INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E S T I st r . N ico lae F i l ipescu 53-55, 020961 Bucurest i 2, ROMÄNIA

tel. 01.316 78 42; 01.316 78 43; 01.316 78 50; fax 01.316.49 06; e-mail: office@incdurban.ro

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI PROIECT NR.: 11266/2007 TITLUL: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN

VÂLCEA - ÎN SISTEM INFORMAŢIONAL GEOGRAFIC

FAZA 3: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A JUDEŢULUI ŞI PROGRAMUL DE MĂSURI

(redactare finală) BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN VÂLCEA ELABORATOR: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi

Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti Studii de fundamentare: Studiu economic - Institutul de Geografie al Academiei Române Studiu patrimoniu cultural – S.C. CPCP Studio SRL

DIRECTOR GENERAL: arh. Ion Peleanu

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: soc. Alina Chicoş

ŞEF PROIECT: arh. Adriana Vartanoff

- Noiembrie 2009 -

COLECTIV DE ELABORARE

ELABORARE

Arh. Adriana VARTANOFF Arh. Lidia FLORESCU Soc. Alina CHICOŞ Soc. Anca CRIŞAN Ing. Viorica NICULESCU Ing. Mariana DOROBANŢU Ing. Elena STANCU Ing. Florin CHIPERI Ing. Dinu ZAHARESCU Econ. Monica TACHE Dr.Biol. Alexandru PETRIŞOR

GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ

Tehn. Marioara DUMITRU Tehn. Bucur PISLARU

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

Gabriela NIŢU

CUPRINS Pag.

● INTRODUCERE ……………………………………………………………….. 1

● STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

1. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE…………………………………… 3

2. OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENIILE ŢINTĂ…………………………. 4

2.1.Structura teritoriului ……………………………………………………… 4

2.1.1.Cadrul natural / mediul …………………………………………….. 4

2.1.1.1.Cadrul natural………………………………………………… 4

2.1.1.2.Calitatea factorilor de mediu ………………………………… 6

2.1.1.3.Zonele de risc natural ………………………………………… 8 - Inundaţii ………………………………………………….. 8 - Alunecări de teren ………………………………………... 16 - Cutremure ………………………………………………… 18

2.1.1.4.Zone expuse la riscuri tehnologice …………………………… 19

2.1.2. Patrimoniul natural şi construit …………………………………… 21

2.1.2.1.Patrimoniul natural …………………………………………… 21

2.1.2.2.Patrimoniul construit …………………………………………. 23

2.1.3. Reţeaua de localităţi ……………………………………………….. 33

2.1.3.1.Evoluţia reţelei de localităţi…………………………………… 33

2.1.3.2.Infrastructura socio-culturală ………………………………… 40 - Dotări şi servicii în domeniul învăţământului ……………. 41 - Dotări şi servicii în domeniul sănătăţii …………………… 44 - Dotări şi servicii în domeniu asistenţei sociale …………… 45 - Dotări culturale …………………………………………… 46 - Dotări pentru sport, financiar bancare, juridice…………… 48

2.1.3.4.Echiparea tehnico-edilitară …………………………………... 49 - Echipare hidroedilitară …………………………………… 49 - Alimentarea cu energie electrică …………………………. 54 - Accesul la telefonie ………………………………………. 57

2.1.3.5.Locuirea ……………………………………………………… 57

2.1.4. Infrastructurile tehnice majore …………………………………….. 61

2.1.4.1. Gospodărirea apelor …………………………………………. 61

2.1.4.2. Amenajări pentru agricultură ………………………………… 66

2.1.4.3. Infrastructura de transport ……………………………………. 67

2.1.4.4. Producţia şi transportul energiei electrice ……………………. 72

2.1.4.5. Producţia şi transportul energiei termice ……………………… 76

2.1.4.6. Gaze naturale şi fluide combustibile ………………………….. 83

2.1.4.7. Reţele de telecomunicaţii ……………………………………... 91

2.1.4.8. Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale …………………………………………………... 91

2.1.5. Zonificarea teritoriului ……………………………………………… 94

2.2. Structura socio-demografică ……………………………………………… 97

2.2.1.Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ………………………... 97

2.2.2.Resursele de muncă ………………………………………………….. 101

2.3. Structura activităţilor ……………………………………………………… 103

2.3.1.Agricultura ……………………………………………………………. 103

2.3.2.Silvicultura ……………………………………………………………. 109

2.3.3.Industria …..…………..……………………………………………….. 110

2.3.4.Construcţiile …………………………………………………………... 118

2.3.5.Turismul ………………………………………………………………. 119

2.3.6.Servicii economice ……………………………………………………. 127

2.4.Contextul teritorial interjudeţean, regional, naţional ……………………...... 129

3. PROGRAMUL DE MĂSURI……………………………………………............... 132

3.1.Structura teritoriului ……………………………………………………….. 133

3.1.1.Cadrul natural / mediul ………………………………………………. 133

3.1.1.1.Cadrul natural………………………………………………….. 133

3.1.1.2.Calitatea factorilor de mediu ………………………………….. 135

3.1.1.3.Zonele de risc natural ………………………………………….. 138

3.1.1.4.Zone expuse la riscuri tehnologice …………………………….. 141

3.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………………… 142

3.1.2.1.Patrimoniul natural …………………………………………….. 142

3.1.2.2.Patrimoniul construit …………………………………………… 144

3.1.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………………. 150

3.1.3.1.Evoluţia reţelei de localităţi…………………………………….. 150

3.1.3.2.Infrastructura socio-culturală ………………………………….. 153 - Dotări şi servicii în domeniul învăţământului ……………… 153 - Dotări şi servicii în domeniul sănătăţii …………………….. 155 - Dotări şi servicii în domeniul asistenţei sociale……………. 156 - Dotări culturale …………………………………………….. 158 - Dotări pentru sport, finaniar bancare, juridice……………… 161

3.1.3.3.Echiparea tehnico-edilitară …………………………………... 161

3.1.3.4.Locuirea ……………………………………………………… 165

3.1.4. Infrastructurile tehnice majore …………………………………….. 166

3.1.4.1. Gospodărirea apelor …………………………………………. 166

3.1.4.2. Amenajări pentru agricultură ………………………………… 169

3.1.4.3. Infrastructura de transport ……………………………………. 170

3.1.4.4. Producţia şi transportul energiei electrice ……………………. 173

3.1.4.5. Producţia şi transportul energiei termice ……………………… 175

3.1.4.6. Gaze naturale şi fluide combustibile ………………………….. 176

3.1.4.7. Reţele de telecomunicaţii ……………………………………... 177

3.1.4.8. Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale …………………………………………………… 178

3.1.5. Zonificarea teritoriului ……………………………………………… 180

3.2. Structura socio-demografică ……………………………………………… 184

2.2.1.Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ………………………... 184

2.2.2.Resursele de muncă ………………………………………………….. 186

3.3. Structura activităţilor ……………………………………………………… 187

3.3.1.Agricultura …………………………………………………………… 187

3.3.2.Silvicultura …………………………………………………………… 191

3.3.3.Industria ………………………………………………………………. 193

3.3.4.Construcţiile …………………………………………………………... 196

3.3.5.Turismul ………………………………………………………………. 197

3.3.6.Servicii economice …………………………………………………… 203

3.4. Contextul teritorial interjudeţean, regional, naţional …………………….... 204

Anexa I ………………………………………………………………………….. 206

BORDEROU PIESE DESENATE

PLANŞE – propuneri 1.1. Mediul (calitatea factorilor de mediu, zone de risc)

1.2. Patrimoniul natural şi construit

2. Reţeaua de localităţi şi populaţia

3.1. Infrastructuri tehnice – gospodărirea apelor, inclusiv amenajări pentru agricultură

3.2. Infrastructuri tehnice – reţele de transport

3.3. Infrastructuri tehnice - reţele electrice şi telecomunicaţii

3.4. Infrastructuri tehnice - reţele de energie termică, gaze naturale şi fluide combustibile

4. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului

5. Contextul suprateritorial

CARTOGRAME - propuneri 1. Calitatea solurilor

2. Echiparea hidroedilitară

3. Gospodărirea deşeurilor

1

INTRODUCERE

“Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Vâlcea în Sistem Informaţional Geografic” s-a elaborat la solicitarea Consiliului Judeţean Vâlcea (contract nr. 11266/2007) pentru a coordona şi armoniza politicile de dezvoltare socio-economică a judeţului, în acord cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

În conformitate cu “Conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu prevederile Legii nr. 350/2001” – redactarea a III – a (în curs de aprobare) lucrarea se desfăşoară în patru faze care au următorul conţinut:

Faza 1 – Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor;

Faza 2 – Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit;

Faza 3 – Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri; Faza 4 – Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor.

Anterior au fost elaborate primele două faze.

Obiectivul primei faze a fost identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea prin analiza componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe patru domenii ţintă: structura teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor şi contextul suprateritorial.

Obiectivul fazei a 2 – a l-a constituit formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a judeţului pe domeniile ţintă şi componentele acestora, pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în faza anterioară. Prezentarea problemelor identificate precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare domeniu analizat s-a realizat sub forma analizei S.W.O.T. Totodată au fost stabilite obiectivele majore specifice domeniilor analizate pentru a evalua decalajul existent între starea actuală a judeţului şi situaţia dorită pentru teritoriul judeţean. Diagnosticele elaborate pentru fiecare domeniu au fost integrate în diagnosticul general care semnalează problemele complexe ale teritoriului, ceea ce permite ierarhizarea priorităţilor de soluţionare, în funcţie de gravitatea acestor probleme.

Obiectivul fazei actuale este elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite, strategie care cuprinde acţiunile şi măsurile necesare pentru asigurarea cerinţelor prioritare pe domeniile ţintă analizate.

Strategia prezintă obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen lung, prin care se indică direcţiile clare de dezvoltare prin valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu şi se asigură eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele strategice generale au fost stabilite în corelare cu propunerile rezultate din documentaţiile de amenajare a teritoriului naţional şi regional, precum şi cu elemente rezultate din contextul teritorial regional, naţional şi european.

Obiectivele specifice pentru domeniile ţintă şi pentru componentele acestora corespund problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi se încadreze în obiectivele strategice generale. Totodată obiectivele specifice sunt corelate cu strategiile naţionale, regionale sau locale, precum şi cu cele sectoriale. Documentele strategice pe care se bazează formularea obiectivelor de dezvoltare a teritoriului judeţean şi orizontul de timp la care se referă sunt:

2

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013; - Conceptul Naţional de Dezvoltare Spaţială (în curs de elaborare); - Legile de aprobare a Secţiunilor P.A.T.N. (şi secţiunile P.A.T.N. în curs de aprobare); - Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud – Vest Oltenia, 2007 – 2013; - Programele Operaţionale Sectoriale pentru implementarea axelor prioritare ale P.N.D.; - Strategia Naţională de Protecţie a Mediului (2004 - 2025); - Strategia naţională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală

(orizont 2030); - Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii (H.G. 1854/2005); - Strategia Naţională de Gospodărire Durabilă a Deşeurilor (2008 – 2013); - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii (2004 orizont 2025); - Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (2004 – 2010); - Planul Local de Acţiune pentru Mediu (2006 orizont 2015); - Planul de management al bazinului hidrografic Olt, în curs de elaborare (orizont 2015); - Strategia S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Vâlcea 2007; - Strategia judeţeană de asistenţă socială şi protecţie a copilului, 2007 – 2013; - Strategia culturală a judeţului Vâlcea 2008 – 2013; - Strategia de realizare a Sistemului Integrat de Asistenţă Medicală şi Tehnică de

Urgenţă Prespitalicească (SIAMTUP) a judeţului Vâlcea (2008 – 2013); Pentru fiecare obiectiv specific corespunzător domeniilor şi subdomeniilor prezentate s-au

formulat direcţiile de acţiune şi propunerile concrete prin care se realizează fiecare dintre acestea. De asemenea s-a formulat programul de măsuri etapizat pe termen scurt (3-5 ani), mediu

(5-10 ani) şi lung şi de perspectivă (10-20 ani), care include măsurile de amenajare a teritoriului pentru domeniul respectiv relaţionate cu obiectivul specific şi direcţia de acţiune stabilită. De regulă, în funcţie de tipul de intervenţie, măsurile au fost localizate spaţial, pentru a se contura arii specifice de intervenţie în teritoriul judeţean. Pentru fiecare măsură sau set de măsuri s-au propus instituţiile cu responsabilitate în implementarea şi monitorizarea acestora.

Măsurile de amenajare a teritoriului au avut în vedere anticiparea efectelor acestora în domeniile economic şi socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cu ajutorul amenajării se urmăreşte eliminarea / diminuarea disfuncţiilor şi utilizarea superioară a potenţialelor puse în evidenţă în faza de diagnostic. Activitatea de planificare se încheie în punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul prezumat al dezvoltărilor propuse de strategia de amenajare va trebui să soluţioneze în mod satisfăcător problemele specifice ale teritoriului judeţean.

După elaborarea acestor trei faze Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Vâlcea va fi supus avizării organismelor centrale şi locale abilitate, observaţiile şi recomandările acestora urmând a fi analizate şi introduse în documentaţie.

Ulterior obţinerii avizelor şi acordurilor necesare şi aprobării documentaţiei de către Consiliul Judeţean, prevederile cuprinse în P.A.T.J. vor constitui elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi de urbanism ce se vor întocmi pentru zone sau unităţi administrativ teritoriale din judeţ. P.A.T.J. va constitui un instrument de lucru la dispoziţia autorităţilor judeţene şi locale pentru fundamentarea politicilor economice, sociale, demografice, ecologice, culturale etc. aceste politici se vor concretiza prin programe a căror implementare, monitorizare şi evaluare va reveni cu precădere autorităţilor administraţiei publice.

3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

1. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean constituie alături de strategia de dezvoltare a judeţului, instrumentul principal pentru planificarea şi monitorizarea dezvoltării economice, a îmbunătăţirii cadrului de viaţă al populaţiei prin intervenţia în principalele domenii relevante în plan teritorial.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosinţei teritoriului studiat, determinând principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, în vederea obţinerii unor avantaje în plan economico-social şi protecţiei calităţii mediului.

Principiile care stau la baza elaborării planului de amenajare a teritoriului, în acord cu principiile directoare pentru dezvoltarea continentului european şi cu alte orientări formulate în documentele europene de referinţă în dezvoltarea spaţială, au în vedere:

• creşterea competitivităţii teritoriului administrativ judeţean în cadrul economiei naţionale;

• promovarea coeziunii teritoriale pentru ameliorarea disparităţilor constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de particularităţile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor precum şi depopulări în zone agricole sau periferice montane;

• valorificarea superioară şi protecţia patrimoniului natural şi cultural, factor important de dezvoltare în condiţiile potenţialului deosebit al judeţului;

• promovarea unui turism de calitate şi durabil; • echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menţinerii numărului populaţiei, a

stabilităţii şi integrării părţii active a acesteia, în structurile economice locale; • corelarea în plan teritorial a dezvoltării infrastructurilor teritoriului şi localităţilor cu

organizarea reţelei generale urbane pentru îmbunătăţirea relaţiilor urban – rural şi dezvoltarea funcţiilor urbane.

Obiectivul general al P.A.T.J. este în acord cu obiectivul general al Strategiei de dezvoltare Regionale 2007 – 2013, care vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor.

Obiectivul strategic general al planului de amenajare a teritoriului judeţean este dezvoltarea spaţială economico - socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit prin utilizarea superioară a resurselor locale, precum şi prin promovarea mai susţinută a resurselor regenerabile.

Scopul final al intervenţiilor propuse pentru atingerea acestui obiectiv este îmbunătăţirea calităţii şi cadrului de viaţă al populaţiei din judeţ.

4

2. OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENIILE ŢINTĂ

2.1. STRUCTURA TERITORIULUI

2.1.1. CADRUL NATURAL / MEDIUL

2.1.1.1. Cadrul natural

● Conservarea patrimoniului natural şi refacerea zonelor degradate Direcţiile de intervenţie propuse în vederea menţinerii potenţialului natural deosebit al

judeţului vizează: - managementul îmbunătăţit al resurselor naturale în vederea unei dezvoltări durabile

prin aplicarea unor planuri adecvate de management în ariile protejate de interes naţional prioritar (reţeaua Natura 2000);

- conservarea florei, faunei şi a diversităţii biologice, protejarea zonelor verzi, pădurilor şi zonelor umede, protejarea resurselor balneoturistice şi valorificarea durabilă a resurselor de substanţe minerale utile;

- protejarea patrimoniului natural de interes naţional declarat şi a celui de interes local şi protejarea peisajului, prin extinderea zonelor instituite ca protejate şi managementul modern al acestora.

Protecţia şi conservarea biodiversităţii În conformitate cu principiile Declaraţiei şi Convenţiei de la Rio de Janeiro, dezvoltarea

durabilă presupune şi conservarea biodiversităţii pentru generaţiile viitoare prin instituirea unei reţele de arii naturale protejate care să păstreze elemente reprezentative pentru toate tipurile de habitat şi toate speciile existente într-o anumită regiune.

Propunerile care vizează conservarea biodiversităţii au în vedere: - protecţia şi conservarea speciilor de floră vulnerabile, endemice sau rare:

o controlul stării speciilor - protecţia faunei:

o evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor o monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului, metodelor şi mijloacelor

de capturare a acestora o protecţia fondului piscicol prin controlul implementării legislaţiei în vigoare o protecţia păsărilor prin:

- inventarierea speciilor existente - evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări inclusiv a

speciilor migratoare - propuneri de noi zone ocrotite avifaunistic

o stabilirea regimului speciilor în ariile protejate - protejarea zonelor umede - evaluări de tendinţă şi de variaţie a nivelului de populare

5

Măsuri de reconstrucţie ecologică Arealul montan necesită împăduriri şi înierbări (acolo unde s-a practicat păşunatul

intensiv) şi în luncile râurilor este necesară refacerea zăvoaielor degradate ca urmare a exploatării agregatelor minerale.

● Îmbunătăţirea calităţii solurilor Din analiza situaţiei existente rezultă că peste 87% (219.847 ha) din suprafaţa agricolă a

judeţului Vâlcea (clasele II-IV) necesită măsuri sau lucrări ameliorative de prevenire a degradărilor sau de ameliorare a diferitelor situaţii din teren în scopul creşterii productivităţii terenurilor cu pretabilităţi diferite la arabil.

Ponderea în gama de lucrări ameliorative o au lucrările de agrotehnică antierozională, necesare pe circa 48% din suprafaţă, urmate de recomandările pentru împăduriri de protecţie (35%) şi de control al nivelului freatic (25,9%).

Pentru precizarea mai exactă a suprafeţelor care necesită diferite lucrări ameliorative se impun studii aprofundate şi la scări de detaliu, mai ales când se prefigurează intenţia de schimbare a folosinţei actuale.

Cerinţele ameliorative pentru terenurile de clasa a II-a (90.250 ha; 35,9 %), se referă la măsuri ameliorative simple de prevenire a degradării solurilor şi anume: arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie, lucrarea solului la umiditatea optimă, rigole şi şanţuri de scurgere a apei pe solurile cu exces de umiditate stagnantă sau controlul adâncimii nivelului freatic în vederea prevenirii excesului de umiditate freatică.

Cerinţele ameliorative pentru terenurile de clasa a III-a (37.615 ha; 14,9%) sunt: - pe terenurile plane sau slab depresionare, răspândite pe culmi largi specifice podişurilor

colinare din sudul judeţului, pentru ameliorarea regimului aerohidric al solurilor, se recomandă lucrări de afânare adâncă şi drenaj superficial;

- pe terenuri de luncă cu apa freatică situată la 1-2 m adâncime, se recomandă lucrări de desecare şi culturi tolerante la excesul de umiditate freatic;

- pe terenuri plane sau slab înclinate (culmi şi terase) din dealuri subcarpatice şi piemontane, afectate de exces moderat de umiditate stagnantă, se indică lucrări de drenaj superficial (local, desecare) şi practicarea de culturi tolerante la excesul de umiditate;

- terasele înalte de pe stânga Oltului (sud de confluenţa cu Topologul) afectate de exces moderat de umiditate stagnantă şi de aciditate moderată, necesită lucrări complexe de desecare, amenadare cu calcar şi culturi tolerante la excesul de umiditate;

- pe terenuri de versant cu pante de 15-20% din dealuri subcarpatice şi piemontane, se indică lucrări antierozionale mai complexe: culturi în fâşii, benzi înierbate sau asolamente de protecţie.

Cerinţele ameliorative pentru terenurile de clasa a IV-a (91.982 ha; 36,5%) se referă la: - terasele înalte din Depresiunea Horezu necesită amendare cu calcar, lucrări de desecare şi

culturi tolerante la excesul de umiditate; - terenurile răspândite cu deosebire în Depresiunea Loviştei, pe culmi largi slab înclinate

(5-15%) cu soluri puternic acide (pH < 5) necesită amendări repetate cu calcar pentru diminuarea acidităţii solurilor;

- versanţi şi culmi înguste, cu pante de 15-25%, afectate de eroziune puternică, local cu alunecări semistabilizate şi active sau cu soluri puternic acide, reclamă lucrări complexe de

6

agrotehnică şi amenajări antierozionale asociate cu eliminarea excesului de umiditate pe pante, amenajarea suprafeţelor cu alunecări sau amenadare calcaroasă. Măsurile ameliorative recomandate sunt foarte costisitoare, de lungă durată şi nu rezolvă în totalitate problema. Împădurirea acestor versanţi cu specii antierozionale şi trecerea lor în folosinţă silvică este considerata o soluţie mult mai eficientă.

Terenurile din clasele V si VI (31.775 ha, 12,7%) grupează versanţii puternic înclinaţi (25-35%) din zona montană, terenuri cu păşuni naturale slab productive, care se exclud de la arabil si terenurile cu limitări extrem severe care nu pot fi folosite ca arabil, vii şi livezi care caracterizează relieful montan înalt de pajişti slab productive, cu versanţi foarte puternic înclinaţi (> 35%) şi culmi înguste inclusiv stâncărie, ambele categorii cu un volum edafic foarte mic şi aciditate puternică. Sunt terenuri neameliorabile, improprii pentru agricultură.

2.1.1.2. Calitatea factorilor de mediu

Obiectivul specific general este protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României, conducând astfel la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile, respectiv:

- îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice în sectoarele apă şi deşeuri, la calitatea şi în cantitatea necesară;

- retehnologizarea producţiei industriale în ceea ce priveşte protecţia mediului, prin sprijinirea introducerii de tehnologii nepoluante;

- promovarea unor măsuri şi acţiuni de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul riscurilor naturale – inundaţii, secetă, alunecări de teren şi cutremure, în vederea limitării şi înlăturării efectelor produse de acestea asupra populaţiei si bunurilor de orice fel, astfel încât să se asigure revenirea la normal a vieţii social-economice.

Din punct de vedere al dimensiunii spaţiale, asigurarea infrastructurii de mediu se va realiza pe baza corelării intervenţiilor cu problemele de mediu din teritoriu şi orientarea spaţială corespunzătoare a acestora în următoarele domenii: gestiunea riscurilor, gestiunea deşeurilor, ocrotirea şi valorificarea naturii, protejarea peisajului, protejarea biodiversităţii, gestionarea resurselor de apă, gestionarea durabilă a terenurilor, asigurarea serviciilor de apă şi canalizare.

Direcţiile de acţiune pentru îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu vizează prioritar reducerea poluării, prin:

- protecţia calităţii aerului în zonele cele mai expuse; - îmbunătăţirea calităţii apei prin epurarea corespunzătoare a apelor uzate şi asigurarea

calităţii apei potabile, conform standardelor europene; - îmbunătăţirea calităţii solului prin închiderea depozitelor municipale de deşeuri

neconforme cu standardele UE şi ecologizarea zonelor aferente concomitent cu: reducerea treptată a deşeurilor depozitate, valorificarea deşeurilor recuperabile, separarea şi administrarea adecvată a deşeurilor periculoase şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate, şi reabilitarea unor terenuri contaminate cu grad ridicat de poluare;

- eliminarea sau atenuarea consecinţelor poluării şi asigurarea îmbunătăţirii calităţii aerului, apei, solului, diminuarea presiunii antropice asupra acestora,

- reţele de monitorizare

7

● Reducerea poluării atmosferei Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei sunt: arealul Râmnicu Vâlcea (zona

industrială Oltchim, Uzinele Sodice Govora, CET, VILMAR, sucursala SC ELVILA), Govora (depozitele de zgură şi cenuşă), Berbeşti (exploatările de cărbune), Bistriţa (exploatările de calcar). În aceste zone, măsurile propuse vizează reducerea emisiilor poluante prin retehnologizarea unităţilor poluante.

● Reducerea poluării apelor de suprafaţă şi freatice Poluarea apelor de suprafaţă se semnalează pe râul Olt în aval de Râmnicu Vâlcea în zona

Stupărei (evacuarea platformei chimice), zona Râureni (evacuarea staţiei de epurare), pe râul Lotru în zona Cataracte (depozite de terasit), pe pârâul Ranga zona Băbeni (exploatări petroliere). Situaţii de poluare a apelor subterane se constată la pânza freatică din zona platformei chimice Râmnicu Vâlcea, acviferele din Băbeni, Drăgăşani, Mădulari (produse petroliere), acviferul din zona de deşeuri menajere Râmnicu Vâlcea. Cantităţi mari de ape uzate provin şi de la platforma chimică (cca. 60% din cantitatea totală de apă uzată) deversate direct în râurile Olt şi Govora (localităţile Râureni şi Munteni) şi Lacul Brădişor - localitatea Saliştea. În acest caz, măsurile propuse vizează reducerea emisiilor poluante prin retehnologizarea unităţilor poluante.

De asemenea, a fost semnalată poluarea istorică a acviferului în arealul de la Ocnele Mari – Ocniţa (zona pârâului Sărat şi a haldelor de şlam) - localităţile Râureni, Râmnicu Vâlcea, Mădulari, Romani şi Zărneni. Măsurile propuse se referă, în acest caz, la monitorizarea calităţii apelor.

Poluarea acviferului în lungul conductelor de transport a produselor petroliere şi a saramurii de la exploatarea zăcămintelor de sare a fost semnalată în localităţile Ocniţa, Preoţeşti, Guşoeni, Streminoasa, Măgura, Măldăreşti; poluarea pânzei freatică din zona platformei chimice Râmnicu Vâlcea, acviferele din Băbeni-Olteţu, Drăgăşani, Mădulari (produse petroliere). În acest caz, măsurile propuse vizează monitorizarea conductelor de transport.

Localităţile urbane Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Călimăneşti, Olăneşti, Govora, Voineasa, Ocnele Mari, Brezoi, Bălceşti, Băbeni şi Berbeşti au staţii de epurare ape uzate, care fie nu funcţionează cu randament maxim (Călimăneşti şi Drăgăşani randament 42–51%, Râmnicu Vâlcea randament 60–70%), fie funcţionează defectuos, sunt subdimensionate sau necorespunzător exploatate (Bălceşti, Călimăneşti, Brezoi). În acest caz, soluţia propusă este modernizarea/ eficientizarea staţiilor de epurare a apelor uzate.

În zona localităţilor Băbeni-Mileşti, localitatea Buleta, datorită prezenţei surselor de nitraţi proveniţi din agricultură, se propun două soluţii: implementarea Codului de Bune Practici Agricole la fermele agricole şi controlul utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor.

● Reducerea poluării solului Zonele critice de poluare a solului sunt: Govora (batalurile de şlam de la Uzinele Sodice, de

zgură şi deşeuri de la CET), Râmnicu Vâlcea (batalurile de reziduuri organice Oltchim), Berbeşti – Alunu (perimetrele de extracţie a cărbunelui şi haldele de steril), Băbeni, Drăgăşani (extracţia petrolului), Teica – Ocniţa (extracţia saramurii).

Poluarea se datorează prezenţei depozitelor industriale nepericuloase (bataluri, depozite de cenuşă şi zgură, halde de steril) aparţinând SC. C.E.T S.A., SC Uzinele Sodice Govora SA (Buleta, Gura Sutaşului), exploatărilor miniere de la Râmnicu Vâlcea, Berbeşti, comuna Mateeşti, Alunu

8

care nu corespund în totalitate cerinţelor de protejare a mediului; depozitului de deşeuri periculoase la SC Oltchim SA la care, deşi s-a sistat activitatea de depozitare, lucrările de închidere a depozitului urmează să se efectueze până in 2010 şi depozitelor de deşeuri menajere care nu respectă reglementările de mediu de la Drăgăşani, Horezu, Călimăneşti. În acest caz, este propusă monitorizarea depozitelor urmată de intervenţii, şi chiar închiderea celor neconforme cu normele legislative în vigoare.

2.1.1.3. Zonele de risc natural

Obiectivul general care decurge din Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025 îl reprezintă ”protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale”.

Obiectiv specific preluat la nivelul judeţului prin ”Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor” şi ”Planul Local de Acţiune pentru Mediu” 2006 este ”prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale”

● Inundaţii Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici

bazate pe acte oficiale ( legi, acte normative, metodologii, manuale cu proceduri, acorduri internaţionale, etc,) bine stabilite, având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunităţile umane, toţi cetăţenii, să poată trăi, munci şi satisface nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social durabil.

Principalele legi şi acte normative în vigoare, care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt:

- OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15 / 2005;

- Legea nr. 310/2004 - Legea apelor; - Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă; - HG nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le

asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- HG nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;

- HG nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- HG nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

- HG nr. 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

- Ordinul comun nr. 638/420/2005 al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Regulamentului privind

9

gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;

- HG nr. 1854/2005 Hotărârea pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management a riscului la inundaţii;

- Manualul prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, 2005“, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile;

- Manualul primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, 2005“, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Acordurile internaţionale cu participarea României, necesare reducerii efectelor dezastrelor naturale sunt:

“EUROPEAN FLOOD RISK MAPPING, 2005“, European Commission, Directorate General, Joint Research Centre. Pagubele datorate fenomenelor de risc natural înregistrate în Europa, perioada 1998-2004 culminând cu anul 2005 au determinat forurile UE să propună elaborarea hărţilor de risc unitare la nivelul teritoriului UE, structurate pe bazine hidrografice într-o concepţie unitară „fără graniţe statale”. DIRECTIVA 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii.

Uniunea Europeană, doreşte reglementarea managementul riscului la inundaţii cu scopul reducerii pagubelor la inundaţii, prin obligaţiile ce le revin fiecărei ţări membre.

Strategia şi politica naţională în domeniul gestionării apelor are în vedere realizarea unei politici de gestionare durabila a apelor prin asigurarea protectiei cantitativa si calitativa a apelor, apararea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

Pentru realizarea acestei politici se au in vedere urmatoarele obiective specifice privind Strategia de Management al Riscului la Inundaţii:

o elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen lung, revizuirea metodologiilor de intocmire a hartilor de risc la inundatii, a metodologiei de evaluare a pagubelor produse, si a altor documente necesare implementarii acesteia;

o elaborarea Planurilor si programelor necesare implementarii Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen scurt;

o elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice pentru folosintele de apa, în scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale inundaţii şi secetă asupra vieţii, bunurilor si activitatilor umane în corelare cu dezvoltarea economica şi sociala a tării, in care o componenta importanta este Planul de Amenajare a Bazinelor Hidrografice în scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii, bunurilor şi activităţii umane.

Actiunile necesare in acest sens sunt următoarele: - realizarea identificarii lucrarilor de prevenire, protectie impotriva inundatiilor si

diminuarii efectelor acestora in bazinele hidrografice si analiza critica a performantelor acestora;

- reactualizarea la nivel national a retelei topo-geodezice specifice pe fiecare bazin hidrografic;

- stabilirea limitelor de inundabilitate de-a lungul cursurilor de apa pentru diferite probabilitati ale debitelor maxime;

10

- stabilirea pentru fiecare bazin hidrografic a masurilor nestructurale si a lucrarilor hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii, conform principiilor de calcul normate si aplicand principiile europene in domeniu;

- pregatirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finantarii si realizarea lucrarilor hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii in bazinele hidrografice.

Experienţa din ultima perioadă de timp demonstrează că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă acestea pot fi gestionate, iar efectele lor se pot reduce prin aplicarea sistematică a măsurilor şi acţiunilor menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestui fenomen. Această acţiune reprezintă managementul riscului la inundaţii, care înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici de identificare, analiză şi evaluare a riscurilor, precum şi tratarea, monitorizarea şi reevaluarea lor în vederea reduceri efectelor, astfel încât activităţile umane, socio-economice să se desfăşoare în condiţiile unui mediu sigur şi durabil. Principalele activităţi ale managementului inundaţiilor constau în:

a) activităţi preventive (prevenire, protecţie, pregătire), concentrate pe prevenirea şi diminuarea pagubelor potenţiale generate de inundaţii; - evitarea (interzicerea) construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale

şi/sau economice în zonele potenţial inundabile, cu prezentarea în documentaţiilede urbanism a datelor privind efectele inundaţiilor anterioare; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc la inundaţii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilorşi a terenurilor agricole şi silvice in zonele inundabile;

- realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi podeţelor; - realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea

planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări etc.);

- identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii de pe teritoriul unităţii administrativ – teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general şi prevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscului la inundaţii, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor;

- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii;

- întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor cursurilor de apă;

- execuţia lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor şi podeţelor existente;

- comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a modului ei de a acţiona în situaţii de urgenţă.

b) activităţi de management operativ, care se întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii; - detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile; - prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă; - avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de

apariţie al inundaţiilor; - organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de

urgenţă;

11

- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă;

- activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc. c) activităţi post-inundaţii, care se întreprind după trecerea fenomenului.

Activitatea de management a riscului la inundaţii este legiferată prin HG nr. 1854/decembrie 2005, prin care este aprobată „Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii – prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”.

Strategia are ca scop reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor, printr-o planificare adecvată şi o politică care să corespundă aşteptărilor comunităţilor umane, în condiţiile protecţiei mediului. De asemenea, strategia este documentul – cadru pentru pregătirea şi adoptarea unor măsuri şi acţiuni specifice vizând:

cunoaşterea riscului la inundaţii; monitorizarea fenomenului; informarea populaţiei; luarea în considerare a riscului la inundaţii în toate domeniile de amenajare a

teritoriului; adoptarea de măsuri preventive; pregătirea pentru situaţii de urgenţă; reconstrucţia şi învăţarea din experienţa anterioară.

Strategia defineşte şi responsabilităţile specifice în plan operaţional şi de reglementare ale autorităţilor administraţiei centrale şi locale asupra problemelor asociate cu inundaţiile, precum şi o implicare autentică în cadrul responsabilităţilor ce le revin.

Principiile strategiei sunt: principiul dezvoltării durabile pe baza căruia acţiunile întreprinse trebuie să aibă un

impact suportabil din punct de vedere economic, ecologic şi social; abordarea strategică pentru o perioadă de timp, astfel încât să poată fi luate în

considerare eventualele schimbări în frecvenţa şi vulnerabilitatea la inundaţii, precum şi a altor aspecte posibile;

simplitatea şi transparenţa acţiunilor comune ale administraţiei centrale şi locale, a comunităţilor locale vor conduce la diminuarea pagubelor generate de inundaţii, printr-o mai bună înţelegerea a riscului la inundaţii;

abordarea bazinală prin care se introduce conceptul de plan de gestionare a riscului la inundaţii şi aplicarea unor programe de măsuri, elaborate în concordanţă cu prevederile Directivei Cadru privind Apa, la nivel de bazin hidrografic;

abordarea interdisciplinară a fenomenului inundaţiilor, care presupune abordarea tuturor aspectelor relevante ale gestionării apelor în legătură cu amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, transport şi dezvoltare urbană, agricultură, conservarea naturii la nivel naţional, regional, local;

principiul solidarităţii potrivit căruia măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor adoptate de unii, nu trebuie să compromită capacitatea altora, situaţii în amonte sau aval, de a-şi adopta propriile măsuri de apărare;

menţinerea echilibrului între măsurile şi acţiunile managementului inundaţiilor (preventive, de răspuns şi de reconstrucţie) prin utilizarea planurilor de măsuri

12

structurale şi nestructurale, de amenajare a teritoriului, a măsurilor biologice şi a planurilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă;

aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană şi de Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa privind măsurile preventive împotriva inundaţiilor, de protecţie şi diminuare a efectelor acestora;

acţiuni concrete şi integrate pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic; principiu care reprezintă o condiţie prealabilă pentru succesul strategiei şi a planului de reducere a riscului la inundaţii.

Obiectivele strategiei de management al inundaţiilor includ: obiective sociale care urmăresc protejarea populaţiei şi a comunităţilor umane

împotriva inundaţiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecţie a populaţiei; obiective economice care urmăresc protecţia împotriva inundaţiilor a infrastructurii

economice existente şi garantarea satisfacerii oportunităţilor economice ale generaţiilor viitoare;

obiective de mediu care urmăresc să se atingă obiectivele economice şi sociale, cu păstrarea echilibrului între dezvoltarea economico – socială şi mediu.

Managementul inundaţiilor este o activitate intersectorială, multidisciplinară care cuprinde managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului, dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică etc., fiecărui sector revenindu-i realizarea unor acţiuni specifice.

Activitatea de management al inundaţiilor se constituie într-o problemă politică de planuri şi programe cu scop principal de protecţie a vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva inundaţiilor, şi anume:

- Planul de Management al riscului la Inundaţii, care se elaborează pentru fiecare bazin hidrografic în parte;

- Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor, care se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic.

- Planuri bazinale de apărare împotriva inundaţiilor (Planuri operative de intervenţie) la nivel judeţean, municipal, orăşenesc şi comunal, elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă.

Măsurile nestructurale pentru prevenirea şi diminuarea pagubelor ce s-ar produce în cazul apariţiei fenomenelor de inundaţii, pot fi adoptate în zonele specifice cu pagube restrânse şi care necesită un efort investiţional minim, cu efecte rapide în cazul producerii viiturilor. Pincipalele măsuri se pot cataloga în Măsuri nestructurale tehnice ce privesc în special instituţiile specializate (Min. Mediului, ANAR-Direcţii de Ape, INHGA, etc.) şi Măsuri nestructurale administrative ce au fost evidenţiate în detaliu în “Manualul Prefectului” şi “Manualul Primaruluii “. Pricipalele măsuri pot fi grupate astfel:

Măsuri nestructurale tehnice: - Determinarea capacităţii de transport a albiei minore şi a debitelor maxime limită de

începere a producerii pagubelor pe malul stâng şi pe malul drept al sectorului de râu. - Calcularea cotelor curbei suprafeţei libere şi trasarea curbelor de inundaţii (benzi

inundabile) pe planuri de situaţie pentru debite maxime cu diverse probabilităţi de depăşire în funcţie de clasa de importanţă a obiectivelor social-economice , la nivel de UAT.

13

- Cartarea obiectivelor social-economice aflate în perimetrele inundabile şi atribuirea unui grad de risc în funcţie de amplasament şi de importanţa acestora, la nivel de UAT

- Sisteme informaţionale pentru alarmă, avertizare şi prognoză realizate pe bazine şi subbazine hidrografice, conectate la diverse nivele decizionale.

