1

Informaţii actualizate, pe site-ul http://www.fizchimarad.ro

Anul şcolar 2010 -2011 - are 36 de săptămâni de

cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare.

a) Pentru clasa a IX-a de liceu - filiera tehnologică, învăţământ de zi, durata cursurilor este de 39 de săptămâni, din care 36 săptămâni de cursuri şi 3 săptâmâni de stagii de pregătire practică, în conformitate cu prevederile planurilor-cadru.

b) Pentru clasa a XI-a - anul de completare şi pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 183 de zile.

2

c) Pentru clasa a XI-a de liceu – filiera tehnologică, ruta directă de calificare şi pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare, durata cursurilor este, în funcţie de prevederile planurilor-cadru, de 37 de săptămâni, însumând 182 de zile lucrătoare, respectiv de 38 de săptămâni, însumând 187 de zile lucrătoare.

d) Pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile de învăţământ în vigoare.

3

Are 18 săptămâni; miercuri, 1 Are 18 săptămâni; miercuri, 1 decembrie 2010-zi liberădecembrie 2010-zi liberă

CursuriCursuri - - luni, 13 septembrie 2010 – luni, 13 septembrie 2010 – marți, 21 decembrie 2010. marți, 21 decembrie 2010.

În perioada 1 - 7 noiembrie 2010, clasele din În perioada 1 - 7 noiembrie 2010, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţă – miercuri, 22 decembrie 2010 – marți, Vacanţă – miercuri, 22 decembrie 2010 – marți, 4 ianuarie 2011 4 ianuarie 2011

Cursuri – miercuri, 5 ianuarie 2011 – Cursuri – miercuri, 5 ianuarie 2011 – vineri, 28 ianuarie 2011 vineri, 28 ianuarie 2011

Vacanţă intersemestrială – sâmbătă, 29 Vacanţă intersemestrială – sâmbătă, 29 ianuarie 2011 – duminică, 6 februarie 2011 ianuarie 2011 – duminică, 6 februarie 2011

4

AreAre 18 săptămâni; luni, 7 iunie 2011-zi liberă18 săptămâni; luni, 7 iunie 2011-zi liberă Cursuri – Cursuri – luni, 7 februarie 2011 –vineri, 15 luni, 7 februarie 2011 –vineri, 15

aprilie 2011 aprilie 2011 Vacanţă – sâmbătă, 16 aprilie 2011 – luni, 25 aprilie 2011 Vacanţă – sâmbătă, 16 aprilie 2011 – luni, 25 aprilie 2011 Cursuri - marți, 26 aprilie 2011 – vineri, 17 Cursuri - marți, 26 aprilie 2011 – vineri, 17

iunie 2011 iunie 2011 Vacanţa de vară – sâmbătă, 18 iunie 2011– duminică, 11 Vacanţa de vară – sâmbătă, 18 iunie 2011– duminică, 11

septembrie 2011 septembrie 2011 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează

cursuri. cursuri. TezeleTezele de pe semestrul I al anului şcolar 2010-2011 se de pe semestrul I al anului şcolar 2010-2011 se

susţin, de regulă, până la data de 17 decembrie 2010. susţin, de regulă, până la data de 17 decembrie 2010. TezeleTezele de pe semestrul al II-lea al anului şcolar 2010- de pe semestrul al II-lea al anului şcolar 2010-

2011 se susţin, de regulă, până la data de 20 mai 2011. 2011 se susţin, de regulă, până la data de 20 mai 2011. 5

Finalizarea cursurilor, conform calendarului Evaluării Naționale, respectiv Examenului de Bacalaureat

Clasa a VIII-a: 10 iunie 2011 Clasa a XII-a/a XIII-a: 27 mai 2011

6

Planurile – cadru: Planurile-cadru pentru clasele I-VIII, aprobate prin

OM Nr. 3638/11.04.2001 Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele IX-XII,

filierele teoretică şi vocaţională cursuri de zi, aprobate prin OM Nr. 3410/16.03.2009

Planurile-cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, învăţământ de zi şi învăţământ seral, aprobate prin OM Nr. 3411/16.03.2009

Planurile-cadru de învăţământ pentru:clasa a X-a, şcoala de arte şi meserii;clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, ruta directă de calificare; clasa a XI-a, anul de completare; clasele a XI-a, XII şi a XII-a/a XII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică cursuri de zi şi seral, aprobate prin OM Nr. 3412/16.03.2009

7

Invăţămînt primar – o Programa şcolară Cunoaşterea mediului, cls. I

şi a II-a, aprobată prin O.M. Nr. 4685/05.08.2003;

o Programa şcolară Ştiinţe ale naturii, cls. a III-a, aprobată prin O.M. Nr. 5198/01.11.2004;

o Programa şcolară Ştiinţe ale naturii, cls. a IV-a, aprobată prin O.M. Nr. 3919/20.04.2005

Invăţămînt gimnazial –o Programele şcolare de Chimie, Fizică,

Biologie, cls. a VII-a - a VIII-a, aprobate prin O.M. Nr. 5097/09.09.2009.

