Conferenţiar dr. Daniela Elena MARINESCU E- mail: daniela ... Marinescu.pdf · PDF...

Click here to load reader

  • date post

    26-Oct-2019
  • Category

    Documents

  • view

    1
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Conferenţiar dr. Daniela Elena MARINESCU E- mail: daniela ... Marinescu.pdf · PDF...

  • Conferenţiar dr. Daniela Elena MARINESCU

    E- mail: daniela.marinescu@csie.ase.ro

    Asistent Ioana MANAFI

    E-mail: ioana.manafi@gmail.com

    Profesor Dumitru MARIN

    E-mail: dumitru.marin@csie.ase.ro

    Academia de Studii Economice din Bucureşti

    MODELAREA EXTERNALITĂŢILOR NEGATIVE ÎN CONDIŢII DE

    ASIMETRIE INFORMAŢIONALĂ

    MODELLING THE NEGATIVE EXTERNALITIES IN THE

    SITUATION OF ASYMMETRIC INFORMATION

    Abstract. In the paper we present a different approach to study the negative

    externalities that affect the welfare of the consumers in a community. The relationship

    between a private firm owning a production technology that pollute and consumers is

    intermediate by a local authority. We use a standard Principal – Agent model where

    the regulated firm has private information about the marginal costs of production (this

    information represent the parameter of the adverse selection). We determine the

    optimal incentive mechanisms in asymmetric information and we characterize these

    mechanisms in terms of allocative efficiency/ inefficiency.

    Keywords: externality, optimal incentive mechanism, adverse selection.

    Clasificarea JEL: D62, D82, L43, L51

    Introducere

    În ultimele trei decenii în literatura de specialitate din aria teoriei contractelor

    sunt publicate tot mai multe articole şi cărţi ce tratează atât aspectele economice, cât şi

    pe cele juridice ale designului optimal al politicilor de reglementare. Laffont şi Tirole

    (1993) continuă studiul început de Baron şi Myerson (1984) referitor la relaţia dintre

    un reglementator public şi un monopol privat. Modelele Principal-Agent şi problemele

    de design optimal al incitaţiilor în domeniul politicilor de mediu au fost utilizate şi de

    Cohen (1987), Malik (1993), Aguedas şi Hamoudi (2004), Macho-Stadler şi Perez-

    Castrillo (1997, 2006, 2007).

    Începând cu anii 2000, modelul Principal - Agent a stat la baza multor lucrări

    de specialitate din domeniul intervenţiilor umanitare (Rauchhaus (2005, 2009),

    mailto:daniela.marinescu@csie.ase.ro mailto:ioana.manafi@gmail.com mailto:dumitru.marin@csie.ase.ro

  • Daniela Elena Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin

    _____________________________________________________________________

    Crawford şi Kuperman (2006), Kuperman (2008)), afirmându-se că structura incitativă

    produsă de o a treia parte este o formă de hazard moral.

    Se pot constata două abordări în cazul reglementărilor şi politicilor de mediu:

    Helland (1998), Innes (1999), Malik (1993), Sandmo (2002), Heyes (2000) sau

    Macho-Stadler şi Perez-Castrillo (2006, 2007) demonstrează că dacă o firmă

    poluatoare raportează corect nivelul poluării atunci termenii acordului pot fi

    îmbunătăţiţi, în timp ce Dasgupta ş.a. (2001) şi Foulon ş.a. (2002) discută efectele

    monitorizării şi sancţiunilor (penalizărilor) asupra nivelului poluării, arătând că atât

    controlul cât şi ameninţarea cu controlul sunt utile în reducerea poluării. Din lucrările

    autorilor Helland (1998), Innes (1999) şi Malik (1993) rezultă că raportarea corectă a

    emisiilor este un element important în reglementare.

    Baliga şi Maskin (2003) demonstrează că, în cazul în care poluarea nu poate fi

    combătută, agenţii trebuie să fie determinaţi printr-un mecanism în aşa fel încât să

    asigure restabilirea eficienţei Pareto. De asemenea, analizează şi aplică în cazul

    reglementărilor de mediu principalele rezultate din literatura de specialitate.

    Swierzbinski (1994) şi Bontems şi Bourgeon (2005) au studiat un aspect

    informaţional complementar: autoritatea de reglementare poate observa nivelul

    emisiilor printr-un mecanism de auditare costisitor, dar nu cunoaşte costurile de

    producţie/depoluare ale firmei.

    Moxey, White şi Ozanne (1999) au aplicat modelul Principal-Agent în

    asimetrie informaţională în agricultură pentru a creşte oferta de bunuri publice din

    domeniul protecţiei mediului, oferind un exemplu de reducere a nitraţilor.

