Comitetul Reprezentanților Permanenți

8/18/2019 Comitetul Reprezentanților Permanenți

1/20

Comitetul Reprezentan ilor Permanen iț ț

Important în acest sens este mai ales Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) cusediul la Bruxelles. COREPER este acronimul francez pentru Comité des ReprésentantsPermanents. cest comitet este compus din Reprezentanţi Permanenţi din statele mem!re"

precum #i din înlocuitorii lor" i se reune te s$pt$m%nal. Comitetul coordoneau$ acti&itatea aș șcelor cca. ' de comitete #i rupuri de lucru" compuse din funcţionari din statele mem!re care

pre$tesc dosare cu conţinut te*nic pentru COREPER #i Consiliu.

COREPER preia o parte important$ din acti&it$ ile preliminare lu$rii deciziilor" iar mem!rițComitetului reprezint$ Consiliul în cadrul procedurilor de cola!orare cu PE" implementate încadrul procesului leislati& ordinar în cazurile în care Consiliul i PE nu pot a+une la unșconsens.

O structur$ important$ în interiorul Consiliului este Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi

(COREPER)" format din reprezentanţi din statele mem!re (la ni&el de am!asadori sau de înalţi

funcţionari)" care se întrune#te s$pt$m%nal pentru a pre$ti acti&itatea Consiliului. Comitetul seîmparte în COREPER II (care reune#te reprezentanţii permanenţi) #i COREPER I (care reune#tead+uncţii reprezentanţilor permanenţi). ,ecretariatul -eneral al Consiliului este împ$rţit în şapteDirecţii-Generale #i ser&icii ec*i&alente. ,ediul Consiliului se afl$ la Bruxelles" încl$dirile Justus Lipsius #i Lexdin cartierul/ european.

Sistemul Institutional al Uniunii.

Prezentarea 0niunii Europene 0niunea European$ (0E) este o familie de ţ$ri democratice

europene care conlucreaz$ pentru a îm!un$t$ţi &iaţa cet$ţenilor lor #i pentru a construi o lumemai !un$. Conflictele interne #i crizele ocazionale ţin prima pain$ a ziarelor dar" departe deo!iecti&ul camerelor de filmat" 0E este o remarca!il$ po&este de succes. 1n doar o +um$tate desecol" 0niunea European$ a adus pace #i prosperitate în Europa" o moned$ unic$ european$(euro) #i o piaţ$ unic$/ f$r$ frontiere care asiur$ li!era circulaţie a m$rfurilor" persoanelor"ser&iciilor #i a capitalurilor. 0niunea European$ a de&enit o putere comercial$ ma+or$ #i lider mondial în domenii precum protecţia mediului #i a+utoarele pentru dez&oltare. 2u este de mirarec$ num$rul statelor mem!re a crescut de la #ase la 34 #i c$ exist$ alte state candidate în &edereaader$rii. ,uccesul 0niunii Europene se datoreaz$" în mare m$sur$" modului s$u de funcţionare

neo!i#nuit. ,punem neo!i#nuit pentru c$ ţ$rile care alc$tuiesc 0E (statele mem!re/) r$m%nnaţiuni su&erane independente" dar su&eranitatea tuturor este reunit$ pentru a o!ţine o putere #i oinfluenţ$ mondial$ pe care niciuna dintre ele nu ar putea s$ o atin$ pe cont propriu. 5eparte de afi o federaţie" ca ,tatele 0nite ale mericii" 0E este mult mai mult dec%t o oranizaţie pentrucooperare între u&erne" cum sunt 2aţiunile 0nite. 5e fapt" 0E este unic$. 1n practic$" prinreunirea su&eranit$ţii se înţelee c$ statele mem!re delea$ anumite puteri de decizie unor instituţii comune pe care le6au creat" astfel înc%t deciziile cu pri&ire la pro!leme specifice deinteres comun s$ poat$ fi adoptate în mod democratic" la ni&el european.


2/20

Există trei instituţii de decizie principale7

8 Parlamentul European (PE)" care reprezint$ cet$ţenii 0E #i este ales direct de c$tre ace#tia98 Consiliul 0niunii Europene" care reprezint$ statele mem!re indi&iduale98 Comisia European$" care reprezint$ interesele 0niunii ca un tot unitar.

cest triun*i instituţional/ ela!oreaz$ politicile #i leile care se aplic$ pe întreul teritoriu al0E. 1n principiu" Comisia propune lei noi" iar Parlamentul #i Consiliul le adopt$. Comisia #istatele mem!re aplic$ aceste lei" iar Comisia asiur$ respectarea lor. Curtea de :ustiţie estear!itrul final în litiiile din domeniul dreptului european. Curtea de Conturi controleaz$ modulde finanţare a acti&it$ţilor 0niunii. ;ai exist$ c%te&a instituţii care îndeplinesc un rol esenţial înfuncţionarea 0E7 8 Comitetul Economic #i ,ocial European reprezint$ actorii economici #isociali din societatea ci&il$ oranizat$" precum ana+atorii #i ana+aţii" sindicatele #i oranizaţiilede consumatori9 8 Comitetul Reiunilor reprezint$ autorit$ţile reionale #i locale9 8 BancaEuropean$ de In&estiţii finanţeaz$ in&estiţiile în proiecte de dez&oltare economic$ în interiorul #i

în exteriorul 0E #i susţine micile întreprinderi prin


3/20

(Belia)" uxem!ur #i ,tras!our (


4/20

Consiliul %niunii Europene7 &ocea statelor mem!re Informaţii esenţiale


5/20

Cum este oranizat$ actiitatea Consiliului Preşedinţia Consiliului 6 Pre#edinţia Consiliuluieste asiurat$ prin rotaţie" la fiecare #ase luni. Cu alte cu&inte" fiecare stat mem!ru 0E preiacontrolul aendei Consiliului #i prezideaz$ toate reuniunile pentru o perioad$ de #ase luni"

promo&%nd deciziile leislati&e #i politice #i neociind pentru realizarea unui compromis între

statele mem!re.

