COLEGIUL AGRICOL - colegiulpoartaalba.webs.com Colegiul Agricol... · si organizationala. MISIUNEA...

PLANUL DE ACŢIUNE AL COLEGIULUI AGRICOL POARTA ALBA 2009 – 2013

- 1 -

COLEGIUL AGRICOL

POARTA ALBA

Planul de actiune

al scolii

2009 – 2013

2010


- 2 -

COLECTIVUL DE ELABORARE :

Prof. ing. ANGHELINA TARNA Prof. DOINA GROZEA Prof. MIHAELA SORIC Prof. PETRE SANDA

Prof. ing. MARIANA POPA Prof. ANA-MARIA TURDA

director, coordonator director adjunct coordonator proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare

membru CEAC, responsabil arie curriculara Om si societate

responsabil aria curriculară Tehnologii prof. infomatica - tehnoredactare, membru

CEAC .

PARTENERI SOCIALI :

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI CONSTANTA CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI POARTA ALBA

AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ CONSTANTA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ CONSTANTA

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CONSTANTA

APROBAT

Inspectoratul Şcolar Judeţean CONSTANTA

Inspector Şcolar General, Prof. ALIS ANDREESCU

AVIZAT

Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională Constanta

Preşedinte ,


- 3 -

CUPRINS

PARTEA I : CONTEXTUL

1.1. Formularea viziunii si misiunii scolii ……………………………………… pag.5 1.2. Profilul actual al şcolii (scurtă introducere despre şcoală)

……………………………………… pag.5

1.2.1. Repere istorice ……………………………………… pag.5 1.2.2. Populatia scolara, an scolar 2010/2011 ……………………………………… pag.6 1.2.3. Resurse umane ……………………………………… pag.7 1.2.4. Resurse materiale si financiare ……………………………………… pag.7 1.2.5. Experienţa în derularea de proiecte şi parteneriate

……………………………………… pag.8

1.2.6. Formarea profesională continuă ……………………………………… pag.8 1.3. Analiza rezultatelor anului scolar 2009/2010 ……………………………………… pag.9 1.4. Contextul european ……………………………………… pag.12 1.5. Obiectivele şi prioritatile la nivel regional şi local ……………………………………… pag.16 PARTEA a II- a : ANALIZA NEVOILOR 2.1. Analiza mediului extern ……………………………………… pag.30

2.1.1. Analiza mediului economic ……………………………………… pag.30 2.1.2. Tendinte demografice ……………………………………… pag.40 2.1.3. Tendinte ocupationale ……………………………………… pag.43 2.1.4. Tendinte privind populatia scolara ……………………………………… pag.49 2.1.5. Alti furnizori de formare profesionala ……………………………………… pag.51

2.2. Analiza mediului intern ……………………………………… pag.52 2.2.1. Predarea si invatarea ……………………………………… pag.52 2.2.2. Materiale si resurse didactice ……………………………………… pag.52 2.2.3. Rezultatele elevilor obtinute in anul scolar 2009/2010

……………………………………… pag.53

2.2.4. Calificari si curriculum ……………………………………… pag.55 2.2.5. Curriculum la decizia scolii 2010/2011 ……………………………………… pag.56 2.2.6. Resurse umane ……………………………………… pag.57 2.2.7. Parteneriate de colaborare ……………………………………… pag.57 2.2.8. Rezultatele proceselor de autoevaluare. Analiza SWOT

……………………………………… pag.58

2.2.9. Tinte si optiuni strategice ……………………………………… pag.61 PARTEA a III- a : PLANUL OPERATIONAL 3.1. Prioritatile si obiectivele scolii 2009/2010 3.2. Prioritatile si obiectivele scolii 2010-2011

……………………………………… pag.64

PARTEA a IV- a : CONSULTARE, MONITORIZARE SI EVALUARE ……………………………………… pag.70 ANEXA : DESFASURAREA PROCESULUI DE PREDARE INVATARE

……………………………………… pag.72

GLOSAR ……………………………………… pag.92


- 4 -

CONTEXTUL


- 5 -

1.1. FORMULAREA VIZIUNII SI MISIUNII SCOLII VIZIUNEA SCOLII

Realizarea idealului educational, formarea capacitatilor intelectuale unei personalitati armonioase intemeiate pe o imbinare a traditiei cu noul constituie crezul meu in abordarea schimbarii ca o necesitate interioara, individuala si organizationala.

MISIUNEA SCOLII Asigurarea de noi competente pentru profesori si elevi prin garantarea accesului universal si continuu la

invatare pentru formarea si reinnoirea performantelor necesare unei participari sustinute la dezvoltarea societatii cunosterii, consider ca este principala misiune a scolii.

O alta misiune prioritara este aceea de a forma intr-o atmosfera deosebit de placuta, de intelegere, cooperare si colaborare, elevi, care pe langa o pregatire specifica scolii sa posede calitatile necesare profilului omului modern.

Sprijinirea personalului didactic in largirea orizontului cultural, imbogatirea experientei profesionale, diseminarea cunostintelor va reprezenta o prioritate in activitatea viitoare.

Valorificarea potentialului agricol al unitatii scolare si modernizarea bazei materiale prin venituri extrabugetare va fi prioritate in politica mea manageriala.

Societatea contemporana are asteptari ridicate de la profesori si cu atat mai mult de la manager. Promovarea unui management participativ de echipa va fi totdeauna o prioritate in politica mea manageriala. 1.2. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII 1.2.1. REPERE ISTORICE

Colegiul Agricol Poarta Alba a fost infiintat in

anul 1925 la Murtfatlar ca Scoala inferioara de agricultura in baza unei legi anterioare anului1900.In anul 1953 prin HCM NR. 3108 /09 .1953 s-a infiintat la Poarta Alba, raionul Medgidia noul Grup Scolar Mediu Tehnic si Profesional Agricol prin comasarea tuturor scolilor cu caracter agricol din regiunea Constanta cu o capacitate de 1000 elevi.

Comuna Poarta Alba este situata in centrul Dobrogei de o parte si de alta a vaii Carasu, pana in anul 1930 a fost numita Ala-Kapi si a fost infiintata in 1812 cand numara 20 - 30 familii de tatari.

Infiintarea scolii de agricultura la Poarta Alba a fost o necesitate pentru populatia din zona si nu numai.

Domeniul specific in care s-a realizat pregatirea elevilor – agricol – s-a evidentiat in planurile de scolarizare anuale, fiind constant de la infiintarea scolii pana in prezent.

Din anul scolar 2000 Grupului scolar agricol Poarta Alba i s-a alipit Scoala cu clasele I-VIII Poarta Alba, Scoala penitenciar Poarta Alba si Gradinita nr.2 Poarta Alba.

Centrul zonal de colectare a datelor, scoala reprezentativa pe baza criteriilor MEC in anii 2000/2001 si 2001/2002, membru fondator al Retelei Scolare de Formare Continua a Adultilor, Grupului scolar agricol Poarta Alba, ca o recunoastere a meritelor i s-a atribuit titulatura de Colegiul Agricol Poarta Alba din anul scolar 2005/2006, fiind singurul colegiu agricol din judetul Constanta.


- 6 -

1.2.2. POPULATIA SCOLARA AN SCOLAR 2010 / 2011

INVATAMANT PRIMAR 114 ELEVI

INVATAMANT PRESCOLAR

52 ELEVI

XI AN DE COMPLETARE SERAL 95 ELEVI

DOMENIUL : AGRICULTURA CALIFICARE PROFESIONALA :

HORTICULTOR

INVATAMANT GIMNAZIAL 104 ELEVI

LICEU TEHNOLOGIC403 ELEVI

FILIERA TEHNOLOGICA PROFIL : SERVICII CALIFICARE PROFESIONALA : TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE PROFIL : RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI CALIFICARE PROFESIONALA : TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI TEHNICIAN IN AGRICULTURA THNICIAN HIDROMETEOROLOG

COLEGIUL AGRICOL

POARTA ALBA 768 ELEVI


- 7 -

1.2.3. RESURSE UMANE Personalul didactic al şcolii este format din 64 cadre didactice(26 titulari, 34 suplinitori, 4 detaşaţi),cadre

didactice auxiliare 6 persoane iar personal administrativ 14 persoane. Colectivul didactic îmbină experienţa şi tactul profesorilor cu dorinta de nou a elevilor aplicand principiul

invatarii continue. Pregătirea de specialitate tehnologică şi profesională este asigurată de 6 ingineri , iar instruirea practică

este asigurată de 5 maiştri instructori.

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE Participarea la cursuri de formare continua a personalului didactic :

„Lectura si citirea pentru dezvoltarea gandirii critice” – 2006, 26 cadre didactice „Educatia pentru dezvoltarea durabila si imbunatatirea calitatii mediului” – 2006, 2 cadre diidactice „Managementul proiectului” - 2006, 20 cadre didactice Master „Didactica matematica” – 2 cadre didactice Curs de formare a adultilor – 2005, 4 cadre didactice Obţinerea unei norme de consilier şcolar, începând cu anul şcolar 2004-2005 Curs de mentorat PIR 2008 Evaluator de competente profesionale –CNFPA/noiemie 2007-2 ianuarie 2008 Programul de formare continua acreditat de Centrul Educatia 2000+ in cadrul Proiectului “Profesorul 2000+” Manager de proiect – 2009 = 2 acreditat Manager educational – 2009 = 1 acreditat Cursuri de formare profesionala (55 ore) privind initierea in vederea utilizarii calculatorului Consiliere si orientare curricula pentru cls. I-XII – 2009 - 7 cadre didactice Proiectare didactica in contextul curriculumului national – 2009 -1 cadru didactic Elemente de didactica in predarea limbii si literatuii romane- 2009 – 1 cadru didactic Noi repere in predarea-invatarea religiei in scoala romaneasca – 2009 – 1 cadru didactic Practici didactice pentru scoala incluziva – 2009 – 2 cadre didactice Pregatirea inspectiilor scolare – 2009 – 1 cadru didactic Puterea cuvintelor – curs practic de comunicare eficienta – 2009 – 1 cadru didactic Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preunivesitar/DeCeE/2009 Proces educational in viziunea competentelor societatii cunoasterii/iulie 2010 Interdisciplinaritate – 2010 – 1 cadru didactic Formarea adultilor – un concept european 2010 – 1 cadru didactic Cadrul tehnic PSI – 2010 -1 cadru didactic Tehnici de lucru in laboratoarele scolare/CCD Intel Teach – Instruirea în societatea cunoaşterii – 2010 - 2 cadre didactice Formarea de consilieri şi asistenţi suport pentru implementarea strategiei de descentralizare a învăţământului

preuniversitar 2010 - 2 cadre didactice

1.2.4. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

RESURSE MATERIALE

Şcoala dispune de resurse materiale care asigură un ambient plăcut şi

condiţii didactico-materiale bune: 35 săli de clasă , 9 cabinete şi laboratoare, CDI, sală de sport, cabinet de orientare şi consiliere profesională, 80 calculatoare, sala de festivităţi.


- 8 -

DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE SI ATRAGEREA DE RESURSE FINANCIARE In anul scolar 2010/2011 s-au finalizat urmatoarele actiuni :

Renovare laboratoare :fizica, chimie, agricultura, horticultură Achizitionarea unei statii audio pentru sala de festivitati Achizitionarea unei masini de spalat Arctic Montare jaluzele verticale la sala de festivitati, scoala generala (cabinet IT), cancelarie, 3 laboratoare,

secretariat ; Achizitional utilaj mecanic (flex) Achizitionat costume tiganesti (4000 lei) si incaltaminte corespunzatoare pentru ansamblul de dansuri “Portita” S-a igienizat intrarea in scoala S-au montat 2 usi termopan ; Se igienizeaza caminul si cantina scolara din fonduri proprii pentru a putea fi data in folosinta (nu mai

functioneaza din anul 2004) A fost igienizat holul de la sala de festivitati Au fost achizitionate panouri pentru afisaj in toata scoala Au fost achizitionate foarte multe ghivece de flori In ferma didactica s-au realizat peste 10000 de fire de rasad de flori. Au beneficiat de acest rasad urmatoarele

scoli : Liceul Ovidiu, Colegiul Pontica, Scoala cu clasele I-VIII Poarta Alba, Scoala nr.10 Constanta, Primaria Poarta Alba, Penitenciarul Poarta Alba si Valea Seaca

Achizitii fond de carte pentru biblioteca Acoperisul scolii a fost inlocuit. S-au achiziţionat 3 dispozitive aer condiţionat S-au dat în folosinţă 2 vestiare pentru fete şi băieţi Ţâşnitori cu jet ascendent A fost igienizatholul de la sala de sport

RESURSE FINANCIARE

Finanţarea activităţii este realizată de la bugetul de stat, din surse extrabugetare (activitate de microproducţie

,contracte de prestari servicii, închirieri de spaţii, cursuri de formare adulţi, sponsorizări, finanţări din proiecte în cadrul unor programe europene si de la Primaria localitatii Poarta Alba).

1.2.5. EXPERIENTA IN DERULAREA DE PROIECTE SI PARTENERIATE

De-a lungul timpului, Colegiul Agricol Poarta Alba a derulat proiecte nationale şi internaţionale, parteneriate

şcolare şi programe educative pentru elevi şi părinţi: revista şcolii, consiliul elevilor care realizează o legătura intre elevi şi profesori, competiţii sportive, excursii, baluri şi seri distractive.

PROIECTE EUROPENE SI COMUNITARE 2009/2010

LANDS AND CULTURE OF EUROPE - new professional profiles and ancient traditions (“Tinut si

cultura in Europa – noi alificari profesionale si vechi traditii) - 2009 Ploudaniel-Plabennec, France 2009

PROIECTE JUDETENE

IMPREUNA PENTRU UN MEDIU CURAT –Parteneriat interinstitutional pe probleme de protectia mediului

inconjurator 2009 Proiect interinstitutional OSP – “Eu imi aleg viitorul “2009-2010 “Respectarea Drepturilor Omului”2009-2010 “Natura mai aproape de noi”2009-2010 “Impreuna pentru viitor” – proiect SNAC “Castele de nisip” 2009-2010


- 9 -

“Interculturalitate dobrogeana” Editia a II-a (2009-2010)

1.2.6. FORMAREA PROFESIONALA CONTINUA

Educaţia adulţilor reprezintă un obiectiv important pentru şcoala noastră care este membru al Retelei Scolare

de Formare Continua a Adultilor.Reteaua Scolara de Formare Continua a Adultilor din Constanta constituie unul din rezultatele proiectului „Dezvoltarea integrata a resurselor umane in judetul Constanta”, initiat in anul 1998, atat la nivel local, prin Consiliul Judetean Constanta, cat si la nivel national. Proiectul a demarat cu asistenta Fundatiei Europene de Formare Profesionala si a beneficiat de finalitatea acesteia, a Ministerului Educatiei Nationale din Italia, a Ministerului Afacerilor Externe al Frantei, prin Delegatia academica de formare continua de la Nancy-Metz, a Departamentului de educatie al comunitatii flamande din Belgia si a Ministerului Educatiei si Cercetarii din Romania.

Impreuna cu Centrul Judetean de Consultanta Agricola Constanta s-au derulat cursuri de formare continua : curs de floricultor-peisagist 2005 obtinerea autorizatiei pentru calificarea de Horticultor

1.3. ANALIZA REZULTATELOR SCOLARE DIN ANUL SCOLAR 2009 / 2010 REZULTATE OBŢINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI ŞCOLARE :

Nr. crt. Tipul de concurs Etapa Premiul Nr.premii Domeniul/profil

1. Scoala I 1 2. Scoala II 1 3.

Olimpiada interdisciplinara Scoala III 1

Resurse naturale si protectia mediului

4.

Olimpiada Tehnologii

Judeţeană

Ţară

I

III

1 1

Resurse naturale si protectia mediului,calificare profesionala Tehnician in agricultura

5. Olimpiada de chimie

Şcoala

Judeţ

Menţiune 4 Clasa a VIII-a


- 10 -

REZULTATELE SCOLARE OBTINUTE IN ANUL SCOLAR 2009 / 2010

Rezultate şcolare Cu medii între:

Nivel educaţional Clasa Număr elevi

înscrişi

Număr elevi

rămaşi

Elevi ieşiţi din sistem

Rep

etenţi

Prom

ovaţ

i

5-7 7-9 9-10

IX 120 88 23 9 88 43 42 3 X 64 52 11 1 52 14 29 9 XI 54 47 7 0 47 11 21 15 XII 31 29 2 0 29 14 14 1 XIII 10 7 3 0 7 2 5 0

XII RP zi 15 11 4 0 11 7 4 0

Liceu tehnologic -Zi-

XII RP seral 84 76 6 2 76 60 16 0

XI an completare XI seral 66 48 16 2 48 26 22 0 SAM X 21 19 2 0 19 17 2 0

I 21 21 1 0 10 II 21 19 1 0 18 III 19 18 1 1 18 Invatamant primar

IV 19 19 0 0 19 V 16 14 2 0 14 0 7 7 VI 24 20 1 3 20 3 11 6 VII 23 19 4 0 19 5 9 5 Invatamant gimnazial

VIII 19 18 1 0 18 5 9 4


- 11 -

REZULTATELE OBTINUTE PE MEDII IN ANUL SCOLAR 2009 / 2010

0 20 40 60 80

liceu zi

an completare

SAM

inv.primar

inv.gimnazial

5-77-99-10

Factorul principal care a contribuit la acest abandon scolar este situatia precara a familiilor din care provin elevii. REZULTATELE ELEVILOR LA EXAMENELE DE BACALAUREAT, LICEU ZI 2009-2010

Elevi care au promovat examenul de absolvire Forma de

învăţământ Elevi înscrişi la examenul de absolvire Total 6-7 7-9 9-10

Liceu zi 39 36 1 20 6

VIII 18 18 2 14 2


- 12 -

27

27

12 1214 14

18 18

Liceu zi SAM An completare VIII

Inscrisi Promovati

La examenul de Bacalaureat promovabilitatea a fost de 93 %. La examenul de certificarea competentelor profesionale la SAM, promovabilitatea a fost de 100 %.

1.4. CONTEXTUL EUROPEAN Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.

Tratatul de la Amsterdam • Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului -“ocuparea”) • Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor membre (v. Art. 2 al Tratatului

asupra Comunităţii Europene) • Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare

În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv: <<Promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregatite şi adaptabile şi a unei pieţe a muncii care sa răspundă schimbărilor din economie">>

Procesul Luxemburg: Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări care să ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 şi în Planul Naţional de Ocupare al României: PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forţei de muncă (Employability):

• Vizează creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship):

• Măsuri pentru facilitarea demarării şi derulării unei afaceri şi pentru crearea a noi locuri de muncă PILONUL III: Adaptare (Adaptability):

• Vizează capacitatea de adaptare a forţei de muncă şi a relaţiilor de muncă (prin noi forme flexibile), a mediului organizaţional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbare

PILONUL IV: Şanse egale (Equal opportunities): • Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaţi şi femei, tratamentul egal în întreprinderi, combaterea

discriminărilor în ocupare

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)

Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială

%


- 13 -

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”) - limbile străine - cultura tehnologică - spiritul antreprenorial - competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”

Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000) Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

Noi competenţe de bază pentru toţi Realizarea de investiţii superioare în resurse umane Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare Valorificarea învăţării Regândirea orientării şi consilierii Să apropiem învăţarea de domiciliu

“Procesul Barcelona” (iniţiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002) Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru sistemele educaţionale si de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010: 1. îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale si de formare profesională 2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională: 3. transparenţa sistemelor europene de educaţie si formare

„Procesul Copenhaga” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002): Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

• întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională • creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională • recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor • asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010): • rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% • cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior • procentul tinerilor de 15 ani cu competenţe scăzute de citire/lectură să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000 • în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) • numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii.

Educaţia şi formarea profesională în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii - priorităţi ale UE pentru 2008-2010

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale 2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii 4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale

Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării; - Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii;


- 14 -

- Implementarea instrumentelor europene se realizează coerent. Măsuri: 1.1. Elaborarea Instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc Cadrul European al

Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF) şi Sistemul European de Credite în Educaţie şi Formare Profesională (European Credit System for Vocational Education and Training - ECVET)

1.2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente (prin experimentare):

2. Îmbunătăţirea calităţii şi a atractivităţii educaţiei şi formării profesionale Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

o Promovarea simultană a echităţii, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei: social şi economic); o Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de

muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale. Măsuri:

1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate: 1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut sau nu au nicio calificare; 1)2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET; 1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor; 1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregii vieţi.

2. Măsuri la nivelul sistemului VET 2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior 2.3. Promovarea participării active în ENQA - VET (European Network on Quality Assurance in Vocational Education and Training – Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în VET) 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor :

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii Măsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor Se are în vedere Recomandarea din decembrie 2008 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMM-urilor. Acestea se vor realiza prin: - dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă la nivel european în perspectiva 2020; - crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări, ocupaţii şi locuri de

muncă la nivel regional, naţional şi european 2. Corelarea VET cu piaţa muncii include:

- implicarea partenerilor sociali în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor VET; - consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în

particular prin proiecte de colaborare dintre reprezentanţii sistemelor de educaţie şi ai partenerilor sociali;

- eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (Planul de acţiune privind educaţia şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european, mai 2008);

- dezvoltarea şi implementarea validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.

3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează: - implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate; - transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în contextul utilizării

EQF şi ECVET; - realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare profesională şi organizatorii de

practică. 4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională

prin:


- 15 -

- încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior; - implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul superior; - dezvoltarea programelor de studiu orientate spre asigurarea angajabilităţii absolvenţilor învăţământului

superior; - implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei.

4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi a cooperării în VET Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior Măsuri:

1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET 2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga 3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga 4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale

CONTEXTUL NATIONAL

Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2011:

Realizarea echităţii în educaţie; Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie; Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din

perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale; Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi

cultural; Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune

majoră a politicii educaţionale; Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

PRIORITĂŢI LA NIVEL NAŢIONAL

Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare TVET sunt:

- revizuirea finalităţilor TVET în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);

- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor

- adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în TVET având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi

- asigurarea calităţii în TVET - analiza, evaluarea, prognoza şi dezvoltarea resurselor specifice TVET, pe termen scurt, mediu şi lung

Pentru România integrarea în Uniunea Europeană (UE), acţiune asumată politic, are efecte semnificative

asupra ocupării forţei de muncă şi implicit asupra educaţiei şi formării profesionale, ca parte a educaţiei. Educaţia şi formarea profesională a forţei de muncă din România vor contribui la definirea locului şi rolului României în structura Uniunii Europene. În conformitate cu prevederile tratatului UE, politica educaţională a Uniunii este în principal definită în context naţional, cu respectarea diversităţii culturale şi lingvistice. Condiţii fireşti legate de asigurarea egalităţii şanselor cetăţenilor statelor membre UE şi candidate, la piaţa muncii impun norme şi recomandări acceptate de statele UE. Se are în vedere ca finalităţile în formare şi educaţie să răspundă cerinţelor subsistemelor dezvoltate armonizat în cadrul UE.