Măsuri nestructurale administrative: - Organizarea interioară a diferitelor obiective social-economice spre a se adapta la situaţia

de inundabilitate; impermeabilizarea construcţiilor. - Determinarea şi alegerea zonelor aflate în luncile inundabile care constituie incinte

naturale cu efect de atenuare a viiturilor şi amenajarea acestora. - Strămutarea unor locuinţe şi avertizarea asupra zonelor de risc pentru amplasarea de

construcţii. - Măsuri privind curăţirea albiilor şi asigurarea unei curgeri fluente în zonele

construcţiilor amplasate albiile majore şi minore (hidrotehnice, infrastructură rutieră şi CF, etc.)

- Măsuri de educare a populaţiei şi de acţiune în cazul producerii unor viituri. - Măsuri locale agrosilvice şi C.E.S. - Realizarea şi urmărirea respectării planului de apărare ce urmează a se desfăşura în zona

afectată de inundaţii la nivel de bazin hidrografic, la nivel judeţean şi la nivel de UAT.

Aceste măsuri trebuie implementate şi coordonate de comisiile judeţene de apărare contra inundaţiilor precum şi a în cadrul primăriilor localităţilor din perimetrele inundabile, conform planurilor de apărare în funcţie de datele furnizate de fuxul informaţional decizional al situaţiilor de urgenţă judeţean şi naţional

În contextul prezentat, acţiunea majoră care trebuie întreprinsă la nivelul judeţului, este realizarea hărţii de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001 – Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea V – Zone de risc natural. În baza viitoarei hărţi şi a prevederilor normativelor pentru acest domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

Ca măsuri structurale de apărare împotriva inundaţiilor sunt necesare acţiuni de reparare a lucrărilor de apărare existente, de curăţare şi întreţinere a albiilor râurilor. Sunt necesare documentaţii tehnice actualizate privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor. Se propun lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe următoarele cursurile de apă, lucrări pentru care există deja studii de fezabilitate elaborate:

Muereasca, la Muereasca cuprinzând reprofilări de albie pe 10,2km, protecţii de maluri 4,2km şi 5 zone cu stabilizări de versanţi;

Băiaşu, la Perişani cuprinzând reprofilări de albie pe 0,36km, consolidări de maluri pe 0,709km;

Cerna şi afluenţi, pe sectorul Rugetu – Măciuca cuprinzând reprofilare albie pe 4,8km, consolidări de mal pe 4,3km;

Otăsău, pe sectorul Bărbăteşti – Frânceşti cuprinzând reprofilare de albie pe 4km, consolidări de maluri pe 4,6km şi 7 praguri de fund;

Sâmnic, pe sectorul Goleşti – Blidari cuprinzând, reprofilare de albie pe 13,18km, consolidări de mal pe 3,15km;

14

Geamăna, aval de podul de pe DJ 678 cuprinzând reprofilare de albie pe 1km, consolidări de mal pe 1,2km, diguri pe 1,2km;

Bistriţa, sectorul Costeşti – Băbeni cuprinzând reprofilare albie pe 15km, consolidări de mal pe 1,15km, diguri pe 0,45km, dig de dirijare pe 1km;

Govora, pe sectorul Stoeneşti – Govora cuprinzând reprofilare albie pe 15km, consolidare mal pe 10km;

Iazul Morilor, în localitatea Băbeni cuprinzând reprofilare albie pe 3km, consolidare mal pe 3km;

Sălătrucel, pe sectorul Berislăveşti – Sălătrucel cuprinzând reprofilare albie pe 2,7km, consolidare mal pe 1,18km, 1 prag de fund, dig de dirijare pe 1,5km;

Cernişoara şi Cernişoara Orlii, în localitatea Cernişoara cuprinzând reprofilare albie pe 16,5km, consolidare de mal pe 3,2km;

Hinţa, la Govora cuprinzând reprofilare albie pe 3km, apărare mal cu gabioane pe 3km;

Olteţ, la Grădiştea cuprinzând reprofilare albie pe 5km, consolidare de mal pe 3,9km, protecţie dig pe 6,62km.

De subliniat este faptul că, orice amenajare a unui curs de apă sau adiacentă acestuia este susceptibilă de a genera impact asupra vieţuitoarelor acvatice, fapt pentru care sunt necesare evaluări de mediu anteproiect, precum şi a derulării evaluărilor de impact din faza studiilor de fezabilitate.

Se propun lucrări de reabilitare sau realizare a construcţiilor hidrotehnice specifice de apărare împotriva inundaţiilor, produse pe curs de apă sau pe torenţi, pentru unităţile administrativ teritoriale afectate de fenomenul de inundaţii, conform legii 575/2001 şi completărilor consiliului judeţean privind inundaţiile produse în perioada 1998-2005:

Unitatea Administrativ

Teritorială Inundaţii pe Curs de Apă Inundaţii pe Torenţi

m. Râmnicu Vâlcea # - m. Drăgăşani # - o. Băile Olăneşti # - o. Bălceşti # - o. Govora # - o. Horezu # # o. Ocnele Mari - # Alunu # # Băbeni # - Berbeşti # - Berislăveşti # # Boişoara # # Budeşti # - Bujoreni # # Buneşti # # Copăceni # - Cernişoara # - Câineni # - Dăeşti # # Drăgoieşti # #

15

Fârtăţeşti # - Frânceşti # # Galicea # - Ghioroiu # - Glăvile # - Goleşti # # Grădiştea # - Gusoeni # - Ioneşti # # Laloşu # # Lădeşti # - Lăpuşata # - Lungeşti # - Mateeşti # - Măciuca # - Mălaia # # Mădulari # - Măldăreşti # # Mihăeşti # - Milcoiu # - Muereasca # # Nicolae Bălcescu - # Olanu # # Oteşani # - Păuşeşti # # Păuşeşti Măglaşi # # Perişani # - Pesceana # - Pietrari # - Prundeni # - Racoviţa - # Roeşti # - Roşiile # # Sălătrucel # # Sineşti # - Slătioara # # Stoeneşti # # Stoileşti # - Stroieşti # - Suteşti # - Susani # - Şirineasa # # Tetoiu # - Tomşani # - Vaideeni # # Valea Mare # - Vlădeşti # - Zătreni # -

Sursa datelor: legea 575/2001, anexa 5; date furnizate de Consiliile Judeţene în anul 2005

16

● Alunecări de teren Localităţile cele mai afectate aparţin zonelor din regiunea dealurilor subcarpatice pe care se

manifesta intens fenomenul alunecărilor de teren: Perisani, Muereasca, Stoenesti, Berbesti, Copaceni, Alunu, Racovita, Malaia, Voineasa, Berislavesti, Vaideeni, Costesti, Berbesti, Francesti, Tomsani, Cernisoara, Gradistea, Scundu. În aceste zone se recomanda:

• Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.)

• Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane):

- îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului;

- îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei.

- captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe versanţi - lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe versanţii

afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate

Vulnerabilitatea naturala a solurilor, este accentuata si de activitatile umane (in principal agricultura, defrişarea abuzivă a pădurilor, arături transversale pe versanţi, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii), care determină eroziunea solului, in special in zona subcarpatica a judetului in localitatile: Berbesti, Alunu, Perisani, Caineni, Mateesti, Copaceni, Francesti, Golesti, Berislavesti, Olanesti si Ramnicu Valcea. Pe aceste terenuri sunt necesare măsuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice:

• stoparea defrişărilor ilegale • stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu

amestec de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi stabilizarea versanţilor

• executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel • evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe versanţii instabili • evitarea supraîncărcării versanţilor cu construcţii de orice fel

Pe terenurile afectate de eroziuni şi alunecări de teren indiferent de cauza acestora se recomandă întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren (conform Legii 575/2001) mai ales în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca ”zone de risc la alunecări de teren”. În această situaţie sunt localităţile Muereasca, Stoenesti, Copaceni, Alunu, Perisani, Racovita, Malaia, Voineasa, Berislavesti, Vaideeni, Costesti, Berbesti, Francesti, Tomsani, Cernisoara, Gradistea, Scundu, Caineni, Mateesti, Golesti, Olanesti si Ramnicu Valcea.

Măsurile, foarte variate şi specifice fiecărui caz în parte, funcţie de amplarea fenomenului, mai pot fi grupate si dupa urmatoarele criterii: modificarea geometriei iniţiale, reducerea presiunii apei din pori, măsuri fizice, chimice, biologice, măsuri mecanice.

• Modificarea geometriei iniţiale constă în acţiunea de reprofilare a pantei, prin reducerea înclinării acesteia sau prin excavaţii la creastă şi umpluturi, constând în berme sau banchete, la bază.

17

• Reducerea presiunii apei din pori are în vedere măsurile hidrologice care trebuie să împiedice infiltrarea apei în pământ, iar dacă s-a infiltrat, să reducă nivelul sau gradientul hidraulic, eliminându-se efectele negative ale excesului de apă asupra caracteristicilor pământului, cât şi micşorarea forţelor din greutatea proprie sau hidrodinamice. În acest scop se pot realiza următoarele tipuri de lucrări: - drenarea de suprafaţă prin rigole, şanţuri pereate, şanţuri de gardă, drenuri

superficiale, pavarea sau impermeabilizarea pantelor, cu scopul de colectare şi îndepărtarea rapidă a apelor pluviale sau rezultate din topirea zăpezilor;

- drenuri de adâncime, puţuri de absorbţie, drenuri verticale din pământuri necoezive, drenuri în spic (orizontale şi suborizontale), galerii de drenaj, pentru îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii pământului;

- drenuri de picior la terasamente sau la baza pantei, cu filtre inverse, drenuri cu geotextil, saltele drenante, amenajări antierozive, pentru prevenirea şi combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică.

• Măsuri fizice, chimice şi biologice constau într-un ansamblu de măsuri destinate creşterii rezistenţei la forfecare a pământurilor, fără aport de material din exterior. Dintre acestea, cele mai utilizate sunt: - compactarea, congelarea sau arderea; - tratarea pământului prin amestec şi injectare (cimentare, bituminizare, silicatizare); - inierbări, garduri vii, cleionaje, plantare de arbori (salcâm, nuc, fag, stejar).

• Măsurile mecanice sunt destinate echilibrării stării de tensiune din versant şi taluzuri şi constau în lucrări de susţinere: ziduri de sprijin clasice sau din pământ armat, ranforţi cu bolţi de sprijin, chesoane, ancorarea sau bulonarea pantelor, diferite tipuri de pilotaje.

Dat fiind faptul că în zonă sunt prezente, ca activităţi antropice, cariere în care se extrage cărbunele, au fost prevăzute halde pentru depozitarea sterilului rezultat în urma procesului de exploatare. Se impune o grijă permanentă pentru stabilizarea haldelor. Acestea pot prezenta un potenţial pericol, în cazul în care nu se ţine seamă de anumite măsuri de prevenire, redate mai jos:

- nu se va depăşi înălţimea maximă stabilită prin calcul, prin adăugarea de material steril în exces;

- verificarea capacităţii portante a patului haldei şi al bermelor; - executarea de drenuri superficiale şi de adâncime pentru evacuarea apei în exces; - înierbarea taluzelor haldei, pentru a împiedica pătrunderea apei pluviale; - executarea de aliniamente de pilotaje, transversale pe lungimea haldelor mari, pentru

asigurarea unui grad mai mare de stabilitate.

Un efect negativ al activităţii antropice, cu implicaţii catastrofale, s-a semnalat la Ocnele Mari. În urma exploatării sării prin disoluţie şi a scăpării de sub control a procesului de extracţie, s-a produs dizolvarea stâlpilor de siguranţă din subteran, având ca rezultat prăbuşirea tavanului sectorului pe o suprafaţă de circa 135000 m2 şi o adâncime de aproximativ 50 m. În urma prăbuşirii au fost distruse numeroase locuinţe şi altele parţial avariate. În anul 2005, ca primă măsură s-a stabilit efectuarea unei prăbuşiri controlate pentru a preîntâmpina acest lucru în sectorul instabil. Este absolut necesară efectuarea unui studiu geologic pentru descifrarea amănunţită a tectonicii locale şi numai după aceea se pot stabili măsurile adecvate pentru stabilizarea zonei.

Pentru prevenirea declanşării unor noi alunecări de teren, se impune obligativitatea obţinerii avizului organelor de specialitate în cazul amplasării unor noi construcţii, luându-se în considerare valoarea probabilităţii de producere a alunecărilor, respectiv a coeficientului mediu de hazard – Km.

18

● Cutremure Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane din judeţul Vâlcea amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor sunt:

UAT Nr. de locuitori Intensitatea

seismică (MSK) Municipiul Râmnicu Vâlcea 111658 VII Municipiul Drăgăşani 20811 VII Oraşul Băbeni 9676 VII Oraşul Băile Govora 2963 VII Oraşul Băile Olăneşti 4581 VII Oraşul Bălceşti 5737 VII Oraşul Berbeşti 5774 VII Oraşul Călimăneşti 8809 VII Oraşul Brezoi 8809 VIII Oraşul Horezu 6879 VII Oraşul Ocnele Mari 3458 VII

Sursa datelor: Buletinul statistic al Comisiei Naţionale de Statistică, 2007

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII şi VIII este de 50 de ani respectiv 100 ani, se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă pentru unităţile administrativ teritoriale evidenţiate în tabelul de mai sus.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul MLPTL are în subordine la nivelul judeţului Vâlcea, Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele).

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.

Conform studiului “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 4 - (Sud-Vest, Oltenia): judeţele Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi. Judeţul Vâlcea” – IPTANA 2008 - riscul seismic poate fi redus doar daca vulnerabilitatea construcţiilor poate fi redusă, hazardul seismic si expunerea fondului construit neputand fi modificate de oameni. In aceste conditii, masurile menite sa reduca semnificativ riscul seismic pe care il reprezinta constructiile expuse hazardului seismic prin operatiuni de consolidare seismica sunt de o importanta cruciala, situatia actuala putind genera, in viitorul apropiat, aspecte sociale si economice de o amploare dramatica.

Masurile imediate pentru reducerea riscului seismic sunt: - Punerea in siguranta, a constructiilor care prezinta un pericol ridicat de prabusire si care

adapostesc un numar important de persoane. - Creerea unor spatii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, in cazul necesitatii

parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie sau in caz de cutremur.

- Continuarea actiunii de inventariere si expertizare a constructiilor din zonele seismice.

19

- Creerea conditiilor tehnice si organizatorice necesare colectarii, stocarii si procesarii automate ale informatiilor relative la constructiilor cu risc seismic.

- Completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post-seism (in special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapida post-seism si de punerea provizorie in siguranta).

- Masuri pentru imbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile pentru reducerea acestuia.

Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic sunt: - construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare

atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;

- clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic specializat.

Cele mai multe cladiri de acest tip constituie o prioritate absolută la intervenţie. Diminuarea vulnerabilităţii seismice a constructiilor se poate realiza prin acţiuni de intervenţie (consolidări) la clădiri din domeniul sănătăţii, administraţiei centrale si locale, educaţiei şi cercetării, culturii, clădiri de locuit, etc.

Experienta internationala arata ca prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor, prin estimarea cat mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament (studii de hazard local, investigatii geotehnice si geofizice, investigatii seismice, etc.), proiectare de calitate, utilizarea de materiale si sisteme moderne, se pot realiza/executa toate tipurile de constructii.

2.1.1.4. Zone expuse la riscuri tehnologice În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul protecţiei mediului, în

judeţul Vâlcea se preconizează realizarea de acţiuni, în perspectiva anilor 2008 – 2017, în scopul micşorării potenţialului de risc tehnologic şi asigurării protecţiei factorilor de mediu.

Obiectivul care decurge din Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025 îl reprezintă – ”reducerea efectelor negative ale activităţilor industriale asupra mediului”.

Acesta este susţinut de următoarele obiective specifice: - reducerea semnificativă a impactului negativ al activităţii industriale asupra calităţii

mediului şi a populaţiei; - redarea în circuitul economic a terenurilor degradate şi protejarea siturilor construite; - monitorizarea permanentă a zonelor care prezintă risc tehnologic. În scopul atingerii obiectivelor specifice, sunt necesare următoarele direcţii de acţiune:

- retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante şi asanarea zonelor degradate prin activităţi industriale;

- îndeplinirea sarcinilor acceptate prin acorduri şi tratate internaţionale privind reducerea poluării solurilor;

- reabilitarea zonelor degradate şi contaminate şi redarea lor în circuitul economic; - evitarea poluărilor accidentale cu saramura, ţiţei si produse chimice;

20

Măsurile necesare vizează următoarele : - acordarea de sprijin financiar agenţilor economici din zonă pentru achiziţionarea de

tehnologii nepoluante, care să reducă semnificativ impactul negativ al activităţii acestora asupra calităţii mediului şi a populaţiei şi să menţină în acelaşi timp activitatea economică a localităţilor respective;

- promovarea unui management al întreprinderilor miniere prelucrătoare care să elimine posibilitatea producerii de accidente tehnologice;

- îmbunătăţirea recuperării şi tratării deşeurilor industriale; - investiţii în tehnologii ecologice pentru înlocuirea proceselor industriale poluante şi în

tehnologii eficiente de depoluare; - investiţii pentru colectarea, sortarea, recuperarea, depozitarea deşeurilor industriale

inclusiv a celor periculoase; - reabilitarea şi managementul pe termen lung al râurilor poluate cu metale grele datorită

activităţii miniere (zona minieră Berbeşti); - înlocuirea conductelor de transport saramura de la Ocnele Mari pe platforma chimică; - înlocuirea conductelor de transport ţiţei si produse chimice (etilena, propilena); - exploatarea în siguranţă a zăcămintelor de sare de la Ocnele Mari conform planului de

acţiuni prevăzut de H.G. nr. 75/2008, respectiv: continuarea închiderii câmpurilor de sonde 1 şi 2, precum şi strămutarea locuitorilor din câmpurile de sonde 1, 2, 3 şi 4 din perimetrul Ocnele Mari;

- igienizarea zonelor degradate prin activităţi industriale; - managementul adecvat al construcţiilor hidrotehnice, retehnologizarea lor în vederea

reducerii potenţialului de accident tehnologic (lacurile de acumulare de la Brădişor, Turnu, Călimăneşti, Dăeşti, Rm. Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ioneşti, Drăgăşani);

- monitorizarea zonelor care prezintă riscuri legate de industria chimică (potenţial de poluare cu clor, amoniac, potenţial de explozie): Râmnicu Vâlcea, Govora, Horezu;

- monitorizarea permanentă a nivelului radiaţiilor în zona de influenţă a centralei nucleare de la Koslodui.

21

2.1.2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT

Obiectivul urmărit îl constituie valorificarea potenţialului elementelor definitorii de patrimoniu natural şi construit prin intervenţii integrate de protejare şi dezvoltare durabilă.

Patrimoniul natural şi cultural al unui teritoriu include valorile culturale materiale sau spirituale (istorice, arheologice, arhitecturale, urbanistice, etnografice) ale unei localităţi, precum şi valorile naturale (rezervaţii şi monumente ale naturii, parcuri, peisaje) situate în proximitatea unei localităţi sau într-un teritoriu mai larg căruia îi aparţine aceasta. Importanţa acestor valori ca rezervă şi alternativă de dezvoltare a determinat conştientizarea necesităţii unei amenajări responsabile a teritoriului care să aibă în vedere reabilitarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare corespunzătoare a patrimoniului natural şi cultural.

2.1.2.1. Patrimoniul natural Patrimoniul natural prin ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice,

floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural are o semnificaţie relevantă pentru judeţul Vâlcea.

În ceea ce priveşte mediul “Strategia de dezvoltare a Regiunii 4 Sud-Vest “ (Oltenia) prevede ca prioritate regională protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Aceasta corespunde cu Axa prioritară 4 din POS Mediu, şi anume: implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii. Strategia regională are printre obiectivele pentru acest domeniu: protejarea biodiversităţii şi a ariilor protejate. Direcţia de dezvoltare a acestui obiectiv o constituie conservarea diversităţii biologice, asigurarea utilizării durabile a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate.

Acţiunile propuse sunt: extinderea ariilor şi a rezervaţiilor naturale; refacerea padurilor deteriorate; conservarea biodiversităţii habitatelor regionale; promovarea unor metode moderne de management pentru zonele protejate şi crearea de centre de informare, prezentare şi de cercetare a habitatelor naturale; elaborarea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000.

Obiectivul specific în acest domeniu îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:

- menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural;

- managementul îmbunătăţit al resurselor naturale în vederea unei dezvoltări durabile prin aplicarea unor planuri adecvate de management în ariile protejate de interes naţional prioritar (reţeaua Natura 2000);

- conservarea florei, faunei şi a diversităţii biologice, protejarea zonelor verzi, pădurilor şi zonelor umede, protejarea resurselor balneoturistice şi valorificarea durabilă a resurselor de substanţe minerale utile;

- protejarea patrimoniului natural de interes naţional declarat şi a celui de interes local şi protejarea peisajului, prin extinderea zonelor instituite ca protejate şi managementul modern al acestora.

22

Judeţul Vâlcea deţine un număr semnificativ de zone naturale valoroase identificate prin lege, care se instituie ca zone protejate: Parcurile Naţionale Cozia şi Buila – Vânturariţa, 13 monumente ale naturii, 19 rezervaţii naturale şi 3 arii de protecţie specială avifaunistică (conform Legii nr. 5/2000, H.G. nr. 2151/2004, H.G. nr. 1581/2005 şi H.G. nr. 1284/2007). Ordinul nr.1964/2008 instituie regim de arie protejată a siturilor de importanţă comunitară (SCI), ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Acestea sunt: Buila Vânturariţa, Cozia, Frumoasa, Făgăraş, Nordul Gorjului de Est, Oltul Mijlociu Cibin Hârtibaciu, Parâng, Târnovul Mare, precum şi ariile de protecţie avifaunistice.

Creşterea suprafeţei totale a ariilor naturale protejate din judeţ reprezintă unul din obiectivele ce se doresc a fi îndeplinite.

Având în vedere că la nivelul judeţului au fost elaborate planurile de management pentru ariile naturale protejate declarate conform legislaţiei de mediu în vigoare (se menţionează că planul de management al Parcului Naţional Buila – Vânturariţa este în curs de elaborare), se impune implementarea acestora în vederea menţinerii echilibrului ecologic din aceste arii şi conservării biocenozelor.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit categoriilor Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii: monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, etc.

Conservarea ariilor naturale protejate (habitatelor naturale şi specii floristice şi faunistice) se face diferenţiat în funcţie de tipologia lor:

- parcuri naţionale: - managementul parcurilor naţionale trebuie să asigure menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit.

- monumente ale naturii: - managementul lor se face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice; accesul populaţiei se poate limita în funcţie de gradul lor de vulnerabilitate

- rezervaţii naturale: - managementul se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora prin măsuri active necesare menţinerii habitatelor şi/sau în vederea protejării unor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice.

- arii de protecţie specială avifaunistică: - scopul este de a conserva, de a menţine şi acolo unde este cazul de a readuce într-o stare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare. Managementul ariilor de protecţie specială se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare.

Se propun următoarele direcţii generale de acţiune, cu măsurile aferente, (instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestora fiind propuse în cadrul programului de măsuri):

- instituirea administraţiilor ariilor protejate - diminuarea efectelor negative generate de activităţile umane, prin următoarele măsuri:

o prevenirea şi controlul exploatării iraţionale a resurselor naturale o aplicarea celor mai bune tehnologii în exploatarea resurselor naturale o stabilirea şi marcarea traseelor optime de acces o dezvoltarea turismului pe criterii ecologice

23

- propuneri de noi arii protejate - respectarea statutului ariilor protejate existente şi a celor propuse:

o delimitarea şi marcarea perimetrelor ariilor protejate de interes naţional o evaluarea ofertelor primite şi încredinţarea spre administrare a ariilor protejate o implementarea planurilor de management existente şi elaborarea acestora

pentru noile arii declarate o educarea şi informarea publicului.

2.1.2.2. Patrimoniul construit

Obiectivul specific în acest domeniu constă în restaurarea, protejarea şi valorificarea fondului construit valoros existent ca factor al dezvoltării cultural - istorice şi identităţii teritoriale.

Protecţia mediului construit valoros trebuie să plece de la concepţia unei ierarhii a elementelor componente ale acestuia, care trebuie avută în vedere în operaţiunile urbanistice. Vârful acestei ierarhii este constituit din monumentele cu valoare naţională, aşa cum sunt prezentate în legislaţia românească, numărul acestor construcţii valoroase putând fi extins, prin introducerea pe lista monumentelor a unor noi construcţii valoroase.

● Cadru general privind conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural în România

La nivel naţional, contextul modificărilor socio-economice a impus o dezvoltare a legislaţiei privind intervenţiile asupra zonelor ce înglobează valori de patrimoniu - monumente, ansambluri, situri - cât şi asupra elementelor constitutive ale acestora, prin completarea cadrului legislativ, în acord cu legislaţia şi acordurile europene la care ţara noastră este semnatară şi prin elaborarea de metodologii – acte normative cu caracter specific domeniului patrimoniului cultural.

Conform Legii 422/2001pentru protejarea monumentelor istorice (republicata), definirea termenului « protejare » implica « ansamblul de masuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal si tehnic, menite sa asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenta, conservarea (inclusiv paza şi întreţinerea), consolidarea, restaurarea, punerea in valoarea a monumentelor istorice si integrarea lor socio-economica si culturala in viata colectivităţilor locale ».

Aceasta vine in completarea Legii 5/2000-PATN, Secţiunea III - Zone protejate, in care se precizează faptul ca « documentaţiile de urbanism si regulamentele aferente se vor întocmi in vederea constituirii zonelor protejate si vor cuprinde masuri necesare de protecţie si conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional in respectivele zone ».

Referirea la zonele protejate înglobează in momentul de fata, prin aplicarea unei concepţii moderne privind patrimoniul cultural, atât zonele construite cat si cele naturale.

Semnatară in 2002, prin Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului - Florenta, 20 Oct.2000, a documentului Consiliului Europei privind peisajul, România acorda importanta cuvenită acestuia in « elaborarea culturilor locale si faptului ca peisajul reprezintă o componenta fundamentala a patrimoniului cultural si natural al Europei, contribuind la dezvoltarea oamenilor si la consolidarea identităţii europene ».

24

Aceasta Convenţie completează cadrul textelor juridice existente la nivel internaţional, în domeniile protecţiei şi gestiunii patrimoniului natural si cultural si care sunt ratificate si la nivel naţional, utilizarea termenilor specifici făcându-se conform accepţiunilor conferite prin :

- Convenţia pentru salvarea patrimoniului arhitectural al Europei (Granada, 3 octombrie1985)

- Convenţia europeana pt. Protecţia patrimoniului arheologic (revizuita)-(La Valetta, 16 ianuarie 1992)- Legea 150/1997

- Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural si natural (Paris, 16 noiembrie 1972).

- Carta asupra principiilor conservării si restaurării patrimoniului construit (Cracovia, 2000)

Cadrul specific mai cuprinde si Ordinele MCC sau MTCT, la care se adăuga metodologii de intervenţie :

- Ordonanţa Guvernului 21/2006 privind regimul concesionarii monumentelor istorice, aprobata prin Legea nr.21/2006 - Ordinul MCC nr.2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a obligaţiei

privind folosinţa monumentului istoric si a conţinutului acesteia - Ordonanţa Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din O.G.nr.43/2000 privind

protecţia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional.

- Ordinul MTCT nr.562/2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice « Metodologie de elaborare si conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate ».

- « Metodologie de delimitare si de instituire a zonelor protejate de interes naţional pentru monumente si situri arheologice situate in extravilan »- MLPTL 2003.

- « Metodologie de identificare si de evaluare a peisajului »- in curs de finalizare, MDLPL, 2008.

● Strategii la nivel naţional şi local La nivel naţional Miniserul Culturii şi Cultelor a elaborat « Strategia de dezvoltare pentru

Patrimoniul Cultural Naţional » - (2008-2013).

Ca ţintă, Strategia de dezvoltare va contribui la «generarea de performante crescute in cadrul operaţional al managementului patrimoniului cultural precum si la creşterea calităţii sectorului patrimonial, prin investiţie durabila in conservare, training si management al siturilor. În acest context, se poate vorbi de o dimensiune mai vasta a patrimoniului cultural implicând, dincolo de prezervarea acestuia, politici speciale de promovare si receptare, de creaţie si afirmare culturala. Astfel, in noul context geopolitic, politicile si strategiile naţionale sunt în strânsă legătura cu politicile formulate la nivel european, ele nefiind izolate de politicile economice sau sociale.»

Implementarea acestei strategii se realizează cu ajutorul mai multor actori, alături de Autorităţile centrale un rol esenţial fiind atribuit autorităţilor publice locale/judeţene precum şi instituţiilor deconcentrate/subordonate MCC- Direcţiile Judeţene pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural Naţional.

În această Strategie patrimoniul cultural este analizat pe capitole : a. patrimoniul imobil (monumente arheologice si arhitecturale)

25

b. patrimoniul mobil (muzee, arhive, colecţii) c. patrimoniul imaterial (practici, reprezentări, tradiţii si expresii, abilităţi) d. peisajele culturale

Dintre acestea, patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasa componentă, desemnând categoria monumentelor istorice - categorie ce include monumente, ansambluri si situri istorice.

In contextul politicilor de dezvoltare durabila a teritoriilor, promovat atât de MCC cât şi de MDLPL, patrimoniul cultural devine un factor de creştere socială şi economică important.

Dintre direcţiile de acţiune specifice, precizate in Strategia Patrimoniului Cultural Naţional elaborată de MCC, menţionăm:

o Stabilirea unor priorităţi pentru lucrările de restaurare, punere in valoare si revitalizare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice - acordându-se prioritate celor care prezintă posibilităţi rapide de atragere a publicului si de amortizare a cheltuielilor.

o Realizarea unor planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural si natural - planuri in care bunurile de patrimoniu imobil vor căpăta utilizări care să le pună in valoare caracteristicile culturale specifice, devenind un catalizator in procesele sociale de agregare a grupurilor si comunităţilor.

o Dezvoltarea durabila a zonelor protejate, pe baza conservării integrate a patrimoniului cultural imobil – evaluarea impactului, de către autorităţile locale, pe care îl poate avea patrimoniul imobil revitalizat.

o Descentralizarea actului de decizie in domeniul punerii in valoare a patrimoniului imobil. o Responsabilizarea unor paliere sociale diverse - naţional, regional şi în special local - pentru

conştientizarea rolului jucat de patrimoniul cultural imobil în păstrarea identităţii culturale naţionale si locale.

o Menţinerea monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial - UNESCO, intr-un stadiu optim de conservare, corelat cu permanentizarea acţiunilor de conştientizare a populaţiei cu privire la importanta acestora.

o Cooperarea cu parteneri internaţionali/UE, in programe si proiecte comune pentru protejarea patrimoniului cultural imobil si a peisajelor.

o Utilizarea experienţei acumulate cu prilejul unor programe naţionale şi internaţionale (ex. Sibiu - capitala culturala a Europei) pentru realizarea unor programe de revitalizare si punere in valoare a patrimoniului cultural.

o Initierea de catre Autoritatile locale a unor proiecte legate de patrimoniul cultural imobil - utilizarea Fondurilor structurale, in cadrul axelor prioritare legate de patrimoniu – turism.

o Creşterea independenţei faţă de subvenţiile bugetare

La nivelul judeţului Vâlcea există în fază de proiect Strategia culturală a judeţului Vâlcea (2008-2013), care la capitolul „Strategii de dezvoltare a sectorului culturii pe domenii de activitate” prezintă domeniul patrimoniului naţional cu subdomeniile: patrimoniul cultural material-cel imobil (monumente istorice), cel mobil şi patrimoniul cultural imaterial.

Obiectivele strategice propuse prin această strategie pentru patrimoniul imobil sunt următoarele:

26

- cunoaşterea şi promovarea patrimoniului imobil, cercetarea valorii şi importanţei monumentelor istorice, evaluarea stării lor de conservarea şi de securitate; continuarea cercetării patrimoniului arheologic;

- salvarea monumentelor istorice şi a bunurilor culturale imobile, aflate în pericol sau în stare avansată de degradare, prin lucrări de restaurare şi de conservare şi prin măsuri eficiente de păstrare, securitate şi supraveghere;

- protejarea patrimoniului cultural imobil în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin concertarea eforturilor tuturor forţelor interesate şi implicate în această activitate: deţinători/administratori de obiective/bunuri de patrimoniu, autorităţi publice, instituţii de specialitate, organizaţii ale societăţii civile;

- dezvoltarea patrimoniului cultural imobil prin îmbogăţirea fondului existent cu noi obiective (vestigii arheologice, clădiri industriale, bunuri imobile reprezentative din secolul trecut);

- punerea în valoare a bunurilor culturale imobile în cadrul activităţilor educaţionale şi turistice pe plan local, naţional şi internaţional, ţinând cont de rolul major pe care îl pot juca monumentele istorice ca factor de coeziune socială, în scopul dezvoltării durabile.

Pentru Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional (DJCCPCN) Vâlcea, serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridică, al Ministerului Culturii si Cultelor, care are rolul principal în domeniul patrimoniului cultural imobil, există, conform strategiei ministerului respectiv, următoarele direcţii principale de acţiune:

- acumularea, ordonarea şi sistematizarea informaţiilor şi datelor referitoare la monumentele istorice, în vederea creării bazei documentare a acestora şi a fundamentării programelor de cercetare, salvare, protejare, dezvoltare şi valorificare a lor;

- consolidarea, restaurarea şi conservarea monumentelor istorice şi a celorlalte obiective de patrimoniu aflate în pericol; finalizarea şantierelor actuale la monumentele istorice şi deschiderea altora noi;

- identificarea unor potenţiale monumente istorice (vestigii arheologice, clădiri industriale, clădiri civile şi locuinţe reprezentative arhitectonic din secolul trecut);

- integrarea mai eficientă a mănăstirilor şi a monumentelor istorice laice în circuitul ştiinţific, cultural, educaţional şi turistic naţional şi internaţional.

Consiliului Judeţean Vâlcea îi revin următoarele direcţii de acţiune: - colaborarea cu DJCCPCN Vâlcea; - coordonarea activităţii consiliilor locale în domeniul protecţiei patrimoniului cultural

naţional imobil clasat; - elaborarea unei strategii judeţene şi a unui Program Judeţean de Conservare-Restaurare

a patrimoniului cultural imobil de categoria B, pentru perioada 2008-2013; - redactarea de proiecte de restaurare-conservare pentru monumente istorice de categoria

B, în vederea obţinerii de finanţări din fonduri centrale şi europene ; - cooperarea regională cu judeţele Gorj, Dolj, Olt şi Mehedinţi din Regiunea 4 Sud-Vest

Oltenia.

Pentru consiliile locale se impun: - colaborarea cu Consiliul Judeţean Vâlcea şi cu DJCCPCN Vâlcea pentru elaborarea

Strategiei judeţene pentru protecţia patrimoniului cultural imobil, a Programului Judeţean

27

de Conservare-Restaurare a acestui patrimoniu şi pentru redactarea proiectelor de conservare-restaurare cu finanţare centrală şi europeană;

- alocarea în bugetele proprii a fondurilor pentru protecţia patrimoniului cultural imobil;

● Determinarea directiilor si recomandarilor specifice pentru protejarea si conservarea monumentelor istorice din judetul Valcea.

In urma etapelor de analiza si de diagnostic, efectuate în fazele anterioare, referitoare la situatia monumentelor istorice de pe teritoriul Judetului Valcea, au fost identificatevalorile si potentialul reprezentat de acestea dar si problemele existente, probleme care vor determina masurile specifice necesare .

Sinteza acestor elemente este urmatoarea:

Valori de patrimoniu construit (imobil) - 798 de monumente istorice (LMI- monumente, ansambluri si situri)-18% fiind de categoria A si 1 monument inscris in LPM. UNESCO. Dintre acestea, 9 monumente de cat. A si 24 monumente de cat. B, pot fi considerate in stare de pericol. De asemenea trebuie adaugate peisajele culturale asociative, peisaje ce includ ansamblurile manastiresti/bisericile dar si situri rurale valoroase.

Probleme/riscuri ce afecteaza valorile de patrimoniu natural si construit (imobil) - din punct de vedere teritorial, disparitatile in repartitia teritoriala (concentrarea cea mai

mare a valorilor de patrimoniu se afla in zona Subcarpatica si de NE a judetului) - infrastuctura (drumuri judetene-comunale) in stare neadecvata circulatiei auto, conducand

la o accesibilitate redusa. - degradarea fizica a patrimoniului cultural imobil (in special a celui ecleziastic sau a celui

de arhitectura traditionala din zonele rurale), datorita lipsei fondurilor dar si lipsei unei educatii «pro-patrimonio» pe diverse paliere sociale si educationale.

- lipsa unui numar suficient de specialisti, la nivel local, pentru elaborarea proiectelor de urbanism si restaurare/consolidare/revitalizare a patrimoniului construit cat si pentru gestionarea lor.

- lipsa documentatiilor de urbanism obligatorii pentru Zone Construite Protejate (PUZCP), corelate unde este cazul cu planurile de management pentru Ariile naturale protejate (in centrele istorice ale localitatilor dar si in zone cu o densitate de valori de patrimoniu importanta).

- inexistenta unei metodologii aprobate de identificare si evaluare a peisajului, pentru implementarea Conventiei Peisajului de la Florenta (peisajul devenind elementul integrator pentru valorile patrimoniului construit) - in curs de elaborare de catre MDLPL(2008).

- disparitia unor elemente de patrimoniu sau a cadrului acestora (natural, construit sau natural si construit), conducand la o pierdere a identitatii culturale a zonei si implicit la sansa unei dezvoltari durabile socio-economice a comunitatilor locale.

Recomandarile specifice propuse, etapizat, se prezintă astfel:

Termen scurt : - elaborarea studiilor de specialitate (istorice), relevee si expertiza structurala pentru

categoria« B », de monumente istorice, in vederea includerii pe lista de prioritati de interventie la nivel local (Consiliul Judetean).

- executia interventiilor de urgenta, pentru punerea in siguranta a monumentelor aflate in pericol (prin programul coordonat de Directia tehnica a MDLPL-fiind necesara elaborarea expertizei

28

tehnice si a proiectului de consolidare a cladirilor –monument istoric, de catre specialisti atestati MCC-MLPTL, ca prima faza a realizarii lucrarilor de punere in siguranta si consolidare).

Restaurarea monumentelor se propune a se realiza în conformitate cu „Programul de restaurare pentru patrimoniul cultural construit” al Direcţiei Judeţene pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Naţional Vâlcea (conf. Anexa I) în care se regăsesc propunerile din „Programul naţional de restaurare” al MCC precum şi propunerile de pe plan local.

- elaborarea PUZCP pentru centrele localitatilor cu valori de patrimoniu sau pentru localitati ce pot participa la itinerarii culturale/turism cultural (statiuni balneare, comune) dar si pentru fundamenterea dezvoltarii fara agresiuni asupra fondului natural si construit valoros si o utilizare adecvata a acestuia (Autoritati locale cu sprijinul autoritatilor centrale)

Pana la elaborarea acestor documentatii, autoritatile locale vor urmari respectarea zonelor de protectie desemnate pentru fiecare monument, conform legii, in vederea pastrarii nealterate a cadrului acestuia.

