Boghian, Enea, Ignatescu, Bejenaru, Stanc, Comunitatile Cucuteniene 2014
Comunitatile Defavorizate-diagnoza Sociala,Politici Si Solutii de Dezvoltare,Manzatu Marius-Valentin
-
Upload
valentin-manzatu -
Category
Documents
-
view
16 -
download
0
Transcript of Comunitatile Defavorizate-diagnoza Sociala,Politici Si Solutii de Dezvoltare,Manzatu Marius-Valentin
MANZATU MARIUS -VALENTIN
AN I
MASTERAT - DSI, ORADEA
Comunitatile defavorizate - diagnoza sociala,politici si solutii de dezvoltare
Comunitatea desemneaza o grupare umana caracterizata prin probabilitate sporita de unitate
valorica a membrilor ei.(Sandu,2005,pg.30) .Ea este recunoscuta prin urmatoarele caracteristici:
faptul ca membrii ei au o cultura identica si un set identic de valori, intre membrii comunitatii
stabilindu-se relatii interpersonale puternice si existand asemanari de status social intre membrii
ce o compun.
Referindu-ne la etnie ,aceasta este definita ca grupare de indivizi care au aceeasi origine si care
poseda o traditie culturala comuna ,termenul fiind adesea confundat cu minoritati sau
nationalitati.(G. Ferreol,1998,pg.69).
Grupul etnic se contureaza ca un grup cu tradiţii culturale comune şi care are sentimentul
identităţii ca subgrup în cadrul societăţii înglobante. Membrii lui diferă de ceilalţi membri ai
societăţii prin anumite trăsături culturale specifice: limbă, religie, obiceiuri, îmbrăcăminte,
comportamente. Esenţial însă este sentimentul identităţii şi autoperceperea lor ca fiind diferiţi de
alţi membri ai societăţii.(C. Zamfir,L.Vlasceanu,1993).
Fiecare comunitate isi creeaza propriul set de valori ,credinte,norme care ii ghideaza
existenta.Toate acestea se insumeaza termenului generic de cultura.
Cultura nu poate fi conceputa in afara socialului ,omul este un animal social in masura in care
este o fiinta culturala si invers.(Al.Tanase,1968,pg.47)
Dezvoltarea sociala se refera la orientarea unei tari,regiuni,comunitati ,institutii spre realizarea
unei stari dezirabile stabilita ca obiectiv printr-un process planificat in timp ,realizat printr-un set
de actiuni conjugate .(C.Zamfir,2006,pg.11).
1
Literatura dedicata dezvoltarii sociale,dezvoltarii comunitare si dezvoltarii prin proiecte a
dobandit o consistenta notabila in ultimele doua-trei decenii.Asa cum arata Elena Zamfir
(2000),dezvoltarea comunitara este o componenta si un instrument de baza ale dezvoltarii
sociale,urmarind promovarea si asigurarea cresterii bunastarii comunitatii si indivizilor.
Oamenii traiesc in cadrul unor comunitati ,in calitate de membrii ai ei se bazeaza pe
oportunitatile pe care aceasta le ofera si la randul lor ei contribuie la resursele sale economice,
politice educationale ,sociale,culturale.Cat de bine sprijina o comunitate viata de familie,masura
in care membrii ei imbogatesc viata comunitara atesta competenta comunitatii.Natura acestui
schimb reciproc dintre o comunitate si membrii sai atesta nevoia sa de schimbare si dezvoltare.
( Krogsrud Miley K.,2006,pg.444).
Exista trei modele clasice de organizare caracteristice pentru practica dezvoltarii la nivel de
comunitate:
- modelul dezvoltarii locale-dezvoltarea unui sentiment al solidaritatii comunitare in cadrul
diverselor grupuri de cetateni astfel incat impreuna sa poata rezolva problemele comunitatii sau
ale proximitatii.
- modelul planificarii sociale – cercetarea trebuintelor comunitatii si dezvoltarea unor planuri
care sa aduca solutii pe termen lung la problemele fundamentale ale comunitatii
- modelul actiunii sociale – utilizarea tacticilor de confruntare pentru a apara schimbarile care
promoveaza justitia sociala si schimbarile in structurile puterii.
Organizarea comunitara este una intentionala,raspunde unor scopuri si are formulate
obiectivele care pot fi de a atenua inegalitatile,repartizarea echitabila a resurselor,rezolvarea unor
probleme sociale acute –lipsa locuintelor,somajul,cresterea nivelului economic-social al unor
zone si crearea unui sistem responsabil pentru conceperea politicilor locale care sa sustina
dezvoltarea comunitatii.Ea cauta sa dezvolte o interventie planificata pentru realizarea unei
schimbari sociale in cadrul comunitatii locale in care se manifesta probleme sociale stringente
precum polarizare si inechitate sociala,saracie, discriminare,etc.
