Consiliere Psihologica M Dinca

download Consiliere Psihologica M Dinca

of 33

Transcript of Consiliere Psihologica M Dinca

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    1/33

    Consiliere psihologica Curs1Conf.Dr. Margareta Dinca 17.10.2006

    Consiliere psihologica

    Notiuni introductive

    Diferente intre consilierea psihologica si psihologia clinica

    Consilierea psihologica ca modalitate de relationare cu clientul se confruntacu forme medii de disturbante emotionale, se ocupa cu probleme aparute intr-unanumit moment in mod obisnuit la persoane fara diagnostic clinic, persoane pe carele putem incadra in normalitatea psihica.

    Consilierea psihologica poate fi utilizata in domeniul orientarii profesionale,adica interventie la nivele de varsta mica, gimnazii, licee, dar si pe perioadafacultatii sau scolilor postliceale, dar totodata se poate utiliza si pentru reorientareaprofesionala a adultilor.

    De asemenea, consilierea psihologica este utila in consilierea sociala, in acestcaz lucrandu-se in centrele de somaj si are ca tinta sustinerea psihologica a celoraflati in situatii dificile. Tot in domeniul consilierii sociale intra activitateaconsilierului din azile, centre de sanatate mintala, activitatea de consilieriefamiliala, dar si cea de consiliere a cuplului.

    Termenul de consiliere psihologica a aparut in anii 50, conceptul fiind statuatde APA (Asociatia Psihologilor Americani). Conform APA, consilierul psihologicreprezinta persoanele, psihologii care se ocupa de o mare varietate de probleme sicare utilizeaza mijloace terapeutice diferite in functie de tipul de terapie pentru care

    opteaza si in functie de persoanele carora se adreseaza.Psihologul consilier activeaza in diferite domenii: invatamant, organizatii, oficiide munca, armata, clinici, centre de reabilitare, centre recreationale, etc.

    Consilierea profesionala presupune in afara informatiilor ce tin de psihologie siinformatii despre domeniul de activitate si tipuri de profesii, diverse cursuri decalificare profesionala, cerinte de scolarizare, program de lucru, timp liber, activitatice se pot desfasura in perioada de pensionare, etc. In afara sustinerii psihologice,consilierul este mai inserat in realitate, trebuie sa fie apt sa ofere o serie deinformatii in domeniul in care lucreaza.

    Consilierea educationala opteaza pentru un program de studiu, presupune odecizie care trebuie sa tina cont nu doar de interese ci si de aptitudini. Consilierul

    educational este implicat in astfel de decizii, ceea ce inseamna ca trebuie sa fie unbun diagnostician, evaluator, deoarece el trebuie sa ofere un diagnostic corectasupra abilitatilor, intereselor, dar si a sanatatii mintale.

    Activitatea de consiliere influenteaza deciziile de tipul: optiunea pentru unanumit profil de scoala, universitate, studii postuniversitare, optiunea pentruprograme de studii suplimentare, solutii in situatia in care apar dificultati peperioada scolarizarii. Consilierul este cel ce trebuie sa coordoneze programele deconsiliere pentru profesori, el nu se ocupa doar de cel ce este prins intr-un programci si de relatia dintre cel ce invata si cel preda.

    Consilierea in industrie presupune raportarea gradului de dificultate aactivitatii depuse la abilitatile prezente ale unui anumit angajat. Problemele inactivitatea profesionala nu sunt intotdeauna datorate activitatii in sine la locul demunca, ci o serie de dificultati evidente in activitatea profesionala se datoreazaunor factori extraprofesionali (ex: aparitia unui copil). Psihologul consilier in astfel

    1

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    2/33

    de situatii merge pe variante de sustinere, nu se va angaja in terapii de lungadurata care de obiecei coreleaza cu traume structurate ceea ce nu face domeniulconsilierii.

    In cadrul consilierii in organizatii/ industrie este de dorit ca cel ce faceconsilierea sa nu fie perceput ca facand parte din conducerea institutiei. Motivul:pentru ca daca este perceput astfel deschiderea cu angajatii organizatiei va fialterata.

    Psihologul din centrele de reabilitare lucreaza cu persoane cu dizabilitatifizice, cu boli cronice, etc. In cazul in care consilierea se face cu persoane cudizabilitati, obiectivul este dezvoltarea unei vieti psihice normale, in sensul dedezvoltare de activitati compensatorii pentru handicap si dezvoltarea deprinderilorde relationare interpersonala. Aceste persoane tind sa aiba dificultati nu numai derelationare, dar si o serie de disfunctii emotionale: nesiguranta asociata cuostilitate, comportamente defensive. Aceste comportamente se origineaza inperceptia diferentei in reprezentarea propriei persoane ca fiind diferita de ceilalti. Inastfel de situatii se va lucra si cu familia, cu apartinatorii si cu alte persoane cu carerelationeaza.

    Consilierea vocationala este un alt aspect al programului de reabilitare,deoarece in handicapul fizic se restrange sfera activitatilor profesionale. Consiliereapsihologica nu se opreste doar la evaluarea capacitatilor, abilitatilor de a face fataunei profesii, ci presupune si sustinere in gasirea unui loc de munca.

    Consilierea gereontologica este foarte importanta, pentru ca la varsta a treiaexista o serie de disfunctii emotionale si cognitive. De asemenea, abilitatile, nivelulde performanta este din ce in ce mai scazut, aria intereselor trece din exterior spreinterior si, ca urmare, apar probleme de relationare sociala ata la nivel familial cat sila nivel social mai larg. Consilierul poate interveni in sustinerea batranilor in a-siaccepta dificultatile interente varstei si, pe de alta parte, in a sustine familia astfelincat relatia batranului sa functioneza in repere normale.

    Consilierea maritala priveste relatia de cuplu, de asemenea educatia sexuala,probleme legate de aparitia unui copil, stabilirea unei relatii de cuplul sau ruptura incuplu, etc.

    Exista o serie de similaritati intre psihologia clinica si consilierea psihologica,in ambele se creaza o legatura terapeutica, relatie ce trebuie sa fie in ambele cazurinerestrictiva, confidentiala si acceptata.

    Ca modalitati de consiliere cele mai frecvente variante sunt cele ale terapieinon-directive, ale terapiei cognitiv-comportamentale, ale terapiei sociologice, aleterapiei gestaltiste.

    Daca scopul terapiei este schimbarea, modificarea structurii persoanei, scopulconsilierii este de a permite clientului utilizarea resurselor prezente cat mai eficient

    pentru a depasi situati critica, traumatizanta prezenta.Terapiile de minima schimbare (Taylor) au ca scop asigurarea unor modificari

    minime la nivelul personalitatii, schimbari ce permit depasirea conflictelor prezente.Consilierea comparativ cu psihoterapia presupune mai putin timp, deoarece

    nu presupune restructurarea personalitatii sau rezolvarea tuturor problemeloremotionale ale clientului (o terapie de scurta durata dureaza intre 3-6 luni).

    In timp ce psihoterapia incearca sa reduca nivelul anxietatatii clientului, aldefenselor si a altor raspunsuri generalizate, consilierea se focalizeaza pe solutia lao problema prezenta (ex: dificultati de relationare sociala). Psihologia clinica sefocalizeaza pe deficiente care trebuie rezolvate, in timp ce consilierea se focalizeazape trasaturile pozitive care trebuie dezvoltate, sustinute.

    In consiliere, psihologul este interesat de orice trasaturi normale prezente lapersonalitatea in problema, in timp ce clinicianul este interesat de orice trasaturaanormala la o persoana normala.

    2

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    3/33

    Diferit de psihologul clinician, consilierul ofera informatii factuale, deasemenea foloseste teste, face anamneze, diagnoza. Testele ce se utilizeaza inconsiliere sunt cele de abilitati, de personalitate, proiective. Testele reprezentand oparte a consilierii, ele poate fi utilizate doar atunci cand clientul este apt sainteleaga rezultatul acestor teste si face o interpretare corecta, benefica pentru el.

    Consiliere psihologica Curs2Conf.Dr. Margareta Dinca 24.10.2006

    Consiliere psihologica

    Repere semnificative in consilierea psihologica

    Consilierea psihologica presupune explorarea si evaluarea simptomelor ca sisustinerea clientului in demersul sau recuperativ.

    La modul general, simptomul sau problema este cauzata de distanta dintreceea ce este, adica perceptia situatiilor prezente si ceea ce ar trebui sa fie,respectiv imaginea ideala construita la care se raporteaza acesta.

    Altfel spus trairile negative se origineaza in constientizarea diferentei dintreceea ce exista ca traire psihica sau ca sentimente sau ca manifestari in social(comportamente) sau ceea ce exista ca repere de evaluare la nivel social si, pe dealta parte ce ar dori sa fie (imaginea ideala optima) care poate sa fie o stare de bineafectiv sau un optim comportamental sau sentimente de securitate in relatiilesociale. Clientul poate sa spuna: ma simt stresat, am dificultati financiare, amdatorii; acestea sunt doar o problema deoarece exista o distanta intre ceea ce

    este si ceea ce ar trebui sa fie o stare de exhilibru financiar.Problematica in consiliere este reprezentata de distanta intre ceea ce estesi ceea ce ar trebui sa fie si distantele pot fi diferite.

    Ceea ce este intr-o situatie precizata reprezinta constientizareasentimentelor, dorintelor, frustrarilor, ca si a unei imagini asupra a ceea ce ar fitrebuit sa fie concomitent cu experienta care declanseaza aceste trairi si proiectii,dar in acelasi timp si mecanisme de aparare. Aceasta constientizare are ca efectimediat sau provoaca trairi de tipul: angoase, culpabilizari, agresivitati, refulari,somatizari, toate acestea se reflecta in plan comportamental prin nehotarare,ezitare, si uneori blocaje. In fapt, semnifica incapacitatea de integrare a experienteisubiective, dificultati de constientizare a situatiei in totalitate, dificultatea de a

    accepta aceasta situatie si de a reactiona in consecinta.Ex: clientul poate sa spuna:

    ma simt foarte bine cu aceasta femeie, dar este mai in varsta, are oprofesie si nu poate renunta la ea, desi ii pot oferi o viata comoda si nuvrea nici copii.

    parintii mei s-au sacrificat pentru mine si eu nu pot sa le fac asa ceva.

    Aceste exemple arata incapacitatea de a integra elementele situatiei la nivelsubiectiv. Aceasta incapacitate genereaza simptome disfunctionale: angoasa (suntsperiat si nu le pota face parintilor asa ceva), imobilism sau incapacitatea de rectie

    (nu stiu ce sa fac, iubesc totusi aceasta femeie) sau agresivitate (sa mi-o spuna miedirect).

    3

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    4/33

    Clientul ar trebui sa fie apt sa integreze realitatea in totalitatea sa, sa oconstientizeze, sa si-o asume si sa reactioneze in consecinta, fara ca sa se simtaangoasat, fara a fi agresiv si fara sa somatizeze.

    Operationalizand, clientul are o problema reala atunci cand apare aceastadistanta intre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie. La nivel subiectivdiscutam despre experienta subiectiva si nu de o situatie subiectiva. O experientapoate fi atemporala si este subiectiva pentru ca discutam de trairile unei persoane,

    de modul in care se reflecta la nivel subiectiv, afectiv o situatie contextuala.Silogistic, o situatie care poate fi abordata prin consiliere presupune, pe de o

    parte, acel ceea ce este care reprezinta datul unei experiente subiective, astfelclientul nu poate integra realitatea, nu poate reactiona adecvat si, ca urmaredezvolta o serie de simptome disfunctionale; pe de alta parte, acel ceea ce artrebui sa fie, in aceeasi situatie, clientul ar trebui sa fie apt sa integreze toatedatele realitatii, sa reactioneze in consecinta ceea ce ar face ca simptomeledisfunctionale sa nu existe.