&ecretariatul General Pre#edinţia este asistat$ de ,ecretariatul -eneral" care pre$te#te #iasiur$ funcţionarea optim$ a acti&it$ţii Consiliului la toate ni&elurile. 1n 3=" :a&ier ,olana afost reales ,ecretar -eneral al Consiliului. 5l ,olana este #i 1naltul Reprezentant pentru politicaextern$ #i de securitate comun$ (PE,C) #i" în aceast$ calitate" contri!uie la coordonareaacţiunilor 0E la ni&el mondial. ,ecretarul -eneral este asistat de un ,ecretar -eneral d+unct"responsa!il pentru administrarea ,ecretariatului -eneral.

Coreper 1n Bruxelles" fiecare stat mem!ru 0E are o ec*ip$ permanent$ (!irou de

reprezentare/) care îl reprezint$ #i care îi ap$r$ interesele naţionale la ni&elul 0E. Leful fiec$rui !irou de reprezentare este" de fapt" am!asadorul ţ$rii respecti&e în 0E. ce#ti am!asadori suntcunoscuţi ca reprezentanţi permanenţi/ #i se reunesc s$pt$m%nal în cadrul ComitetuluiReprezentanţilor Permanenţi (Coreper). Rolul acestui comitet este de a pre$ti lucr$rileConsiliului" cu excepţia ma+orit$ţii pro!lemelor leate de aricultur$" care sunt administrate deun Comitet special pentru aricultur$. Coreper este asistat de un num$r de rupuri de lucru" lacare particip$ oficiali din cadrul !irourilor de reprezentare sau al administraţiilor naţionale.&ecuritate şi apărare Consiliul este asistat de o structur$ separat$ pe pro!leme de securitate #iap$rare7 8 Comitetul Politic #i de ,ecuritate (CP,)" care reprezint$ pentru aceast$ cooperare ceea

ce reprezint$ Coreper pentru alte tipuri de decizii9 8 Comitetul ;ilitar al 0niunii Europene(C;0E)" alc$tuit din Lefii ,tatului ;a+or ;ilitar ai statelor mem!re9 #i 8 ,tatul ;a+or ;ilitar al0niunii Europene (,;;0E)" alc$tuit din experţi militari #i ci&ili trimi#i de statele mem!re la,ecretariatul Consiliului9 8 Comitetul pentru spectele Ci&ile ale -estion$rii Crizelor.

Comisia Europeană7 promo&area interesului comun Informaţii esenţiale ratatelor fundamentale ale 0E. Ce este Comisia >ermenul Comisie/ are dou$ sensuri. 1n primul r%nd"termenul denot$ ec*ipa de !$r!aţi #i femei J c%te unul sau una din fiecare stat mem!ru 0E J carea fost constituit$ pentru a conduce instituţia #i a adopta deciziile acesteia. 1n al doilea r%nd"

termenul Comisie/ se refer$ la instituţia în sine #i la personalul ei. a ni&el informal" mem!riinumiţi ai Comisiei sunt cunoscuţi su! denumirea de comisari/. 1n eneral" ace#tia au ocupat


6/20

poziţii politice în ţ$rile lor de oriine #i mulţi dintre ei au fost mini#tri în u&ern" dar în calitatede mem!ri ai Comisiei ei #i6au luat ana+amentul de a acţiona în interesul 0niunii ca tot unitar #ide a nu se supune e&entualelor recomand$ri &enite din partea u&ernelor naţionale. a uninter&al de cinci ani este numit$ o nou$ Comisie" în termen de #ase luni de la aleerile pentruParlamentul European. Procedura este urm$toarea7 8 u&ernele statelor mem!re con&in asupra

persoanei pe care o &or desemna ca nou pre#edinte al Comisiei9 8 persoana desemnat$ ca pre#edinte al Comisiei este apro!at$ de Parlament9 8 persoana desemnat$ ca pre#edinte alComisiei alee ceilalţi mem!ri ai Comisiei prin discuţii cu u&ernele statelor mem!re9 8 noulParlament inter&ie&eaz$ fiecare persoan$ propus$ în calitate de comisar #i î#i d$ a&izul cu pri&irela întreaa ec*ip$. 5up$ apro!are" noua Comisie î#i poate începe acti&itatea în mod oficial.;andatul Comisiei actuale dureaz$ p%n$ la 'A octom!rie 3?. Pre#edintele Comisiei este :osé;anuel Barroso. 33 Comisia r$spunde politic în faţa Parlamentului" care deţine puterea de ademite întreaa Comisie prin adoptarea unei moţiuni de cenzur$. ;em!rii indi&iduali aiComisiei au o!liaţia de a demisiona la solicitarea Pre#edintelui" susţinut$ de ceilalţi comisari.Comisia este reprezentat$ în toate sesiunile Parlamentului" unde are o!liaţia de a clarifica #i

+ustifica politicile pe care le deruleaz$. 5e asemenea" Comisia r$spunde periodic la între!$rilescrise #i &er!ale adresate de ;PE. cti&itatea cotidian$ a Comisiei este desf$#urat$ defuncţionari administrati&i" experţi" traduc$tori" interpreţi #i personal cu atri!uţii de secretariat.

2um$rul acestor funcţionari pu!lici europeni este de circa 3' . 2um$rul poate p$reaimpresionant" dar este mai mic dec%t num$rul personalului ana+at într6un consiliu municipal detalie medie din Euro

Ce face Comisia Comisiei Europene îi re&in patru funcţii principale7 A. s$ propun$ proiecteleislati&e Parlamentului #i Consiliului9 3. s$ administreze #i s$ aplice politicile 0E #i !uetul9 '.s$ asiure respectarea leislaţiei 0E (împreun$ cu Curtea de :ustiţie)9 =. s$ reprezinte 0niuneaEuropean$ la ni&el internaţional" spre exemplu prin neocierea acordurilor între 0E #i alte ţ$ri.

