Pacientul:

Alexandra are 18 ani, este elevă în clasa a XII a şi locuieşte împreună cu părinţi şi cu cei 3 fraţi

ai săi în Oradea. Este o persoană vulnerabilă şi are o părere foarte proastă despre ea: “sunt

nebună, nu am nimic în cap, iresponsabilă”, etc. Se gândește să se omoare, pe parcursul

convorbiriilor a reieşit că are aceste gânduri de aproximativ 4 ani de zile (de la 14 ani). Nu se

înţelege bine cu nimeni din casă, părinţi ei se gândesc doar la ei înșiși și unul la celălalt iar de ea

și de frații ei nu le pasă, ba mai mult tatăl ei i-a spus să plece de acasă că a împlinit deja 18 ani.

Mama ei deţine o firmă care se ocupă cu servicii funerare. E foarte nervoasă, supărată pe tatal ei,

deoarece bea destul de mult, o înjură foarte mult, zbiară şi se ceartă tot timpul. El stă acasă şi nu

o ajută pe mama ei la firma, deşi nu lucrează. Alexandra i-a tot sugerat mamei să divorţeze de el,

dar aceasta nu vrea. Atât ea cât şi fraţi ei asistă în permanență la certurile dintre cei doi, certuri,

care se lasă cu ţipete puternice, lovituri cu pumni de toţi pereţii, trântituri de uşi, înjurături, etc.

Vrea să plece de acasă pentru că nu mai suportă toată tensiunea, dar nu are unde să meargă şi ar

vrea să se angajeze dar “ ce să fac cu şcoala şi cu un salariu minim pe economie, nu îmi ajunge

pentru nimic?” În repetate rânduri foloseşte cuvinte precum: “nu pot”, “nu vreau”, “nu mă ajută”,

“nu ştiu” şi are o gândire dihotomică (ori e fericită ori e nefericită, ori ii place foarte tare, ori

deloc etc.)

Scopul: amânarea intenţiei suicidare şi apelarea la o serie de strategii de rezolvare de probleme,

pentru liniştirea temporară a pacientei.

Alexandra: Bună ziua!

Consilier: Bună ziua! Intraţi, luaţi loc ( încurajarea minimală)

C: Numele meu e Mihaela şi sunt consilier

A: Numele meu e Alexandra

C: N-aţi vrea să ne tutuim? Ar fi vreo problemă?

A: Aaa, sigur, sunt de acord!

C: Perfect! Alexandra vreau să îţi spun că ceea ce o să discutăm este confidenţial, cu excepţia

cazului în care tu doreşti să dezvălui, sau eu trebuie să spun altcuiva ce am discutat, dacă eşti în

pericol, sau supusă vreunui risc. Dacă se întâmplă acest lucru, îţi voi spune!

A: Am înţeles!

A: Am venit aici pentru că am vorbit cu un prieten pe FB şi el mi-a dat numărul dumneavoastră

de telefon…..

C: Aşa… (încurajarea minimală)

A: Am 18 ani, sunt în clasa a XII a, am 3 fraţi şi nu mă înţeleg deloc cu părinţi mei, ei nu mă

suportă......nu ştiu ce să mai fac.......se certă mereu, tata bea mult....

C: Ce vârstă au fraţi tăi? ( încurajarea minimală)

A: Sunt mai mici decât mine, ei nu prea înţeleg ce se întâmplă....

C: Înţeleg (empatie)

C: Tatăl tău este alcoolic?

A : Da…înjură foarte mult, şi pe noi ne înjură, zbiară şi se ceartă tot timpul cu mama. El stă

acasă şi nu o ajută pe mama mea la firmă, deşi nu lucrează.

C:Îmi spuneai că eşti în clasa a XII-a…(parafrazare) unde înveţi?

A:Da. La liceul din oraş….dar parcă nu îmi mai place la şcoală…

C:Lucrurile nu merg foarte bine din cauza tatălui tău care este alcoolic?

A: Cam aşa....la început era bine când eram eu mai micuţă, dar pe atunci el a avut o aventură şi

am şi fraţi vitregi....de când a aflat mama, ei se tot ceartă, zbiară şi de noi nu îi mai

interesează...nu mai ştiu ce să mai fac...m-am săturat....

C: Cum te înţelegi cu fraţi tăi? (întrebare deschisă pentru a afla mai multe amănunte)

A : Aaa…. dar nu mă înţeleg nici cu ei, că nu ne sportă pe mine şi pe fraţi mei pentru că tatăl

meu ne-a întors unul împotriva celuilalt, le-a umplut capul cu tot felul de chestii……s-a stricat

relaţia.

C:Să înţeleg că îl consideri vinovat pe tatăl tău de relaţia deficitară cu fraţi tăi vitregi?

(parafrazare)

A : Cam aşa ceva…nimic nu mai e la fel de când el a avut aventura şi a început să bea….mă cert

mereu cu el, mă înjură, nu mă suportă….

C : Deci îţi doreşti să ai aceaşi relaţie ca şi înainte cu tatăl tău, dar nu mai ştii cum ? (clarificarea

unor obiective)

A : Exact, nu mai ştiu cum… dar ?

C : Dar?....(încurajarea minimală)

A : Aş vrea să fie ca înainte…când eram noi mai mici……deşi nu cred că se mai lasă el de

băutură….nici nu mă mai interesează….tot ce vreau e să înceteze certurile….