8

Invăţământ liceal – o Programa de Chimie, cls a IX-a, aprobată prin O.M. Nr.

5099/09.09.2009o Programa de Chimie, cls a X-a, aprobată prin O.M. Nr.

5099/09.09.2009o Programa de Chimie, cls a XI-a, ciclul superior al liceului, aprobată

prin O.M. Nr. 5099/09.09.2009 şi pentru anul de completare, aprobată cu O.M.Nr. 3872/13.04.2005

o Programa de Chimie, cls a XII-a, aprobată prin O.M. Nr. 5099/09.09.2009

o Programele la disciplinele Fizică şi Biologie care sunt în vigoare nu au schimbări faţă de anii trecuţi.

o Programele pentru Ştiinţe, cls a XI-a, filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie, filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător – educatoare, filiera vocaţională, profil teologic şi profil pedagogic specializările: bibliotecar- documentarist, instructor-animator, pedagog şcolar, aprobate prin O.M.Nr. 3252/13.02.2006

o Programele pentru Ştiinţe, cls a XII-a, filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie, filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător – educatoare, filiera vocaţională, profil teologic şi profil pedagogic specializările: bibliotecar- documentarist, instructor-animator, pedagog şcolar, aprobate prin O.M.Nr. 5959/22.12.2006

o Programa Metodica predării Ştiinţelor Naturii, cls a XII-a, filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător-educatoare aprobată prin O.M.Nr. 5959/22.12.2006)

9

PLANURILE –CADRU ŞI PROGRAMELE ŞCOLARE, în vigoare, pot fi accesate la adresa: http://www.edu.ro>Învăţământ preuniversitar >Învăţământ liceal >Planuri - cadru sau Programe scolare

10

Curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar şi gimnazial

Curriculum la decizia şcolii pentru liceu

11

Manualele şcolare valabile în anul şcolar 2010-2011

sunt cele care au fost în vigoare şi în anul şcolar 2009-2010

NOTA: Există pe site-ul MECTS la CNEE un document oficial final de tipul CATALOGUL MANUALELOR ŞCOLARE CARE VOR FI UTILIZATE ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011

12

Examen de bacalaureat 2011 aprobat cu O. MECTS Nr. 4799/31.08.2010:

Anexa I- Calendarul de desfășurare a examenului de bacalaureat 2011

Anexa II-Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2011

Anexa III- Atribuțiile membrilor comisiilor de bacalaureat 2011

13

Olimpiade şi concursuri şcolare 2010-2011

OLIMPIADA/CONCURS ETAPA LOCALA ETAPA JUDETEANA ETAPA NATIONALA ETAPA INTERNATIONALA

Olimpiada de ChimieDecembrie

201016 ian 2011

30 ian-5 febr.2011, Timișoara (ed. 45)

9-18 iulie 2011, Ankara, Turcia

(ed. 43)

Sesiune de comunicări științifice „Chimia-

prieten sau dușman?”

26 martie 2011

2 aprilie 201114 mai 2011

București(ed. 5)

-

Concursul de chimie pentru elevii de la filiera tehnologică

„Petru Poni”

- 9 aprilie 20115-8 mai 2011

Craiova (ed. 2)

-

Concursul de chimie „Raluca Ripan”

30 aprilie 2011

15 mai 201118-20 iunie

Tg. Jiu (ed. 7)

-

Olimpiada Științele Pământului

`- 28 mai 2011 11-16 iulie 2011(ed. 12)

Olimpiada de Științe pentru Juniori

- 28 mai 20111-6 august 2011 Tg.Mureș

(ed. 6)Decembrie 2011,

Durban, Africa de Sud

Concursul de fizică și chimie „Impuls

Perpetuum”- 21 mai 2011

8-12 august 2011Călimănești

(ed. 19)-

EUSO - - -Praga, Cehia

(ed. 9)