Curtea de *ustiţie7 asiurarea respect$rii leii Informaţii esenţiale ri!unalul de Prim$ Instanţ$7 Cel puţin un +udec$tor dinfiecare stat mem!ru 0E (34 în 34). >ri!unalul ratatul CECO din A?3. ,ediul se afl$ la uxem!ur. ;isiunea Curţii estes$ se asiure c$ leislaţia 0E este interpretat$ #i aplicat$ în mod uniform în toate statele mem!re0E" astfel înc%t leile s$ se aplice în mod eal tuturor cet$ţenilor. ,pre exemplu" Curtea seasiur$ c$ instanţele naţionale nu pronunţ$ sentinţe diferite în acela#i caz. Curtea se asiur$ #i c$statele mem!re #i instituţiile 0E aplic$ pre&ederile leislati&e. Curtea are puterea de a soluţionalitiiile care apar între state mem!re 0E" instituţii 0E" operatori economici #i persoane fizice.Curtea are în alc$tuire un +udec$tor din fiecare stat mem!ru" astfel înc%t toate sistemele +uridicenaţionale din cadrul 0E sunt reprezentate. Cu toate acestea" din moti&e de eficienţ$" Curtea

funcţioneaz$ rar în structur$ complet$. 5e o!icei" Curtea se întrune#te în ;area Camer$/ cunumai A' +udec$tori sau în camere de cinci sau trei +udec$tori. Curtea este asistat$ de opta&ocaţi enerali/. Rolul acestora este s$ î#i susţin$ punctele de &edere în cazurile înaintate


7/20

Curţii spre soluţionare. Pledoariile tre!uie susţinute pu!lic #i tre!uie s$ fie imparţiale. :udec$torii#i a&ocaţii enerali sunt persoane a c$ror imparţialitate nu poate fi pus$ la îndoial$. Ei deţincalific$rile sau competenţele necesare pentru a fi numiţi în cele mai înalte funcţii +uridice dinţ$rile lor de oriine. ce#tia sunt numiţi la Curtea de :ustiţie prin acordul comun al u&ernelor statelor mem!re 0E. ri!unal de Prim$Instanţ$. cest tri!unal (care funcţioneaz$ pe l%n$ Curtea de :ustiţie) este responsa!il pentru

pronunţarea sentinţelor în anumite cazuri" în special acţiuni intentate de persoane fizice"companii #i unele oranizaţii" #i cazuri care se încadreaz$ în dreptul concurenţei. cest tri!unalare în alc$tuire c%te un +udec$tor din fiecare stat mem!ru 0E. >ri!unalul ri!unalul dePrim$ Instanţ$. Curtea de :ustiţie" >ri!unalul de Prim$ Instanţ$ #i >ri!unalul ri!unalului de Prim$ Instanţ$ este similar$" cu excepţia susţinerii punctului de &edere ala&ocatului eneral.

Curtea de Conturi Europeană7 &aloare în sc*im!ul !anilor dumnea&oastr$ Informaţiiesenţiale


8/20

cet$ţenii 0niunii s$ o!ţin$ &aloare maxim$ în sc*im!ul !anilor. Curtea are dreptul de a &erificaorice persoan$ sau oranizaţie care lucreaz$ cu fonduri 0E. Curtea are un mem!ru din fiecarestat mem!ru 0E" numit de Consiliu pentru un mandat de #ase ani care poate fi reînnoit. ;em!riiîl ale pe unul dintre ei ca pre#edinte pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit. Gu!erte!er este pre#edinte al Curţii de Conturi din ianuarie 3. Ce face Curtea Rolul principal al

Curţii este de a &erifica dac$ !uetul 0E este aplicat corect J cu alte cu&inte" dac$ &eniturile #ic*eltuielile 0E sunt o!ţinute" c*eltuite #i înreistrate leal #i de a asiura un manaementfinanciar s$n$tos. Prin urmare" acti&itatea curţii reprezint$ o aranţie a faptului c$ sistemul 0Efuncţioneaz$ în mod economic" eficient" efecti& #i transparent. Pentru a6#i îndeplini atri!uţiile"Curtea poate in&estia documentele aparţin%nd oric$rei persoane sau oranizaţii care lucreaz$ cu&eniturile sau c*eltuielile 0E. Curtea efectueaz$ frec&ent controale la faţa locului. Constat$rilesale sunt consemnate în rapoarte" care aduc orice pro!lem$ existent$ în atenţia Comisiei #i au&ernelor statelor mem!re 0E. Pentru a6#i îndeplini acti&itatea în mod eficient" Curtea deConturi tre!uie s$ r$m%n$ complet independent$ de celelalte instituţii" p$str%nd" în acela#i timp"le$tura cu acestea. 0na dintre funcţiile esenţiale ale Curţii de Conturi este de a susţine

acti&itatea Parlamentului European #i a Consiliului prin prezentarea anual$ a unui raport de audit pentru anul financiar anterior. Parlamentul examineaz$ acest raport în detaliu înainte de a *ot$rîdac$ apro!$ sau nu modul în care Comisia a estionat !uetul. 1n caz afirmati&" Curtea deConturi trimite Consiliului #i Parlamentului #i o declaraţie prin care confirm$ c$ !aniicontri!ua!ililor europeni au fost utilizaţi în mod adec&at. 1n sf%r#it" Curtea informeaz$ cet$ţeniicu pri&ire la rezultatele acti&it$ţii sale prin rapoarte care trateaz$ su!iecte de interes deose!it.Cum este oranizat$ acti&itatea Curţii Curtea de Conturi are aproximati& F de ana+aţi"inclusi& traduc$tori #i administratori" precum #i auditori. uditorii sunt împ$rţiţi în rupuri deaudit/. ce#tia pre$tesc rapoarte preliminare pe !aza c$rora Curtea adopt$ decizii. 3? uditorii

efectueaz$ frec&ent controale la sediul altor instituţii 0E" în statele mem!re #i în orice ţar$ care prime#te a+utoare din partea 0E. 5e fapt" de#i acti&itatea curţii are le$tur$ în cea mai marem$sur$ cu !anii de care este responsa!il$ Comisia" peste F Q din c*eltuielile 0E suntadministrate de autorit$ţile naţionale. Curtea de Conturi nu deţine puteri leale. 5ac$ auditoriidescoper$ fraude sau nereuli" ace#tia informeaz$ O< J Oficiul European de upt$ntifraud$. O< este un departament al Comisiei Europene cu un statut special" care îi asiur$o autonomie total$.