Spre deosebire de organizare ce se concentreaza pe structurile si functiile
comunitatii ,dezvoltarea comunitatii se axeaza pe functionarea sa sociopsihologica. Activitatile
2
de dezvoltare a comunitatilor sunt eforturi facute de profesionisti de a consolida legaturile
sociale dintre membrii ,de a motiva cetatenii in scopul intr-ajutorarii ,de a dezvolta o conducere
locala responsabila ,de a crea sau revitaliza institutiile locale (Barker,1999,p.90.).
Identificarea problemelor sociale reprezinta punctul de pornire al schimbarii sociale.Formularea
unei probleme declanseaza o motivatie colectiva de a explora posibilitatile de
actiune.Comunitatile se confrunta in permanenta cu probleme sociale ,solutionarea lor duce la
perfectionarea sistemului .
A intelege schimbarea sociala inseamna in mare masura a intelege procesul social de
formularea problemelor si efortul social de a le rezolva.Dinamica sistemelor sociale poate fi in
mare masura explicata prin comportamentul fata de problemele sociale Comunitatea/societatea
poate sa ignore problemele,sau sa adopte solutii suficient de eficace.(C.Zamfir,L.Stoica,2006)
In societatile traditionale multe probleme fie persista indefinit,fie sunt solutionate printr-un
proces spontan de schimbare a conditiilor care le-au generat,pe cand in cele moderne abordarea
este strategica ,planificata.
Vitalitatea unei comunitati este data de gradul sau de organizare ,capacitatea de a crea
institutii care sa-i serveasca interesele ,capacitatea de a lua decizii si de a desfasura actiuni
collective in favoarea acesteia.Astfel organizarea comunitatii nu vizeaza sa ajute indivizii ,ci sa
sustina organizatiile care le servesc interesele.
Un proiect de dezvoltare pentru comunitati nu poate sa inceapa fara a face o evaluare a
problemelor acesteia ,o identificare a punctelor tari ale acesteia ,a resurselor umane,materiale
care pot fi capacitate in procesul de schimbare,dezvoltare a comunitatii.
Conform Ghidului Metodologic- Proiectarea Dezvoltarii Sociale
(C.Zamfir,L.Stoica,M.Stanculescu,2007) exista opt faze ale proiectarii sociale :
1. Identificarea si diagnoza problemelor sociale
2. Stabilirea prioritatilor si adoptarea obiectivelor de dezvoltare
3. Identificarea solutiilor alternative si stabilirea strategiilor
4. Operationalizarea strategiei intr-un plan de actiune sociala
3
5. Implementarea unor planuri de actiune
6. Monitorizarea
7. Evaluarea
8. Feedback si corectie
Caz particular - Comunitatea rroma din Pusta Vale,jud.Salaj
In general ,comunitatile rrome sunt un conglomerat de probleme socio-economice cu un deficit
major de dezvoltare,educatie,calificare profesionala,capacitate de integrare competitiva in lumea
moderna.
Un exemplu in acest sens este comunitatea rroma din Pusta Vale,Simleu Silvaniei.Am analizat
aceasta comunitate ,tinand cont de reperele din ghidul mai sus mentionat.
Date despre comunitate:
Surse:- recensamantul populatiei (2002)
- anuarul statistic al Primariei
- ancheta sociologica prin chestionar
- discutii informale
- observatia directa
- presa locala -
1.Culegerea conexa a datelor din aceste surse a generat o imagine globala asupra acestei
comunitati:
Comunitatea mai sus-mentionata numara 1400 locuitori de etnie rroma , dintre care 900
persoane peste 18 ani. 53% din populatie este de sex masculin,47 % de sex
feminin.Majoritatea nu au nicio pregatire scolara si nicio calificare profesionala,iar
sursele de venit sunt constituite predominant din ajutorul social si alocatia copiilor.
Aceasta comunitate este formata din familii numeroase (cu patru si peste patru copii).O
parte dintre ei nu au acte de identitate (30%).Populatia manifesta comportamente
conservatoare,traditionale perpetuate in virtutea obisnuintei sau ca urmare invatarii in
4
familie,majoritatea rromilor fiind rezistenti la schimbare.Caracteristicile acestei zone
sunt : lipsa locurilor de munca,lipsa drumului de acces,lipsa locurilor de joaca.