    Cauzele acestei separari pot fi multiple, cum ar fi: sistemul de valori sicredinte, mentalitatile cu valoare de comanda, caracteristici ale modelului familial sicultural (ex - a avea o relatie cu o femeie mai in varsta este contrar convenientelor:nu o sa mearga relatia voastra, nu este de dorit sa iubesti un barbat de o altareligie, de altfel este interzis).

    Aceste mentalitati cu valoare de comanda, intr-un fel idei preconcepute,includ elemente punitive sau autopunitive, elemente fataliste, si sunt in faptetichete cognitiv-afective induse de modelele partentale si sociale.

    O strategie utilizata in consiliere pentru a aborda o problema de nonintegrare,presupune constientizarea elementelor prezente la nivel subconstient si inconstient,elemente care nu permit integrarea experientelor sociale si a comportamentelorcorespunzatoare. In momenul in care clientul ar spune o iubesc pe aceasta femeieasa cum este si vom ramane impreuna, el apeleaza la o formula prin care se

    indeparteaza de impunerile si prescriptiile existente la nivel subconstient sauinconstient si integreaza totalitatea experientelor subiective ceea ce-i va permite sareactioneze in consecinta, adaptat, echilibrat.

    In cazul in care distanta dintre cele doua formule de traire a experienteisubiective nu se reduce, asistam la o consolidare a problemei, a conflictului si asimptomelor implicit, ceea ce va favoriza distorsionarea realitatii prin apel lamecanisme de aparare.

    Clientul asa cum stie apeleaza inconstient sau involuntar la acestemecanisme de aparare care ii permit sa deformeze propriile trairi, dar totodata iiasigura o stare de bine, deoarece reduce efectele negative ale simptomelordisfunctionale.

    In fapt, aceasta solutie amplifica problemele si accentueaza trairile negative;astfel se contureaza un cerc vicios, cu cat este mai putin apt, mai putin capabil sareduca distanta dintre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie in cadrul uneiexperiente subiective, cu atat tendinta de a se proteja prin mecanisme de aparareeste mai mare.

    Utilizarea mecanismelor de aparare amplifica simptomele si trairile, cu catsimptomele se amplifica cu atat creste nevoia de a amplifica mecanismele deaparare; distanta dintre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie tot creste, iarproblematica conflictului tinde sa devina stabila si perpetua.

    Mecanisme de aparare

    1. Proiectia

    4

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    5/33

    Proiectia reprezinta atribuirea inconstienta a altor persoane, sentimente, idei,trebuinte, fantasme ce apartin propriei experiente subiective, care suntincompatibile cu experienta posibila (adaptata) a aceleiasi situatii.

    2. RationalizareaRationalizarea reprezinta atribuirea inconstienta a unor autojustificari logice dar

    ireale unor situatii, reactii, comportamente. Aceste explicatii, autoexplicatii reducdistanta dintre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie, dintre comportamentul

    real si comportamentul adaptat.Exista doua tipuri de rationalizari: - negativa

    -pozitivaRationalizarea negativa este asocierea unei explicatii negative cauzelor care

    determina un comportament pentru a justifica neadecvarea acestuia;comportamentul se justifica prin cauze, reprezentarea sinelui este pozitiva,realitatea este reationalizata, reprezentata negativ.

    Rationalizarea pozitiva este asocierea unei explicatii pozitive efectelorcomportamentului; comportamentul se justifica prin efecte, reprezentarea sineluieste pozitiva, realitatea este rationalizata, repreprezentata negativ.

    3. Refularea si formatia reactionalaRefularea consta in inlaturarea de la nivel constient a trairilor negative, sau

    alungarea in inconstient a trairilor negative constiente, astfel se impiedicaconstientizare trebuintelor, a sentimentelor, a gandurilor care se asociazaexperientelor subiective.

    Formatia reactionala este un mecanism de inlaturare a trebuintelor,sentimentelor, fantasmelor periculoase prin atitudini si comportamente opusecelor resimtite si refulate la nivel inconstient si utilizarea acestora ca bariere.

    4. NegareaNegarea consta in refuzul realitatii intr-un mod radical si primar, experienta,

    trairea subiectiva existenta este absolut incompatibila cu cea adaptata, cu ceea ce

    ar trebui sa fie.5. ConversiaConversia consta in dezvoltarea inconstienta a unor simptome psihosomatice

    atunci cand comportamentul, experienta subiectiva este incompatibil/a cu cel/ceaadaptat/a.

    6. RegresiaRegresia consta in adoptarea inconstienta a unor comportamente si atitudini

    asociate sau adaptate unor stari anterioare de dezvoltare; sunt comportamenteprimare, imprevizibile, neanticipate si neanticipabile, cum ar fi: reactii verbale,plans, violente extreme, etc.

    7. Simpatismul

    Simpatismul reprezinta adoptarea inconstienta a unor comportamente confuze,nonresponsabile, aceste comportamente au ca efect focalizarea asupra persoaneirespective a atentiei celorlalti si un grad de simpatie, de ajutor. Aceste simpatiipermit dezvoltarea unor relatii, a unor tranzactii de tip victima-tiran ceea ce iipermite victimei sa ii manipuleze pe ceilalti culpabilizandu-i.

    8. SublimareaSublimarea consta in deplasarea comportamentelor neadaptate unor situatii

    catre alte situatii.9. Disocierea sau izolareaDisocierea sau izolarea consta in separarea, distantarea mintala si afectiva

    dintre ceea ce este al unei situatii si ceea ce ar trebui sa fie; provoaca o rupturatotala sau partiala cu realitatea.

    Problema sau simptomul in consiliere este cauza genereaza distanta dintrecomportamentul dezvoltat si comportamentul adecvat.

    5

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    6/33

    Intr-un sens, problema este cauza eficienta a unui disconfort psihic sautulburare, in limitele unei personalitati accentuate, iar disconfortul este efectulimediat al problemei existente. Prin urmare, nu poate exista traire negativa fara saexiste o problema la nivel subiectiv.

    Comportamentele neadecvate prezente la o persoana constituie fenotipulunei dinamici interne, adica a tot ceea ce reprezinta experienta persoanei,sentimente, trebuinte, comportamente, simptome fizice, mecanisme de aparare,

    toate fiind incompatibile cu imaginea ideala. Problema reprezinta genotipulaceleiasi dinamici interne in sensul in care ea este cauza sa generatoare a uneiproblematici.

    Este important sa retinem ca o simptomatologie sau o problematica analogapoate avea la baza probleme diferite.

    Consiliere psihologica Curs3Conf.Dr. Margareta Dinca 31.10.2006

    Consiliere psihologica

    Potentiale subiecte de examen:

    a. Un comportament agresiv poate avea mai multe cauze. Care ar putea fiaceste cauze si exemplificati.

    b. Un esec scolar poate avea mai multe cauze. Care ar putea fi aceste cauze siexemplificati.

    Caracteristici ale interventiei in consiliere

    Pentru a reduce sau anula disconfortul cu care se confrunta clientul,terapeutul se afla in situata de a orienta demersul de vindecare, demers care areo evolutie procesuala si presupune trei faze distincte:

    - explorare- evaluare- terapie

    A. Explorarea

    Clientul se prezinta pentru consiliere si isi va expune cel mai frecventproblemele intr-un mod vag-imprecis sau foarte tintit pe ultima situatie care iiprovoaca disconfort (element hotarator de a se prezenta la terapie).

    Exemple:- tot ce fac in acest moment este un esec, nu stiu cum sa reactionez, ma

    simt panicat, temator.- imi este constant frica, iar atunci cand sunt intr-un examen sau o situatie

    care seamana cu un examen sunt incapabil sa fac ceva, este ingrozitor.- nu stiu ce-i cu mine, totdeauna ma indragostesc de persoane

    incaccesibile, iar daca sunt la distanta mare parca reprezinta un al doileaatu.

    Cand clientul expune dificultatile cu care se confrunta apare tendinta de ageneraliza (tot ce fac, niciodata, totdeauna), tendinta de a exagera (nu stiu

    6

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    7/33

    cum sa reactionez, ma blochez, este ingrozitor) si tendinta de a se descrieneajutorat (nu stiu ce sa fac, nu pot, sunt incapabil).

    Ca urmare, in aceasta faza de explorare, terapeutul trebuie sa asigureclientului atmosfera propice pentru a-si descrie si defini prin operationalizareproblematica. Astfel, terapeutul poate utiliza o tehnica care presupune raportarea latrei instante: antecedente, comportamente, consecinte.

    Explorarea problematicii prin prisma antecedente, comportamente,

    consecinte, obliga la un demers terapeutic care se desfasoara in 5 etape:1. etapa de precizare a problematicii (generale)2. identificarea si stabilirea (prin selectie) problematicii tinta pe care se va

    lucra3. descrierea comportamentului actual asociat problematicii selectionate4. descrierea antecedentelor comportamentelor actuale asociate

    problematicii tinta selectionate5. descrierea consecintelor comportamentelor actuale asociate si

    determinate de problematica

    1. Precizarea problematicii.Se realizeaza in primele sedinte, sedinte in care terapeutul explica clientului

    importanta indentificarii problematicii si faptul ca in acest demers el nu este singursi ca va fi insotit fara a i se oferi insa solutii la problemele sale. Se intampla frecventca pacientul sa astepte solutii de la terapeut, de aceea terapeutul trebuie sa-iexplice ca solutiile problemelor sale se afla la el (client).

    Terapeutul va folosi ca discurs propozitii de tipul: astazi vom incerca sastabilim/ voi incerca sa stabilesc impreuna cu tine ceea ce te preocupa in prezentsi este/ reprezinta cauza nemultumirilor, necazurilor tale., in acest scop iti voipune o serie de intrebari care ne vor permite sa precizam problemele cu care vomlucra. In continuare se mentioneaza de catre terapeut ca va trebui sa raspunda la

    intrebari care aparent nu au o succesiune logica. Este recomandabil sa se utilizezein discurs termeni de tipul nemultumiri in loc de dificultati pentru a reduceanxietatile clientului si rezistentele la actul terapeutic.

    2. Identificarea si stabilirea problematicii tinta pe care se va lucra.Scopul acestei etape este de a permite clientului sa-si identifice problematica

    si sa opteze pentru un segment al acesteia, segment care devine tinta in demersulterapeutic.

    Terapeutul se asigua ca va realiza acest scop respectand un demers carepresupune identificarea problematicii, selectarea segmentului, precizareaantecedentelor determinate si a celor corelate.a. Identificarea problematicii obliga la o serie de intrebari de tipul: ce te face

    in prezent sa te simti tensionat?, care sunt situatiile in care apare otensiune?, ce te preocupa in prezent?, etc. Acest tip de intrebari ii oferaclientului posibilitatea de a vizualiza, de a avea o imagine generala asupraproblemelor sale. Terapeutul va utiliza in acest demers tehnicile unei ascultariactive (reformularea raspunsurilor si clarificarea).

    b. Selectarea segmentului.Clientul si terapeutul incearca sa ordoneze problemele cu care se confrunta sisa stabileasca de comun acord de ce anume se vor ocupa pe parcursul terapiei. Terapeutul in scopul selectionarii problematicii va pune intrebari de genul:dintre nemultumirile cu care te confrunti, care pare a fi cea mai urgenta si cucare ai vrea sa lucram impreuna pentru inceput?. In continuare se va precizaproblema cu care se va lucra si faptul ca rezolvarea acesteia s-ar putea sareprezinte o solutie partiala pentru celelalte trairi negative.