Comitetul Economic şi Social European: &ocea societ$ţii ci&ile Informaţiiesenţiale ratatul de la Roma" Comitetul Economic #i ,ocialEuropean (CE,E) este un oran consultati& care le furnizeaz$ reprezentanţilor rupurilor deinterese din Europa" precum oranizaţiile patronale #i sindicatele" #i altor oranisme alesociet$ţii ci&ile oranizate/" precum asociaţiile de consumatori" o platform$ formal$ pentruexprimarea punctelor lor de &edere asupra pro!lemelor 0E. CE,E are '== de mem!ri J num$rulmem!rilor din fiecare stat mem!ru nu reprezint$ neap$rat m$rimea populaţiei din ţara respecti&$.

2um$rul de mem!ri din fiecare ţar$ este urm$torul7


9/20

etonia #i ,lo&enia 4 Cipru #i uxem!ur ;alta >otal '== ;em!rii sunt numiţi de u&ernele0E" dar !eneficiaz$ de independenţ$ politic$ total$. Ei sunt numiţi pentru un mandat de patru anicare poate fi reînnoit. Comitetul se reune#te în adunare plenar$" iar discuţiile comitetului sunt

pre$tite de #ase su!comitete denumite secţiuni/" fiecare ocup%ndu6se de domenii de politic$specifice. Comitetul î#i alee pre#edintele #i doi &icepre#edinţi pentru un mandat de doi ani.

5imitris 5imitriadis a de&enit pre#edinte al CE,E în octom!rie 3. Ce face CE,E ComitetulEconomic #i ,ocial European îndepline#te trei roluri principale7 8 asiur$ consultanţ$ pentruParlamentul European" Consiliul 0niunii Europene #i Comisia European$" la solicitarea acestorasau la iniţiati&a Comitetului9 8 încura+eaz$ societatea ci&il$ s$ se implice în mai mare m$sur$ în

procesul de ela!orare a politicilor pu!lice la ni&elul 0E9 8 susţine rolul societ$ţii ci&ile în statelenemem!re 0E #i contri!uie la înfiinţarea structurilor consultati&e. 'A &izele Comitetului sunttransmise instituţiilor de talie mai mare J Consiliul" Comisia #i Parlamentul European. ,eimpune consultarea Comitetului înainte de adoptarea unor decizii de politic$ economic$ #isocial$" reional$ #i de mediu. Prin urmare" Comitetul îndepline#te un rol esenţial în procesuldecizional din cadrul 0niunii. CE,E este o punte între 0niune #i cet$ţenii s$i" promo&%nd o

societate mai acti&$" mai recepti&$ #i" prin urmare" mai democratic$ în Europa. Cine suntmem!rii CE,E ;em!rii CE,E î#i desf$#oar$ acti&itatea preponderent în ţ$rile lor de oriine #iformeaz$ trei rupuri care reprezint$ ana+atorii" ana+aţii #i diferite alte interese economice #isociale. -rupul na+atorilor are mem!ri din sectorul industrial pu!lic #i pri&at" întreprinderimici #i mi+locii" camere de comerţ" comerţ cu ridicata #i cu am$nuntul" sectorul !ancar #i alasiur$rilor" transport #i aricultur$. -rupul ,alariaţilor reprezint$ toate cateoriile de ana+aţi"de la muncitori necalificaţi la directori executi&i. ;em!rii rupului pro&in din sindicatelenaţionale. -rupul cti&it$ţi di&erse reprezint$ oranizaţiile neu&ernamentale (O2-)"oranizaţiile de aricultori" întreprinderile mici" atelierele #i profesiile me#te#u$re#ti"

cooperati&ele #i asociaţiile nonprofit" oranizaţiile de consumatori #i de protecţia mediului"comunit$ţile #tiinţifice #i academice #i asociaţiile care reprezint$ familia #i persoanele cudiza!ilit$ţi.

Comitetul Re+iunilor7 &ocea administraţiei reionale #i locale Informaţii esenţiale ratatul de instituire a 0niuniiEuropene" Comitetul Reiunilor (CoR) este un oran consultati& alc$tuit din reprezentanţi aiautorit$ţilor reionale #i locale europene. ,e impune consultarea CoR înainte de adoptarea unor decizii la ni&elul 0E în domenii precum politica reional$" mediul" cultura" educaţia #itransportul J care sunt" f$r$ excepţie" domenii de interes local #i reional. Comitetul are '== demem!ri. 2um$rul de mem!ri din fiecare stat mem!ru 0E reflect$ cu aproximaţie m$rimea

populaţiei ţ$rii respecti&e" dup$ cum urmeaz$7


10/20

Consiliul 0niunii Europene pentru patru ani. ;andatul lor poate fi reînnoit. el.