- realizarea unui PUZCP pentru Zona Ansamblului Manastirii Hurezi, cuprinzand un regulament de protectie si gestiune, in conformitate cu cerintele UNESCO pentru obiectivele aflate pe LPM.

- accesarea Fondurilor Structurale in vederea realizarii proiectelor de restaurare/revitalizare a patrimoniului construit (imobil) pe baza Programul Operational Regional, instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. POR acopera sase arii principale, denumite “Axe prioritare”. Cu referire la subiect sunt umătoarele : Axa prioritara 2- Imbunatatirea structurii de transport regionale si locale ; Axa prioritara 5- Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, cu domeniul de interventie- Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, crearea si modernizarea infrastructurilor conexe, iar în cadrul Programului Operational Sectorial Mediu Axa prioritara 4 : Implementarea sistemelor adecvate de management pentru reteaua de arii speciale de protectie a naturii.

Termen mediu - finalizarea cu sprijinul MCC a operatiunilor de restaurare a Ansamblului Manastirii

Hurezi- patrimoniu mondial UNESCO) si includerea acestuia in programe /retele de obiective ale UNESCO, in vederea promovarii la nivel european si international ; realizarea de catre institutiile specializate (INMI-MCC) a planului de management pentru Situl UNESCO.

- pregatirea specialistilor in domeniul restaurarii, revitalizarii patrimoniului construit cat si a gestiunii patrimoniului construit si Zonelor Construite Protejate.

- pregatirea personalului in meserii traditionale de patrimoniu (piatra, zidarii, lemn) in vederea reducerii costurilor de interventie si a corespondentei acestor interventii cu normele si normativele in vigoare pentru monumente (cursuri post universitare si cursuri in scoli de arte si meserii)

- cooperarea cu parteneri europeni/internationali in domeniul proiectelor de restaurare, revitalizare si de marketing cultural, pentru a beneficia de experienta in domeniul punerii in valoare a patrimoniului.

- identificarea, evaluarea si delimitarea peisajelor – in conformitate cu metodologia elaborata in cadrul MDLPL.

Termen lung - realizarea unor programe de punere in valoare a patrimoniului construit la nivel judetean

si regional, programe cu caracter tematic, in functie de densitatea patrimoniului cercetat-restaurat-

29

pus in valoare (patrimoniu arheologic; patrimoniu ecleziastic; patrimoniu constructiilor civile-rural si urban; patrimoniu balnear)

- cooperarea cu toate autoritatile centrale in al caror obiect de activitate se regăsesc componente teritoriale ce pot afecta pastrarea si punerea in valoare a patrimoniului construit (imobil), in vederea promovarii unor politici coordonate de dezvoltare: dezvoltare durabila si promovarea turismului - componenta restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural (Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile) sau cresterea atractivitatii zonelor rurale-componenta de pastrare si conservare a patrimoniului rural si a identitatii culturale (Ministerul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale).

● Propuneri de valorificare a patrimoniului cultural, trasee culturale Valorificarea patrimoniului cultural va lua in considerare impartirea realizata de catre

DJCCPCN - Valcea, pentru monumentele istorice (categoria « A » si « B »), din judetul Valcea :

- Monumente si situri arheologice

- Monumente apartinand cultelor religioase

- Monumente civile

Monumente si situri arheologice Din cele 96 de monumente si situri arheologice inscrise in LMI, cele mai reprezentative

sunt rezervatiile de la Ocnele Mari-Ocnita(Buridava Dacica) si Stolniceni(Buridava Romana) si castrele romane aflate de o parte si alta a Oltului-Limes Alutanus, legate prin importantul drum roman « Via Traiana » : Caineni («Pons Vetus »), Racovita (« Praetorium I, II »), Castrul de la Titesti, Pausa - Calimanesti(«Arutela ») Castrul de la Berislavesti- Radacinesti,Castrul Sambotin-Daesti («Castra Traiani ») Ionesti(« Pons Aluti »).

Punerea in valoare se poate face in functie de traseul acestui important drum roman, pornind de la resursa naturala care a generat dezvoltarea unui centru economico-militar si religios- zacamantul de sare de la Ocnele Mari si dezvoltarea comertului din cele mai vechi timpuri.

Poate fi reconfigurat un « drum al sarii », legand localitati la Sud si la Nord de Muntii Carpati.

Monumente apartinand cultelor religioase O legatura evidenta poate fi facuta intre coordonatele naturale si geografice ale judetului

Valcea si cristalizarea vietii monahale, doua componente favorizand construirea lacasurilor de cult : peisajul natural si siguranta locurilor de amplasare.

Reperele principale sunt Marile ansambluri monastice, ctitorii voievodale si boieresti care s-au dezvoltat incepand cu sec XIV si au continuat pana in sec XVIII.

Valea Oltului - Manastirea Cozia(1386-1388), Schitul Ostrov(1521-1522),Manastirea Cornetu(1666)Manastirea Turnu(1676), Schitul Fedelesoiu(1673-1702),Manastirea Berislavesti (1754-1762); ansamblul Episcopiei Ramnicului(sec. XVI).

Zona poate fi tratata ca un “Athos romanesc”.

Valea Bistritei - Manastirea Bistrita (1491-1492), Manastirea Arnota (1633-1637) si numarul impresionant de schituri din vaile din jurul localitatii:

30

- Costesti: bisericile rupestre din Pestera Liliecilor, Schitul Ovidenia (sf.sec. XV), Schitul”Sf. Ingeri”(1653),Schitul Papusa(sf.sec.XV), Schitul Peri(1689-1693), Schitul Gramesti(1664), Schitul “44 de izvoare »(1701-1702)

- Francesti : Manastirea Dintr-un lemn (sf. Sec. XVI-1635), Manastirea Surpatele (1706-1707).

Valea Luncavăţului - Manastirea Hurezi (sf. Sec. XVII)

Sudul Judetului - Manastirile Mamu(1699), Schitul Dobrusa (sf.Sec. XV), Manastirea Stanesti-Lunca Lugesti(1536).

Bisericile de lemn - Gramesti (com. Costesti-1684), Marita (com.Vaideeni- 1556-1557) cat si bisericiale comunitatilor satesti din Sudul Judetului.

Toate zonele pot fi integrate in circuite turistice, cu profile distincte : itinerarii religioase, trasee educationale si trasee prezentand tipologii diferite ale lacasurilor de cult (materiale sau epoci istorice reprezentative).

Itinerariile religioase pot fi realizate si prin cooperari internationale - itinerarii balcanice sau itinerarii nationale/regionale - cooperari pentru realizarea unor trasee cu JudeteleOlt, Dolj, Gorj si Mehedinti.

Patrimoniul imobil care genereaza aceste itinerarii beneficiaza si de valoarea patrimoniului mobil (obiecte de cult, carti, picturi, etc. aflate in edificiile de cult, biblioteci, muzee) dar si de patrimoniul imaterial (traditii, obiceiuri) si de valoarea peisajelor (naturale si construite) ale zonelor inconjuratoare.

Monumente civile Judetul Vâlcea beneficiaza de o varietate de clădiri, atat in zone rurale cat si in zone

urbane, patrimoniu construit de sec. XVIII- sec.XIX.

Arhitectura traditionala din lemn Constituită din locuinte, anexe gospodaresti si instalatii tehnice (mori, joagare, etc) aceasta

este conservata si pusa in valoare in Muzeul satului Valcean – Bujoreni, organizat in jurul culei Bujoreni (sec. XIX). Inventarierea unor gospodarii traditionale in satele din zona subcarpatica si montana, in special, va trebui sa beneficieze de un program de restaurare « in situ », pentru pastrarea valorilor de patrimoniu imobil pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale (Stoenesti, Vaideeni, Barbatesti, Slatioara, Malaia, Alunu – zona subcarpatica a judetului).

Arhitectura de zid - locuinte fortificate - cule, conace si case boieresti

Cladiri specifice arhitecturii zonei balcanice (sec. XVII-XIX) , culele dateaza de la sfarsitul sec. XVII, fiind grupate in cateva localitati: Maldaresti (sat atestat din sec. XVI)- Cula Greceanu (sec. XVIII) si Cula Duca (sec.XIX) ; Zatreni-Cula Zatreanu(sec.XVIII) si Bujoreni- Cula Bujoreanu(sec.XVIII). Arhitectura din mediul rural influentata de « programul »culelor se întălneste în satul Maciuca.

Itinerarii de arhitectura traditionala pot fi realizate complementar cu un calendar al traditiilor - sarbatori laice si religioase, componenta de patrimoniu mobil si de patrimoniu imaterial fiind absolut necesara pentru inţelegerea spiritualităţii satului romanesc.

In cadrul cooperarii in proiecte internationale, programele de « Arhitectura traditionala de lemn » si programul «Locuintei fortificate » pot constitui baza dezvoltarii unui program de turism

31

european - arhitectura lemnului in Europa sau a unui program balcanic (Macedonia, Bulgaria, Grecia) - locuinte fortificate.

Arhitectura moderna si contemporana - cladiri administrative, gari, zone centrale, cladiri industriale, statiuni balneare

Cea mai semnificativa reprezentare a arhitecturii moderne o reprezinta arhitectura statiunilor balneare de pe Valea Oltului - Calimanesti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari (sfarsit sec.XIX-inc.sec.XX) patrimoniu aflat insa intr-o stare precara de conservare (pentru a putea fi integrat unor circuite turistice, acest patrimoniu va trebui restaurat si de asemenea inclus in programme europene de punere in valoare a patrimoniului balnear- cooperare MCC-Franta).

In contextul apartenentei la UE, modalitatea de dezvoltare durabila a teritoriului prin turism, necesita o abordare adaptata specificului localitatii sau zonei cu valori de patrimoniu.

Va trebui prezervata specificitatea fiecarui teritoriu, a traditiilor si obiceiurilor, a cadrului natural si cadrului construit traditional, in conditiile adaptarii la cerintele unei vieti moderne. Tipurile de turism adaptate teritoriului studiat pot fi : turism cultural, turism religios, ecoturism, agroturism.

Unul din organismele care au studiat si dezvoltat in decursul a doua decenii programe de salvare si punere in valoare a patrimoniului Europei (atat imobil cat si mobil sau imaterial), prin itinerarii complexe, adresate locuitorilor de toate varstele ai Europei, este Institutul European al Itinerariilor Culturale, institut al Consiliului Europei, aflat in Luxemburg.

Modalitatea de abordare a unui itinerariu cultural este adecvata scopului propus de Consiliul Europei, prin crearea acestor itinerarii. Programul itinerariilor culturale ale Consiliului Europei este un instrument de citire a valorilor europene, ce se degaja din complexitatea culturilor si societatilor care au constituit Europa. El se bazeaza pe teme reprezentative pentru valorile europene, care in plus, sunt comune mai multor tari, ele dezvoltandu-se printr-un ansamblu de proiecte de cooperare multilaterala.

Criteriile de eligibilitate pentru temele propuse sunt in linii mari urmatoarele (totalitatea criteriilor se regasesc in Regulamentul itinerariilor culturale) :

- tema trebuie sa fie reprezentativa pentru valorile europene si sa fie comuna mai multor tari din Europa.

- tema trebuie sa faca obiectul unei cercetari realizate de catre un grup pluridisciplinar de experti, venind din diverse regiuni ale Europei, pentru a ilustra tema prin actiuni si proiecte fondate pe o argumentare comuna.

- tema trebuie sa fie semnificativa pentru memoria, istoria si patrimoniul european, referindu-se la cel putin unul din marile domenii de reflectie generala propuse (POPOARE, MIGRATII, CURENTE DE CIVILIZATII), contribuind la diversitatea Europei de azi.

- tema trebuie sa corespunda necesitatii schimburilor culturale si educative pentru tineri. - tema trebuie sa permita aparitia unor initiative si a unor proiecte exemplare si inovative,

in domeniul turismului cultural si al dezvoltarii durabile.

Pentru Judetul Valcea, temele ce pot fi dezvoltate, pentru aplicarea la un astfel de program, au la baza un patrimoniu imobil si imaterial de mare calitate :

- Civilizatia romana - Patrimoniul religios- spiritualitatea ortodoxa

32

- Arhitectura traditionala (lemn sau locuinte fortificate) - Programele balneare

În concluzie, patrimoniul cultural trebuie să fie privit ca un factor de dezvoltare integrată. Noţiunea de “valorificare” inseamnă a pune în valoare dimensiunile etică, culturală, ecologică, economică, socială şi politică ale unui patrimoniu. Valorificarea patrimoniului cultural este un factor de coerenţă, in măsura în care diferitele aspecte ale valorificării asociază în aceeaşi strategie de dezvoltare diversele inter-relaţii ale patrimoniului cultural cu teritoriul. Trebuie să se considere patrimoniile şi teritoriile ca locuri de intâlnire intre culturi, atât în spaţiu ca şi în timp. Valorificarea este un act complex care trebuie să constituie un obiect permanent de cercetare, de dezvoltare, de informare şi de formare.

Aplicarea principiului dezvoltării durabile trebuie să încurajeze o acţiune mai dinamică asupra teritoriului cât şi asupra patrimoniului cultural prin:

- programe de investiţii majore care trebuie să includă numeroase oportunităţi pentru valorificarea patrimoniului cultural;

- programe de restructurare urbană (ex. centrele istorice ale oraşelor) şi programe locale de dezvoltare rurală; folosirea patrimoniului cultural pentru a produce atât beneficii culturale cât şi progres economic şi social (ex. turismul);

- valorificarea patrimoniului astfel încât să răspundă mai ales nevoilor curente ale societăţii, şi nu pentru punerea lui numai la dispoziţia câtorva specialişti.

Activitatea de amenajare a teritoriului reprezintă principalul cadru, instrument şi mecanism de aplicare şi respectare în teritoriu a prevederilor de protecţie specifică a patrimoniului cultural naţional.

Pentru studierea, protecţia, conservarea, şi valorificarea superioară a zonelor cu patrimoniu cultural construit se au in vedere urmatoarele direcţii de acţiune:

- elaborarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism specifice (P.U.Z.–zonă protejată) şi a regulamentelor aferente, în vederea instituirii zonelor construite protejate;

- includerea în documentaţiile de urbanism a unor prevederi care să asigure protecţia şi integritatea monumentelor (precizarea tipului de activităţi din zonele protejate, precizarea servituţilor impuse imobilelor din zona de protecţie, interdicţii permanente);

- derularea de studii şi proiecte pentru revitalizarea unor ansambluri valoroase şi valorificarea durabilă a monumentelor existente;

- realizarea unor reţele culturale care să includă monumentele clasate; - integrarea peisajului cultural în politicile de amenajare a teritoriului, în principal prin

elaborarea unor studii de specialitate care să identifice şi să evalueze diferitele categorii de peisaje.

33

2.1.3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

2.1.3.1. Evoluţia reţelei de localităţi Documentele şi programele europene de referinţă în dezvoltarea spaţială menţionează că

pentru realizarea echilibrului între societate, economie şi mediu – obiectiv principal al amenajării teritoriului – structura teritoriului trebuie sa aibă ca opţiune importantă dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, pentru a susţine coeziunea teritorială.

Pe continentul european conceptul de policentricitate se aplică la toate nivelurile, prin politici specifice. Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea unor reţele teritoriale constituite pe principiul policentricităţii vizează sintetic:

- dezvoltarea spaţială multipolară şi echilibrată - consolidarea unor oraşe şi zone urbanizate dinamice şi competitive - diversificarea funcţională a oraşelor, ca suport al echilibrului în teritoriu - consolidarea oraşelor mici şi mijlocii ca poli de dezvoltare - politici speciale de susţinere a mediului rural - parteneriatul urban – rural - susţinerea dezvoltării bazate pe resurse endogene - valorificarea potenţialelor funcţionale specifice ale unor centre urbane (în special turistic,

educaţional, cultural) - dezvoltarea reţelelor de transport ca suport al îmbunătăţirii legăturilor dintre centrele

urbane şi al cooperării în reţea.

În acord cu aceste opţiuni, precum şi pe baza principalelor probleme şi oportunităţi de dezvoltare identificate în faza de diagnostic, au fost formulate propunerile şi programul de măsuri pentru atingerea obiectivului de dezvoltare policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi din judeţul Vâlcea, precum şi de promovare a unor noi relaţii urban – rural.

Propunerile privind evoluţia reţelei de localităţi vizează realizarea unei relaţii armonioase între localitate şi teritoriu pe baza principiilor privind dezvoltarea durabilă, echilibrarea internă, deschiderea spre exterior, valorificarea potenţialului existent, complementaritatea funcţională şi sporirea autonomiei locale.

Reţeaua de localităţi a judeţului, caracterizată prin dispoziţia spaţială a centrelor urbane pe două axe – Valea Oltului şi axa Râmnicu Vâlcea – Horezu, are o structură dezechilibrată dimensional, formată majoritar din oraşe mici şi foarte mici, având ca principal centru polarizator municipiul Râmnicu Vâlcea.

Propunerile de dezvoltare a reţelei de localităţi au în vedere prognoza demografică pentru orizontul anului 2015, prin care se constată tendinţa de scădere a populaţiei din judeţ, chiar şi în varianta optimistă. Teritorial, scăderile mai accentuate se observă de regulă în mediul rural, dar şi în municipiul Drăgăşani. De aceea se semnalează schimbări în structura categoriilor de mărime ale comunelor în sensul scăderii numărului celor peste 4.000 şi între 2.000 – 3.000 locuitori, iar municipiul Drăgăşani scade sub 20.000 locuitori.

Direcţia principală de intervenţie necesară atingerii obiectivelor propuse se referă la promovarea unei structuri elastice şi dinamice de organizare prin formarea, consolidarea şi distribuţia echilibrată a unor poli de dezvoltare.

Structurarea indicativă a reţelei polilor urbani, propusă în continuare, se bazează pe principiile şi criteriile utilizate la nivel european, cu adaptările impuse de condiţiile specifice şi

34

nivelul actual de dezvoltare a localităţilor urbane din România. Ierarhizarea conform studiilor europene (ESPON) ia în considerare atât volumul populaţiei cât şi 6 criterii referitoare la satisfacerea unor funcţiuni obligatorii: industrială, turistică, de educaţie, de transport, administrativă şi decizională. Pentru localităţile urbane din judeţul Vâlcea, ca de altfel pentru majoritatea oraşelor din România, atingerea acestor parametri constituie un deziderat posibil a fi realizat într-un orizont de timp mai îndepărtat.

Având în vedere cele menţionate anterior şi în relaţie cu ierarhizarea pe ranguri stabilită prin Legea nr. 351/2001, polii urbani de dezvoltare din judeţul Vâlcea se consideră a fi următorii:

● Pol regional: - municipiul Râmnicu Vâlcea - rangul II - reşedinţă de judeţ, centru economic,

administrativ şi cultural important, cu influenţă la nivel regional, situat pe o axă majoră de transport, centru al unei zone turistice recunoscute; deţine dotări publice diversificate şi complexe şi are o arie de influenţă extinsă; se propune consolidarea poziţiei actuale prin: îmbunătăţirea bazei economice, a mediului şi a infrastructurii de servicii pentru o mai bună exploatare a potenţialului teritorial în vederea atragerii investiţiilor şi în consecinţă a întăririi competitivităţii; dezvoltarea funcţiilor administrativă şi culturală şi ridicarea în continuare a nivelului de dotare - echipare;

● Pol subregional: - municipiul Drăgăşani – rangul II – centru cu rol de echilibru la nivel judeţean, al doilea

oraş industrial al judeţului, cu poziţionare favorabilă, cuprins în categoria oraşelor mijlocii (deşi prognoza demografică îl indică la limita inferioară a acestei categorii, cu tendinţă de scădere accentuată), al cărui rol polarizator se propune a fi consolidat prin dezvoltare economică, atragerea unor companii de vârf şi descentralizarea/ delocalizarea unor funcţiuni, în principal administrative şi de servicii, precum şi prin ridicarea nivelului de dotare şi echipare;

● Poli locali: - oraşele Brezoi, Horezu, Băbeni, Berbeşti, Bălceşti, Ocnele Mari – rangul III – oraşe de

importanţă judeţeană sau zonală cu rol de servire în spaţiul rural; consolidarea rolului acestor oraşe mici ca furnizori de servicii pentru zonele rurale şi ca centre de revitalizare economică a acestora se propune a se realiza diferenţiat, în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăruia: diversificarea în continuare a funcţiunilor economice în oraşele Brezoi şi Horezu; dezvoltarea activităţilor industriale şi de servicii şi ridicarea nivelului de dotare şi echipare corespunzător statutului urban al oraşelor nou declarate Bălceşti, Băbeni, Berbeşti; dezvoltarea activităţilor turistice prin valorificarea potenţialului balnear şi creşterea nivelului de dotare şi echipare al oraşului Ocnele Mari;

● Poli locali - staţiuni turistice: - oraşele Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti – rangul III – staţiuni turistice balneare

de interes naţional, cu arie de influenţă în cadrul zonei imediate în privinţa dotărilor teritoriale, dar cu influenţă extinsă la nivel naţional ca funcţiune turistică; se propune dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice, precum şi extinderea dotărilor publice şi ridicarea nivelului de echipare edilitară.

În mediul rural, în funcţie de situaţia din teritoriu, se propun ca poli rurali de dezvoltare:

● Lădeşti: sat reşedinţă de comună - rangul IV – propus ca centru de polarizare intercomunală, având în vedere: situarea într-o zonă profund rurală, accesibilitatea, nivelul actual de dotare comparativ cu alte localităţi rurale din zonă (deţine un liceu şi un

35

centru de sănătate) şi faptul că nu se pot face diferenţieri legate de funcţiuni economice, fiind vorba de zone sărace, în care agricultura este unica ocupaţie; se propune formarea şi consolidarea rolului polarizator prin dezvoltarea bazei de dotări în funcţie de mărimea ariei de influenţă şi a gradului de centralitate, precum şi prin dezvoltarea unor funcţiuni agro-industriale, servicii şi mică industrie care să valorifice resursele locale;

● Voineasa: sat reşedinţă de comună – rangul IV – staţiune turistică montană de interes naţional, care poate prelua funcţia de centru intercomunal pentru zona montană nord – vestică a judeţului; se propune diversificarea activităţilor turistice prin dezvoltarea infrastructurii specifice turismului montan, precum şi a dotărilor publice cu rol teritorial;

Celelalte sate reşedinţă de comună – rangul IV – au rol polarizator exclusiv asupra teritoriului administrativ al comunei respective, pentru acestea fiind necesară dezvoltarea echipării edilitare şi completarea dotărilor, după caz, corespunzător reglementărilor prevăzute în Legea nr. 351/2001. Se propune diversificarea funcţională prin dezvoltarea unor funcţiuni diferite de cele agricole: mică industrie de prelucrare a produselor agricole, servicii sau agroturism în special în zona montană şi subcarpatică cu potenţial turistic ridicat.

Asigurarea unui nivel ridicat şi a unui sistem echilibrat de servire a populaţiei din punct de vedere economic şi social reprezintă o altă direcţie de intervenţie necesară având în vedere problemele majore de echipare şi dotare semnalate în majoritatea localităţilor.

Considerată a fi unul dintre aspectele importante care definesc nivelul de dezvoltare, dotare şi echipare corespunzător fiecărui tip de localitate urbană, situaţia satisfacerii indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire conform Legii nr. 351/2001 a fost prezentată în faza anterioară.

Pe baza identificării detaliate pentru fiecare localitate urbană a numărului şi tipului de indicatori minimali de definire care nu sunt îndepliniţi, faza actuală a documentaţiei prezintă intervenţiile necesare pentru fiecare din cele 2 municipii şi 9 oraşe, în vederea asigurării unui nivel de dotare şi echipare corespunzător cu statutul administrativ pe care acestea îl deţin.

Pentru a facilita o percepţie rapidă asupra direcţiilor de intervenţie necesare în cadrul fiecărei localităţi, a fost evidenţiat atât numărul total de indicatori care se propune a fi îndeplinit, cât şi domeniile în care aceştia se încadrează, după cum urmează:

- demografie: număr de locuitori, populaţie ocupată în activităţi neagricole; - locuire: dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă, dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă;

- dotări socio-culturale: număr paturi în spitale la 1.000 de locuitori, număr medici ce revin la 1.000 de locuitori, unităţi de învăţământ liceal/postliceal, dotări culturale şi sportive;

- infrastructură turistică: număr locuri în hotel; - echipare tehnico-edilitară: străzi modernizate, străzi cu reţele de distribuţie a apei, străzi

cu conducte de canalizare, epurarea apelor uzate, depozit controlat de deşeuri; - mediu: spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri).

Situaţia intervenţiilor necesare pentru îndeplinirea indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire pentru fiecare localitate urbană este prezentată în tabelul alăturat.

36

Număr indicatori propuşi a fi atinşi prin intervenţii specifice din care în:

Nr. crt.

Denumire

municipiu / oraş

Total Demografie

Locuire

Dotări socio-

culturale

Turism

Echipare tehnico-edilitară

Mediu

1 m. Râmnicu Vâlcea

1 - - - - - 1

2 m. Drăgăşani 7 1 2 - 1 2 1 3 o. Băbeni 9 - 2 2 1 3 1 4 o. Băile Govora 2 1 - 1 - - - 5 o. Băile Olăneşti 8 1 2 2 - 3 - 6 o. Bălceşti 7 1 2 1 1 2 - 7 o. Berbeşti 9 - 2 2 1 3 1 8 o. Brezoi 5 - 1 - 1 2 1 9 o. Călimăneşti 3 - 2 - - 1 -

10 o. Horezu 4 - 2 - 1 1 - 11 o. Ocnele Mari 10 1 2 3 1 3 -

În vederea îndeplinirii nivelului corespunzător pentru indicatorii menţionaţi, în concordanţă cu fiecare domeniu se propun următoarele:

- mărirea numărului de locuitori prin creşterea atractivităţii (municipiul Drăgăşani); - îmbunătăţirea calităţii locuirii prin ridicarea gradului de echipare cu instalaţii de

alimentare cu apă şi canalizare pentru toate localităţile urbane, cu excepţia municipiului Râmnicu Vâlcea şi a oraşului Băile Govora.

- dezvoltarea cantitativă, calitativă şi structural funcţională a dotărilor din domeniul sănătăţii, învăţământului şi cultural-sportiv prin modernizarea, completarea şi extinderea infrastructurii specifice şi, după caz, asigurarea cu personal corespunzător;

- dezvoltarea infrastructurii turistice prin creşterea numărului de locuri în hotel şi asigurarea standardelor de calitate necesare în toate oraşele, (staţiunilor turistice îndeplinesc deja acest criteriu);

- ridicarea nivelului de echipare tehnico-edilitară prin: modernizarea reţelei stradale, extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi, în relaţie cu acestea extinderea corespunzătoare a reţelelor de canalizare, îmbunătăţirea managementului deşeurilor prin reabilitarea sau reorganizarea actualelor depozite de deşeuri;

- creşterea suprafeţei spaţiilor verzi amenajate în beneficiu public şi controlul asupra degradării şi distrugerii celor existente.

Poate fi evidenţiată situaţia mai favorabilă a reşedinţei de judeţ, ca şi a unora dintre oraşele cu mai vechi statut urban, pentru care numărul de indicatori care se propune a fi îndepliniţi este mai redus (1 - 4). La polul opus se situează oraşele recent declarate, aflate în situaţie extrem de dificilă: Berbeşti şi Băbeni (cu 9 indicatori propuşi a fi atinşi), dar şi Ocnele Mari.

În cazul acestor oraşe autorităţile administraţiei publice locale trebuie să-şi orienteze politicile în direcţia atragerii de fonduri pentru îmbunătăţirea nivelului de dotare şi mai ales de echipare pentru ca localitatea să corespundă unui statut urban. Utilizarea mecanismelor de finanţare disponibile interne sau externe, parteneriatul pentru rezolvarea unor probleme comune şi cooperarea pe diverse niveluri ierarhice ale reţelei de localităţi sunt modalităţi prin care se pot atinge obiectivele legate de satisfacerea indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane.

Referitor la domeniile în care sunt necesare intervenţiile se remarcă predominanţa nivelului scăzut al echipării tehnico-edilitare şi, de regulă, în relaţie cu acesta şi nivelul scăzut de dotare a

37

locuinţelor, care constituie problema principală pentru toate oraşele, cu excepţia municipiului Râmnicu Vâlcea şi a oraşului Băile Govora. Se consideră că respectarea valorii unora dintre indicatorii minimali de definire ar putea fi adaptată. Este cazul numărului minim de locuitori pentru oraşele – staţiuni turistice (Băile Olăneşti, Băile Govora şi în perspectivă Ocnele Mari) care ar putea avea nivel de dotare şi echipare urbană fără să atingă un volum corespunzător al populaţiei stabile.

Totodată se propune creşterea suprafeţei de spaţiu verde/locuitor conform OUG nr. 195/2007, etapizat (până la minim 20mp/loc. în dec. 2010 şi până la minim 26mp/loc. în dec. 2013) în municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani şi oraşele Băbeni, Bălceşti, Berbeşti, Brezoi, Horezu.

Pentru asigurarea unui sistem echilibrat de servire a populaţiei la nivelul întregului judeţ se propun 7 centre de polarizare principale, cărora le corespund 7 arii de influenţă, stabilite în raport cu potenţialul economic şi demografic, cu nivelul de dotare şi echipare, cu poziţia în teritoriu şi accesibilitatea acestora. Se prezintă în continuare centrele de coordonare – polarizare şi unităţile administrativ teritoriale din aria de influenţă a fiecăruia:

- Râmnicu Vâlcea – centru coordonator pentru oraşele Băile Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti, Ocnele Mari şi comunele: Budeşti, Bujoreni, Buneşti, Berislăveşti, Dăeşti, Goleşti, Mihăeşti, Milcoiu, Muereasca, Păuşeşti Maglaşi, Runcu, Sălătrucel, Stoeneşti, Vlădeşti;

- Drăgăşani – centru coordonator pentru comunele: Amărăşti, Creţeni, Drăgoeşti, Glavile, Guşoeni, Mitrofani, Mădulari, Lungeşti, Orleşti, Prundeni, Scundu, Ştefăneşti, Şuteşti, Voiceşti;

- Horezu – centru coordonator pentru comunele: Bărbăteşti, Costeşti, Măldăreşti, Oteşani, Păuşeşti, Pietrari, Slătioara, Stroeşti, Tomşani, Vaideeni;

- Brezoi – centru coordonator a cărui arie de influenţă se poate fragmenta în două zone: una polarizată direct de oraşul Brezoi şi care include comunele Boişoara, Câineni, Perişani, Racoviţa, Titeşti, iar a doua pentru care se propune ca centru intercomunal staţiunea Voineasa ce are în aria de influenţă comuna Malaia;

- Băbeni – centru coordonator pentru comunele: Dănicei, Frânceşti, Galicea, Ioneşti, Nicolae Bălcescu, Olanu, Stoileşti, Şirineasa;

- Berbeşti – centru coordonator pentru comunele: Alunu, Cernişoara, Copăceni, Grădiştea, Mateeşti, Popeşti, Sineşti;

- Bălceşti – centru coordonator pentru o arie extinsă ce se poate fragmenta în două: o zonă polarizată direct de oraşul Bălceşti, formată din comunele Diculeşti, Ghioroiu, Făureşti, Laloşu, Lăcusteni, Livezi, Susani, Tetoiu, Valea Mare, Zătreni, iar a doua zonă având ca centru intercomunal Lădeşti, fiind formată din comunele Fârtăteşti, Lăpuşata, Măciuca, Roeşti, Roşiile, Pesceana, Stăneşti.

Pentru aceste centre de polarizare se prezintă în tabelul anexat caracteristicile ariilor de influenţă atât în anul 2005 cât şi în anul 2015 (în varianta optimistă de prognoză a populaţiei).

Volumul populaţiei din zonele de influenţă impune anvergura măsurilor urbanistice şi de amenajare necesare în centrul de coordonare al zonei. Gradul de centralitate, indicator al dezvoltării localităţilor centru în raport cu ariile lor de influenţă, este un indicator util în stabilirea direcţiile de intervenţie. În acest sens dotarea centrelor intercomunale trebuie corelată cu modul de repartiţie şi mărimea populaţiei din aria de influenţă, dar şi cu dotările publice deja existente.

38

CARACTERISTICILE ARIILOR DE INFLUENŢĂ ALE CENTRELOR POLARIZATOARE

Populaţia 2005 Populaţia 2015 Nr.

crt. Centru

coordonator al ariei de influenţă

Nr.

U.A.T.

Suprafaţa

kmp

%

Nr.locuitori % din total

Din care în centru

G. C. Nr. locuitori

% din total

Din care în centru

G. C.

1 Râmnicu Vâlcea 19 98.638 17,1 176.553 42,5 111.701 63,3 177.903 44,6 111.253 62,5

2 Drăgăşani 15 52.584 9,1 56.658 13,7 20.974 37,0 52.096 13,0 19.608 37,6

3 Horezu 11 66.106 11,5 40.648 9,8 6.939 17,1 37.577 9,4 6.601 16,6

4 Brezoi, din care:

8 165.744 28,8 20.500 4,9 7.001 34,2 19.108 4,8 6.992 36,2

Brezoi 6 80.241 13,9 16.841 4,0 7.001 41,6 15.636 3,9 6.992 44,7 Voineasa 2 85.503 14,9 3.659 0,9 1.705 46,6 3.472 0,9 1.630 46,9

5 Băbeni 9 48.393 8,4 40.435 9,8 9.767 24,2 38.248 9,6 9.352 24,5

6 Berbeşti 8 42.144 7,3 29.640 7,1 5.831 19,7 27.869 7,0 5.605 20,1

7 Bălceşti, din care:

19 102.868 17,8 50.747 12,2 5.794 11,4 46.199 11,6 5.360 11,6

Bălceşti 11 64.773 11,2 30.892 7,4 5.794 18,8 28.635 7,2 5.360 18,7 Lădeşti 8 38.095 6,6 19.855 4,8 2.098 10,6 17.564 4,4 1.676 9,5

Total judeţ 89 576.477 100 415.181 100 - - 399.000 100 - -

C.G. – grad de centralitate (număr populaţie centru / număr populaţie zonă de influenţă)

39

Stabilirea unor noi relaţii urban – rural constituie un alt obiectiv specific pentru dezvoltarea reţelei de localităţi, ca suport în eficientizarea şi coordonarea măsurilor de amenajare a teritoriului judeţean.

Relaţiile care se stabilesc între localităţile urbane şi rurale sunt deosebit de complexe: economice, demografice, politico – administrative, comerciale sau social – culturale şi de recreere. Menţinerea unor relaţii echilibrate între zonele urbane şi rurale trebuie susţinută prin parteneriate care să aibă în vedere: dezvoltarea unei structuri echilibrate a localităţilor şi îmbunătăţirea accesibilităţii, diversificarea economiei într-un context urban – rural lărgit, conservarea şi protejarea resurselor naturale şi a patrimoniului cultural.

Teritoriile specifice pentru formarea parteneriatelor în cadrul judeţului Vâlcea pot fi:

- zona de influenţă a municipiului Râmnicu Vâlcea cu potenţial de a se constitui în perspectivă în zonă metropolitană; propunerea indicativă a componenţei acestei zone, ce urmează a fi definitivată prin studii de fundamentare zonale, include, pe lângă reşedinţa de judeţ, 4 oraşe şi 14 comune (menţionate anterior).

Ţinta formării acestei zone constă în înlăturarea disparităţilor dintre localităţi, creşterea competitivităţii economice a localităţilor componente şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Domeniile de cooperare posibile sunt: dezvoltarea teritorială coordonată, prin dezvoltarea nucleului central şi realizarea unei continuităţi teritoriale fără schimbarea formei şi statutului administrativ al unităţilor componente, dezvoltarea economică prin stimularea investiţiilor, dezvoltarea IMM-urilor şi valorificarea resurselor existente, mai ales a potenţialului turistic deosebit (se propune ca municipiul Râmnicu Vâlcea să se dezvolte ca centru coordonator al ariei de interes turistic balnear şi cultural), dezvoltarea infrastructurii tehnice şi a serviciilor sociale, protejarea mediului.

- zone de cooperare între oraşele mici sau mijlocii (aflate în afara influenţei directe a unui centru urban important) şi zonele rurale înconjurătoare - cazul municipiului Drăgăşani şi a ariei pe care o polarizează, precum şi a oraşelor Brezoi, Horezu, Berbeşti, Băbeni, Bălceşti şi a zonelor lor de influenţă.

Aceste oraşe trebuie promovate nu numai ca furnizori de servicii teritoriale de nivel superior ci şi ca centre de revitalizare şi creştere economică. Cooperarea între administraţiile locale ale oraşelor şi cele ale comunelor trebuie să vizeze, de asemenea, rezolvarea unor probleme de interes comun în domenii care necesită efort investiţional: dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, conservarea habitatului şi a peisajului cultural.

- zona profund rurală din partea central – sudică a judeţului, pentru care se propune dezvoltarea comunei Lădeşti ca centru de polarizare a ariei rurale de influenţă.

Cooperarea intercomunală reprezintă o formă adecvată de parteneriat pentru zonele rurale prin care se facilitează accesul la fondurile structurale şi de coeziune ale UE. Asocierea autorităţilor locale se poate realiza fie pentru gestionarea activităţilor şi serviciilor publice, fie pentru promovarea unor proiecte de dezvoltare în domenii diverse. Comunele pot crea un consiliu de dezvoltare la care pot participa reprezentanţi ai mediului de afaceri, social, cultural, cu competenţe în amenajarea teritoriului şi dezvoltare economică.

Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi se propune a fi susţinută prin formarea unor axe de dezvoltare în relaţie cu reţelele de transport. Rolul teritorial al localităţilor aflate în zona de influenţă a culoarelor majore de transport este consolidat prin oportunităţile de dezvoltare socio-economică rezultate din fluxul de transport amplificat şi accesibilitatea ridicată.

40

Pe teritoriul judeţului Vâlcea se conturează două axe majore de dezvoltare: - culoarul Oltului, pe direcţia nord – sud, în relaţie cu traseul reţelei europene TEN

rutieră şi feroviară pentru zona nordică (Râmnicu Vâlcea – Brezoi) şi cu DN 64 pentru jumătatea sudică (Râmnicu Vâlcea – Drăgăşani);

- axa est – vest (Râmnicu Vâlcea – Horezu) prin zona de dealuri submontane, în relaţie cu tronsonul Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu al viitorului drum expres.

Totodată se pot identifica axe principale de dezvoltare în relaţie cu drumurile naţionale şi judeţene din:

* zona centrală şi sudică a judeţului: - Bălceşti – Lădeşti – Popeşti – Horezu; - Drăgăşani – Tetoiu – Zătreni – Grădiştea – Berbeşti – Mogeşti;

* zona nordică a judeţului: - Brezoi – Voineasa – Obârşia Lotrului, cu legătură spre Petroşani.

Dezvoltarea reţelei de localităţi se propune a se baza pe şi pe sporirea accesibilităţii şi îmbunătăţirea racordării tuturor polilor locali, urbani sau rurali, la reţeaua majoră de transport prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea reţelelor existente (conform capitolului referitor la reţelele de transport).