Noul sistem de învăţământ profesional şi tehnic din România trebuie sa răspundă următoarelor priorităţi :

Implementarea invăţarii centrate pe elev Eficientizarea parteneriatului cu agentii social-economicii Dezvoltarea de curriculum la comanda angajatorului Dezvoltare de standarde ale pregatirii profesionale Formarea continuă a personalului Asigurarea calităţii invatamantului Orientarea profesionala şi consilierea elevilor


- 16 -

Dezvoltarea sistemului informaţional Modernizarea bazei materiale Optimizarea managementului educaţional Asigurarea de sanse egale Utilizarea ITC în predare Facilitareaparticiparii la formarea profesionala a elevilor cu nevoi speciale Dezvoltarea invatamantului in zone dezavantajate Formarea continuă a adulţilor Integrarea europeană Formare diferentiata

1.5. OBIECTIVELE SI PRIORITATILE LA NIVEL REGIONAL SI LOCAL

Invatamantul profesional si tehnic trebuie sa contribuie prin oferta educationala si calitatea formarii profesionale a absolventilor la dezvoltarea durabila a comunitatilor, in conditiile asigurarii coeziunii economice si sociale.Plecand de la acest deziderat, Consortiul Regional al Regiunii Sud-Est isi exprima viziunea asupra TVET prin doua directii majore de actiune :

Adaptarea planificarii educationale la nevoile de dezvoltare economico-sociala durabila de la nivel local,

regional si national precum si la interesele sinevoile de educatie si formare ale elevilor Cresterea calitatii actului educational ca baza a succesului insertiei socio-profesionale a absolventilor

Regiunea 2 SE este alcatuita din judetele :Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea ,Vrancea. Regiunea de dezvoltare Sud-Est are o suprafata de 35762 km2 .La 1 iulie 2000, regiunea avea o populatie

de 2940,5 mii locuitori, reprezentand 13,1% din populatia tarii. In perioada 1995-2000 populatia ocupata a scazut la nivel regional cat si la nivel national. Tendinta de scadere este mai accentuata in industrie datorita procesului de lichidare si restructurare a

marilor intreprinderi, in timp ce se constata o grestere a populatiei ocupate in agricultura.Economia regiunii este alcatuita din ramuri cu caracter traditional – cum sunt agricultura, comertul, turismul si serviciile- si ramuri industriale dezvoltate in anii 1965-1970. Agricultura detine o pondere importanta in economia regiunii , 44,34% din populatia ocupata a regiunii fiind in acest sector in anul 2000 , in crestere fata de anul 1995.

Sectorul agricol detine 65% din suprafata totala a regiunii.Regiunea Sud- Est se situeaza pe primul loc in tara in ce priveste suprafata viilor pe rod.

In pofida potential;ului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole este scazuta ,datorita tehnologiilor invechite.Fragmentarea suprafetelor arabile in portiuni mici este un alt obstacol in calea dezvoltarii agriculturii.

Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protectia mediului inconjurator , datorat atat factorilor naturali cat si atropici.

Referitor la dezvoltarea serviciilor, aceasta va conduce la creşterea ofertei de locuri de munca în primul rând cu adresabilitate tinerilor care vor deţine competenţele adecvate acestui domeniu. Oferta de job-uri pentru tineri influenţează semnificativ atât numeric cat şi ca gama de opţiuni orientarea acestora pe viitor către învăţământul profesional şi tehnic.

In ceea ce priveste modul in care forta de munca va trebui sa se dezvolte din punct de vedere a competentelor,Consortiul a fost de acord asupra unei structuri conform careia in 2010, forta de munca din regiune va avea urmatoarea pondere :

Şcolile TVET din Regiunea Sud-Est oferă posibilitatea de formare profesionala pentru 16 domenii de

calificare pe ruta SAM si 3 profile la liceu din 5 sectoare: Industrie, Construcţii şi lucrări publice, Servicii, Agricultura şi silvicultura şi Protecţia mediului.

Nivelul de pregatire Existent in anul scolar 2003/2004 Tendinte Ponderea in 2010

Nivelul 1 24% In scadere 10% Nivelul 2 40% Stationar 40% Nivelul 3 36% In crestere 50%


- 17 -

PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE – REGIUNEA 2 SUD-EST (conform PRAI)

PRIORITATI OBIECTIVE 1. Perfectionarea sistemului de formare continua a resurselor umane din scoala pentru asigurarea calitatii invatamantului profesional si tehnic in vederea integrarii profesionale a tinerilor

1. Perfectionarea managementului institutional si dezvoltarea culturii parteneriatului 2. Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice

2. Cresterea calitatii sistemului de informare si consiliere profesionala

1. Sprijinirea elevilor si a absolventilor in alegerea traseului de formare si integrare profesionala

3. Adaptarea ofertei educationale prin calificari si curriculum la cerintele socio-economice regionale

1. Implementarea unui sistem eficient de conectare a scolilor la realitatile din sectorul economic si regional

4. Dezvoltarea infrastructurii si dotarea cu echipamente specifice pregatirii in VET in concordanta cu standardele europene

1. Modernizarea infrastructurii si dotarea cu echipamente specifice profilelor scolilor VET, conform standardelor UE

5. Facilitarea accesului in invatamantul profesional si tehnic a populatiei scolare din mediul rural in vederea egalizarii sanselor

1. Cresterea ponderii absolventilor invatamantului obligatoriu din mediul rural ce urmeaza nivelul superior de scolarizare in concordanta cu optiunile acestora si performantele scolare

PRIORITATI PLAI CONSTANTA

ACŢIUNI PROPUSE PLAI

Logica intervenţiei Indicatori de realizare Surse şi mijloace de verificare

Obiectiv general

Creşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic

Diminuarea la 10% a procentului absolvenţilor seriei curente aflaţi în şomaj în 2013 Statisticile AJOFM

Obiective specific

1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare TVET

Reţeaua şcolară TVET răspunde nevoilor locale de formare profesională iniţială până în 2013

Analize ale concordanţei dintre recomandărilor Comitetului Local de Dezvoltare pentru dezvoltarea reţelei şcolare TVET şi programele de dezvoltare derulate

PRIORITATEA 1 : CORELAREA OFERTEI IPT DIN JUDET, CU NEVOILE DE CALIFICARE PRIORITATEA 2 : IMBUNATATIREA CONDITIILOR DE INVATARE IN IPT PRIORITATEA 3 : DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ALE SCOLILOR TVET PRIORITATEA 4 : DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE SI CONSILIERE PRIORITATEA 5 : ASIGURAREA ACCESULUI LA IPT SI CRESTEREA GRADULUI DE CUPRINDERE IN EDUCATIE PRIORITATEA 6 : DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI SOCIAL IN IPT


- 18 -

2.Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii

Procentele pe domenii de formare profesională iniţială din planului de şcolarizare sunt în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2006-2007

Analize ale planului de şcolarizare în raport cu recomandările PRAI şi PLAI

Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţilor didactice de formare profesională iniţială inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi până în 2010

Autorizaţiile de funcţionare a şcolilor

3.Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor TVET

Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate dispun de echipamentele IT şi pentru pregătirea de specialitate până în 2009

Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate

Întregul personal de conducere al şcolilor TVET a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului până în 2013

Situaţiile statistice ale I.S.J.

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au parcurs stagiile de formare Situaţiile statistice ale I.S.J.

4.Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Dublarea numărului de consilieri pentru orientarea şcolară şi vocaţională până în 2013 Situaţiile statistice ale I.S.J.

Toate acţiunile din PLAI au completate fişele de monitorizare începând cu anul şcolar 2007 - 2008

Rapoarte semestriale de monitorizare a acţiunilor PLAI

5. Monitorizarea acţiunilor şi evaluarea rezultatelor PLAI

Toate obiectivele PLAI sunt evaluate anual începând cu 2006

Rapoarte anuale de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor PLAI

Obiectiv specific Indicatori de realizare Surse şi mijloace de verificare

1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare TVET

Reţeaua şcolară TVET răspunde nevoilor locale de formare profesională iniţială

Analize ale concordanţei dintre recomandările Consorţiului pentru dezvoltarea reţelei şcolare TVET şi programele de dezvoltare derulate

Nr. crt. Activităţi Rezultate aşteptate Indicatori de

realizare

Surse şi mijloace de verificare

Instituţii responsabile

Costuri Surse de finanţare

Instituţii responsabile: Comitetul Local de dezvoltare

Costuri: Necesare elaborării metodologiei

1 Elaborarea metodologiei de stabilire a relevanţei şcolilor TVET în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel local

Existenţa unui sistem de stabilire a relevanţei unităţilor şcolare TVET în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel local

Setul de indicatori pentru determinarea relevanţei şcolii în raport cu nevoile de formare profesională iniţială Procedura de aplicare a evaluării relevanţei şcolilor

Metodologia Avizele CNDIPT şi ale CLDPS Aprobări ale M.E.C.T.S.

Instituţii partenere: CNDIPT,ISJ, CLDPS, M.E.C.T.S.

Surse: Surse bugetare ale ISJ şi ale instituţiilor partenere din Comitetul Local de Dezvoltare

Instituţii responsabile: ISJ

Costuri: Necesare aplicării metodologiei

2 Aplicarea metodologiei de stabilire a relevanţei şcolilor TVET în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel local

Toate şcolile TVET din judeţ sunt evaluate sub aspectul relevanţei în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel local – anual

Numărul de şcoli evaluate

Fişele de evaluare a relevanţei şcolilor TVET Rapoarte ale ISJ

Instituţii partenere: CNDIPT,ISJ, CLDPS, M.E.C.T.S.

Surse: Surse bugetare ale ISJ

3 Ierarhizarea şcolilor pe baza sistemului de stabilire a

Şcolile TVET de la nivelul judeţului sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de

Numărul şcolilor TVET ierarhizate

Listele de şcoli ierarhizate

Instituţii responsabile: Comitetul Local de Dezvoltare

Costuri: Necesare activităţii Comitetului Local de Dezvoltare


- 19 -

relevanţei acestora în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel local - anual

formare profesională iniţială – anual

Instituţii partenere: CNDIPT, CLDPS, Agenţi economici Camera de Comerţ

Surse: Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în Comitetul Local de Dezvoltare


Costuri: Necesare activităţii Comitetului Local de Dezvoltare

4 Elaborarea recomandărilor de dezvoltare raţională a reţelei şcolare judeţene TVET

Recomandările de dezvoltare raţională a reţelei şcolare TVET sunt transmise factorilor de decizie: CNDIPT, CJ, CL, ISJ

Setul de recomandări privind dezvoltare raţională a reţelei şcolare judeţene TVET

Adresele transmise la CJ, CL, ISJ

Instituţii partenere: CNDIPT, CLDPS,CJ,CL,ISJ

Surse: Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în Comitetul Local de Dezvoltare


5 Adoptarea deciziilor de dezvoltare raţională a reţelei şcolare judeţeneTVET

Factorii de decizie adoptă recomandările Comitetului Local de Dezvoltare a reţelei şcolare judeţene TVET- anual

Numărul deciziilor de sprijinire a dezvoltării şcolilor în ordinea ierarhiei

Deciziile ISJ, CJ şi CL de sprijinire a dezvoltării şcolilor în ordinea ierarhiei

Instituţii partenere: M.E.C.T.S., CNDIPT, LDPS, CJ,CL,ISJ

Obiectiv specific Indicatori de realizare Surse şi mijloace de verificare 2.Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii

Procentele pe domenii de formare profesională iniţială din planurile de şcolarizare sunt în concordanţă cu recomandările din PLAI începând cu anul 2006

Analize ale planului de şcolarizare în raport cu recomandările PLAI


realizare


Instituţii responsabile:

Costuri, Surse de finanţare

Instituţii responsabile: I.S.J.

Costuri: Necesare colectării şi prelucrării datelor

1 Crearea şi actualizarea anuală a bazei de date necesare evidenţierii indicatorilor de educaţie din PLAI

Baza de date privind indicatorii de educaţie este constituită şi actualizată anual

Baza de date şi Indicatorii pentru educaţie

Site-ul ISJ

Instituţii partenere: Comitetul Local de Dezvoltare

Surse: Surse bugetare

Instituţii responsabile: AJOFM

Costuri: Necesare colectării şi prelucrării datelor

2 Crearea bazei de date necesare evidenţierii indicatorilor de piaţă a muncii din PLAI

Baza de date privind indicatorii de piaţă a muncii este constituită şi actualizată anual

Baza de date şi Indicatorii pentru piaţa muncii

Site-ul ISJ Site-ul AJOFM

Instituţii partenere: Comitetul Local de Dezvoltare

Surse: Surse bugetare


Costuri: Necesare actualizării studiilor

3 Realizarea şi actualizarea studiilor de piaţa muncii

Studiile de piaţa muncii actualizate anual

Studiul de piaţa muncii

Studiile Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

Instituţii partenere: Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în structurile parteneriale: CLDPS


Costuri: Necesare actualizării PLAI

4 Elaborarea şi actualizarea anuală a PLAI

PLAI actualizat anual în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii

PLAI aprobat de Comitetul Local de Dezvoltare

Aprobarea Comitetului Local de Dezvoltare Site-ul CNDIPT Site-ul ISJ

Instituţii partenere: CLDPS, M.E.C.T.S., C.N.D..I.P.T.

Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare şi


- 20 -

Site-ul AJOFM Studii necesare: Studii de piaţa muncii Studii privind reţeaua şcolară

extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în Comitetul Local de Dezvoltare





realizare




Instituţii responsabile: ISJ, CLDPS

Costuri: Necesare actualizării PLAI

Instituţii partenere: M.E.C.T.S., C.N.D..I.P.T.

5 Elaborarea şi actualizarea anuală a PLAI

PLAI actualizate în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii

PLAI aprobate de CLDPS

Aprobările CLDPS Site-ul CNDIPT Site-ul ISJ Site-ul AJOFM

Studii necesare: Studii de piaţa muncii Studii privind reţeaua şcolară

Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS


6 Elaborarea anuală a Planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

Planuri de şcolarizare adaptate la recomandările din PRAI şi PLAI

Planuri de şcolarizare avizate de C.L.D.P.S. şi aprobate de M.E.C.T.S..- anual

Avizele C.L.D.P.S. Aprobările M.E.C.T.S.



Costuri: Necesare funcţionării reţelelor şi asigurării consultanţei pentru alte şcoli

7 Funcţionarea reţelei de interasistenţă de şcoli pentru fiecare din domeniile de formare profesională prioritare la nivel judeţean

Reţele şcolare pentru toate domeniile de formare profesională iniţială în care se şcolarizează elevi, constituite Optimizarea funcţionării nodurilor de reţea constituite

Numărul şcolilor cărora li se oferă consultanţă şi programele de consultanţă

Planuri şi programe de consultanţă


Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare





realizare




8 Dezvoltarea formelor de sprijinire a elevilor din

Începând cu anul şcolar,peste 95% dintre absolvenţii de gimnaziu urmează

Numărul absolvenţilor de gimnaziu care urmează

Statisticile ISJ Instituţii responsabile: ISJ

Costuri: Necesare sprijinirii elevilor prin alocaţii, burse pentru transport / internat, etc.


- 21 -

mediul rural pentru şcolarizare

învăţământul obligatoriu de 10 ani Începând cu anul şcolar 2007 – 2008 cel puţin 85 % din absolvenţii anului de completare al SAM urmează liceul Diminuarea cu 60% a abandonului şcolar din rândul elevilor din mediul rural până în 2013. Diminuarea cu cel puţin 10% pe an a abandonului şcolar din rândul elevilor din mediul rural

învăţământul obligatoriu de 10 ani Procentul absolvenţilor anului de completare care urmează liceul Rata abandonului şcolar

Instituţii partenere: M.E.C.T.S., Comitetul Local de Dezvoltare, Angajatori

Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare naţionale şi locale Surse extrabugetare ale unităţilor şcolare Surse atrase de la diferiţi factori interesaţi

Instituţii responsabile: ISJ, Unităţile şcolare

Costuri: Necesare autorizării unităţilor şcolare ca furnizori de pregătire pentru adulţi Necesare derulării formelor de învăţământ

9 Dezvoltarea formelor de învăţământ pentru adulţi orientate cu predilecţie spre satisfacerea nevoilor angajatorilor

În anul 2011 peste 90% dintre grupurile şcolare sunt autorizate ca furnizori de formare continuă Creşterea anuală cu 20%, a numărului de Grupuri şcolare autorizate ca furnizori de formare continuă începând cu anul şcolar 2007 – 2008. Dublarea până în 2011 a numărului de programe de formare profesională continuă derulate de unităţile şcolare Creşterea anuală cu 20%, a numărului de programe de formare continuă începând cu anul şcolar 2007– 2008.

Numărul grupurilor şcolare autorizate Numărul calificărilor pentru care există autorizări

Autorizaţiile MMSSF

Instituţii partenere: M.E.C.T.S., Consiliul local, Angajatori

Surse: Fondul social european în perspectiva Surse extrabugetare ale unităţilor şcolare





realizare





Costuri: Necesare aplicării metodologiei

10 Elaborarea şi implementarea metodologiei de investigare a gradului de satisfacţie a agenţilor economici faţă de formarea profesională iniţială furnizată de şcoală

Toate şcolile TVET aplică metodologia de investigare a gradului de satisfacţie al agenţilor economici faţă de formarea profesională iniţială furnizată de şcoală. Toate şcolile cuprinse în programul multianual PHARE TVET aplică metodologia începând cu 2007-2008

Metodologia de investigare Numărul şcolilor care aplică metodologia de investigare

Rapoarte ale şcolilor şi ale ISJ

Instituţii partenere: CNDIPT, Agenţii economici parteneri ai şcolilor

Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare


- 22 -

11 Elaborarea şi implementarea metodologiei de investigare a inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor

Toate şcolile TVET aplică metodologia de investigare a gradului de satisfacţie al agenţilor economici faţă de formarea profesională iniţială furnizată de şcoală. Toate şcolile cuprinse în programul multianual PHARE TVET aplică metodologia începând cu 2007-2008

Metodologia de investigare Numărul şcolilor care aplică metodologia de investigare

Rapoarte ale şcolilor şi ale ISJ

Instituţii responsabile: ISJ, Unităţile şcolare Instituţii partenere: CNDIPT

Costuri: Necesare aplicării metodologiei Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare


Costuri: Necesare elaborării CDL şi materialelor suport

12 Dezvoltarea CDL şi a auxiliarelor curriculare în parteneriat cu agenţii economici

CDL adaptat nevoilor angajatorilor începând cu anul şcolar 2007 – 2008 Toţi elevii învăţământului TVET beneficiază de materialele suport de învăţare pentru CDL până în 2013 Toţi elevii din şcolile cuprinse în programul multianual PHARE TVET beneficiază de materialele suport de învăţare pentru CDL până în 2008

Numărul CDL elaborat în parteneriat cu agenţii economici de către fiecare şcoală. Numărul elevilor care beneficiază de materiale suport de învăţare elaborate în parteneriat cu agenţii economici

Avizele agenţilor economici pentru CDL şi materialele suport de învăţare Rapoarte ale ISJ

Instituţii partenere: Agenţii economici parteneri ai şcolilor

Surse: Fondul social european în perspectiva Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în structurile parteneriale: CLDPS


Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţilor didactice de formare profesională iniţială inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi

Autorizaţiile de funcţionare a şcolilor 3. Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor TVET Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate

dispun de echipamentele IT şi pentru pregătirea de specialitate până în 2010


Nr. crt. Activităţi Rezultate aşteptate

Indicatori de realizare


Instituţii responsabile Costuri, Surse de finanţare


Costuri :Necesare realizării studiilor

1

Identificarea unităţilor şcolare TVET necesar a fi dezvoltate

Şcolile TVET necesar a fi dezvoltate sunt identificate în raport cu priorităţile din PLAI

Vezi Obiectivul 1 activitatea 3

Vezi Obiectivul 1 activitatea 3

Instituţii partenere: CLDPS

Surse: Surse bugetare şi extrabugetare ale ISJ şi ale unităţilor şcolare

2 Reabilitarea infrastructurii şcolilor TVET

Şcolile identificate sunt reabilitate până la sfârşitul

Numărul de şcoli reabilitate conform

Listele şcolilor selectate pentru dezvoltare

Instituţii responsabile: ISJ, Şcolile selectate

Costuri: Necesare realizării reabilitării infrastructurii şcolilor


- 23 -

identificate anului 2013 Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare conform oportunităţilor şi proiectelor programelor locale, regionale şi naţionale dar şi în funcţie de gradul de accesare a fondurilor sociale europene

recomandărilor Comitetului Local de Dezvoltare şi deciziilor autorităţilor locale Calitatea lucrărilor de reabilitare

Proiectele de reabilitare Procesele verbale de recepţie finală Autorizaţiile de funcţionare

Instituţii partenere: M.E.C.T.S., Consiliile locale

Surse: Fondul european de dezvoltare regională în perspectiva. Surse bugetare şi extrabugetare ale ISJ şi ale unităţilor şcolare

Instituţii responsabile: ISJ, Şcolile selectate

Costuri: Necesare realizării studiilor

3

Elaborarea listelor de echipamente IT şi pentru pregătirea de specialitate necesare

Listele de echipamente sunt elaborate în concordanţă cu cerinţele SPP şi a curriculum-ului

Toate şcolile identificate deţin listele de dotare necesare în concordanţă cu cerinţele SPP şi curriculum

Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările propuse

Instituţii partenere: CNDIPT,

Surse: Surse bugetare şi extrabugetare ale ISJ şi ale unităţilor şcolare

Instituţii responsabile: Şcolile selectate

Costuri: Necesare realizării dotărilor

4

Dotarea şcolilor TVET identificate cu echipamente IT, echipamentele necesare pregătirii de specialitate şi conectare la internet

Şcolile reabilitate dispun de echipamentele necesare până la sfârşitul anului 2013 Şcolile identificate sunt conectate la internet până la sfârşitul anului 2013 Anual sunt cuprinse în programe de dotare10-20% din şcolile identificate

Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate dispun de echipamentele IT , conectare la internet şi echipamente pentru pregătirea de specialitate până în 2010


Instituţii partenere: M.E.C.T.S., CNDIPT, Consiliul local

Surse: Fondul european de dezvoltare regională în perspectiva. Surse bugetare şi extrabugetare ale ISJ şi ale unităţilor şcolare


Întregul personal de conducere al şcolilor TVET a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului până în 2012


Toate cadrele didactice din şcolile TVET au parcurs stagiile de formare Situaţiile statistice ale I.S.J. 4. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET Dublarea numărului de consilieri pentru orientarea şcolară şi

vocaţională până în 2012 Situaţiile statistice ale I.S.J.


realizare




1

Stagii de formare (modulul de iniţiere şi module de dezvoltare până în 2012) a

Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET au competenţele necesare exercitării unui management eficient până în 2010 Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai

100 de directori şi directorilor adjuncţi au parcurs

Adeverinţele eliberate de CCD, Rapoarte ale ISJ

Instituţii responsabile: I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse

Costuri: Necesare desfăşurării stagiilor de formare


- 24 -

directorilor şi directorilor adjuncţi ai şcolilor TVET în domeniul managementului

şcolilor TVET au parcurs modulele de iniţiere Anual sunt cuprinşi în programele de formare, modulul iniţiere 50% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET parcurg modulele de dezvoltare până în 2010 Anual sunt cuprinşi în programele de formare, modulul dezvoltare 50% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET

stagiile de formare - modulul de iniţiere şi modulul dezvoltare


Instituţii responsabile: I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse 2

Stagii de formare pentru membrii echipelor de elaborare a PAS din toate şcolile TVET

Membrii echipelor din toate unităţile şcolare TVET au competenţele necesare elaborării PAS

150 de cadre didactice au parcurs stagiul de formare


Instituţii partenere: M.E.C.T.S., C.N.D.I.P.T.

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev Anual sunt cuprinse în programele de formare 25% din cadrele didactice din şcolile TVET

Toate cadrele didactice de specialitate au parcurs stagiul de formare



3

Stagii de formare pentru cadrele didactice din şcolile TVET pentru aplicarea învăţării centrate pe elev şi asigurarea calităţii

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare a calităţii Anual sunt cuprinse în programele de formare 25% din cadrele didactice din şcolile TVET




Necesare înfiinţării cabinetelor de orientare şcolară şi profesională Necesare încadrării cabinetelor şcolare cu consilieri Surse: Fondul Social European în perspectiva Surse bugetare furnizate de M.E.C.T.S.


