Complicații hemoragice

8/18/2019 Complicații hemoragice

1/10

COMPLICA IILE HEMORAGICEȚ

Def. :

Se consideră ca patologică o pierdere de sânge mai mare de 500 ml în primele 24 de ore după o na tereș pe căi naturale i mai mult de 1000 ml după o opera ie de cezariană.ș ț

Factorii de risc emoragic:

! Factori o"stetricali: fătul mort# marea multiparitate# apople$ia uteroplacentară %decolarea de placentă normal inserată a unor modificări &asculare i tisulare# a'ungând până la infarctizareșuterină(# placenta prae&ia# distocia de dinamică %anomalii ale e&olu iei tra&aliului care sețdatorează unor tul"urări ale acti&ită ii contractile uterine( i mecanică %modificările careț șdepă esc anumite limite ale factorilor mecanici ai na terii poate duce la anomalii ale actuluiș șna terii(# idramniosul %cre terea cantită ii de licid amniotic peste limita considerată normalăș ș ț

) peste 2000 ml(# sarcina gemelară# tra&aliul prelungit# preeclampsia i eclampsia# mane&reșo"stetricale# emoragii la na terile anterioareș *

! Factori medicali: tul"urări de coagulare# insuficien ă epatică# administrare de anticoagulante#ț

anemie# deficien e nutri ionale.ț ț

+lementele care inter&in în procesul de emostază uterină sunt:

! ,ecanismele locale ) &asculare i musculareș *! Factori "iocimici locali i coagularea.ș

- altă categorie de factori cauzatori de emoragii sunt leziuni traumatice ale canalului de na tereș%plăgi i rupturi perineale ! epiziotomie# rupturi ale &ul&ei# rupturi ale pere ilor &aginali i aleș ț șfundurilor de sac &aginale# rupturi ale colului uterin# ematoamele &ul&o!&aginale(.

Din punct de &edere etiologic# factorii care pot produce sângerări în perioada %deli&ren a( pot fițclasifica i în factori fa&orizan i i factori determinan i:ț ț ș ț

! Factorii favorizan iț pot fi împăr i i înț ț :

/auze pree$istente na teriiș :

a( Fătul mort i re inut %peste 14 ) 21 zile( determină tul"urări de coagula"ilitate sanginăș ț * "( Dimensiunile mari ale fătului pot determina emoragie prin rupturi de păr i moi i prinț ș

distensie uterină e$agerată# urmată de atonie uterină*c( Sarcina multiplă i idramniosul ) prin distensie uterină e$agerată# cu retractilitate iș ș

contractilitate redusă după e$pulzia fătului*d( ,ultiparitatea prin scăderea calită ii fi"rei miometrialeț *e( lacenta prae&ia %placentă 'os inserată(# prin lipsă de emostază în patul placentar# sau prin

nedecolare cu emoragie*f( pople$ia uteroplacentară ) prin tul"urări de coagulare pe care le antrenează*g( ra&aliul prelungit ) prin epuizarea resurselor contractilită ii uterine.ț

/auze fa&orizante iatrogene:

a( nter&en iile o"stetricale cresc de 3 ori incidenț a emoragiilor postpartum comparati& cuțna terile spontane*ș

"( nestezia generală prea profundă produce atonie uterină ) prin scăderea capacită ii dețcontrac ie a miometruluiț *

c( re eli în conducerea deli&ren eiș ț *d( dministrare medicamentoasă intempesti&ă ) perfuzii ocitocice %stimulează contrac iaț

musculaturii uterine( prelungite# tocolitice %pro&oacă rela$are uterină i împiedicășcontrac iile miometrului(# sulfat de magneziu %purgati&(ț


2/10

! Factorii determinan iț sunt:

Factori care interferează cu mecanismul de realizare a emostazei uterine după na tereș%inclusi& tul"urări de coagulare(:

a( Distensie uterină e$agerată prin idramnios# sarcină gemelară# făt &oluminos# "( terul care s!a e&acuat prea rapid sau după tra&alii prelungite# epuizante#c( retrac ia i contrac ia defectuoasă în placenta prae&ia#ț ș țd( dministrare de tocolitice#e( 6esturi placentare# de mem"rane i ceaguri în ca&itatea uterină.ș

7eziuni traumatice de păr i moi %ale canalului de na tere(.ț ș

Simptomatologie:

8emoragiile din postpartum prezintă o simptomatologie legată de pierderea sangină i de influen eleș țsale asupra stării generale i a emodinamicii. Simptomatologia este legată în principal de anemiașsecundară postemoragică# iar în cazurile gra&e de ipo&olemie# colaps i oc emoragic. - pierdereș șsangină rapidă i masi&ă duce la instalarea imediată a ocului emoragic. /ând cantitatea de sângeș ș

pierdută depă e te 1000 ml# apar primele elemente ale ocului emoragic# iar peste 2000 ml oculș ș ș șde&ine decompensat. Sângerarea în postpartum se produce în timpul sau după deli&ren ă# prin &agin#țcu sânge proaspăt# ro u i ceaguri# alteori emoragia poate fi foarte "rutală. Sângele poate fiș școagula"il sau necoagula"il.

Simptomatologia generală depinde de cantitatea de sânge pierdut i se traduce prinș :

! aicardie#! aloare#! gita ie#ț! Sete de aer#! Dispnee#

! /ăderea &alorilor tensionale#! uls filiform# accelerat.

Dacă nu se iau măsuri terapeutice adec&ate ocul de&ine decompensat# producându!se decesulșfemeii.

Forme clinice:

1. tonia uterină ) reprezintă un sindrom clinic care se manifestă prin emoragie în postpartumul imediat care se produce prin pertur"area mecanismului de emostază uterină.tonia uterină poate fi primiti&ă i secundară.ș

! atonia primiti&ă se întâlne te la femei cu uter ipoplazic# malformat# cu tul"urări deșfunc ionalitate sau defecte structurale %fi"romioame# multiparitate# etc.(#ț

! atonia secundară este consecin a unor factori o"stetricali care ac ionează în tra&aliu sau poateț țfi produsă iatrogen.

Factorii obstetricali cauzatori de atonie uterină pot fi:! fe ii &olumino i#ț ș! sarcină gemelară#! idramniosul#! tra&alii prelungite.

Factorii iatrogeni pot fi:! anestezii generale prea profunde#

! perfuzii ocitocice prelungite#epuizante#! inter&en ii o"stetricale.ț


3/10

2.6esturile placentare sau de mem"rane în uter i reten ia placentarăș ț )

! resturile placentare sau de mem"rane împiedică retrac ia i contrac ia uterină. parent uterulț ș țeste contractat# sur&enind i perioade de rela$are# iar sângerarea mai mult sau mai pu inș ța"undentă# cu sânge proaspăt în &aluri# în raport cu perioadele de contrac ie i rela$are uterină#ț ș! reten ia placentară ) este un sindrom caracterizat prin re inerea par ială sau totală a placenteiț ț ț

în ca&itatea uterină# prin lipsa totală sau par ială de decolare. /linic se manifestă prințîntârzierea deli&ren ei sau prin deli&ren ă incompletă i sângerare. 6eten ia completă aț ț ș ț

placentei decolate în ca&itatea uterină se nume teș încarcerare placentară.

3. lacentele cu aderen ă anormalăț ) pot fi par iale sau totale. +tiologic se pare că aceste tipuri deț placente apar mai frec&ent la gra&idele cu leziuni endometriale pree$istente sarcinii %traumatice ) princiureta'e# cirurgicale# malformati&e# tumorale# etc.( sau pot fi datorate insuficien ei endocrine.ț

4. 8emoragiile prin rupturile păr ilor moi ale canalului de na tere#ț ș

5. 8emoragiile prin tul"urări de coagulare ) sunt emoragii a"undente apărute în postpartum# putânddetermina tul"urări ale mecanismului de emostază uterină# prin afectarea coagula"ilită ii sangine.ț

Diagnosticul poziti& al sângerărilor în perioadele na terii ) este necesară căutarea cauzei sângerării iș șinstituirea urgentă a măsurilor terapeutice adec&ate. ceste in&estiga ii &or cuprindeț :

a( in&estiga ii o"stetricaleț! cercetarea retrac iei i contrac iei uterului#ț ș ț! cercetarea integrită ii filierei pel&igenitale#ț! cercetarea &acuită ii ca&ită ii uterine.ț ț

"( n&estiga ii generaleț! e&aluarea ta"loului ematologic ) S %timp de sângerare(# / %timp de coagulare(# 9 %timp

9uic ) timp de protrom"ină(# 8 %timp 8o;ell ) timp de recalcifiere a plasmei o$alate( 8"%emoglo"ină(# 8t %ematocrit(# fi"rinogen# trom"ocite# monomeri de fi"rină.