Pentru a preveni extinderile necontrolate ale localităţilor şi deteriorarea imaginii urbane, dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi trebuie să se realizeze prin reglementarea dezvoltării urbanistice care se referă la:

- finalizarea sau actualizarea planurilor urbanistice generale (PUG); - evitarea dezvoltării urbane extensive necontrolate în vederea conservării mediului

natural; - conservarea fondului construit tradiţional valoros şi prevenirea efectelor distructive ale

fenomenelor de risc natural prin includerea unor restricţii şi prevederi în regulamentele aferente PUG-urilor.

Sintetic, se precizează că formarea şi consolidarea polilor de dezvoltare ca elemente cheie ale unei reţele de localităţi policentrice şi echilibrate trebuie susţinută prin politici integrate, implementate pe intervale mari de timp. Conştientizarea autorităţilor administraţiei publice locale asupra beneficiilor aduse de o organizare spaţială echilibrată în dezvoltarea socio-culturală a localităţilor, precum şi implicarea lor în acest demers este deosebit de importantă.

2.1.3.2. Infrastructura socio-culturală

Formularea unor politici de dezvoltare echilibrată a unui teritoriu se bazează şi pe asigurarea unor infrastructuri optime ce favorizează accesul la serviciile fundamentale în acumularea unui capital socio-uman necesar oricărui tip de dezvoltare, şi anume serviciile de educaţie şi sănătate.

Documentele strategice europene cuprind o serie de principii şi obiective politice cu implicaţii directe asupra dezvoltării echilibrate a infrastructurii pentru educaţie. Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere este un principiu care trebuie avut în vedere în contextul dezvoltării societăţii informaţionale, fenomenul cel mai semnificativ al remodelării societăţii globale şi a structurilor sale teritoriale.

41

Cerinţele unei pieţe a muncii tot mai dinamice trebuie satisfăcute prin buna funcţionare a instituţiilor care asigură calificarea forţei de muncă. În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii, care au creat climatul pentru noi tehnologii şi au ameliorat posibilităţile de formare şi cunoştinţele tehnice, accesul la cunoaştere şi potenţialul de inovare rămâne încă neuniform repartizat spaţial. În acest sens, una din opţiunile politice importante la nivel european este integrarea pe scară largă a politicilor din domeniul cunoaşterii, ca de exemplu promovarea inovării, educaţiei, pregătirii vocaţionale şi a altor tipuri de instruire continuă, în politicile de dezvoltare spaţială, în special în zonele izolate sau slab populate.

Strategiile naţionale ale României, în domeniile sănătăţii, serviciilor sociale, intervenţiilor în situaţii de urgenţă, educaţiei, sunt în concordanţă cu “Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013”, care prevăd necesitatea reducerii disparităţilor în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de acces al populaţiei la servicii de sănătate şi servicii sociale la nivel regional, precum şi necesitatea unor activităţi concrete pentru creşterea calităţii şi eficacităţii sistemului educaţional şi de training.

Strategia de Dezvoltare Regională 2007 – 2013 a Regiunii 4 Sud – Vest are ca prioritate îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi educaţionale prin modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ de toate nivelurile şi a unităţilor sanitare şi serviciilor medicale.

Propunerile de dezvoltare a infrastructurii socio-culturale a judeţului Vâlcea au în vedere atât opţiunile strategice stabilite la nivel european, naţional şi regional, cât şi disfuncţiile identificate în fazele anterioare pe baza indicatorilor specifici fiecărui domeniu.

Intervenţiile propuse vizează asigurarea unor servicii sociale corespunzătoare din două perspective:

- nivelul de dotare dezirabil în funcţie de rangul unităţilor administrativ teritoriale de bază, conform rezultatelor unei cercetări desfăşurate în INCD – Urbanproiect;

- rolul fiecărui pol de dezvoltare din zona de studiu, identificat şi propus a se consolida.

Infrastructura socială a judeţului, formată de regulă din dotări publice, se caracterizează prin parametri cantitativi şi calitativi care au fost luaţi în considerare la stabilirea intervenţiilor necesare pentru o distribuţie armonioasă a dotărilor teritoriale.

Dotările propuse sunt raportate la zonele de servire intercomunală. Concentrările de dotări din centrele de polarizare sunt corelate cu dimensiunile şi caracteristicile ariilor lor de influenţă.

● Dotări şi servicii în domeniul învăţământului În acord cu una dintre axele prioritare din Programul Operaţional Regional obiectivul

specific acestui domeniu este reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

Acest obiectiv se corelează cu strategia de dezvoltare a resurselor umane care prevede: - asigurarea unei formări continue, în perspectiva educaţiei permanente, care să cuprindă

atât dimensiunea profesională cât şi socializarea politică şi educaţia civică; - asigurarea unor standarde minimale de formare a resurselor umane: educaţie de bază

pentru toţi, formare iniţială minimă, integrare socială şi profesională, participare civică, coeziune socială, capacitate de inovaţie etc.

42

Învăţământul se realizează pe două dimensiuni majore: una de calificare a forţei de muncă si una de cercetare în domeniile specifice judeţului. Ambele direcţii trebuie să preocupe atât autoritatea publică implicată în acest proces, cat şi sectorul privat interesat în eficientizarea activităţii desfăşurate (prin creşterea calităţii şi a productivităţii). Având în vedere că populaţia judeţului este preponderent rurală (54,6%) priorităţile de intervenţie trebuie să acorde o atenţie specială mediului rural si calificării forţei de muncă din acest mediu, pentru atingerea unor obiective specifice, dintre care se menţionează:

- creşterea ponderii învăţământului profesional in mediul rural; - creşterea cifrei de şcolarizare în domeniul agriculturii şi în special al învăţământului

zootehnic – in prezent foarte slab reprezentat; - înfiinţarea unor specializări în domeniul comerţ - servicii în şcolile rurale si adaptarea

calificărilor industriale aplicabilităţii in mediul rural (industrializarea produselor agricole, service pentru utilaje agricole)

- calificare pentru activităţi industriale în întreprinderi rurale mici. Direcţiile de intervenţie propuse au în vedere atât aceste obiective cât şi disparităţile

teritoriale evidenţiate prin areale în care valorile indicatorilor elevi/cadru didactic şi elevi/sală de clasă sunt la extreme, necesitând măsuri diferite. Intervenţiile în infrastructura învăţământului primar şi gimnazial îşi propun să asigure o accesibilitate crescută a întregii populaţii a judeţului la educaţia de bază, dar şi furnizarea unor servicii de calitate privind actul de învăţământ obligatoriu. Urmărind aceste criterii şi în funcţie de mediile optimale ale indicatorilor amintiţi, se propune:

- reorganizarea învăţământului gimnazial în zonele cu un număr redus de elevi pe cadru didactic (sub 10), în care parţial se constată şi un număr redus de elevi pe sală de clasă (sub 11), respectiv în partea estică şi sud estică a judeţului, în situaţia cea mai defavorabilă fiind comunele Boişoara, Runcu, Goleşti, Milcoiu, Dănicei, Bujoreni, Olanu, Scundu, Glavile, Stăneşti, Guşoeni, Creţeni, Mădulari; aceste reorganizări trebuie să aibă în vedere capacitatea dotărilor, personalul disponibil şi accesibilitatea utilizatorilor la dotări – sate apropiate sau alăturate, deplasarea elevilor către unitatea şcolară propunându-se a se asigura prin transport rutier specializat;

- extinderea spaţiului în unităţile de învăţământ din zonele cu un număr ridicat de elevi pe sală de clasă (peste 35), în oraşele Călimăneşti, Horezu, Drăgăşani, Berbeşti şi comunele Măciuca şi Voiceşti.

În funcţie de rolul atribuit unităţilor administrativ-teritoriale in cadrul reţelei de localităţi putem realiza o ierarhizare a priorităţilor de intervenţie. Centrele polarizatoare cu rol regional şi local identificate vor trebui să asigure un învăţământ de calitate, nu numai pentru nivelul primar si gimnazial, ci şi pentru cel secundar şi chiar superior, pentru a-şi asuma şi consolida funcţiunile caracteristice acestor poli. Orientativ, pe baza rezultatelor unei cercetări a INCD Urbanproiect, care ia în considerare particularităţilor reţelei naţionale de localităţi, la care s-a adaptat metodologia europeană privind dezvoltarea reţelei europene de localităţi, se indică nivelul dezirabil de asigurare cu servicii, in funcţie de rangul localităţii.

In ceea ce priveşte serviciile pentru educaţie, învăţământul primar trebuie asigurat până la nivel de sat, iar învăţământul secundar postliceal si cel superior trebuie să fie prezent până la nivel de municipii si oraşe (conform tabelului alăturat).

43

REPARTIZAREA SERVICIILOR PENTRU EDUCATIE ÎN FUNCŢIE DE RANGUL LOCALITĂŢILOR

RANGURILE LOCALITĂŢILOR

SERVICII PENTRU EDUCAŢIE Rang II

Municipii Rang III Oraşe

Rang IV Sate reşedinţă de comună

Rang V Sate

Grădiniţă x x x x Şcoală primară x x x x Gimnaziu (liceu) x x x Şcoală de arte şi meserii x x x Şcoală postliceală x x Învăţământ superior x Cercetare-dezvoltare x

Sursa: INCD Urbanproiect, PN 03 – 35.01.01 – Optimizarea structurării şi funcţionării reţelei de localităţi, prin dezvoltarea funcţiunilor urbane în mediul rural, 2003

În cazul judeţului Vâlcea se propune să se asigure parcursul educaţional până la cel secundar superior inclusiv în toate oraşele – poli locali de dezvoltare, prin completarea cu infrastructura corespunzătoare necesară, respectiv: liceu în oraşul Ocnele Mari, şcoli profesionale şi postliceale în municipiul Drăgăşani, oraşele Brezoi, Băbeni, Berbeşti şi Bălceşti, şcoli profesionale în centrele intercomunale Lădeşti şi Voineasa, al căror specific să corespundă activităţilor din zona respectivă (viticol, agricol, silvic, turism).

Pentru desfăşurarea învăţământului profesional se propune a se realiza sau amenaja campusuri şcolare, în prezent fiind în execuţie în oraşele Berbeşti (Grup Şcolar Preda Buzescu) şi Călimăneşti (Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii) şi în municipiul Râmnicu Vâlcea (Şcoala de Arte şi Meserii – Grup Şcolar Pleşoianu). De asemenea se propune realizarea unui campus pentru Grupul Şcolar Oltchim în municipiul Râmnicu Vâlcea.

Pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ liceal şi profesional se propune, totodată, reabilitarea, modernizarea şi dotarea internatelor şi cantinelor şcolare în unităţile din Râmnicu Vâlcea, Bălceşti, Călimăneşti.

Având în vedere nivelul actual de dezvoltare socio – economică, se consideră suficientă amplasarea dotărilor teritoriale (licee, şcoli de artă şi meserii, şcoli postliceale) doar în cele 9 centre polarizatoare, care asigură şi servirea zonelor rurale din ariile de influenţă corespunzătoare acestora.

La nivelul comunelor, pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ primar şi gimnazial se propun lucrări de reabilitare, modernizare, extindere, echipare cu utilităţi (alimentare cu apă, canalizare) întreţinere şi igienizare în vederea autorizării sanitare. Majoritatea unităţilor de învăţămînt din rural necesită intervenţii, parte dintre comune fiind incluse în programe locale de dezvoltare care prevăd; şcoală I-IV în Vaideeni, şcoli I-VIII în localităţile Amărăşti, Tomşani, Şirineasa şi Cueni (comuna Roeşti), precum şi în Ioneşti, Mogoleşti (com. Laloşu), Mădulari (com. Cernişoara), Pietreni (com. Costeşti), Stoileşti şi Urşi (com. Stoileşti), Buneşti.

Scăderea accentuată a numărului de grădiniţe, mai ales în mediul rural este o disfuncţionalitate importantă a judeţului Vâlcea, care face dificilă o educaţie primară corectă şi normală, având în vedere că intrarea în şcoala primară este condiţionată de un an pregătitor în cadrul grădiniţelor. În consecinţă se propune reînfiinţarea învăţământului preşcolar la nivel de sat, sau zonal cu asigurarea transportului specializat, în special în localităţile în care grupa de vîrstă corespunzătoare este numeroasă şi există cereri în acest sens. De asemenea în urban, unde tradiţia frecventării grădiniţei este mai pronunţată, iar desfiinţarea unora dintre acestea a creat mari

44

dificultăţi familiilor tinere, se propune amenajarea sau realizarea spaţiilor necesare pentru buna desfăşurare a învăţământului preşcolar. Programele de dezvoltare locale prevăd, într-o primă etapă, realizarea de grădiniţe în localităţile Barza (com. Budeşti), Mihăeşti (com. Mihăeşti), municipiul Râmnicu Vâlcea, oraşul Băile Olăneşti.

Învăţământul superior prezent în municipiul Râmnicu Vâlcea este privat şi în extindere în ultimii ani. Numărul de studenţi (circa 3.200) este foarte redus comparativ cu valorile stabilite pentru un pol regional european. În consecinţă se propune dezvoltarea permanentă a învăţământului superior prin extinderea bazei de dotări şi diversificarea cu profile specifice zonei (turism, chimie, silvicutură), având în vedere că există condiţii favorabile – mediu cultural şi natural atrăgător, servicii diversificate. În municipiul Drăgăşani, pol subregional, ar putea fi amplasate în perspectivă filiale ale unor facultăţi orientate spre activităţile caracteristice zonei rurale (viticultură, agronomie).

Concomitent cu extinderea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ se propune informatizarea şi dotarea învăţământului liceal, tehnic şi profesional, prin dotarea laboratoarelor, cabinetelor şi bibliotecilor şcolare cu echipamente IT şi tehnologii moderne în liceele şi grupurile şcolare din Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Berbeşti, Băbeni, Bălceşti, Brezoi.

● Dotări şi servicii în domeniul sănătăţii Obiectivul specific acestui domeniu, inclus în Strategia de dezvoltare regională a Regiunii

4 Sud-Vest (2007- 2013), constă în îmbunătăţirea asistenţei medicale prin reabilitarea/ modernizarea /echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.

Acest obiectiv este corelat cu cel propus în Strategia de dezvoltare a serviciilor medicale din judeţul Vâlcea 2007 – 2013 elaborată de Autoritatea de Sănătate Publică Vâlcea (în curs de definitivare), care vizează creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor de sănătate.

Direcţiile de intervenţie necesare pentru atingerea acestui obiectiv iau în considerare diferenţele foarte mari între serviciile oferite în mediul rural faţă de cele din urban (accesibilitate redusă la serviciile medicale primare, stomatologice, farmaceutice, ca şi infrastructura necorespunzătoare a dispensarelor rurale), precum şi accesibilitatea redusă la serviciile de specialitate ambulatorii şi la serviciile de medicină de urgenţă prespitalicească.

In general se consideră punctul medical (dispensarul sau cabinetul medical) şi farmacia ca fiind serviciile minime care trebuie să existe în orice localitate. In rural se observă că dispensarele medicale pot fi întâlnite doar în centrele de comună, însă unele fără personal medical disponibil şi suficient calificat pentru cazuri de urgenţă. De aceea este necesară îmbunătăţirea accesibilităţii instituţionale prioritar în mediul rural.

În zonele în care valoarea indicatorului număr de locuitori/medic este foarte ridicată (peste 2500) se propune creşterea numărului de medici în comunele Câinenii Mici, Perişani, Titeşti, Buneşti, Orleşti, Creţeni, Laloşu, Livezi, Zătreni, Copăceni, oraşul Berbeşti şi în comuna Lăcusteni (care nu are medic), precum şi pe un areal mai extins din vestul, partea centrală şi central – sudică a judeţului în care se înregistrează 1500 – 2500 locuitori/medic.

Asigurarea infrastructurii necesare asistenţei medicale de specialitate, în prezent dezechilibrată teritorial, se va realiza prin extinderea dotărilor publice necesare – policlinici, ambulatorii de spital, spital – prioritar în oraşele care în prezent nu dispun de dotări în sectorul de stat. Se propun policlinici în oraşele Băbeni, Brezoi, Berbeşti, Bălceşti, Ocnele Mari şi staţiunea turistică Voineasa. De asemenea, în oraşul Berbeşti, pentru a corespunde statutului urban, trebuie să existe spital.

45

În acord cu strategia sectorială locală se propune modernizarea/reabilitarea şi dotarea cu echipamente performante a unităţilor sanitare din Râmnicu Vâlcea (Spitalul Judeţean de Urgenţă şi ambulatoriul de specialitate), Băile Govora ( centrul de permanenţă).

Îmbunătăţirea asistenţei medicale primare se propune a se realiza prin reabilitarea, modernizarea şi, unde este cazul, prin amenajarea în spaţii noi corespunzătoare, a cabinetelor medicale din fostele dispensare rurale. Se vor dota corespunzător cele 6 centre de permanenţă prin care se asigură asistenţă permanentă pentru 37 de localităţi rurale şi se propune dezvoltarea acestui tip de serviciu la nivelul întregului judeţ.

Se propune extinderea reţelei de farmacii sau puncte farmaceutice până la nivel de sat. Este, totodată, necesară creşterea numărului de cabinete stomatologice în mediul rural, având în vedere numărul foarte redus din prezent. Trebuie dezvoltate şi servicii stomatologice publice deoarece tarifele ridicate din sistemul privat limitează accesul populaţiei.

Asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească este organizată teritorial în 5 zone care au ca staţii localităţile: Râmnicu Vâlcea (cu puncte de lucru Lădeşti şi Călimăneşti), Drăgăşani, Horezu (cu punct de lucru Sineşti), Brezoi (cu punct de lucru Voineasa) şi Bălceşti. Strategia de realizare a Sistemului Integrat de Asistenţă Medicală şi Tehnică de Urgenţă Prespitalicească vizează crearea unui sistem integrat de asistenţă medicală şi tehnică de urgenţă la nivelul întregului judeţ. În acest scop se propune înfiinţarea unor echipaje mobile de terapie intensivă la Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, precum şi a unor echipaje mobile de prim ajutor calificat (descarcerare, transport victime) la Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni, Băile Govora, Brezoi, Horezu, Bălceşti, Lădeşti Grădiştea, Voineasa. Aceste servicii se vor organiza pe lângă unităţile sanitare existente, beneficiind de infrastructura acestora, prin dotarea bazelor operaţionale cu echipamente specifice.

● Dotări şi servicii în domeniul asistenţei sociale În acord cu Strategia de dezvoltare regională a Regiunii 4 Sud-Vest (2007- 2013) obiectivul

specific în domeniu constă în reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale.

La nivelul judeţului Vâlcea obiectivele stabilite de Strategia judeţeană de asistenţă socială şi protecţie a copilului, 2007 – 2013, pentru reformarea / restructurarea serviciilor de asistenţă socială în concordanţă cu standardele europene, vizează crearea unui sistem comprehensiv şi eficient de servicii sociale capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii vieţii persoanei.

Direcţiile de intervenţie pentru atingerea acestui obiectiv sunt orientate spre trei categorii mari de persoane care necesită asistenţă socială, corespunzător cu care se propun:

- îmbunătăţirea serviciilor pentru copii, tineri şi familie; - restructurarea serviciilor destinate persoanelor cu handicap; - diversificarea serviciilor pentru persoanele vârstnice.

Actuala infrastructură a serviciilor de asistenţă socială este relativ bine dezvoltată, fiind formată din 11 centre publice pentru copii (9 centre în Râmnicu Vâlcea şi 2 în Băbeni), 5 centre private pentru copii (4 în Râmnicu Vâlcea şi 1 în Ocnele Mari) şi 5 centre publice pentru îngrijirea adulţilor (situate în Lungeşti, Zătreni, Măciuca şi Păuşeşti Maglaşi).

Intervenţiile propuse pentru dezvoltarea infrastructurii destinate asistenţei sociale pentru copii, tineri şi familie au ca prioritate restructurarea instituţională în vederea reducerii numărului de instituţii de tip clasic. Se propune închiderea a două centre de tip rezidenţial, şi anume Serviciul

46

rezidenţial de recuperare a tinerilor cu afecţiuni neuropsihice din Băbeni şi Centrul de plasament Bistriţa (parte din tinerii din acest centru urmând a fi preluaţi în căsuţe de tip familial la Goranu şi Copăcelu).

Concomitent se propune dezvoltarea de servicii alternative pentru nevoi personalizate de îngrijire şi recuperare a copiilor prin realizarea dotărilor necesare: căsuţe de tip familial cu 8 – 10 locuri, centru de reabilitare psiho-socială a copilului cu tulburări de comportanent, centru de zi pentru copilul cu autism, locuinţe protejate pentru tinerii din centrul Costeşti–Bistriţa ce se va desfiinţa.

Referitor la protecţia persoanelor adulte cu handicap se urmăreşte prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu handicap prin dezvoltarea serviciilor comunitare şi a serviciilor la domiciliu. În acest scop se propune restructurarea / închiderea instituţiilor vechi, care constă în redimensionarea în etape a centrelor de îngrijire şi asistenţă din Zătreni (capacitatea se reduce până la 70 locuri) şi Măciuca (reducere până la o capacitate de 50 locuri).

De asemenea se propune: închiderea Centrului de îngrijire şi asistenţă Păuşeşti Maglaşi, cu dezvoltarea serviciilor alternative prin înfiinţarea unui centru la Milcoiu şi a unui Centru de recuperare şi reabilitare la Govora; restructurarea Centrului de recuperare şi reabilitare Băbeni prin amenajarea unui centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică (50 locuri) şi a unui centru de integrare prin terapie ocupaţională (30 locuri).

Totodată, pentru dezvoltarea de servicii alternative destinate persoanelor adulte cu handicap se propune realizarea dotărilor specifice necesare, după cum urmează: centru de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu şi centru de criză/respiro pentru persoane cu handicap în oraşul Băbeni, centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică (50 locuri) în Copăceni, centru de îngrijire şi asistenţă pentru persoane afectate de boli degenerative şi centru de integrare prin terapie ocupaţională la Zătreni, construirea de locuinţe protejate (în Laloşu) şi centru respite – care.

Protecţia persoanelor vârstnice care necesită asistenţă socială se propune a se realiza prin măsuri suport care constau în înfiinţarea unor centre pentru vârstnici în Bistriţa (50 locuri) şi Zătreni, dezvoltarea unui sistem rezidenţial tip cămine pentru vârstnici în localităţile Brezoi, Copăceni şi Laloşu şi înfiinţarea unui cămin privat pentru vârstnici într-o staţiune turistică.

Pentru evitarea suprasolicitării serviciilor din cadrul centrelor de tip rezidenţial se propune dezvoltarea la nivel comunitar a serviciilor integrate de îngrijire a persoanelor vârstnice, consiliere, asistenţă medicală şi socială la domiciliu.

Pentru prevenirea şi combaterea abuzului se propune înfiinţarea unui centru pentru victimele violenţei în familie (16 locuri) şi a unui centru de intervenţie în regim de urgenţă pentru persoane adulte (8 locuri) în municipiul Râmnicu Vâlcea.

Pentru restructurarea şi dezvoltarea dotărilor necesare asistenţei sociale pentru oricare dintre categoriile de persoane vizate se propune dezvoltarea/consolidarea parteneriatului public-privat.

● Dotări culturale Obiectivul principal stabilit în Strategia culturală a judeţului Vâlcea 2008 – 2013 vizează

îmbunătăţirea gradului de acces la cultură al cetăţenilor la nivelul comunităţilor locale, în condiţiile păstrării identităţii culturale şi ale inovării culturale în context european.

47

Conform analizei situaţiei existente judeţul Vâlcea dispune de o infrastructură culturală dezvoltată formată din: două teatre, Filarmonică, Şcoală Populară de Arte şi Meserii, 2 case de cultură municipale, Casa de Cultură a Sindicatelor, 7 case de cultură orăşeneşti şi una comunală, cămine culturale în 68 de comune, 3 muzee (dintre care Muzeul Judeţean Vâlcea deţine secţii în Râmnicu Vâlcea şi comunele Bujoreni, Costeşti, Măldăreşti), biblioteci publice în toate cele 89 de unităţi administrativ teritoriale. Distribuţia spaţială a acestor dotări se concentrează majoritar în mediul urban, în partea centrală şi sud – vestică a judeţului, predominant rurală, accesul la cultura instituţionalizată fiind mai dificil.

Direcţiile de intervenţie pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii culturale se vor orienta spre fiecare dintre categoriile de dotări specifice actului cultural.

Reţeaua aşezămintelor culturale se propune a se reabilita şi extinde prin construirea unor spaţii multifuncţionale în localităţile în care acestea lipsesc, prin implicarea directă a comunităţilor şi prin parteneriate public – privat. În acest sens se vor construi case de cultură în oraşele – poli locali Berbeşti şi Băile Olăneşti şi se vor realiza sau amenaja cămine culturale în cele 10 comune care nu dispun de spaţii culturale: Alunu, Amărăşti, Copăceni (finalizarea investiţiilor începute), Dănicei, Livezi, Măciuca, Milcoiu (clădiri noi pentru a înlocui imobilele distruse, ruinate sau retrocedate), Pesceana (transformarea şcolii din centru în cămin cultural), Lăcusteni şi Titeşti (comune noi care necesită înfiinţarea unor spaţii destinate culturii).

Totodată se propune reabilitarea căminelor culturale prin programele naţionale lansate de guvern pentru infrastructura aşezămintelor culturale, prin care se pot rezolva deficienţele existente în acest domeniu în mediul rural. Sunt vizate căminele culturale din 16 sate: Budeşti şi Ruda (comuna Budeşti), Creţeni, Frânceşti, Glăvile şi Olteanca (comuna Glăvile), Giurgiuveni (comuna Goleşti), Guşoianca (comuna Guşoeni), Pârâieni şi Tina (comuna Livezi), Mitrofani, Urzica (comuna Sineşti). De asemenea se va reabilita şi căminul cultural din Jiblea (cartier al oraşului Călimăneşti).

Având în vedere că în prezent în judeţ nu există anumite tipuri de aşezăminte culturale se propune studierea posibilităţii de a înfiinţa: universitate populară în Râmnicu Vâlcea cu filiale în Drăgăşani şi în staţiuni turistice, centru de cultură în Ţara Loviştei (oraş Brezoi), centre zonale pentru educaţia adulţilor (cu situare prioritară în aria deficitară în dotări culturale).

Pentru dezvoltarea activităţilor culturale în mediul rural se propune mărirea numărului de clase externe ale Şcolii Populare de Arte şi Meserii, cu amplasare în rural, activităţile urmând a fi orientate spre păstrarea tradiţiilor şi a meşteşugurilor.

Modernizarea serviciilor culturale se va realiza prin dotarea aşezămintelor cu echipament modern de practică culturală, diversificarea funcţiilor pentru ca instituţiile culturale să devină “puncte de acces universal comunitar”, înfiinţarea de “centre multifuncţionale” cu acces la Internet şi cu site propriu atât în mediul urban cât şi în rural.

Referitor la muzeele existente în judeţ principalele probleme constatate sunt un dezechilibru teritorial, majoritatea fiind concentrate în Râmnicu Vâlcea (cu excepţia secţiilor Muzeului Judeţean nu există muzee orăşeneşti şi nici comunale, partea nordică şi sud-vestică fiind lipsită de acest tip de dotare), precum şi problema retrocedării unor sedii de muzee care ar trebui răscumpărate.

Direcţiile de acţiune vizează reabilitarea, reamenajarea şi extinderea infrastructurii destinate muzeelor cu prioritate în zonele deficitare. Se propune studierea posibilităţii de a înfiinţa muzee orăşeneşti în Brezoi (aferent arealului nordic), Horezu, Berbeşti (extremitatea vestică) şi Bălceşti (sud-estul judeţului, preponderent rural).

De asemenea pentru fiecare unitate muzeală existentă se propun măsuri diferenţiate în funcţie de necesităţi: Muzeul Satului Vâlcean (com. Bujoreni) - lucrări de reabilitare, extindere,

48

amenajare, echipare şi construirea unui spaţiu de cazare în stil rustic; Muzeul de Artă (Râmnicu Vâlcea) – reparaţia capitală a sediului (Casa Simian); Colecţia de Artă “Alexandru Bălinteanu” (Costeşti) – achiziţionarea unui sediu nou şi recondiţionarea acestuia; Muzeul de Istorie (Râmnicu Vâlcea)– schimbarea tipului de iluminat conform normelor europene; Complexul Măldăreşti – crearea unor spaţii de cazare turistică; Casa Memorială „Anton Pann” (Râmnicu Vâlcea) – reparaţii la clădire; Colecţia “Petre Gheorghe Govora” (Băile Govora)– achiziţionarea şi reparaţia capitală a actualului sediu sau construirea unui sediu nou; Memorialul Nicolae Bălcescu (Nicolae Bălcescu) – reparaţii/consolidarea conacului, spaţii de cazare, punerea în valoare şi protejarea integrată a ansamblului arhitectural şi cadrului natural; Muzeul Viei şi Vinului (Drăgăşani) – reparaţia capitală a sediului şi reorganizarea pentru a deveni muzeu generalist.

Judeţul Vâlcea dispune de o reţea de 84 de biblioteci publice situate aproape în fiecare dintre unităţile administrativ teritoriale, singurele excepţii fiind comunele Bujoreni şi Orleşti. Problemele sunt legate fie de starea fizică a sediilor unora dintre biblioteci, fie de adaptarea insuficientă a bibliotecilor la cerinţele utilizatorilor moderni. Pentru completarea şi modernizarea infrastructurii specifice se propune: construirea/amenajarea unor biblioteci în cele două comune lipsite de acest tip de dotare, precum şi înfiinţarea de filiale ale bibliotecilor publice şi a unor bibliobuze pentru populaţia din localităţile mici, izolate; realizarea în oraşe a bibliotecii-mediatecă; dezvoltarea rolului complex al bibliotecii – centru de acces la bunuri culturale, centru de sprijinire a învăţământului, centru de informare comunitară, de educaţie independentă, de cercetare etc.

Având în vedere că majoritatea sălilor de cinematograf din judeţ s-au închis se propune lărgirea accesului la filmul cinematografic pentru toate categoriile de public prin identificarea de soluţii alternative pentru zonele lipsite de spaţii corespunzătoare sau care au spaţii nerentabile: utilizarea sălilor de teatru, a sălilor de festivităţi ale liceelor, construcţia de spaţii multifuncţionale care să permită şi proiecţia de filme, programe tip “cinematograful la sate”, caravane cinematografice.

● Dotări pentru sport, financiar bancare, juridice Activitatea sportivă desfăşurată în prezent în reţeaua unităţilor pentru sport, în extindere în

ultimii ani datorită programului guvernamental de realizare a sălilor de sport, trebuie să se bazeze atât pe dotările existente cât şi pe diversificarea acestora pentru a valorifica potenţialul existent pentru sporturi de iarnă şi alte activităţi sportive asociate turismului.

Pentru completarea infrastructurii existente se propune realizarea de săli de sport şi stadioane în localităţile urbane – poli locali de dezvoltare care în prezent nu dispun de acest tip de dotări: Bălceşti, Băile Olăneşti, Ocnele Mari. Totodată se vor amplasa dotări sportive în centrul intercomunal de polarizare Lădeşti. În staţiunile turistice se propun baze sportive şi de agrement cu profil şi capacităţi adaptate cerinţelor locale: terenuri multifuncţionale, terenuri de golf, bowling, piscine etc. sau amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă (pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu) la Vidra şi Obârşia Lotrului.

Dotările financiar bancare sunt prezente în centrele urbane şi în 21 de comune. Se propune extinderea unităţilor de profil la nivelul tuturor comunelor, filiala bancară fiind considerată una dintre dotările de strictă necesitate pentru stimularea dezvoltării activităţilor economice în rural.

Referitor la dotările juridice, având în vedere că tribunalul din municipiul Râmnicu Vâlcea şi cele 5 judecătorii deservesc relativ echilibrat teritoriul judeţean, completările propuse se referă la asigurarea dotărilor necesare în acord cu rangul fiecărei localităţi conform Legii nr. 351/2001. Se vor înfiinţa notariate în oraşele Băbeni, Berbeşti, Băile Olăneşti şi Băile Govora, precum şi în centrele intercomunale Lădeşti şi Voineasa.

49

2.1.3.4.Echiparea tehnico-edilitară

● Echipare hidroedilitară Principalele probleme pe care le ridică alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate în

localităţile judeţului sunt: - numărul mic de localităţi rurale care beneficiază de sisteme de alimentare cu apă,

canalizare şi epurare a apelor uzate; - sursele de apă, atât cele de suprafaţă cât şi cele subterane, care nu asigură cantitatea de

apă prevăzută; - staţiile de epurare aflate în funcţiune care nu asigură calitatea efluentului, cerută de

normele în vigoare; - localităţile urbane au staţii de epurare ape uzate, care fie nu funcţionează cu randament

maxim, fie funcţionează defectuos (proces epurare necorespunzător); - sistemul actual de canalizare al apelor uzate funcţionează în sistem unitar, ceea ce duce

la depăşirea debitului de funcţionare al staţiilor de epurare.

„Strategia Naţională privind dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală până în anul 2030”, fază de proiect, propune modernizarea şi dezvoltarea acestor servicii astfel încât să contribuie la luarea unor decizii majore cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.

Principiile majore ale Strategie pentru asigurarea serviciilor de gospodărie comunală, în care sunt incluse şi serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, sunt:

accesibilitatea tuturor consumatorilor, fără discriminări de nici o natură, inclusiv aceea de preţ;

calitatea la standarde europene a serviciilor oferite.

Obiectivele principale aplicabile şi în cazul dezvoltării durabile a serviciilor la nivelul judeţului sunt:

- descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor locale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor asigurate;

- extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra stării de sănătate şi a nivelului de trai al populaţiei, alimentare cu apă şi canalizare ape uzate, precum şi creşterea gradului de acces al populaţiei la acestea;

- restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei;

- promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol; - atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale; - promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă; - promovarea parteneriatului social; - îndeplinirea exigenţelor impuse prin directivele Uniunii Europene, - stimularea mediului concurenţei în acest domeniu; - protecţia mediului înconjurător; - gospodărirea resurselor naturale în condiţiile dezvoltării durabile; - menţinerea unui echilibru corect între veniturile populaţiei şi tariful serviciilor. - menţinerea unui echilibru corect între veniturile populaţiei şi tariful serviciilor.

50

Direcţiile de acţiune prin care se realizează obiectivele strategiei privind descentralizarea serviciilor publice sunt:

elaborarea urgentă a legislaţiei secundare, necesară implementării noii legi a serviciilor publice de gospodărie comunală (legea 326/2001);

înfiinţarea comisiilor de licenţiere a operatorilor pentru fiecare categorie de servicii în parte;

înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul serviciilor de gospodărie comunală;

stimularea măsurilor de reorganizare şi regrupare a agenţilor prestatori, după criterii de eficienţă economică şi capacitate tehnică de soluţionare a problemelor financiare şi operaţionale;

Realizarea extinderii sistemelor centralizate presupune ca direcţii de acţiune următoarele: promovarea şi susţinerea unor programe de investiţii pentru reabilitarea, extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a apelor uzate;

implementarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii rurale: Programul de Dezvoltare Rurală;

îmbunătăţirea raportului preţ/calitate şi menţinerea unui nivel acceptabil pentru bugetul de familie.

Strategia privind restructurarea mecanismelor de protecţie socială a populaţiei defavorizate propune ca direcţii de acţiune:

asigurarea protecţiei sociale din domeniul serviciilor publice, exclusiv segmentelor defavorizate ale populaţiei;

extinderea protecţiei sociale la toate serviciile de interes vital.

Direcţiile de acţiune pentru promovarea principiilor economiei de piaţă sunt: scoaterea obligatorie la licitaţie a serviciilor publice de alimentare cu apă şi

canalizare, în cazul în care operatorul înregistrează pierderi financiare sau nu asigură calitatea corespunzătoare pentru serviciile prestate;

neacordarea licenţelor de operare agenţilor economici care nu îndeplinesc criteriile de performanţă stabilite prin reglementări specifice.

Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurilor de apă şi canalizare este necesară, având în vedere valoarea mare a investiţiilor în domeniu, dar şi constrângerile bugetare care caracterizează perioada actuală. Acţiunile promovate în Strategia serviciilor publice sunt:

pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii pentru extinderi şi dezvoltări ale sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

fixarea unor limite minimale ale investiţiilor prevăzute prin contracte de concesiune;

stabilirea cadrului legislativ pentru aceste servicii.

Dezvoltarea durabilă a serviciilor de gospodărie comunală, inclusiv a celor de alimentare cu apă şi canalizare, necesită iniţierea măsurilor concrete privind alinierea legislaţiei româneşti la exigenţele Uniunii Europene prin:

- armonizarea reglementărilor româneşti din domeniu cu cele europene;

51

- obţinerea sprijinului financiar pentru cofinanţarea programelor care cuprind măsuri de dezvoltare a infrastructurilor (fonduri structurale europene)

- promovarea unor programe speciale pentru reabilitare şi dezvoltarea infrastructurii oraşelor mici.

Accesul populaţiei din judeţ la resursele de apă necesită modernizarea serviciilor de apă şi canalizare, monitorizarea calităţii acestora. Pentru realizarea condiţiilor prezentate sunt necesare o serie de intervenţii în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate din localităţile judeţului, intervenţii prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea Apa (legea 20/2006 care modifică legea 171/1997).

Pentru localităţile urbane sunt prevăzute: Localitate Intervenţii în sistemul de alimentare cu

apă Intervenţii în sistemul de canalizare al apelor uzate

majorarea debitelor la captare - tratare reabilitarea reţelei de canalizare majorarea capacităţii de înmagazinare a apei extinderea reţelei de canalizare reabilitarea reţelei de distribuţie a apei extinderea staţiei de epurare

Râmnicu Vâlcea

extinderea reţelei de distribuţie a apei completarea staţiei de epurare cu treaptă chimică

majorarea debitelor la captare - tratare reabilitarea reţelei de canalizare majorarea capacităţii de înmagazinare a apei extinderea reţelei de canalizare reabilitarea reţelei de distribuţie a apei extinderea staţiei de epurare

Drăgăşani

extinderea reţelei de distribuţie a apei completarea staţiei de epurare cu treaptă chimică

majorarea debitelor la captare - tratare extinderea reţelei de canalizare extinderea staţiei de epurare

Băile Govora extinderea reţelei de distribuţie a apei

completarea staţiei de epurare cu trepte de epurare biologică şi chimică

reabilitarea reţelei de distribuţie a apei reabilitarea reţelei de canalizare extinderea reţelei de canalizare

Băile Olăneşti extinderea reţelei de distribuţie a apei

completarea staţiei de epurare cu trepte de epurare biologică şi chimică

majorarea debitelor la captare - tratare extinderea reţelei de canalizare majorarea capacităţii de înmagazinare a apei extinderea staţiei de epurare

Brezoi

extinderea reţelei de distribuţie a apei completarea staţiei de epurare cu treaptă chimică

majorarea capacităţii de înmagazinare a apei extinderea reţelei de canalizare Călimăneşti extinderea reţelei de distribuţie a apei completarea staţiei de epurare cu

treaptă chimică majorarea capacităţii de înmagazinare a apei extinderea reţelei de canalizare

extinderea staţiei de epurare Horezu

extinderea reţelei de distribuţie a apei completarea staţiei de epurare cu treaptă chimică

majorarea debitelor la captare - tratare extinderea reţelei de canalizare majorarea capacităţii de înmagazinare a apei

Ocnele Mari

extinderea reţelei de distribuţie a apei extinderea staţiei de epurare

Sursă Date: PATN Secţiunea Apa (L - 20/2006)

52

Pentru noile oraşe: Băbeni, Bălceşti şi Berbeşti sunt necesare investiţii în extinderea şi modernizarea sistemelor existente de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate.