    7

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    8/33

    c. Precizarea antecedentelor determinate si a celor corelate segmentuluiproblematic decupat.In acest moment, terapeutul urmareste sa dirijeze, sa conduca, sa sustinaclientul pentru a-si preciza clar situatia care a generat sau sta la baza trairiinegative (angoasa post divort, angoasa a unui posibil divort, etc.). Seurmareste atat descrierea situatiilor inductoare cat si a frecventei cu care aparaceste situatii. Pentru descrierea situatiei inductoare, terapeutul va folosi

    intrebari de tipul: mi-ai spus ca resimti absenta sotiei/ sotului, cel mai speriatesti seara cand ajungi acasa?, aceeasi senzatie de disconfort mai apare si inalte situatii, in alte momente ale zilei?. Un raspuns posibil ar fi: am acelasisentiment de singuratate cand sunt la slujba, in masina cand sunt cu prieteniinu ma simt bine si am senzatia ca gresesc. Pentru determinarea frecventei,terapeutul va pune intrebari de genul: aceste trairi, sentimente sunt frecvente,sunt mai pregnante in anumite momente sau apar si in momente de relaxare?,aveti si momente de relaxare?. Apare un raspuns de tipul: apar ca din senin,de 2-3 ori pe zi/ saptamana, am si momente de relaxare, sunt constante,apar frecvent.

    3. Descrierea comportamentului actual asociat problematicii selectionate.In aceasta etapa a demersului terapeutic, scopul este de a sustine clientul in

    precizarea clara a comportamentelor concrete care se asociaza cu trairile negative(anxietate, angoasa).

    Aceste comportamente disfunctionale pot fi de doua tipuri: extrinseci siintrinseci.Comportamentele extrinseci sunt vizibile, perceptibile de catre ceilalti (acte ratate,blocaje motrice, balbaieli, inrosiri, etc.). Terapeutul pentru a le identifica va puneintrebari de tipul: ce faci cand..?, cum reactionezi atunci cand te simti speriat?Comportamentele intrinseci reprezinta totalitatea trairilor, a interioritatii invizibilepentru ceilalti si care pot sa fie/ sa nu fie intr-o relatie de determinare cu cele

    extrinseci (ex: nodus histericus). Pentru a investiga comportamentele intrinseci, sepun intrebari de tipul: cum te simti in aceste situatii?; raspunsurile suntmajoritatea descrieri complexe, relativ neprecizate de tipul: uneori sunt disperat siapatic, alteori sunt furios, totul este amestecat, greu de explicat, alteori masimt vinovat sau imi inchipui ca sotia/ sotul este plecat/a intr-o excursie mai lunga.In fata acestor raspunsuri este necesar sa avem o descriere mai nuantata a trairilor:ce vrei sa spui atunci cand spui ca te simti vinovat?. Ma simt vinovat, obliga laun monolog interior care trebuie sustinut fie apeland la o situatie: cand te-ai simtitvinovat?, in acel moment ce-ti venea in minte?, ce te gandeai in momentulacela?. Pentru a-l sustine se poate cere si descrierea reactiilor fiziologice: ce simtiatunci cand te simti vinovat?, te doare capul?, ai ameteli?.

    4. Descrierea antecedentelor comportamentelor actuale asociateproblematicii tinta selectionate.

    In aceasta etapa scopul este explorarea evenimentelor care preced trairilenegative, altfel spus, se incearca a se preciza existenta factorilor declansatori carepot fi extrinseci sau intrinseci. Daca vizam factori extrinseci: imi poti spune dacaexista o situatie, o anumita persoana, activitate care se asociaza cu declansareasentimentelor de vinovatie?. De asemenea, pot exista si factori declansatoriintrinseci si pentru a preciza originea sau existenta unor trairi similare se punintrebari de genul: au mai existat/ ai mai trait altadata in alta situatie, aceleasisentimente?.

    5. Descrierea consecintelor comportamentelor actuale asociate sideterminate de problematica.

    Pe parcursul acestei etape vom incerca sa identifica impreuna cu clientul urmarileintrinseci/ extrinseci asociate problematicii. Pentru identificarea urmarilor extrinseci

    8

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    9/33

    se pun intrebari de tipul: ce au perceput ceilalti?, se poate vedea de ceilalti?.Pentru constientizarea consecintelor intrinseci, se pun intrebari de tipul: ce simti?,ce gandesti?.

    Faza de explorare permite clientului sa descopere diferite fatete aleproblematicii cu care se confrunta. In mod obisnuit in aceasta faza nu se ajunge laidentificarea problemei generatoare de disconfort.

    Consiliere psihologica Curs4Conf.Dr. Margareta Dinca 07.11.2006

    Consiliere psihologica

    Bibliografie:Psychoterapy and councelling in practice, Digby Tanten, Cambridge

    - sau orice carte de psihoterapii scurte scrisa de: Daniel David, Dafinoiu,Holdevici

    B. Evaluarea

    Evaluarea reprezinta stabilirea distantei dintre functional sau comportamenteadaptate sau ceea ce ar trebui sa fie si disfunctional sau comportamentedezadaptate sau ceea ce este.

    Se stabileste, se defineste problema cu care se confrunta clientul si cu care se valucra in faza de terapie.

    Demersul terapeutic ulterior acestei faze de evaluare, poate avea o evolutiediferita in functie de teoria la care adera terapeutul. Aceasta aderare tine de ooptiune subiectiva in functie de structura psihica a terapeutului; cel mai frecvent selucreaza intr-o abordare heteroclita (combinare de tehnici).

    1. Conceptualizarea functional disfunctional din perspectiva rationalaComportamentul functional se defineste in aceasta perspectiva prin absenta

    ideilor irationale care ar putea determina modificari la nivel cognitiv, afectiv,motivational, atitudinal si comportamental.

    Comportamentul disfunctional se defineste ca generand o serie de rationariilogice: nimeni nu ma iubeste, toata lumea are ceva cu mine, etc.

    2. Conceptualizarea functional disfunctional din perspectiva adecvarii la

    realitateComportamentul functional se defineste prin absenta actiunilor, gesturilor sau

    atitudinilor divergente sau neacceptabile din punct de vedere al regulilor sicutumelor comunitatii sociale, actiuni si atitudini care ca urmare nu au consecinteantisociale sau amorale.

    Comportamentul disfunctional indica prezenta unor actiuni cu incarcatura posibilpsihopata (ex: nu vreau sa mai vad pe nimeni, voi vedea ce o sa fac, daca estenevoie o sa fur asa cum au facut cei care acum sunt bogati, etc).

    Asa cum rezulta din aceasta perspectiva, comportamentele disfunctionale suntgenerate de o intentionalitate contrara prescriptiilor sociale si au consecinteasociale (nu vreau sa vad pe nimeni) si/ sau antisociale (o sa fur, o sa bat, osa fac rau).

    3. Conceptualizarea functional-disfunctional din perspectiva existentiala

    9

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    10/33

    Din aceasta perspectiva, functionalul presupune absenta sentimentelor de vid,de absurditate a propriei existente pe de o parte si, pe de alta parte, in contextdisfunctional inseamna prezenta acestor trairi (viata mea nu are sens, sunt unratat, etc).

    4. Conceptualizarea functionaldisfunctional din perspectiva experentialnonintegrativa

    Functionalul se defineste prin absenta experientelor neintegrate la nivelul

    personalitatii ceea ce permite o reprezentare de sine structurata, unitara.Disfunctionalul presupune experiente neintegrate, neinteriorizate (eu nu pot

    accepta acest esec, nu este vina mea, ma enerveaza si ma face sa fiu violent,dar ma face sa ma simt si vinovat).

    Neintegrarea experientei este un esec consta in tendinta de negare si proiectie(mecanisme de aparare).

    5. Conceptualizarea functional disfunctional din perspectiva psihanaliticaFunctionalul consta in absenta mecanismelor de aparare, iar disfunctionalul

    consta in prezenta acestor mecanisme de aparare.

    Tema pentru acasa:

    De subliniat cuvintele edificatoare, de identificat pulsiunea si mecanismele deaparare:

    Eu nu pot sa actionez asa cum visez, cum doresc. Ma simt vinovat, dar nupot altfel caci asa am fost educat si-mi este mai usor sa actionez cum stiu catrebuie chiar daca nu sunt intotdeauna multumit.

    In aceasta faza de evaluare, terapeutul este obligat sa foloseasca un limbaj cutermeni accesibili clientului fara sa distorsioneze insa realitatea si fara sa preialimbajul lui in terapie. Atitudinea terapeutului este o atitudine comprehensiva, seevita dramatizarile, se evita interpretarile situatiile care se descriu. Terapeutul

    trebuie sa-si arate disponibilitatea de a lucra, trebuie sa-si sustina clientul, deci de aexplora impreuna problemele prezentate si are dreptul sa refuze sa abordeze oserie de probleme. Acest refuz se justifica fie prin absenta competentelor inproblematica prezentata, fie atunci cand constata prezenta contratransferului.

    Terapeutul trebuie sa se asigure de consimtamantul clientului ca vor lucraincepand cu aceasta problema.

    C. Terapia

    In faza de terapie sau actiune, terapeutul se hotaraste el insusi care estestrategia cea mai adaptata pentru a rezolva problema expusa.

    Conceptualizarile diferite ale functionalului si disfunctionalului permit multipleabordari intr-un caz particular. Se poate utiliza restructurarea cognitiva daca nehotaram sa mergem pe perspectiva rationalista, ne focalizam pe problema, sau oanaliza a viselor din perspectiva psihanalitica, etc., scopul este de a reduce distantadintre functional si disfunctional.

    Teoria nondirectiva

    In aceasta teorie experienta subiectiva reprezinta totalitatea experientelortraite si constientizate de persoana. Aceasta experienta subiectiva sta la bazaperceptiilor sale, interpretarilor sale, a actiunilor si cunostintelor. In afara acestora,persoana nu se poate regasi (Rogers).

    Experientele subiective sunt multiple, variate si dificil de analizat. Candclientul descrie o experienta subiectivq, el incearca sa comunice terapeutului

    10

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    11/33

    totalitatea sentimentelor sale, a comportamentelor si experientelor traite sau pecare le traieste in prezent intr-o situatie specifica si bine determinata.

    Aceasta totalitate reprezinta o realitate intrinseca, propria constientizare asentimentelor asociate unei experiente mai noi sau mai vechi.

    Exemplu:Acum sunt trist ca urmare a unui divort. Nu ma duc nicaieri, nu vreau sa vad

    pe nimeni. Am fost indemnat si m-am intalnit cu mai multe femei, dar sunt in

    continuare singur, ma simt singur si tristetea creste.Trairea este prezenta, experienta afectiva despre ceea ce simte, situatia

    declansatoare. Clientul isi descrie trairile declansate de o situatie divortul,adancirea sentimentului de tristete. Clientul decrie o experienta mai veche care seasociaza (contamineaza) trairea prezenta.

    Exemplu:Imi este frica de oameni atunci cand ma intalnesc cu ei. Nu ma simt bine

    cand trebuie sa lucrez in grup, ca sa nu mai spun ca sunt terorizat Mai de curandm-am simtit atrasa de un barbat si cand mi-am dat seama ce simt pentru el, m-amsperiat si am fugit. Imi aminteste de frica pe care o simteam fata de tatal meu.Venea la mine in camera si ma mangaia. Ma simteam vinovata, eram panicata. Cucat ma mangaia mai mult, cu atat simteam ca urasc barbatii.