Întregul personal de conducere al şcolilor TVET a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului Situaţiile statistice ale I.S.J.

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au parcurs stagiile de formare Situaţiile statistice ale I.S.J. 4. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Dublarea numărului de consilieri pentru orientarea şcolară şi vocaţională Situaţiile statistice ale I.S.J.


realizare Surse şi mijloace de verificare



Instituţii responsabile: I.S.J. , C.C.D., Şcolile din Programul PHARE TVET 4

Stagii de formare pentru cadrele didactice din şcolile TVET pentru utilizarea echipamentelor IT şi specializate achiziţionate

Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET au competenţele necesare de integrare a noilor echipamente în procesul didactic


Rapoarte ale şcolilor


5

Stagii de formare a tuturor cadrelor didactice de specialitate din

Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de formare începând cu anul 2007-2008 Toate cadrele didactice de

Toate cadrele didactice de specialitate au fost

Portofoliile cadrelor didactice de specialitate, CDL elaborat la nivelul fiecărei unităţi


Costuri: Necesare desfăşurării stagiilor de formare Necesare înfiinţării cabinetelor de orientare şcolară şi profesională Necesare încadrării cabinetelor şcolare cu consilieri


- 25 -

şcolile TVET la agenţii economici parteneri pentru adaptarea conţinuturilor şi metodelor de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile tehnologii şi echipamente

specialitate din şcolile cuprinse în Programele PHARE TVET parcurg anual stagiul de formare începând cu anul 2007-2008 Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile cuprinse în Programele PHARE TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri

cuprinse în programul de formare Numărul cadrelor didactice de specialitate care integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor

şcolare, Chestionare administrate elevilor şi agenţilor economici, Rapoarte ale conducerilor şcolilor

Instituţii partenere: C.L.D.P.S., Agenţi economici

Instituţii responsabile: I.S.J. , C.C.D.

6

Stagii de formare pentru echipe de cadre didactice din toate şcolile TVET pentru elaborarea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale

Membrii echipelor din toate unităţile şcolare TVET au competenţele necesare elaborării proiectelor cu finanţare din fondurile structurale

150 de cadre didactice au parcurs stagiul de formare


Instituţii partenere: M.E.C.T.S., C.N.D..I.P.T., A.J.O.F.M.

Instituţii responsabile: I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse 7

Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară şi vocaţională

Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor

Toţi consilierii şcolari au parcurs stagiul de formare



Surse: Fondul Social European în perspectiva Surse bugetare furnizate de M.E.C.T.S.


Întregul personal de conducere al şcolilor TVET a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului


Toate cadrele didactice din şcolile TVET au parcurs stagiile de formare Situaţiile statistice ale I.S.J. 4. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET Dublarea numărului de consilieri pentru orientarea şcolară şi

vocaţională Situaţiile statistice ale I.S.J.


realizare




Instituţii responsabile: I.S.J. , C.J.A.P.P.

8

Înfiinţarea cabinetelor de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul tuturor grupurilor şcolare şi încadrarea acestora cu consilieri calificaţi

Toate grupurile şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri calificaţi

Numărul de cabinete Numărul de consilieri (în toate grupurile şcolare)

Rapoarte ale ISJ

Instituţii partenere: M.E.C.T.S..


- 26 -


5. Monitorizarea acţiunilor şi evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor din PLAI

Toate acţiunile din PLAI au completate fişele de monitorizare începând cu anul şcolar 2007 - 2008 Toate obiectivele PLAI sunt evaluate anual începând cu 2006

Rapoarte semestriale de monitorizare a acţiunilor PLAI Rapoarte anuale de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor din PLAI

Nr. crt. Activităţi

Rezultate aşteptate Indicatori de realizare


Instituţii responsabile Costuri Surse de finanţare

Instituţii responsabile: CLDPS

Costuri: Necesare funcţionării CLDPS

1

Constituirea echipelor de monitorizare şi evaluare a PLAI

Echipele constituite anual îşi asumă sarcinile de monitorizare şi evaluare

Echipa de monitorizare a PLAI constituită la începutul fiecărui an şcolar 1 Echipă de monitorizare a PLAI constituite la începutul fiecărui an şcolar

Procesele verbale al CLDPS Instituţii

partenere: CNDIPT,ISJ

Surse :Surse bugetare ale ISJ şi ale instituţiilor partenere din CLDPS Fondul social european


Costuri: Necesare funcţionării CLDPS

2

Elaborarea planului de monitorizare a acţiunilor din PLAI

Planurile anuale de monitorizare cuprind toate acţiunile PLAI şi stabilesc procedurile şi responsabilităţile de monitorizare

Planul de monitorizare a PLAI elaborat la începutul fiecărui an şcolar 1 Plan de monitorizare a PLAI elaborate la începutul fiecărui an şcolar

Procesele verbale al CLDPS şi Planul de monitorizare

Instituţii partenere: CNDIPT,ISJ

Surse: Surse bugetare ale ISJ şi ale instituţiilor partenere CLDPS Fondul social european în perspectiva


Costuri: Necesare derulării activităţilor de monitorizare

3 Monitorizarea acţiunilor PLAI

Acţiunile din PLAI sunt monitorizate

Toate acţiunile PLAI au completate fişele de monitorizare

Rapoarte semestriale de monitorizare a PLAI realizate


Surse: Surse bugetare ale ISJ şi ale instituţiilor partenere din CLDPS Fondul social european în perspectiva


Costuri: Necesare derulării activităţilor de evaluare

4

Evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor din PLAI

Obiectivele PLAI sunt evaluate anual Reactualizarea anuală a PLAI se realizează pe baza evaluărilor

Toate obiectivele PLAI sunt evaluate

Rapoarte anuale de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor din PLAI realizate


Surse: Surse bugetare ale ISJ şi ale instituţiilor partenere CLDPS Fondul social european în perspectiva

- 29 -

ANALIZA NEVOILOR


- 28 -

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 2.1.1. ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

Judeţul Constanţa este situat în partea de sud-est a României şi are o suprafaţă de 7071 km2 (adică 3% din suprafaţa totală a ţării), fiind al optulea ca mărime dintre judeţele ţării. Organizarea administrativă a teritoriului acestui judeţ este următoarea: 9 oraşe şi 3 municipii, 52 comune şi 189 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Constanţa. Se învecinează la nord cu judeţul Tulcea, la est Marea Neagră, la sud cu Bulgaria, iar la vest Dunărea, care formează hotare naturale cu judeţele Călăraşi şi lalomiţa. Ca forme de relief, predomină structura de podiş (Podişul Dobrogei), cu altitudine redusă. În partea de est a judeţului se află litoralul Mării Negre, exploatat turistic. Clima este temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10-11 grade C. Precipitaţiile se situează sub media natională. Menţionăm influenţa Mării Negre pe o fâşie de câteva zeci de km spre interiorul judeţului.

Specifice acestui judeţ sunt lacurile naturale de luncă, limanele marine şi lagunele (Oltina, Sinoe, Taşaul, Techirghiol, Mangalia).

Staţiunile de pe litoral cunoscute în turismul internaţional, cum sunt: Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, cu baze de cazare şi tratament şi diverse posibilităţi de agrement, oferă condiţii pentru odihnă şi tratament în sezonul estival, iar unele şi în extrasezon. Aceste staţiuni, în anul 2002, deţineau împreună 42,7% din capacitatea de cazare turistică pe ţară.

PRODUSUL INTERN BRUT

Cu un PIB care reprezintă în anul 2006 38,05% din PIB regional, judeţul Constanţa se situează pe locul 1 între judeţele regiunii. Produsul intern brut pe locuitor plasează judeţul pe locul 1 (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB).

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional reprezenta în 2007 42,2% din media europeană (UE-27=100%). Cu toate că se constată un ritm important de creştere a acestui indicator în perioada 2001-2007, se menţine în continuare un decalaj important între valorile naţionale şi media europeană . Produsului intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Constanţa reprezenta în 2005 131,3% din valoarea la nivel naţional (locul 1 între judeţe şi pe ţară)

Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute (VAB) judeţene în anul 2005 constatăm că sectorul servicii deţine cea mai mare pondere (55,6%, valoare superioară mediei regionale de 55,3%), urmat de sectorul industrie cu 28,2% (valoare superioară mediei regionale de 27%). Agricultura deţine o pondere în VAB de 6,9% iar construcţiile de 9,3% (valoare superioară mediei regionale de 7,9%). Subsectoarele hoteluri şi restaurante, transport, depozitare, comunicaţii, tranzacţii imobiliare înregistrează, în perioada 2000- 2006 tendinţa de creştere a ponderii la formarea VAB regional. Activităţile din industria prelucrătoare şi energie electrică, termică, gaze apă, au înregistrat descreşterea ponderii la formarea VAB regional. (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB).

Comparativ cu structura VAB la nivel regional în anul 2005, la nivelul judeţului Constanţa se remarcă ponderea mare, peste media regională, a sectoarelor de activitate: energie electrică, termică, gaze şi apă, industria prelucrătoare, transport, depozitare, comunicaţii.

Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază în primul rând decalajele mari în ceea ce priveşte agricultura. Ponderea de aproximativ 6 ori mai mare a agriculturii la formarea VAB regional faţă de media europeană şi cu aproximativ 30% mai mare decât media naţională, arată importanţa acestui sector în economia regională.

Se remarcă decalajele mari între valorile medii la nivel european şi cele de la nivel naţional şi regional în servicii privind intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi servicii publice. Contribuţia acestor servicii la formarea VAB se situează mult sub media UE 27.

Ponderea mare a industriei (printre cele mai mari din UE) arată că există la nivel naţional regional şi judeţean un important potenţial în acest sector. Pe de altă parte, evoluţiile descrescătoare din ultimii ani ale ponderii acestui sector la formarea VAB regional, sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de


- 29 -

măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la creşterea ponderii serviciilor şi diminuarea ponderii agriculturii şi industriei la formarea VAB.

Tabelul 3.1. Structura VAB în anul 2005 – UE 27, RO, Reg. S-E

UE-27 RO

Regiunea Sud Est

Jud. Constanţa

Agricultură, silvicultură, piscicultură 1.9 9.5 12.6 6.9Industrie 20.2 28.1 27.0 28.2Construcţii 6 7.4 7.9 9.3Servicii, din care: 71.9 55.0 52.4 55.6Comerţ + Hoteluri şi restaurante + Transport, depozitare, comunicaţii

21.4 24.5 24.9 34.3

Intermedieri financiare + Tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi

27.7 15.0 12.7 9.7

Servicii publice şi alte servicii 22.8 15.5 14.8 12.6TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0

Sursa datelor: Eurostat

Judeţul se situează pe locul 1 între judeţele regiunii în ceea ce priveşte ponderea industriei la formarea VAB judeţean (28,2%, pondere superioară mediei regionale şi naţionale). Industria prelucrătoare deţine locul 2 între judeţe cu o pondere de 23,8% iar energia electrică, termică, gaze, apă, locul 3 cu 4,2%.

Ponderea agriculturii la VAB judeţean (6,9%) este mult inferioară mediei regionale (12,6%), fiind cea mai mică.

Cu o pondere de 9,3% din VAB, superioară mediei regionale şi naţionale, construcţiile plasează judeţul pe locul 1 în regiune.

Serviciile, cu o pondere de 55,6% la VAB judeţean, superioară valorii regionale, se plasează pe primele locuri între judeţele regiunii.

3.1.2. Productivitatea muncii

Productivitatea muncii pe persoană angajată la nivel naţional calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC),înregistrează în perioada 2002-2008 o creştere continuă, ajungând în 2008 la 38,3% din media UE 27. Mai mult, calculele previzionale pentru 2007 şi 2008 arată o diminuare în continuare a decalajului faţă de media europeană (vezi tabelul 3.2.) Tabelul 3.2.Ponderea productivităţii muncii în România comparativ cu media UE 27 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UE - 27 100 100 100 100 100 100 100 (f) România 29.4 31.3 34.1 35 38,3 42,1 (f) 44,9 (f) Sursa datelor: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/esa95_core_national/data/main_tables )

3.1.3. Dinamica generală a firmelor din regiune Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Investiţiile brute realizate la nivelul Regiunii Sud Est în anul 2006 reprezintă 9,42 % din totalul investiţiilor brute realizate la nivel naţional, ceea ce plasează regiunea pe locul 5 între regiuni.

Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din perioada 2000-2006 arată că la nivelul regiunii Sud Est se înscriu pe trenduri crescătoare ale ponderilor investiţiilor sectoarele: industrie extractivă, industrie prelucrătoare,construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, tranzacţii imobiliare. Tendinţe de scădere a ponderilor investiţiilor înregistrează sectorul energie electrică, termică, gaze şi apă. Perioada ultimilor 3 ani analizaţi (2004-2006) arată însă o fluctuaţie a investiţiilor în industrie extractiva, industrie prelucrătoare, comerţ, hoteluri şi restaurante. (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investitii )

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/esa95_core_national/data/main_tables�


- 30 -

Investiţii străine directe În ceea ce priveşte repartizarea investiţiilor străine pe regiuni de dezvoltare, Banca Naţională a

României remarcă orientarea cu precădere a acestora spre Bucureşti-Ilfov (64,3% din totalul investiţiilor străine directe in 2007). Regiunea Sud Est înregistrează o scădere continuă a ponderii în perioada 2003- 2007 . Investiţiile „greenfield” poziţionează regiunea Sud – Est în anul 2006 pe poziţia a 6-a între regiunile de dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investiţii).

Investiţiile în perioada 2005-2006 la nivelul judeţului au fost substanţiale, la un nivel ridicat situându-se industria prelucrătoare, comerţul , turismul si alimentaţia şi transportul

Dinamica unităţilor locale active

La nivelul judeţului, în anul 2007, erau active 21593 firme, iar în ceea ce priveşte tipul activităţii CAEN majoritatea îşi desfăşurau activitatea în comerţ (9071 firme), pe următoarele locuri plasându-se la mare distanţă tranzacţii imobiliare (3543 firme), industria prelucrătoare (2056 firme), transport-depozitare (2240 firme). (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii,) La polul opus s-a situat industria extractivă cu doar 39 firme înfiinţate şi energia electrică, termică, gaze şi apă. Aceeaşi situaţie se prezintă şi la nivel regional. Analizând existenţa unităţilor active la nivelul judeţului în perioada 2002 – 2006 numărul acestora a crescut pe activităţile CAEN, creşteri mari înregistrându-se în industria prelucrătoare, comerţ, tranzacţii imobiliare.

Pe clase de mărime, în perioada 2002-2006 numărul firmelor active cu până la 10 salariaţi au o pondere constantă, de 87,4%.

În anul 2006 din totalul de 21.593 unităţi locale active, 18.889 unităţi aveau până la 10 salariaţi.

EVOLUŢIA FIRMELOR ACTIVE PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI LA ORIZONTUL ANULUI 2013

Este de remarcat faptul că dinamica evoluţiilor din economie din ultimele luni, în condiţiile crizei economico - financiare mondiale, alterează cu foarte mare rapiditate prognozele realizate chiar pentru orizontul anului 2013. În acest context, informaţiile din aceste studii trebuie luate în considerare cu prudenţă şi actualizate pe măsura apariţiei unor noi previziuni. Cu toate acestea, o serie de concluzii pot fi formulate din analiza acestor studii previzionale. În continuare sunt prezentate câteva din aspectele considerate relevante din cele mai recente studii previzionale.

Conform celui mai recent studiu al Comisia naţională de prognoză, “Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013”, realizat de în ianuarie 2009, produsul intern brut naţional va avea o creştere reală anuală în 2009 de numai 2,5% faţă de 7,9% cît a fost înregistrat în 2008. Creşterea reală anuală va fi în 2013 de 6%. Este de remarcat prognoza pentru industrie la care în 2009 se estimează o creştere reală a PIB de -0,1% faţă de anul anterior. Structura produsului intern brut pe ramuri arată o creştere a ponderii serviciilor şi construcţiilor precum şi o diminuare a ponderii industriei şi agriculturii (vezi tab.

Tabelul 3.3. Structura produsului intern brut pe ramuri %, preţuri curente

- - 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Industrie 24,8 24,5 23,9 22,8 21,9 21,3 20,7 20,3 19,9 Agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera 8,4 7,8 5,7 6,0 5,9 5,7 5,4 5,1 4,8 Construcţii 6,5 7,4 9,0 10,7 11,0 11,3 11,7 12,1 12,7 Total servicii 48,6 48,6 50,1 49,3 50,3 51,1 51,9 52,5 53,1 Total economie 88,3 88,3 88,7 89,1 89,4 89,7 90,0 90,5 Impozite nete pe produs 11,7 11,7 11,3 11,2 10,9 10,6 10,3 10,0 9,5 PRODUS INTERN BRUT 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Sursa datelor: Comisia naţională de prognoză, “Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013”, 19 ianuarie, 2009

Conform Studiului “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2011”, realizat de Comisia naţională de prognoză în anul 2008, produsul intern brut regional va înregistra la


- 31 -

orizontul anului 2011 un ritm de creştere apropiat de cel naţional, ceea ce va conduce la menţinerea decalajului existent în prezent între regiunea Sud Est şi celelalte regiuni de dezvoltare.

Indicii de disparitate ai produsului intern brut pe locuitor, în perspectiva anului 2011, evidenţiază faptul că regiunea Sud - Est îşi va menţine decalajul faţă de media naţională.

Structura previzionată a produsului intern brut pe categorii de resurse arată că la nivelul Regiunii Sud – Est se vor produce semnificative mutaţii în aportul adus de sectoarele economice la formarea PIB regional. Astfel, se previzionează ca agricultura să îşi diminueze aportul la formarea PIB regional de la 11,1% în 2005 la 7,4%, menţinându-se însă peste media naţională (5,7%). De asemenea, construcţiile vor înregistra o creştere a contribuţiei la formarea PIB regional de al 6,9% cât se înregistrează în 2005 la 11,3% în anul 2011. Industria va înregistra o uşoară diminuare a ponderii în PIB regional (de la 23,8% în 2005 la 23%în 2011). Sectorul serviciilor va avea o pondere în PIB regional cu 2,2 puncte procentuale mai mare în 2011 faţă de 2005.

Tabelul 3.4. Structura produsului intern brut pe categorii de resurse

Regiunea Sud - Est Total România 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Industrie 23,8 23,4 22,4 22,8 22,9 22,9 23,0 24,6 24,3 23,5 23,8 23,9 24,0 24,0 Agricultura 11,1 10,4 8,5 8,4 8,1 7,8 7,4 8,4 7,8 6,6 6,5 6,3 6,1 5,7 Construcţii 6,9 7,5 9,3 10,3 10,9 11,3 11,3 6,4 7,4 9,1 10,0 10,6 10,9 10,9 Servicii 46,3 46,5 48,1 47,5 47,4 47,8 48,5 48,8 48,8 49,6 49,0 48,9 49,3 50,0 Total taxe 11,8 12,1 11,5 11,1 10,6 10,2 9,8 11,7 11,7 11,1 10,7 10,2 9,8 9,3

Sursa datelor: Comisia naţională de prognoză, Studiul “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2011”

INVESTIŢIILE BRUTE ŞI INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE

Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din perioada 2000-2005 arată că la nivelul

judeţului Constanţa au avut loc creşteri ale ponderilor investiţiilor din industrie prelucrătoare, construcţii, comerţ, transport şi depozitare din totalul investiţiilor brute la nivel local. Scăderi ale ponderilor investiţiilor brute au fost înregistrate în industria extractivă şi energie electrică, termică, gaze şi apă. Tabel nr. 5 Investiţiile străine directe la 31 decembrie 2003 Investiţiile brute al unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2005, in Constanta

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Investiţii brute (milioane lei preţuri curente)

Total 3446Industrie extractivă 123Industrie prelucrătoare 670Energie electrică şi termică, gaze şi apă 233Construcţii 1063

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice 489Hoteluri şi restaurante 114Transport, depozitare şi comunicaţii 533

173Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor Învăţământ 1) 2Sănătate şi asistenţă socială 1) 5Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 41


- 32 -

SECTORUL IMM

In anul 2003, in judeţul Constanţa acest sector este foarte bine reprezentat, contribuind cu 63% la profitul brut total degajat de economia constănţeană şi absorbind 60% din forţa de muncă angajată. S-a înregistrat un număr de 14.500 întreprinderi, din care 98,4 % întreprinderi mici si mijlocii .

Din totalul de IMM-uri din judeţ, cea mai mare parte (54,4 %) activează in domeniul comerţului. În ceea ce priveşte piaţa muncii se constată o atitudine flexibilă din partea IMM-urilor, fiind acel

sector în care se concentrează lucrul temporar si în timp parţial.

Se constată faptul că, în perioada 1998-2003, repartiţia procentuală a IMM-urilor în judeţ a înregistrat o uşoară scădere de la an la an.

În plan regional, judeţul Constanta deţine cea mai mare pondere a investiţiilor străine în IMM-uri .

La nivel judeţean, in anul 2003, prin comparaţie cu anul precedent, se constată o creştere a numărului de IMM-uri, a personalului angajat (situaţie asemănătoare si la nivel naţional), a cifrei de afaceri si o scădere a investiţiilor brute, in timp ce numărul IMM-urilor din industrie si construcţii au înregistrat scăderi. Problema-cheie a IMM-urilor este lipsa fondurilor necesare pentru achiziţionare de tehnologie, crearea de bunuri si servicii de calitate superioară, îmbunătăţirea abilitaţilor de management şi marketing şi a accesului la informaţii.


- 33 -

ALTE INFORMAŢII

Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

Cercetarea – dezvoltarea

Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic. Regiunea Sud Est a cunoscut în perioada 2003 – 2006 o uşoară creştere a numărului total de salariaţi din activităţile de cercetare-dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c - cercetare.) dar şi a numărului de salariaţi din cercetare-dezvoltare ce revin la 10000 persoane ocupate civile. Cu toate acestea, numărul de salariaţi din cercetare-dezvoltare reprezintă doar 4,9% din totalul la nivel naţional iar totalul cheltuielilor angajate în acest sector la nivelul regiunii reprezintă 3,5% din totalul cheltuielilor la nivel naţional. Analiza datelor arată că cercetarea din România este extrem de centralizată, 52% din numărul cercetătorilor şi 61,1% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivelul Regiunii Sud Est, ea este concentrată în judeţele Galaţi şi Constanţa, care însumează cca. 87% din numărul de cercetători (21% în Constanţa şi 60% în Galaţi), respectiv 75% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. Această distribuţie se justifică într-o anumită măsură prin faptul că în cele două judeţe menţionate sunt situate universităţi şi institute de cu importantă activitate de cercetare.

Analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din PDR 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud - Est care sunt prezentate în continuare.

Industria

Principalele caracteristici ale industriei judeţului sunt: - aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate in zona - este concentrata in marile oraşe si foarte puţin prezenta in mediul rural; - industria prelucrătoare deţine ponderea in privinţa cifrei de afaceri si a numărului de angajaţi

in raport cu celelalte activităţi industriale. Majoritatea investiţiilor străine sunt concentrate in industria construcţiilor navale, in comerţ, turism şi

alimentaţie, industria alimentară. Cele mai importante companii sunt Daewoo Mangalia şi Santierul Naval Constanta, in domeniul

constructiilor navale In porturi exista de asemenea importante oportunităţi de afaceri.

Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Coridoarele naţionale si internaţionale

Regiunea este străbătuta de importante coridoare de transport care asigura legătura centrelor urbane cu capitala tarii. Unele drumurile naţionale continuă mari artere rutiere europene.