Pentru dezvoltarea durabilă a localităţilor din mediul rural sunt necesare investiţii în: realizarea sistemului de canalizare în comunele care au alimentare cu apă în sistem

centralizat, şi anume: Boişoara, Bujoreni, Câinenii Mici, Dăieşti, Dănicei, Fârtăţeşti, Mălaia, Măldăreşti, Mihăieşti, Milcoiu, Muereasca, N. Bălcescu, Orleşti, Păuşeşti, Perişani, Slătiora, Stoeneşti, Stroieşti, Stoileşti, Şirineasa, Ştefăneşti, Titeşti, Vlădeşti;

realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în comunele: Amărăşti, Bărbăteşti, Berislăveşti, Budeşti, Cernişoara, Copăceni, Creţeni, Diculeşti, Drăgoieşti, Făureşti, Frânceşti, Galicea, Goleşti, Ghioroiu, Glavile, Grădiştea, Gusoieşti, Ioneşti, Laloşu, Lăcusteni, Lăpuşa, Livezi, Lungeşti, Mateeşti, Măciuca, Mădulari, Mitrofani, Olanu, Oteşani, Păuşeşti - Măglaşi, Pesceana, Pietrari, Popeşti, Prundeni, Racoviţa, Roşiile, Runcu, Sineşti, Stăneşti, Scundu, Suteşti, Susani, Tetoiu, Tomşani, Voiceşti, Zătreni;

extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare existente în comunele: Alunu, Buneşti, Costeşti, Sălătrucel, Lădeşti, Roieşti, Valea Mare, Vaideeni, Voineasa.

finalizarea lucrărilor de investiţii aflate în derulare în comunele:

Unitatea Administrativ

Teritorială Satele aparţinătoare

propuse pentru alimentare cu apă

Capacităţi An PIF planificat

Rotăreşti Corbii din Vale Dosu Râului Linia Hanului Pleşoiu Predeşti Şerbăneasa Valea Bălcească

Nicolae Bălcescu

Valea Vie

Q=11 l/s,

2x200 m3,

reţea L=25 km

2007 – prin SAPARD

Linia Dealului Q=2,8 l/s, 1x200 m3, reţea L=8,4 km

2007 – prin SAPARD

Stăneşti

Vârleni Laloşu Mologeşti

Laloşu

Portăreşti

captare puţuri forate, 1x400 m3, reţea L=7,1 km

prin HG nr. 687/1997

Sursă Date: Consiliul Judeţean Vâlcea - Direcţia Tehnică, 2008

Propunerile Consiliului Judeţean Vâlcea cu privire la comunele care vor primi alocaţii bugetare pe anul 2008 pentru finanţarea programului de alimentare cu apă a satelor (HG 577/1997) sunt:

Costeşti, satele Pietreni, Costeşti, Vărateci; Dăieşti, satul Fedeleşoiu; Voineasa, satele Voineşiţa, Valea Măceşului; Bărbăteşti, satele Bodeşti, Bărbăteşti, Bârzeşti, Negruleşti;

53

Mălaia, sat Ciungetu; Mihăileşti, satele Bârseşti, Buleta, Govora, Gurişoara, Munteni, Negreni,

Scărişoara, Vulpuieşti; com. Sineşti, satele Sineşti, Ciucheţi, Dealu Bisericii, Mijlocu, Popeşti, Urzica; com. Stoileşti, satele Balomireasa, Bulagei, Geamăna, Neţeşti, Obogeni, Urşi,

Vlăduceni; Berislăveşti – reabilitare şi extindere în satele Berislăveşti, Rădăcineşti, Scăueni,

Stoeneşti; Buneşti – extindere în satele Râpăneşti, Gătejeşti; Vaideeni – extindere în satele Mariţa, Cerna; Slătioara – extindere în satele Milostea, Goruneşti.

Consiliile locale din judeţ au promovat proiecte pentru investiţii în acest domeniu, în cadrul

Programului de dezvoltare a infrastructurii în spaţiul rural. Prin Hotărâri de Guvern date în anul 2006, acestea au primi fonduri pentru realizarea documentaţiilor tehnico – economice. Comunele pentru care s-au primit fonduri şi obiectivele de investiţie necesare sunt:

Nr. crt.

Comuna

Număr locuitori

Localităţi componente

prevăzute în proiect

Valoare (lei)

Capacităţi

1 RACOVIŢA

1865 354 244 481 143

Racoviţa Bradu – Clocotici Copăceni Gruiu Lupului

3.400.000 Q = 5,4 l/s lungime reţea: 26,2 km înmagazinare: 1x200m3

2 TITEŞTI

1220 663 360 197

Titeşti Bratoveşti Cucoiu

3.120.000 Q = 4,4 l/s lungime reţea:17,6 km înmagazinare: 1x200m3

3 SĂLĂTRUCEL

2295 1408

Sălătrucel

516.163 Q = 4,16 l/s lungime reţea: 3 km

înmagazinare: 1x80m3 4 CÂINENI

2831

811 985 217

Câinenii Mari Grebleşti Robeşti

3.865.042 Q = 7,28 l/s lungime reţea:14,7km înmagazinare:1x50m3; 1x100m3, 1x150m3

5 BOIŞOARA

1820 797 411 612

Boişoara Bumbuieşti Găujani

4.000.000 Q = 10 l/s lungimea reţea:17km staţie epurare mecano – biologică: 2 buc.

6 VOINEASA

1915 1276

546

Voineasa Voineşiţa

1.326.121 Q tratat = 8,3 l/s lungime reţea:8,9 km reabilitare staţie epurare

Sursa: Nordul judeţului Vâlcea. Prezent şi perspective, Consiliul Judeţean Vâlcea, 2006

54

● Alimentarea cu energie electrică În judeţul Vâlcea situaţia alimentăriicu energie electrică este satisfăcătoare în mediul urban,

probleme mai semnificative fiind constatate în rural unde numărul gospodăriilor neelectrificate este mult mai ridicat.

Pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor şi a necesităţilor tot mai mari ale localităţilor sunt necesare programe investiţionale ambiţioase.

În mediul urban unde sunt 52 gospodării neelectrificate se propun extinderi de reţele de medie tensiune şi joasă tensiune, precum şi instalarea a 8 noi posturi de transformare pentru racordarea tuturor gospodăriilor la alimentarea cu energie electrică.

În mediul rural, localitatea Schitul Pahonie (12 gospodării) singura localitate neelectrificată din judeţ se propune a fi racordată cu prioritate la reţelele electrice.

Pentru cele 295 localităţi parţial electrificate din judeţ se propune extinderea alimentării cu energie electrică la toate gospodăriile, pentru care este necesară o putere de 238 KW.

Investiţia totală pentru totala electrificare a gospodăriilor din judeţ se ridică la 14434395 RON, S.C. CEZ Distribuţie m.t. şi jt Râmnicu Vâlcea şi-a propus ca până în anul 2010 să încheie programul de electrificare.

Localizarea propunerilor pentru electrificarea gospodăriilor din judeţul Vâlcea se prezintă în tabelul alăturat.

Posturi transformare 20/0,4 kV

Noi Nr. crt. Aşezare Comuna de care

aparţine

Număr gospodării

neelectrificate

Putere simultan absorbită

(kW) (buc) Pi/buc (kVA)

0 1 2 3 4 5 6 A – Localităţi rurale total neelectrificate

1 Teiu Amarasti 6 4,8 2 Schitul Pahomie Băile Olăneşti 8 6,27 TOTAL A 14 11,07 B – Localităţi rurale parţial electrificate

1 Grădiştea (PAT Grădiştea 1)

Grădiştea 1 1,60

2 Grădiştea (PAT Grădiştea 2)

Grădiştea 1 1,60

3 Dobricea Grădiştea 1 1,60 4 Linia Grădiştea 1 1,60 5 Clumagi Ladesti 23 10,12 6 Scorusu Lăpuşata 2 1,66 7 Bereşti Lăpuşata 5 4,00 8 Şerbăneşti Lăpuşata 5 4,00 9 Pertesti Roşiile 1 1,60

10 Hotaroaia (uliţa Caloteşti)

Roşiile 1 1,60

11 Hotaroaia (drumul spre Budele)

Roşiile 4 3,20

12 Cherasti (PTA Cherasti Grădiştea 1 1,60

55

0 1 2 3 4 5 6 Vale)

13 Cherasti (PTA Cherasti Vale)

Grădiştea 1 1,60

14 Cherasti (PTA Bloca Roşiile)

Grădiştea 1 1,60

15 Pasarei Grădiştea 1 1,60 16 Stăneşti Stăneşti 2 1,66 17 Valea Văleni Zatreni 1 1,60 18 Ciorteşti Zatreni 5 4,00 19 Săscioara Zatreni 4 3,26 20 Roşioara Berbeşti 5 4,00 1 100 21 Berbeşti Berbeşti 3 2,50 22 Tg. Ganguieşti Berbeşti 1 1,60 23 Bodeşti Bărbăteşti 2 1,66 24 Groşi Cernişoara 2 1,66 1 25 25 Obirsla Cernişoara 2 1,66 1 25 26 Copăceni Copăceni 1 1,60 1 10 27 Măldăreşti Măldăreşti 7 5,60 1 25 28 Obroceşti Măldăreşti 6 4,80 1 25 29 Dianu Măldăreşti 6 4,80 1 25 30 Gheaţa Pietrari 2 1,66 1 25 31 Urzicari Pietrari 1 1,60 32 Sineşti Sineşti 2 1,66 1 10 33 Popeşti Sineşti 7 5,60 1 25 34 Mijlocu Sineşti 3 2,50 35 Urzica Sineşti 1 1,60 1 10 36 Dealul Bisericii Sineşti 1 1,60 1 10 37 Stroieşti Stroieşti 2 1,66 38 Rugetu Slătioara 1 1,66 39 Foleşti Tomşani 3 2,50 1 16 40 Popeşti Deal Goleşti 9 7,05 1 63 41 Gurişoara Mihăeşti 1 1,60 42 Negreni Mihăeşti 1 1,60 43 Valea Viei N. Bălcescu 4 3,26 1 160 44 Dosul Raului N. Bălcescu 9 7,05 1 63 45 Pleşoiu N. Bălcescu 2 1,66 1 25 46 Predeşti N. Bălcescu 2 1,66 47 Şerbăneasa N. Bălcescu 1 1,66 1 25 48 Linia Hanului N. Bălcescu 2 1,66 1 63 49 Valea Bălceasca N. Bălcescu 5 3,26 1 63 50 Mangureni N. Bălcescu 1 1,60 51 Corbi Vale N. Bălcescu 1 1,60 52 Popeşti N. Bălcescu 4 3,26 53 Ginerică N. Bălcescu 3 2,50 54 Tufani N. Bălcescu 1 1,60 1 63 55 Schitu N. Bălcescu 1 1,60 56 Ciuteşti Milcoiu 4 3,26 1 63 57 Verdea Suteşti 3 2,50 58 Boroşeşti (PTA

Pietroasa) Suteşti 2 1,66

56

0 1 2 3 4 5 6 59 Boroşeşti (PTA

Boroşeşti 2) Suteşti 4 3,26

60 Negraia Pesceana 5 3,26 61 Lupoaia Pesceana 1 1,60 62 Ursoaia Pesceana 3 2,50 63 Gorgonea Mădulari 4 3,26 64 Mamu Mădulari 4 0,008 65 P. Măglaşi P. Măglaşi 1 1,00 1 10 66 Coasta-Ulmetei P. Măglaşi 8 6,27 1 100 67 Valea Cheii P. Măglaşi 7 5,60 68 Vlădeşti Vlădeşti 5 3,26 1 63 69 Priporu Vlădeşti 7 5,60 70 Trundin Vlădeşti 3 2,50 71 Ciunget Mălaia 1 1,60 72 Mălaia (PTA Preajba) Mălaia 4 3,26 1 16 73 Mălaia (PTA Ciunget) Mălaia 2 1,66 1 10 74 Mălaia (PTA Mălaia) Mălaia 4 3,26 75 Mălaia (PTA Poduri) Mălaia 2 1,66 76 Berislăveşti Berislăveşti 1 1,60 77 Rădăcineşti Berislăveşti 5 3,26 78 Dangesti Berislăveşti 1 1,60 79 Malul Alb Bujoreni 5 4,80 80 Olteni Linia Bujoreni 7 5,60 81 Berila Dăeşti 2 1,66 82 Berila (la Vacalie) Dăeşti 3 2,50 83 Daesti (la Laz) Dăeşti 5 3,26 1 25 84 Sambotin Dăeşti 3 2,50 85 Sambotin Dăeşti 2 1,66 86 Fedelesoiu Dăeşti 6 5,60 1 25 87 Foleşti Tomşani 3 2,50

TOTAL B 238 237,56 29 1168,00 TOTAL B – Localităţi care au minim 5

gospodării neelectrificate 152 110,79 12 602

C – Localităţi urbane care necesită

extinderi

1 Birita Bălceşti 3 8,64 1 10 2 Calea Craiovei Bălceşti 1 3,75 3 Beneşti (Mihai Viteazu) Bălceşti 2 1,67 4 Cirlogani (Poporului) Bălceşti 1 1,60 5 Str. Braii Băbeni 2 4,55 6 Str. Urziceni Băbeni 2 4,55 7 Str. Butăneşti Băbeni 2 4,55 8 Dealul Viilor Drăgăşani 5 4,00 1 63 9 Caramizari Drăgăşani 5 4,00 1 250

10 Livezilor Drăgăşani 4 3,26 1 63 11 Str. Topolog Rm. Vâlcea 5 4,00 1 25 12 Str. Ostroveni Rm. Vâlcea 5 4,00 1 40 13 Str. Nicolae Lupu

(Râureni) Rm. Vâlcea 5 4,80

57

0 1 2 3 4 5 6 14 Str. Mierlei Rm. Vâlcea 6 4,80 1 100 15 P. Saltea B. Olăneşti 3 8,64 16 Str. G-ral. Magheru Călimăneşti 1 1,60 1 160

TOTAL C 52 68,41 8 711 TOTAL C – Localităţi care au minim 5

gospodării neelectrificate 31 25,6 5 478

TOTAL JUDEŢ 349 317,038 37 1879 TOTAL JUDEŢ – Localităţi care au

minim 5 gospodării neelectrificate 197 147,46 17 1080

● Accesul la telefonie Dinamica ridicată a sectorului telecomunicaţiilor caracterizată prin restructurare, privatizare

şi liberalizare a determinat o îmbunătăţire semnificativă a accesului populaţiei la telefonie.

Dezvoltarea rapidă a telefoniei mobile care asigură o bună acoperire teritorială a rezolvat într-o măsură ridicată problema accesului la telefonie în mediul rural sau în localităţile izolate.

Principalele direcţii de acţiune în domeniul telecomunicaţiilor constau în: - continuarea procesului de ridicare a gradului de telefonizare a localităţilor judeţului

concomitent cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate; - introducerea de servicii de telefonie noi (servicii de „bandă largă”, internet, transmisie

de date);

Dezvoltarea şi modernizarea în continuare a serviciilor de telefonie va asigura satisfacerea uneia dintre echipările principale de care trebuie să beneficieze o localitate pentru a oferi un mediu favorabil dezvoltării economice.

2.1.3.5.Locuirea

Strategia Guvernului în domeniul construcţiei de locuinţe urmăreste îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a cetăţenilor României, prin dezvoltarea programelor de construcţii de locuinţe sociale sau a celor care au caracter social, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în special a tinerilor. Se are în vedere si necesitatea asigurării de locuinte pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate. Pe baza unei metodologii proprii, a fost avansată o propunere de definiţie a vulnerabilităţii din punct de vedere al locuirii, care urmează să capete aspect legal, precum si o aplicatie informaticăde evidentă si raportare a situatiei persoanelor fără adăpost, în vederea fundamentării programelor de locuinţe sociale.

Programele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuinţelor în acest domeniu sunt:

Programul de constructii de locuinte pentru tineri destinate închirierii - realizat prin Agentia Natională de Locuinţe.

Programul de constructii locuinţe prin credit ipotecar Programul de constructii de locuinte sociale conform Legii nr. 114/1996 Programul de constructii locuinţe sociale si pentru chiriaşii evacuaţi din casele

naţionalizate Programul privind finalizarea blocurilor de locuinte începute din fondurile statului

înainte de anul 1989 în conformitate cu prevederile O. G. Nr. 19/1994

58

Programul reabilitare blocuri de locuinţe situate în localităţi din zone defavorizate Programul national privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală

conform Ordonantei de Urgenţă a Guvernului nr. 51/2006 Programul privind asigurarea primelor de stat conform Legii nr. 541/2002 privind

economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ. Programul Construcţii locuinţe de necesitate derulat prin CNI.

Pentru crearea unei retele de localităţi echilibrate trebuie sa se urmărească printre altele si modernizarea, marirea si accentuarea diversităţii fondului locativ in raport cu nevoile gospodăriilor si rolului teritorial al localităţilor.

Pentru realizarea obiectivului specific al domeniului locuirii, reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea fondului de locuinţe, crearea pieţei imobiliare şi valorificarea eficientă a spaţiului rezidenţial, se va urmări in principal atingerea parametrilor de confort.

In judeţul Vâlcea fondul de locuinţe existent este rezultatul unei creşteri constante, reflectând si un proces de sporire a confortului locuirii. Rezolvarea locuirii in general, constituie una din problemele majore pentru administraţiile locale.

Principalele direcţii de amenajare a teritoriului ce decurg din obiectivul de dezvoltare enunţat anterior sunt:

• Crearea unui fond locativ modern cu dotările edilitare necesare, fără extinderea necontrolată a intravilanelor localităţilor

La evoluţia fondului locuibil din teritoriul judetean se au în vedere următoarele propuneri: - modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi din zonele rezidenţiale urbane cu un

număr important de locuitori, realizate după 1960, afectate de procese negative ce necesită îmbunătăţirea confortului;

- dezvoltarea zonelor de locuit pe cât posibil în limitele actualelor intravilane ale localităţilor urbane şi rurale, cu un minim de demolări şi de extinderi prin ocuparea unor terenuri aflate în folosinţă agricolă sau silvică;

- creşterea siguranţei structurale şi a fiabilităţii, numeroase locuinţe fiind construite din materiale perisabile – în special în zonele rurale – care nu oferă durabilitatea construcţiilor şi confortul locuirii;

- folosirea eficientă a fondului construit existent; - dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinţe .

Acţiunile de regenerare urbană trebuie să urmărească obţinerea de spaţii moderne pentru locuit şi alte funcţiuni, precum şi creşterea atractivităţii unor zone urbane cheie în dezvoltarea localităţilor judeţului. Sunt prioritare renovările centrelor vechi ale localităţilor, zonelor istorice şi cu valoare de patrimoniu, care prin aceste măsuri vor putea fi valorificate durabil.

Se urmăreşte de asemenea menţinerea unui raport echilibrat între locuinţele individuale şi cele colective, ţinându-se cont de datele sociale, în vederea atât a menţinerii densităţilor în intravilane cât şi a atingerii unei ocupări a locuinţei situate în apropierea mediei pe ţară (1,01 locuitor/cameră). Creşterea suprafeţei locuibile trebuie să se facă pe seama tipologiei imobilelor şi nu pe ocuparea suplimentară de terenuri de construcţie.

Confortul locuirii nu este dependent numai de factori interni ai clădirilor de locuit ci şi de factori ai vecinătăţii (cartierului). Sunt de observat aici caracteristici spaţiale ale ansamblului de locuit: spaţii verzi, spaţii funcţionale publice (locuri de joacă, gospodăreşti, parcări) caracteristici

59

estetice ale ambientului: caracter urban, coerenţă, design urban şi dotările de maximă necesitate (grădiniţe, comerţ alimentar, servicii de întreţinere, cabinete medicale etc.).

În concluzie, efortul constructiv din următorii ani trebuie să cuprindă şi lucrările de reparaţii, dezafectare, modernizare şi remodelare ale fondului locativ existent, care necesită o cantitate suplimentară de materiale de construcţie şi manoperă.

• Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinţe, modernizării si creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieţei.

În cadrul teritoriului studiat se înregistrează un număr de 169.503 locuinţe, din care 64,5 % situate în mediul rural şi 35,5 % în mediul urban.

Se apreciază, că la nivelul populaţiei anului 2015, numărul total de locuinţe al judeţului Vâlcea trebuie să crească cu circa 14.000 unităţi, faţă de anul 2002. Deşi populaţia prezumată scade în 2015 cu aproximativ 0,04 %, pentru atingerea normei de 15 mp pe cameră se impune construirea de noi locuinţe. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o vor avea locuinţele proprietate personală. Locuinţele propuse pot fi situate în clădiri de tip individual, cuplate, înşiruite sau bloc.

Este necesară modificarea mentalităţii utilizatorilor locuinţelor în sensul abordării unor tipuri mai adecvate nevoilor şi nivelului lor de trai. Totodată trebuie ameliorată locuinţa ca bun de consum al cărui preţ va trebui să corespundă cotei din venitul utilizatorului prevăzută pentru locuire. În perioada viitoare problema locuinţei trece de la aspectul cantitativ la cel calitativ.

Suprafaţa medie locuibilă pe o persoană ar trebui să ajungă după anul 2012, la un minim de 15 mp, satisfăcându-se exigenţele minimale prevăzute de legea locuinţei.

Legea locuinţei stabileşte că “realizarea locuinţelor constituie un obiectiv major de interes naţional pe termen lung al administraţiei publice locale”. Totodată aceasta reglementează aspectele sociale, economice şi juridice ale construcţiei şi folosirii locuinţei.

Pornind de la faptul ca în mediul urban fondul de locuinţe este mai scazut şi tinand cont si de creşterea prezumată a numărului de locuitori, se propune construirea cu prioritate a noilor locuinţe în municipiile şi oraşele judeţului.

Situaţia cererilor de locuinţe si a programelor in unele UAT-uri, conform datelor furnizate de administraţiile locale, se prezintă astfel :

Râmnicu Vâlcea : - Cereri de locuinţe : locuinţe pentru tineri – 1341 cereri ; locuinţe sociale – 1289 cereri. - Programe de reabilitare şi dezvoltare a fondului de locuinţe : transformarea unui cămin

de bătrâni în locuinţe sociale – 76 ap. ; modernizare barăci colonia Nuci – 4x16 ap. ; apartamente pentru tineri prin ANL (in curs de execuţie) – Ostroveni – 141 ap.

Băile Govora : - Cereri de locuinte : locuinte pentru tineri, prin ANL-156 cereri ; locuinte sociale-29

cereri. - Program de dezvoltare : locuinte cu chirie pentru tineri (ANL)-13ap.(in executie), 24

ap. (S.F.), locuinte sociale-25 ap. (S.F.) Băile Olăneşti : - Cereri de locuinte sociale – 16 cereri

60

Brezoi : - Cereri locuinte : locuinte sociale-2 cereri ; locuinte pentru tineri-58 cereri ; locuinte

pentru persoane peste 35 ani-28 cereri Drăgaşani : - Cereri de locuinte : locuinte pentru tineri-120 cereri, locuinte sociale-31 cereri - Propuneri pentru construirea de locuinte : 28 ap. (bloc)

La nivelul judetului, programele de dezvoltare a fondului de locuinte urmaresc rezolvarea problemelor sociale in randul tinerilor, a familiilor cu venituri modeste, finalizarea apartamentelor neterminate, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 19/1994, pecum si construirea in comune a locuinţelor pentru specialisti (medici, poliţişti, profesori etc.). Finanţarea locuinţelor se va realiza atât de la bugetul de stat cât şi de la cel local.

O componentă importantă a locuirii este concepţia spaţial – arhitecturală şi urbanistică – care se concretizează intr-o gamă de tipuri constructive şi sisteme urbanistice. Cei doi parametri spaţiali ai dezvoltării zonelor de locuit sunt tipologia funcţional - constructivă şi forma urbanistică exprimată în densităţile constructive şi umane.Variaţia acestor parametri în diverse zone ale arealului studiat trebuie să se facă în sensul ameliorării condiţiilor de viaţă - individuală şi socială - şi a economisirii resurselor.

61

2.1.4. INFRASTRUCTURILE TEHNICE MAJORE

2.1.4.1. Gospodărirea apelor Problemele cu care se confruntă gospodărirea apelor din judeţul Vâlcea sunt legate de

deprecierea calităţii surselor de apă, datorate evacuărilor de ape uzate urbane, industriale, agricole. Exploatarea de sare reprezintă o problemă majoră, datorită accidentului ecologic de la Ocnele Mari. O altă problemă este legată de poluarea accidentală cu produse petroliere, care au frecvenţa cea mai mare.

Rezolvarea acestora se face printr-o gestionarea calitativă a resurselor de apă. Instrumentul de lucru în acest domeniu este Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM), plan complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor judeţene, care oferă şi opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate, ca prioritare, în domeniul protecţiei mediului.

Prin PLAM se stabilesc foarte clar care sunt obiectivele şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru rezolvarea problemelor de mediu, în funcţie de responsabilităţile şi posibilităţile administraţiei şi ale instituţiilor locale în ceea ce priveşte coordonarea eficientă a întregului proces. Recomandările Planului sunt în conformitate cu priorităţile identificate prin strategiile sectoriale.

Pentru elementul Apa, matricea planului de acţiune, pe anul 2007, asupra îmbunătăţirii calităţii apei are următoarea structură:

- obiectiv general; - obiective specifice; - ţinta care trebuie atinsă; - acţiunile stabilite pentru fiecare obiectiv specific, responsabilii de implementare şi

monitorizare; - sursele de finanţare existente şi/sau potenţiale.

Obiectivul specific general al domeniului Apa este refacerea calităţii resurselor de apă şi accesul populaţiei la acestea.

Obiectivele parţiale necesare atingerii acestui obiectiv sunt: • eliminarea poluării termice şi chimice a receptorilor naturali; • îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă de suprafaţă;

• Prevenirea şi/sau eliminarea poluării apei cu substanţe periculoase.

• Prevenirea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

• Asigurarea calităţii apei destinate consumului uman.

Pentru îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă de suprafaţă ţintele care trebuie atinse sunt: - eliminarea poluării termice şi chimice a receptorilor naturali; - stoparea antrenării sterilului minier (terasit) în albia râului Lotru; - reducerea poluării cu suspensii a râului Bistriţa; - stoparea antrenării de aluviuni în lacurile de acumulare şi cursurile de apă de suprafaţă; - reducerea poluării chimice a apelor de suprafaţă.

62

Principalele direcţii de acţiune propuse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu sunt: • eliminarea poluărilor termice şi chimice pentru care sunt necesare proiecte pilot pentru tratarea apelor geotermale din oraşul Călimăneşti, precum şi realizarea staţiei de pretratare a acestor ape; • stoparea antrenării sterilului care se poate face prin lucrări de protejare a albiei Lotrului (zona Cataractele Lotrului); • stoparea poluării râului Bistriţa prin lucrări de reţinere a suspensiilor de calcar înainte de evacuarea în râu; • antrenarea aluviunilor în lacurile de acumulare existente se poate opri prin inventarierea zonelor afectate de scurgerile pe torenţi şi amenajarea sau refacerea lucrărilor hidrotehnice specifice pentru văile torenţiale; • reducerea poluării chimice a apelor de suprafaţă prin modernizarea sau realizarea staţiilor de tratare a apelor uzate provenite de la fermele zootehnice, precum şi prin retehnologizarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la CET Govora; • retehnologizarea staţiilor de epurare existente şi îmbunătăţirea procesului de epurare aplicat; • exploatarea amenajărilor hidrotehnice astfel încât să asigure debitele minime pe râuri, pentru asigurarea diluţiei substanţelor poluante evacuate accidental; • eficientizarea acţiunilor desfăşurate la utilizatorii de apă, pentru încadrarea în volumele de apă contractate, respectarea parametrilor autorizaţi la evacuarea apelor uzate în receptorii naturali, în vederea protecţiei resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării; • urmărirea continuă a realizării prevederilor programelor de etapizare la folosinţele de apă şi aplicarea de sancţiuni în cazul nerealizării acestora; • respectarea prevederilor din planurile proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi dotarea cu materiale specifice pentru intervenţia în caz de producere a acestora.

Ţintele care trebuie atinse pentru prevenirea şi/sau eliminarea poluării apei cu substanţe

periculoase sunt: - reducerea poluării apelor subterane cu substanţe periculoase; - reducerea cu 70% a evacuărilor de mercur în apă; - reducerea cantităţilor de substanţe prioritare şi prioritar periculoase în efluenţi.

Atingerea acestor ţinte are ca direcţii de acţiune: • închiderea batalului de deşeuri periculoase de la OLTCHIM S.A.; • achiziţionarea unui incinerator de deşeuri lichide şi gazoase de 30.000t/an; • realizarea unei instalaţii de electroliză cu membrană pt. schimb de ioni; • modernizarea staţiilor industriale de tratare a apelor uzate de la OLTCHIM S.A.; • realizarea contractelor de monitorizare a emisiilor de substanţe periculoase în efluenţii finali.

Pentru prevenirea poluării cu nitraţi proveniţi din sursele agricole ţinta este reducerea poluării apelor de suprafaţă cu aceste substanţe. Acţiunile necesare sunt:

63

• realizarea sistemelor de epurare a apelor uzate menajere; • implementarea Codului de Bune Practici Agricole la fermele agricole şi controlul utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor în activităţile agricole.

Ţintele pentru asigurarea calităţii apei destinate consumului uman sunt: - furnizarea apei potabile la indicatorii de calitate prevăzuţi în legislaţia şi normele în

vigoare, norme aliniate prevederilor legislaţiei europene; - eliminarea pierderilor de apă distribuită pentru consum.

Aceste ţinte sunt realizabile prin: • reabilitarea tuturor surselor de apă (subterane şi de suprafaţă) din judeţ; • elaborarea unor studii hidrogeologice pentru identificare de noi surse de apă; • reabilitarea şi modernizarea reţelelor de apă din localităţi: reţele de aducţiune a apei,

reţele de distribuţie a apei potabile.

Gestionarea cantitativă a resurselor de apă are ca bază Strategia Naţională a Apelor, aflată în fază de proiect – Dezvoltarea durabilă a României Orizont 2025, care are drept scop stabilirea obiectivelor, căilor şi mijloacelor de realizare a unor noi relaţii între economie, mediu şi societatea românească, din punct de vedere al gospodăririi apelor.

Obiectivele generale ale strategiei sunt: • protecţia şi conservarea ecosistemelor acvatice, precum şi prevenirea degradării acestora; • promovarea utilizării durabile a apei, bazată pe protecţia şi conservarea pe termen lung a resurselor disponibile de apă; • consolidarea şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a descărcărilor de ape uzate şi oprirea evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe periculoase; • asigurarea reducerii progresive a poluării apelor subterane şi prevenirea poluărilor viitoare; • diminuarea efectelor inundaţiilor şi secetei; • adoptarea directivelor europene în domeniul gestionării durabile a resurselor de apă şi de protecţie a mediului acvatic.

Obiectivele specifice sunt: - satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei, industriei, agriculturii, transporturilor,

agrementului şi valorificarea potenţialului apelor; - protecţia şi conservarea mediului acvatic, îmbunătăţirea calităţii apei, restaurarea

ecologică a apelor, renaturarea râurilor; - gospodărirea apelor în situaţii excepţionale: inundaţii, secete; - perfecţionarea planificării în domeniul apelor, care înseamnă proiectare – întreţinere .

funcţionare – administrare; - utilizarea eficientă a apei; - perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional; - accesul la informare, educare şi implicarea populaţiei în managementul resurselor de

apă;

64

- corelarea instituţională, legislativă şi implementarea Directivelor Uniunii Europene în acest domeniu.

Pentru asigurarea surselor de apă a viitoarelor sisteme de alimentare cu apă, în teritoriul judeţului există captări de apă subterană neexploatate până în prezent. Caracteristicile tehnice evaluate prin studii hidrogeologice sunt:

Galicea – Budeşti, captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 200 l/s; Galicea – Olanu, captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 80 l/s; Olanu – Călina, captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 520 l/s; Budeşti – Olanu, captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 280 l/s; Lădeşti – Bălceşti, captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 500 l/s; aval Popeşti, captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 100 l/s; Cocora – N. Bălcescu, captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 80 l/s; Peşteana (Drăgăşani - Şuteşti), captare nouă, acvifer de adâncime, Qproiectat = 80 l/s; Drăgăşani – Călina, extindere de captare, acvifer de adâncime, Qproiectat = 56 l/s.

Se propune finalizarea lucrărilor de investiţii de amenajare a cursurilor de apă pe următoarele cursuri de apă:

pr. Luncavăţ şi afluenţi pe sectorul Vaideeni – Popeşti 22 km lucrări de regularizări; r. Lotru în aval de ac. Brădişor – confluenţa cu r. Olt 0,9 km consolidări de mal; pr. Olăneşti între localităţile Olăneşti Băi – Rm. Vâlcea 10 km regularizări albie, 3

km consolidări de maluri; pr. Topolog între localităţile Tigveni – Galicea 1,5 km regularizări albie, 4 km

consolidări de mal, 3 km diguri; pr. Olteţ la Lalosu 1 km regularizări, 1 km consolidări mal şi albie.

Pentru perioada 2008 – 2012 sunt propuse lucrări de investiţii pe următoarele cursuri de apă: pr. Otăsău pe sectorul Bărbăteşti – Frânceşti, 4 km reprofilare albie, 4,1 km

consolidări de maluri, 300 m pereu de beton, 7 praguri de fund; pr. Sâmnic pe sectorul Goleşti – Blidari, 13,2 km reprofilare albie, 3,15 km

consolidări de maluri; pr. Geamăna, aval de pod peste DJ 678, 1 km recalibrare albie, 1,4 km consolidări de

maluri, 1,2 km diguri; pr. Bistriţa sectorul Costeşti – Băbeni, 35,9 km reprofilare albie, 19,3 km consolidări

de maluri, 0,45 km dig, 1 km dig de dirijare; pr. Govora pe sectorul Stoeneşti – Govora, 15 km reprofilare albie, 13,52 km

consolidări de maluri; pr. Iazul Morilor în oraşul Băbeni, 3 km reprofilare albie, 3 km consolidare de mal; pr. Sălătrucel sectorul Berislăveşti – Sălătrucel, 2,7 km recalibrare albie, 1,02 km

consolidări de maluri, 1 prag de fund, 1,5 km dig de dirijare; pr. Cernişoara şi Cernişoara Orlii în localitatea Cernişoara, 16,5 km reprofilare albie,

3,2 km consolidări de maluri; pr. Hinţa la Govora Băi, 3 km reprofilare albie, 3 km apărare de mal; r. Olteţ la Grădiştea, 5 km reprofilare albie, 3,9 km consolidare de maluri, 6,6 km

protecţie dig.

65

pr. Băiaşu la Perişani cu 3 km lucrări de regularizare; pr. Cerna şi afluenţi pe sectorul Cerna – Măciuca, 22 km lucrări de regularizare; pr. Muereasca, 10 km lucrări de regularizare; pr. Cheia pe tronsonul Cheia – Valea Cheii, 7 km lucrări de regularizare; pr. Bistricioara pe tronsonul Sălişte – Romani, 3 km lucrări de regularizare; pr. Valea Plopilor la Vaideeni, 3 km lucrări de regularizare; pr. Nisipoasa la Scurtu, 6 km lucrări de regularizare; pr. Ursani pe tronsonul Ursani – Horezu, 3 km lucrări de regularizare.

Pentru producerea de energie electrică sunt propuse amenajări hidroenergetice de mică

putere, respectiv microhidrocentrale în localităţile: - Băile Olăneşti şi Păuşeşti-Măglaşi pe râul Cerna; - Câineni pe râurile Valea Satului, Robeşti, Valea Urii, Valea lui Vlad, Valea Curpen; - Frânceşti pe râul Bistriţa; - Mălaia pe râurile Repedea, Valea Mălăii, Latoriţa; - Vaideeni pe râurile Mariţa, Recea, Cerna, Luncavăţ; - Voineasa pe râul Voineşiţa.

Pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi pentru reducerea aluviunilor transportate în timpul viiturilor în lacurile de acumulare existente, cazul acumulărilor Dăeşti, Râmnicu Vâlcea şi Mălaia care au cuveta colmatată în procent de 50%, sunt necesare lucrări de amenajare a văilor torenţiale.

Pentru asigurarea curgerii apei în secţiunile cursurilor de apă sunt necesare lucrări de întreţinere permanentă a acestora, acţiuni care necesită curăţarea periodică a albiilor majore de depozitele de deşeuri, de vegetaţia crescută necontrolat, precum şi întreţinerea podurilor şi podeţelor aflate peste cursurile de apă din judeţ.

În Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea Apa (legea 20/2006 pentru modificarea legii 171/1997) este prevăzută realizarea, până în anul 2015, a unei aducţiuni de apă potabilă, Râmnicu Vâlcea – Drăgăşani. Aceasta are ca priză Uzina de apă Rm. Vâlcea şi va asigura apă potabilă oraşului Drăgăşani, precum şi localităţilor situate pe traseul ei. Lungimea este de 55 km, transportând un debit estimat la 0,4 m3/s.

Dezvoltarea durabilă a gospodăririi apelor, conform legislaţiei în vigoare (armonizată cu cea europeană), se realizează pe baza prevederilor din Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic, al cărei concept este definit de legea 310/2004 care modifică şi completează legea 107/1996 (Legea Apelor). Metodologia de elaborare a Schemelor Directoare este aprobată prin Ordinul 1258/20.11.2006 – Anexa nr 1. Pentru bazinul hidrografic Olt, în care se înscrie şi judeţul Vâlcea, termenul de elaborare a acestui instrument de lucru în domeniul gospodăririi apei este decembrie 2009, iar programele operaţionale vor fi elaborate până în decembrie 2012.

66

2.1.4.2. Amenajări pentru agricultură – lucrări de îmbunătăţiri funciare Obiectivul specific general care decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii

-2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) îl reprezintă ”îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare” pentru orizontul de timp 2008- 2025.

Deşi în Strategiile judeţului Vâlcea nu există nici o prevedere referitoare la problema îmbunătăţirilor funciare prezentul studiu propune ca posibile obiective specifice ale sectorului respectiv:

- modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative - crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul

îmbunătăţirilor funciare

Suprafaţa agricolă a judeţului Vâlcea, amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare executate în majoritate înainte de 1990, necesită lucrări ameliorative, lucrări de completare, reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în scopul refacerii şi sporirii potenţialului agricol.

Pentru realizarea obiectivelor propuse un rol important îl are accesarea fondurilor europene prin proiecte de reabilitare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. De asemenea este necesară stimularea si atragerea producătorilor agricoli înspre asociaţiile de utilizatori de apa cu efecte în creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii.