! e&aluarea ta"loului clinic ) # puls# stare generală# stare de oc emoragic# etc.ș

+&olu ia i prognosticul emoragiilor din postpartum depind de cantitatea de sânge pierdută#ț șde terenul "iologic# de precocitatea i corectitudinea măsurilor terapeutice aplicate.ș8emoragia din postpartum continuă să fie una dintre principalele cauze de mortalitate maternă

prin risc o"stetrical direct.

/omplica iile pot fi împăr ite înț ț :! imediate ) anemia postemoragică# ocul emoragic# tul"urări de coagulare %/D ) coagulareș

intra&asculară diseminată < coagulopatie de consum i fi"rinoliză(# insuficien ă renală acută#ș ț

! tardi&e ) infec iile locale sau generalizate# insuficien ă ipofizară prin necroza acesteia % sdr.ț țSeean(.

ratamentul curati& cuprinde măsuri generale de reecili"rare &olemică# emodinamică ișematologică.


4/10

ÎNTRERUPEREA INTEMPESTIVĂ A CURSULUI SARCINII

AVORTUL

&ortul reprezintă întreruperea intempesti&ă a cursului normal al sarcinii înainte ca produsul deconcep ie să atingă un grad suficient de maturitate morfofunc ională care să îi permită o dez&oltareț ț

autonomă %adaptare la &ia a e$trauterină( după anularea cone$iunilor cu organismul matern. Dupățcriteriile oficiale ale -rganiza iei ,ondiale a Sănătă ii %-,S( ) a&ortul poate fi definit ca întrerupereaț țsarcinii înainte de 2= S# sau dacă fătul prezintă o greutate mai mică de 1000 g.

/lasificare:

După modalitatea de realizare# a&ortul cuprinde două entită iț :

- avortul spontan ! întreruperea sarcinii se datorează unor cauze naturale#- avortul provocat - produs prin ac iunea unor factori e$terni organismului femeii gra&ide.ț

&ortul pro&ocat la rândul său cuprinde mai multe entită iț :

! a&ort pro&ocat medical ) care la rândul său poate fi la cererea gra&idei sau să ai"ă indica iițmedicale %a&ort terapeutic(#

! a&ort pro&ocat ilegal sau delictual# în condi ii empirice# nemedicale.ț

&ortul spontan

Se consideră că 15 ) 20> dintre sarcinile diagnosticate se soldează cu a&ort spontan. Dintreacestea =5> se produc în primul trimestru de sarcină i 15> în trimestrul al doilea.ș/auzele a&ortului spontan sunt împar ite înț :

- cauze ovulare, embriofetale i anexialeș :

a( anomalii genetice %cromozomiale(#

"( condi ii anormale de nida ie#ț țc( patologie trofo"lastică#d( anomalii em"rionare %malforma ii(#țe( moartea oului sau a fătului intrauterin#f( anomalii placentare %alterări ale trofo"lastului ) ?placentei fetale@# sau alterări deciduale ) ?placenta maternă@./auzele ane$iale sunt rare: placentă 'os inserată# inflama iile placentare# patologia de cordonț%nodurile duc la moartea fătului(# idramniosul# corioamniotita# etc.

- cauze materne:

a( generale ) ! stări to$ice %tutun# alcool# droguri# into$ica ii profesionale cronice(#ț! dismeta"olice %dia"et zaarat(#! disendocrinii %insuficien ă o&ariană# iper sau ipotiroidism# etc.(#ț! stări alergice#! infec ii %"oli infec ioase acute ) prin iperpire$ia produsă# "oli &irale ) afectează produsul deț ț

concep ie# "oli parazitare ) to$oplasmoza# "oli infec ioase cronice ) tu"erculoza# ricettsioze#ț țetc. pot determina a&orturi repetate(#

! conflicte imunologice#! stări psiice#! "oli cronice materne %8 cronică# cardiopatii# etc.(#! traumatisme a"dominale %inclusi& cirurgicale(# etc.