Lungimea drumurilor publice din regiune era in 2006 de 10.722 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul IV la nivel naţional; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 19,6 %, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional.


- 34 -

La nivel regional problemele întâmpinate de reţeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare stradala. Situaţia drumurilor in mediul rural este critica, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.

Transportul naval şi maritim

În regiunea Sud est sunt concentrate majoritatea porturilor romaneşti. Acestea se împart in doua categorii: maritime (Constanta, Mangalia si Midia) si fluvial-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea si Sulina), care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime cu pescaj de până la 7 m. Pe restul cursului Dunării putând circula doar nave cu pescaj de până la 2 m. Portul Constanta este al patrulea port maritim in Europa si cel mai mare la Marea Neagra, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan - European nr. IV si VII – Dunărea prin Canalul Dunăre – Marea Neagra. Portul Constanta asigura toate tipurile de transport (rutier, ferat, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodată dotat cu depozite si terminale pentru toate tipurile de mărfuri, având potenţial pentru de a deveni principala poarta pentru Coridorul Europa-Asia.

Transportul aerian

In regiune exista patru aeroporturi: unul internaţional, Mihail Kogălniceanu (Constanţa), unul la Tulcea, un aeroport utilitar la Tuzla (Constanţa) si un aeroport utilitar la Buzău.

Problemele întâmpinate de transportul aerian sunt legate in special de lipsa dotărilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene in condiţii deosebite si de servicii de întreţinere tehnica a aparatelor aflate in dotare care nu se ridica la nivelul internaţional.

Zonele libere

Zonele libere, în număr de patru (Constanta, Brăila, Galaţi, Sulina) din cele sase din România, constituie puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple cat si un bun amplasament.

1.Zona Libera Sulina are o suprafaţa de 100,89 ha, dispunând de o infrastructura si o dotare portuara deosebit de complexa; activităţile preponderente desfăşurate in aceasta zona fiind cele comerciale

2. Zona Libera Constanţa-Sud si Zona Libera Basarabi aflate sub o administraţie unica au o suprafaţă de 146 ha. Zona Libera Constanţa-Sud beneficiază de existenta infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar si rutier) care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrala, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat si Mijlociu, prin aceasta derulându-se un trafic intens de mărfuri care este favorizat si de existenta unei linii de ferry-boat si terminal RO-RO.

3. Zona Libera Galaţi se situează în partea de est a municipiului Galaţi in apropiere de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina si are o suprafaţa de 136,98 ha teren din care o suprafaţa portuara de 6,98 ha cuprinzând 3 dane de acostare dotate cu toate instalaţiile necesare.

4. Zona Libera Brăila are o suprafaţa totala de 110,6 ha si este formata din 3 perimetre, dispunând de asemenea de o zona portuara şi dispune de platforme, construcţii, utilităţi care pot fi uşor adaptate activităţilor de zona liberă.

Infrastructura de utilităţi Utilităţile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător. Din datele disponibile la nivel

regional si in fiecare dintre judeţele regiunii reiese ca exista disparităţi semnificative intre judeţele regiunii referitoare la dezvoltarea reţelei publice de gaz natural si alimentare cu apa calda si apa potabila.

Din datele statistice, se constata ca regiunea se situează pe locul VI la nivel naţional in ceea ce priveşte procentul localităţilor in care se distribuie gaze naturale şi pe locul VI la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul localităţilor în care se distribuie energie termica, majoritatea acestora fiind municipii si oraşele.

Alimentarea cu apă potabila în regiune are un procent mai ridicat decât cel la nivel naţional. Regiunea a ocupă primul loc la nivel naţional in ceea ce priveşte lungimea simpla a reţelei de distribuţie a apei potabile si locul II la nivel naţional in ceea ce priveşte numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apa potabila

Agricultura şi silvicultura

Suprafaţa agricola a regiunii (2332767 ha) reprezintă 15,83 % din suprafaţa agricolă a ţării, situând - se pe locul doi la nivel naţional, după regiunea Sud-Muntenia. Suprafaţa agricolă a regiunii reprezintă 65,23 % din suprafaţa totala a acesteia. Judeţul cu cea mai mare pondere a suprafeţei agricole din totalul suprafeţei agricole regionale este judeţul Tulcea (vezi figura 3.2.).

Culturile agricole reprezintă o caracteristică principala a regiunii, aceasta ocupând locul 2 între regiunile ţării la producţia vegetală, după regiunile Nord Est şi Sud Muntenia. Judeţele regiunii cu cele mai importante producţii agricole vegetale sunt judeţele Constanţa, Galaţi şi Vrancea.


- 35 -

Creşterea animalelor este bine reprezentată, regiunea ocupând locul 1 la producţia de carne de ovine şi locul trei la producţia de carne de porcine şi carne de pasăre. Producţia de lână plasează regiunea pe poziţia a 2-a între regiuni. Judeţele cu cea mai mare producţie animală sunt Buzău şi Brăila.

Viticultura şi pomicultura. Regiunea se situează pe primul loc la suprafaţa viilor pe rod la nivel naţional, deţinând 43,34 % din

suprafaţa viticola a tarii. Centre viticole importante sunt in aproape toate judeţele regiunii. Producţia de caise şi piersici plasează regiunea pe primul loc între regiunile de dezvoltare. Judeţul Constanţa contribuie cu 75% la producţia de piersici din regiune

Silvicultura Volumul de lemn recoltat in anul 2006 in regiune era de 1372,9 mii m³, reprezentând doar 7,5% din

volumul de materie lemnoasa exploatata la nivel naţional, regiunea situându-se pe ultimul loc între regiuni. Judeţele în care exploatarea forestieră este reprezentativă sunt: Vrancea, Buzău şi Tulcea. Turismul

In perioada 2002-2006 numărul unităţilor active din turism a crescut cu 26%, iar numărul mediu al salariaţilor a crescut cu 26%. La 31 iulie 2006 numărul unităţilor active din turism in regiune reprezenta 27,1 % din numărul unităţilor active din turism la nivel naţional, regiunea ocupând primul loc pe ţară. Indicele de utilizare a unităţilor turistice la nivel regional in anul 2006 era de 36,8%, peste media la nivel naţional (33,6%). Regiunea ocupa primul loc in ceea ce priveşte capacitatea de cazare (46,86% % din valoarea totala la nivel naţional)

Turismul in regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv si de vânătoare, practicarea sporturilor nautice. În regiune există 3 Parcuri Naţionale si Naturale, Rezervaţii ale Biosferei: Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării şi Munţii Măcinului.

Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, in judeţele Buzău Tulcea (Delta Dunării) si Vrancea. Judeţele Brăila, Galaţi si Tulcea deţin resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare si pescuit) in Insula Mica a Brăilei, Insula Mare a Brăilei, pădurile Viişoara si Camniţa.

Cel mai bine reprezentat la nivel regional este turismul de pe litoralul Marii Negre, ce include 13 staţiuni cu 814 structuri de primire turistica. La nivelul anului 2006, aproximativ 42,7% din capacitatea de cazare turistica a României, se regăseşte in staţiunile de pe litoralul Marii Negre.

Delta Dunării reprezintă o atracţie deosebita, cu un potenţial turistic ridicat, in special după includerea sa in 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

.Deşi regiunea are un potenţial turistic unic comparativ cu alte regiuni din România, unităţile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calităţii serviciilor, capabilităţii organizaţionale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o scădere a numărului de turişti romani si străini de la an la an.

Dezvoltare durabilă

Conceptul de dezvoltare durabilă înţeleasă ca „o dezvoltare care satisface nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi” (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, 1985) reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În anul 2005, Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001, care punctează şi o serie de direcţii de acţiune de urmat în continuare

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.


- 36 -

În acest context, Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă au elaborat : “Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 - 2030”, aprobată în şedinţă de guvern în noiembrie, 2008. Obiectivele strategice vizate sunt:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României, ca stat membru al UE. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale

UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile În cadrul Strategiei este analizată situaţia actuală a sistemului socio-economic şi capitalului natural

al României cu o serie de concluzii dintre care, în rândurile mai jos, sunt selectate câteva.

1. Capitalul natural Dezvoltarea economică a României continuă să urmeze o cale nesustenabilă. Capacitatea de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii si pot intra în conflict cu preceptele dezvoltării durabile, generând efecte negative asupra structurii şi capacităţii de suport ale capitalului natural.

2. Capitalul antropic În industrie este de reţinut faptul ca unele sectoare (textile, încălţăminte, mobilă, echipamente electrice) au cunoscut ajustări structurale mai profunde, devenite posibile datorită privatizării lor rapide, reuşind să ajungă la un nivel rezonabil de profitabilitate. Până recent, trendurile investiţionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joasă tehnologie, energo-intensive şi cu un aport mai mare de forţă de muncă slab şi mediu calificată, generatoare de valoare adăugată modestă. România rămâne şi în prezent un utilizator ineficient de energie produsă cu costuri ridicate datorate pierderilor mari (circa 30-35%) la centralele ce utilizează combustibili fosili şi randamentului scăzut la utilizare (în special la încălzirea locuinţelor), situându-se în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator În domeniul transporturilor, evoluţiile recente din România confirmă tendinţele generale din Uniunea Europeană, considerate a fi alarmante, privind creşterea ponderii transportului rutier în parcursul mărfurilor şi al parcursul pasagerilor. Starea precară a infrastructurii rutiere (numai circa 228 km de autostrăzi şi 21,5 mii km de drumuri naţionale şi locale modernizate din totalul de circa 80 mii km în 2006) şi densitatea scăzută a drumurilor publice (33,5 kilometri la 100 km pătraţi în 2005 faţă de media UE-25 de 110,1 kilometri la 100 km pătraţi în 2003) conduc la sporirea distanţei şi timpului de parcurs, la consumuri excesive de carburanţi, cu efecte nocive asupra mediului, şi la un număr mare de accidente rutiere (743 morţi la 1 milion călători), cu mult peste media UE (239). Valoarea adăugată obţinută din activităţile de transport s-a realizat integral pe seama consumului suplimentar de resurse, ceea ce contravine principiului dezvoltării durabile. Agricultura României se află încă într-o situaţie de declin determinată de fragmentarea excesivă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit agricol. Datorită carenţelor persistente în gestionarea fondului forestier s-a redus considerabil suprafaţa pădurilor naturale, virgine şi cvasi-virgine, în special la speciile forestiere valoroase, circa 40% din păduri au fost destructurate sub raport ecologic. Din punctul de vedere al infrastructurii de bază România se situează încă mult sub media Uniunii Europene şi are de recuperat rămâneri în urmă importante la majoritatea indicatorilor principali (alimentarea cu apă potabilă, tratarea apelor uzate/reziduale, eliminarea deşeurilor,etc.)


- 37 -

CONCLUZII DIN ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC AL JUDEŢULUI

Agricultura deţine o pondere mică din VAB regională (6,9% din VAB în 2005). Valoarea producţiei agricole plasează judeţul pe ultimul loc între judeţele regiunii. Culturile agricole reprezintă o caracteristică principală a judeţului. În 2007 judeţul deţinea 11099 ha de vie cu rod, 12,7% din suprafaţa totală funciară a judeţului.

Industria are o importantă pondere în VAB judeţean (28,2%), practic judeţul Constanţa fiind printre primele două cele mai industializate dintre judeţele regiunii. Ponderea industriei la formarea VAB regionale a înregistrat o creştere în ultimii ani. Ponderea numărului de firme active a înregistrat de asemenea creşetri în ultimii ani. Caracteristicile industriei judeţului sunt:

− Industrie concentrată în marile centre urbane şi foarte puţin prezentă în mediul rural − Industria construcţiilor navale reprezentă de 2 dintre cele mai mari şantiere navale din ţară

Serviciile deţin cea mai mare pondere din VAB judeţean (55,6% în 2005) şi în creştere continuă în perioada 2000- 2005. De asemenea, cel mai mare număr de firme active şi cele mai mari investiţii brute se înregistrează în sfera serviciilor. IMM-urile din domeniul serviciilor au cunoscut o creştere a numărului de firme active şi de personal angajat. În cadrul serviciilor se remarcă comerţul. Acesta a înregistrat creşteri ale ponderii în VAB judeţean. În sectorul transporturilor, judeţul este caracterizat de o importantă infrastructură a transportului feroviar, terestru, maritim şi fluvial.

Construcţiile înregistrează o dinamică pozitivă pe perioada 2000 – 2005. Ponderea construcţiilor este în 2005 superioară mediei naţionale (la nivel judeţean aportul construcţiilor este în 2005 de 9,3% la formarea VAB regional. Starea infrastructurii de transport şi utilităţi a judeţului şi regiunii arată că pentru acest sector există mari oportunităţi de dezvoltare.

Implicaţiile pentru ÎPT

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare economică. Din analiza profilului economic al judeţului se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, hotelurilor, obiectivelor turistice şi comerciale. Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii).

Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor

Principalele direcţii de acţiune sunt:

− Adaptări ale curriculum-ului în dezvoltare locală realizate în parteneriat cu agenţii economici − Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a

instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici

− Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională

− Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide − Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi


- 38 -

2.1.2. TENDINTE DEMOGRAFICE

Dinamica generală

Populaţia judeţului Constanţa era la data de 1 iulie 2007 de 718330 persoane ceea ce reprezintă

25,7% din populaţia Regiunii Sud -Est (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). În perioada 1990-2007, populaţia judeţului a înregistrat iniţial o scădere, urmată de o uşoară creştere.Toate judeţele regiunii au cunoscut scăderi ale populaţiei în perioada de analiză.

2.1.1.Distribuţia pe medii rezidenţiale

Din punct de vedere al distribuţiei pe medii rezidenţiale se constată că la nivel judeţului ponderile sunt apropiate de valorile regionale. Judeţul Constanţa are populaţie rezidentă preponderent în mediul urban (70%) (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a).

2.1.2.Distribuţia pe sexe

Structura populaţiei pe sexe este foarte apropiată la nivel judeţean de structura la nivel regional. (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a) Este preponderentă populaţia feminină atât la nivel regional cât şi la nivelul fiecărui judeţ din cadrul regiunii. Diferenţa dintre ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine este la nivelul judeţului de 0,6%.

2.1.3. Structura pe grupe de vârstă

La 1 iulie 2007, în judeţul Constanţa , distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă are ponderi apropiate de valorile naţionale la toate grupele de vârstă, diferenţele fiind sub 0,5%, cu excepţia populaţie din grupa de vîrstă peste 65 de ani care este cu 2,4 puncte procentuale sub media regională, iar pentru grupa 30-64 ani cu 2% peste media regională si naţională. Structura pe grupe de vârstă este în judeţul Constanţa mai favorabilă populaţiei tinere cu vârsta între 0-24 ani(30,1% faţă de 29,8% media regională) (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a)

Populaţia din grupa de vârstă 0-14 ani are pondere mai mică decăt media regională (14,7% faţă de 15,1% media regională).

Populaţia din grupa de vârstă 15-19 ani este cu 0,1 puncte procentuale mai bine reprezentată în Constanţa decât la nivel regional

Populaţia de vârstă 20-24 are ponderea de 8,1% , superioară mediei regionale (7,6%)

2.1.4. Structura etnică

Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, arată că 4,8% din populaţia Regiunii Sud – Est o reprezintă minorităţi etnice.

Structura etnică la nivelul regiunii se prezintă astfel : etnia Romă (1,7 % ); comunitatea ruşilor lipoveni (0,9% ) - concentrată în judeţul Tulcea reprezentând 16.350 de

persoane din 25.464 persoane de această etnie la nivelul regiunii; comunitatea grecilor (0,1% ); comunitatea turcă (1%) – concentrată în judeţul Constanţa reprezentând 27.914 persoane în

acest judeţ faţă de 32.098 persoane de această etnie la nivel regional; comunitatea tătară destul de numeroasă, concentrată la nivelul judeţului Constanţa, unde au

fost înregistrate 23.230 persoane din 23.935 la nivelul întregii ţări. În perioada actuală, la nivelul judeţului se înregistrează un număr de 30.535 persoane de etnie rromă, 4,2% din populaţia judeţului. Din acest număr, două treimi reprezintă populaţia tânără, până în 40 de ani iar restul de o treime, populaţia cu vârste peste 40-45 de ani. Sursa- Biroul judeţean pentru Romi- Prefectura Constanţa.

2.1.5.Mişcarea migratorie Conform Comunicării Comisiei Comunităţilor Europene din 18 noiembruie 2008, cetăţenii români

emigranţi reprezintă aproximativ 2,5% din populaţia activă a României. Conform aceleiaşi surse cetăţenii


- 39 -

bulgari şi români rezidenţi în UE-25 a crescut de la aproximativ 690000 la sfârşitul anului 2003 la aproximativ 1,8 milioane la sfârşitul anului 2007. Românii reprezintă aproximativ 19% din totalul persoanelor care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE şi care au rezidat într-un alt stat membru al UE pe parcursul ultimilor 4 ani. Principala ţară de destinaţie a acestora a fost Spania, care a primit peste 50% dintre persoanele care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE. Cea de-a doua ţară în ordinea numărului de cetăţeni români care şi-au exercitat mobilitatea de curând a fost Italia (aproximativ 25%).

În cazul României, în ultimii ani numeroşi cetăţeni au imigrat deja pentru a lucra în UE, aceasta sugerând faptul că mulţi dintre cei care intenţionau să emigreze deja au emigrat şi că potenţialul pentru noi valuri de emigrare este limitat. Având în vedere condiţiile economice actuale, este posibil ca o eventuală scădere a cererii de forţă de muncă în UE să reducă migraţia de forţă de muncă şi chiar să producă o revenire în ţară a unui număr de emigranţi.

Deşi nu există date privind emigraţia din ultimii ani la nivel regional, o serie de companii, mai cu seamă cele din industria navală, s-au confruntat cu problema unui deficit de forţă de muncă datorită emigraţiei unui important număr de angajaţi cu studii medii şi superioare.

PROIECŢIA POPULAŢIEI LA ORIZONTUL ANULUI 2025 LA NIVEL JUDEŢEAN

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru întreaga regiune şi pentru toate judeţele(vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c). La nivelul judeţului Constanţa scăderea prognozată în 2025 faţă de 2005 este cu 7%. Fig. 2. 1.

Pe grupe mari de vârstă, la nivelul judeţului scăderea prognozată pentru populaţia cu vârsta între 0-14 ani este mai mare decît în cazul celorlalte grupe de vârstă (scădere cu 23,6% , valoare inferioară mediei regionale de 29,3%). Populaţia din grupa de vârstă peste 65 de ani va creşte major în perspectiva 2025 cu 38,7% faţă de anul 2005, cu mult peste valorile regionale şi naţionale (vezi fig. 2.1.).

La grupa de vârstă 15-64 ani reducerea prognozată este de 10,9%.

Pentru populaţia de vârstă şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul judeţului, pentru toate grupele de vârstă (vezi fig.2.2.). (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c).

Sursa datelor: INS, Fig. 2. 2 La grupa de vârstă 3-6 ani, la orizontul anului 2025 se preconizează o scădere cu 26,9% faţă de anul 2005. La grupa de vârstă 7-14 ani, în 2025 se preconizează o scădere cu 18,5% faţă de populaţia şcolară din această grupă de vârstă din 2005. Cea mai mare scădere se preconizează pentru populaţia din grupa de vârstă 15-24 ani, această scădere estimată fiind cu 38,4% . La toate cele 3 grupe de vârstă judeţul Constanţa se preconizează că va înregistra scăderi mai mici decât media regioanlă.


- 40 -

CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin: − Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al potenţialului local

şi zonal de dezvoltare socio-economică; − Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoli

apropiate; − Diversificarea ofertelor de formare profesională iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile

locale şi regionale; − Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şi

acoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială;

Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. În acest context, este necesară dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea unei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural faţă de cea din mediul urban (cu aproape 6%) ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii de populaţie şcolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţii şanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patrimoniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.

Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat;

Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creşterea a nevoilor de formare continuă. Acest fapt reprezintă o importantă oportunitate pentru unităţile şcolar interesate în compensarea diminuării populaţiei şcolare.

Diversitatea etnică caracteristică judeţului impune soluţii pentru asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia rromă.

Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană , în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilor navale şi în construcţii


- 41 -

2.1.3. TENDINTE OCUPATIONALE

Populaţia activă din judeţul Constanţa număra, în 2007, 313,7 mii persoane, respectiv 28,3% din populaţia activă a regiunii (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a.).

Structura populaţiei active în 2007 arată că ponderea populaţiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu peste 15% iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 12,5% sub ponderea populaţiei active din mediul urban (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a).

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2007, la nivelul judeţului, s-a înregistrat o crestere a populaţiei active. Pe medii rezidenţiale situaţia arată o creştere a populaţiei active din mediul urban şi o scădere a populaţiei active din mediul rural (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a.).

Populaţia ocupată din judeţul Constanţa număra în 2007 aproximativ 302,8 mii persoane ceea ce reprezenta 27% din populaţia ocupată a României. De-a lungul perioadei analizate, populaţia ocupată a cunoscut evoluţii oscilante de la un an la altul (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a.).

Populaţia ocupată de sex masculin este preponderentă faţă de cea feminină (diferenţa de 46,2 mii persoane în 2007).

Pe medii rezidenţiale, în anul 2007, populaţia ocupată din mediul urban reprezenta 55,24% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiuni.

Evoluţia populaţiei ocupate în perioada 2002 – 2007 arată o crestere constantă. În anul 2007 cresterea faţă de 2006 a fost de 8,3 mii persoane.

Populaţia ocupată din mediul urban a înregistrat o creştere, în timp ce populaţia ocupată din mediul rural a înregistrat o scădere..

Pe sexe, evoluţia populaţiei ocupate a înregistrat o uşoară creştere a populaţiei masculine în timp ce cea feminină a înregistrat o scădere.

În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, se constată că în perioada 2006-2007 s-a produs o scădere a nivelului de instruire a populaţiei ocupate întrucât au crescut ponderile populaţiei ocupate cu nivel scăzut (cu aprox. 0,9%) şi au scăzut ponderile populaţiei ocupate cu nivel mediu şi superior.

Numărul şomerilor (BIM) din judeţul Constanţa se ridica în anul 2007 la 10.858 persoane. Situaţia şomajului pe sexe arată că, în anul 2007, din totalul şomerilor, aprox. 60% sunt de sex

feminin (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a) . Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe medii de rezidenţă, se constată că, în anul 2007

, majoritatea şomerilor sunt în mediul urban. Din punct de vedere al evoluţiei şomajului în perioada 2002-2006 se constată că numărul

şomerilor în 2007 a scăzut faţă de 2002. Evoluţia a fost însă oscilantă. Pe sexe, evoluţia în perioada 2002-2007 a fost fluctuantă. Numărul şomerilor a scăzut, atât pentru

sexul masculin cât şi pentru cel feminin În mediul urban scăderea numărului de şomeri a fost mai accentuată în timp ce în mediul rural evoluţia a fost fluctuantă şi cu o scădere mai lentă.

Rata de activitate şi rata de ocupare (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a) a

populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) au crescut uşor în anul 2007 faţă de anul 2006. Rata de activitate în 2007 este 63,9%, faţă de 62,6% în 2006. Rata de ocupare în 2007 este de 61,7%, cea mai mare rată din perioada analizată şi superioară ratei din 2006 cu peste 2 puncte procentuale. Persistă decalajul pe sexe în ceea ce priveşte ratele de activitate şi ratele de ocupare, semnificativ mai reduse pentru populaţia feminină. De asemenea, se menţin decalajele între mediul rural şi mediul urban privind ratele de activitate şi ratele de ocupare, mai reduse pentru mediul rural.