In scopul realizarii obiectivelor sectorului îmbunătăţirilor funciare se impune respectarea principiilor definite in Legea nr. 138/2004 (Legea imbunatatirilor funciare):

- exploatarea echitabila a amenajarilor de imbunatatiri funciare, sistemelor de irigatii sau desecare si drenaj, precum si a lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si combaterea eroziunii solului, pentru asigurarea protectiei intereselor tuturor beneficairilor;

- consultarea si dupa caz, implicarea benficiarilor, organizatiilor neguvernamentale si a altor reprezentanti ai societatii civile in luarea deciziilor in scopul promovarii adoptarii rationale, eficiente si transparente a acestora;

- realizarea de catre proprietarii de teren a exploatarii, intretinerii si reparatiilor amenajarilor de imbunatatiri funciare situate pe terenurile pe care le detin, inclusiv a lucrarilor de reabilitare, executarea de investitii si suportarea costurilor acestei activitati. Statul intervine prin Administratie si prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat, in completarea surselor proprii ale Administratiei sau ale beneficiarilor constituiti in organizatii de îmbunătăţiri funciare, in cazul in care proprietarii de teren nu pot desfasura prin efortul propriu activitati de imbunatatiri funciare.

Direcţiile de acţiune necesare pentru atingerea obiectivelor specifice în vederea dezvoltării sectorului de îmbunătăţiri funciare vizează:

- reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele formelor noi de proprietate şi noilor tehnologii agricole

- modernizarea şi reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare.

Măsurile care susţin acest domeniu se referă la: - reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi

tehnologii agricole şi în special la formele noi de proprietate

67

- aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului

- adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în zona studiată şi extinderea acestora acolo unde este cazul;

- lucrări de reabilitare tehnică şi modernizare în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie, impermeabilizări canale)

- pregătirea şi implementarea unor proiecte locale sau zonale complexe de combatere a eroziunii solului şi de eliminare a excesului de umiditate

- prevenirea şi stoparea eroziunii solului prin respectarea tehnologiilor specifice lucrărilor pentru combaterea eroziunii de suprafaţă, prin efectuarea de lucrări agro – ameliorative, continuarea acţiunilor de desecare, îndiguire,

- stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii în a se organiza în asociaţii care să preia în proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii, respectiv staţia de pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte de distribuţie a apei la hidrant (conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr. 147/1999), în scopul cointeresării utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor

- atragerea investiţiilor private în acest domeniu

Necesitatea aplicarii programului de masuri in domeniul lucrarilor de imbunatatiri funciare este sustinuta de avantajele economice si ecologice care decurg din acestea:

- contribuie la înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (seceta, inundatii, alunecari de teren)

- previne degradarea terenurilor prin alunecări de teren, inundatii, exces de umididate freatica şi eroziuni ale solurilor

- imbunatateste potentialul productiv al solului - introduc in circuitul economic terenurile degradate

Propunerile descrise mai sus au caracter general si orientativ. Scara de lucru specifică planurilor de amenajare a teritoriului, (1:200.000), nu permite detalierea lucrarilor ameliorative, a propunerilor legate de defalcarea pe tipuri de areale, scoateri din circuitul agricol, modul de utilizare a terenurilor, proprietari etc. Acestea se vor aborda în cadrul proiectelor de tip PUG- Plan urbanistic general, PUZ – plan urbanistic zonal, PUD- plan urbanistic de detaliu, care se vor elabora ulterior P.A.T.J.

2.1.4.3. Infrastructura de transport

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă un element de bază în relansarea economică a judeţului, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport.

Obiectivele prioritare din domeniul transporturilor pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european, sunt cele cuprinse în:

- Programul Naţional de Dezvoltare–PND- 2007-2013 - Programul de Guvernare 2005-2008

68

- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I –Reţele de transport - Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de C.N.A.D.N.R. – până în

2012 şi după - Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010,

elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. - Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud –Vest - Master Planul general de transport 2007 – 2013.

● Reţeaua rutieră Dezvoltarea infrastructurii rutiere va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul

infrastructurilor europene, prioritar fiind: - demararea construcţiei de autostrăzi, în scopul integrării infrastructurii rutiere de

transport în Reţeaua trans-europeană de transport - modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri ,în scopul asigurării creşterii

mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor - sporirea măsurilor de siguranţa a circulaţiei şi de confort al participanţilor la trafic

Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de C.N.A.D.N.R. are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului greu, asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale.

Pentru reabilitarea reţelei rutiere majore se prevăd următoarele intervenţii cuprinse în strategii şi programe naţionale:

Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale prevede, eşalonat pe etape, lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale :

- DN 64 Caracal – Olaneşti ( etapa XI )

- DN 67 Drobeta-Turnu-Severin – Râmnicu Vâlcea ( etapa XII )

Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport prevăde următoarele lucrări:

• Autostrada

- Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti –

Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă – Constanţa

• Drum expres sau cu 4 benzi

- Drobeta Turnu Severin – Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeş

Coridorul IV Pan-European de Transport Rutier şi Reţeaua TEN-R – axa prioritară TEN-T nr. 7 străbate teritoriul judeţului în partea nord-estică, având ca scop următoarele:

69

- integrarea în reţelele de transport trans-europene - descongestionarea şi siguranţa traficului - rentabilitatea şi dezvoltarea zonală

Atât viitoarea autostradă, cât şi drumul expres trebuie să îndeplinească anumite cerinţe: · să primească trafic, · să ocupe suprafeţe minime de teren, · pentru construirea lor să se evite, pe cât posibil, demolările, · după construirea lor să se refacă infrastructura afectată.

Acestea vor asigura o legătură rapidă şi directă a judeţului cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor, atât a călătorilor, cât şi a transportului de marfă; reducerea accidentelor de circulaţie; reducerea consumului de combustibil; scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor, etc

De asemenea pentru reabilitarea şi dezvoltarea reţelei rutiere locale sunt necesare următoarele :

- amenajarea variantei ocolitoare a municipiului Râmnicu Vâlcea, având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de tranzit prin preluarea traficului de tranzit şi optimizarea traficului în interiorul municipiului

- consolidare terasamente şi a versanţilor pe reţeaua rutieră

- modernizarea drumurilor comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale

- lucrări pentru consolidarea terenului în vederea evitării producerii alunecărilor de teren

- lucrărilor de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene

Aceste direcţii de intervenţie se vor realiza prin următoarele măsuri:

Continuarea programului lucrărilor de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene, început în anul 2007 pentru următoarele tronsoane :

• DJ 105G Limită jud. Sibiu - Voineasa, km.70+200 - 71+200 • DJ 648B Voiceşti – Tighina; km. 6+000-7+000 • DJ 703M Perişani – Cornet; km. 1+000 - 2+000• DJ 643 Limită jud. Olt – Laloşu –Găneşti (DN 67B), km.51+400 - 78+490 • DJ 643B din DJ 643 - Valea Mare - Roieşti, km.0+000-2+000 – km. 5+000-6+000 • DJ 645 Zăvideni - Scundu - Pesceana, km.13+900-14+900 • DJ 646A Stoeneşti - Costeşti, km.3+000-4+000• DJ 648 Ioneşti -Olanu - Limită jud. Olt, km 0+000 - 8+900 • DJ 665 Limită jud. Gorj - Vaideeni – Horezu(DN 67), km. 53+650 - 69+169 • DJ 676A Giuleşti - Dozeşti - Roşiile, km. 6+000 - 7+000 • DJ 676F Grădiştea - Zgubea, km. 1+050 - 2+050 şi km.14+300 - 15+300 • DJ 676G Zătreni - Ţepeşti, km. 3+400 - 4+400 şi km. 11+000 - 12+000 • DJ 677 Mădulari- Şuşani - Limită jud. Olt, km. 0+000-23+850 • DJ 677E Ştefăneşti - Dobruşa, km.3+000 - 5+000• DJ 678D Galicea - Muzeu N. Bălcescu, km.2+000-3+000 • DJ 678E Limită jud. Argeş - Limită jud. Olt, km.5+000 - 6+000 • DJ 678H Galicea - Stoileşti, km.5+800 - 6+800• DJ 703G Jiblea - Limită jud. Argeş, km 0+100 - 13+600 • DJ 703F Runcu - Limită jud. Argeş, km.8+100 - 9+100 • DJ 703M Perişani - Cornet, km. 3+000 - 5+000• DJ 703N Berislăveşti – Releu Cozia, km. 0+000 - 20+500 • DJ 703P Racoviţa - Titeşti, km. 0+000 - 1+000 şi km. 8+528 - 9+528

70

Continuarea şi finalizarea următoarelor lucrări:

Lucrări pe drumul naţional DN 7 - protecţie versanţi - refacere şi protecţie cale pasaj - refacere şi consolidare la pasaj Râul Vadului - consolidarea versanţilor din zona Căciulata – Câineni - refacerea pasajelor Viaduct - Cârligu Mic şi Viaduct Râul Vadului - refacerea viaductului din zona Proieni - consolidare şi protecţie versanţi pe varianta de ocolire a oraşului Călimăneşti - podul peste râul Topolog, din localitatea Milcoiu - construirea unui podeţ nou la Goranu

Lucrări pe drumul naţional DN 7A - consolidare şi refacere cale de pod Voineasa - Obârşia Lotrului -la km 19+000-,

lucrare realizată în proporţie de 60% - consolidare şi protecţie versanţi pe un tronson de 23 km lucrări hidrotehnice şi de

consolidare a suprastructurii unui pod la Brezoi - realizarea a două lucrări de refacere a unor poduri în localitatea Malaia - consolidarea versanţilor din aval de barajul de la Brădişor - lucrări de consolidare a versanţilor, în zona staţiunilor Voineasa şi Vidra - consolidare versanţi pe DN 7A la kilometrul 48

Lucrări pe drumul naţional DN 67 - consolidare terasamente pe o porţiune de 4 km - refacere pod şi amenajare tronson Râmnicu Vâlcea - Horezu peste pârâul Ciupa la

Slătioara - consolidarea şi apărarea podului peste râul Bistricioara în localitatea Costeşti - consolidarea şi apărarea podului peste pârâul Costeşti, în localitatea Tomşani. - consolidare terasamente tronsonul Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea pe 12 km - consolidarea şi amenajarea podului peste pârâul Otăsău la Bârzeşti - consolidarea şi amenajarea podului peste pârâul Buneşti

Lucrări pe drumul naţional DN 67B - consolidarea podului peste râul Cerna în localitatea Măciuca - consolidarea podului peste pârâul Pesceana în localitatea Creţeni

Lucrare pe drumul naţional DN 7D - consolidare şi supraînălţare

Lucrare pe drumul naţional DN 64 - consolidarea şi amenajarea podului peste râul Olăneşti în localitatea Păuşeşti

Maglaşi

Lucrare pe drumul naţional DN 65 C - refacere rampe şi consolidare pod pe - consolidare terasamente pe

71

Lucrări pe drumuri judeţene - consolidarea podului peste râul Olteţ în localitatea Lăcusteni - consolidarea podurilor peste valea Budeşti şi Valea Cungrea - construcţie două poduri din b.a. pe DJ 648

Lucrări pentru consolidarea terenului în vederea evitării producerii alunecărilor de teren pe anumite zone de pe DN 7D, DJ 643-Diculeşti, DJ 643 B-Valea Mare, DJ 676-Nenciuleşti, DJ 605 C Mateeşti, DJ 677 A Roeşti şi Sirineasa, DJ 645 Crîngu, DJ 678 B Valea Scheiului, DJ 678 A Cocoru, DJ 678 D Rotăreşti, DJ 703 F- Valea Babei, DJ 658-Andreieşti, DC 4, DC 13, DC 82, DC 132 şi DC 168.

● Reţeaua feroviară

Pentru atingerea obiectivului de dezvoltare a infrastructurii feroviare, se va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

- modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor

- eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim pentru exploatarea feroviară

Reţeaua TEN-F străbate partea nord-estică a judeţului .

În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. în martie 2001, este prezentată situaţia dificilă în care se află infrastructura feroviară din ţară, datorată în principal unei finanţări ne adecvate şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprinde:

o programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă o programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare o programul de reparaţii capitale şi modernizare o principalele programe de modernizare ale căii ferate

Conform strategiei de dezvoltare elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate şi în Secţiunea I Reţele de transport pentru modernizarea infrastructurii feroviare se propun: Linia de cale ferată convenţională, cu viteza până la 160 km/h pe traseu existent reabilitat:

- Vinţu de Jos – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Vâlcele – Piteşti – Bucureşti Finalizarea liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele

Linia Râmnicu Vâlcea-Vâlcele realizează o legătura directă între Bucureşti si vestul ţării (redusă cu cca. 130 km faţă de ruta Bucureşti-Braşov) cu impact direct asupra dezvoltării economice a zonei.

Pentru asigurarea protecţiei căilor ferate se vor avea în vedere următoarele acte normative: H.G. nr. 525/1996, O.U.G. nr. 12/1998, H.G. nr. 581/1998 referitoare la stabilirea zonei de siguranţă şi de protecţie, precum şi a condiţiilor de construire în vecinătatea infrastructurii feroviare.

Îmbunătăţirea condiţiilor de transport, pe calea ferată, se realizează şi prin asigurarea unui parc de vagoane şi locomotive, adaptate traficului uşor pentru deservirea transportului suburban şi local. De asemenea trecerile la nivel vor fi modernizate, iar haltele fără apă potabile vor fi racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă.

72

● Reţeaua navigabilă În prezent, pe teritoriul judeţului Vâlcea, nu există căi navigabile. Pentru reţeaua

navigabilă Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede, într-un orizont de timp mai larg lucrări de amenajare a căii navigabile interioare a Râul Olt între Dunăre – Slatina şi Râmnicu Vâlcea, precum şi realizarea unui port pe Olt la Râmnicu Vâlcea Sud ( Govora).

Realizarea acestor obiective va facilita, în perspectivă, relaţionarea judeţului cu Coridorul VII-Dunărea, axa prioritară TEN-T nr.18

● Transportul combinat România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport

combinat şi instalaţii conexe (AGTC). La Râmnicu Vâlcea funcţionează un terminal de transport combinat de mărfuri – Bujoreni Vâlcea care, pentru o cât mai eficientă funcţionare, va trebui să beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea terminalului de transport combinat de mărfuri – Bujoreni Vâlcea.

2.1.4.4. Producţia şi transportul energiei electrice

● Strategia de dezvoltare a capacităţilor de producţie în domeniul hidroelectric Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de

energie atât în prezent, cât şi pe termen lung la un preţ cât mai scăzut, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Obiectivele strategice urmăresc siguranţa energetică, dezvoltarea durabilă şi competitivitatea.

Judeţul Vâlcea este deţinătorul unor importante lucrări de gospodărire a apelor, de interes naţional, puterea instalată totală a celor 14 hidrocentrale şi 4 microhidrocentrale însumând 1117,8 MW, iar producţia de energie într-un an mediu hidrologic ridicându-se la 2769 GWh.

Strategia de dezvoltare şi retehnologizare a capacităţilor de producţie se înscrie ca o componentă a strategiei de dezvoltare durabilă la nivel naţional.

Obiectivele generale ale acestei strategii sunt: - creşterea gradului de utilizare a potenţialului hidroenergetic al ţării prin realizarea de

noi capacităţi de producţie; - aducerea capacităţilor de producţie în operara la nivelul performanţelor de pe plan

mondial, creşterea siguranţei în funcţionarea şi refacerea capacităţii de funcţionare pentru un nou ciclu de viaţă;

- atragerea capitalului privat de dezvoltare şi retehnologizare a capacităţilor de producţie hidroenergetice.

Programul de retehnologizare şi dezvoltare a capacităţilor de producţie Etapa 1 - CHE Lotru Ciunget – 3 x 170 MW

Etapa 2 - CHE din cascada râului Olt – 19 CHE

O altă latură avută în vedere în cadrul strategiei de dezvoltare a capacităţilor de producţie în domeniul hidroelectric constă în realizarea de noi amenajări hidroenergetice, microhidrocentrale.

73

La nivelul anilor 2007 – 2008 s-au depus documentaţii în vederea obţinerii certificatelor de urbanism / autorizaţii de construire pentru astfel de amenajări, microhidrocentrale în localităţile:

1. Voineasa, râul Voineşiţa; 2. Malaia, râul Repedea, râul Calea Mălăii, râul Latoriţa; 3. Frânceşti, râul Bistriţa; 4. Băile Olăneşti / Păuşeşti – Măglaşi, râul Cheia; 5. Câineni, râuri: Valea Satului, Robeşti, Valea Urii, Valea lui Vlad, Valea Curpen; 6. Vaideeni, râuri: Mariţa, Recea, Cerna, Luncavăţ.

Pentru reabilitarea S.C. CET GOVORA se propun următoarele proiecte (parţial în curs de realizare) termen Eficientizarea producţiei de abur la CET Govora 2007 Realizarea instalaţiilor pentru preluarea, stocarea, condiţionarea, transportul, utilizarea şi depozitarea cenuşii şi a produselor de desulfurare

2007-2008

Reabilitare a doua turnuri de răcire şi montarea unei staţii noi de pompe de apă de răcire 2007-2009 Înlocuirea conductei tur de transport apă fierbinte pe o distanţă de circa 2 km 2007 Realizarea unui sistem integrat de contorizare şi monitorizare/dispecerizare a livrării de abur industrial şi agent termic primar de termoficare urbană; Realizarea unui sistem software pentru dispecerizarea şi optimizarea funcţionării CET Govora

2007

Modernizarea sistemului intern de termoficare urbană pentru producerea agentului termic primar: achiziţia şi montajul a două schimbătoare abur/ apă fierbinte cu plăci de inox pentru producerea agentului termic de termoficare, retehnologizarea staţiilor de pompare, şi a instalaţiei de apă de adaos

2009

Modernizarea instalaţiei de desprăfuire la cazanul pe cărbune C6 (retehnologizarea electrofiltrelor)

2011

Realizarea instalaţiei de preparare şi ardere cocs de petrol la un cazan de 420 t/h lignit din CET Govora S.A.

2007

Realizarea unui sistem de monitorizare a emisiilor poluante la coş pentru instalaţiile mari de ardere IMA2 şi IMA3 şi supravegherea arderii la cazanelor pe cărbune

2007

● Strategia de dezvoltare a reţelelor de transport a energiei electrice Reţelele electrice de transport (de tensiuni mai mari de 110 kV) sunt reţele de interes

naţional şi strategic. Ele realizează interconectarea producătorilor cu reţelele de distribuţie, consumatorii mari şi sistemele electroenergetice învecinate. Liniile şi staţiile electrice care alcătuiesc sistemul naţional de transport au fost construite în majoritate cu cca. 40 ani în urmă, astfel că ele se apropie de durata nominală de viaţă (de 40 ani conf. H.G. 964/1998). Nivelul mediu de uzură este de peste 67 %.

În planul de perspectivă al RET, pe LEA 400kV Ţânţăreni – Sud, în perioada 2015 – 2017 sunt prevăzute lucrări de mentenanţă majoră.

Deoarece se are în vedere uzura morală avansată a staţiilor de transformare precum şi starea necorespunzătoare a echipamentelor de bază, se estimează că în următorii 20 de ani este necesară reabilitarea şi o modernizare a tuturor instalaţiilor, astfel încât să se îndeplineascăstandardele de calitate impuse de funcţionarea interconectată cu UCTE.

În judeţul Vâlcea staţia Stupărei (220 KV/110 kV/MT) este în curs de retehnologizare, iar staţia Râureni (220 KV/110 kV/MT) se va retehnologiza în anul 2009.

Dezvoltarea durabilă a reţelelor de transport a energiei electrice va asigura un echilibru între introducerea de noi tehnologii şi nivelul de siguranţă în funcţionare necesar.

74

● Strategia de dezvoltare a reţelelor de distribuţie a energiei electrice Strategia de dezvoltare a reţelelor de distribuţie şi conducere a reţelelor electrice are ca scop

dezvoltarea acestora astfel încât să poată fi oferite utilizatorilor actuali şi potenţiali de energie electrică, prin asigurarea unor servicii cu acoperire zonală, în scopul satisfacerii cerinţelor.

Obiectivele specifice ale strategiei de dezvoltare a instalaţiilor de distribuţie sunt: - creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor; - reducerea pierderilor de energie electrică; - creşterea gradului de securitate în exploatarea instalaţiilor electrice şi a siguranţei în

funcţionare; - scăderea numărului de defecte în instalaţiile electrice şi a timpurilor de întrerupere în

alimentarea cu energie electrică a consumatorilor; - asigurarea parametrilor de calitate a energiei electrice furnizate în conformitate cu

reglementările ANRE; - reducerea cantităţilor de lucrări cu mentenanţă şi a reparaţiilor

Direcţiile de intervenţie propuse sunt: - modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de transformare de 110 KV/MT; - reabilitarea liniilor electrice aeriene şi subterane de 110 KV şi medie tensiune; - trecerea instalaţiilor de 6 KV la tensiunea de 20 KV; - dezvoltarea sistemelor de automatizare a distribuţiei (SAD) prin montarea de

reandanşatoare şi separatoare telecomandate; - integrarea în SCADA a tuturor staţiilor de transformare; - înlocuirea izolaţiei de porţelan din LEA 110 KV şi LEA 20 KV cu izolaţii tip compozit; - modernizarea integrală a LEA JT şi a branşamentelor; - extinderea sistemului de telegestiune şi modernizare a parametrilor de calitate a energiei

electrice; - finalizarea sistemului CALL CENTER; - implementarea sistemului GIS şi TIS.

Lucrările de investiţii necesare constau în: - modernizarea echipamentelor primare şi secundare de 110 KV, medie tensiune şi

protecţii; - modernizarea staţiilor de transformare, posturi de transformare şi de alimentare; - modernizarea reţelelor de joasă tensiune; - lucrări de automatizare a distribuţiei pentru introducerea SCADA; - lucrări de investiţii pentru extinderea reţelelor de electrificare în mediul rural şi urban.

Protecţia instalaţiilor de transport si distribuţie a energiei electrice Protejarea liniilor aeriene de energie electrică se realizează prin respectarea normativelor în

vigoare. Conform Art. 39 (Legea 13/2008 – Legea energiei) pentru protecţia instalaţiilor de

transport se interzic persoanelor fizice sau juridice următoarele: - să efectueze construcţii de orice fel în zona de protecţie şi de siguranţă a instalaţiilor,

fără avizul de amplasament al operatorului de transport şi de sistem;

75

- să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de protecţie şi de siguranţă a reţelelor electrice de transport, fără acordul operatorului de transport şi de sistem;

- să depoziteze materiale pe culoarele de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă a instalaţiilor, fără acordul operatorului de transport şi de sistem;

- să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de transport sau să intervină în orice mod asupra acestora;

- să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau insripţiile de identificare şi de avertizare aferente instalaţiilor de transport;

- să limiteze sau să îngrădească prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii sau prin orice alt mod accesul la instalaţii al operatorului de transport şi de sistem.

La liniile electrice aeriene culoarul de trecere (de funcţionare), zona de protectie si zona de siguranta coincide. Dimensiunea culoarului de trecere este simetrică faţă de axul liniei si se calculează in conformitate cu art. 135 din Norma Tehnica Energetica 003/04/00.

In conformitate cu Art. 137 (Norma Tehnica Energetica 003/04/00), latimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

- 24 m (12m stanga – 12m dreapta din axul liniei) pentru LEA cu tensiuni <110 kV; - 37 m (18,5m stanga – 18,5m dreapta din axul liniei) pentru LEA cu tensiuni de 110 kV; - 55 m (27,5m stanga – 27,5m dreapta din axul liniei) pentru LEA cu tensiuni de 220 kV; - 75 m (37,5m stanga – 37,5m dreapta din axul liniei) pentru LEA cu tensiuni de 400 kV; - 81 m (40,5m stanga – 40,5m dreapta din axul liniei) pentru LEA cu tensiuni de 400 kV; In conformitate cu Art 139 (NTE 003/04/00). Dimensiunile culoarului de trecere

(functionare) pot fi mai mari decat cele prevazute la art.137 in cazurile si in panourile LEA in care acestea :

a) se realizeaza cu stalpi echipati cu mai mult de doua circuite; b) necesita deschideri mari, impuse de configuratia terenului (travesarea unor elemente

naturale, etc); c) au in vecinatate obiective, constructii, depozite explozive, instalatii etc., pentru care

conditiile de coexistenta cu acestea impun masuri speciale sau distante de siguranta mai mari decat cele prevazute la art.136.

La staţiile electrice zona de protecţie este dată de conturul (împrejmuirea) staţiei, iar zona de siguranţă se consideră la 35m de împrejmuirea staţiei, pe fiecare latură a acesteia (Ordinul 49/2007 al ANRE).

În aceste zone, sucursalele CN Transelectrica SA, în calitate de titular al licenţei de transport, beneficiază în condiţiile legii, de dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate publică sau privată, dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi privind realizarea unor construcţii (înfiinţate după punerea în funcţiune a LEA) în conformitate cu normativele tehnice în vigoare.

Pentru orice lucrari / activitati desfasurate in vecinatatea retelelor electrice de transport sau distributie este necesar avizul de amplasament al operatorilor de transport si de sistem (CN Transelectrica SA), respectiv distributie ( CEZ Distributie SA).

76

2.1.4.5. Producţia şi transportul energiei termice

Obiectivul specific în acest domeniu este reabilitarea sistemului de alimentare cu energie termică în paralel cu reabilitarea termică a clădirilor.

In prezent alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale astfel încât principalele sisteme de alimentare cu căldură trebuie să ţină seama de această interdependenţă.

Aceasta este valabil şi pentru judeţul Vâlcea, în cadrul căruia zona de sud - de podiş – se deosebeşte de cea de nord – de munte –, inclusiv din punct de vedere al modului de alimentare cu căldură şi al combustibililor folosiţi.

Pentru Municipiul Râmnicu Vâlcea locuinţele colective şi o parte a dotărilor din sectorul terţiar sunt alimentate cu căldură din sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) de la CET Govora care funcţionează în sistem de cogenerare (termoficare).

Cantitatea de căldură livrată pentru un apartament a scăzut de la 12,2 Gcal/an în 1995 la 9,0 Gcal/an în 2005 reflectând atât iernile mai blânde datorită încălzirii globale, dar şi posibilităţile locatarilor de a interveni asupra consumului de energie termică pentru încălzire prin montarea de contoare de energie termică la nivel de racord termic, robinete termostatate şi „repartitoare de costuri” la radiatoare, precum şi prin montarea de contoare la punctele de consum a apei calde menajere.

In aceste condiţii, la ora actuală proporţia apartamentelor debranşate de la SACET este de circa 6,5%, ceea ce reflectă o alimentare corectă a consumatorilor şi la un preţ acceptabil al Gcal. Majoritatea consumatorilor debranşaţi sunt dotaţi cu centrale termice proprii funcţionând pe gaze naturale; acestea sunt fie microcentrale termice de apartament, fie centrale termice de bloc sau scară de bloc.

De asemenea, o mare parte dintre construcţiile de utilitate publică, inclusiv o parte dintre cele care iniţial au fost racordate la SACET, sunt echipate cu centrale termice proprii funcţionând pe gaze naturale.

In prezent se constată o scădere a ritmului debranşărilor datorită montării aparaturii de contorizare şi reglare, dar şi datorită creşterii preţului gazelor naturale. Este posibil totuşi ca în viitor numărul debranşărilor să mai crească într-o mică proporţie în special pe seama blocurilor care vor fi modernizate şi reabilitate termic.

In ceea ce priveşte scăderea confortului termic din apartamentele din locuinţele condominiale, închiderea parţială sau totală a robinetelor termostatate de la radiatoarele din unele apartamente se percepe practic nu numai la apartamentele vecine, dar şi la cele alăturate acestora din urmă. Incăperile sunt menţinute la o temperatură de 16...18ºC pe seama căldurii primite de la apartamentele vecine şi scăderea cheltuielilor pentru încălzire pentru proprietari se face şi pe baza creşterii cheltuielilor cu întreţinerea ale locatarilor din apartamentele alăturate.

In aceste condiţii este de subliniat faptul că imobilele de locuit condominiale au fost proiectate şi realizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant de temperatură, condiţie care poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

Pe viitor, la clădirile racordate la SACET, pe lângă schema clasică cu alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice de cuartal la care să fie racordaţi consumatorii (locuinţe şi dotările aferente) există şi posibilitatea montării la fiecare consumator a câte unui micro punct

77

termic compact alimentat cu apă fierbinte direct din reţeaua exterioară şi în care se vor prepara apa caldă de încălzire şi apa caldă menajeră pentru respectivul consumator.

In cazul aplicării acestei soluţii, la locuinţele individuale, la scări de bloc, la blocuri şi chiar la apartamentele din clădirile colective de locuit se pot monta module termice alimentate cu apă fierbinte şi având aspectul şi echiparea identice cu cele ale microcentralelor termice murale, excepţie făcând schimbătorul de căldură pentru prepararea apei calde de încălzire care aici nu este încălzit de flacăra gazului, ci de agentul termic primar (apa fierbinte).

Această soluţie prezintă următoarele avantaje: • Posibilitatea montării micro punctului termic în spaţii care să nu trebuiască a îndeplini

condiţiile impuse spaţiilor în care se montează aparatele consumatoare de gaze naturale (volum, suprafaţă vitrată, detectoare de gaz metan, aerisire, evacuarea gazelor de ardere, rezistenţa la foc a elementelor de construcţie)

• Eliminarea punctelor de ardere de la fiecare apartament / clădire şi a poluării mediului, inclusiv a spaţiului învecinat direct;

• Utilizarea pentru transportul agentului primar (apa fierbinte) a numai două conducte cu diametru relativ mic şi, prin utilizarea conductelor preizolate şi dotate cu detectoare de umezeală, reducerea la minim a pierderilor de căldură şi practic la zero cele de agent termic;

• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură la consumatori în funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic dorit, dar şi de posibilităţile financiare ale utilizatorului final;

• Se evită prelevarea ilegală de agent termic din instalaţia de încălzire, deoarece se va şti precis că locul de prelevare ilegală se află la consumatorul deservit, instalaţia nemaifiind în legătură directă cu întreaga reţea exterioară de transport si distribuţie.

Dezavantajele sunt legate de: • Realizarea concentrată în spaţiu şi timp a construcţiilor pentru a justifica tehnic şi

economic realizarea unei investiţii de amploare având cost ridicat; • Necesitatea prevederii spaţiilor şi lucrărilor pentru reţelele termice; • Dependenţa (într-un grad mai mic decât la sistemele clasice de racordare la

termoficare) de sursele centralizate în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate în funcţionare;

• Costul investiţiei iniţiale mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale termice individuale;

• Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;

• Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale.

Astfel de module termice ale căror scheme de racordare sunt variate (a.c.m. în paralel cu încălzirea, a.c.m. în serie cu încălzirea, încălzire directă şi a.c.m. în paralel, prepararea a.c.m. în regim instant sau în regim cu acumulare) pot asigura la consumatori un necesar de a.c.m. între 35… 1600 kW (în regim instant), 25…1350 kW (în regim cu acumulare), respectiv de încălzire între 20…4500 kW (3,9 Gcal/h).

Principalele funcţiuni asigurate sunt:

78

• Reglajul sarcinii termice în funcţie de temperatura exterioară prin reglarea agentului termic livrat

• Circulaţia la consumator a agentului termic livrat • Protecţia la suprapresiune a circuitului de încălzire • Expansiunea pe circuitul consumatorului de încălzire • Contorizarea energiei termice (opţional) • Reglajul debit / presiune diferenţială pe racordul la reţeaua de agent primar (opţional) • Interfaţă monitorizare (opţional)

Pentru creşterea eficienţei sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se impune continuarea şi/sau demararea acţiunilor de înlocuire a conductelor de distribuţie a agenţilor termici primar şi secundar cu conducte preizolate, de înlocuire a schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci (SCP), de înlocuire a pompelor din punctele termice cu pompe cu turaţie variabilă, de montare a contoarelor de energie termică etc.

Dotarea punctelor termice modulate cu aparatură de reglare automată şi măsurare a consumurilor de energie termică ar permite locatarilor, dar şi furnizorilor de energie termică, să facă comparaţii între consumurile aferente diverselor blocuri identice dar izolate termic, dar mai ales exploatate, diferit.

De aceea este necesar ca SACET din localităţile unde acestea sunt în funcţiune să-şi dovedească viabilitatea şi, de asemenea, să-şi păstreze capacitatea de preluare a consumatorilor iniţiali (inclusiv a celor debranşaţi pe parcurs din motive conjuncturale care au favorizat utilizarea gazelor naturale).

Continuarea acţiunii de reabilitare şi modernizare a sistemelor de transport agent termic primar (apă fierbinte), agenţi termici secundari (apă caldă încălzire, apă caldă menajeră), a echipamentelor şi schemelor de racordare din punctele termice trebuie însoţită de finalizarea acţiunii de contorizare la nivelul fiecărui consumator. De asemenea, trebuie însoţită şi de reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire centrală şi alimentare cu apă caldă menajeră, de adoptarea măsurilor simple şi/sau mai complexe pentru economisirea energiei termice atât în ce priveşte partea de instalaţii (de încălzire, sanitare şi electrice), cât şi în ceea ce priveşte partea de izolare termică a clădirilor.

Situaţia localităţilor urbane din judeţ în care locuinţele colective au fost prevăzute a fi alimentate de la centrale termice de zonă industrială este cea mai defavorabilă din cauza faptului că acestea au fost echipate pentru deservirea industriilor, alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani având o pondere redusă din totalul energiei livrate. Prin închiderea sau reconversia industriilor deservite a dispărut principalul consumator de energie termică, producerea şi transportul acesteia nemaifiind rentabile din toate punctele de vedere: al utilajelor de mare capacitate utilizate pentru producerea unor cantităţi mici de căldură, al sistemului de transport care trebuie să funcţioneze la debitul nominal de calcul, dar mai ales al preţului plătit de consumatori. Aceştia au preferat debranşarea în masă, iar cei rămaşi au fost debranşaţi obligat prin desfiinţarea SACET.

In localităţile în care sunt instalate distribuţii de gaze naturale soluţia alternativă a fost simplă din punct de vedere tehnic prin montarea microcentralelor termice de apartament. Chiar dacă la început s-au făcut şi improvizaţii, acestea sunt eliminate prin controalele care se fac în conformitate cu prevederile Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”.

79

In localităţile fără distribuţii de gaze naturale, se folosesc însă soluţii improvizate: sobe cu combustibil solid, cu motorină sau chiar cu butelii de aragaz, toate aceste sisteme, montate în apartamentele din blocuri, prezentând pericol de incendiu şi chiar de explozie.

Soluţia cea mai indicată este ca, odată cu reabilitarea şi modernizarea clădirilor, fiecare bloc să fie dotat cu câte o centrală termică proprie funcţionând pe combustibil lichid uşor (CLU), gaz petrolier lichefiat (GPL), eventual lemne, (funcţionând inclusiv pe principiul gazeificării sau cu pelete de lemn), centrale termice care vor putea fi trecute, în viitor, pe combustibil gazos, cu minimum de cheltuieli şi cu încadrarea în prevederile normativelor în vigoare.

Localităţile în care nu au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură, precum şi consumatorii individuali din localităţile fără distribuţii de gaze sau care nu sunt racordaţi la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică măsură, GPL. In prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţii de încălzire centrală cu cazane funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.

In ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului.

Cazanele construite conform acestui sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea lemnului în sistem cu focar clasic.

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn cu un liant care este şi acesta combustibil. Este un sistem care, pe de o parte , găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri le distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.

Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.

Alimentarea cu combustibili de calitate superioară, reglarea corespunzătoare a sistemului arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la minim a noxelor aeriene emise (în special eliminarea fumului prin reţinerea pulberilor din gazele de ardere). De asemenea, prin montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de combustibil, se poate elimina poluarea solului cu produse petroliere.

In ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că, dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL (BUTAN GAS ROMANIA, SHELL GAS etc.) fără a apărea problemele care apar la postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL care se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanţă cu cerinţa de moment.

In zonele în care există posibilitatea, alimentarea cu gaze la sobe, se recomandă montarea de arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h, aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC. Aceste arzătoare utilizează plăci ceramice radiante care asigură ardere completă în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de

80

cca. 1000ºC. Această ardere reduce nivelul noxelor la cel mai scăzut nivel posibil, în comparaţie cu arzătoarele utilizate în prezent. Sistemul complet de automatizare asigură întreruperea gazului în caz de pericol (când se detectează lipsa de oxigen, lipsa tirajului la coş etc.)

Elementele opace şi vitrate ale anvelopei clădirilor noi şi a celor care se reabilitează trebuie să asigure respectarea prevederilor Normativului C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Pentru clădirile existente, diferenţa între valoarea facturilor faţă de clădiri asemănătoare la care s-au luat măsuri trebuie să constituie un element de prim ordin pentru luarea unor măsuri fără costuri sau cu costuri reduse pentru economisirea energiei termice: montarea geamurilor lipsă sau sparte la spaţiile comune, asigurarea închiderii uşilor de acces în blocuri, evacuarea apei din subsolul blocurilor, înlocuirea robinetelor defecte, termoizolarea conductelor, spălarea corpurilor de încălzire, îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către interiorul încăperii, montarea în spatele radiatoarelor, pe faţa interioară a peretelui exterior, a unei plăci izolatoare şi reflectorizante pentru creşterea eficienţei corpului de încălzire, înlocuirea robinetelor de la radiatoare cu robinete cu cap termostatic, montarea pe radiatoare a repartitoarelor de costuri (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), reechilibrarea hidraulică a instalaţiei interioare de încălzire prin montarea, acolo unde este cazul, a unor dispozitive de reglaj adecvate.

Pe parcurs, se va putea trece la realizarea unor măsuri mai complexe şi mai costisitoare de economisire a energiei termice, economisire cuantificată prin determinările contoarelor de încălzire şi apă caldă menajeră, atât pentru instalaţii (înlocuirea corpurilor de încălzire şi a conductelor interioare etc.), cât şi pentru anvelopa clădirii (montarea de tâmplărie cu rupere de punte termică şi geam termoizolant tip termopan, termoizolarea anvelopei: pereţi exteriori, terase, planşee peste subsol), montarea unor instalaţii de preparare solară a apei calde menajere. Aceste măsuri presupun costuri ridicate, dar şi un interes de durată din partea locatarilor atât pentru reducerea cheltuielilor, cât şi pentru ca nu numai apartamentul în care locuiesc, dar şi întregul bloc să poată fi locuit şi în viitor în condiţii corespunzătoare.

In concluzie, alimentarea cu energie termică pentru încălzirea şi asigurarea cu apă caldă menajeră a consumatorilor urbani (locuinţe şi clădiri din sectorul terţiar) din sisteme centralizate (SACET) trebuie (re)dimensionată în situaţia de a alimenta toţi consumatorii prevăzuţi iniţial, astfel încât să-i poată prelua din nou. Aceasta nu se poate face însă fără o reabilitare a sistemelor de producere , distribuţie şi utilizare a agenţilor termici, prin montarea unor echipamente performante şi printr-o reducere semnificativă a pierderilor pe distribuţie şi la consumatori, în paralel cu obţinerea unui raport optim servicii oferite / preţ.