"( locale:! sinecii uterine#

! miomatoză#! endometrioză#


5/10

! endometrită#! distrofia endometrială %iperplazie# scleroză(#! malforma ii uterine#ț! ipoplazia uterină#! insuficien a cer&ico!istmică#ț! modificările de pozi ie ale uterului%mai rar(#ț! scleroza uterină.- cauze mixte

+ntită iile clinice ale a&ortului spontan:ț

. &ortul de origine endocrină/lasificare:a( &orturi endocrine primare )

! insuficien ă secretorie o&ariană %insuficien ă a corpului gal"en gestational(#ț ț! insuficien ă ormonală placentară %secre ie insuficientă de ormoni steroizi# estrogeni i maiț ț ș

ales de progesteron( "( &orturi endocrine secundare ) se pot remarca implica ii endocrine în cazul sarciniiț

apărute la un organism matern distiroidian# dia"etic# o"ez# cusingoid# addisonian# etc.

. &ortul geneticDef.: &ortturile genetice sunt datorate deficien elor ecipamentului cromozomial alțem"rionului# de&ierii de la cariotipul normal al speciei i se traduc prin întreruperile celeșmai precoce ale sarcinii.nomaliile cromozomiale ale zigotului# em"rionului sau fătului regăsite în a&orturilespontane pot fi:

! numerice %aneuploidii < anomalii cromozomiale numerice constând în e$isten a unuia sau maițmultor cromozomi în plus sau în minus(: trisomii# triploidii# tetraploidii# monosomii

autosomale %sunt întotdeauna letale( i gonosomale#ș! structurale: transloca ii dele ii# cromozomi în inel# etc. ) sunt rareori cauzatoare de a&ort.ț ț

Factori care cresc inciden a anomaliilor cromozomialeț :! &ârsta mai înaintată a mamei ) se asociază mai frec&ent trisomiile 13 i 21#ș! &ârsta înaintată a tatălui fa&orizează mai frec&ent trisomiile 1A i 1=#ș! &ârsta foarte tânără a mamei ) se asociază cu trisomiile 1A i monosomia gonosomală 45B.ș

Cn inducerea de anomalii genetice soldate cu a&ort spontan mai pot fi implica i următorii factori:ț

! iradierile accidentale# profesionale sau terapeutice#! ac iunea unor agen i &irali# care ar putea induce anomalii cromozomiale interesând oul înț ț

totalitate sau realizând mozaicisme#

! anomalii spermatice paterne.. &ortul de origine imunologică ) acest tip de a&ort este rezultatul lipsei realizării normale

a integrării imunologice a sarcinii sau a unor fenomene de incompati"ilitate imunolgicămaternofetală %6# grup# etc. (.

. &orturile prin anomalii uterine :! nomalii ale sistemului uterin de conten ie ) cuprind a&orturile pro&ocate prin insuficien ăț ț

cer&ico!istmică# care poate fi congenitală %malforma ie uterină# ipoplazie uterină# insuficien ăț țcongenitală a aparatului de încidere( sau câ tigată %după na teri dificile cu fe i &olumino i# cuș ș ț șrupturi cer&icale# dilata ia for ată a colului pentru întreruperea unor sarcini mai mari# a&orturiț țspontane repetate# etc.(.Cn general a&orturile produse prin insuficien ă cer&ico!istmică sunt tardi&e ) trimestrul .ț

! nomaliile miometrului ) cuprind modificări ale formei i structurii uterului prin malforma iiș țcongenitale %uter "icorn# unicorn# utere septate# etc.( sau lipsa de dez&oltare a uterului înipoplazia uterină.


6/10

lteori anomaliile miometrului sunt câ tigate# fiind reprezentate de cele mai multe ori deșfi"romioame uterine. &orturi produse prin anomalii ale miometrului sunt în general tardi&e#uneori a"ituale.

! nomalii ale endometrului ) endometritele infec ioase# sineciile uterine# polipii endometrialițsau fi"romato i endoca&itari# distrofii endometriale %atrofie# scleroză(.ș

. &ortul prin anomalii placentare ) sunt foarte frec&ente i se realizează prin insuficien ăș ț placentară cu leziuni distrofice# sau prin leziuni placentare infec ioase.ț

! nsuficien ă placentară cu leziuni distrofice )&asculopatie produsă prin ipertensiune# "olițrenale# dia"et# etc.