În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de activitate şi rata de ocupare sunt mai reduse faţă de valorile pentru totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) şi sunt în crestere în perioada 2002-2007. Se menţin pe toată perioada analizată, între anii 2002 şi 2007, decalaje semnificative între populaţia feminină şi cea masculină şi între mediul urban şi cel rural privind ratele de activitate şi ocupare, în defavoarea populaţiei feminine şi a mediului rural.

Se înregistrează un decalaj semnificativ al ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 2010. Astfel, rata de ocupare judeţul Constanţa, în 2007 este cu 1,7 puncte procentuale sub media naţională şi cu


- 42 -

6 puncte procentuale sub de media europeană (UE-27), respectiv la 12,6 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010.

Şomajul (BIM)1 în anul 2007

Rata şomajului la nivelul judeţului se menţine mai scăzută decât la nivel naţional (3,5% faţă de 4%); Rata şomajului la nivelul judetului mai ridicată în mediul urban faţă de mediul rural Şomajul mai mare în cazul femeilor;

4.1.2. Şomajul (BIM) de lungă durată

Datele Eurostat pe baza sondajelor de piaţa muncii indică pentru România în 2008 o rată totală a şomajului de lungă durată de 2,4%, inferioară mediei la nivel european (UE-27, 2,6%). În 2007, conform AMIGO, rata totală a şomajului de lungă durată la nivelul Regiunii Sud Est era de 4,4%, valoare superioară mediei naţionale de 3,2% şi mediei europene (UE 27) de 3%

Conform AMIGO, la nivelul Regiunii Sud Est în 2007 şomajului de lungă durată2 pentru tineri era de 18,5%, valoare superioară mediei naţionale de 13,3%.

4.1.3. Şomajul tinerilor (BIM)

Din analiza indicatorilor referitori la şomajul tinerilor (BIM) în 2008, se constată (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE):

Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 11,3%, sub cea la nivel naţional (20,1%) şi european (UE-27: 15,3%). În anul 2008 s-a înregistrat cea mai mică rată a şomajului tinerilor din perioada analizată 2002-2008

Rata şomajului mai ridicată în cazul femeilor Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 33,1% din numărul total al şomerilor din regiune, cea

mai mare pondere în perioada analizată 2002- 2007 (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a)

În mediul rural şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 37,9% din numărul total al şomerilor din regiune din mediul rural (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a)

4.1.4.Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie

Datele statistice evidenţiază că riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut (vezi tabelul 4.2.).

În 2007, rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este cu 2 puncte procentuale mai mare decât la nivel naţional. Rata de ocupare în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este sensibil mai mică în Regiunea Sud Est decât la nivel naţional (38,4%, faţă de 40,3%).

Se constată o rată a şomajului la persoanele cu studii superioare mai ridicată în Regiunea Sud Est (4,4%) decât media naţională (2,9%). În mod corespunzător, rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare din regiune se situează sub media naţională pentru acelaşi nivel de educaţie (81,3% faţă de 85,8%).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie (29,8%) este cu aproape 20 puncte procentuale mai mică decât a bărbaţilor (49,7%). Rata de ocupare în mediul rural a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie (48,7%) este de peste două ori mai mare deât în mediul urban (23,5%) Tabelul 4.2.

Rata şomajului (BIM) după nivelul de educaţie în 20067(%)

Rata de ocupare după nivelul de educaţie în 2007 (%)

Total Scăzut Mediu Superior Total Scăzut Mediu Superior

1 Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă. 2 Se consideră şomaj lungă durată: o perioadă de 12 luni şi peste în şomaj, pentru totalul şomerilor şi pentru grupele de vârstă peste 25 ani, respectiv de 6 luni şi peste, în cazul tinerilor (15-24 ani).


- 43 -

România 6.4 7.1 6.9 2.9 58.8 40,3 63,9 85.8 Regiunea Sud Est 8.5 8.7 9.1 4.4 54.7 38.4 61.4 81.3 Masculin 8.8 9.7 9 3.8 63.7 49.7 68.3 83 Feminin 8.2 7.5 9.1 5.2 45.6 29.8 53.3 79.5 Urban 10.3 21.4 9.6 4.8 53.4 23.5 60 81.4 Rural 6.2 4.7 8.1 1.4 56.5 48.7 64.4 80.6

Sursa: INS (AMIGO), "Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj", ediţia 2006 4.1.5.Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Structura după nivelul de instruire, în anul 2007, a populaţiei ocupate la nivelul Regiunii Sud Est arată că 28,5% din totalul populaţiei ocupate are nivel de instruire scăzut (nivel gimnazial, primar sau fără şcoală absolvită) în creştere faţă de 2006 (27,6%) şi doar 10,3% are nivel superior de instruire, pondere în scădere faţă de 2006 (11%) (vezi tabelul 4.3. şi ).

Se remarcă, de asemenea, faptul că în rândul populaţiei feminine doar 7,2% are nivel de instruire profesional, comparativ cu 19,4% din populaţia masculină.

Evoluţia structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire în perioada 2002- 2006 evidenţiază creşterea ponderii populaţiei cu nivel superior şi mediu (postliceal, liceal, profesional) şi scăderea ponderii populaţiei cu nivel scăzut.

Structura pe sexe, în anul 2007 indică faptul că populaţia feminină cu nivel mediu de instruire are o pondere cu 5,4% mai mică decât populaţia masculină. Pentru nivelul superior populaţia feminină deţine o pondere mai mare decât cea masculină cu peste 2 puncte procentuale. De remarcat este faptul că la nivelul scăzut de instruire populaţia feminină deţine o pondere de 30,5%, cu 3,3 puncte procentuale mai mult decât populaţia masculină (vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a) . Structura pe medii rezidenţiale indică disparităţi majore(vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a). Astfel, în mediul rural aproximativ jumătate din populaţia ocupată (50,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,8% în mediul urban.

Se remarcă faptul că ponderea populaţiei din mediul rural cu nivel scăzut de instruire a crescut în 2007 faţă de 2006(48,7%) Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (2,3%) este de peste 7 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (16,8%). Ponderea populaţia ocupată cu nivel mediu de instruire din mediul rural a scăzut de la 48,9% în 2006 la 47,4% în 2007. În anul 2007 decalajul dintre ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural şi cea din mediul urban este de 25 puncte procentuale, în creştere faţă de 2006 (22,5 procente)

Figura 4.1.

28.5%

61.2%

10.3%

27.1%

63.5%

9.4%

30.4%

58.1%

11.6%

10.8%

72.4%

16.8%

50.3%

47.4%

2.3%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

TOTAL Masculin Feminin Urban Rural

Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, detaliat pe sexe şi medii de rezidenţă Regiunea Sud Est 2007

Scăzut Mediu Superior

Sursa: calculat pe baza datelor INS (AMIGO): "Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj”

4.1.6.Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

Din analiza evoluţiei indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2002-2007, rezultă evoluţii similare cu cele din AMIGO de scădere, la nivel regional şi în toate judeţele, a ratelor de activitate şi de ocupare a


- 44 -

resurselor de muncă3, cu uşoare tendinţe de creştere la sfârşitul intervalului (Anexele 3a-3c PIATA MUNCII SE – foaia 3c) Este de semnalat faptul că în 2007 la nivelul nici unui judeţ al regiunii nu s-au înregistrat valori superioare mediilor naţionale pentru rata de activitate şi rata de ocupare civilă (vezi tabelul 4.4.). Cea mai mare rată de activitate se înregistrează în judeţul Constanta cu o rată de activitate de 63,9% . Cea mai mare rată de ocupare,între judeţele regiunii se înregistrează în judeţul Constanta de 61,2%.

4.1.7.Şomajul înregistrat

La sfârşitul anului 2007 în evidenţele AJOFM din judetul Constanta erau înregistraţi 10,9 mii şomeri, faţă de 13,3 mii şomeri în 2006, în scădere cu 19% faţă de anul 2006 (vezi anexa 3 Piaţa muncii, foaia de lucru 3c – BFM ).

Conform BFM, rata şomajului înregistrat la nivel judeţean a cunoscut o evoluţie constant descrescătoare în perioada 2002-2007, de la 8,7% la 3,5%. Judeţul Constanţa are în 2007 o rată mai mică decât rata regională, cu 0,9%.

Rata şomajului în rândul femeilor a scăzut în perioada analizată de la 9,6% la 5%. Cu toate acestea, rata şomajului în rândul femeilor se menţine peste media regională şi naţională.

4.1.8. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor

La 31 dec.2008, ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Constanţa era de 11,3%, în scădere faţă de ponderea din anul anterior (12,6%) (vezi figura 4.2. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3e)

Ponderea şomerilor înregistraţi cu vârste sub 25

ani în judeţul Constanta este sub media regională Evoluţia numărului total de şomerilor înregistraţi şi a numărului de şomeri înregistraţi cu vârste sub 25 de ani arată o tendinţă de scădere în perioada 2004-2008, cu o uşoară creştere în 2008 faţă de 2007. Figura 4.2

Sursa datelor: Statistici ale AJOFM 4.1.9. Şomajul înregistrat de lungă durată

Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază doar şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulţi dintre şomeri ies din evidenţele AJOFM odată cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj, datele raportate de AJOFM pentru şomajul de lungă durată apar mult mai mici decât în realitate (a se vedea comparativ cu datele la nivel naţional şi regional din AMIGO şi Eurostat - pct. 4.1.2 de mai sus). 4.1.10.Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei

Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM) permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

La nivelul judeţului, se constată, pentru perioada 2002- 2007, tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură, în paralel cu creşterea numărului şi ponderilor populaţiei ocupate în servicii şi în construcţii (vezi figurile 4.3., 4.4. şi Anexele 3a-3d PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3d). Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul aceloraşi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate în această activitate.

3 Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă

Judeţul Constanţa la 31 dec. 2008 -

peste 55 ani12,2%

50-55 ani19.4%

Sub 25 ani11.3% 25-29 ani

6.6%

30-39 ani22.7%

40-49 ani27.8%


- 45 -

Populaţia ocupată a crescut atât în cifre absolute cât şi ca pondere în toate activităţile din cadrul sectorului servicii. (Anexele 3a-3d PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3d). Cele mai importante creşteri s-au înregistrat servicii (creştere cu peste 17,8 mii persoane, de la 44,1 mii în 2002 la 54,7 mii în 2007), construcţii (creştere cu peste 8 mii persoane, de la 21,8 în 2002 la 29,9 în 2007), tranzacţii imobiliare (creştere cu aproape 7 mii persoane, de la 11,9 în 2002 la 19 în 2007), hoteluri şi restaurante (creştere cu 2,2 mii persoane, de la 6,5 în 2002 la 8,7 în 2007), industria de la 49,5 mii în 2002 la 54,6 mii în 2007 .

Cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate civile a înregistrat, în perioada analizată, agricultura (scădere cu peste 15 mii persoane, de la 79,5 în 2002 la 64,7 în 2007).

Figura 4.3 Fig.4.4

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale - JUDEŢUL CONSTANŢA -

79,5

0,2 49

,5

21,8

123,

2

75,7

0,3 48

,8

21,7

129,

6

69

0,1 51

,8

24,8

139,

1

69,9

0,4 51

,0

23,9

141,

7

65,5

0,3 52

,7

27,0

149,

064,7

0,1

54,629,9

153,5

020406080

100120140160180

Agricultură,vânătoare şisilvicultură

Pescuit şipiscicultură

Industrie -total-

Construcţii Servicii

MII

PER

SOA

NE

2002 2003 20042005 2006 2007

Evoluţia ponderilor populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale - JUDEŢUL CONSTANŢA -

28,9

9%

0,07

%

18,0

5%

7,95

%

44,9

3%

27,4

2%

0,11

%

17,6

7%

7,86

%

46,9

4%

24,2

3%

0,04

%

18,1

9%

8,71

%

48,8

4%

24,3

6%

0,14

%

17,7

8%

8,33

%

49,3

9%

22,2

4%

0,10

%

17,8

9%

9,17

%

50,5

9%21,37%

0,03%

18,03%9,87%

50,69%

0

0

0

0

0

1

1

Agricultură,vânătoare şisilvicultură

Pescuit şipiscicultură

Industrie -total-

Construcţii Servicii

proc

ente

2002 2003 20042005 2006 2007

Comparativ cu structura ocupării civile la nivel regional, sunt mai bine reprezentate industria,

serviciile şi construcţiile, în timp ce agricultura este sub nivelul regional .

4.1.11. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Structura ratei locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2007, la nivelul regiunii Sud Est, arată că activităţile cu cele mai mari rate sunt: sănătate şi asistenţă socială (5,51%, sub media naţională), administraţie publică şi apărare (5,25%, sub media naţională), agricultură (2,89%, peste media naţională), intermedieri financiare (2,33%, sub media naţională), industria prelucrătoare (1,84%, sub media naţională), construcţii(1,3%, sub media naţională). În perioada 2005-2007, la nivel regional, au înregistrat creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante toate activităţile economiei cu excepţia comerţului. În aceeaşi perioadă analizată, la nivel naţional activităţile care au înregistrat scăderi ale ratei au fost comerţul, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare.

Situaţiile menţionate arată că la nivelul Regiunii Sud Est comparativ cu nivelul naţional se înregistrează un deficit de forţă de muncă mai mare în domeniile: agricultură, hoteluri şi restaurante. Activităţile care înregistrează un deficit semnificativ sunt: agricultura, industria prelucrătoare, intermedierile financiare, construcţiile.

4.1.12. Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

Evoluţia numărului mediu al muncitorilor şi a ponderii acestora pe activităţi ale economiei naţionale oferă informaţii privind tendinţele de ocupare pentru persoanele cu nivel de calificare 1 şi 2 (vezi Anexa 5c . Numărul mediu al muncitorilor ).

La nivelul judeţului se constată că în perioada 2005-2007 numărul total al muncitorilor a crescut cu peste 2900 persoane. Pe activităţi economice se constată creşteri în construcţii (creştere cu aproape 2143 persoane), tranzacţii imobiliare si alte servicii (creştere cu 3123 persoane), hoteluri si restaurante- cu 500 persoane. Activităţile economice care au înregistrat cele mai mari diminuări ale numărului de muncitori în perioada analizată sunt: agricultura (diminuare cu 400 persoane), comerţul (diminuare cu aproape 1300 de persoane), transport şi depozitare (diminuare cu 3000 persoane) .


- 46 -

Sub aspectul evoluţiei structurii muncitorilor pe activităţi ale economiei se constată, la nivelul judeţului, că au crescut ponderile ponderile muncitorilor din industrie, construcţii, hoteluri si restaurante şi tranzacţii imobiliare, restul activităţilor economiei înregistrând scăderi ale ponderilor în perioada analizată.

Situaţiile mai sus menţionate arată evoluţii pozitive ale cererii de forţă de muncă cu nivel de calificare 1 şi 2 pentru activităţi din construcţii, hoteluri si restaurante şi tranzacţii imobiliare. Cu toate acestea structura muncitorilor este dominată de industrie, ponderea în 2007 a muncitorilor din industrie fiind de 29,4%, urmată de comerţ cu o pondere de 16% , de transport 14% si construcţii cu 13,2% .

PROIECŢIA OFERTEI ŞI A CERERII DE FORŢĂ DE MUNCĂ LA NIVEL JUDEŢEAN LA ORIZONTUL ANULUI 2013

Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2007-2013 se constată că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la industria navală, construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare .

Procentual, cererea prognozată pe activităţi economice arată ca în tabelul de mai jos:

Tabelul 5.7. - Cererea prognozată pe activităţi economice (%) ANUL Activităţi

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 agricultura, vânătoare şi silvicultură 24,4 24,0 23,6 23,3 22,9 22,5 22,1 pescuit şi piscicultură 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 industrie extractiva 0,5 1 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 industrie prelucrătoare 15,0 15,2 15,7 16,1 16,9 16,9 17,3 energie electrica, termica, gaze, apa 2,6 2,5 2,5 2,5 2,4 2,4 2,4 construcţii 8,4 8,5 8,6 8,7 8,8 8,9 9 comerţ 15 15,3 15,5 15,6 15,8 15,9 16,0 hoteluri şi restaurante 2,0 2,0 2,0 2,1 2,1 2,1 2,1 transport, depozitare, comunicaţii 10,8 11,2 11,4 11,6 11,8 11,9 12,2 intermedieri financiare 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor 5,9 6 6,1 6,3 6,5 6,7 6,8 administraţie publică şi apărare 1,8 1,8 1,7 1,7 1,6 1,5 1,4 învăţământ 2,2 2,2 2,1 2,1 2,1 2 2 sănătate şi asistenţă socială 4,5 4,5 4,5 4,5 4,6 4,6 4,6 alte 3,2 3,1 3,0 2,9 2,8 2,7 2,6

Sursa datelor: prelucrare a datelor din studiul realizat de INCSMPS

În ceea ce priveşte situaţia prognozată pentru tipurile de industrii componente ale industriei extractive, prelucrătoare, energie electrică, termică, gaze, apă, transport, depozitare şi comunicaţii, prin corelarea acestora cu domeniile formării profesionale iniţiale, prin prelucrarea datelor oferite de institut referitoare la prognoza cererii pe profesii, rezultă procentele de cerere previzionate pentru 2013 .


- 47 -

2.1.4. TENDINŢE PRIVIND POPULAŢIA ŞCOLARĂ În aceste condiţii, apreciem că pot fi utilizate în alcătuirea ofertei educaţionale de formare iniţială,

ponderile din tabelul următor : Tabelul 5.5. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011

Plan de şcolarizare 2009- 2010

Nr. locuri Pondere

ŢINTA MEDIE PRAI

ŢINTA PRAI MIN - MAX

A. Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe domenii de formare profesională:

4144 100.0% 100.0%

mecanică 728 17.6 23.5 22,5-24,5% electromecanică 84 2 2 1,5 -2,5% electronică automatizări 476 11.5 6.5 5.5-7.5% chimie industriala 140 3.4 0 0% materiale de construcţii** 0 0.0 0 0% electric 420 10.1 6.5 5.5-7.5% construcţii,instalaţii şi lucr.publice 196 4.7 10 9-11% agricultură 196 4.7 5 4-6% silvicultură 28 0.7 0 0% comerţ 224 5.4 8 7-9% turism şi alimentaţie 588 14.2 13 12-14% ind. alimentară 252 6.1 6 5-7% fabric.prod.din lemn 56 1.4 1 0.5-1.5% ind.textilă şi pielărie 112 2.7 5 4-6% tehnici poligrafice 0 0.0 0 0% estetica şi igiena corpului omenesc 56 1.4 1 0.5-1.5% protecţia mediului 112 2.7 3.5 3-4% economic 476 11.5 9 8-10% producţie media 0 0.0 0 0% B.Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe profiluri:

4144 100.0% 100.0%

-tehnic 2072 50.0 54.5 52 – 56% -servicii 1344 32.4 31 30-32% -resurse naturale şi protecţia mediului 728 17.6 14.5 13-16%

Pentru liceul tehnologic- ruta progresivă, având în vedere necesitatea de a asigura accesul absolvenţilor anului de completare la treapta superioară a liceului precum şi continuitatea traseului de formare profesională în corespondenţa dintre domenii de formare profesională şi profiluri, ponderile recomandate sunt cele din tabelul de mai jos: Tabelul 5.9. Propuneri pentru planul de şcolarizare la clasa a XII-a Liceu tehnologic, ruta progresivă LICEU FILIERA TEHNOLOGICĂ CLASA a XII-a ruta progresivă % propuse

pentru planul de şcolarizare

2013*

% propuse pentru planul de şcolarizare

2008-2009 - profilul tehnic 46 48- profilul servicii 34 32- profilul resurse naturale şi protecţia mediului 20 20* ponderile reprezintă ieşiri din sistemul ÎPT în 2013


- 48 -

CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII

Concluzii din analiza proiecţiei cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu

Proiecţia cererii şi ofertei la orizontul anului 2013 a fost realizată de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii si Protecţiei Sociale (INCSMPS), în anul 2005.

O serie de ipoteze din cadrul acestui studiu nu mai sunt în concordanţă cu ultimele previziuni realizate în contextul crizei economico - financiare pentru anul 2009. În acest context, concluziile studiului prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă .

Cu toate acestea, conform Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008 – 2013 realizată de către Comisia Naţională de Prognoză în ianuarie 2009 arată pentru anul 2013 o îmbunătăţire a principalilor indicatori privind forţa de muncă, mai favorabili chiar decât în anii 2007, 2008.Astfel:

Populaţia activă şi populaţia ocupată în vârstă de muncă vor avea creşteri continue şi vor înregistra în 2013 cele mai mari valori din perioada 2005- 2013

Şomerii BIM, după o creştere semnificativă prognozată pentru 2009 (creştere de la 578 mii în 2008 la 680 mii în 2009) vor cunoaşte scăderi continue ajungând în 2013 la cea mai mică valoare din perioada 2005-2013 (540 mii)

Rata şomajului BIM, după o creştere în 2009 faţă de 2008 va urma o tendinţă de scădere continuă până în 2013 când va avea cea mia mică valoare (5,3%)

În acest context, concluziile studiului INCSMPS prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă şi validate prin compararea cu evoluţiile viitoare ale pieţei muncii .

Conform studiului INCSMPS (scenariul 2, apreciat ca fiind cel mai plauzibil) - diferenţa cerere-ofertă pentru toate activităţile economiei naţionale sunt negative pentru toată perioada 2007-2013. (vezi Anexa 3.3. Previziuni Cerere - Oferta). Se remarcă activităţile : agricultura, vânătoare şi silvicultură, energie electrica, termica, gaze, apa, administraţie publică şi apărare, învăţământ, la care trendul este de creştere a diferenţei dintre cerere si oferta. Cele mai mari valori dar si cea mai mare panta de creştere a diferenţei sunt in agricultura, vânătoare şi silvicultura si administraţia publica. Celelalte activităţi au trenduri de diminuare a diferenţei dintre cerere si oferta .

Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2007-2013 se constată că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare (vezi Anexa 3.3. Previziuni Cerere - Oferta) .


- 49 -

2.1.5. ALŢI FURNIZORI DE FORMARE PROFESIONALĂ

Alte şcoli din judeţul Constanta care oferă calificare în domeniul agricultura :

o Colegiul Tehnic “Pontica” o Grupul Şcolar Agricol Harsova o Grupul Şcolar Agricol Ostrov o SAM Adamclisi etc.

Aceste grupuri şcolare au o ofertă educaţională limitată pentru domeniul Agricultura şi atrag populaţia

şcolară de pe o arie restrânsă a zonei respective.

Alţi furnizori de formare pentru adulţi :

o AJOFM o Grup Scolar SPIRU HARET

Colegiul Agricol Poarta Alba dezvoltă parteneriate educaţionale cu furnizorii de formare pentru adulţi

concretizate în colaborări privind instruirea practică a cursanţilor. De asemenea, avem parteneriate reale cu agenţii economici privind instruirea practică a elevilor,

elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală, evaluarea şi certificarea pregătirii profesionale a absolvenţilor şi inserţia socio-profesională a acestora.


- 50 -

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN 2.2.1. PREDAREA SI INVATAREA

Incepand cu anul scolar 2005/2006 Grupul Scolar Agricol Poarta Alba a primit titulatura de COLEGIUL AGRICOL POARTA ALBA. Toate acestea reprezintă dovezi ale dorinţei permanente de implicare şi afirmare ce caracterizează cadrele didactice şi elevii şcolii noastre cat si recunoasterea meritelor scolii in pregatirea specialistilor din agricultura in 80 de ani de existenta

Activitatea de predare-invatare , in cadrul scolii , se realizeaza conform curriculum-lui national. Oferta educaţională a şcolii este adusă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prin intermediul materialelor

publicitare de promovare a imaginii şcolii (pliante, postere) şi cu prilejul târgurilor ofertelor educaţionale organizate anual de ISJ Constanta. Elevii şi părinţii sunt informaţi în legătură cu curriculum-ul şcolar şi cu misiunea şcolii.