In toate cazurile, deşi cheltuilelile cu reabilitarea instalaţiilor termice sunt amortizate mult mai repede, totuşi trebuie realizată şi izolarea termică suplimentară a clădirilor. Reabilitarea instalaţiilor termice trebuie însoţită de o reabilitare a anvelopei clădirilor deservite, astfel încât să se asigure un consum judicios de energie termică pentru încălzire în perioada de iarnă şi unul de răcire pentru perioada de vară. La clădirile noi, încadrarea în prevederile actualelor norme privind consumurile energetice este obligatorie, fiind deci obligatorie realizarea unor structuri constructive care să asigure prin construcţie o izolare termică corespunzătoare. Din această cauză sunt nerecomandate clădirile cu suprafeţe vitrate foarte mari, care au inerţie termică foarte mică şi care nu pot funcţiona decât cu alimentare continuă cu agenţi termici şi cu consumuri energetice nejustificat de mari.

81

In ceea ce priveşte sistemele de cogenerare (inclusiv actualele sisteme de termoficare), la reabilitarea lor şi a consumatorilor racordaţi, ca şi a celor noi sau care vor dori în viitor rebranşarea, trebuie pus accentul pe sistemele de alimentare cu 2 conducte de agent primar (apă fierbinte), schimbătoarele de căldură pentru coborârea temperaturii şi presiunii agentului termic, ca şi prepararea apei calde menajere, urmând a se realiza în puncte termice de clădire individuală, bloc, scară de bloc, de tip mural, existând capacităţi pentru o gamă foarte largă de debite.

In zonele în care se utilizează pentru încălzire combustibilul solid (lemne şi cărbuni), utilizarea acestora trebuie să se facă cu randament cât mai ridicat, folosind tipuri de sobe care să permită arderea în cât mai mare măsură a deşeurilor agricole ca atare sau după o prelucrare sumară.

In acest context trebuie menţionate cazanele funcţionând pe peleţi de lemn (care sunt produşi din rumeguş sinterizat), precum şi cele funcţionând pe principiul gazeificării lemnului.

● Utilizarea surselor regenerabile de energie Valorificarea resurselor regenerabile de energie reprezintă unul dintre obiectivele

importante care susţin dezvoltarea durabilă a unui teritoriu. In ceea ce priveşte utilizarea surselor regenerabile de energie, în judeţul Vâlcea la ora actuală pot fi utilizate eficient energia geotermală, cea solară şi cea rezultată din descompunerea biomasei.

Zăcămintele de ape geotermale sunt cantonate în zona Cozia – Căciulata, adâncimea medie a sondelor de extracţie fiind circa 3000 m, iar temperatura medie a apei 90oC.

Apele geotermale sunt utilizate în special la hotelurile cu baze de tratament de la Căciulata: Traian (SIND ROMANIA), Vâlcea, Căciulata, Cozia, Oltul. In aceste hoteluri apa geotermală este utilizată în mai multe trepte succesive: pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, tratamente balneare şi, înainte de reintroducerea în zăcământ, în sere. Datorită temperaturii ridicate a apei din zăcământ, sursele de energie termică de vârf prevăzute a funcţiona pe combustibil lichid sunt practic nefolosite.

Este de subliniat şi faptul că apele geotermale, ca de altfel toate apele minerale din zona Căciulata – Cozia nu sunt radioactive, reducând astfel pericolele în cazul utilizării directe a lor, fără a fi trecute prin schimbătoare de căldură.

Cuplarea mai multor utilizatori ai energiei geotermale aflaţi în aceeaşi zonă poate conduce la utilizarea mai completă a potenţialului energetic al acesteia (din punct de vedere al utilizării în cât mai multe trepte, al folosirii unui debit cât mai constant etc.), la distribuirea cheltuielilor de investiţie şi exploatare, dar şi al terenului ocupat de construcţiile aferente.

La utilizarea apelor geotermale reintroducerea în pânza freatică trebuie să se facă cu atenţie pentru a regenera pânza acviferă, a nu polua straturile de apă freatică care poate fi sau este utilizată în alte scopuri. De asemenea, o utilizare corespunzătoare a potenţialului energetic al apelor geotermale trebuie să conducă la o reinjectare a acestora în zăcământ cu o temperatură adecvată.

Zona subcarpatică din sudul României este o zonă avantajată din punct de vedere al utilizării energiei solare nu numai pentru prepararea apei calde menajere dar şi pentru încălzire (având o perioadă ridicată de însorire), astfel încât se creează premisele pentru dezvoltarea turismului ecologic.

In zonele de deal şi câmpie ale judeţului Vâlcea utilizarea energiei solare se poate face pentru început pentru prepararea apei calde menajere în perioada de vară, urmând ca, pe măsura acumulării experienţei, să se treacă la alte utilizări: încălzirea spaţiilor, producerea energiei electrice, procese tehnologice, mică industrie.

82

Prepararea apei calde menajere se poate realiza prin montarea de captatoare solare pe acoperişul clădirilor, în special a celor individuale. Instalaţiile sunt total ecologice, sursa este practic inepuizabilă şi nu implică echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare. O instalaţie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor de a.c.m. pentru 4 persoane în regim de conform mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în regim de confort ridicat (120 litri/pers.zi). Deoarece prepararea a.c.m. cu energie solară este concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind necesară montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică.

Este de remarcat faptul că problema stocării energiei acumulate este practic rezolvată fiind folosite sistemele folosite la prepararea apei calde menajere prin sisteme clasice.

Din punct de vedere al principiului de funcţionare folosit de captatoare, există: • Captatoare cu rezervor atmosferic exterior – captatoarele sunt nepresurizate, presiunea

fiind asigurată de înălţimea la care se află amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activităţi sezoniere şi case de vacanţă.

• Captatoare cu rezervor presurizat exterior –funcţionează la presiunea reţelei exterioare de apă, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului.

• Captatoare fără rezervor – se utilizează în instalaţii mai complexe sau de capacităţi mai mari, care stochează apa caldă într-un rezervor din incinta clădirii deservite sau în subteran; pot fi folosite chiar şi în instalaţiile de încălzire a locuinţelor şi pentru alimentarea piscinelor, montate în baterii pot asigura apa caldă pentru pensiuni, hoteluri etc. pe tot timpul anului.

Un captator solar eficient se foloseşte cel puţin opt luni pe an. Captatoarele cu tuburi vidate pot fi folosite şi iarna, putând încălzi apa până la temperaturi de peste 120oC, fiind mult mai eficiente decât colectoarele plane. In zilele însorite de iarnă pot încălzi apa la temperatura necesară unui duş (circa 35oC).

Utilizarea biomasei are în componenţă, după unele surse, şi utilizarea pentru ardere a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul estimat al biomasei ce ar putea fi folosită în judeţul Vâlcea este de 703 TJ, în timp ce consumul anual este de 539 TJ.

Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele presupunând pentru o gospodărie individuală investiţii substanţiale şi o producţie relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici preparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea energiei electrice.

Investiţia şi producţia de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor sau păsărilor sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri. Aici intră şi rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat (compactat împreună cu un liant combustibil) astfel încât să rezulte peletele de lemn care pot fi utilizate pentru ardere în cazane speciale şi care prezintă avantajul lipsei pericolului de explozie pe care îl are arderea rumeguşului.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei.

83

2.1.4.6. Gaze naturale şi fluide combustibile

● Reţele de transport gaze naturale Obiectivul specific acestui domeniu constă în extinderea sistemului major de transport al

gazelor naturale spre localităţile importante şi a sistemelor de distribiţie la localităţi, în condiţiile creşterii siguranţei în exploatare.

Reţelele de transport de gaze naturale de înaltă presiune sunt amplasate în zonele de sud şi est ale judeţului Vâlcea, alimentând localităţile importante amplasate de-a lungul traseelor acestora.

Dezvoltarea sistemului de transport a gazelor naturale trebuie să se facă în concordanţă cu cerinţele de înfiinţare a noi distribuţii de gaze naturale în primul rând în oraşele sau centrele intercomunale fără astfel de distribuţii, precum şi în noile zone cu potenţial de dezvoltare (Berbeşti, Horezu, Lădeşti) şi pentru deservirea noilor zone de dezvoltare din localităţile nealimentate în prezent cu gaze: Călimăneşti (în curs de introducere a gazelor), Horezu, Căzăneşti, Râureni.

Se propun în principal direcţiile: - Băbeni – Şirineasa – Popeşti – Oteşani – Horezu (valea Luncavăţului) - Giuleşti – Fârţăteşti – Lădeşti (în paralel cu DN 65 C) – Frânceşti (realizându-se astfel

şi o buclare pentru alimentarea zonei Municipiului Râmnicu Vâlcea) - Zătreni – Livezi – Grădiştea – Sineşti – Berbeşti de-a lungul văii Olteţului

Amplasarea conductelor de transport se va putea face în principal pe văile râurilor, al căror curs este în general nord – sud. De fiecare dată trebuie însă întocmit un studiu de fezabilitate privind presiunea de transport a gazelor (înaltă sau medie), fiecare dintre ele având avantaje şi dezavantaje specifice, de care trebuie ţinut seama în contextul actual, când terenurile sunt proprietate privată.

Aşa cum s-a arătat mai sus, este recomandabil ca, dacă este posibil, alimentarea cu gaze naturale să fie cuplată cu alte surse de energie termică, în special surse de energie regenerabilă : energia solară, fotovoltaică, eoliană, biomasa şi cea geotermală (sisteme hibride), atât pentru economisirea combustibililor fosili, cât şi pentru reducerea emisiilor de gaze nocive.

In ceea ce priveşte zona de nord a judeţului, zonă muntoasă, cu localităţi aflate la mari distanţe şi cu densitate redusă a populaţiei, nu este justificată la ora actuală înfiinţarea de distribuţii de gaze naturale şi nici dezvoltarea reţelei de transport (de înaltă sau medie presiune).

In conformitate cu prevederile Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994, a cărui valabilitate a încetat în 2006, distanţa de siguranţă a locuinţelor izolate şi centrelor populate faţă de conductele de gaze de înaltă presiune era de 50 m.

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006, care au înlocuit ND 3915/1994, în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor de transport de înaltă presiune şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, s-au instituit zone de siguranţă şi de protecţie în care se impun terţilor restricţii şi interdicţii.

Zonele de siguranţă şi de protecţie se stabilesc de către SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei de transport, care ţine seama de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.

84

Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. Pentru conductele având 300 mm < DN ≤ 500 mm, lăţimea zonei de protecţie este de 2 x (4,0 m).

In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei.

Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)

In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ va stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia. Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.

In ceea ce priveşte amplasarea SRMP cu P > 6 bar, distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de minim 20 m de la partea exterioară a împrejmuirii.

Este de asemenea de menţionat faptul că există posibilitatea reducerii distanţei de siguranţă la 5 m cu condiţia montării unor conducte cu grad de protecţie sporit, lucrare care, în general, se face pe cheltuiala beneficiarului lucrărilor de construcţie din zonă.

Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ prin intermediul EXPLOATARII TERITORIALE CRAIOVA, SECTOR GOVORA RÂMNICU VÂLCEA.

De asemenea, la punerea în posesie a foştilor proprietari conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005 şi la întocmirea actelor de vânzare – cumpărare trebuie să se indice servituţile pe care le generează conductele şi/sau obiectivele din sectorul gazelor naturale amplasate pe respectivele terenuri.

In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, activitatea de transport şi cea de distribuţie ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes naţional, iar lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întreţinere a obiectivelor / sistemelor de transport şi distribuţie gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.

Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale face parte din proprietatea publică a statului, fiind de importanta strategică. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor, operatorul SNTGN, respectiv distribuitorul de gaze naturale, au dreptul sa folosească, cu acordul autorităţii publice locale, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate de obiectivele sistemelor, precum si cele utilizate pentru lucrarile de execuţie şi exploatare.

In cazul terenurilor proprietate privată, legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005) prevede că ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la conductele de transport a gazelor care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului. In toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

85

● Alimentarea cu gaze naturale

Aşa cum s-a arătat la subcapitolul „Alimentarea cu energie termică”, asigurarea energiei termice devine tot mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, atât la nivelul întregii ţări, cât şi al localităţilor în care sunt instalate sau în care se există posibilitatea realizării sistemelor de distribuţie a gazelor naturale.

In Municipiul Râmnicu Vâlcea existenţa sistemului de distribuţie a gazelor naturale constituie la ora actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie un avantaj imediat din punct de vedere al consumatorilor.

Debranşarea de la SACET şi trecerea pe gaze naturale a circa 6,5% dintre apartamente nu se percepe practic ca o dezechilibrare a reţelelor aferente sistemului centralizat de încălzire, dar nici a sistemului de distribuţie a gazelor naturale. .

Problema se va pune cu acuitate în localităţile cu SACET în funcţiune şi în care sunt în curs de montare conductele de distribuţie a gazelor şi instalaţiile interioare: Călimăneşti, Băile Olăneşti sau în care sunt perspective de a fi montate în viitor: Horezu.

Soluţia microcentralelor termice de apartament şi cea a centralelor termice de bloc / scară de bloc prezintă avantaje şi dezavantaje, cele principale fiind prezentate mai jos:

La sistemul de încălzire cu centrale termice individuale pentru fiecare consumator (inclusiv microcentrale termice de apartament), avantajele sunt:

• Posibilitatea echipării apartamentelor cu surse de încălzire proprii pe măsura dării lor în funcţiune, a schimbării proprietarului sau destinaţiei, ţinând seama de cerinţele celui care va ocupa spaţiul;

• Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei;

• Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal), păstrând un randament ridicat (88…92%) şi menţinând practic constant nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcţionare.

• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către fiecare utilizator final în funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic şi de programul dorite, dar şi de posibilităţile financiare ale acestuia.

• Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie agenţi termici amplasate în zonă, dar şi în clădirile tip bloc (reţele de agent termic primar, respectiv secundari: apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră)

Dezavantajele constau în: • Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor de

evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică ; • Necesitatea realizării unei izolări termice sporite între apartamentele din clădirile

condominiale pentru a asigura un confort termic corespunzător şi a limita influenţa modului de funcţionare a instalaţiei dintr-un spaţiu asupra celor învecinate;

• Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale la clădirile condominiale

86

• Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.

• Riscul de explozie (în cazul lipsei activităţilor corecte de service şi a dedurizării apei din instalaţie)

In cazul alimentării imobilului de la o centrală termică comună, soluţia prezintă în plus următoarele avantaje:

• eliminarea punctelor de foc de la apartamente şi reducerea poluării mediului, în primul rând a spaţiului învecinat direct cu zonele de locuit;

• reducere consumurilor de căldură cu cca. 20-25% şi o distribuţie mai corectă a costurilor pentru diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă

Dezavantajele sunt legate de: • realizarea concentrată în spaţiu şi timp a construcţiilor pentru a justifica tehnic şi

economic realizarea unei investiţii de amploare având cost ridicat; • necesitatea prevederii spaţiilor şi lucrărilor pentru reţelele termice, precum şi a

spaţiilor în clădiri pentru punctele termice şi conductele de distribuţie a agenţilor termici;

• dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate în funcţionare;

• necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la nivel de consumator

Se poate estima că pentru localităţile în care sunt în funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, concurenţa dintre acestea şi sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură şi apă caldă menajeră prin:

• creşterea continuă a preţului gazelor naturale, • introducerea taxelor de mediu pentru utilizarea gazelor naturale, majorate de

folosirea unor echipamente al căror randament scade prin trecerea anilor, • scăderea siguranţei în funcţionare a echipamentelor funcţionând pe gaze naturale

după o folosire de circa 10 ani, • creşterea posibilităţilor tehnice ale locatarilor de a regla gradul de confort din

spaţiile locuite (inclusiv prin setarea robinetelor termostatate astfel încât debitul de agent termic să nu poată fi închis complet) ,

• izolarea termică a clădirilor şi reabilitarea instalaţiilor interioare, • egalizarea preţului dintre kWh livrat de SACET şi cel rezultat din arderea gazelor

naturale, • creşterea posibilităţilor financiare ale locatarilor astfel încât unii dintre ei să nu mai

fie nevoiţi să se debranşeze etc.

Consumatorii individuali racordaţi la reţelele de distribuţie a gazelor naturale pot opta pentru utilizarea încălzirii centrale sau pentru încălzirea cu sobe, în acest din urmă caz fiind recomandată folosirea unor arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h care conferă siguranţă sporită în funcţionare şi randament ridicat.

87

La consumatorii din apartamentele din clădirile condominiale racordate la sisteme centralizate, dar care şi-au instalat centrale termice murale funcţionând pe gaze naturale, avantajele actuale se vor diminua probabil cu evoluţia preţului gazelor, soluţia de perspectivă fiind realizarea unor distribuţii de apartament racordate la SACET prin intermediul unor module termice murale care să conţină aparatura de măsură, reglare, preparare apă caldă menajeră şi, după caz, cea de transformare a parametrilor agentului termic de încălzire.

In ceea ce priveşte noile zone de dezvoltare (Parcul de transfer tehnologic Vinul de Drăgăşani, Centrul Start-up de afaceri Călimăneşti, Parcurile industriale Horezu, Băile Govora, Căzăneşti, Râureni), pentru alimentarea cu energie termică, pentru alegerea soluţiei optime se va putea opta între alimentarea centralizată cu surse de cogenerare şi alimentarea individuală, soluţia concretă fiind aleasă ţinând seama de faptul că în cazul unui program complex pentru clădirile propuse, este avantajoasă asigurarea cu energie termică cu surse funcţionând pe gaze naturale la fiecare consumator, avantajele fiind următoarele:

• realizarea surselor, precum şi a conductelor de distribuţie şi branşamentelor de gaze în funcţie de etapizarea în timp şi spaţiu a lucrărilor în diversele zone funcţionale

• asigurarea parametrilor necesari ai agentului / agenţilor termici prin montarea unor echipamente adecvate

• asigurarea debitului instalat de energie termică şi al celui necesar instantaneu prin reglaje simple şi care, practic, nu afectează alţi consumatori

• livrarea energiei termice în funcţie de orarul dorit de fiecare consumator • stabilirea confortului şi utilizărilor energiei termice în funcţie de posibilităţile

financiare ale investitorului şi ale utilizatorului final. • posibilitatea facilă a contorizării energiei termice şi combustibilului utilizat printr-un

singur contor la nivelul fiecărui consumator.

Distribuţia de gaze naturale poate satisface în condiţii optime în prezent aceste deziderate privind alimentarea cu energie termică a consumatorilor care urmează a fi edificaţi.

Există şi o serie de dezavantaje ale utilizării gazelor naturale, cele mai importante fiind: • Consumarea unui combustibil fosil valoros în curs de epuizare, cu utilizări în multe

domenii, pentru producerea unor agenţi termici cu temperatură relativ scăzută, • Existenţa unei multitudini de puncte de foc care trebuie supravegheate, • Necesitatea realizării unor reţele şi staţii de reglare care să fie dimensionate în funcţie

de consumatorii propuşi în diversele zone funcţionale ale parcului industrial şi care, în lipsa unui developer unic, nu vor putea fi stabilite cu exactitate în faza în care trebuie realizate reţelele coordonat cu trama stradală

• Scăderea presiunii în sistemul naţional de transport al gazelor naturale la temperaturi exterioare minime şi necesitatea depozitării unor combustibili alternativi (combustibil lichid, GPL) la consumatorii importanţi,

• Poluarea aerului datorată emisiilor de CO2, CO, NOx, SO2 etc. • Creşterea în timp a preţului gazelor naturale, inclusiv prin plata unei taxe pentru

poluarea mediului

In situaţia amplasării grupate în timp şi spaţiu a consumatorilor, este preferabilă realizarea unor surse de energie electrică şi termică funcţionând în cogenerare, fiind recomandată şi utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală, biogaz) încorporate în sisteme hibride.

88

Soluţia de alimentare cu energie termică a acestor consumatorilor racordaţi la surse de energie funcţionând în cogenerare se bazează pe varianta utilizării punctelor termice modulate compacte locale cu capacităţi termice adecvate pentru prepararea apei calde de încălzire şi a apei calde de consum menajer sau cu utilizări tehnologice. Aceste module termice pot asigura la consumatori un necesar de a.c.m. între 35…1600 kW (în regim instant), 25…1350 kW (în regim cu acumulare), respectiv de încălzire între 20…4500 kW (3,9 Gcal/h).

Este important de menţionat, de asemenea, că agentul termic cu temperatura de 70…80ºC , utilizat la răcirea condensatorului centralei în cogenerare în perioada de vară, poate fi folosit pentru producerea apei răcite pentru climatizarea spaţiilor în varianta cu absorbţie, având în vedere că varianta cu compresie necesită puteri electrice mari, care pot conduce la întreruperi ale alimentării cu energie electrică la temperaturi exterioare ridicate.

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 diametrele minime admise pentru conductele subterane de distribuţie de presiune redusă sunt:

- conducte de distribuţie, de regulă OL 2”, respectiv PEID 40 mm - branşamente şi instalaţii de utilizare OL 1”, respectiv PEID 32 mm

Pentru zona de locuinţe individuale se propune realizarea unui branşament prevăzut cu regulator de presiune comun la câte 2 locuinţe ale căror curţi sunt alăturate. Se micşorează astfel numărul de branşări la conducta publică de distribuţie, precum şi numărul de traversări ale străzii.

Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.

Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă, precum şi cele din oţel cu protecţie exterioară anticorozivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea superioară.

In paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc.

Este necesar ca pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a branşamentelor, ca şi a celorlalte reţele, să se realizeze înainte de realizarea carosabilului ţinând seama de circulaţiile şi lotizările proiectate.

Conductele de repartiţie şi distribuţie a gazelor, branşamentele, racordurile şi instalaţiile interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de către organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 şi HGR 796 / 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.

La instalaţiile de utilizare a gazelor naturale este obligatoriu a fi respectate prevederile Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

Utilizatorul final (beneficiarul) fiecărei centrale termice trebuie să respecte cerinţele Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”

89

● Reţele de transport fluide combustibile

Obiectivul specific acestui domeniu îl reprezintă managementul adecvat al reţelelor de transport fluide combustibile cu asigurarea securităţii acestora şi evitarea poluării mediului.

Teritoriul judeţului Vâlcea dispune de resurse naturale de ţiţei din câmpurile petrolifere situate în zona de sud a judeţului : Băbeni, Stoileşti, Mădulari, Făureşti, Strejeşti.

Conductele de transport ţiţei urmăresc traseul Ţicleni – Ploieşti, traversând judeţul Vâlcea de la vest la est, cu o bretea de legătură în zona centrală a judeţului.

Conducta de transport gazolină este amplasată în paralel cu conductele de transport gaze naturale Ţicleni – Iancu Jianu.

Aceste conducte trebuie să rămână în funcţiune, condiţiile esenţiale pentru o funcţionare a lor în bune condiţiuni fiind respectarea distanţelor de protecţie şi siguranţă faţă de diversele obiective, precum şi împiedicarea prelevărilor ilegale de fluide vehiculate.

In conformitate cu prevederile din Ordinului 196 / 10 octombrie 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (SNTTGCE), acesta face parte din domeniul public de interes naţional, fiind de importanţă strategică. In acelaşi act normativ se definesc:

- distanţa de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării SNTTGCE, respectiv SNTCPP, inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de alta a acesteia.

- distanţa de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate al obiectivelor din cadrul SNTTGCE, respectiv SNTCPP şi vecinătăţi; aceasta se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.

Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.

Amplasarea reţelelor de ţiţei şi produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor aferente a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi explozii.

De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în imediata lor vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de siguranţă a conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea fondului funciar 18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi exprese în acest sens.

In continuare sunt prezentate distanţele minime de siguranţă între conductele subterane de ţiţei, gazolină şi etan şi diverse obiective în conformitate cu Ordinul menţionat mai sus.

90

NR.

OBIECTIVUL

conducte ţiţei,

condensat (m)

conducte gazolină

(m)

conducte etan (m)

1. Obiective din industria de petrol şi gaze T T T

2. Instalaţii electrice • cu tensiunea ≥ 110 kV • cu tensiunea < 110 kV

25 20

25 20

25 20

3. LEA de medie tensiune ( ≥ 1 kV) 5 (H+3) H (H+3) H (H+3)

4. LEA de joasă tensiune ( < 1 kV) H H H 5. Linii de cale ferată (cu acordul CFR) 25 30 40 6. Paralelism sau apropieri cu drumuri

• autostrăzi • naţionale • judeţene • comunale

50 22 20 18

50 22 20

18

50 22 20 18

7. Construcţii civile, sociale, industriale şi administrative aparţinând terţilor

10

15

20

8. Zone populate şi locuinţe individuale (de la punctul cel mai apropiat al construcţiei)

10

15

20

9. Balastiere în râuri 150 150 150 10. Unităţi militare 50 50 60

• T = tehnologic • H = înălţimea suportului liniei electrice • La liniile electrice de medie tensiune, distanţa din paranteză este indicată ---pentru

amplasarea supraterană a conductelor • Intersecţiile dintre conducte şi drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform STAS 9312-97

„Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare” şi aviza de către forurile competente.

• Distanţa de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

Pentru corecta exploatare a conductelor de transport ţiţei, respectiv produse petroliere, este

necesar ca la fiecare punere în posesie, la întocmirea actelor de vânzare – cumpărare sau la eliberarea Certificatelor de Urbanism să se indice servituţile, respectiv să se obţină avizul: S.C. CONPET S.A. PLOIEŞTI – Compartiment conducte.

De asemenea, în zonele de extracţie a ţiţeiului se va solicita avizul scris al schelelor petrolifere din zonă.

In concluzie, nu se propune dezvoltarea sistemului de transport a fluidelor combustibile

(ţiţei, gazolină), ci doar respectarea distanţelor minime de protecţie şi siguranţă ale acestora, facilitarea întreţinerii şi exploatării de către firmele abilitate, împiedicarea prelevărilor ilegale de combustibili, fapt care creează pericolul unor explozii devastatoare (în special în cazul conductelor de gazolină).

91

2.1.4.7. Reţele de telecomunicaţii

Dezvoltarea sistemului de comunicaţii, a societăţii informaţionale şi a accesului la internet reprezintă obiectivul specific al acestui domeniu.

Sectorul telecomunicaţiilor a avut în ultimii ani o evoluţie deosebit de dinamică caracterizată prin restructurare, privatizare şi liberalizare, în condiţiile unor evoluţii tehnologice spectaculoase.

Investiţiile în comunicaţii au un impact major asupra dezvoltării economice în general datorită caracterului dual al acestui sector-ramură economică în sine şi suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice.

Sectorul telefoniei mobile a înregistrat o dinamică accentuată datorită concurenţei ridicate şi a investiţiilor importante care au permis dezvoltarea rapidă a unor reţele cu acoperire naţională.

În judeţul Vâlcea principalele obiective în domeniul telecomunicaţiilor constau în: - continuarea programului de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii în vederea

sporirii accesului localităţilor la serviciile universale de telecomunicaţii; - creşterea gradului de distribuţie a reţelei; - introducerea de servicii de telefonie noi (servicii de „bandă largă”, internet, transmisie

de date); - continuarea programului vizând dotarea fiecărei şcoli cu cel puţin un calculator cu acces

la internet; - instalarea de telecentrale în cadrul programului naţional de implementare a serviciului

universal. Localităţile desemnate pentru instalarea de telecentre sunt: Diculeşti, Brătia de Deal, Brătia de Vale, Cocoru, Cremenari, Teiu, Valea Râului, Grădiştea, Mădulari, Şerbăneasca, Avrameşti, Blejani, Dealzl Bisericii, Dianu, Stoiculeşti, Ceretu, Mologeşti.

2.1.4.8. Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale

În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul gestiunii deşeurilor, în judeţul Vâlcea se preconizează realizarea de acţiuni, în perspectiva anilor 2008 – 2017, în scopul ridicării gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurării protecţiei factorilor de mediu.

Formularea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune judeţene are la bază direcţii care derivă din politica naţională şi direcţii specifice determinate de posibilităţile şi de cerinţele judeţului.

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gospodărire a Deşeurilor vizează ”reducerea impactului si a riscurilor pentru sănătatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic”

92

Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Vâlcea, precum şi de necesitatea abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unor obiective specifice care au ca scop final reducerea sau eliminarea acestuia.

Obiectivele specifice judeţene rezultate din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Vâlcea – 2007 sunt :

- implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţ - depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării

deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului - eliminarea poluării necontrolare cu substanţe şi deşeuri periculoase

In vederea atingerii obiectivelor propuse se are in vedere respectarea următoarele aspecte legislative şi instituţionale:

- Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în momentul de faţă, îl constituie Hotărârea Guvernului nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor

- Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Vâlcea - 2007 elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea

Acţiuni şi măsuri de atingere a obiectivelor

Adoptarea Sistemului integrat de gestiune a deşeurilor reprezintă o garanţie a atingerii ţintelor acestui domeniu, dintre care se menţioneazã următoarele:

- Inchiderea ecologică a depozitelor urbane pentru deseuri menajere dupa cum urmeaza:

Denumire depozit/localitate An închidere Râmnicu Vâlcea (Râureni) 2009 Horezu 2017 Drăgăşani 2009 Băile Govora (Gătejeşti) 2009 Călimăneşti (Coisca) 2009

- Definitivarea depozitului ecologic zonal de la Feţeni; - Realizarea celui de-al doilea depozit ecologic zonal la Roeşti; - Reabilitarea depozitului Horezu; - Sisteme zonale de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară în localităţile Brezoi,

Bălceşti, Galicea, Fârţăţeşti, Horezu - Măldăreşti care includ staţie de transfer , îmbunătăţirea sistemului de colectare prin introducerea colectării selective la nivelul populaţiei arondate staţiei de transfer, construirea unei staţii de sortare şi reciclare a deşeurilor. În urma unui studiu privind managementul deşeurilor (Master Plan) se va stabili numărul staţiilor de transfer;

- „Sistem integrat de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară în comuna Ioneşti” cu următoarele localităţi arondate: Glăvile, Orleşti, Pesceana, Popeşti, Prundeni, Scundu, Şirineasa, Ştefăneşti, Voiceşti;

- „Sistem integrat de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară în comuna Frânceşti” cu următoarele localităţi arondate: Băbeni, Băile Govora, Bărbăteşti, Buneşti, Mihăeşti, Păuşeşti, Pietrari, Stoeneşti, Tomşani;

93

- „Sistem de colectare temporară în comuna Măldăreşti” cu următoarele localităţi arondate: Alunu, Berbeşti, Cernişoara, Costeşti, Horezu, Mateeşti, Oteşani, Slătioara, Stroeşti, Vaideeni;

- Staţie de pretratare a deşeurilor menajere în Drăgăşani; - Realizarea unei staţii de compost la Râureni; - Închiderea etapizatã a 113 halde improvizate, neautorizate, existente în localitãţile din

mediul rural, astfel încât, pânã în anul 2015 în judeţul Valcea, deşeurile menajere sã fie depozitate pe –depozitele de transfer;

- Construirea unei staţii de sortare şi reciclare a deşeurilor municipale la Râmnicu Vâlcea; - Sistem de colectare selectivă, depozitare diferenţiată, tratare şi transfer a deşeurilor în

comuna Ştefăneşti; - Sistem de colectare selectivă în comuna Prunden; - Înfiinţarea şi amenajarea punctelor de colectare şi depozitare temporară ecologică a

deşeurilor infecţioase şi periculoase : Rm. Vâlcea, Drăgăşani, Brezoi, Horezu, Bălceşti; - Adoptarea de iniţiative pentru reducerea impactului deşeurilor industriale nepericuloase

asupra mediului (bataluri, depozite de cenuşă şi zgură, halde de steril) aparţinând SC. C.E.T S.A., SC Uzinele Sodice Govora SA, exploatărilor miniere de la Râmnicu Vâlcea, Berbeşti, Alunu care nu corespund în totalitate cerinţelor de protejare a mediului înconjurător;

- Închiderea depozitului de deşeuri periculoase de la SC Oltchim SA care a sistat activitatea de depozitare;

- Proiect în parteneriat public privat pentru campania de conştientizare a populaţiei privind gestionarea deşeurilor;

- Îmbunãtãţirea salubritãţii traseelor montane şi a zonelor de agrement, prin acţiuni educative şi prin crearea unui serviciu de salubritate pentru zona montanã;

- Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor, în toate localitãţile judeţului, atât la nivelul gospodãriilor populaţiei, cât şi în zonele publice, realizarea unor staţii pentru depozitarea temporară a deşeurilor valorificabile selectate în fiecare localitate şi asigurarea transportului organizat a deşeurilor reciclabile la centrele zonale de colectare.

94

2.1.5. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Dezvoltarea armonioasă a unui teritoriu depinde într-o măsură semnificativă de repartizarea spaţială a resurselor naturale şi umane, a infrastructurii de producţie şi a celei tehnice ca suport al dezvoltării socio-economice.

Obiectivul specific în domeniul zonificării îl constituie asigurarea unei structuri de utilizare a solului echilibrată şi adaptată necesităţilor economice ale fiecărei zone. Acest obiectiv este în acord cu principiul dezvoltării durabile şi armonioase a teritoriului, precum şi cu obiectivul strategic regional de promovare a coeziunii teritoriale prin atenuarea disparităţilor existente.

La nivelul judeţului Vâlcea, prin analize anterioare au fost identificate trei zone mari funcţional – spaţiale pentru care se propune promovarea unor politici specifice diferenţiate în funcţie de valoarea şi gradul de valorificare a potenţialului natural, uman şi economic, precum şi de problemele de mediu, după cum urmează:

I. zona cu profil preponderent turistic şi silvic, corespunzătoare arealului montan nordic, pentru care se propun:

- valorificarea diferenţiată a potenţialului turistic prin: * eficientizarea utilizării structurilor turistice existente în staţiunea Voineasa, asigurarea

terenurilor necesare pentru dezvoltarea structurilor specifice turismului montan (sporturi de iarnă, drumeţii) în zonele cu domeniu schiabil nevalorificat (Obârşia Lotrului, Vidra), a capacităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, diversificarea structurilor de agrement;

* promovarea unui turism ecologic în satele din Depresiunea Loviştei prin dezvoltarea unor structuri de cazare adaptate unui turism prietenos faţă de mediu;

- valorificarea potenţialului silvic prin măsuri de exploatare raţională a fondului forestier: măsuri silvotehnice specifice pentru gestionarea durabilă a pădurilor cu funcţii de producţie şi protecţie, protejarea fondului forestier valoros (păduri cu funcţii speciale de protecţie);

- valorificarea potenţialului zootehnic prin măsuri de exploatare raţională şi îmbunătăţirea calităţii păşunilor şi fâneţelor;

- valorificarea în continuare a potenţialului energetic prin hidrocentralele existente pe Lotru la Voineasa şi Malaia şi prin realizarea unor microhidrocentrale;

- protejarea patrimoniului natural deosebit de valoros (2 parcuri naţionale, numeroase rezervaţii şi monumente ale naturii, parte dintre acestea incluse incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000) şi conservarea acestuia prin valorificare turistică responsabilă;

- prevenirea şi atenuarea fenomenelor de degradare a cadrului natural (torenţialitate şi alunecări de teren) de pe valea Lotrului şi din Depresiunea Loviştei;

- creşterea accesibilităţii în zonă prin realizarea viitoarelor tronsoane ale reţelei rutiere şi feroviare transeuropene TEN ce vor străbate arealul nord – estic şi reabilitarea infrastructurii locale de transport;

- implementarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea potenţialului demografic şi dezvoltarea resurselor umane în Depresiunea Loviştei unde există riscul declinului demografic.

95

În această zonă necesitatea conservării cadrului natural deosebit de valoros limitează posibilităţile de evoluţie a unor structuri economice complexe, principalele direcţii de dezvoltare trebuie orientete spre valorificarea potenţialului turistic şi spre activităţile primare tradiţionale.

II. zona cu profil economic complex – industrial, turistic, agrar – corespunzătoare arealului subcarpatic şi de podiş colinar, care ocupă partea central nordică a judeţului pe axa Râmnicu Vâlcea – Horezu şi se continuă cu culoarul Oltului între Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, pentru care direcţiile de intervenţie propuse sunt:

- asigurarea suprafeţelor necesare dezvoltării activităţilor industriale în principalele centre industriale Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni, Horezu, Brezoi, pentru consolidarea evoluţiei pozitive prin restructurarea ramurilor industriale nerentabile, retehnologizare, diversificare, cooperare inter – firme, stimularea înfiinţării unor activităţi industriale performante şi atragerea investiţiilor de vârf;

- restructurarea arealelor destinate industriei în zona minieră Berbeşti – Alunu, ecologizarea terenurilor şi redarea spre alte folosinţe a incintelor miniere a căror activitate se reorganizează; reabilitarea complexă a siturilor industriale disponibile (Băbeni, Mateeşti, Ocnele Mari, Copăceni);

- înfiinţarea şi administrarea unor parcuri industriale în scopul facilitării implantului şi derulării activităţilor industriale;

- valorificarea diferenţiată a potenţialului turistic prin: * modernizarea infrastructurii specifice turismului balnear în staţiunile Băile Olăneşti,

Băile Govora, Călimăneşti şi extinderea acestui tip de turism în localităţile cu resurse nevalorificate (Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti);

* extinderea turismului cultural şi ecumenic în întreg arealul subcarpatic prin programe integrate de valorificare a potenţialului cultural deosebit al zonei;

* dezvoltarea turismului rural preponderent în localităţile din zona subcarpatică, * dezvoltarea turismului uval în arealul viticol Drăgăşani;

- refacerea suprafeţelor pomicole, exploatarea eficientă a terenurilor agricole (pe Valea Oltului) prin stimularea exploatărilor de tip asociativ pentru reducerea fragmentării excesive; creşterea suprafeţelor viticole cu soluri de calitate şi plantate cu podgorii cu soiuri selecţionate (arealul Drăgăşani);

- reabilitarea terenurilor afectate de poluare în arealele Râmnicu Vâlcea, Govora, Berbeşti – Alunu, precum şi a suprafeţelor de apă pe râul Olt şi a pânzei freatice la Râmnicu Vâlcea, Băbeni, Drăgăşani, Mădulari;

- limitarea presiunii exercitate de suprafeţele afectate locuirii, dotărilor şi activităţilor industriale asupra terenurilor agricole şi silvice, prin controlul asupra extinderii zonei construite pe seama restructurării funcţionale a acesteia şi utilizarea raţională a terenurilor intravilane.