2. Analiza SWOT a comunitatii rrome din Pusta-Vale
PUNCTE TARI
-
PUNCTE SLABE -lipsa utilitatilor- lipsa drumului de acces-lipsa agentilor economici- lipsa locurilor de munca -lipsa actelor de identitate -lipsa pregatirii scolare si a calificarii profesionale - mentalitati,comportamente si atitudini rezistente la schimbare ale locuitorilor
OPORTUNITATI -daca se pune accentul pe educatie ,scoala,nivelul de instruire al rromilor poate sa creasca,ceea ce poate fi o rampa pentru integrarea profesionala,sociala si ca o consecinta va exista o deschidere mai mare a acestor oameni spre un mod de viata asemanator cu cel al populatiei majoritare.
AMENINTARI-neimplicarea in problemele comunitatii rrome face ca ea sa se mentina in starea de traditionalism,iar pe masura ce societatea va progresa,se poate ajunge la decalaje mari economice,sociale,intre aceasta si societate,intre ea si restul comunitatii ,impiedicand integrarea sociala a rromilor.- fiind parte a unui intreg (respectiv a comunitatii orasului Simleu Silvaniei),problematica sociala a comunitatii rrome ignorata in continuare se poate rasfrange asupra intregii comunitati a orasului Simleu Silvaniei si reflecta in indicatorii socio-economici –rata somajului,rata saraciei,etc
3.Structuri colective:
a)serviciile de sanatate,invatamant ,sociale ,cultura
Serviciile de invatamant sunt asigurate printr-o scoala generala cu clasele I-VIII,iar cele de
sanatate sunt asigurate de Spitalul Orasenesc ,situat la 5 Km ,deoarece nu exista un cabinet
5
medical in zona. Serviciile sociale sunt asigurate de Primaria Simleu prin departamentul
Social ,in zona existand un Centru de Mediere Sociala ,insa nefunctional.
b) intreprinderile si activitatile economice:
In zona nu exista agenti economici si in consecinta aceste activitati lipsesc.
c)grupurile religioase:
In zona Pusta-Vale functioneaza o biserica baptista,majoritatea etnicilor de aici fiind
convertiti in cultul baptist.
d) servicii culturale
In centrul zonei Pusta-Vale este situat un Camin Cultural in care nu se desfasoara nicio
activitate culturala.
e)infrastructura:
In zona nu exista un drum functional de acces, nici utilitati (retea de canalizare si
apa,gaz,telefonie fixa),iar locurile de agrement pentru copii (parculete de joaca) lipsesc cu
desavarsire.
4. Puterea si conducerea
Puterea Formala
a) intreprinderi si sindicate
In zona Pusta-Vale nu exista intreprinderi si sindicate.
b) partidele politice
Primaria este condusa de un reprezentant al Partidului Democrat Liberal ,iar in cadrul
Consiliului Local sunt reprezentate 5 partide : PDL,PSD,PNL,UDMR,PNG.
O parte din etnicii rromi au constituit Partidul Rromilor,fara reprezentativitate in Consiliul
Local al orasului.
6
Tot in cadrul C.L .Simleu functioneaza o comisie de specialitate - “Comisia nr. 4” pentru
probleme ale minoritatilor ,cultelor,ordine si liniste publica si administratie publica locala .
Exista si Grupul Mixt de lucru pentru rezolvarea problemelor minoritatii rrome care insa este
nefunctional.
Puterea Informala:
In comunitatea de rromi din Pusta-Vale ,puterea informala este detinuta de liderul rromilor si
tatal sau – bulibasa.
Diagnoza sociala :
- lipsa actelor de identitate a unei parti din populatia comunitatii
-lipsa locurilor de munca in comunitate
- lipsa drumului de acces in zona
- lipsa locurilor de joaca pentru copii in zona
- spatii locative insuficiente
- lipsa calificarii profesionale si a pregatririi scolare a populatiei din comunitate
- lipsa veniturilor din munca,situatie materiala precara a locuitorilor din comunitate
- lipsa implicarii autoritatilor locale in comunitate
- mentalitati si comportamente conservatoare ,traditionale ale populatiei din zona .
Scopul general: atragerea atentiei autoritatilor asupra problemelor comunitatii de rromi din
Pusta Vale
Scopul specific :ameliorarea problemelor sociale din comunitate(ca de exemplu -lipsa locurilor
de munca,lipsa actelor de identitate)
7
Obiective generale: -absorbtia fortei de minca din comunitate in activitati generatoare de venit
proprii,o mai buna integrare in comunitatea locala in ansamblu -
Obiective specifice: intocmirea actelor de identitate,crearea unui centru de colectare a plantelor
medicinal.
Modalitati de atingere a obiectivelor:
1. Contactarea factorilor politici si administrativi de decizie,locali si judeteni :
- Presedintele C.J.