('3) =' 4?6A Internet7 SSS.ei!.or Banca European$ de In&estiţii (BEI) a fost înfiinţat$ în A?F prin >ratatul de la Roma. Rolul principal al !$ncii este de a împrumuta fonduri pentru proiectelede interes european" precum c$ile de comunicaţie rutier$ #i fero&iar$" aeroporturile sau

proramele de mediu. Banca finanţeaz$" de asemenea" in&estiţiile întreprinderilor mici în 0E #idez&oltarea economic$ din ţ$rile candidate #i ţ$rile în curs de dez&oltare. P*ilippe ;astadt afost ales pre#edinte al BEI în ianuarie 3. Ce face !anca BEI este o instituţie nonprofit" carese autofinanţeaz$ #i este independent$ de !uetul 0E. Banca este finanţat$ prin împrumuturi pe

pieţele de capital. cţionarii !$ncii J statele mem!re ale 0niunii Europene J su!scriu colecti& lacapitalul !$ncii" iar contri!uţia fiec$rei ţ$ri reflect$ puterea economic$ a acesteia în 0niune. Prin

susţinerea statelor mem!re" BEI !eneficiaz$ de cel mai !un ratin de credit () de pe pieţelede capital" de unde poate ridica sume foarte mari de capital în condiţii foarte a&anta+oase. ar%ndul ei" !anca poate s$ in&esteasc$ în proiecte de interes pu!lic pentru care nu s6ar putea $sifonduri din alte surse J sau pentru care ar tre!ui efectuate împrumuturi costisitoare. Proiectele încare !anca in&este#te sunt selectate atent. Priorit$ţile !$ncii la ni&elul 0E sunt de a susţine7 8coeziunea #i con&erenţa9 8 întreprinderile mici #i mi+locii9 8 dura!ilitatea mediului9 8 ino&aţia" 8dez&oltarea reţelelor de transport transeuropene #i 8 sursele de enerie dura!ile" competiti&e #isiure. 1n exteriorul 0E" BEI susţine politicile 0E de dez&oltare #i cooperare în ţ$rile candidate#i potenţial candidate" în ţ$rile din reiunea ;$rii ;editerane #i din estul Europei (inclusi&

Rusia) care se încadreaz$ în sfera politicii de &ecin$tate a 0E" #i în ţ$rile din frica" Carai!e"Pacific" sia #i merica atin$. 1mprumuturile acordate acestor ţ$ri se concentreaz$ asupraurm$toarelor domenii7 8 dez&oltarea sectorului pri&at9 8 dez&oltarea infrastructurii9 ' 8


11/20

securitatea surselor de enerie #i 8 dura!ilitatea mediului. 1n final" BEI este acţionarul ma+oritar al


12/20

Comitetul Executi& al BCE este responsa!il pentru aplicarea politicii monetare sta!ilite deConsiliul -u&ernatorilor (a se &edea în continuare) #i pentru transmiterea instrucţiunilor c$tre

!$ncile centrale naţionale. 5e asemenea" Comitetul pre$te#te reuniunile Consiliului-u&ernatorilor #i este responsa!il de administrarea acti&it$ţilor zilnice ale BCE. Comitetul estealc$tuit din pre#edintele BCE" &icepre#edintele #i alţi patru mem!ri" toţi fiind numiţi de comun

acord de c$tre pre#edinţii sau prim6mini#trii ţ$rilor din zona euro. ;em!rii Comitetului Executi&sunt numiţi pentru un mandat de opt ani care nu poate fi reînnoit. '4 Consiliul -u&ernatorilor este oranul de decizie la cel mai înalt ni&el din cadrul B$ncii Centrale Europene. cesta estealc$tuit din cei #ase mem!ri ai Comitetului Executi& #i u&ernatorii !$ncilor centrale din zonaeuro. Consiliul este condus de pre#edintele BCE. ;isiunea fundamental$ a acestui Consiliu estes$ defineasc$ politica monetar$ a zonei euro #i" în special" s$ fixeze ratele do!%nzilor pentru

!$ncile comerciale care doresc s$ împrumute fonduri de la BCE. Consiliul -eneral este alc$tuitdin pre#edintele #i &icepre#edintele BCE #i u&ernatorii !$ncilor centrale naţionale din toate cele34 de state mem!re 0E. Consiliul -eneral contri!uie la acti&itatea consultati&$ #i de coordonarea BCE #i contri!uie la pre$tirile în &ederea extinderii zonei euro.

&"&!E$%L European ,ancilor Centrale este compus din ,anca Central Europeana (BCE)si Bancile Centrale ale statelor mem!re si este condusa de oranismele BCE. oti au fostnumiti de comun acord de catre u&ernele statelor mem!re" pe !aza unei recomandari aConsiliului si consultarea preliminara a Parlamentului European si a Consiliului de -u&ern.

;andatul sau are o durata de F ani si nu este reinoi!il ceea ce aranteaza independenta politiciimonetare europene. Comitetul Executi& este responsa!il de estiunea ordinara a BCE. BCE


13/20

recure la Bancile Centrale 2ationale pentru a executa anumite operatii ce corespund functiilor,EBC.

tat BCE cat si !ancile centrale nationale isi mentin independenta. Bancile Centrale 2ationalesunt prezente in Consiliul de -u&ern al BCE si continua sa ai!a un rol important ininstrumentarea actiunilor politicilor monetare. In cazul altor functii cum ar fi detinerea si

estiunea de rezer&e" sistemul de plati" emiterea de !ancnote" etc." BC2 isi mentincompati!ilitatea cu directiile date de catre Consiliul de -u&ern al BCE. BC2 dez&olta si elefunctii de supra&e*ere ale entitatilor de credit si estiune ale >rezoreriei dministratiilor Pu!lice" fara ca asta sa implice finantare pri&ileiata.

BCE isi are sediul la


14/20

!R",%#L%L /%#C!"E" P%,L"CE In cadrul institutiei +urisdictionalecomunitare" >ri!unalul esteinstanta specializata in materia contenciosului functiei pu!lice al0niunii Europene.

ceasta competenta a fost exercitata initial de Curtea de :ustitie si" incepand cu crearea sa" inA?F?" de >ri!unalul de Prima Instanta.

>ri!unalul solutioneaza in prima instanta litiiile dintre Comunitati si aentii lor" conformarticolului 3' din >ratatul CE" ceea ce reprezinta aproximati& A de cauze pe an" in conditiilein care personalul institutiilor comunitare numara in +ur de ' de persoane . ceste litiiiau drept o!iect nu numai pro!leme referitoare la relatiile de munca propriu6zise (remuneratie"desfasurarea carierei" recrutare" masuri disciplinare etc.)" ci si reimul de securitatesociala (!oala" &arsta" in&aliditate" accidente de munca" alocatii familiale etc.).