Olimpiada de FizicăDecembrie

201015 ian 2011 30 ian-5 febr.2011, Arad

Concursul de Fizică aplicată, pentru Licee

Tehnologice

Olimpiada de Biologie Ianuarie 2011

19 martie 2011 20-25 aprilie, Suceava Iulie, Taiwan

Direcţii principale de pregătire:

Cunoaşterea documentelor şcolare –Planurile – cadru şi programele şcolare în vigoare

Pregătirea de specialitate şi metodicăUtilizarea manualelor şcolare şi a

ghidurilor metodologice pentru disciplinele chimie şi ştiinţe

Formarea cadrelor didactice în vederea abordării interdisciplinare a lecţiilor de ştiinţe

Dotarea cabinetelor de chimie şi utilizarea programului AEL în predare/învăţare/evaluare

15

În evaluarea şi consilierea cadrelor didactice în cadrul inspecţiei de specialitate se va urmări cu precădere:

Cunoaşterea programei şcolare Gradul în care demersul didactic este conceput din

perspectiva atingerii competenţelor specifice incluse în cadrul programei şcolare

Asocierea în cadrul planificării şi proiectării didactice a conţinuturilor în funcţie de competenţele specifice vizate

Utilizarea unor strategii didactice bazate pe metode moderne şi alternarea formelor de activitate

Gradul de adecvare al strategiei didactice la particularităţile claselor de elevi

Realizarea unor conexiuni inter şi trans-disciplinare Evaluarea activităţii didactice din perspectiva

eficienţei învăţării

16

Formarea şi evaluarea competenţelor

În procesul de învăţământ evaluarea se raportează, aşa cum este firesc, la

competenţele generale şi competenţele specifice ale programei

şcolare pe care trebuie să le obţină elevii.

Competenţe cheie europene relevante pentru disciplina fizică

Competenţe cheie la formarea cărora Competenţe cheie la formarea cărora studiul disciplinei fizică are contribuţie studiul disciplinei fizică are contribuţie

directădirectă

Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie

Competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie

Competenţe pentru a învăţa să înveţiCompetenţe de relaţionare interpersonală Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat

Competenţe cheie europene relevante pentru disciplina fizică

Competenţe cheie la formarea cărora Competenţe cheie la formarea cărora studiul disciplinei fizică are contribuţie studiul disciplinei fizică are contribuţie

indirectăindirectă

Comunicare în limba maternăComunicarea în limbi străineSensibilizare culturală şi exprimare artistică

Evaluarea din perspectiva

programelor şcolare

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului didactic, conceput ca proces de predare-învăţare-evaluare.

Rezultatele concrete ale învăţării se exprimă prin cunoştinţe specifice dobândite şi deprinderi/abilităţi exersate în cadrul activităţii de învăţare.

Evaluarea competenţelor

Evaluarea competenţelor formate la elevi prin activitatea didactică la disciplina fizică presupune stabilirea competenţelor de evaluat, care se realizează printr-un proces de operaţionalizare a competenţelor din programa şcolară.

Taxonomia reprezintă cadrul ce stă la baza construirii competenţelor de evaluat.

Evaluarea competenţelor

Competenţele de evaluat:

au caracter derivat în raport cu competenţele din programa şcolară; elaborarea competenţelor de evaluat are ca punct de plecare identificarea competenţelor generale şi a competenţelor specifice (prevăzute în programa şcolară) care urmează să fie evaluate;

Evaluarea competenţelor

au un grad de specificitate care permite o evaluare educaţională validă şi fidelă, deoarece acest lucru se realizează pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a comportamentului elevilor.

Evaluarea competenţelor

Elaborarea unei competenţe de evaluat trebuie să urmărească toate stagiile sau etapele următoare:

să identifice, numind comportamentul vizat, pe care elevul trebuie să-l demonstreze;

să identifice cu claritate condiţiile importante în care comportamentul se poate produce sau poate deveni vizibil, măsurabil;

să precizeze un nivel al performanţei acceptabile, prin enunţarea unui criteriu de reuşită direct măsurabil.

