scrise dect pe cele orale.

11. Citesc cu voce tare materialul de nvat.

12. nv n timp ce ascult muzic.

13. Elimin zgomotele care mi-ar putea distrage atenia.

14. Subliniez datele importante i informaiile eseniale pe care doresc s le nv.

15. Rog pe cineva s mi pun ntrebri despre materialul pe care l-am nvat.

16. Repet informaiile nvate.

PAGE 1