>ri!unalul solutioneaza de asemenea litiiile pri&ind anumite cateorii de personal" indeose!i personalul din cadrul Euro+ust" Europol" al Bancii Centrale Europene si al Oficiului pentrurmonizare in cadrul Pietei Interne (OPI).

>ri!unalul nu poate" in sc*im!" solutiona litiiile dintre administratiile nationale si aentii lor.

Gotararile adoptate de >ri!unal pot face o!iectul unui recurs limitat la pro!leme de drept . cestrecurs poate fi introdus in termen de doua luni in fata >ri!unalului de Prima Instanta.

!riunalul de Prima "nstanta, după intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona, Tribunalul,

este o instan ă specializată în cadrul Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene, cu sediul laț ț ț

Luxemburg.

Tribunalul de Primă Instan ăț este compus din cel putin cate un +udecator pentru fiecare statmem!ru (34 in 34). :udecatorii sunt numiti de comun acord de u&ernele statelor mem!re"

pentru un mandat de sase ani ce poate fi reinnoit. :udecatorii desemneaza din randul lor un presedinte pentru un mandat de trei ani si numesc un refier pentru un mandat de sase ani.

:udecatorii isi exercita atri!utiile in deplina impartialitate si independenta.

,pre deose!ire de Curtea de :ustitie" >ri!unalul nu dispune de a&ocati enerali permanenti. Inmod exceptional" aceasta functie poate fi incredintata unui +udecator.

>ri!unalul se intruneste in camere compuse din trei sau din cinci +udecatori sau" in anumitesituatii" o cauza poate fi atri!uita unui sinur +udecator. 5e asemenea" >ri!unalul se poate intruniin ;area Camera (A' +udecatori) sau in sedinta plenara" atunci cand complexitatea +uridica sauimportanta cauzei o +ustifica. proximati& trei sferturi din cauzele aflate pe rolul >ri!unaluluisunt solutionate de catre o camera compusa din trei +udecatori.Presedintii camerelor compuse din cinci +udecatori sunt alesi dintre +udecatori pentru o perioadade trei ani.>ri!unalul dispune de o refa proprie" dar recure la ser&iciile Curtii de :ustitie pentru alte

necesitati administrati&e si lin&istice.

Competenta

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/219/TRIBUNALULhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/219/TRIBUNALULhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4443/Justitiehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4443/Justitiehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/219/TRIBUNALULhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/219/TRIBUNALULhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/212/TRATATULhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/338/Persoane_juridicehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/2535/Drepthttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/2535/Drepthttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/142/Securitate_socialahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/142/Securitate_socialahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/481/Drept_comunitarhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/3229/Termenhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/3229/Termenhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4443/Justitiehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/219/TRIBUNALULhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/212/TRATATULhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/338/Persoane_juridicehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/2535/Drepthttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/142/Securitate_socialahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/142/Securitate_socialahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/481/Drept_comunitarhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/3229/Termenhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4384/Instantahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/219/TRIBUNALUL


15/20

>ri!unalul de Prima Instanta este competent sa instrumenteze7

6actiuni introduse de persoane fizice sau +uridice impotri&a actelor institutiilor comunitare (acteadresate acestor persoane sau care le pri&esc in mod direct si indi&idual) sau impotri&a a!tineriiacestor institutii de a da o decizie. Este &or!a" de exemplu" de o 6actiune introdusa de catre o

intreprindere impotri&a unei decizii a Comisiei prin care i se aplica o amenda96actiuni introduse de statele mem!re impotri&a Comisiei96actiuni introduse de statele mem!re impotri&a Consiliului cu pri&ire la actele adoptate indomeniul a+utoarelor acordate de stat" la masurile de protectie comerciala (dumpin/) si laactele prin care Consiliul exercita competente de executie96actiuni prin care se urmareste o!tinerea unor despau!iri pentru pre+udiciile cauzate deinstitutiile comunitare sau de functionarii lor96actiuni ce au la !aza contracte inc*eiate de Comunitati" prin care se atri!uie in mod expres>ri!unalului competenta de instrumentare96actiuni in domeniul marcilor comunitare.

5eciziile pronuntate de catre >ri!unal pot fi atacate la Curtea de :ustitie in termen de doua lunicu recurs limitat la aspecte de lealitate.

itiiile dintre Comunitati si functionarii lor sunt de competenta >ri!unalului


16/20

• >ransporturi" >elecomunica ii i Enerieț ș

ucr$rile Coreper I sunt pre$tite de 1Grupul $ertens2. cest rup informal contri!uie la

formularea unei idei ini iale pri&ind pozi iile pe care delea iile diferitelor state mem!re le &orț ț ț

lua la reuniunea Coreper.

Ce este CoreperCoreper înseamn$ Comitetul Reprezentan ilor Permanen i ai u&ernelor statelor mem!re peț ț

l%n$ 0niunea European$/. Rolul i diferitele confiura ii ale Coreper sunt explicate la articolulș ț

3= alineatul (A) din >ratatul pri&ind func ionarea 0E.ț

Coreper este rupul de pre$tire principal al Consiliului. >oate punctele care urmeaz$ s$ fie

înscrise pe ordinea de zi a Consiliului (cu excep ia unor c*estiuni leate de aricultur$) tre!uie s$ț

fie examinate mai înt%i de Coreper" cu excep ia cazului în care Consiliul decide altfel.ț

Coreper nu este un or+an de decizie al %E i orice acord asupra c$ruia con&ine poate fi repus înș

discu ie de c$tre Consiliu" care are competen a exclusi&$ de a lua decizii.ț ț

&arcini principale

• coordoneaz$ i pre$te te lucr$rile diferitelor forma iuni ale Consiliuluiș ș ț

• asiur$ coeren a în cadrul politicilor 0Eț

• sta!ile te acorduri i compromisuri care sunt transmise ulterior Consiliului spre adoptareș ș

lcătuire i con'i+ura iiș ț

Coreper este alc$tuit din reprezentan ii permanen i ai fiec$rui stat mem!ru" care sunt" de fapt"ț ț ˮ

am!asadorii $rilor lor pe l%n$ 0E. Reprezentan ii permanen i exprim$ pozi ia u&ernelor lor.ț ț ț ț

Cele 3 confiura ii ale Coreper (Coreper I i II)ț ș se reunesc 3n 'iecare săptăm4nă.