! 7eziuni placentare produse de di&er i agen i infec io i ) infec ii "acteriene# &irotice# cu uneleș ț ț ș ț protozoare# parazi i.ț

. &ortul a"itual i a&ortul spontan repetatș&ortul a"itual reprezintă producerea succesi&ă a 3 sau mai multe a&orturi spontane#neintercalate cu na teri.ș&ortul repetat reprezintă producerea a 2 sau mai multe a&orturi intercalate cu na teri.ș

/7E/ -67 S-EE

Cn raport cu &ârsta gesta ională la care se produce a&ortul# acesta poate fiț :! &ort menstrual ) se produce la data presupusă a menstrua iei# sau în perioada imediatț

următoare#! &ort o&ular ) produs în primele 3 ) 5 săptămâni de sarcină#! &ort em"rionar ) în primele 14 S#! &ort tardi& %fetal( ) după 14 săptămâni de gesta ie.ț

Simptomatologia a&ortului este în general a$ată pe dureri lom"oa"dominale %produse decontrac ile uterine( i pe metroragie %a&ând diferite intensită i(# apărute la o femeie gra&idă sau cuț ș ț

întâziere a ciclului menstrual.Sângerarea poate fi la început redusă# se intensifică apoi putând fi foarte a"undentă# ducând lastare de oc emoragic. Sângerarea poate fi cu sânge modificat %cărămiziu!purulent# în a&orturileșinfectate( sau cu sânge proaspăt.

Durerile sunt lom"are inferioare i pel&iene# colicati&e i intermitente# mai ales în sarcinile dinș ștrimestrul .

7a aceste semne se poate adăuga fe"ra i celelalte modificări men ionate la a&ortul infectat# dacăș țacesta este de origine infec ioasă.ț

Etapele clinice ale desfă urării avortului sunt:ș

1. endin a la a&ort ) caracterizată prin dureri lom"o!a"dominale i contractilitate uterinăț șcrescută# fără sângerare &aginală i modificări cer&icale.ș

2. menin area de a&ort ) se caracterizează prin contractilitate uterină crescută %dureri lom"o!ța"dominale(# sângerare din uter redusă# iar colul este ferm# încis# sau cel mult cuîntredesciderea orificiului e$tern.

3. minen a de a&ort ) se caracterizează prin simptomatologia etapei precedente# sângerareaț poate fi mai a"undentă# apărând i modificări mai a&ansate ale colului uterin %întredescis#ș permea"il până la orificiul intern# scurtare# etc.(

4. &ortul în curs de efectuare ) se caracterizează prin contrac ii uterine dureroase# frec&ente iț șintermitente# desciderea colului uterin# ruperea mem"ranelor# după care urmează e&acuareacon inutului uterin %a&ortul propriu!zis(.ț

5. &ortul incomplet efectuat ) este acela la care doar o parte a con inutului uterin a fost e&acuat#țîn interiorul ca&ită ii uterine fiind re inute fragmente o&ulare# placentare i caduca.ț ț ș


7/10

A. &ortul ?complet@ efectuat este e$trem de rar# placenta# caduca i em"rionul sau fătul fiindșe&acuate în totalitate din uter. Doar a&ortul menstrual eate de regulă ?complet@ efectuat.

+&olu ie# complica ii# prognosticț ț :

ceste elemente sunt diferite în raport cu momentul de desfă urare al a&ortului.ș

Cn amenin area i iminen a de a&ort e&olu ia se poate face în două sensuriț ș ț ț : spre dispari iațcontractilită ii uterine# sistarea sângerării i continuarea e&olu iei sarcinii %dacă se iau măsurileț ș țterapeutice corespunzătoare(# sau spre producerea a&ortului %a&ort incomplet efectuat(.

+&olu ia a&ortului incomplet este aproape întotdeauna spre complica iiț ț : emoragia i infec ia fiindș țcele mai frec&ente. 8emoragia în raport cu durata i intensitatea ei poate duce la diferite grade deșanemie postemoragică până la ocul emoragic. /omplica iile infec ioase cele mai frec&enteș ț țsunt: endometrita# miometrita# ane$ite# pel&iperitonite# trom"ofle"ite pel&iene# peritonitageneralizată# septicemia i ocul to$icoseptic %mai rar în a&orturile spontane(.ș ș

/omplica iile îndepărtate pot fi inflama iile cronice pel&iene# sineciile uterine# sterilitatea# etc.ț ț

rincipalele mi'loace terapeutice sunt:

! 6epausul la pat# de cele mai multe ori în condi ii de spitalizare#ț! sigurarea unui regim de lini te# prin utilizarea sedati&elor#ș! /om"aterea medicamentoasă a contrac iilor uterine crescute %tratament ormonal ) preparateț

progestati&e# antispastice ) apa&erină# Sco"util# tocolitice ) Sal"utamol# inipral(. Se &aefectua pre&enirea sau com"aterea infec iei prin administrare de anti"iotice în asocia ie.ț ț