C : Te-ai schimbat de când au apărut certurile şi tensiuniile în casă ? (intrepretare)

A : Da..nimic nu mă mai intereseză…nu pot să dorm….era aşa bine la început…nu cred că pot

trece peste toate astea….mă tot gândesc să îmi i-au viaţa,

C : În primul rând nu vreau să te mai aud vorbind aşa.(pedepsirea) Orice problemă are o

soluţie.(încurajare). Poţi să-mi spui de când ai astfel de gânduri? ( întrebare deschisă)

A: Păi.. de la 14 ani…Am încercat să îmi i-au viaţa acum 4 ani, aruncându-mă în faţa trenului,

doar că a avut întârziere şi aşa am rămas în viaţă….

C: Poţi să-mi spui despre aceea noapte? (întrebare deschisă)

A: Da…. Eram în camera mea….ei se certau îngrozitor, aşa cum fac mereu…şi atunci m-am

gândit că singura soluţie să scap, să nu îi mai aud ….ar fi să mă arunc în faţa trenului…..

C: Dacă ar fi să evaluăm, emoţia trăită când trenul a întârziat, unde 1 e foarte rău şi 10 foarte

bine, unde te-ai situa?

A: aaa păi cred că undeva la 6…..

C: Ce ai simţit atunci? (reflectarea sentimentelor)

A: Păi nu ştiu..poate că cineva acolo sus mă iubeşte şi are alte planuri cu mine…

C: Te-ai gândit ce ar simţi oamenii apropiați ţie să te știe zdrobită de tren? (întrebare deschisă

cu sublinierea violenţei potenţialelor consecinţe)

A: Da bine…. Pe nimeni nu interesează…nimeni nu m-ar trage înapoi…aşa îi scutesc de

prezenţa mea pentru totdeauna..

C: Aceste gânduri de suicid, apar destul de des? (investigarea frecvenţei riscului suicidar)

A: Păi… au fost zile și săptămâni în care nu m-am gândit deloc la sinucidere ….și zile în care

nici nu reușeșc să adorm seara din cauza acestor gânduri……

C: Într-adevăr te confrunţi cu câteva probleme (empatie), dar sţii sinuciderea nu e o soluţie la

problema ta, ba dimpotrivă creează mai multe probleme… este ceva ireversibil… nu e un act de

magie sau scamatorie prin care să dispari și apoi să apari când vrei. ( sublinierea consecinţelor

negative ale actului suicidar cu scopul de a alunga semnul egal între suicid şi soluţie).

A: Da..aşa e! ştiu!

C: Alexandra, tu ai prietene, cunoştinţe la care să mergi în vizită, să vorbeşti? (investigarea

suportului social)

A: Am avut un iubit, dar am descoperit că îmi ascundea lucruri si i-am dat verde, cu colegele de

la şcoală nu mă înţeleg sunt nişte bârfitoare….. nu suport oamenii în preajma mea, nu am chef de

ei…..

C: Cum adică îţi ascundea lucruri? Îmi spui că nu mai eşti cu el? (clarificare)

A: Da, ne-am despărţit acum 5 luni că l-am prins că nu îmi spunea adevărul.. de exemplu:… a zis

că se pune la somn într-o zi că e obosit şi eu am aflat că el era plecat p’afară cu băieţi!

C: Dar de unde ai aflat?....

A: Păi mi-a zis prietena mea cu care mă înţelegeam bine pe atunci, că ea l-a văzut….

C: Deci spui că ţi-a zis prietena ta despre ceea ce făcea fostul tău iubit, dar acum nu mai e

prietena ta? (parafrazare)

A: Aşa e… păi şi cu ea m-am certat că spunea secretele noastre şi la alte persoane…

C: Când anume ţi-ai dat seama că există astfel de probleme cu prietena ta? (clarificare)

A: Cam acum vreo 4 luni…când pe la şcoală mă tot opreau colegele şi mă întrebau anumite

chestii pe care doar eu şi ea le ştiam…sau o mai auzeam vorbind pe ascuns despre mine cu alte

colege..mă bârfea..

C: De când ţi-ai dat seama că există o problemă de relaţionare…ai încercat să faci ceva ?

A: Nu…a mai încercat să vorbescă cu mine pe FB…...să vădă dacă mai sunt supărată ....…dar o

lăsam în pace…să facă ce vrea….

C : Înţeleg ! (empatie)

A : deci…tot ce te pot ruga…este să mă ajuţi…să îmi spui ce să fac….

C : Să înţeleg că acestea sunt cele mai apăsătoare probleme pe care le ai, certurile părinţilor,

nepăsarea lor faţă de tine şi fraţi tăi, problemele tatălui tău cu alcoolul, gândurile de suicid,

(sumarizare şi clarficarea listei de probleme)

A: Aşa este….

C : Aş vrea să te întreb care este, după părerea ta, cea mai gravă problemă cu care te confruţi şi

pe care a-i dori să o rezolvi urgent? (focalizarea pe o problemă)

A : Păi aş vrea să nu se mai certe părinţii mei şi să-i intereseze soarta noastră mai mult.

C : În consecinţă îţi voi da o temă pentru întâlnirea noastră viitoare, relevantă sper în soluţionarea

problemelor: vreau să vizionezi filmul “Poţi să-ţi vindeci viaţa”, să-ţi notezi ideiile principale ale

filmului şi data viitoare o să discutăm pe marginea lor. Ce zici, eşti de accord cu tema dată, ai

acees la internet?

A : Da, am acces… bine o să mă uit

C : Alexandra, ai făcut bine că ai căutat ajutor (empowermentul), noi o să ne întâlnim timp de

câteva săptămâni, pentru o oră şi jumătate pentru a putea vorbi despre problemele tale.

A : De acord, nu am nimic împotrivă….

C : Pentru că timpul nostru s-a încheiat ne vedem din nou săptămâna viitoare la aceeaşi oră şi în

acelaşi loc. O zi bună să ai !

A : Pe săptămâna viitoare! Ceau!