    Evocarea unei experiente subiective presupune introspectie si reflexivitate,iar experienta se caracterizeaza prin constientizare, interioritate, apartenenta laindividualitate. Experienta subiectiva trebuie constientizata, persoana trebuie sa fieconstienta de existenta ei (sunt terorizat de caine = experienta deconstientizare).

    Experienta traumatizanta apartine persoanei, exista in interiorul sau si nupoate fi externalizata si evaluata. Experienta subiectiva este absolut individuala,este efectul unei situatii context si nu este repetabila. Faptul ca experienta sautrairea este individuala si irepetabila reprezinta justificarea actului de introspectie.

    Experienta subiectiva a persoanei poate fi constientizata prin apel laintrospectie care este asemanatoare insight-ului deoarece procesul de retraire aexperientei este in fapt o noua experienta care nu este obligatoriu sa reprezinte ocontinuitate prin rpaortare la experienta initiala. Introspectia se poate folosi catehnica: priveste inlauntrul tau!.

    Exemplu:O clienta in varsta de 35 de ani, cu studii superioare, avea fobie de gheata.

    Ulterior s-a constatat faptul ca aceasta asocia luciul ghetii cu luciul apei ceea ce adus la dezvaluirea unei experiente traumatizante din copilarie.

    Introspectia permite constientizarea experientei subiective, favorizeazainteriorizarea acesteia si permite persoanei sa vizualizeze aceasta interioritate.

    Pentru a putea vizualiza interioritatea este necesar un demers reflexiv,reflexivitatea consta in descrierea propriilor trairi, a experientei subiective intr-unmod inteligibil pentru el insusi (luciul apei). O astfel de descriere presupunecapacitatea de a memora cu fidelitate trairile care pot fi destabilizate, deformatesau alterate de efectele de reflux ale constiintei.

    In timp, experienta subiectiva a unui eveniment poate fi reevocata ca oinformatie memorata obiectiv deoarece prin metamorfozare ea s-a diferentiat deexperienta subiectiva a prezentului.

    Exemplu:Furia pe care am resimtit-o saptamana trecuta fata de X, exista implicit in

    conditiile in care eu reusesc sa mi-o amintesc, sa o identific, sa-I atribui cauze siconsecinte. Ea exista in acest moment in contiinta mea si o pot compara cu lipsa defurie pe care o simt astazi fata de X.

    11

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    12/33

    Experienta in totalitatea ei este constientizata si interiorizata, trairile dintrecut si din prezent sunt evidente si reprezinta o continuitate datorita capacitatii dea reflecta asupra lor, dar si datorita memoriei.

    Introspectia reprezinta constientizarea experientei, interiorizarea acesteia siconstientizarea imposibilitatii de repetare ale aceleiasi experiente.

    Exempul:Sunt angoasat ca urmare a plecarii sotiei mele, ma izolez. Ultima intalnire cu

    o femeie nu a facut decat sa-mi creasca angoasa.

    Consiliere psihologica Curs5Conf.Dr. Margareta Dinca 14.11.2006

    Consiliere psihologica

    Tema pentru acasa:

    De subliniat cuvintele edificatoare, de identificat pulsiunea si mecanismele deaparare:

    Eu nu pot sa actionez asa cum visez, cum doresc. Ma simt vinovat, dar nupot altfel caci asa am fost educat si-mi este mai usor sa actionez cum stiu catrebuie chiar daca nu sunt intotdeauna multumit.Rezolvare:Mecanismul de aparare utilizat de pacient este DEPLASAREA.

    (continuare curs 4)

    Odata parcursi acesti pasi, clientul poate reveni asupra experientei sale si sepoate pozitiona obiectiv.Pentru a putea evoca o experienta este necesar s-o interiorizeze in totalitate

    ceea ce inseamna infruntarea aspectelor traumatizante si anxiogene care decurgdin acest demers.

    Retrairea experientelor este descrisa de Rogers in felul urmator: experientase metamorfozeaza, se modifica, se transforma, ea reprezinta o constientizare careprin analogie cu memoria este o constientizare de scurta durata, de unde rezultaimportanta terapeutului care o poate percepe si poate discuta despre ea.

    Experienta in sine nu este realizabila, masurabila, evaluabila, esteimprevizibila, anormativa si cu un ritm de evolutie si de functionare absolut propriu.

    In acest sens ea este unica, profund subiectiva si dificil de comunicat din cauzainstabilitatii (volatilitatii) continutului sau. Situatia in care are loc o experienta estereproductibila, dar experienta ca atare, nu.

    Capacitatea de a evoca adecvat o experienta subiectiva presupune absentamecanismelor de aparare. Pentru a evoca experienta subiectiva este necesar camecanismele de aparare sa fie cat mai putin prezente.

    In aceasta situatie nu exista un dezacord intre experienta si constientizareaacestei experiente, memorarea actului de constientizare.

    Acest acord intre experienta, constientizare si memorare reprezinta o unitatecare presupune:

    a. sentiment de apartenentab. responsabilitatec. capacitate de a actiona in consecinta

    12

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    13/33

    Sentimentul de apartenenta este corelativ cu capacitatea de a recunoaste siaccepta

    faptul sau experienta constientizata, interiorizata si memorata apartinand siesi.Exemplu:iubesc aceasta femeie eu care iubesc aceasta femeie, in sensul in care eusunt acel sentiment si acest sentiment nu poate exista in afara mea.

    Sentimentul de apartenenta implica absenta delimitarilor, absenta granitelordintre experienta, constientizarea ei si memorarea ei. Granitele sunt in modobisnuit mecanisme de aparare care impiedica ca o experienta sa fie insusita. Caurmare, aceasta poate fi refulata, negata, rationalizata, etc.

    Atunci cand exista sentimentul de apartenenta raportat la propria experienta,se asociaza cu o atitudine de responsabilitate (eu sunt cel indragostit de aceastafemeie, eu pot sustine si consolida acest sentiment). Absenta responsabilitatii sepoate formula: o iubesc pe aceasta femeie pentru ca este senzuala si pentru caaceasta relatie o scoate din minti pe mama (deplasare pulsionala). Absentamecanismelor de aparare: eu sunt singurul responsabil de aceasta relatie.

    Capacitatea de a actiona in consecinta sentimentul de apartenenta siresponsabilitatea unei experiente conduce la actiuni corespunzatoare, astfel: dacaiubesc aceasta femeie si sunt intrutotul responsabil pentru sentimentele mele, nuam alta alegere decat sa ma comport asa cum simt ceea ce inseamna sa-mi aratdragostea prin vorbe, gesturi, tandrete, afectiune.

    Caracteristici necesare pentru blocarea mecanismelor de aparare1. capacitatea de a constientiza si interioriza experienta indiferent cat de

    traumatizant pare acest demers2. capacitatea de a evalua aceasta experienta in functie de un criteriu de

    evaluare intrinsec3. capacitatea de transformare, de evolutie corelativa modificarilor sau

    transformarilor aparute (modificari constientizate si interiorizate)4. capacitatea de a face fata tensiunilor pe care ceilalti le manifesta fata depersoana in cauza.Caracteristicile persoanei defensive in teoria nondirectiva

    Defensivul este caracterizat prin refuzul constant de a-si constientiza siinterioriza propria experienta subiectiva, de asemenea refuza orice asumare deresponsabilitate in raport cu propria experienta. El tinde sa-si exorcizeze Eulpersonal si-l proiecteaza ca exterioritate, ca nonapartenenta, intr-un fel este strainde propia experienta.

    O experienta subiectiva deformata sau negata este o necesitate, o experienta acaror elemente intrinseci sunt contrare sau disfunctionale prin raportare la valorile

    interiorizate la nivelul Eului ideal.Valorile respective interiorizate si care nu permit acceptarea experientei ar putea

    fi formulate in felul urmator: daca accepti acest barbat/ femeie, noi parintii vom fiumiliti, iar tu vei fi singur/a caci noi nu vom accepta.

    La defensivul existential introiectiile si interiorizarile integrate la nivelul Euluiideal pot fi multiple si diferite.

    Introiectiile sunt valori extrinseci impuse social, ele sunt preconcepute,predeterminate, prejudecati care se asociaza unui Eu ideal neconstientizat sineinteriorizat. Ele nu se pot confunda cu Eul personal caci reprezinta o exterioritate.

    Exemple de introiectii si de valori:o femeie responsabila ramane acasa si face copii, un barbat responsabil nutrebuie sa divorteze de sotia sa, indiferent de situatie, casatoriile dintre rase sireligii diferite nu sunt permise, o relatie sexuala in afara casatoriei este interzisa,a avea o relatie cu o femeie cu un nivel de scolarizare superior tie te va pune intr-o

    13

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    14/33

    situatie de inferioritate si este de evitat, este mai bine sa fi sarac decat bogat,copilul este suportul la batranete al parintilor, etc.

    In cazul defensivului existential, introiectiile sunt interiorizate la nivelul Eului,in Eul ideal si tind sa de disocieze de orice experienta subiectiva care le contrazice.

    Interiorizarile sunt mesaje sau comenzi insusite pe parcursul experientei sicare fac parte, de asemenea, din Eul ideal. Aceste mesaje sunt de tipul: nu face

    asta sau cealalta, ar fi trebuit sa faci asa.., etc.Ele reprezinta totodata o interdictie, un imperativ sau o conditie asimilata la

    nivelul Eului idealizat.Exemple:imperativ parental:

    cand voi fi batran nu vreau sa ma lasi singuriar intr-o forma mai voalata:cand voi fi batran eu iti voi creste copii, te voi ajuta, vom sta impreuna..

    imperativ conjugal:chiar daca nu ma iubesti trebuie sa ai grija de mine

    imperativ familial:as fi bucuros daca te-ai face avocat ca si tatal tau

    Atunci cand o persoana a interiorizat aceste interdictii si valori extrinseci(introiectii) se afla in fata unei experiente subiective diametral opuse sau incontradictie, se declanseaza o serie de reactii de aparare, Eul ideal este in pericolceea ce se asociaza cu sentimente de culpabilitate si angoase.

    Pentru a reduce trairile negative, solutia este aceea a deformarii proprieiexperiente prin negare, refulare, priectie, rationalizare, etc. dar mecanismele deapararenu reusesc sa blocheze total constiinta si, ca urmare, sentimentul deculpabilitate se accentueaza, accesele de panica devin mai frecvente, mai intense,Eul ideal este traumatizat si asistam la o evolutie spre depresie, disociere, etc.

    In acest circuit infernal al mecanismelor de aparare care nu reusesc sa aperepersoana defensiva se epuizeaza, epuizare ce se asociaza cu angoasa intr-o formaprimara urmata de ambivalenta si imobilism.

    La nivel comportamental este evidenta incapacitatea de a se proteja de propriaexperienta subiectiva contrara valorilor Eului ideal si incapacitatea de a-si asumaEului propriu (sinele).

    Incapacitatea de a asuma la nivelul Eului propriu a experientelor subiective, de ale interioriza si reactiona in functie de ele, se evidentiaza la nivel comportamental siprin reprezentari rigide ale realitatii, dependenta si incapacitate de a rectiona, de aarticula hotararile cu actiunile corespunzatoare.