7/+E 6+ %7/+E G-S ES+6(

Defini ieț :otalitatea sarcinilor la care placenta se inseră la ni&elul segmentului inferior al uterului# cusau fără o"struc ia orificiului cer&ical intern# entitate patologică caracterizată prin posi"ilitateațgenerării unor emoragii importante în sarcină i mai ales în tra&aliu.șnser ia 'oasă a placentei se întâlne te mai frec&ent la marile multipare# în sarcinile gemelare#ț șla gra&idele cu &ârsta peste 30 de ani# la cele cu trecut patologic genital %a&orturi# ciureta'e#endometrite(.Cn func ie de raporturile marginii celei mai decli&e a placentei cu orificiul cer&ical internț%-/( se descriu mai multe &arietă i ale placentei 'os inserateț :

! lacenta prae&ia completă ) acoperă în totalitate orificiul cer&ical intern#! lacenta prae&ia incompletă ) cu mai multe &arietă iț :

a. lacenta prae&ia par ial centrală ) care acoperă doar par ial orificiul cer&ical intern#ț ț ". lacenta prae&ia marginală ) la care marginea cea mai decli&ă co"oară până la limita

orificiului cer&ical intern#c. lacenta prae&ia laterală ) la care marginea placentei se situează la 2 ) 5 cm de -/#d. lacenta prae&ia anatomică ) este cea descoperită retrospecti după producerea

deli&ren ei.ț

Cn realizarea inser iei 'oase a placentei a fost acceptată implicarea la o serie de factori determinan i iț ț șfa&orizan iț :

! ,ultiparitatea#! ârsta peste 35 de ani cre te de 3 ) 4 ori frec&en a inser iei 'oase a placentei#ș ț ț! &orturile i ciureta'ele în antecedente#ș! /icatricile uterine#


8/10

! /auze ginecologice ) inflama ii# fi"roame sau polipi su"muco i# malforma ii i ipoplaziiț ș ț șuterine#

! lacenta prae&ia la o sarcină anterioară cre te riscul inser iei 'oase de 12 ori#ș ț! lacentele &oluminoase ) ale dia"eticelor# din anasarcă fetoplacentară# gemelaritate#etc.

Se descriu următoarele tipuri de placentă prae&ia:

! lacenta istmică primară ) rezultă în urma implantării primiti&e a oului în regiunea istmică#! lacenta istmică secundară ) este consecin a implantării oului în regiunea superioară aț

uterului#! lacenta prae&ia capsulară sau reflectată ) este modalitatea cea mai frec&entă de formare a

placentei prae&ia# i este e$plicată prin persisten a &ilozită iilor la ni&elul corionului.ș ț ț

8emoragiile reprezintă simptomul dominant. cestea sunt caracteristice în trimestrul al ! lea desarcină. 8emoragia este cel mai adesea spontană# nedureroasă# sângele este proaspăt# de culoare ro ie#ș

pro&enind din arterele uteroplacentare rupte# este recidi&antă.

E +6+ S-EE 6+,6Ș

Defini ieț :

Ea terea spontană prematură este entitatea clinică caracterizată ca întreruperea intempesti&ă a cursuluișsarcinii prin declan area contractilită ii uterine la o &ârstă gesta ională cuprinsă între 2H i 3Aș ț ț șsăptămâni# rezultând un produs de concep ie cu greutatea cuprinsă între 1000 i 2500g. Cn raport cuț șgreutatea la na tere prematurii se împart în patru grupeș :

! rematur gradul ) 2000 2500g#! rematur gradul ) 1500 2000g#! rematur gradul ) 1000 ) 1500g#! rematur gradul ) su" 1000g.

Factorii etiopatogenici ai prematurită ii pot fi clasifica i astfelț ț :

a. Factori socio!economici: grad scăzut de cultură# lipsa de igienă# spa iul de locuit redus# &enitțfamilial redus# caren e alimentare# condi ii profesionale nefa&ora"ile# efort fizic crescut.ț ț

". Factori medicali materni %generali i materni(ș! 7ocale:

! condi ii anatomice anormale ale uterului i coluluiț ș : insuficien a cer&ico!istmică iț șmalforma iile uterine congenitale# uterul ipoplazic#ț! uterul tumoral# fi"romatos#! sineciile uterine#! cicatricile uterine după cezariene sau miomectomii.