- Prefectul judetului
- Presedintele Comisiei de finante buget al C.J
- Presedintele Comisiei –invatamant-sanatate –social –cultura din cadrul C.J
- Primarul orasului
- Consilierii locali
- Presedintele Comisiei de administratie publica locala ,ordine,liniste publica,drepturile omului
,problemele minoritatilor si culte din cadrul C.L
- Reprezentantii organizatiilor politice din oras
- Consilierul Prefecturii pe problemele rromilor
- Reprezentantul rromilor din grupul mixt de lucru din cadrul C.L.
2. contactarea liderilor informali din comunitate:
- Bulibasa rromilor
- Liderul rromilor
- Pastorul din comunitate
3. stabilirea etapizata a activitatilor pentru rezolvarea unor probleme punctuale
4. determinarea in timp a sarcinilor de rezolvare a problemelor
5. evaluarea rezultatelor
Obiectivul nr.1:
Realizarea actelor de identitate
8
Modalitati de rezolvare :
Contactarea factorilor politici si administrativi de decizie,locali si judeteni
-luarea legaturii cu liderul rromilor si consilierul pe problemele rromilor din Prefectura prin
presedintele Comisiei nr.4 pe probleme ale minoritatilor din cadrul C.L –Simleu,consilier local,
-stabilirea unei intalniri intre presedintele comisiei sus-mentionate cu rromii prin liderul acestora
la Caminul Cultural din comunitate pentru inscrierea in vederea intocmirii actelor de identitate
- stabilirea unei intalniri pentru informare cu privire la actele necesare intocmirii dosarului pentru
realizarea cartii de identitate,adica:
- Cerere tip pentru eliberarea cartii de identitate (se poate solicita in mai multe exemplare de
la Serviciul de Evidenta a Persoanelor )
- Certificat de nastere (original si copie)
- Actul de identitate al unuia dintre parinti, al tutorelui sau reprezentantului legal, cu care se
face dovada domiciliului (daca e cazul)
- Timbru fiscal de 1 leu
- Contravaloarea eliberarii cartii de identitate (7 lei)
Contactarea prefectului judetului prin consilierul local mai sus mentionat , pentru a-i prezenta
situatia rromilor fara acte de identitate si gasirea unei modalitati gratuite de rezolvare a acestei
probleme.(de ex. emiterea unei circulare catre Serviciul de Evidenta a Populatiei pt preluarea
formularea in vederea eliberarii actelor de identitate a rromilor in cauza ,plata fiind suportata de catre
Prefectura).
Evaluare:
-se evalueaza dupa 45 de zile cate persoane au dobandit actele de identitate
9
Obiectiv nr.2 :
Realizarea unui centru de colectare pentru plante medicinale in zona Pusta-Vale
-contactarea unui consilier judetean din cadrul C.J. Salaj si prezentarea situatiei comunitatii
Pusta-vale ,din punct de vedere al lipsei locurilor de munca si a specificului acestei populatii care
este lipsita de o calificare profesionala in procent mare, relevat de cercetarea realizata si i-am
expus reticienta lor fata de un program de lucru fix,asa cum a reiesit din cercetare.
-prezentarea unei propuneri de creare a unui centru de colectare pentru plante medicinale, printr-
un proiect din fondurile pentru categorii defavorizate de care dispune C.J sau finantat de FRDS
( Fondul Roman de Dezvoltare Sociala).
Evaluare:
- se evalueaza in mod concret cate persoane sunt interesate si dispuse sa participe la astfel de
activitati economice generatoare de venit.
Concluzii:
Ameliorarea problemelor sociale din comunitatea rroma din Pusta Vale este un proces de
durata , un rol important il au autoritatile locale,judetene care pot initia proiecte si politici de
dezvoltare a comunitatilor defavorizate ,existand oportunitatea atragerii fondurilor europene
pentru comunitatile sarace.
Bibliografie:
- Zamfir C.,Vlasceanu L.(1993) Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,Iasi
- Zamfir C,Stoica L.(2006) O noua provocare:dezvoltarea sociala,Ed.Polirom,Iasi
- Zamfir C.,Stoica L.,Stanculesc M.,Proiectarea dezvoltarii sociale.Ghid metodologic,Ed.Buc.2007
- Sandu D.(2005) Dezvoltarea comunitara,Ed.Polirom,Iasi
- Sandu D.(2007) Practica dezvoltarii comunitare,Ed.Polirom,Iasi
10
- Krogsrud Miley K.(2006) Practica asistentei sociale,Ed.Polirom,Iasi
- Tanase A.(1968) Introducere in filozofia culturii,Ed.Stiintifica,Bucuresti
- Ferreol G.(1998) Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,Iasi
- Cojocaru S.(2006) Proiectul de interventie in asistenta sociala,Ed.Polirom,Iasi
- Miftode V,Nacu D,Cojocaru S.,Sandu A.(2003) Dezvoltarea comunitatilor multiculturale,Ed.Expertprojects,
11