    Plecând de la modelul standard de reglementare în care un monopol ale cărui

    costuri marginale sunt private şi producând un bun necesar societăţii este reglementat

    de o autoritate locală (Macho-Stadler şi Perez-Castrillo (1997)), lucrarea de faţă

    continuă abordarea propusă de Marinescu şi Marin (2011) în care producţia firmei

    reglementate afectează negativ utilitatea consumatorilor. În lucrare considerăm că

    autoritatea de reglementare poate concepe şi furniza incitaţii, astfel încât poluatorul,

    aflat în situaţie de monopol, să raporteze corect costurile de reducere a poluării. Aceste

    costuri nu pot fi observate de autoritate şi diferă în funcţie de tehnologia aleasă. Relaţia

    dintre firmă, consumatori şi autoritatea locală va fi analizată cu ajutorul unui model

    standard de selecţie adversă. Parametrul de selecţie adversă poate avea două valori

    posibile, fiecare corespunzând unei anumite tehnologii: o tehnologie eficientă (atunci

    când costurile sunt mici) şi o tehnologie ineficientă (când costurile necesare depoluării

    sunt mari). În modelul prezentat, consumatorii sunt afectaţi de poluarea produsă de

    firmă, acest efect fiind modelat prin introducerea unui termen negativ în funcţia lor de

    utilitate - dizutilitatea creată de poluare, această dizutilitate fiind direct dependentă de

    cantitatea produsă de firmă.

    În continuare, lucrarea este structurată după cum urmează. Ipotezele principale

    ale modelului, participanţii, obiectivele şi caracteristicile contractului (mecanismului

  • Modelarea externalităţilor negative în condiţii de asimetrie informaţională

    ____________________________________________________________________

    de reglementare) vor fi prezentate în prima secţiune. În cea de-a doua secţiune vom

    caracteriza complet contractul optimal în situaţia de simetrie informaţională

    (participanţii deţin aceeaşi informaţie despre costul marginal al monopolului),

    determinând soluţia de rangul întâi. În următoarea secţiune va fi analizată situaţia de

    asimetrie informaţională (costurile devin informaţia privată a firmei), determinând

    soluţia de rang doi şi principalele caracteristici ale mecanismelor optimale de

    reglementare. În ultima secţiune se regăsesc concluziile analizei întreprinse.

    1. Modelul

    În această secţiune vom descrie modelul cadru Principal-Agent folosit în

    analiză, prezentând ipotezele principale referitoare la participanţii relaţiei, obiectivele

    acestora şi ceea ce vom numi în continuare mecanism incitativ de reglementare.

    Participanţii relaţiei economice analizate sunt următorii:

    Firma (Agentul) - vom considera că firma se află în situaţie de monopol local;

    - produce o cantitate 0Q dintr-un bun;

    - obţine veniturile QR din vânzări, cu 0",0' RR şi 00R ;

    - costurile fixe sunt considerate constante şi notate cu 0F ; - are costul marginal al producţiei constant, notat cu c şi care reprezintă

    informaţia privată a firmei (parametrul de selecţie adversă). Vom considera în acest

    sens că monopolul poate fi de unul din două tipuri posibile, clasificate în funcţie de

    nivelul costurilor sale marginale, HL ccc , , cu HL cc ;

    - producţia afectează (negativ) bunăstarea consumatorilor, astfel încât este

    taxată cu taxa unitară pe producţie t. Volumul taxelor pe producţie sunt plătite prin

    intermediul autorităţii de reglementare consumatorilor;

    - primeşte de la autoritate (de reglementare) subvenţia S;

    - fără a restrânge generalitatea problemei, nivelul de utilitate rezervată (pragul

    minim al acceptării contractului) este normalizat la zero.

    În aceste condiţii, funcţia obiectiv a monopolului se scrie:

    FQtcSQR

    Consumatorii reprezentativi (N consumatori identici) - derivă utilitate din consumul de alte bunuri, notată cu U şi considerată

    variabilă exogenă în problema analizată;

    - suportă o dizutilitate creată de producţia firmei private, Qv , unde

    ' 0, " 0v v şi 00v ;

  • Daniela Elena Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin

    _____________________________________________________________________

    - producţia firmei fiind o externalitate negativă, consumatorii sunt compensaţi

    prin redistribuirea taxelor. Redistribuirea taxelor este costisitoare pentru autoritate

    (există costuri umbră asociate prelevării şi redistribuirii taxelor), astfel încât un

    consumator primeşte efectiv prin redistribuire N

    gtQ 1 , cu 1,0g ;

    - utilitatea rezervată a consumatorului este normalizată la valoarea 0.

    În aceste ipoteze, funcţia obiectiv a unui consumator reprezentativ se scrie:

    N

    gtQ QvU

    1

    Autoritatea de reglementare (Principalul) - reglementează activitatea monopolului şi intermediază relaţia firmei cu

    consumatorii;

    - transferă monopolului subvenţia S, această operaţiune implicând un