CRITERIILE DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ

După cum demonstrează extinderile precedente ale UE, aderarea la UE reprezintăun proces îndelungat şi complicat de ajustare a tuturor domeniilor interne alestatelor candidate la principiile, valorile şi standardele UE. Doar în acest cazintegrarea ulterioară a noilor ţări membre nu va avea pentru ele consecinţedureroase şi nu va afecta integritatea sistemului european. entru a orienta statelecandidate asupra reformelor care trebuie îndeplinite în vederea aderării la UE,Uniunea a stabilit cîteva criterii de aderare. !riteriile obligatorii pentru aderarea laUniunea Europeană formalizate la summitul de la !open"aga sunt următoarele#$ratatul asupra UE, art. %&'(

1 Criteriul politic: existenţa unor instituţii stabile, care ar fi garante aledemocraţiei, supremaţia legii, drepturile omului şi protecţia minorităţilor. )cestcriteriu a fost desfăşurat mai t*rziu în Tratatul de la Amsterdam, declar*ndu+se

că Uniunea este fondată în baza condiţiilor de libertate, democraţie,respectarea drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, supremaţiei legii,principii care sunt comune pentru toate statele membre- art./0. 1rice stateuropean care respectă aceste principii poate deveni membru al Uniunii.


17/20

2 Criteriul economic: existenţa unei economii de piaţă funcţionale, capabile săfacă faţă presiunilor competitive şi forţelor de piaţă din cadrul UE.

3 Capacitatea e aoptare inte!ral" a ac#ui$%ului comunitar2 aderarea laobiectivele politice, economice şi monetare ale UE.

Ulterior la !onsiliile Europene, care au urmat celui de la !open"aga, criteriile de

mai sus au fost completate cu încă unul(& E'i$ten(a unor $tructuri amini$trati)e *i +uiciare car )or permite

aoptarea *i aplicarea ac#ui$%ului comunitar,

)ceastă condiţie urma să asigure că extinderea Uniunii Europene nu va periclitarealizările !omunităţii şi procesul de integrare, convenit la 3aastric"t.

!onsiliul European de la 4uxembourg, din decembrie 5&&6, a decis completareacriteriilor de la !open"aga cu o nouă condiţie 7 capacitatea UE e accepta noimem-ri, aceasta însemnînd sporirea angajamentului UE în procesul de extindere.

!riteriile expuse la summitul de la !open"aga vin să completeze coni(ia e -az"

pentru a deveni membru al UE o constituie ientitatea european". care a fostconsacrată prin $ratatul de la 8oma din 5&9:, art. ;


18/20

guvern trebuie să recupereze timpul pierdut, de la alegeri încoace, prin promovarea şi

implementarea re(ormelor, mai ales a urgentării eliberării barierelor nontari(are.

Republica Moldova în UE - avantajul social-politic

Exper*ii au explicat că at0t "epublica #oldova, c0t şi UE au traversat un an di(icil în $%&',

dar rela*ia dintre cele două păr*i sa consolidat prin rati(icarea şi semnarea Acordului de

Asociere. 4n rezultat, au (ost înregistrate realizări mari, în special în ceea ce priveşte

modi(icarea legisla*iei. 5ntegrarea europeană în UE înseamnă 6usti*ie independentă şi

combaterea corup*iei. Av0nd în vedere că "epublica #oldova se a(lă în topul *ărilor în care

corup*ia încă este un (enomen destul de răsp0ndit, atunci orientarea proeuropeană poate

reduce din acest (lagel.

"epublica #oldova în UE avanta6e şi dezavanta6e în ceea ce priveşte cultura

Un alt avanta6 este libera circula*ie, iar în rezultat interac*ionarea cu diverse culturi.

Liberalizarea regimului de vize cu UE de6a a revenit o realizare, iar astăzi cetă*enii

moldoveni nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa. Acest lucru înseamnă nu

doar revederea membrilor (amiliilor care lucrează de ani buni în *ările UE, dar şi

interac*iunea cu civiliza*ia europeană. Călătoriile în Europa reprezintă noi orizonturi, noi

perspective de dezvoltare şi realizare a scopurilor pe care le au în scpeial genera*ia t0nără.

"epublica #oldova în UE dezavanta6e

4n ceea ce priveşte dezavanta6ele, se vorbeşte mult despre costurile pe care vor trebui să le

plătească diverşi agen*i economici, în special cei de mediu, pentru a se alinia la

standardele de mediu cerute de Comisia Europeană. 4n general, dezavanta6ele integrării

*in de costurile pe care le va suporta at0t statul, c0t şi cetă*enii în parte. Este vorba despre

costurile publice, care vor (i acoperite din bugetul de stat, costurile private, care vor (i

suportate de întreprinderi, societă*i, agen*i economici, dar şi costuri individuale. Acestea dinurmă vor (i lpătite de (iecare cetă*ean pentru diverse re(orme.

7i cetă*enii au identi(icat c0teva dezavanta6e, particip0nd la sonda6ele sociologice. Ast(el,

principalul dezavanta6 al integrării "epublicii #oldova în UE ar (i creşterea pre*urilor.