    Consiliere psihologica Curs6Conf.Dr. Margareta Dinca 28.11.2006

    Consiliere psihologica

    (continuare curs 5)

    Interventia terapeutica

    14

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    15/33

    Se bazeaza pe reexperimentarea subiectiva care presupune sustinereadefensivului in a experimenta propriile experiente subiective, experiente careinclude elemente contradictorii generate de introiectii si interdictii.

    Aceste introiectii si interdictii reprezinta un pericol pentru Eul ideal care estedeformat prin mecanisme de negare, proiectare, refulare, etc.

    Retrairea experientei trebuie sa-i permita constientizarea, asumarea siresponsabilizarea acesteia, elemente care nu trebuie sa se asocieze cu sentimente

    de panica.Terapeutul trebuie sa-l sustina pe client astfel incat sa se simta in siguranta ceea

    ce va perimte dezvoltarea unor comportamente adaptative (adaptate).Acest lucru semnifica restabilirea independentei; intr-un sens inseamna

    lichidarea Eului ideal si inlocuirea acestuia cu Eul propriu.Pentru a permite clientului sa retraiasca propria experienta, terapeutul face apel

    la 3 strategii atitudini:a. acceptarea neconditionatab. increderec. empatiea. Acceptarea neconditionata consta in a accepta neconditionat, fara rezerve

    si retinere, clientul, asa cum este el.Aceasta atitudine inseamna pentru terapeut suspendarea propriilor prejudecati,

    interdictii, introiectii si contratransferul; el este obligat sa accepte defensivul asacum este, fara a-l judeca, evalua, moraliza si fara sa-l aprobe.

    In cazul in care terapeutul nu reuseste o astfel de atitudine isi va reorientaclientul spre un al terapeut, deoarece terapeutul nu este judecatorul unui acuzat ci,mai degraba, eliberatorul unui autoacuzator.

    Deformarile acceptarii neconditionate a clientului de catre terapeut au cauzemultiple si subtile:

    - deformari datorate unei interpretari rationale (nu este inteligent, capacitatile

    sale introspective sunt limitate si nu-si constientizeaza trairile)- deformari datorate unei interpretari culturale (este un bigot)- deformari de tip sociologic (sunt prea multe rezistente pentru a incepe o

    introspectie)- deformari datorate reciprocitatii introiectiei (ea crede printr-un mecanism de

    introiectie ca o femeie trebuie sa stea acasa si sa aiba grija de copii; eu credacelasi lucru; la ce ii serveste introspectia?).

    - deformari datorate contaminarii existentiale (ea crede printr-un mecanismde introiectie ca o intrerupere de sarcina este o crima; eu am avut aceastaexperienta si sunt de acord cu ea)

    - deformari datorate contratransferului (el/ea ma face sa ma gandesc la tatal

    meu, etc.)

    b. Increderea in capacitatea clientului de a se vindeca.Terapeutul trebuie sa accepte a priori in existenta la client a resurselor care-i

    vor permite sa constientizeze, sa interiorizeze si sa exprime sentimenteadecvate in raport cu propria experientea subiectiva deformata. Cu toate caintroiectiile care deformeaza experienta sa subiectiva, eu sunt ferm convins cadefensivul existential dispune de toate capacitatile intrinseci necesare pentru areexperimenta pe calea constientizarii si a introspectiei sentimentele ontologice(ale sale).c. Empatia este abilitatea de a percepe cu exactitate posibila realitateintrinseca a clientului, maniera particulara in care se misca intre introiectii siinterdictii, ca si modul in care blocheaza constientizarea realitatii subiective,ceea ce are ca urmare consolidarea trairilor deformate, defensive.

    15

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    16/33

    Empatia mai are un rol important in perceperea si reprezentarea posibilelorcai de urmat in deblocarea mecanismelor de aparare.

    Procesul de reexperimentare subiectiva presupune (Rogers) o serie de stadiispecifice:1. refuz si comunicare superficiala2. evocarea propriei experiente trecute in mod altruist si disociativ prin

    raportare la experienta prezenta

    3. constientizarea partiala si restrictiva a experientei subiective deformate4. congruenta intre constientizare, interiorizare si exprimarea sentimentelor

    ontologice referitoare la experienta subiectiva.1. Refuz si comunicarea superficiala.In primul stadiu al terapiei, clientul evita categoric sa evoce realitatea intrinseca.

    Aceasta realitate care este o realitate prezenta, este saturata de elementecontradictorii generate de aceleasi introiectii si interdictii.

    Eul ideal este traumatizat, profund ranit, sentimentele de culpabilitate suntblocate si nu permit verbalizarea trairilor. Ca urmare, terapeutul este perceput ca oentitate amenintatoare si clientul se opune cu incrancenare constientizarii siverbalizarii experientei subiective deformate.

    2. Evocarea propriei experiente in mod altruist si disociativ prin raportare laexperienta prezenta.

    In acest stadiu clientul poate evoca relaxat experientele subiective atribuitealtora si o serie de experiente proprii, dar din trecutul foarte indepartat si fara nici olegatura cu experienta prezenta.

    Schemele de constientizare isi mentin opacitatea si este prezent refuzulconstientizarii realitatii prezente deformate.

    3. Constientizarea partiala si restrictiva a experientei subiective deformate.Daca evocarile experientei proprii din trecutul indepartat nu sunt reprimate, este

    creata deschiderea pentru constientizarea experientei subiective deformate.

    Aceasta constientizare, la inceput, este ezitanta, imperfecta si asociata cu trairide penibil. Pentru prima data clientul se confrunta cu elemente experientialecontradictorii celor prezente la nivelul Eului ideal, ceea ce genereaza sentimente devina, dar si de amenintare. Eul personal incepe sa-si faca loc intre diverseleexperiente subiective deformate.

    4. Congruenta intre constientizare, interiorizare si exprimarea sentimentelorontologice referitoare la experienta subiectiva.

    Aceasta congruenta depinde esential de masura in care clientul se simteacceptat si inteles de terapeut. Daca aceste conditii sunt indeplinite, atunci trairileintrospective sunt mai puternice astfel incat experientele deformate pot ficonstientizate. Odata constientizate ele pot fi interiorizate ca fiind personale, ca

    apartinand propriei experiente, ceea ce va permite comportamente, reactiicorespunzatoare. Acceptarea propriei experiente subiective deformate ca fiindpersonala, va permite dezvoltarea Eului personal, ceea ce asigura o imagine corectaasupra capacitatii sale.

    Exemplu:Un barbat alb, iubeste o femeie de culoare, divortata, fara copii, in varsta de 35 deani. El este celibatar, locuieste impreuna cu parintii, este absolvent al unei scolipostliceale si lucreaza intr-o intreprindere privata.El este cel care vine in terapie, de cateva luni se simte deprimat, are sentimente deangoasa si somatizeaza. Are migrene, tulburari de ritm cardiac si tulburaridigestive. Este agresiv atat in familie, cat si la slujba. Aceasta agresivitate seasociaza cu nerabdare si evitabilitate, reactii care apar in mod imprevizibil si fara omotivatie serioasa.

    16

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    17/33

    Stadiul 1C: E ciudat, nu stiu de ce am venit la aceasta intalnire. Totul este ok. Cred ca amvenit din curiozitate, nu am fost niciodata in cabinetul unui psiholog.T: Ai venit sa ma vezi pentru ca esti curios.C: Da, pentru ca se povestesise multe despre ce stiti sa faceti voi psihologii. Separe ca stiti sa-i ajutati pe oameni sa-si rezolve problemele.T: Ce vreti sa spuneti prin probleme?

    C: Nu stiu, o problema sexuala de exemplu. Se vorbeste foarte mult la televizor, inziare.. Sunt asa de grave precum cum se spune? Dvs. ce spuneti?T: Puteti fi mai clar?C: Serile trecute s-a vorbit despre homosexualitate..mi s-a parut interesant. S-avorbit despre faptul ca aceste persoane se simt sufera de sentimente de izolare, demarginalizare..

    In acest stadiu, clientul are o atitudine defensiva, se angajeaza in discutieintr-un mod superficial si brusc si ocoleste adevaratul motivul pentru care a venit.Terapeutul accepta neconditionat si acorda incredere pentru a-i reduce nelinistea.

    Daca sedinta se finalizeaza aici, terapeutul da o tema pentru acasa.T: Mi-ati vorbit de probleme. Care ar fi problemele de tratat pentru un psiholog?Realizati o lista cu acestea.Stadiul 2T: Tu spui ca, la acea emisiune se afirma ca homosexualii erau marginalizati si caasta inseamna suferinta si durere pentru ei. Foarte interesant. Poti spune maimulte?C: Din cauza parintilor care nu accepta homosexualitatea copilului si din cauzavalorilor sociale, frica de a nu fi marginalizati ii face sa se simta vinovati si saevolueze in acest sens. Ii face sa dezvolte comportamente agresive pentru ca nusunt acceptati asa cum sunt. Este dureros sa traiesti o astfel de experientaT: Daca am inteles bine, sa simti in acelasi timp vinovatie si agresivitate de frica de

    a fi rejectat este durerosC: Da, imi amintesc cand eram foarte tanar, ca am trait o astfel de suferinta. La 12ani am vrut sa fiu cercetas, parintii mei nu voiau, pentru ca pentru ei cercetasia seasocia cu parinti care nu voiau, nu puteau sa se ocupe de copii lor. Si asta m-adurutas fi vrut sa fiu cercetas, dar nu puteam sa-i dezamagesc si ma simteamvinovat ca le-am cerut acest lucru. Ma simt foarte rau, cam asa cum ma simt inprezent din cand in candDaca sedinta se finalizeaza aici, terapeutul da o tema pentru acasa.T: Ce alte experiente ati avut, asociate cu cele din prezent? Pot fi flashuri saudetaliate.Stadiul 3

    T: Te simti vinovat in unele momente, acum? (spus cu blandete) Sunt situatiicare te fac sa te simti rau?C: De cateva luni sunt destul de nervos, nu pot sta locului, am insomniimaenervez din nimic, asa dintr-o data ma simt tensionat si nu stiu de ceT: Te simti tensionat. Poti sa-mi explici mai mult?C: Pare caraghios, dar ma simt vinovat si devin agresiv si nu stiu de ce ceea ceeste frustrant. S-ar putea spune ca nu ma pot controla Chiar si in acest momenttensionat si mi-este fricadar face sa ma simt binenumai sa va spun acest lucruT: Simti ca-ti pierzi controlul si acest lucru te frustreaza. Ce inseamna acest lucru,concret? Gandeste-te, in special, la ultimele luni.C: Ma enervez, ma irita Starile de iritatie apar mai frecvent in prezenta parintilormeistau tot timpul cu ochii pe mine. Ca urmare ma cert cu ei, si apoima simtvinovat. Nu vor sa ma accepte asa cum sunt. La varsta mea este enervant, dar asade mult mi-as dori ca ei sa fie fericiti