Operaţionalizarea competenţelor

Cerinţe de conţinut:

• Într-o competenţă nu se formulează informaţia, ideea, problema de rezolvat, ci operaţia logică sau/şi abilitatea mentală activată în vederea definirii modului de raportare a elevului la conţinutul vehiculat;

Operaţionalizarea competenţelor

Competenţele trebuie să corespundă prin conţinutul lor nivelului de dezvoltare a inteligenţei elevilor, experienţelor anterioare de învăţare, vizând o dificultate care poate fi depăşită;

Competenţele să descrie operaţii sau acţiuni cărora le sunt asociate experienţe adecvate de învăţare în situaţiile instructive programate cu elevii;

Operaţiile, abilităţile sau comportamentele mentale specificate în conţinutul competenţelor trebuie să fie cât mai variate, nelimitându-se la simpla memorare - reproducere de informaţii.

Operaţionalizarea competenţelor

Cerinţe de formăCerinţe de formă:: O competenţă nu descrie activitatea

profesorului, ci schimbarea care se aşteaptă să se producăproducă, în urma instruirii, în structura mentală sau în informaţiile stocate anterior de elev;

Fiecare competenţă trebuie să vizeze o operaţie singulară pentru a facilita măsurarea şi evaluarea gradului său de realizare;

Operaţionalizarea competenţelor

Competenţa trebuie să fie operaţională, formulată în termeni comportamentali expliciţi, prin utilizarea unor „verbe de acţiune” de tipul: a diferenţia, a identifica, a rezolva, a construi, a compara, a enumera etc.

Trebuie să fie elaborată în cât mai puţine cuvinte, pentru a uşura referirea la conţinutul său specific

Proiectarea testelor

Determinarea tipului de test

Stabilirea competenţelor de evaluat

Proiectarea matricei de specificaţii

Stabilirea nivelului de dificultate al itemilor

Construirea itemilor

Elaborarea schemei de notare

Competenţa „rezolvare de probleme”Competenţa „rezolvare de probleme”

este un obiectiv central în programele educaţionale ale majorităţii ţărilor.

elevii trebuie să fie capabili să aplice ceea ce au învăţat în situaţii noi.

modul de rezolvare a problemelor de către indivizi oferă o viziune asupra capacităţii lor de a gândi şi asupra altor capacităţi cognitive necesare în viaţa de zi cu zi.

Competenţa „rezolvare de probleme”Competenţa „rezolvare de probleme”

Definiţia competenţei „rezolvare de probleme” care va constitui domeniul de bază al evaluării PISA 2012 este următoarea:

procesul cognitiv individual de a confrunta procesul cognitiv individual de a confrunta şi a rezolva o situaţie fără a avea la şi a rezolva o situaţie fără a avea la dispoziţie o soluţie evidentă, vizibilă. dispoziţie o soluţie evidentă, vizibilă. Include voinţa/dorinţa unui individ de a se Include voinţa/dorinţa unui individ de a se angaja într-o astfel de situaţie pentru a angaja într-o astfel de situaţie pentru a participa într-o manieră responsabilă în participa într-o manieră responsabilă în societate.societate.

Clasa problemelor

Problemele statice sunt acelea în care întreaga informaţie necesară rezolvării problemei este limitată, iar situaţia problemei nu se schimbă.

Problemele statice sunt utile pentru măsurarea capacităţii de analiză în rezolvarea de probleme.

Clasa problemelor

Problemele statice bine definite au o ipoteză clară, un scop clar şi un set clar de acţiuni premise. Ele oferă suficientă informaţie pentru rezolvitor spre a deduce o soluţie sau un set de soluţii unice.

Problemele statice prost definite, pe de o parte, necesită o anumită interpretare şi judecată din partea rezolvitorului. Aceasta ar putea apărea, spre exemplu, când sunt situaţii contradictorii (sau cu insuficienţe în informaţii) şi în acestea cea mai bună soluţie obiectivă trebuie aproximată.

Clasa problemelor

Problemele dinamice pot fi construite pe baza unor sisteme ale căror parametri variază sistematic pentru a da diferite grade de dificultate.

Formalismele care stau la baza rezolvării nu sunt vizibile pentru elev şi situaţiile problemei pot fi create folosind o varietate mare de setări, incluzând aici contexte din viaţa de zi cu zi.

Clasa problemelor

În contrast cu problemele statice, cele dinamice pot avea următoarele caracteristici:

situaţia problemei se poate schimba în timpul soluţionării ei fie de la sine, fie datorită unor factori externi

informaţia necesară rezolvării nu este limitată sau direct deductibilă, dar poate fi dedusă din explorarea situaţiei problemei

SUCCES ÎN

NOUL AN SCOLAR !

37