Aproape 6umătate din popula*ie ar crede acest lucru. Aproape o pătrime dintre oameni

consideră că (enomenul migra*iei va lua propor*ii, iar în 6ur de $% la sută sus*in că se va

circula mai greu în *ările C85.


19/20

IZVOARELE DREPULUI CO!U"IAR

#. "otiunea si clasi$carea i%&oarelor 'reptului comunitar

Iz&oarele dreptului comunitar reprezinta forma su! care se materializeaza normele +uridicecomunitare" reulile de conduita aplica!ile in raporturile +uridice comunitare.Iz&oarele dreptuluicomunitar sunt di&erse si in acelasi timp" presupun o ierar*izare a normelor de drept in +ustitie deforta ce le este atri!uitaTAU. stfel ma+oritatea autorilor impart iz&oarele dreptului comunitar in7

a) iz&oare primare (oriinare)" ce formeaza dreptul primar sau oriinar" si unde suntincluse tratatele constituti&e" precum si instrumentele +uridice care le6au fost anexatesau care le6au adus modificari.

!) iz&oarele secundare sau deri&ate J care includ actele adoptate de institutiilecomunitare in scopul aplicarii pre&ederilor >ratatelor7 reulamente" directi&e" decizii.

Iz&oarele primare si iz&oarele secundare sau deri&ate constituie principala sursa adreptului comunitar" reprezentand dreptul comunitar in sens restrans. In sens lar insa"dreptul comunitar cuprinde ansam!lul reulilor de drept aplica!ile in ordinea +uridicacomunitaraT3U" astfel ca sunt considerate iz&oare ale dreptului comunitar si urmatoarele

cateorii7

6 principiile enerale de drept9

6 +urisprudenta Curtii Europene de :ustitie9

6 acordurile internationale inc*eiate de Comunitatile Europene" in masura in care pre&addrepturi sau sta!ilesc o!liatii pentru institutiile comunitare" pentru statele mem!re sauresortisantii acestora9

6 reulamentele de ordine interioara" actele interinstitutionale" rezolutiile si declaratiileinstitutiilor comunitare" ce reprezinta surse complementare/ ale dreptului comunitar T'U.

Dreptul comunitar reprezintă setul de norme adoptate de Comunitatea Europeană. /reptul

comunitar constă în principal din tratate i din instrumentele adoptate de către institu ii înș ț

con(ormitate cu tratatele, precum regulamente i directive.ș Jurispruden a Cur ii de Justi ieț ț ț reprezintă,

de asemenea, unul din izvoarele dreptului comunitar. /reptul comunitar se deosebe te deș dreptul

interna ional publicț prin c0teva aspecte.

4ncep0nd cu &999 :ratatul de la Amsterdam din &99; a permis stabilirea unei legături între

cooperarea 6uridică în probleme civile i dreptul la liberă circula ie al oamenilor.


20/20

baza pe o Legisla ie comunitară nu este o problemă nesemni(icativă pentru cetă eanul european,ț ț

care poate ast(el invoca o "eglementare comunitară în spri6inul ac iunilor sale în instan ă.ț ț

"ecunoa terea reciprocă a deciziilor 6udecătore ti este temelia întregului sistem. Consiliul iș ș ș

Comisia Europeană au adoptat un program de recunoa tere reciprocăș menit să stabilească măsurile

principale ce trebuiesc luate în această privin ă.ț

PR"#C"P"%L &%,&"D"R"!!""6

5efiniţie A. ,ensul #i finalitatea enerale ale principiului su!sidiarit$ţii rezid$ în acordarea unuianumit rad de independenţ$ unei autorit$ţi su!ordonate faţ$ de o autoritate de ni&el superior" înspecial unei autorit$ţi locale faţ$ de puterea central$. Exist$" prin urmare" o împ$rţire acompetenţelor între di&ersele ni&eluri ale puterii" principiu care constituie fundamentul

instituţional al statelor cu structur$ federal$. 3. plicat într6un context comunitar" principiulsu!sidiarit$ţii ser&e#te drept criteriu ce relementeaz$ exercitarea competenţelor parta+ate întreComunitate #i statele mem!re. Pe de o parte" el exclude inter&enţia Comunit$ţii atunci c%nd omaterie poate fi relementat$ în mod eficace de c$tre statele mem!re la ni&el central" reionalsau local. Pe de alt$ parte" Comunitatea î#i exercit$ puterile atunci c%nd statele mem!re nu suntcapa!ile s$ îndeplineasc$ în mod satisf$c$tor o!iecti&ele tratatelor. '. 1n sensul art. par. (3) CE"inter&enţia instituţiilor 0niunii prin principiul su!sidiarit$ţii presupune îndeplinirea a treicondiţii7 a. nu tre!uie s$ fie un domeniu aflat în competenţa exclusi&$ a Comunit$ţii9 !.o!iecti&ele acţiunii a&ute în &edere nu pot fi atinse în mod satisf$c$tor de c$tre statele mem!re9c. acţiunea poate fi realizat$ mai !ine" date fiind dimensiunile sau efectele sale" printro

inter&enţie a Comunit$ţii. C. 5omeniu de aplicare A. Principiul de aplicare 1n sens eneral"aplicarea principiului su!sidiarit$ţii poate fi a&ut$ în &edere din dou$ perspecti&e diferite. 1ndomenii în care tratatul acord$ Comunit$ţii o competenţ$ parta+at$ cu statele mem!re" principiulsu!sidiarit$ţii ser&e#te drept criteriu de înţeleere a acestei competenţe (limite pri&ind exercitareacompetenţelor). 1n domeniile în care tratatul nu recunoa#te &reo competenţ$ Comunit$ţiiEuropene" principiul su!sidiarit$ţii nu creeaz$ competenţe complementare (f$r$ atri!uire decompetenţe)
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001Y0115(01):EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001Y0115(01):EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001Y0115(01):EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001Y0115(01):EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001Y0115(01):EN:NOT

Comitetul Reprezentanților Permanenți

Documents

Transcript of Comitetul Reprezentanților Permanenți