    17

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    18/33

    T: Mi se pare ca vrei sa spui ca parintii tai nu te accepta asa cum esti. Acest lucrute enerveaza si te face sa te simti vinovat in acelasi timp. Imi poti exemplifica? Potifi mai clar?C: Este o istorie ciudataAcum 6 luni, am intalnit o negresa, am iesit de cateva oricu ea. Atunci cand parintii mei au aflat a fost o drama in toata regula. In fond, nueste decat o relatie de prietenie, dar ma simt dominat de ceea ce ar putea altii sagandeasca despre o astfel de relatie. Ca urmare, ma simt agresat si nu vreau sa-mi

    fac parintii sa sufere, caci ei sunt foarte buni cu mineIn aceasta etapa constientizarea clientului este faramitata, ezitanta, dificil de

    realizat. Terapeutul recurge la reformulari.Daca sedinta se finalizeaza aici, terapeutul da o tema pentru acasa.T: Cum crezi ca ar reactiona parintii tai daca ai fi asa cum iti doresti? Asa cumtrebuie la varsta ta?Stadiul 4T: Mi se pare ca spui ca prietenia dintre tine si aceasta femeie ar crea probleme.Am inteles bine?C: Sa spunem ca eu si aceasta doamna iubim aceleasi lucruri, ne place sa facemaceleasi lucruri, cand suntem impreuna ne simtim bine Nu facem rau nimanui. Infond, este problema noastraT: Te simti bine cand esti cu ea..C: Da. Nu simt cand trece timpul, ma simt bine alaturi de ea, pot sta cu ea oreintregi, vorbim orice.bucatarimne simtim bine.T: Daca inteleg bine, tu nu faci decat sa fi impreuna cu easa gatiti, sa va distrati,sa va amuzati impreunaC: Nu chiar. Ma atrage totul la eaochii, surasul, parfumul, gesturile De cate orine despartim doresc s-o reintalnesce o nebunie. Ma simt ca un copil. Atunci candajung acasa si sunt singur fara ea, devin angoasat.T: Atunci cand esti singur fara ea la tine acasa, iti spui ca nu are nici un sens ceea

    ce se intampla; in plus, ea este o negresa. Nu inteleg foarte bineC: In fine, simt ca o iubesc. Nu am iubit niciodata pe nimeni asa dar ea este dealta culoare.. Ce or sa spuna mama si tata? As vrea sa locuim impreuna Imi estefrica..as vrea sa ne mutam impreuna, dar ezit.T: Te inspaimanta ceea ce parintii tai ar putea spune si asta te face sa eziti.C: Este incredibilla varsta mea sa ma tem te parinti..sa ma simt vinovatsavreau sa le fac pe plac.. Ori ei au avut viata lor si acum ei fac diverse lucruri carenu-mi plac si-i las in pace.. In fond relatia mea cu ea este relatia mea cu ea si oiubesc.T: Cum te simti cand spui ca o iubesti?C: Ma simt bine ca si cum as avea dreptul sa o iubesc si am un sentiment de

    libertate Ceea ce se intampla intre noi este problema noastra si nu am de ce sama simt vinovat afta de parintii mei.T: Nu ai de ce sa te simti vinovat fata de parinti.. Ce vrei sa spui cu asta?C: Ei au dreptul sa nu accepte aceasta dragoste, sa se simta tulburati.. Pot intelegeacest lucru, dar este viata mea. Poate ca-si vor schimba opinia, dar nu-i vor forta. Inceea ce ma priveste eu o iubesc pe aceasta femeie si ma pot angaja intr-o relatie.

    Constientizarea ajuta la interiorizare (il atrage, se simte ca un copil),responsabilizare (o iubeste, este problema lui, il priveste pe el) si este urmata deeliberarea de dependenta de parinti, de introiectii, dar fara sa dispara respectul fatade parinti (au dreptul sa nu accepte relatia, nu voi forta sa-si schimbe opinia). Inacest stadiu, terapeutul a folosit 2 clarificari, 2 reformulari de continut, 2 reformularireferitoare la sentimente si 2 intrebari directe.

    Aceste stadii se pot intinde pe durata a mai multor saptamani.

    18

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    19/33

    Consiliere psihologica Curs7Conf.Dr. Margareta Dinca 05.12.2006

    Consiliere psihologica

    (continuare curs 6)

    StrategiiI. Reformularea sentimentelorII. ClarificareaIII. Empatia

    I. Reformularea sentimentelor.Reformularea sentimentelor determina/ permite retrairea cu o mai mare

    fidelitate a continutului afectiv al unui mesaj exprimat verbal sau nonverbal decatre client.

    Reformularea sentimentelor are 5 scopuri:1. sa clarifice sentimentele si emotiile asociate unei experiente concrete;

    terapeutul poate reformula: Nu stiu daca am inteles bine, iti este frica desfarsitul de saptamana, este corect?.

    2. sa asigure clientul ca terapeutul a inteles corect sentimentele sale (Eu aminteles ca esti ingrijorat/ speriat ca prietena ta ar putea sa te paraseasca lasfarsitul acestei saptamani).

    3. sa incurajeze clientul in identificarea, constientizarea si exprimareasentimentelor, mai ales a celor care au o conotatie negativa (Te simti

    agresiv/ esti agresiv datorita faptului ca prietena ta vrea sa te paraseascala sfarsitul saptamanii. Ai putea sa-mi descri acest sentiment deagresivitate?).

    4. sa invete clientul cum sa se raporteze la propriile sentimente, mai alescand acestea sunt negative (Mi se pare ca esti furios pe prietena ta cavrea sa plece. Cum crezi ca te vei comporta pe viitor in relatia cu ea, datfiind aceste sentimente pe care le simti?).

    5. sa precizeze sentimentele negative pe care clientul le dezvolta fata deterapeut astfel incat relatia sa poata continua (Esti suparat pe mine pentruca impreuna am descoperit ura fata de mama/ tatal tau. Am inteles bine?).

    Pentru a utiliza corect tehnica reformularii, terapeutul trebuie sa identifice corect

    cuvintele afective care exprima sentimentele in mesajul verbal, de asemenea, saidentifice corect reactiile mimice, pantomimice care reprezinta afecte concordantesau neconcordante cu mesajul verbal. Acesta trebuie sa discearna intresentimentele negative si pozitive atat la nivel verbal cat si la nivel postural.

    Terapeutul trebuie s aleaga corect cuvintele care exprima cel mai bine, maiconcis posibilele sentimente negative sau pozitive.

    Se utilizeaza formulari de tipul tu pari, tu esti la inceputul frazei care sereformuleaza, si formulari de tipul corect, am inteles la sfarsitul frazei.

    Exercitiu tip examen

    C: Am numai 15 ani si sunt foarte nervoasa, agitatacred ca sunt insarcinata.T: Esti anxioasa atunci cand te gandesti ca ai putea fi insarcinata la varsta ta.

    19

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    20/33

    Cele mai frecvente erori care se produc in utilizarea acestei tehnici sunt:

    a. confuzia dintre continut, idee, gand si sentiment:

    C: Sunt furios pentru ca ea/el vrea sa ma paraseasca.T: Inteleg ca ea/el vrea sa te paraseasca.

    b. utilizarea unor cuvinte necorespunzatoare pentru reformulareasentimentelor exprimate de client:

    C: Imi este frica de caini.T: Esti panicat atunci cand esti fata in fata cu un caine.

    c. utilizarea unei reformulari redundante:

    C: Imi este frica cand intalnesc caini.T: Iti este frica cand intalnesti caini, mai ales seara, in special de cei mari

    d. cand reformularea se refera la un alt sentiment decat cel exprimatde client:

    C: Sunt trist pentru ca am picat la examen.T: Te simti frustrat pentru ca ai picat examenul.

    e. utilizarea reformularii intr-un moment nepotrivit.

    Reformularea sentimentelor trebuie sa urmeze 4 reguli:

    1. nu se utilizeaza la inceputul consilierii deoarece relatia terapeutica nu s-aformat; clientul utilizeaza mecanisme de aparare si va percepe reformulareaca agresivitate.

    2. nu se incurajeaza clientul in explorarea sentimentelor daca nu este pregatitpsihologic, clientul inca are mecanisme de aparare puternice sau se afla inperioada de supraevaluare a propriilor conflicte. Ca urmare, in aceste situatii,este de dorit sa se reorienteze discursul spre subiecte mai putinameninatoare pentru a se reduce rezistentele.

    3. este de dorit sa nu se foloseasca reformulari foarte des.4. aceasta tehnica se utilizeaza tinand cont de obiectivele intrevederii. Daca

    scopul este de formare sau sustinere a unor comportamente, reformularea

    referitoare la sentimente nu este potrivita. Daca scopul este explorareasentimentelor, atunci se reformuleaza sentimentele.

    Sentimente negative frecvente: frica, nesiguranta, agresivitate, tristete.Sentimente pozitive frecvente: bucuria.

    II. Clarificarea poate fi de doua feluri:A. clarificare cu intrebareB. clarificare cu interpretare

    A. Clarificarea-intrebare.Se utilizeaza cand terapeutul cere clientului sa explice implicitul unei afirmatii,

    ceea ce inseamna fie sustinerea acestuia intr-o explorare mai detaliata, fie atuncicand terapeutul simte nevoia sa se verifice pe sine daca a inteles ceea ce a spusclientul.

    20

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    21/33

    Terapeutul alege directia spre care se indreapta discutia sau implicitul pe caredoreste sa-l clarifice.

    Formula care se utilizeaza cand vrem o clarificare ati vrut sa spuneti, separe ca urmata de o formulare cat mai exact posibila a implicitului din ceea ceclientul a spus.

    Exemplu:

    C: Rezultatele mele scolare sunt slabe. Nu stiu ce se intampla cu mine Ma simttrist, atat de trist incat nimic din jurul meu nu ma mai intereseaza.T: Se pare ca nestiind care sunt cauzele tristetii tale ti le explici prin rezultatelescolare.

    Asadar, terapeutul a cerut clientului sa expliciteze trei directii:- implicitul, adica impactul necunoasterii motivului tristetii asupra rezultatelor

    scolare- impactul tristetii asupra gradului de interes- impactul rezultatelor scoalre asupra interesului.

    Potential subiect de examen:

    C: Nu vreau sa mai invat statistica. Urasc matematica si statistica si nici nu esteimportant pentru mine. Fetele nu au nevoie de matematica si, de altfel, nici nu suntperformanta in acest domeniu.T: Vrei sa spui ca (sunt 4 intrebari de clarificare)

    B. Clarificarea cu interpretare se face prin asociere si sugestie.

    1. Clarificare prin asocierea. Clarificare prin asocierea aspectelor contradictoriib. Clarificarea prin asociere in functie de timp si spatiuc. Clarificare prin asociere cu distanta temporala si/sau spatiala

    2. Clarificarea prin sugestiea. Clarificare sugestivab. Clarificare analitica sugestivac. Clarificare sugestiva de evaluare

    1. Clarificarea prin asociere.Terapeutul sugereaza o cale posibila pentru a genera asociatii intre sentimente

    si idei sau doar intre ganduri. In acest scop, terapeutul la sfarsitul unei clarificaripune o intrebare pentru a verifica asociatia facuta.

    Poate fi asociativa prin similitudine, adica asocierea unor sentimente cu altele(ceea ce simti acum pentru partenera ta, agresivitate, se aseamana cu ceea cesimteai saptamana trecuta pentru mama ta? Oare ce crezi?)

    Terapeutul asociaza doua sentimente si pune o intrebare pentru a lamuripertinenta asocierii similitudinii.

    Exemplu:T: Ce gandesti tu despre aceste femei, avand in vedere ca ai spus ca suntmanipulatoare si posesive, este asemanator cu ceea ce gandea tatal tau desprefemei?

    a. Clarificarea prin asocierea aspectelor contradictorii

    21

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    22/33

    T: Ceea ce simti acum pentru tatal tau, mila/ furie, este sau pare contrar a ceeace simti pentru mama ta, dragoste/ bucurie. Este corect?b. Clarificarea prin asociere in functie de timp si spatiu

    T: De fiecare data, in ultimul timp, spui ca esti anxios pentru ca ramai acasa, nupleci nicaieri la sfarsitul saptamanii. Iti aduci aminte? Ai observat?

    c. Clarificare prin asociere cu distanta temporala si/sau spatiala

    T: Te simti frustrat cand te intalnesti cu cineva, ca atunci cand te intalneai cu X, caaceea pe care o simteai fata de mama ta in copilarie.