La începutul anului şcolar profesorii diriginţi prelucrează cu elevii şi părinţii Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ preuniversitar şi Regulamentul de ordine interioară.

Comunicarea cadrelor didactice cu elevii este calda, de intelegere ;comunicarea cu familiile elevilor este eficientă (se organizează periodic întâlniri cu părinţii şi se comunică în scris informaţii referitoare la comportamentul şi rezultatele elevilor).

Întreaga activitate din şcoală se desfăşoară într-un climat de respect reciproc şi bună comunicare. Profesorii utilizează o gamă variată de strategii de predare-învăţare şi sunt preocupaţi de implicarea

activă a elevilor în actul învăţării. Evaluarea elevilor este formativă şi sumativă şi utilizează instrumente diverse, punându-se accent pe

instrumentele alternative de evaluare. În anul şcolar 2009-2010 s-a întocmit Fişa de autoevaluare cu privire la îndeplinirea condiţiilor minime

prevăzute la criteriile de selecţie în vederea menţinerii denumirii de Coleiul Agricol, conform ORDIN M.E.N. nr. 3435/20.03.2000 anexa 1 şi anexa 2 art. 8.

2.2.2. MATERIALE SI RESURSE DIDACTICE Şcoala dispune de resurse materiale care asigură un ambient plăcut şi condiţii didactico-materiale

bune :

35 săli de clasă Cabinete şi laboratoare: Laborator chimie Laborator multimedia Laborator biologie Laborator fizica Laborator fitotehnie Laborator floricultura Laborator zootehnie Laborator culinar Cabinet medical Sală de sport Centru de informare si documentare Sala de festivitati cu 200 locuri Cabinet de orientare şi consiliere profesională Lot fitotehnic Plantatie vita de vie conform normelor europene Plantatie pomi fructiferi Sera didactica Ferma de animale Teren agricol 35 ha Parc dendrologic 15 ha Atelier mecanic Utilaje agricole(tractoare,grape etc.)


- 51 -

. Calitatea lecţiilor susţinute este asigurată de utilizarea constantă a resurselor didactice diverse: soft-uri educaţionale, folii pentru retroproiector, filme didactice, planşe, mostre de produse, instrumente de laborator, echipamente didactice specifice diferitelor specializări, auxiliare curriculare. Şcoala dispune de un număr de 80 calculatoare, conectare la internet, Elevii şcolii au acces permanent la calculatoare, atât în timpul programului şcolar cât şi în afara acestuia.

2.2.3. REZULTATELE ELEVILOR OBTINUTE IN ANUL SCOLAR 2009 / 2010

REZULTATELE SCOLARE OBTINUTE IN ANUL SCOLAR 2009 / 2010

Rezultate şcolare Cu medii între:

Nivel educaţional Clasa Număr elevi

înscrişi

Număr elevi

rămaşi

Elevi ieşiţi din sistem

Rep

etenţi

Prom

ovaţ

i

5-7 7-9 9-10

IX 120 88 23 9 88 43 42 3 X 64 52 11 1 52 14 29 9 XI 54 47 7 0 47 11 21 15 XII 31 29 2 0 29 14 14 1 XIII

10 7 3 0 7 2 5 0

XII RP Zi

15 11 4 0 11 7 4 0 Liceu tehnologic

-Zi-

XII RP seral

84 76 6 2 76 60 16 0

XI an completare XI seral 66 48 16 2 48 26 22 0

SAM X 21 19 2 0 19 17 2 0

I 21 21 1 0 10 II 21 19 1 0 18 III 19 18 1 1 18 Invatamant primar

IV 19 19 0 0 19 V 16 14 2 0 14 0 7 7 VI 24 20 1 3 20 3 11 6 VII 23 19 4 0 19 5 9 5 Invatamant gimnazial

VIII 19 18 1 0 18 5 9 4


- 52 -

REZULTATELE OBTINUTE PE MEDII IN ANUL SCOLAR 2009 /

2010

0 20 40 60 80

liceu zi

an completare

SAM

inv.primar

inv.gimnazial

5-77-99-10

Factorul principal care a contribuit la acest abandon scolar este situatia precara a familiilor din care provin elevii.


- 53 -

2.2.4. CALIFICARI SI CURRICULUM

Oferta educaţională a Colegiului Agricol Poarta Alba cuprinde următoarele niveluri educaţionale (învăţământ preprimar,invatamant primar, invatamant gimnazial,liceu zi şi seral)

In cadrul fiecarui nivel educational oferă calificări specifice domeniilor de pregătire. Liceu tehnologic nivel 3 de calificare

profil Servicii, cu calificarea profesionala : tehnician în activităţi economice profil Resurse naturale si protectia mediului cu calificarea profesionala : tehnician ecolog si protectia calitatii mediului tehnician in agricultura tehnician hidrometeorolog

An completare XI nivel 2 de calificare

domeniul Agricultura, cu calificarea profesionala : Horticultor

Oferta curriculară cuprinde curriculum-ul naţional corespunzător fiecărui nivel educaţional şi fiecărui

nivel de studiu şi curriculum la decizia şcolii / curriculum de dezvoltare locală.


- 54 -

2.2.5. CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII -2009 / 2010

Nr. crt

Titlul C.D.S./ C.D.L. Clasa Tipul

1. Eu si ceilalti I C.D.S.

2. Frumosul in textul literar II C.D.S.

3. Ne distram, matematica invatam III C.D.S.

4. Incursiuni in cartea naturii IV C.D.S.

5. Iniţiere în utilizarea calculatorului V C.D.S.

6. Educaţie pentru sănătate V C.D.S.

7. Iniţiere în utilizarea calculatorului VI C.D.S.

8. Iniţiere în utilizarea calculatorului VII C.D.S.

9. Rezolvare de probleme (Modul V) IX A C.D.L.

10. Rezolvare de probleme (Modul IV) IX B C.D.L.

11. Irigarea culturilor X A C.D.S.

12. Sistemul resurselor financiare publice X B C.D.S.

13. Conservarea biodiversitatii (Modul VII) XI A C.D.L.

14. Asigurari (Modul VIII) XI B C.D.L.

15. Supravegherea si controlul calitatii apei potabile / uzate (Modul VII,VIII)

XII A C.D.L.

Igiena si securitatea muncii in domeniul agricultura (Modul VI) 16.

Tehnologii specifice de crestere a animalelor (Modul VII) XII C RP

C.D.L. C.D.L.

Ameliorarea solurilor degradate (Modul VIII)

Tehnologii specifice de producere de samanta la culturile de camp (Modul IX)

17.

Producerea si conditionarea vinurilor (Modul X)

XIII RP C.D.L.

18. Practica comasata – Satisfacerea cerintelor clientilor (Modulul IV) X SAM C.D.L.

Prevenirea si combaterea poluarii mediului (Modul X) 19.

Circulatia rutiera – conducerea tractorului si auto (Modul XI) XI AC A C.D.L.

Prevenirea si combaterea poluarii mediului (Modul X) 20.

Circulatia rutiera – conducerea tractorului si auto (Modul XI) XI AC B C.D.L.


- 55 -

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII – 2010 / 2011

Nr. Crt.

Titlul CDS Clasa Tipul

1. Comunicare situaţii concrete I CDS 2. Lumea minunată a cuvintelor a II-a CDS 3. Trăistuţa cu poveşti a III-a CDS 4. Iubim natura a IV-a CDS

2.2.6. RESURSE UMANE

Personalul didactic al şcolii este format din 64 cadre didactice (26 titulari, 34 suplinitori, 4

detaşaţi),cadre didactice auxiliare 6 persoane iar personal administrativ 14 persoane. Colectivul didactic îmbină experienţa şi tactul profesorilor cu dorinta de nou a elevilor aplicand

principiul invatarii continue. Pregătirea de specialitate tehnologică şi profesională este asigurată de 6 ingineri , iar instruirea practică este asigurată de 5 maiştri instructori.

2.2.7. PARTENERIATE DE COLABORARE

Colegiul Agricol Poarta Alba a stabilit un parteneriat benefic la nivel local, naţional şi internaţional în activitatea de educaţie şi formare profesională :

1. CU PARINTII Şcoala reuşeşte să asigure un parteneriat educaţional cu părinţii şi se consideră ca fiind

coresponsabilă pentru rezultatele şi evoluţia elevilor, împreună cu familia. Şcoala îi informează în permanenţă pe părinţi în legătură cu progresul elevilor şi activităţile curriculare şi extracurriculare desfăşurate. Răspunde adecvat sugestiilor şi propunerilor părinţilor şi îi stimulează să-şi aducă contribuţia la bunul mers al şcolii.

2. CU AGENTII ECONOMICI Şcoala colaborează cu agenţii economici din judeţul Constanta pentru : Desfăşurarea instruirii practice a elevilor de la învăţământul liceal, clasa a XI-a an de completare Susţinerea financiară a unor activităţi extracurriculare care vizează sărbătorirea unor evenimente

importante din viaţa şcolii şi a elevilor. Premierea elevilor care obţin premii la olimpiadele şcolare şi concursurile pe meserii. Derularea unor programe de formare a agenţilor economici în domeniul antreprenoriatului şi al

managementului firmei. In fiecare an şcolar şcoala încheie convenţii de colaborare cu agenţi economici din jud. Constanta (

(Fermele Murfatlar, Administratia Canalelor Navigabile Agigea, Centrul Regional de Meteorologie Constanta, S.C.RAJA S.A. Constanta, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Constanta, Statiunea de Cercetari Productie Viticola Murfatlar, Societatea Electorcentrale S.A. Constanta, S.C. Visan Divers SRL)


- 56 -

2.2.8. REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE ANALIZA SWOT

• Proiectul scolii tine seama de complexitatea, diversitatea si amplitudinea activitatilor scolare si

are un caracter ANTICIPATIV si VALOARE STRATEGICA. El trebuie sa fie expresia muncii in echipa, sa ofere organizatiei scolare “perspectiva” si sa

fie ASUMAT de catre toate grupurile de interes. • Proiectul scolii trebuie sa tina seama de conditiile concrete in care scoala functioneaza si de

tendintele evolutive ale acesteia.

Pentru a realiza o buna diagnoza a organizatiei scolare voi apela la analiza SWOT de la STRENGHS

– WEAKNESSES – OPPORTUNITIES – THREATS, adica puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari. Punctele tari si punctele slabe se refera la mediul intern supus analizei iar oportunitatile si

amenintarile se refera la mediul extern, care favorizeaza sau stanjenesc. Analiza SWOT poate fi realizata pe domenii manageriale (curriculum, resurse umane, resurse

materiale si financiare, relatii comunitare) sau pot fi identificate global, gandind la organizarea scolara.

Este cunoscut si asumat de

intrega organizatie scolara

Este adaptat la specificul scolii

Este rezultatul MUNCII IN ECHIPA

Ofera perspectiva

PAS


- 57 -

a) Oferta curriculara PUNCTE TARI

• Pentru fiecare nivel de scolarizare, scoala dispune de intregul material curricular (planuri de invatamant si programe scolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, indrumatoare etc.).

• Proiectarea activitatilor de predareînvatare conform cerintelor actuale • Alegerea atenta si competenta a manualelor scolare • Organizarea pregatirii suplimentare pentru examene de sfârsit de ciclu

PUNCTE SLABE

• Lipsa manualelor pentru modulele de specialitate pentru nivelul inferior şi superior al liceului • Lipsa ofertei şcolare de organizare a cursurilor de reconversie si calificare a adultilor

OPORTUNITATI

• CDS ofera posibilitatea satisfacerii dorintei de informare si cunoastere in diferite domenii de activitate.

• CDS permite valorificarea abilitatilor individuale ale beneficiarilor. • Oportunitatea continuarii studiilor prin forma de învăţământ seral

AMENINTARI

• Lipsa motivatiei elevilor pentru continuarea studiilor •

b) Resurse umane

PUNCTE TARI

• Colectivul de cadre didactice este unul valoros, colectiv alcatuit din cadre didactice competente, calificat 100%.

• Relatiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-parinti, profesori-profesori etc.) existente favorizeaza crearea unui climat educational deschis, stimulativ.

• Exista o buna delimitare a responsabilitatilor cadrelor didactice (exista comisii constituite pe diverse probleme) precum si o buna coordonare a acestora.

• Colectivul este sudat, fara conflicte interne • Ameliorarea relatiei profesor-elev prin intermediul Consiliului consultativ al elevilor.

PUNCTE SLABE

• Implicarea insuficienta a unor cadre didactice în proiectele şi programele desfăşurate în şcoală

• Insuficienta implicare a cadrelor didactice in aplicarea metodelor activ-participative. OPORTUNITATI

• Varietatea cursurilor de formare si perfectionare organizate de CCD, ONG, universitati. • Receptivitatea elevilor în participarea la proiectele şi programele derulate.

AMENINTARI

• Diminuarea participării la cursuri de formare din cauza taxelor impuse. • Scaderea numarului de copii cu vârste între 14-16 ani • Abandonul scolar din cauza scaderii nivelului de trai

c) Resurse materiale si financiare PUNCTE TARI

• Starea fizica a spatiilor scolare si incadrarea in normele de igiena corespunzatoare. • Mobilierul nou in salile de curs este achizitionat din fondurile bugetare.


- 58 -

• In fondul de carte al bibliotecii scolare exista 20 000 de volume, fondul fiind reactualizat permanent.

• In cadrul bibliotecii scolare functioneaza Centrul de Documentare si Informare (C.D.I.) dotat corespunzator normelor in vigoare.

PUNCTE SLABE

• Imposibilitatea motivarii prin recompense a activitatii cadrelor didactice şi nedidactice care se implica în activitati extracurriculare şi activităţi zilnice

• Lipsa contractelor de sponsorizare sau a donaţiilor • Întârzierea decontului pentru naveta cadrelor didactice şi auxiliar

OPORTUNITATI • Descentralizare si autonomie institutionala. • Posibilitatea antrenarii elevilor si parintilor in activitati productive si de intretinere a scolii. • Plan de mica productie in cadrul fermei didactice.

AMENINTARI

• Degradarea spatiilor scolare din cauza fondurilor banesti limitate, alocate pentru intretinerea scolii.

• Constiinta morala a elevilor privind pastrarea si intretinerea spatiilor scolare. • Ritmul accelerat al schimbarilor tehnologice conduce la uzura morala a echipamentelor

existente.

d) Relatiile cu comunitatea

PUNCTE TARI • Parteneriate educationale cu Politia de Proximitate, Serviciul de Asistenta Sociala, Politia

Poarta Alba, RAJA,Asociatia de parinti. • Actiuni comunitare indreptate in directia satisfacerii nevoilor grupurilor defavorizate: batranii

Caminului de bartani, elevii de la Scoala speciala Constanta. • Parteneriate cu agentii economici pentru formarea profesionala a tinerilor. • Parteneriatul cu firmele de transport Metropolitan si Vetcom in asigurarea transportului

elevilor pe ruta Constanta – Poarta Alba si Medgidia – Poarta Alba. PUNCTE SLABE

• Slaba implicarea partenerilor in elaborarea si dezvoltarea programelor propuse. • Slaba implicare a familiei în activităţile şcolii care se reflecta atat in relatia profesor-elev cat si

in performanta scolara a elevilor.

OPORTUNITATI

• Cererea exprimata de Consiliul reprezentativ al elevilor privind desfasurarea de activitati comune parinti-profesori-elevi.

• Interesul liceelor de a-si prezenta oferta educationala. • Interesul firmelor de a-si recruta si forma in perspectiva personal specializat. • Responsabilitatea (altor scoli) institutii omoloage pentru schimburi de experienta. • Parteneriat cu comunitatea locala (primarie, parinti), ONG-uri, societati comerciale.

AMENINTARI

• Nivelul de educatie si timpul limitat al parintilor poate conduce la slaba implicare a parintilor in viata scolara.

• Instabilitate la nivel social si economic a potentialilor parteneri.


- 59 -

2.2.9. TINTE SI OPTIUNI STRATEGICE TINTE STRATEGICE

Pentru perioada 2009 – 2013, Colegiul Agricol Poarta Alba isi propune sa atinga urmatoarele tinte strategice :

1. Dezvoltarea la elevi a competentelor sociale , de comunicare si de antreprenoriat prin CDS-uri (ciclul primar) si CDL-uri proiecte adaptate unei societati dinamice-pregatirea elevilor pentru viata

2. Promovarea unui program de perfectionare a cadrelor didactice pentru implementarea

metodelor active de invatare si ridicarea nivelului calitatii in educatie , CDI – prezenta activa in scoala

3. Dezvoltarea bazei materiale prin realizarea de venituri extrabugetare si prezentarea cu

proiecte in programul de granturi pentru dezvoltarea acestora. OPTIUNI STRATEGICE

Optiunile strategice deriva din misiune si sunt corelate cu tintele strategice. Sunt selectate pornind de la punctele tari si oportunitatile din analiza SWOT, urmarind evitarea

amenintarilor si transformarea punctelor slabe in puncte tari. Sunt centrate pe domeniile manageriale (dezvoltare curriculara, a resurselor umane, materiale si

financiare, relatii comunitare).

TINTE OPTIUNI CURRICULARE

OPTIUNI FINANCIARE SI A

DOTARILOR

RESURSA UMANA

RELATII COMUNITARE

1. Dezvoltarea componentelor sociale , de comunicare si antreprenoriale la elevi prin proiecte adaptate unei societati dinamice-pregatirea elevilor pentru viata

- prin introducerea in materiile de baza a tehnicilor de buna comunicare

-achizitionarea de materiale didactice

-programe comune de formare pentru cadrele didactice, parinti si menbrii comunitatii in domeniul comunicarii

-realizarea in comun a unor activitati in scoala si in mediu comunitar (seminarii, mese rotunde)

2.Promovarea unui program de perfectionare a cadrelor didactice pentru implementarea metodelor active de invatare si ridicarea nivelului calitatii in educatie-CDI prezenta activa in scoala

-prin organizarea unor cursuri de perfectionare vizand metodele active

-achizitionarea suporturilor de curs -multiplicarea materialelor didactice utilizate in implementarea metodeloer active la clasa

-programe de formare pentru cadrele didactice

-participarea la activitati de informare a membrilor comunitatii cu privire la metodele active de invatare

3.Dezvoltarea bazei materiale prin realizarea de venituri extrabugetare si prezentarea cu proiecte in programul

-prin proiecte propuse elevilor

-folosirea bazei materiale existente:35 ha teren agricol, sera didactica-valorificarea de

Seminarii intalniri de lucru: cadre didactice, elevi, parinti, agenti economici

-activitati comune in vederea valorifiucarii produselor -organizarea de spectacole


- 60 -

de granturi pentru dezvoltare scolara

rasaduri de flori si legume -ferma de animale-valorificarea laptelui si carnii

,festivitati ,intalniri

REZUMAT AL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

Autoevaluarea activităţii şcolii a relevat faptul că priorităţile în dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, identificate la nivel regional şi local, au constituit ţinte strategice pentru şcoala noastră, necesitând dezvoltare în continuare. Au fost identificate priorităţi noi ale şcolii pentru perioada următoare, care necesită stabilirea de obiective şi acţiuni prin Planul de Acţiune al Şcolii.

Principalele aspecte care necesită dezvoltare în perioada următoare, în şcoala noastră, pot fi grupate

astfel :

1) Priorităţi regionale şi locale stabilite prin ţintele strategice şi atinse prin planurile operaţionale ale Planului de Acţiune al Şolii şi care necesită dezvoltare în continuare până în 2013 :

Adaptarea ofertei educaţionale la cererea existentă pe piaţa muncii; Asigurarea de şanse egale privind accesul la învăţământ şi inserţia profesională a tinerilor; Dezvoltarea bazei didactico-materiale şi atragerea de resurse financiare; Eficientizarea relaţiilor parteneriale şi dezvoltarea de noi parteneriate cu comunitatea ; Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin asigurarea accesului la formarea continuă a

personalului didactic şi nedidactic, în funcţie de nevoile identificate; Eficientizarea şi dezvoltarea activităţii de consiliere profesională a tinerilor;

2) Priorităţi noi, identificate pentru intervalul 2009-2013 :

Învăţarea centrată pe elev; Asigurarea calităţii în activitatea şcolii; Formarea continuă a adulţilor; Integrarea europeană.

Programele de dezvoltare PROGRAMELE DE DEZVOLTARE deriva din prioritatile identificate: 1.Asigurarea calitatii in activitatea scolii printr-un curriculum diferentiat centrat pe nevoile elevilor 2.Perfectionarea cadrelor didactice pentru imbunatatirea actului educational 3.Dezvoltarea bazei materiale a scolii 4.Adaptarea ofertei educationale la cererea comunitatii si la cererea pietei muncii


- 61 -

PLANUL OPERATIONAL

2010 / 2011


- 62 -

3.1. PRIORITATILE SI OBIECTIVELE SCOLII 2010 / 2011 PRIORITATEA 1. : Promovarea unor programe de perfectionare a cadrelor didactice pentru imbunatatirea nivelului calitatii in educatie. Obiectiv : Cresterea calitatii educatiei in scoala prin asigurarea accesului personalului didactic si nedidactic la programe de formare continua. Ţinta : Participarea in procent de 75 % a personalului didactic si nedidactic la cursuri de formare continua. Context : Nevoia de noi competente si abilitati datorata procesului tehnologic determina necesitatea formarii continue a personalului didactic si nedidactic al scolii

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: Rezultate aşteptate

Data până la care vor

fi finalizate

Persoana/ persoane

responsabile Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare

Identificarea nevoilor de formare profesională a personalului didactic şi nedidactic din şcoală;

Constientizarea cadrelor didactice de necesitatea schimbarii

Noiembrie 2010

Responsabil perfectionare continua Administrator

- - -

Asigurarea accesului personalului şcolii la alte programe de formare continuă.

50 % din personalul şcolii participă la alte cursuri de formare continuă.

2010/2011

Responsabil perfectionare continua Administrator

CCD Constanta Fundatia ALUMNI a Colegiului National “Mircea cel Batran” Grup Scolar “Spiru Haret” Constanta SANEPID Constanta

- -

Stagii de formare pentru cadre didactice din scoala pentru aplicarea invatarii centrate pe elev si asigurarea calitatii

Toate cadrele didactice din scoala sa aiba abilitatile necesare pentru aplicarea invatarii centrate pe elev

Permanent Echipa manageriala

CCD Constanta ISJ Constanta

- -

Stagii de formare pentru cadre didactice din scoala pentru elaborarea proiectelor cu finantare din fondurile structurale

Cadrele didactice sa aiba competentele necesare elaborarii proiectelor cu finantare din fondurile structurale

Septembrie 20010

Echipa manageriala

CCD Constanta ISJ Constanta AJOFM

- -


- 63 -

PRIORITATEA 2 : Cresterea calitatii serviciilor de orientare si consiliere individuala si profesionala a elevilor Obiectiv : Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei si dezvoltarea personala a elevului Ţinta :

• Asigurarea funcţionării cabinetului prin susţinerea acestuia (acces nelimitat la internet, comunicare liberă)

• Accesul fiecărui elev la consiliere; Context : Orientarea scolara si profesionala se situeaza inca la un nivel scazut ca numar de ore de consiliere / elev datorita resurselor umane si materiale inca insuficiente. Şcoala, ca instituţie socială cu funcţii multiple, trebuie să răspundă nu doar nevoilor informaţionale ale elevului, ci şi a celor psihologice şi sociale. Scopul ultim al educaţiei este pregătirea elevului pentru viaţă. Creşterea numărului de eşecuri, abandonuri şcolare, de comportamente delincvente, sau nesănătoase, de tulburări emoţionale în rândul elevilor, indică faptul că ar trebui să se facă mai mult în această direcţie. Informarea privind tendinta pe piata muncii, cresterea increderii de sine, asumarea responsabilitatii, necesitatea invatarii dea-lungul intregii vieti sunt considrente majore pentru care activitatea de consiliere a elevilor trebuie sa fie o prioritate in scoala.