! enerale:

! afec iuni congenitale ) cordul mic# pulmonul mic#ț

! "oli infec ioase ) "oli &irale %ru"eola# citomegalia(# "oli parazitare %to$oplasmoza# malaria(#ț "acteriene %salmoneloze# I/# sifilisul# etc.(.

! patologia imunitară ) izoimunizarea în sistemul I- sau 6# precum i în "oli autoimuneș%lupus eritematos diseminat(#


9/10

! "oli organice i meta"olice materneș : anemii prin deficit de fier i acid folic# afec iuniș țcardiace # 8 atât pree$istentă cât i cea indusă de sarcină# afec iunile renale infec ioase# "oliș ț țdigesti&e ) colecistita acută# apendicita acută# gastroenterite# afec iuni endocrine ) ipo! iț șipertiroidia# ipo! i ipeparatiroidia# dia"etul zaarat# dia"etul insipid# feocromocitomul# epilepsia#șmeningitele# ocurile psiice# into$ica iile &oluntare sau profesionale# acti&itate se$uală e$cesi&ă#ș țcaren e nutri ionale materne i traumatismul a"dominal fizic sau cirurgical.ț ț ș

c. Factori fetoplacentari:! /auze fetale ) sarcină gemelară i multiplă# ipertrofii fetale# malforma ii fetale#ș ț! /auze placentare i ane$iale ) placenta 'os inserată# ruperea prematură a mem"ranelor#ș

idramniosul# infec ia amniotică# corioamniotică acută# decolarea prematură a placenteițnormal inserate# insuficien a placentară.ț

S6/E 6+7E /6-E-7-/ %S66(

Sarcina prelungită cronologic reprezintă sarcina care depă e te durata normală 42 S sau 2=0 de zileș șJK! 14 zile.

Cn mod clasic se consideră ca depă ită cronologic orice sarcină care depă e te 40 S.ș ș ș

Riscurile materno-fetale

relungirea sarcinii nu comportă riscuri directe pentru mamă. Cn scim" pentru făt ea comportă o seriede riscuri ) sindromul postmaturită ii.ț

,or"iditatea maternală poate fi totu i crescută în special prin complica ii ale mor ii fetale intrauterine#ș ț ținfec ie corioamniotică# tul"urări de coagulare# mane&re de e$tragere a fătului mort# sau dețem"riotomie# tra&alii discinetice# complica ii ale metodelor de declan are ale tra&aliului.ț ș

6iscurile fetale sunt preponderente# sarcina suprapurtată fiind în principal o sarcină cu risc fetal.

/auzele mortalită ii sunt ipo$ia# traumatismele fetale# anomaliile congenitale# întârzieri în cre tereaț șintrauterină i ciar metodele de declan are a tra&aliului.ș ș

spectele clinice ale postmaturită ii la fe ii născu i după 42 S sunt prezente doar la 5 ) 10> dintreț ț țfe i. ceste modificări sunt:ț

! 6educerea sau dispari ia grăsimii su"cutanate#ț

! Cntârziere în cre terea intrauterină ) greutate inferioară &alorilor normale a nou născutului laștermen# în timp ce lungimea i dimensiunile craniene sunt normale sau pu in afectate#ș ț

! ielea acestor copii este ridată# uscată# în special la ni&elul mâinilor i plantelor cu tentăș&erzuie# tegumentele trunciului se descuamează# iar ungiile sunt lungi i părul a"undent.ș

+&olu ia unei sarcini care a depă it 42 S este riscantă pentru făt# necesitând declan area tra&aliului:ț ș ș

! 6educerea marcată a cantită ii de licid amniotic#ț! pari ia semnelor de ipo$ie fetală#ț! ra&idele prezintă 8 sau dia"et insulinodependent.

ra&aliul &a fi declan at i în condi iile:ș ș ț

! +$isten ei unor malforma ii fetale gra&e#ț ț! +$isten ei fe ilor macrosomi.ț ț


10/10

/onduita în sarcinile suprapurtate se referă la depistarea suferin ei fetale intrauterine i a graduluiț șacesteia# în cadrul insuficien ei placentare e$istente. cest lucru poate fi realizat prin e&aluarea stăriițfătului prin: testul de non!stres# testul de stres la o$itocină# prin determinarea scorului "iofizic#monitorizarea cardiotocografică a cordului fetal.

Complicații hemoragice

Documents

Transcript of Complicații hemoragice