    2. Clarificarea prin sugestie

    a. Clarificarea sugestiva sau cu interpretare sugestiva este un demers deorientare, terapeutul formuleaza explicit implicitul exprimat de client si sugereazaacestuia directia de analiza, de explorare.C: Imi este greu sa discut cu X despre despartirea de sotia mea.T: Este greu, dar simti nevoia sa povestesti. Oare nu ar fi o modalitate ca sa telinistesti? Poate te vei simti mai bine.

    b. Clarificarea analitica sugestiva are ca scop determinarea unei analize de maimare profunzime, o analiza tintita si dirijata.T: Imi spui ca ai multe probleme atat la scoala cat si acasa, ca esti dezorganizat.De asemenea, imi spui de problemele de concentrare, m-ai lasat sa inteleg caexista probleme cu fetele, probleme de ordin sexual. Mi se pare ca ai vrea sadiscutam mai mult despre ele, dar eziti.

    c. Clarificarea sugestiva de evaluare, terapeutul evalueaza sub o formasugestiva ceea ce clientul exprima explicit si asociaza aceste evaluari cu un termen

    de specialitate. Terapeutul va cere obligatoriu confirmarea intelegerii acestuitermen.C: Eu simt o serie de rezistente, chiar simt ca sunt agresiv cu tine. Ma enerveziuneori. Aceleasi sentimente le aveam fata de mama mea.T: Nu este cumva o proiectie sau un transfer? Eu simbolizez autoritatea materna?Ce crezi?

    III. Empatia.Permite terapeutului sa intre in universul intrinsec al clientului, sa-l inteleaga si

    sa-i comunice aceasta.Empatia in contextul unei consilieri poate fi o atitudine fundamentala, o

    modalitate ce permite terapeutului sa sesizeze nuantele si complexitatileuniversului interior al clientului.

    Poate fi un mod profesional de a comunica in relatia terapeutica, este o abilitatecare se poate invata si dezvolta prin exercitii.

    Din punct de vedere tehnic, empatia presupune doua fatete integrate:1. empatia afectiva ce inseamna a rezona, a resimti/ simti sentimentele

    clientului2. empatia functionala care presupune abilitatea terapeutului de a comunica

    clientului sentimentele sale si de a explica clientului trairile sicomportamentele pe care le dezvolta.

    Exemplu examen

    22

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    23/33

    C: Am fost la mai multi specialisti si nu am obtinut nimic. Nu stiu de ce continui sacaut, dar ma simt tare rau, trebuie sa-mi gasesc o slujba, imi inchipui ca trebuie safac ceva.

    am fost la mai multi specialisiti = comportamentnu am obtinut nimic = experientanu stiu de ce continui.. = sentiment de nesiguranta

    sa continui sa caut = comportamenttrebuie sa-mi gasesc o slujba = comportamentma simt tare rau = experienta negativa/ sentiment negativimi inchipui.. = sentiment de mobilizare, sperantasa fac ceva = comportament

    T: Nu credeti ca pot sa va ajut sa gasiti o slujba pe care s-o pastrati, dar simtiti,chiar daca aveti ezitari, ca trebuie sa faceti ceva.

    nu credeti= comunicarea unui sentiment asociat incertitudiniislujba pe care s-o pastrati = comunicarea experientei anticipateaveti ezitari = comunicarea unui sentiment asociat incertitudiniica trebuie sa faceti ceva = comunicarea unui comportament dorit.

    Se desciu 5 nivele ale empatiei in relatia de consiliere:Nivelul 1 de empatie este atunci cand terapeutul nu comunica sau exteriorizeazatrairile pe care le percepe empatic. Reactiile sale sunt orientate, mai degraba, sprea arata clientului nonagresivitatea relatiei.Nivelul 2 de empatie. Terapeutul nu comunica sentimente, pastreaza discutia lanivel cognitiv.Nivelul 3 de empatie. La acest nivel apar deja reactii empatice primare, terapeutul

    comunica clientului faptul ca a inteles, a simtit trairile lui (empatie afectiva), dar siexplicatiile si comportamentele pe care le-a transmis (empatia functionala).Nivelul 4 reactie empatica de nivel superior. Terapeutul interpreteaza corectsentimentele exprimate de client si sugereaza o directie de actiune.Nivelul 5 reactii empatice de profunzime. Terapeutul interpreteaza sentimentele,comportamentele si explicatiile pe care le da clientul si indica o cale posibila pentrua intelege mai bine problemele cu care se confrunta si in acelasi timp ofera si indiciide comportament.

    Consiliere psihologica Curs

    8Conf.Dr. Margareta Dinca 12.12.2006

    Consiliere psihologica

    (continuare curs 7)

    Nivelul 1C: Am incercat sa ma inteleg cu tatal meu, dar sunt descurajat, nu a mers, esteprea dur in relatia cu mine.T: Sunt sigur ca aceasta relatie va merge, se va dezvolta in cursul timpului.

    23

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    24/33

    Acceptarea sentimentelor clientului, a comportamentelor acestuia si in loc deincurajare, folosim securizare.

    T: Ai fi putut sa incerci sa intelegi si sa accepti punctul sau de vedere. (duritateatatalui)

    Terapeutul ofera un sfat nedirectionat

    T: De ce lucrurile dintre voi merg rau? este o intrebare riscanta care se folosestedoar atunci cand suntem la a 5-6-7 sedinta, cand se doreste fortarea clientului.

    Toate cele trei variante de raspuns ale terapeutului nu sunt empatice, elintreaba, sfatuieste, asigura (securizeaza si generalizeaza intr-un fel trairea).

    Nivelul 2La acest nivel se pleaca de la aceeasi intrebare, dar terapeutul intervine

    empatic.

    T: Ai incercat sa te intelegi cu tatal tau (comportament) ceea ce nu s-a putut(comportament) si ai considerat aceasta experienta neplacuta (experientanegativa), rea, grava.

    Terapeutul s-a limitat la cognitie, la o intelegere a experientelor sicomportamentelor clientului; nu face nici o trimitere la sentimente, reactiaempatica lipseste.

    Nivelul 3T: Te simiti descurajat (sentiment), caci tu ai incercat sa te intelegi

    (comportament) cu tatal tau, fara succes (experienta negativa).

    Terapeutul are o relatie empatica primara, el comunica adecvat faptul ca asesizat, a inteles, a simtit sentimentele clientului, ca a inteles comportamentele siexperientele acestuia.

    Nivelul 4T: Esti descurajat pentru ca nu te poti apropia de tatal tau, ti-ai dori ca el sa facaprimii pasi. Te-ai gandit sa faci tu acesti primi pasi?

    Terapeutul interpreteaza implicitul sentimentelor clientului si arata ca intelege

    comportamentele si experientele acestuia. Implicitul este esti descurajat.

    Nivelul 5T: Esti descurajat pentru ca nu poti sa te intalnesti/ sa rezonati, sa ganditi la fel. Ti-ai dori ca el sa faca primii pasi, nu tu. Saptamana care urmeaza du-te la el siexplica-i ce simti.

    Este la fel ca la nivelul 4, dar sugerarea orientarii (ai vrea sa faca el primii pasi)este inlocuita cu o directionare clara a actiunilor.

    Acest nivel se foloseste mai ales cand ne aflam intr-o situatie de depresie, saudepresie combinata cu un nivel intelectual submediu.

    Empatia la nivelul 4 si 5, empatia de nivel superior presupune interpretareasentimentelor implicite pe care terapeutul le sesizeaza, dar si explicareaexperientelor si a comportamentelor explicite.

    24

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    25/33

    Contrar tehnicilor de interpretare care implica rationamente ipotetice asupratrairilor si care se verifica prin intrebarea finala din discursul terapeutului,interpretarea asociata cu empatia de nivel superior reflecta caracterul implicituluiprezent la nivelul universului interior al clientului.

    Empatia trebuie sa raspunda la o serie de probleme care se degaja din relatiaterapeutica:

    1. sa raspunda unei intrebari existente implicit in discursul clientului si saexprime explicit acest raspuns.

    C: In mod obisnuit, sotul meu este corect in relatiile cu mine. Doar atunci cand iipun prea multe intrebari sau ii interzic anumite lucruri, se infurie si ma bate. Isipierde controlul, este amenintator si ma loveste.T: Inteleg ca iti faci reprosuri, te culpabilizezi pentru comportamentul violent alsotului tau. Simti ca ceea ce se intampla intre tine si sotul tau, intr-un fel il meriti.Ma intreb in ce masura te iubesti tu pe tine daca ai aceste sentimente?

    2. empatia trebuie sa permita identificarea si explorarea temelor explicitformulate de client; o tema poate fi un set de comportamente sau un set desentimente intercorelate, traite de client cu o oarecare intensitate.

    Dependenta emotionala:C: Sunt frustrat, ceilalti decid deseori pentru mine, ei hotarasc ce am de facut, bachiar imi selecteaza prietenii. Sunt deceptionat eu fac lucruri, activitati pe care nueu le-am hotarat.T: Inteleg ca te supara ca ceilalti hotarasc pentru tine. Tie iti place aceasta situatie,ceilalti hotarasc pentru tine, este usor, tu nu esti responsabil si daca lucrurile numerg bine iti poti permite sa-i critici pe ceilalti.

    Printr-o relatie empatica, terapeutul interpreteaza dependenta ca o problema-tema implicita.

    Dependenta comportamentala:C: Tot ceea ce fac, fac prost. Este un esec. Sunt marcat de acest esec. Am ratatotul: copilaria, studiile, casatoria, activitatea profesionala.T: Te resimiti puternic. Ai sentimentul de esec asupra intregii tale vieti, caci omultime de activitati au fost ratate. Mi se pare ca ai invatat pe dinafara aceastafraza magica: eu nu-mi doresc mare lucru, caci de fiecare data am esecuri, caurmare este preferabil sa nu fac nimic.

    Terapeutul interpreteaza respectul de sine, autoreprezentarea negativa ca oforma implicita a universului interior.

    Din punct de vedere emotional putem rezuma acest discurs astfel: Faptul ca tu

    gandesti despre tine ca nu valorezi nimic, iti permite sa nu actionezi si sa tecomplaci in a te pastra in situatie eu nu valorez nimic.

    3. sa reuneasca sentimentele, comportamentele, experientele explicite indiscursul clientului intr-o relatie de tip cauza-efect.

    C: Imi este rau, sunt agresiv in relatiile cu partenera mea. Ea este rece, estefrigida, pe de alta parte, eu beau din ce in ce mai des. Copiii mei se sperie atuncicand intru in casa.T: Esti agresiv in relatia cu sotia ta si bei. Mi se pare ca tu bei ca sa o pedepsesti sipentru ca ii sperii pe copii in felul asta o controlezi si pe ea.

    In acest caz, terapeutul interpreteaza asocierea implicita intre sentiment sicomportament bei ca sa-ti pedepsesti care se comporta altfel decat ar trebui

    25

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    26/33

    4. pentru a ajuta clientul sa ajunga la o concluzie proprie in functie desentimentele, comportamentele si experientele explicite.