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului:

Rezultate aşteptate Data până

la care vor fi

finalizate

Persoana/persoanele responsabile Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare

Susţinerea financiară a serviciilor în cadrul cabinetului

Accesul la informaţii (internet),la multiplicarea testelor şi probelor psihologice; alocarea de fonduri în acest sens

2010 Direcţiunea şcolii CJAP, Primărie - -

Dezvoltarea abilităţilor profesorilor diriginţi pentru activităţi de orientare şi consiliere

Creşterea abilităţii de orientare şi consiliere a profesorilor diriginţi

Permanent Consilierul şcolii CJAP - -

Realizarea unui grup de lucru care sa mentina permanent legatura cu AJOFM

Lărgirea sferei de informaţii, creşterea capacităţii de a vedea o problemă din mai multe puncte de vedere, alegerea unei cariere in concordanta cu competentele obtinute

Lunar Responsabil grup de lucru AJOFM - -


- 64 -

PRIORITATEA 3 : Adaptarea ofertei educationale de formare profesionala la cerintele pietei muncii Obiectiv : Corelarea ofertei şcolare cu cererea existenta pe piaţa muncii prin includerea calificărilor identificate ca prioritare la nivel local şi regional. Ţinta : Includerea in oferta educaţională a şcolii a calificarilor identificate conform nevoilor de formare la cererea existenta pe piata muncii Context : Intre cererea de calificare si oferta educationala a scolilor din invatamantul profesional si tehnic se inregistreaza dezechilibre ceea ce determina un grad redus de integrare profesionala a absolventilor.

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului:

Rezultate aşteptate

Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoanele responsabile Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare

Crearea si actualizarea anuala a unei baze de date privind evoluţiile înregistrate pe piaţa muncii la nivel local şi regional.

Corelarea ofertei educaţionale cu cererea înregistrată pe piaţa muncii

Noiembrie 2010

Reactualizare periodică

Consiliere pentru orientare profesională

AJOFM Direcţia judeţeană de statistică Direcţia regională de statistică

- -

Elaborarea planului de scolarizare pentru anul scolar urmator in concordanta cu recomandarile PLAI

Plan de scolarizare adaptat conform nevoilor pietei muncii

Ianuarie 2011 Echipa manageriala ISJ

Constanta - -

Dezvoltarea de noi calificari identificate ca prioritati

Cresterea cu 30 % a numarului de absolventi integrati pe piata muncii

Anual Echipa manageriala ISJ Constanta - -

Dezvoltarea auxiliarelor curriculare in parteneriat cu agentii economici

Adaptate nevoilor angajatorilor

Martie 2011 Echipa manageriala Agenti economici - -

Dezvoltarea formelor de invatamant pentru adulti orientate cu predilectie spre satisfacerea nevoilor angajatorilor

Autorizarea ca furnizori de formare continua

Permanent Echipa manageriala AJOFM Agenti economici

- -


- 65 -

PRIORITATEA 4. : Dezvoltarea bazei didactico-materiale si atragerea de resurse financiare Obiectiv : Asigurarea dotării didactico-materiale a şcolii şi creşterea cuantumului resurselor extrabugetare. Ţinta : Modernizarea bazei de masini agricole si dotarea cabinetelor şi laboratoarelor pentru instruirea practica a elevilor in domeniile agricultura si horticultura la standarde europene. Context : Dotarea cabinetelor şi laboratoarelor şcolii din punct de vedere al nivelului de performanţă al echipamentelor didactice. Laboratoarele şi cabinetele pentru instruirea practică a elevilor în domeniul de pregătire „Horticultura” si “Agricultura” au fost reabilitate.



Data până la care vor fi

finalizate

Persoana/ persoane

responsabile Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare

Identificarea necesarului de echipamente didactice pentru fiecare nivel de calificare

Lista de echipamente performante pentru fiecare cabinet şi laborator

Noiembrie 2010

Sefii ariilor curriculare

- -

Elaborarea proiectului de dotare didactico-materială a şcolii.

Identificarea surselor de procurare a echipamentelor didactice

Decembrie 2010

Echipa manageriala Sefii ariilor curriculare

Agenţi economici - -

Achiziţionarea de echipamente necesare pregatirii de specialitate, echipamente IT şi utilarea parcului de masini agricole;

Achiziţionarea a cel puţin 60% din necesarul de echipamente identificat.

Iunie 2011 Echipa managerială

Agenţi economici;

Conform preţurilor

pieţei

Sponsorizări Resurse

extrabugetareBuget

Implementarea unor programe pentru obtinerea de resurse extrabugetare : cursuri de formare continua adulti, activitati de microproductie, proiecte cu finantare europeana

Cresterea cu 20 % a ponderii resurselor extrabugetare la bugetul scolii

Permanent Echipa managerială

AJOFM Agenti

economici - -


- 66 -

PRIORITATEA 5. : Facilitarea accesului in invatamantul profesional si tehnic a populatiei scolare din mediul rural in vederea egalizarii sanselor 2009-2013 Obiectiv : Facilitarea dobandirii unei specializari de nivel 1 si 3 de calificare in domeniile agricultura, comeţ si economic pentru elevii proveniti din mediul rural. Ţinta: Reducerea abandonului solar, al elevilor proveniti din mediul rural si cresterea cu 35 % a numarului de absolventi din mediul rural cu calificari de nivel 2 si 3. Context : Colegiul Agricol Poarta Alba deserveste populatia scolara din localitatile : Poarta Alba, Nisipari, Castelu, Medgidia, Basarabi, Valu lui Traian, Constanta, Ovidiu si din alte localitati ale judetului Constanta. In aceste conditii se impun masuri pentru facilitarea acestor elevi la cazare si masa in internatul scolii acolo unde nu exista posibilitati de naveta, precum si accesul la manualele necesare



Data până la care vor fi finalizate

Persoana/ persoane

responsabile

Parteneri: Cost:

Sursa de

finanţare

Facilitarea obtinerii de burse si/sau contracte de scolarizare de la agenti economici

Cel putin 5 burse pentru elevii proveniti din mediul rural, nivelul 2 de calificare si reducerea 30 % a abandonului scolar in randul elevilor proveniti din mediul rural


Agenti economici - -

Organizarea Targului de manuale intre elevii scolii. Multiplicarea manualelor de specialitate la minitiparnita scolii

Toti elevii cu posibilitati materiale reduse vor avea acces la manuale de specialitate cu pret redus

Iunie 2011

Responsabil comisie metodica “Discipline tehnice “

- -

Proiectarea si desfasurarea unor programe de sprijin pentru elevii proveniti din familii defavorizate

Cel putin 80 % dintre elevii implicati in programele de sprijin vor finaliza cursurile si se vor integra profesional la agentii economici parteneri sau isi vor continua studiile -printr-un nivel superior de calificare

Anual Consilier scolar Agenti economici si sociali

- -

Facilitarea angajarii elevilor cu situatii familiale grele la parteneri economici pe timpul vacantelor in functie de varsta

Vor finaliza cursurile si se vor integra profesional la agentii economici parteneri cel putin 80 %


Agenti economici - -


- 67 -

Formarea si dezvoltarea competentelor antreprenoriale prin elaborarea si dezvoltarea de curriculum

Cel putin 25 % dintre elevi vor parcurge si vor desfasura activitati practice in microferma scolara

Anual

Responsabil comisie metodica “Discipline tehnice “

- -


- 68 -

CONSULTARE , MONITORIZARE SI EVALUARE


- 69 -

CONSULTAREA

ACŢIUNI ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS : 1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor. 2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS 3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor,

profesorilor şcolii, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.

4. Colaborarea cu celelalte şcoli TVET din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare. 6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea obiectivelor priorităţilor.

8. Elaborarea planurilor operaţionale.

SURSE DE INFORMAŢII :

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare)

Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte CEAC, rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare şi promovare a şcolii PRAI Sud Est PLAI Constanta Chestionare, discuţii, interviuri Rapoarte scrise ale ISJ şi MECTS întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii. Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin :

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare; includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie, ale Consiliului

profesoral, ale catedrelor; prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie; revizuire periodică şi corecţii. RAPOARTE CEAC


- 70 -

ANEXA LA

Planul de actiune

al

COLEGIULUI

AGRICOL

POARTA ALBA


- 71 -

DESFASURAREA PROCESULUI DE PREDARE INVATARE

11..11.. EElleevviilloorr llee ssuunntt ppuussee llaa ddiissppoozziiţţiiee iinnffoorrmmaaţţiiii şşii îînnddrruummăărrii ddeesspprree ttooaattee pprrooggrraammeellee ddee îînnvvăăţţaarree eexxiisstteennttee Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee

rreeaalliizzaarree TTeerrmmeenn ddee ffiinnaalliizzaarree

1 Infiintarea Comisiei de promovare a imaginii şcolii:

Consiliul de Administraţie (C.A.)

Membrii C.A. Proces-verbal de şedinţă a C.A.

Octombrie 2010

2 Elaborarea materialelor de promovare a imaginii şcolii :

Membrii comisiei de promovare a imaginii şcolii

Noiembrie 2010

3

Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de promovare a imaginii şcolii :

Participarea la Târgul ofertelor educaţionale organizat de ISJ Constanta

Manifestările dedicate "Zilei şcolii";

Participarea la Proiecte cu finanţare interna si externă – Proiect rural „Educatia prin actiuni culturale in scoala si comunitate”

Acţiuni specifice : "Saptamana verde” „Marea Neagra

ecosistem unic” „Apa esenta vietii” „Mesajul meu antidrog”

Membrii comisiei de promovare a imaginii şcolii

Echipa managerială Comisia educativa Informatician Profesorii agronomi Părinţi Elevi

Materiale de prezentare şi promovare: pliant cu oferta educaţională anuală, broşură de prezentare a şcolii, fluturaşi, pagină Web, calendare, steguleţe, prezentări multimedia, semne de carte, tricouri, Articole din presa locală Înregistrări video ale evenimentelor importante din şcoală Promovare prin mass-media locală Fotografii Panoul cu oferta educaţională expus la ISJ Proiecte cu finanţare externă

Sept. 2010 – Iunie 2011

4 Elaborarea ofertei educaţionale pentru anul şcolar 2010-2011

Echipa managerială

Consiliul de Administraţie

Oferta educaţională pentru anul şcolar 2010-2011

Martie 2011

5

Elaborarea, aprobarea, afişarea la avizierul şcolii şi discutarea în colectivele de elevi a ofertei educaţionale pe filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări şi ani de studiu.

Comisia pentru Curriculum Consiliul de Administraţie

Toate cadrele didactice Diriginţii Elevii Părinţii

Chestionare aplicate elevilor Opţiunile scrise ale elevilor Curriculum-urile elaborate

Martie - Mai 2011

6 Furnizarea către comunitate a materialului saditor floricol.

Responsabilul ariei curriculare „Tehnologii”

Maiştri instructori Profesori ingineri horticultori

Contractul de prestări servicii


- 72 -

11..22.. EElleevviiii pprriimmeesscc aajjuuttoorr ppeennttrruu aa îînnţţeelleeggee,, aa oobbţţiinnee ssaauu aa ccăăuuttaa iinnffoorrmmaaţţiiii ccoonnffoorrmm nneevvooiilloorr lloorr Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Stabilirea echipelor de elevi şi cadre didactice care vor promova imaginea şcolii prin acţiuni specifice:

vizite în şcolile generale din judeţul Constanta;

distribuirea materialelor promoţionale;

emisiuni la televiziunea şi posturile de radio locale, anunţuri în presa locală;

Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi e4ducative

Profesori Elevi Comisia de promovare a imaginii şcolii

Fotografii realizate cu prilejul vizitelor în şcolile generale Interviuri şi articole mass-media Înregistrări ale emisiunilor de radio şi televiziune Pliante şi materialele de prezentare şi promovare a şcolii

Noiembrie 2010

2

Asigurarea accesului la informaţie pentru toţi elevii şcolii:

Acces nelimitat la INTERNET Abonamente la publicaţii de

specialitate Comunicarea cu AJOFM şi

cu agenţii economici

Responsabil aria curriculară tehnologii

Cadrele didactice ale şcolii

Contractele cu serviciile INTERNET Publicaţiile de specialitate Acordurile de parteneriat

11..33.. EElleevviilloorr llii ssee ddăă ppoossiibbiilliittaatteeaa ssăă ssee îînnssccrriiee llaa pprrooggrraammee ddee îînnvvăăţţaarree ccaarree rrăăssppuunndd nneevvooiilloorr lloorr

Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Realizare unei oferte educaţionale diversificate ca niveluri educaţionale şi specializări.

Liceu tehnologic cu specializările: agricol, economic.

An de completare cu specializarea horticultor

Consiliul de Administraţie (C.A.)

Consiliul Profesoral (C.P.)

Procese-verbale de şedinţe ale C.A. Proces-verbal de şedinţă a C.P. Planul de şcolarizare aprobat pentru anul şcolar 2011 - 2012

Ianuarie - Martie 2011

2

Promovarea, de către echipa managerială a unităţii, a unei politici educaţionale care să asigure şi să faciliteze, cu respectarea metodologiilor şi a Regulamentului şcolar în vigoare:

Aplicarea metodologilor privind transferul elevilor între niveluri educaţionale şi între specializări diferite;

Accesul elevilor la diverse calificări şi meserii, după clasa a X-a, în funcţie de opţiunile lor liber exprimate şi de rezultatele obţinute;

Înscrierea la cursuri care să


( C.A.) Consiliul pentru Curriculum

( C.C. )

Responsabilii de catedre şi arii curriculare Membrii în diverse comisii de profil ( de înscriere, a diriginţilor, de diferenţe şi transferări ş.a. ) Elevii

Procese-verbale de şedinţe ale C.A. Aprobări de transferuri în/din şcoală Liste de înscrişi şi promovaţi la examene de diferenţe Liste de înscriere şi de admitere la clasele a XI-a (filiera tehnologică) Opţiuni ale elevi-

Pe tot parcursul anului şcolar Iunie – August 2011


- 73 -

răspundă nevoilor de instruire ale elevilor

Continuarea studiilor şi finalizarea învăţământului liceal, la zi sau la seral, pentru absolvenţii clasei a XI – an de completare;

lor pentru discipline din oferta de opţionale a şcolii

11..44.. EEvvaalluuaarreeaa iinniiţţiiaallăă (( nneevvooiillee eelleevviilloorr,, sspprriijjiinnuull nneecceessaarr,, ssttiilluurrii ddee îînnvvăăţţaarree,, ccuunnooşşttiinnţţee,, eexxppeerriieennţţăă şşii aabbiilliittăăţţii aanntteerriiooaarree,, cceerriinnţţee ddee eevvaalluuaarree )) ooffeerrăă oo iimmaaggiinnee eexxaaccttăă,, ppee bbaazzaa ccăărreeiiaa ssee ppooaattee ppllaanniiffiiccaa uunn pprrooggrraamm ddee îînnvvăăţţaarree aaddeeccvvaatt



1

Aplicarea de chestionare tuturor elevilor unităţii în vederea obţinerii de informaţii referitoare la:

Nevoile lor de instruire, educaţie şi formare;

Sprijinul pe care îl solicită şcolii pentru orientare iniţială şi pe parcurs în alegerea şi participarea cu succes la anumite programe educaţionale;

Stilurile lor de învăţare; Interesul pentru programele

educaţionale în care sunt cuprinşi;

Gradul şi nivelul de înţelegere a noţiunilor predate;

Programele educaţionale similare în care au fost incluşi, în anii şcolari anteriori ( de exemplu, în clasele V÷VIII, IX÷X, la alte profile sau/şi specializări, de unde provin etc. );

Cunoştinţele şi abilităţile asimilate, respectiv formate şi dezvoltate în programele educaţionale similare parcurse anterior;

Modalităţile de evaluare formativă şi sumativă preferate şi la care obţin cele mai bune rezultate.

Prelucrare rezultatelor

Responsabilii de catedre Responsabilii de comisii ale diriginţilor Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi extracurriculare Consilier şcolar

Catedrele didactice Elevii Comitetele de Părinţi pe clase

Chestionare aplicate elevilor

13 septembrie - 01 octombrie 2010


- 74 -

11..55.. PPrrooggrraammeellee ddee îînnvvăăţţaarree rrăăssppuunndd aassppiirraaţţiiiilloorr şşii ppootteennţţiiaalluulluuii eelleevviilloorr,, ddeezzvvoollttâânndd ccuunnooşşttiinnţţeellee şşii eexxppeerriieennţţeellee aanntteerriiooaarree



1

Aplicarea de chestionare specifice tuturor elevilor referitoare la :

Aspiraţiile şi interesele pentru pregătirea generală şi orientarea privind cariera;

Participarea la activităţi extraşcolare şi extracurriculare;

Disponibilitatea şi capacitatea de a fi incluşi în echipe de lucru pentru realizarea de proiecte pe diferite domenii de activitate;

Rezultatele şi experienţele anterior dobândite, în activităţi similare – de club, de cerc, de ansamblu sau/şi formaţie artistică etc.

Responsabilii de catedre

Toţi membrii catedrelor Elevii şcolii

Chestionare

2

Aplicarea de chestionare familiilor elevilor referitoare la interesul şi disponibilitatea lor de a colabora cu şcoala pentru :

Participarea elevilor la diverse programe de învăţare – în special a celor alternative şi extraşcolare, în scopul creşterii nivelului de performanţă.

Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi educative Responsabilul comisiei diriginţilor

Profesorii diriginţi Părinţii Comitetele de Părinţi pe clase

Chestionare Procese-verbale ale şedinţelor cu părinţii

Septembrie 2010 ( pentru clasele a V-a şi a XI-a )

11..66.. DDrreeppttuurriillee şşii rreessppoonnssaabbiilliittăăţţiillee eelleevvuulluuii ssuunntt ccllaarr ddeeffiinniittee



1

Elaborarea, aprobarea, intrarea în vigoare, aplicarea şi actualizarea, după caz, a:

Regulamentului de ordine interioară a şcolii, pentru anul şcolar 2010-2011;

Codului de conduită a elevului


Cadrele didactice Elevii

R.O.I. avizat de I.C.P. şi aprobat de C.A. Codul de conduită a elevului Proces-verbal de şedinţă a C.A.

Septembrie 2010 Pe parcursul anului şcolar 2010-2011

2

Informarea elevilor şi a părinţilor în legătură cu prevederile Regulamentului de ordine interioară şi ale Codului de conduită a elevului.

Responsabilul Comisiei diriginţilor

Profesorii diriginţii Elevii Părinţii Consiliul elevilor

Procese-verbale ale şedinţelor cu părinţii Procese-verbale ale şedinţelor de comisiei diriginţilor;

Septembrie – Octombrie 2010 De câte ori este nevoie


- 75 -

11..77.. EElleevviiii aauu aacccceess llaa sspprriijjiinn sseemmnniiffiiccaattiivv şşii eeffiiccaaccee ppeennttrruu rreezzoollvvaarreeaa uunnoorr pprroobblleemmee ppeerrssoonnaallee şşii llaa oorriieennttaarree şşii ccoonnssiilliieerree ppee ttooaattăă dduurraattaa pprrooggrraammuulluuii



1 Furnizarea de către şcoală a unor servicii de consiliere psihopedagogică şi pentru carieră.

Consilierul şcolar Profesorii diriginţi Elevii Părinţii

Procese-verbale ale şedinţelor cu părinţii

Pe tot parcursul anului şcolar

11..88.. IInnffoorrmmaaţţiiiillee,, oorriieennttaarreeaa şşii ccoonnssiilliieerreeaa ssuunntt eeffiiccaaccee,, îînnddrruummâânndduu--ii ppee eelleevvii îînn cceeeeaa ccee pprriivveeşşttee mmooddaalliittăăţţiillee ddee aa--şşii ccoonnttiinnuuaa ssttuuddiiiillee dduuppăă îînncchheeiieerreeaa pprrooggrraammuulluuii



1

Valorificarea eficientă a activităţilor de consiliere psihopedagogică şi pentru carieră prin:

Întâlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai agenţilor economici locali şi ai instituţiilor de învăţământ universitar ;

Dezbateri cu elevii pe baza unor informaţii preluate din surse media;

Întâlniri ale elevilor cu absolvenţi ai şcolii realizaţi în plan personal şi profesional;

Organizarea de vizite de documentare la agenţi economici, în instituţii de învăţământ universitar, la târguri şi expoziţii, la burse ale locurilor de muncă locale, zonale sau/şi naţionale etc.;

Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi educative Responsabilul comisiei diriginţilor

Diriginţii Responsabilii de catedră Elevii Părinţii Partenerii sociali ai şcolii

Procese-verbale ale şedinţelor C.A., Comisiei metodice ale diriginţilor, Şedinţelor cu părinţii


2 Asigurarea accesului la programele de formare continuă a adulţilor pentru absolvenţii şcolii.

Directorul Comisia pentru Formarea Continuă a Adulţilor

Evidenţa participanţilor la programele de formare continuă a adulţilor

La termenele stabilite pentru finalizarea programelor


- 76 -

11..99.. EExxiissttăă îînnrreeggiissttrrăărrii pprriivviinndd eevvoolluuţţiiaa uulltteerriiooaarrăă aa eelleevviilloorr –– ccoonnttiinnuuaarreeaa ssttuuddiiiilloorr şşii//ssaauu aannggaajjaarreeaa



1 Monitorizarea situaţiei socio - profesională a absolvenţilor

Directorii Serviciul de secretariat

Profesorii diriginţi Absolvenţii Părinţii AJOFM Agenţii economici

Registrul de evi-denţă a evoluţiei absolvenţilor şcolii, pe forme de învăţământ

Septembrie octombrie 2010

11..1100.. PPrrooffeessoorriiii // iinnssttrruuccttoorriiii ffoolloosseesscc mmăăssuurrii eeffiiccaaccee ppeennttrruu aa pprroommoovvaa eeggaalliittaatteeaa şşaannsseelloorr,, ppeennttrruu aa îîmmppiieeddiiccaa ddiissccrriimmiinnaarreeaa şşii ppeennttrruu aa eelliimmiinnaa ttooaattee ffoorrmmeellee ddee ccoommppoorrttaammeenntt oopprreessiivv,, aassttffeell îînnccââtt eelleevviiii ssăă îîşşii ppooaattăă aattiinnggee ppootteennţţiiaalluull



1

Aplicarea de chestionare elevilor, referitoare la :

stilurile de învăţare; interesul pentru disciplina

predată; gradul şi nivelul de înţelegere

a noţiunilor predate; dificultatea, numărul şi

utilitatea aplicaţiilor rezolvate în clasă;

dificultatea, volumul şi utilitatea temelor pentru acasă;

modalităţile de evaluare formativă şi sumativă utilizate;

volumul, diversitatea şi eficienţa materialului didactic integrat în lecţii;

posibilităţile de studiu şi de informare suplimentară de care dispun;

nevoile individuale de pregătire, studiu individual, informare.

Directorii

Profesorii şcolii Elevii Chestionare Ianuarie

2011

2

Iniţierea şi derularea unor programe de consultaţii, meditaţii şi pregătire suplimentară/diferenţiată, în scopul :

furnizării de explicaţii suplimentare sau/şi detalieri solicitate de elevi;

orientării studiului individual către noţiunile mai puţin înţelese de elevi;

Directorii

Elevii Profesorii şcolii

Chestionare de feedback

Pe tot parcursul anului


- 77 -

adaptării metodelor de evaluare la posibilităţile de lucru ale elevilor;

formării şi dezvoltării unor deprinderi şi abilităţi necesare studiului disciplinei, prin colaborare cu cadre didactice din şcoală.