    C: Nu mai pot sa suport stilul forte al sefului meu. Nu are maniere, el crede ca maajuta scotand in evidenta toate greselile mele, in special cand suntem intr-osedinta. Mi-as dori sa continui sa lucrez acolo unde sunt, dar este foarte greu. Masimt foarte prost si nu stiu ce sa mai fac.T: Daca inteleg bine, tu te afli in fata unei alegeri dificile, fie iti pastrezi serviciul in

    forma in care ai descris-o, fie iti asumi riscul sa vorbesti deschis cu seful tau privitorla aceasta problema, fie sa schimbi slujba cu toate ca te simti bine aici unde esti.

    Terapeutul a interpretat concluziile existente implicit atat la nivel cognitiv cat sicomportamental.

    5. ultimul scop al utilizarii empatiei la nivel superior este de a sustine clientul ininterpretare si in intelegerea propriilor sentimente, comportamente,experiente explicate vag sau intr-o maniera neclara si confuza.

    C: In ultimul timp sunt foarte preocupat de problema homosexualitatii. Sunt curios,as vrea sa stiu care sunt cauzele, implicatiile. Imi este greu sa colaborez cuhomosexualii, sunt sensibili, in mod obisnuit culti, pe de alta parte ma intreb ce arspune parintii mei daca as colabora cu astfel de persoane. Este descurajant.T: Esti preocupat de homosexualitate, pari a fi atras de aceste persoane, dar tesimti vinovat gandindu-te la ceea ce vor gandi/ spune parintii tai.

    Terapeutul interpreteaza trairile implicite avand ca scop sustinerea clientului indepasirea unei stari de confuzie.

    In utilizarea empatiei se pot face 2 greseli:a. raspunsuri neadecvateb. falsificareaa. raspunsurile neadecvate pot fi:

    - un raspuns sau o replica tangentiala:C: Am probleme de sexualitate. Sunt tulburat. Simt ca am probleme de orientaresexuala. Sunt la liceu si nu am nici un fel de prietena si nici nu ma intereseazarelatiile cu femeile. Incep sa cred ca sunt homosexual.T: Ce ar fi daca am discuta despre scoala?

    - o intrebare agresiva:T: Deci ti-ai acceptat homosexualitatea. Cat timp ti-a luat?

    - raspunsul cliseu:T: Este normal la varsta ta. Cand esti in adolescenta, identitatea se formeaza, cutotii trecem prin probleme de indentitate sexuala, totul va reveni la normal cutimpul.

    - o interpretare riscanta:T: Ceea ce simti tu, in acest moment, raportat la identitatea ta sexuala nu estedecat un simptom asociat dependentei de mama ta. Daca lamurim aceastadependenta, problema va disparea de la sine.

    - o directionare neadecvata cu indicatii de comportament:T: Tu ai probleme de sexualitate, ar trebui sa te uiti la urmatoarele filme, sa citestiurmatoarele carti ca sa te informezi si sa nu mai fi atat de confuz.

    Niciuna dintre cele 5 reactii nu exprima empatie fata de client, mai mult, fiecareignora sentimentele, trairile clientului si se refera la solutii situatii nesemnificative.

    b. falsificarea- raspunsul neadecvat:

    C: Sunt tulburat caci sunt atras de barbati.

    26

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    27/33

    T: Tu ai probleme sa-ti definesti orientarea sexuala si sa iei o decizie inconsecinta.

    - refuzul intelegerii empatice:C: Sunt profesor si am probleme in relatia cu elevii mei. Sunt exigent, iar clasa cucare lucrez este o clasa in care majoritatea copiilor sunt hiperactivi si instabili.T: Da, te inteleg. Ai probleme sa fi acceptat de elevii tai pentru ca tu ai problemede instabilitate.

    - repetarea mecanica a mesajului primit:C: Eu sunt deprimat caci mama mea are cancer, baiatul meu se drogheaza si sotulmeu are o aventura.T: Esti deprimat ca mama ta are cancer, copilul tau se drogheaza si sotul are oaventura.

    Indicatii practice de utilizare a empatiei:

    1. concentrati-va pe esenta mesajului clientului, pe continutul emotional sicognitiv ca si pe elementele de comunicare nonverbala, gesturi, intonatii alevocii, privire, pozitie, etc.

    2. apelati la tacere, tacere meditativa pentru a putea intelege continutul verbal,emotional, nonverbal al mesajului.

    3. utilizati raspunsul echivalent, dar nu identic, ca modalitate de a reactiona lamesajul primit prin orice canal (verbal/ nonverbal).

    4. raspunsul este de dorit sa fie scurt, concis, fara ambiguitati si sa reflecteadecvat trairile resimtite empatic.

    5. evitati discursurile, dialogurile si explicatiile inutile pentru a nu induceclientului explicatiile proprii ale dumneavoastra ca terapeut.

    6. utilizati totodata un limbaj similar celui folosit de client.

    Consiliere psihologica Curs9Conf.Dr. Margareta Dinca 09.01.2007

    Teoria gestaltista

    Comportamentele sunt caracterizate de doua determinante, actiuneaimediata in sine corespunzatoare figurii si raportul actiunii la experienta anterioaracare reprezinta forma.

    a. Actiunea reflectata la nivelul constiintei a imediatului, a obiectivelor, aanticiparilor, a sentimentelor concomitente. Acest ansamblu declanseaza/activeaza un gestalt care este o structura integratoare la nivelul careia suntprezente reactii fizice, ganduri, pulsiuni, convingeri, motivatii. Gestaltulpermite integrarea experentiala a prezentului, a actiunii. Constiinta, spungestaltistii, nu poate opera fara acest reper sau cadru de referinta, constiintaopereaza prin gestalt.

    b. A doua determinanta, raportul actiunii la experientele anterioare, se refera laprocesul de activare al gestaltului, proces care asigura integrarea experienteiprezentului la nivelul structurii integratoare. Actiunile imediate si experienteleanterioare se pot discuta in termeni de figura si fondul.Figura este reprezentata de totalitatea constientizarilor asociate prezentului si

    poate fi expresia unui sentiment (sunt fericita pentru ca), a unei dorinte (as

    27

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    28/33

    vrea sa am), a unei intentii (sunt hotarat/a sa fac), a unei impuneri (artrebui sa fac..), a unei fantasme (in visele mele m-am imaginat..), etc.

    A doua entitate, fondul, reprezinta ansamblul introiectiilor care intr-o manieraconstienta sau inconstienta, determina/ conditioneaza/ deformeaza/ intarestemodalitatile de raportare la figura. Fondul se aseamana cu eul idealizat intalnit ca siconcept tipic in terapiile nondirective. La nivelul eului idealizat (fond) se gasescvalori extrinseci si mesaje imperative care ordoneaza tendintele generate de figura.

    Acest sistem prezent la nivelul fondului include interdictii si libertati care sepot manifesta astfel: nu-ti este permis sa.. interdictie formala si generalizata,daca faci asa atunci poti sa ai dreptul sa.. interdictie conditionalacircumstantiala, trebuie sa faci asa, daca nu permisiune formala si imperativa,daca nu faci..ceva atunci poti sa permisiune conditionata si circumstantiala.

    Integrarea experentiala a celor doua instante, fond si figura, asigurastructurarea unui tot organizat, simetric si indivizibil a unui gestalt. Deoarecegestaltul bine structurat semnifica o figura organizata si structurata, concordanta cufondul, adica noncontradictorie prin raportare la valorile extrinseci (ale eului ideal).

    Se descriu doua tipuri de integrare a figurii:A. integrare segmentataB. integrare holistica

    A. Integrarea segmentata- integrare in functie de intentionalitate (sunt fericit cu X si vreau sa raman cu

    X)- integrare in functie de dorinta (sunt fericit cu X si imi doresc sa raman cu X)- integrare in functie de actiune (sunt fericit cu X si raman cu X)- integrare ca impunere (sunt fericit cu X si voi ramane cu X)- integrare in functie de proiectii (sunt fericit cu X, caci mi-am imaginat-o asa)B. Integrarea holisticaPresupune contopirea trairilor asociate figurii, cu experientele specifice fondului.

    Integrarea experentiala presupune o serie de raportari ale elementelor figurii lastructura sau la valorile preexistente la nivelul fondului.Aceste raportari se structureaza intr-un proces de autoreglare care are mai

    multe etape:1. Primul contact cu experienta sau cu figura.

    Trairile afective sunt generate de experienta personala sau de ceea ce reprezintafigura prin raportare la gestaltul existent. Reactiile pot fi negative, se declanseaza oserie de resentimente manifeste sub forma culpabilitatii, a agresivitatii pasive sausomatizarilor.

    Aceste manifestari se asociaza cu mecanisme de aparare care pot fi de toatetipurile cunoscute rationalizare, proiectie, negare, regresie, etc.

    De exemplu, somatizarile sunt verbalizate fie la modul explicit ma simttensionat sau intr-un mod confuz - nu ma simt bine, nu stiu cum ma simt.

    Mecanismele de aparare determinate de aceste rezistente sub forma uneirationalizari este doar o prietena sau o proiectie, sau este doar un efect aldeclaratiilor ei; ea spune ca ma iubeste poate de aceea o iubesc si eu.

    2. Explorarea elementelor apartinand fondului, a gestaltului preexistent cuscopul

    identificarii noilor experiente, a elementelor dezintegrate prezente in figura.Caracterul dezintegrator al experientelor noi se origineaza in conflictele sau

    neconcordantele existente la nivelul gestaltului, adica la nivelul inconstientului.Pentru a elimina aceste conflicte, clientul se confrunta cu o problema de tipul:

    care sunt introiectiile prezente la nivelul gestaltului care ma impiedicasa eliminagresivitatea/ culpabilitatea/ tensiunea/ rezistentele/ defensele.

    Exemple de expresii ale dezintegrarii la nivelul figurii:

    28

  • 8/4/2019 Consiliere Psihologica M Dinca

    29/33

    - ma simt vinovat sa iubesc aceasta femeie; sunt tensionat, speriat, indecis,confuz; oare ce se intampla cu mine

    - cauze posibile ale acestei expresii: pentru ca familia nu ar accepta-o, pentruca este divortata si religia nu aproba o astfel de relatie; pentru ca societateanu accepta ca un barbat sa aiba o relatie cu o femeie mai mare cu 5 ani decatel; pentru ca face parte dintr-o familie diferita de a ta si va trebui sa acceptimoravurile acestei familii, etc.

    Clientul a confruntat experienta prezenta (figura)cu o serie de interdictii carecontrazic sentimentele, dorintele, aspiratiile sale si care stau la baza nu doar a unorreactii dezadaptative prezente, actuale, dar care vor fundamenta o serie decomportamente cu reflexe negative la nivel afectiv.

    3. Dupa ce a confruntat experienta prezenta cu introiectiile, clientul seangajeaza intr

    un dialog al carui scop este stabilirea unei ierarhii intre cele doua instante.Intrebarea radicala si imperativa care se pune acum este: ce este mai

    important pentru mine? Sa traiesc in functie de valorile introiectate sau in functiede aceasta noua experienta?.

    Daca experienta actuala (figura) se impune, subordonarea valorilorintroiectate declanseaza un proces de integrare holistica necesara pentru a definiun gestalt neconflictual eu sunt la nivelul figurii si fondului, acest sentiment,aceasta dorinta, etc sunt un tot integrat si neconflictual.

    Acest discurs semnifica interiorizarea si integrarea tuturor componentelorfigurii prin confruntarea cu elementele prezente la nivelul fondului.

    Exista cel putin inca doua variante:- un fond imperativ si amenintator nu te afisezi cu aceasta femeie pentru ca

    vei fi alungat, familia ta nu te va ierta niciodata; vei fi manipulat de familia ei,toti vor rade de tine pentru ca este mai batrana ca tine si te va impiedica