Directorii

Elevii Profesorii şcolii

Chestionare de feed-back


11..1111.. PPrrooffeessoorriiii//iinnssttrruuccttoorriiii ssttaabbiilleesscc şşii mmeennţţiinn rreellaaţţiiii ddee lluuccrruu eeffiiccaaccee ccuu eelleevviiii,, aallţţii pprrooffeessoorrii//iinnssttrruuccttoorrii,, aallţţii mmeemmbbrrii aaii ppeerrssoonnaalluulluuii şşii ccuu mmaannaaggeerriiii Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Iniţierea de acţiuni şi proiecte pentru : rezolvarea de probleme/aplicaţii

specifice unei discipline sau/şi unui grup de discipline, studiul aprofundat al unor teme, proiecte de atestare a competenţelor profesionale, actualizarea bazei de date electronice ş.a.;

realizarea de acţiuni cu caracter tehnic, ştiinţific, promoţional, expoziţional,informativ,instructiv-educativ,cultural,de divertisment ş.a.;

participarea cu lucrări ştiinţifice sau/şi aplicative la diverse concursuri şcolare şi simpozioane locale sau/şi naţionale;

formarea şi dezvoltarea unor deprinderi şi abilităţi interdisciplinare;

utilizarea unor metode şi instrumente de învăţare centrate pe elev;

proiectarea, elaborarea, implementarea şi generalizarea realizării de lecţii interactive/interdisciplinare, bazate pe soft educaţional specific;

colaborarea/sprijinul reciproc între elevii care învaţă prin explicaţii date colegilor/primite de la colegi

realizarea pliantelor promoţionale ale şcolii;

realizarea documentaţiei specifice iniţierii de proiecte şcolare de colaborare şi parteneriat educativ,formativ,economic,social,cultural ş.a.

Directorii

Elevii Profesorii şcolii Bibliotecarul Laboranţii Secretarii

Rezultatele obţinute Articole din presă



- 78 -

11..1122.. EElleevviilloorr llii ssee ssttaabbiilleesscc ccrriitteerriiii iinnddiivviidduuaallee pprriivviinndd rreezzuullttaatteellee ddee îînnvvăăţţaarree şşii ţţiinnttee ddee îînnvvăăţţaarree iinnddiivviidduuaallee,, ppee bbaazzaa eevvaalluuăărriiii iinniiţţiiaallee Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Generalizarea evaluării iniţiale pe discipline şi module ţinând cont de:

nivelul de pregătire la începutul anului şcolar;

gradului de înţelegere a noţiunilor şi conceptelor generale;

abilităţilor de aplicare practică a cunoştinţelor teoretice asimilate.

Septembrie 2010

2

Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma evaluării iniţiale, cu :

identificarea carenţelor, lipsurilor, dificultăţilor în pregătirea elevilor;

temelor sau/şi direcţiilor de aprofundare, fixare, concretizare, aplicare practică a cunoştinţelor;

metodelor eficiente de recuperare şi consolidare a cunoştinţelor şi deprinderilor acţionale, în scopul creşterii performanţelor şi evitării eşecului şcolar;

discutarea cu elevii a rezultatelor individuale şi de sinteză, cu evidenţierea aspectelor pozitive şi negative semnalate


Toate cadrele didactice Elevii

Teste iniţiale, pe discipline Bareme de corectare Analize ale re-zultatelor obţinute de elevi, pe discipline, ani de studiu, profile, specializări Planurile de mă-suri ale catedrelor pentru ameliorarea rezultatelor şi creşte-rea calităţii

Septembrie 2010

3

Implicarea directă şi activă a echipei manageriale în iniţierea, dezvoltarea şi susţinerea proiectelor de grup, care vizează :

elaborarea testelor de evaluare unitară pe discipline şi ani de studiu;

iniţierea de programe de recuperare, consultaţii şi meditaţii, pe discipline, ani de studiu ş.a.;

integrarea metodelor non-formale de instruire, cu caracter stimulativ şi de valorificare a potenţialului creator al elevilor, în domenii diverse etc.

Directorii Responsabilii de catedre

Toate cadrele didactice Elevii Parteneri de proiecte

Performanţe şi finalităţi de proiecte



- 79 -

11..1133.. PPrrooggrraammeellee ddee îînnvvăăţţaarree şşii mmaatteerriiaalleellee ddee îînnvvăăţţaarree (( ddee eexx.. :: tteemmeellee )) aauu ccrriitteerriiii eexxpplliicciittee,, ccaarree ssuunntt îîmmppăărrttăăşşiittee eelleevviilloorr Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1 Obiectivarea şi concretizarea ţintelor şi a finalităţilor de învăţare, pentru fiecare lecţie, temă, unitate de învăţare ( după caz ).

2

Specificarea şi analizarea, cu elevii, a criteriilor de evaluare a învăţării, pentru fiecare grup de itemi inclus în materialele de învăţare – fişele de lucru, teme, aplicaţii experimentale, de laborator şi practice etc.

3

Monitorizarea şi îndrumarea elevilor, în vederea utilizării şi valorificării eficiente a notiţelor, manualelor şcolare şi a tuturor materialelor utilizate în procesul de învăţare – fişe de studiu, fişe de lucru, teme, aplicaţii experimentale, de laborator şi practice etc.

Responsabilii de arii curriculare


Fişe de lucru Fişe de studiu Fişe aplicative/ de laborator Caiete de teme Portofolii ale elevilor Proiecte de grup ale elevilor Scheme de învăţare realizate de elevi

Pe toată durata anului şcolar

11..1144.. PPrrooffeessoorriiii // iinnssttrruuccttoorriiii ffoolloosseesscc oo ggaammăă vvaarriiaattăă ddee ssttrraatteeggiiii ddee pprreeddaarree şşii îînnvvăăţţaarree ppeennttrruu aa rrăăssppuunnddee ssttiilluurriilloorr ddee îînnvvăăţţaarree iinnddiivviidduuaallee,, aabbiilliittăăţţiilloorr,, ccuullttuurriiii,, ggeennuulluuii,, mmoottiivvăărriiii ffiieeccăărruuiiaa Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Adaptarea stilului de predare şi a comportamentului la particularităţile şi nevoile de învăţare şi de comunicare specifice grupurilor de elevi sau/şi colectivului cu care se lucrează.

2 Diversificarea şi modernizarea strategiilor de predare-învăţare, în scopul :

stimulării interesului elevilor pentru studiu şi pentru disciplină;

încurajării şi aprecierii elevilor pentru participarea directă şi activă la desfăşurarea orelor didactice;

valorificării cunoştinţelor de cultură generală ale elevilor în predarea noţiunilor specifice; d ltă ii ităţii d

Responsabilii de arii curriculare


Chestionare Analize ale rezultatelor obţinute Proiecte ale unităţilor de învăţare



- 80 -

faţă de profesor şi colegi, faţă de realizarea cu succes, prin eforturi comune, a obiectivelor propuse;

stimulării şi valorificării spiritului competiţional şi potenţialului creativ al elevilor etc.

3 Implementarea învăţării centrate pe elev.

Responabilii de arii curriculare


Chestionare Proiecte ale unităţilor de învăţare

Pe parcursul întregului an şolar

11..1155.. PPrrooffeessoorriiii // iinnssttrruuccttoorriiii sseelleecctteeaazzăă şşii mmeennţţiinn oo ggaammăă vvaarriiaattăă ddee rreessuurrssee şşii mmaatteerriiaallee ppeennttrruu aa ooffeerrii sspprriijjiinn îînn ffuunnccţţiiee ddee ddiiffeerriitteellee nneevvooii aallee eelleevviilloorr



1

Valorificarea raţională şi eficientă a resurselor materiale ale şcolii :

cabinete de specialitate şi pe discipline;

laboratoare de informatică; cabinete de informare şi de

consiliere; biblioteca şcolară; laborator şcoală; mijloace moderne de

învăţământ; echipamente electronice

profesionale din dotarea cabinetelor şi a şcolii etc.

2

Valorificarea experienţelor individuale ale cadrelor didactice în activitatea de elaborare unitară a materialelor didactice şi auxiliare – fişe de studiu şi de lucru, fişe de activitate practică, experimentală, de laborator, fişelor tehnologice, fişe de evaluare a testelor, fişe de înregistrare şi monitorizare a progreselor elevilor etc.

3 Implicarea directă a elevilor în realizarea de material didactic de lucru - fişe individuale, planşe şi miniplanşe, referate.

4 Integrarea mijloacelor moderne de învăţare – tehnica de calcul, echipamentele audio-video ş.a. – în derularea activităţilor didactice.


Profesorii şcolii Elevii

Fişe de evidenţă a realizării şi utilizării materialelor şi mijloacelor didactice Fişe de auto-evaluare anuală a activităţii



- 81 -

11..1166.. PPrrooffeessoorriiii // iinnssttrruuccttoorriiii ccoommuunniiccăă îînn mmoodd eeffiicciieenntt ccuu eelleevviiii,, lluuâânndd îînn ccoonnssiiddeerraarree ddiiffeerriitteellee nneevvooii aallee eelleevviilloorr Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Asigurarea şi stimularea comunicării profesor-elev, în ambele sensuri, prin:

discuţii cu elevii, pe teme de interes – nevoi individuale sau/şi colective de studiu, de aprofundare, de diversificare, de integrare, de includere, de asociere ş.a.;

discuţii cu alţi profesori ai clasei;

discuţii cu colegii care predau discipline similare sau/şi la clase similare etc.

2

Valorificarea efectivă şi eficientă a rezultatelor prin :

analiza rezultatelor în catedre, în şedinţele Consiliilor claselor, în şedinţele cu părinţii;

promovarea şi valorificarea exemplelor de bună practică;

stabilirea unor direcţii de acţiune comune – la nivel de catedră, profesori care predau aceeaşi disciplină, colectiv de profesori ai clasei;

identificarea necesităţilor de particularizare şi individualizare a direcţiilor de acţiune comune, în funcţie de colectivele de elevi cu care se lucrează etc.

Responsabilii de catedre Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi educative

Profesorii şcolii Elevii Diriginţii

Analize ale rezultatelor obţinute Procese-verbale ale şedinţelor tematice în catedre, cu pă-rinţii etc. Fişe de evaluare a progreselor şcolare şi comportamentale ale elevilor, înainte şi pe parcursul dezvoltării procesului de comunicare profesor-elev

3

Implicarea elevilor în realizarea de proiecte de grup mixte – profesori şi elevi :

specifice disciplinelor predate la clasă;

care vizează alte domenii ale educaţiei – pliante promoţionale, simpozioane, concursuri pe teme ecologice, economice, tehnice, etc.

Responsabilii de catedre Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi educative Directorii

Cadrele didactice şi elevii implicaţi în proiecte Sponsorii Partenerii

Realizări şi finalizări ale proiectelor derulate Mediatizare la nivel de şcoală,local



- 82 -

11..1177.. TTooaattee aaccttiivviittăăţţiillee ddee îînnvvăăţţaarree ssuunntt ppllaanniiffiiccaattee şşii ssttrruuccttuurraattee ppeennttrruu aa pprroommoovvaa şşii aa îînnccuurraajjaa îînnvvăăţţaarreeaa iinnddiivviidduuaallăă cceennttrraattăă ppee eelleevv,, pprreeccuumm şşii îînnvvăăţţaarreeaa îînn ccaaddrruull uunnuuii ggrruupp ssaauu îînnvvăăţţaarreeaa îînn ddiiffeerriittee ccoonntteexxttee Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Integrarea strategiilor de învăţare : diferenţiată, în acelaşi

colectiv, pe grupe de lucru cu nevoi şi posibilităţi similare;

individuală, centrată pe elev, prin aplicarea metodelor şi tehnicilor asociate acesteia;

pe grupe de elevi ; prin aplicaţii practice şi

experimentale;


Fişe de evidenţă a progreselor înregistra-te de elevi de la o evaluare la alta Medii semestriale şi anuale Rezultate la eva-luări sumative şi la examene finale

2

Implementarea metodelor non-formale de învăţare, prin :

vizite – de studiu, tematice, de informare şi documentare, de lucru;

organizarea sau/şi participarea efectivă la expoziţii tematice sau/şi proprii ori ale şcolii;

realizarea de proiecte de grup, pe diverse domenii de interes;

participarea la concursuri şi simpozioane diverse etc.

Responsabilii de catedre Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi extracurriculare Directorii

Profesorii şcolii Elevii Sponsorii

Finalizări ale proiectelor derulate Mediatizare la nivel de şcoală, local.


11..1188.. EElleevviiii pprriimmeesscc îînn mmoodd rreegguullaatt ffeeeeddbbaacckk şşii iinnffoorrmmaaţţiiii pprriivviinndd pprrooggrreessuull rreeaalliizzaatt,, pprreeccuumm şşii iinnffoorrmmaaţţiiii ddeesspprree mmoodduull îînn ccaarree ppoott ssttaabbiillii nnooii ccrriitteerriiii iinnddiivviidduuaalliizzaattee ppeennttrruu aa aaccooppeerrii lliippssuurriillee îînn îînnvvăăţţaarree Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1 Elaborarea şi utilizarea fişelor de evaluare individuale şi sumative a rezultatelor învăţării.

2

Stimularea interesului elevilor pentru performanţă prin concurenţă şi competiţie, în colectivul propriu sau/şi în afara acestuia.

3

Identificarea, împreună cu elevii, a carenţelor şi lipsurilor semnalate, asumarea responsabilităţii proprii pentru existenţa acestora şi pentru modalităţile de acţiune în vederea eliminării lor, recunoaşterea eşecurilor şi transformarea lor în experienţe pozitive de învăţare.



Fişe de rezolvare şi notare a testelor şi fişelor de lucru Fişe de evaluare individuală şi suma-tivă a rezulatelor Fişe de evidenţă a progreselor înre-gistrate de elevi de la o evaluare la alta Medii semestriale şi anuale Rezultate la eva-luări sumative şi la examene finale



- 83 -

11..1199.. EElleevviiii ssuunntt iimmpplliiccaaţţii îînn eevvaalluuaarreeaa pprrooggrreessuulluuii ppee ccaarree îîll rreeaalliizzeeaazzăă.. EEvvaalluuaarreeaa ffoorrmmaattiivvăă şşii ffeeeeddbbaacckk--uull ssuunntt ffoolloossiittee ppeennttrruu ppllaanniiffiiccaarreeaa îînnvvăăţţăărriiii şşii ppeennttrruu mmoonniittoorriizzaarreeaa pprrooggrreessuulluuii eelleevviilloorr Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1 Integrarea metodelor active şi interactive de evaluare a rezultatelor învăţării în desfăşurarea procesului didactic.

2 Implicarea elevilor în acţiuni de autoevaluare, interevaluare şi de feedback

3 Compararea rezultatelor obţinute din evaluarea, autoevaluarea şi interevaluarea aceloraşi sarcini de lucru.

4

Valorificarea eficientă a rezultatelor evaluării continue, în scopul :

actualizării permanente a obiectivelor de învăţare, prin planificarea şi adaptarea corespunzătoare a conţinuturilor lecţiilor;

creşterii performanţei şcolare; evitării eşecului şcolar.



Fişe de evidenţă a rezultatelor obţinute de elevi la diverse tipuri de evaluare a aceleiaşi teme Fişe de evidenţă a progreselor înre-gistrate de elevi de la o evaluare la alta Medii semestriale şi anuale Rezultate la eva-luări sumative şi la examene finale


11..2200.. EEvvaalluuaarreeaa ffoorrmmaattiivvăă eessttee aaddeeccvvaattăă,, rriigguurrooaassăă,, ccoorreeccttăă,, eexxaaccttăă şşii ssee eeffeeccttuueeaazzăă îînn mmoodd rreegguullaatt Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1

Realizarea evaluării prin : utilizarea criteriilor unitare,

adaptate nevoilor de învăţare individuale care să permită atingerea obiectivelor de către toţi elevii;

echilibrarea gradului de dificultate a testelor, sarcinilor de lucru în clasă şi acasă etc.;

metode combinate, pentru aceeaşi sarcină de lucru sau pentru sarcini de lucru similare – orală, scrisă, aplicativă experimentală ( după caz );

un proces de examinare şi observare desfăşurat pe o perioadă mai lungă de timp ( minimum trei săptămâni ) ş.a.

2 Aplicarea metodelor de evaluare

Responsabilii de arii curricular


Teste de evaluare şi bareme de notare Fişe de înregistrare a rezultatelor unor evaluări intermediare, care contribuie la rezultatele finale Fişe de evidenţă a progreselor înregistrate de elevi de la o evaluare la alta Medii semestriale şi anuale



- 84 -

formativă, continuă : pe parcursul procesului de

predare-învăţare asociat fiecărei lecţii / teme;

la finalul fiecărei unităţi de învăţare;

în cadrul proiectelor de grup, cu caracter intra şi interdisciplinar.

Responsabilii ariilor curriculare


Rezultate la evaluări sumative şi la examene finale

Pe durata întregului an şcolar

11..2211.. EElleevviiii ssuunntt sspprriijjiinniiţţii îînn aattiinnggeerreeaa oobbiieeccttiivveelloorr pprreevvăăzzuuttee îînn ccaaddrruull pprrooggrraammeelloorr ddee îînnvvăăţţaarree şşii pprriimmeesscc sspprriijjiinn îînn ssttaabbiilliirreeaa uunnoorr oobbiieeccttiivvee ddee îînnvvăăţţaarree Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1 Organizarea de echipe pentru acordarea de sprijin şi fixarea cunoştinţelor.

2 Conceperea, explicarea şi utilizarea efectivă, în activitatea de predare-învăţare, a unor modele de scheme de învăţare.

3 Evaluarea rezultatelor prin utilizarea portofoliilor şi a proiectelor de grup.

Consilierul pentru proiecte, programe şi activităţi educative Responsabilii de arii curriculare

Profesorii şcolii Diriginţii Elevii

Fişe de studiu Fişe de lucru Fişe aplicative Teste de evaluare Scheme de lecţii Proiecte de lecţii Proiecte de grup Portofolii pentru evaluarea elevilor


11..2222.. EElleevviiii ssuunntt îînnccuurraajjaaţţii ssăă îîşşii aassuummee rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa ppeennttrruu pprroopprriiuull pprroocceess ddee îînnvvăăţţaarree (( ddee eexx.. :: ssuunntt ccoonnşşttiieennţţii ddee pprroopprriiiillee ppuunnccttee ttaarrii şşii ppuunnccttee ssllaabbee,, aaccţţiioonneeaazzăă ccoonnffoorrmm ffeeeeddbbaacckk--uulluuii pprriimmiitt,, nneeggoocciiaazzăă nnooii oobbiieeccttiivvee ddee îînnvvăăţţaarree )) Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1 Integrarea metodelor de autoevaluare, interevaluare şi feedback în procesul de predare-învăţare.

2

Formarea şi stimularea, la elevi, a deprinderilor de înţelegere, acceptare şi asumare a responsabilităţii, prin utilizarea metodelor de învăţare în grup.

3 Implicarea elevilor în elaborarea de proiecte pe teme de studiu.



Fişe de studiu Fişe de lucru Fişe aplicative Teste de evaluare Scheme de lecţii Proiecte de lecţii Proiecte pe teme de studiu Planuri şi scheme de recapitulare

Pe tot parcursul anului şcolar 2010-2011

11..2233.. EElleevviiii aauu eexxppeerriieennţţăă îînn cceeeeaa ccee pprriivveeşşttee ddiiffeerriitteellee aaccttiivviittăăţţii ddee eevvaalluuaarree ffoorrmmaattiivvăă şşii ssuummaattiivvăă ffoolloossiittee îînn ccaaddrruull pprrooggrraammuulluuii lloorr ddee îînnvvăăţţaarree îînnaaiinnttee ccaa eevvaalluuaarreeaa ffiinnaallăă ssăă aaiibbăă lloocc


- 85 -



1 Explicarea şi discutarea în clasă a metodelor de evaluare specifice unor teme, capitole, unităţi de învăţare, discipline.

2

Aplicarea de teste de evaluare continuă cu toate categoriile de itemi, analiză şi discutarea cu elevii a rezultatelor obţinute, identificarea şi înţelegerea particularităţilor stilului propriu de evaluare al profesorului, familiarizarea elevilor cu cerinţele şi exigenţele impuse, referitoare la importanţa anumitor cunoştinţe pentru etapele următoare de învăţare.


3 Respectarea şi extrapolarea metodelor aplicate la evaluarea formativă, în momentul evaluării sumative.



Fişe de studiu Fişe de lucru Fişe aplicative Teste de evaluare continuă Teste de evaluare sumativă Scheme de lecţii Proiecte de lecţii Proiecte pe teme de studiu Planuri şi scheme de recapitulare Fişe de evaluare În perioadele de

evaluare sumativă şi finală

11..2244.. FFoorrmmeellee ddee eevvaalluuaarree ffoorrmmaattiivvăă şşii îînnrreeggiissttrraarree ssuunntt aaddeeccvvaattee pprrooggrraammuulluuii ddee îînnvvăăţţaarree şşii rrăăssppuunndd nneevvooiilloorr eelleevviilloorr Nr. crt AAccttiivviittaatteeaa CCoooorrddoonnaattoorr IImmpplliiccaarree DDoovveezzii ddee


1 Identificarea şi personalizarea nevoilor de învăţare ale elevilor.

2 Adaptarea modalităţilor de evaluare la particularităţile elevilor.

3 Consultarea elevilor în legătură cu nevoile lor de studiu – nivel, interes, ritm, modalitate, finalizare.

4

Evaluarea progresivă, din punctul de vedere al complexităţii, a cunoştinţelor asimilate şi a deprinderilor formate de către elevi, în funcţie de perioada şi de felul evaluării – continuă, respectiv sumativă.



Teste de evaluare şi bareme de notare Fişe de evidenţă a rezultatelor obţinute Fişe de progres şcolar Rezultate la eva-luări sumative şi la examene finale



- 86 -

GLOSAR

TVET - Invatamant profesional si tehnic SAM - Scoala de Arte si Meserii MECTS - Ministerul Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului AEL - Asistent Educational pentru Liceu APC - Asociatia pentru Protectia Consumatorilor PRAI - Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul profesional si tehnic PLAI - Planul Local de actiune pentru Invatamantul profesional si tehnic AJOFM - Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca TTQM - Transfer de Tehnologie si Managementul calitatii ISJ - Inspectoratul Scolar Judetean CLDPS - Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru

Formarea Profesionala CCD - Casa Corpului Didactic CJAPP - Centrul Judetean de Asistenta Psiho-Pedagogica ONG - Organizatie Nonguvernamentala ECDL - European Computer Driving Licence (Licenta europeana pentru

conducerea calculatorului) SWOT - Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities

(oportunitati), Threats (amenintari) HG - Hotarare de Guvern SPP - Standarde de Pregatire Profesionala ITC - Tehnologii Informationale si Comunicationale ADR - Agentia de Dezvoltare Regionala CES Cerinte Educationale Speciale


- 87 -

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII – 2010 / 2011

Nr. Crt.

Titlul CDS Clasa Tipul

1. Comunicare situaţii concrete I CDS 2. Lumea minunată a cuvintelor a II-a CDS 3. Trăistuţa cu poveşti a III-a CDS 4. Iubim natura a IV-a CDS

COLEGIUL AGRICOL - colegiulpoartaalba.webs.com Colegiul Agricol... · si organizationala. MISIUNEA...

Documents

Transcript of COLEGIUL AGRICOL - colegiulpoartaalba.webs.com Colegiul Agricol... · si organizationala. MISIUNEA...