III. zona cu profil mixt predominant agricol, desfăşurată pe arealul central şi sud – vestic al judeţului, corespunzătoare platformei Olteţului şi Cotmenei, cu probleme complexe şi nivel mai scăzut de dezvoltare socio – economică, pentru care se propun:

- creşterea potenţialului productiv al fondului funciar pentru eficientizarea activităţilor agricole, prin stimularea realizării unor exploataţii agricole mari, organizarea unor

96

servicii agricole operative, promovarea agriculturii bio, reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;

- dezvoltarea micii industrii de prelucrare a produselor agricole, ca şi a activităţilor de industrializare casnică a acestora pentru revitalizarea economică a zonelor rurale aflate în dificultate;

- exploatarea eficientă a resurselor energetice pe râurile Olteţ şi Cerna;

- dezvoltarea ca centru intercomunal a comunei Lădeşti prin extinderea dotărilor publice socio - culturale, pentru a suplini lipsa centrelor urbane şi creşterea rolului acestuia, dar şi al oraşului Bălceşti în dinamizarea activităţilor economice şi revitalizarea zonei rurale polarizate;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi a echipării edilitare a localităţilor rurale în vederea creşterii accesibilităţii şi a nivelului de dotare ca premise pentru sporirea interesului investiţional în zonă;

- stoparea declinului demografic accentuat din arealul sud – vestic prin asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială, instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională, diversificarea ofertei de locuri de muncă în activităţi economice specifice zonei;

- conservarea capitalului natural prin combaterea fenomenelor de inundaţii şi alunecări de teren, refacerea vegetaţiei forestiere, reabilitarea ecologică a zonelor afectate de poluare cu nitraţi din activităţile agricole.

La nivelul întregului teritoriu judeţean utilizarea judicioasă şi punerea în valoare a resurselor funciare specifice fiecărei macro – zone spaţiale trebuie să se bazeze pe stoparea fenomenelor naturale de degradare a solului sau poluare datorată activităţilor economice, protejarea fondului forestier valoros şi gestionarea responsabilă a pădurilor, creşterea potenţialului productiv al fondului funciar agricol.

Se menţionează că primele două zone funcţional - spaţiale care ocupă arealul central, nordic şi estic al judeţului vor beneficia de prezenţa viitoarei autostrăzi (reţeaua TEN – R), a liniei de cale ferată cu viteză sporită (reţeaua TEN – F) şi a drumului expres Râmnicu Vâlcea - Horezu care, prin accesibilitatea sporită pe care o vor asigura, ca şi prin suportul pe care îl vor oferi unor axe de dezvoltare a localităţilor, vor contribui la evoluţia socio – economică pozitivă a teritoriului.

97

2.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

2.2.1. EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC

Prognoza populaţiei judeţului Vâlcea ne arăta încă din faza anterioară că, indiferent de varianta luată în calcul, populaţia judeţului scade atât pe termen mediu, cât şi pe termen lung. Numărul de UAT cu populaţie de peste 4000 locuitori se va diminua şi nici măcar în variantă optimistă (2025) nu va depăşi 15% din totalul unităţilor administrativ teritoriale (UAT) componente ale judeţului (inclusiv cu cele două municipii). Pe termen scurt, se previzionează o creştere a numărului de UAT cu populaţii între 3000-4000 şi 1000-2000 de locuitori, în ambele variante de prognoză, însă pe termen lung va creşte semnificativ faţă de anul de referinţă (2006) doar numărul celor cu 1000-2000 de locuitori. Mai mult, în anul 2025, populaţia a două comune (Runcu şi Boişoara) va fi sub 1000 de locuitori.

Municipiul Drăgăşani va fi UAT cea mai afectată de scăderea populaţiei, din cele 14 ale judeţului cu sporuri anuale negative, chiar şi în orizontul unei prognoze optimiste. În anul 2025, volumul populaţiei sale va fi cu 14% mai mic decât în anul de referinţă, în timp ce în celălalt municipiu, Râmnicu Vâlcea, scăderea va fi de doar 3%.

Referitor la cele două medii, populaţia rurală se va diminua într-un ritm mult mai alert faţă de cea urbană, scăzând cu 17% faţă de 2006, in varianta medie, în timp ce populaţia urbană scade cu 10% în aceeaşi variantă de prognoză. Faţă de anii de recensământ, chiar dacă în anul 2007 se înregistra o creştere a populaţiei urbane în ultimii 15 ani, populaţia prognozată pe termen mediu va scădea în ambele medii de rezidenţă (vezi tabelul de mai jos).

Evoluţia populaţiei prognozată în varianta medie faţă de anii de recensământ, pe medii.

1992=100% 2002=100% Anii de recensământ 2002 2007 2007 2015 Vâlcea 95.6 93.7 98.1 95.1 Urban 101.6 109.8 108.2 106.8 Rural 91.8 83.6 91.0 86.9

Varianta optimistă întăreşte ipoteza instalării unui declin demografic rural, deoarece în anul 2025 volumul populaţiei rurale va fi cu 12% mai mic faţă de anul 2006, în timp ce populaţia urbană se va diminua doar cu 5% faţă de acelaşi an şi în aceeaşi variantă de prognoză.

Luând în considerare obiectivele generale şi specifice formulate pentru domeniul resurselor umane la nivel naţional, Planul Operaţional Sectorial – Resurse Umane, şi la nivel regional, Strategia de dezvoltare regională 2007–2013 - SV Oltenia, se poate formula ca obiectiv major privind dezvoltarea socială a judeţului:

Creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea socio-economică durabilă a judeţului

Pentru contracararea fenomenelor de declin demografic şi a procesului de degradare a structurilor demografice (îmbătrânire a populaţiei judeţului), se impune atingerea următoarelor obiective specifice:

- creşterea reală a gradului de urbanizare - creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială - reducerea ratei mortalităţii infantile urbane - reducerea migraţiei din zonele rurale

98

Se prezintă în continuare direcţiile de acţiune şi propunerile concrete prin care se realizează fiecare dintre obiectivele specifice.

● Creşterea gradului de urbanizare

Având o populaţie preponderent rurală în ultimii 30 de ani (54,6% în 2007), judeţul Vâlcea se confruntă cu probleme specifice mediului rural general al ţării noastre: raport de dependenţă demografică crescut, natalitate scăzută, mortalitate ridicată şi îmbătrânire a populaţiei accentuată.

Creşterea gradului de urbanizare nu se referă în acest context la o creştere artificială, posibilă prin transformarea în oraşe a unor comune mai mari din judeţ. Creşterea reală a gradului de urbanizare vizează de fapt accesibilitatea populaţiei rurale la servicii de educaţie şi la mijloace de informare la nivelul celor urbane.

Populaţia tânără din zona rurală nord-estică a judeţului poate fi un factor de stimulare a dezvoltării, dacă are acces la formare profesională continuă şi mijloace de a se informa asupra oportunităţilor de ocupare. Dezvoltarea resurselor umane şi integrarea durabilă pe piaţa muncii sunt posibile în condiţiile promovării învăţării pe tot parcursul vieţii ca principiu şi cadru general de restructurare şi dezvoltare a sistemelor de educaţie şi formare, de asigurare a competenţelor cheie şi a coerenţei între contextele formale, nonformale şi informale de învăţare. În ceea ce priveşte formarea profesională continuă, oferta trebuie să se concentreze pe programe pentru calificări complete sau pe programe pentru dezvoltarea competenţelor profesionale, orientându-se pe cereri punctuale ale pieţei muncii.

Intervenţiile propuse au în vedere: - furnizarea unor oferte educaţionale de calitate şi relevante pentru piaţa muncii, care

să asigure oportunităţi egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi îmbunătăţirea şanselor de angajare, atat pentru locuitorii din urban, cât şi pentru cei din rural

- diversificarea ofertelor de educaţie iniţială şi continuă din sistemul judeţean de învăţământ

- dezvoltarea unor rute de formare flexibile şi personalizate, adaptate cerinţelor de dezvoltare personală şi profesională a resurselor umane

Măsurile pentru aplicarea acestor intervenţii sunt: ♦ dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii căutate pe piaţa

muncii ♦ implementarea unor mecanisme de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa

muncii în vederea ajustării ofertei educaţionale în concordanţă cu evoluţiile de pe piaţa muncii

♦ crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere şi asigurarea calităţii şi accesului la aceste servicii

● Creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială

Exista un risc de creştere a mortalităţii în judeţul Vâlcea, îndeosebi în mediul rural, datorită dificultăţii de acoperire a cererii de servicii medicale (populaţia cu vârste de peste 70 de ani trăieşte în proporţie de peste 75% în mediul rural, ceea ce anticipează cererea mare de servicii medicale şi de asistenţă socială ce se va profila). Zona cu populaţia cea mai îmbătrânită demografic este localizată în partea sudică a judeţului, în comunele: Lădeşti, Măciuca, Stăneşti, Tetoiu, Glavile.

Crearea unor servicii de asistenţă socială şi a unor cămine de bătrâni în mediul rural poate avea ca rezultat reducerea mortalităţii şi reducerea “presiunii sociale” asupra populaţiei adulte,

99

generată de raporturi de dependenţă din ce în ce mai mari. În cadrul infrastructurii spitaliceşti, o problemă specială o constituie gradul de acoperire şi îndeosebi calitatea infrastructurii serviciilor de urgenţă. Situaţia precară din sistemul sanitar rural se datorează, în mare parte, existenţei unei reţele de transport şi comunicaţii slab dezvoltate sau prost întreţinute, lipsei echipamentelor sanitare, instabilităţii în timp a cadrelor medicale şi unei educaţii igienico-sanitare necorespunzătoare. Un studiu realizat la nivelul anului 2004, la nivel naţional, a evidenţiat faptul că serviciile de urgenţă nu au capacitatea de a face faţă unor incidente majore, ceea ce se datorează în principal lipsei de echipamente şi materiale adecvate cât şi lipsei unor mai bune măsuri organizaţionale.

Pe lângă îmbunătăţirea calităţii şi standardelor de viaţă, investiţiile în îngrijiri medicale au efect direct asupra competitivităţii, productivităţii şi coeziunii sociale. Prin sprijinirea menţinerii şi prelungirii duratei vieţii active a forţei de muncă în economie, se maximizează contribuţia economică a cetăţenilor şi se reduce gradul de dependenţă economică a populaţiei apte de muncă. Este de aşteptat ca un bun acces al populaţiei la infrastructura de sănătate şi servicii de sănătate de calitate, chiar şi în zone marginale – atât urbane cât şi rurale – să creeze un mediu propice relansării economice a regiunilor cu un grad mai slab de dezvoltare.

Directiile de acţiune sunt: - reabilitarea şi modernizarea infrastructurii spitaliceşti de bază, respectiv a spitalelor şi

dispensarelor, mai ales a celor din rural - modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale (cantine, cămine de

bătrâni, centre sociale pentru copiii abandonaţi) - crearea unor facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi

Măsurile prin care se aplică aceste directii de actiune sunt: ♦ modernizarea si echiparea sectiilor de urgenta ♦ crearea unor unitati mobile echipate pentru interventii de urgenta (nu numai terestre,

ci şi aeriene, având in vedere dezastrele naturale din ultimii ani, ce au afectat judeţul) ♦ reabilitarea unor unitati pentru servicii sociale, pe tipuri de centre: multifunctionale si

rezidentiale ♦ dotare cu echipamente adaptate situatiei beneficiarilor de servicii oferite de centre,

inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitati Măsurile concrete referitoare la serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt prezentate la

capitolul infrastructura socială.

● Reducerea ratei mortalităţii infantile urbane

Mortalitatea infantilă în urban, în perioada 2002-2006, înregistrează o creştere de aproape 3 puncte procentuale, în condiţiile scăderii natalităţii, ceea ce reprezintă un risc privind înlocuirea generaţiilor şi accentuarea îmbătrânirii demografice, paralel cu înrăutăţirea nivelului de trai. Cum mortalitatea infantilă reprezintă un indicator al calităţii vieţii, măsurile pentru contacararea fenomenului au un impact major asupra oportunităţilor de ridicare a standardului de viaţă.

Direcţiile de acţiune pentru acest obiectiv sunt similare cu cele de la îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii medicale, însă targetul acestor acţiuni îl reprezintă copiii cu vârste cuprinse între 0-1 an.

● Reducerea migraţiei din zonele rurale

Doar patru comune din judeţ au înregistrat sporuri anuale pozitive în 2006, având un spor natural pozitiv şi fiind şi atrăgătoare ca destinaţie pentru migranţi: Mitrofani, Bunesti, Bujoreni,

100

Vladesti, din care ultimele trei sunt situate în nord-vestul municipiului Râmnicu Vâlcea. În schimb, sporul migratoriu a fost pozitiv în general pentru comunele situate în jurul municipiului Râmnicu Vâlcea: Budeşti, Mihăeşti, Bujoreni, Păuşeşti-Măglaşi, Runcu, Dăeşti şi Vlădeşti, dar şi pentru comunele din jurul oraşelor Băbeni şi Băile Olăneşti.

Se poate observa un risc de depopulare al ruralului situat la distanţe mari de zone urbane: sate din comunele Zătreni, Tetoiu, Lădeşti, Roşiile, Stăneşti, Măciuca, Guşoieni, Valea Mare, Mădulari şi Şuşani, prin lipsa serviciilor şi a oportunităţilor de dezvoltare în general. Dezvoltarea economică a comunităţilor rurale depinde în mare măsură de aceiaşi factori ca şi dezvoltarea urbană: locuri de muncă bine plătite, acces la serviciile critice precum educaţie, sănătate, tehnologie, transport şi telecomunicaţii şi de un mediu natural durabil. Spaţiul rural oferă unele avantaje în plus precum: forţa de muncă abundentă şi mai ieftină, suprafeţe de construit mult mai ieftine, un cost al vieţii mai scăzut, mai putină aglomeraţie şi un stil de viaţă mai liniştit. În aceste condiţii, trei aspecte sunt esenţiale pentru diversificarea economiei rurale: investiţia de capital pentru dezvoltarea afacerilor în spaţiul rural, orientarea populaţiei rurale şi spre alte domenii de activitate decât cele agricole şi dezvoltarea infrastructurii de bază necesară desfăşurării altor activităţi economice. Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială are drept scop creşterea contribuţiei sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială la obţinerea de competenţe manageriale şi antreprenoriale şi dezvoltarea sistemelor de formare profesională continuă, astfel încât antreprenoriatul să devină o opţiune de carieră pentru toţi.

Directiile de acţiune se referă la: - dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale - diversificarea activităţilor economice din mediul rural - cresterea calitatii si competitivitatii produselor si serviciilor din mediul rural - stimularea dezvoltării mediului de afaceri şi promovarea culturii antreprenoriale încă

din perioada educaţiei iniţiale/primare

Aceste direcţii de acţiune se aplică prin: ♦ construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes

local existente, mai ales a celor care facilitează accesul la drumurile judeţene şi nationale şi la reţeaua de căi ferate

♦ construirea/modernizarea infrastructurii de utilităţi (apa potabila, canalizare, gaze) ♦ introducerea unor sisteme de certificare si de siguranta pentru produsele şi serviciile

rurale şi îmbunatatirea marketing-ului produselor agricole ♦ investitii pentru dezvoltarea intreprinderilor non-agricole (care activeza in

agroturism, ecoturism, care realizeaza şi comercializează produse tipice locale, care promovează resursele naturale şi culturale)

♦ crearea si dezvoltarea microintreprinderilor prin sprijinirea initiativelor antreprenoriale locale

♦ servicii de sprijin pentru demararea unei afaceri

În concluzie, măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

101

2.2.2. RESURSELE DE MUNCĂ

În acest domeniu necesitatea intervenţiilor la nivel teritorial este justificată de principalele probleme identificate la nivelul judeţului Vâlcea în domeniul resurselor de muncă:

- scăderea ratei de activitate şi ocupare, - concentrarea populaţiei inactive în mediul rural - oferta insuficientă de locuri de muncă - manifestările şomajului pe termen lung şi cel în rândul tinerilor - insuficientele facilităţi pentru formare profesională continuă

Totodată sunt luaţi în considerare factorii identificaţi la nivel judeţean care contribuie la atingerea obiectivelor majore stabilite în corelare cu strategiile naţionale, regionale şi locale în domeniul resurselor de muncă, respectiv:

o dinamica pozitivă a sectorului terţiar şi rata scăzută a angajării în sectorul serviciilor oferă oportunitatea dezvoltării sectorului serviciilor care asigură crearea de noi locuri de muncă în domeniul turismului, activităţilor financiar-bancare, serviciilor de piaţă;

o constituirea de asocieri şi parteneriate între autorităţile locale vâlcene pentru atragerea fondurilor structurale alocate de către UE pentru dezvoltarea resurselor umane;

o existenţa alternativelor de dezvoltare economică, creşterea numărului întreprinzătorilor privaţi şi creşterea numărului de persoane active în sectorul privat, constituind alternativa de absorbţie a forţei de muncă;

o disponibilitatea forţei de muncă pentru recalificare şi dezvoltarea abilităţilor; interes crescut pentru educaţia deschisă şi învăţământul la distanţă; crearea condiţiilor pentru formarea profesională a forţei de muncă pentru a răspunde exigenţelor economiei globale;

o cultură ridicată în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă, navetismul manifestându-se mai pregnant în cazul populaţiei ocupate din mediul rural.

Plecând de la obiectivele majore ale strategiei judeţene privind resursele de muncă identificate în faza de diagnostic s-au stabilit direcţiile de acţiune şi măsurile concrete aferente acestora fiind structurate pe etape ale intervenţiei.

Unul dintre obiectivele specifice îl constituie creşterea capacităţii de angajare şi de ocupare prin promovarea adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi prin calificarea resurselor umane.

Direcţiile de acţiune care trebuie să conducă la atingerea acestui obiectiv sunt:

● Crearea de noi locuri de muncă şi creşterea nivelului ocupării populaţiei în vârstă de muncă

● Prevenirea şi reducerea şomajului

● Creşterea calităţii forţei de muncă şi adaptarea acesteia la exigenţelor pieţei muncii

● Dezvoltarea spiritului antreprenorial

102

Creşterea coeziunii şi incluziunii sociale, prevenirea şi combaterea discriminării şi inegalităţii de şanse pe piaţa muncii reprezintă un alt obiectiv specific ce se poate realiza prin următoarele direcţii de acţiune:

● Creşterea şanselor de ocupare durabilă pe piaţa muncii a tinerilor şi persoanelor din grupurile vulnerabile;

● Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, pe piaţa muncii

Etapizarea intervenţiei la nivelul judeţului Vâlcea:

măsuri pe termen scurt: stimularea creării de noi locuri de muncă în staţiunile balneo-climaterice Băile Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti şi oraşul Bălceşti; asistarea grupurilor ţintă pentru a intra sau reveni pe piaţa forţei de muncă ; derularea unor programe de reconversie profesională şi reintegrare pe piaţa muncii a şomerilor pe termen lung în oraşele Horezu şi Berbeşti şi în municipiile Drăgăşani şi Râmnicu Vâlcea; furnizarea serviciilor de ocupare personalizate, inclusiv elaborarea si implementarea planurilor individuale de acţiune; înfiinţarea unor birouri mobile care să ofere servicii de evaluare a antreprenorilor şi a propunerilor de afaceri ale acestora, asistenţă pentru identificarea şi utilizarea resurselor financiare şi în pregătirea documentelor de înregistrare a întreprinzătorilor;

măsuri pe termen mediu: creşterea nivelului ocupării populaţiei în vârstă de muncă în comunele din nordul judeţului; reducerea ponderii şomerilor proveniţi din ruralul judeţului prin măsuri active - comunele Alunu, Vaideeni, Ştefăneşti, Frânceşti, Zătreni şi Oteşani; înfiinţarea de centre zonale pentru perfecţionarea profesională continuă în staţiunile balneo-climaterice; promovarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice, mai ales a şomerilor din mediul rural;

măsuri pe termen lung şi de perspectivă: acţiuni de stimulare a gradului de ocupare în rândul femeilor; reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie.

103

2.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

2.3.1. AGRICULTURA

Obiectivele referitoare la agricultură, stabilite de liniile directoare strategice ale Comunităţii Europene, au în vedere următoarele acţiuni:

- contribuţia la dezvoltarea continuă a agriculturii din România prin asigurarea continuităţii reformelor lansate în anul 2005, în vederea modernizării sectorului agricol

- contribuţia la îmbunătăţirea competitivităţii din sectorul agricol prin sprijin acordat pentru restructurare, dezvoltare şi inovaţie.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 vizează “îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol” (axa 1), având ca obiective strategice:

- îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agroalimentar, care să permită un managament mai bun al exploataţiilor agricole;

- îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de subzistenţă; - restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor

agricole.

Totodată, în cadrul axei 2 care prevede “îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”, unul din obiectivele strategice vizează “asigurarea utilizării continue a terenurilor agricole”.

Planul de dezvoltare regională 2007 – 2013 al Regiunii 4 Sud – Vest Oltenia, prevede modernizarea sectorului agricol, în cadrul priorităţii regionale 5 – dezvoltarea zonelor rurale şi montane. Măsura aferentă, respectiv creşterea competitivităţii sectorului agricol, se propune a se realiză prin intervenţii ca:

- realizarea de noi ferme agricole în mediul rural; - extinderea suprafeţelor fermelor agricole; - modernizarea întreprinderilor agricole şi zootehnice (ameliorarea culturilor, dotări şi

sisteme de îmbunătăţiri funciare) - crearea şi dezvoltarea întreprinderilor prelucrătoare; - modernizarea fermelor agricole vini-viticole şi pomicole; - dezvoltarea de servicii pentru agricultură; - îmbunătăţirea marketing-ului pentru produsele agricole; - instruirea profesională şi managerială în agricultură; - sprijin pentru stabilirea tinerilor fermieri; - stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători agricoli.

În acord cu strategiile şi programele naţionale, regionale şi sectoriale menţionate, obiectivul specific general în domeniul agriculturii din judeţul Vâlcea îl constituie eficientizarea şi modernizarea agriculturii în vederea creşterii competitivităţii, prin utilizarea superioară a fondului funciar agricol.

Obiectivele parţiale vizează:

● Dezvoltarea agriculturii prin valorificarea durabilă a potenţialului natural.

Judeţul Vâlcea dispune de un potenţial natural relativ bogat, cca 43% din suprafaţa judeţului o constituie terenul agricol, ponderea cea mai mare fiind a păşunilor şi fâneţelor naturale. Totodată condiţiile climatice sunt favorabile dezvoltării pomiculturii, dar şi viticulturii în arealul

104

sud-estic. Cu toate acestea, potenţialul natural agricol este limitat de pretabilitatea relativ redusă a terenurilor agricole, doar cca 20% dintre acestea având pretabilitate foarte bună şi bună.

Prin valorificarea păşunilor şi fâneţelor naturale se poate dezvolta creşterea animalelor, care de altfel reprezintă o ocupaţie cu vechi tradiţii pe teritoriul vâlcean. În acest sens se impune, printre altele, creşterea productivităţii suprafeţelor acoperite cu păşuni şi fâneţe prin prevenirea şi combaterea degradării acestora datorită eroziunii şi, de asemenea creşterea suprafeţelor cultivate cu plante pentru nutreţ.

Pomicultura şi viticultura reprezintă o activitate tradiţională a judeţului Vâlcea, pe teritoriul acestuia găsindu-se unele dintre cele mai renumite bazine pomicole şi viticole din ţară. Începând cu anul 1990, noii proprietari de terenuri pomicole şi viticole au îngrijit necorespunzător sau chiar au defrişat plantaţiile de pomi fructiferi şi viţă-de-vie, multe dintre acestea prezentând un potenţial productiv foarte scăzut.

În vederea creşterii capacităţii productive a terenurilor pomicole se impun o serie de măsuri de acţiune: sprijinirea micilor proprietari pentru aplicarea noilor tehnologii de producţie şi pentru comercializarea produselor pe piaţa românească şi europeană etc.

Totodată, se propune asigurarea utilizării continue şi durabile a terenurilor agricole, în special în zonele afectate de o productivitate agricolă scăzută din cauza condiţiilor de mediu nefavorabile (altitudinea, teren în pantă, condiţii climatice sau de sol). Sprijinirea acestor zone prin angajarea unor resurse importante se propune în vederea menţinerii activităţilor agricole, pentru a atenua discrepanţele teritoriale în privinţa producţiei agricole.

● Creşterea capacităţii productive a terenurilor agricole

Pentru îmbunătăţirea creşterii capacităţii productive a terenurilor agricole trebuie amplificate măsurile de reducere a efectelor factorilor limitativi ai calităţii solului şi valorificarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare deja existente.

Repartizarea terenurilor agricole pe clase de pretabilitate Clasa de pretabilitate reprezintă aptitudinea solului pentru o anumită folosinţă agricolă.

Încadrarea solurilor într-una din cele cinci clase de pretabilitate se face în funcţie de potenţialul productiv al acestora.

Fertilitatea este cea mai importantă proprietate a solului şi este definită de totalitatea însuşirilor fizice, chimice şi biologice, care asigura plantelor cantităţile de substanţe nutritive în timpul perioadei de vegetaţie.

În judeţul Vâlcea, după pretabilitatea pentru diferite folosinţe, fără aplicarea de măsuri ameliorative, numai 2,3% din terenurile agricole sunt încadrate în clasa I, 14,8% sunt în clasa a II-a, 37,4% sunt în clasa a treia, în timp ce 30,8% sunt în clasa a IV-a şi 4,6% în clasa a V-a de pretabilitate.

Repartizarea terenurilor agricole pe clase de pretabilitate, 2002 Arabil Păşuni şi fâneţe Vii Livezi Suprafaţa totală (ha), din care în clasa de pretabilitate: 87986 % 140121 % 4063 % 14049 % I - foarte bună 1521 1,7 4631 3,3 47 1,1 347 2,4 II - bună 15367 17,4 21876 15,6 715 17,5 2593 18,4 III - mijlocie 32798 37,2 62153 44,3 1772 43,6 5436 38,6 IV - slabă 31971 36,3 46071 32,8 1410 34,7 4884 34,7 V - foarte slabă 6329 7,2 5390 3,8 119 2,9 789 5,6

Sursa: OSPA Vâlcea

105

Încadrarea principalelor categorii de folosinţă a terenurilor agricole în clasele de pretabilitate diferă foarte mult de la o categorie la alta. Astfel, cea mai mare parte a terenurilor arabile - 37,2% sunt încadrate în clasa a III-a şi 36,3% dintre acestea în clasa a IV-a. În privinţa păşunilor şi fâneţelor naturale, peste 44,3 % din suprafaţă este situată în clasa a III-a (mijlocie), iar terenurile ocupate cu vii şi livezi sunt situate în proporţie de peste 70%, în clasele a III-a şi a IV-a.

Pretabilitatea – capabilitatea solurilor din judeţul Vâlcea la anumite folosinţe agricole

Pentru utilizarea durabilă a terenurilor trebuie să se ţină seama, în primul rând, de diversitatea condiţiilor naturale şi de capacitatea de producţie a fiecărui tip de sol. Aptitudinea terenurilor pentru anumite folosinţe se face pe baza notelor de bonitare date terenurilor agricole în cadrul unor studii pedologice complexe.

Tipurile de sol întâlnite pe teritoriul judeţului Vâlcea fac parte din cadrul următoarelor clase: spodosoluri răspândite în nordul judeţului în regiunea montană; cambisoluri şi spodosoluri în regiunea dealurilor subcarpatice; argiluvisoluri şi vertisoluri în regiunea de podişuri, acestea acoperă cea mai mare parte a teritoriului; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate întâlnite în luncile râurilor. Sporadic, pe suprafeţe reduse, în partea centrală a judeţului apar şi molisoluri şi soluri hidromorfe.

Solurile judeţului Vâlcea sunt valorificate diferenţiat, dar nu întotdeauna în funcţie de aptitudinea acestora pentru o anumită folosinţă agricolă. Terenurile arabile sunt cultivate, în cea mai mare parte cu cereale, neţinându-se cont de capacitatea fiecărui tip de sol de a răspunde necesităţilor de dezvoltare ale plantelor.

Astfel, solurile nordul judeţului (spodosoluri) sunt acoperite cu păduri şi pajişti naturale, cele din regiunea subcarpatică (cambisoluri şi spodosoluri) sunt cultivate cu plante furajere, legume (în lungul văilor), cartofi, porumb. Suprafeţe întinse sunt acoperite cu liezi de pomi fructiferi şi păşuni şi fâneţe naturale. Solurile din regiunea de podişuri sunt cultivate în cea mai mare parte cu cereale (porumb, grâu), dar şi cu legume, cartofi şi pomi fructiferi. În luncile râurilor, solurile aluviale se pretează cel mai bine la culturile de legume şi cereale (grâu şi porumb).

Principalii factorii limitativi ai capacităţii productive a terenurilor agricole

În judeţul Vâlcea, terenurile agricole sunt afectate de o serie de factori limitativi ai capacităţii productive dintre care cel mai mare impact îl au: alunecările de teren, eroziunea solului (în suprafaţă şi în adâncime), rezerva mică şi extrem de mică de humus din sol (afectează peste 80 % din terenurile agricole), aciditatea puternică şi moderată a terenurilor (1,1 % din suprafaţa agricolă), excesul de umiditate de natură freatică (10,8% din suprafaţa agricolă) şi de natură stagnantă (2%), compactarea primară şi secundară a solului, poluarea chimică a solului etc.

Combaterea eroziunii solului

În judeţul Vâlcea, lucrări de combatere a eroziunii solurilor au fost efectuate pe 33.897ha, la nivelul tuturor localităţilor afectate de această formă de degradare a terenurilor.

Principii generale ale combaterii eroziunii solului

Având în vedere că din analiza repartiţiei procentuale a claselor de pretabilitate pe folosinţe rezultă că doar cca. 20% din suprafaţa terenurilor agricole (arabil, păşuni şi fâneţe, vii şi livezi) din judeţ au pretabilitate foarte bună şi bună, iar cca. 40% au pretabilitate slabă şi foarte slabă, se poate considera că o cauză importantă a proceselor de eroziune este folosirea neadecvată a terenurilor. În consecinţă, protecţia solului împotriva eroziunii trebuie realizată prin culturi agricole şi prin tehnologii agriculturale specifice, adaptate pretabilităţii şi configuraţiei terenului.

106

În funcţie de nivelul de protecţie pe care-l oferă solului plantele cultivate sunt clasificate în urmatoarele categorii:

- foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium şi dactylis) şi leguminoasele perene (lucernă, trifoi, ghizdei);

- bune protectoare - cereale păioase (grâu, orz, ovaz, mei, iarba de Sudan etc.); - mediu protectoare - leguminoase anuale (mazăre, mazăriche, soia, lupin, fasole); - slab protectoare - culturi praşitoare (porumb, floarea soarelui, cartofi, sfecla de zahăr,

dovlecei, viţa de vie etc.);

Pe terenurile cu pante de peste 10° se aplică sistemul de culturi în fâşii cu benzi înierbate, a caror laţime variază în funcţie de pantă:

a) panta de 5° -10° - lăţimea fâşiei de 60-150 m; b) panta de 10° -15° - lăţimea fâşiei de 30-60 m; c) panta de 15° -20° - lăţimea fâşiei de 20-30 m; d) panta de peste 25° - lăţimea fâşiei de 20 m.

În zone secetoase, cu pante de peste 15%, lungi şi uniforme şi cu soluri cu o textura medie se execută valuri de pamânt la diferite distanţe, iar pe pante de peste 20% se execută agroterase.

Pentru ameliorarea calităţii solului şi refacerea stratului de humus, se va aduce un aport de îngrăşăminte organice, resturi vegetale, îngrăşăminte verzi. Şi în acest caz, practicarea culturilor ascunse este foarte utilă.

Pe solurile supuse eroziunii şi pe cele vulnerabile se va evita dezmiriştirea cu grape cu discuri şi cu maşini de frezat solul.

Măsuri de combatere şi prevenire a degradării terenurilor

În regiunile în care se manifestă procese de eroziune a solului (eroziune prin apă – eroziune în suprafaţă, eroziune în adâncime, alunecări de teren etc.), se recomandă următoarele lucrări şi practici de combatere şi prevenire a eroziunii solului:

Pe terenurile arabile înclinate se recomandă: - executarea lucrarilor şi semănatul culturilor praşitoare pe curbele de nivel; - folosirea gunoiului de grajd bine fermentat şi a îngrăşămintelor verzi; - practicarea pe curbele de nivel de culturi pe fâşii cu lăţimi în funcţie de pantă; - practicarea de culturi în fâşii, intercalate cu benzi înierbate permanent, orientate pe

curbele de nivel sau cu o abatere de 3 - 5%; - practicarea de asolamente speciale cu plante protectoare de eroziune; - înfiinţarea plantaţiilor antierozionale sub formă de perdele de 10 - 15 m lăţime, orientate

pe curbele de nivel, la pante de 20 - 25%; - efectuarea lucrărilor adecvate de îmbunătăţiri funciare.

În scopul prevenirii şi combaterii eroziunii solului în plantaţiile viticole, se recomandă: - orientarea rândurilor de vie pe curbele de nivel şi executarea lucrărilor agrotehnice de

întreţinere în acelasi sens; - executarea de biloane de pamânt pentru reţinerea apei pe versanţii cu panta lină şi

uniformă; - executarea de biloane înclinate pentru dispersarea şi evacuarea apei;

107

- realizarea benzilor înierbate pe versanţi cu pante uniforme; - realizarea de canale de coastă de nivel sau înclinate, cu debuşee naturale sau artificiale de

evacuare a apelor, în funcţie de panta şi tipul solului; - înfiintarea unor benzi de arbuşti fructiferi pe panta din amonte a drumurilor orientate pe

curbele de nivel; - realizarea, din desfundarea terenului pe pante de peste 25%, de terase cu platforma

orizontală, consolidate prin înierbare sau cu brazde de iarbă; - realizarea de terase cu platforma orizontală sau înclinată, cu taluze consolidate cu ziduri

de piatră.

În scopul prevenirii şi combaterii eroziunii solului în plantaţiile de pomi, se recomandă: - orientarea rândurilor de pomi pe curbele de nivel şi executarea araturilor în această

direcţie; - în plantaţii tinere, în zonele umede şi acolo unde exista soluri mai fertile, se vor intercala

între rândurile de pomi culturi de plante bune şi foarte bune protectoare; - realizarea de benzi înierbate pe versanţii cu pante uniforme, la distanţe diferite, în funcţie

de pantă; - înierbarea întregii suprafeţe, cu executarea lucrărilor solului numai în jurul pomilor; - realizarea canalelor de coastă pentru evacuarea apelor, de la pante de peste 10%, în

regiunile umede; - executarea manual sau mecanic de terase continue cu platforma orizontală; - în cazul terenurilor framântate cu soluri grele şi pante de peste 15%, precum şi cele

uşoare sau mijlocii şi înclinate, se vor realiza terase individuale orizontale.

Pe terenurile afectate de eroziuni şi alunecări de teren indiferent de cauza acestora se recomandă întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren (conform Legii 575/2001 de aprobare a P.A.T.N. – Zone de risc natural) mai ales în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca ”zone de risc la alunecări de teren”.

Relieful judeţului Vâlcea caracterizat prin neuniformitate (regiuni deluroase, muntoase, abrupte sau cu pante lungi) este în mod special vulnerabil la procesele erozionale de scurgere. În regiunile străbătute de văi înguste, scurgerile se acumulează în cantităţi apreciabile, conducând la colmatarea şi la ridicarea patului de scurgere al râurilor.

În general, în zonele de risc, pentru prevenirea eroziunii sunt necesare măsuri speciale elaborate şi planificate la nivel local, de fermă, de parcelă, punctând zonele de risc ridicat la scurgere. Detalierea pe areale a intervenţiilor necesare prin care se va stabili menţinerea folosinţei actuale sau schimbarea modului de utilizare a terenurilor agricole, precum şi măsurile concrete necesare pe fiecare areal se va realiza, pe baza unor studii de specialitate, în cadrul documentaţiilor de urbanism ce se vor elabora ulterior P.A.T.J. Aceste intervenţii vor fi în acord cu prevederile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (art.80, 81 şi 100).

În concluzie pentru îmbunătăţirea capacităţii productive a terenurilor agricole se propun măsuri de reducere a efectelor factorilor limitativi ai calităţii solului şi de valorificare a sistemelor de îmbunătăţiri funciare existente. Câteva dintre măsurile care trebuie aplicate urgent sunt: corectarea reacţiei acide, promovarea lucrǎrilor de combatere a excesului de umiditate de naturǎ freaticǎ şi de naturǎ stagnantǎ, reglarea cantităţii de humus din sol, combaterea eroziunii solurilor, refacerea sistemelor de irigat etc.

108

● Creşterea competitivităţii sectorului agricol

În acest sens se propune realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole, prin:

- accelerarea adaptării structurale a agriculturii prin stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de cooperare şi asociere care să determine comasarea şi transformarea actualelor exploataţii agricole de subzistenţă în exploataţii agricole comerciale, în care se pot alica tehnologii moderne. Se vizează astfel alinierea la orientările şi normele Politicii Agricole Comunitare;

- stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători

- organizarea de centre pentru servicii agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole: * sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa

terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale; * mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate; * servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte chimice,

pesticide, acordarea asistenţei; * îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-veterinare,

baze furajere); - sprijinirea fermierilor şi a persoanelor care işi desfăşoară activitatea în sectorul

agroalimentar prin instruire profesională şi managerială, pentru îmbunătăţirea capitalului uman în vederea adaptării la noul context.

- sprijin pentru stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural

● Valorificarea producţiei agricole

Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole este necesară având în vedere că pentru judeţ agricultura a reprezentat o activitate importantă. În acest sens se propune dezvoltarea unor centre de colectare şi procesare/semiprocesare a produselor agricole vegetale şi animale.

Criteriile avute în vedere la identificarea localităţilor în care se pot amplasa asemenea centre au fost: situarea în zone cu activitate agricolă vegetală şi/sau zootehnică intensă şi diversificată, situarea în zone rurale sărace, în care industria este foarte redusă, şi pentru care valorificarea produselor agricole trebuie să reprezinte o şansă de revitalizare, accesibilitate ridicată legată de amplasarea pe drum naţional (sau în imediata apropiere a acestuia);

Se propun localităţile: Lădeşti, Dăeşti, Vlădeşti, Budeşti, Galicea, Olanu, Ghioroiu, Amărăşti, Creţeni, Scundu, Şuteşti, Valea Mare, Tetoiu, Zătreni.

Pentru valorificarea mai eficientă a producţiei agricole se propune îmbunătăţirea marketingului produselor agricole.

109

2.3.2. SILVICULTURA

Pădurea reprezintă una din resursele naturale de mare importanţă a judeţului Vâlcea având o dublă valoare economică şi ecologică. Producerea materiei lemnoase şi a altor produse specifice conferă pădurii un rol important în dezvoltarea economică şi socială şi în protecţia şi conservarea mediului.

Asigurarea integrităţii şi dezvoltarea fondului forestier, gestionarea raţională a acestuia constituie obiective prioritare ale programului de dezvoltare durabilă a teritoriului judeţean şi de creştere a calităţii vieţii populaţiei. Aceste deziderate se realizează prin amenajamente silvice care trebuie să răspundă unor cerinţe socio-economice şi ecologice.

Strategia de dezvoltare a silviculturii cuprinde obiective privind consolidarea patrimoniului forestier, exploatarea raţională a resurselor pădurii şi creşterea rolului pădurilor în protecţia şi conservarea mediului.

Principalele direcţii de acţiune care vizează dezvoltarea durabilă a silviculturii sunt:

● acţiuni privind conservarea fondului forestier prin: - păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat; - gospodărirea unitară a pădurilor prin aplicarea regimului silvic tuturor pădurilor (de

stat sau a proprietarilor particulari);

● acţiuni silvotehnice amenajistice privind: - creşterea eficacităţii funcţionale a ecosistemelor forestiere - extinderea regenerării naturale a pădurilor folosindu-se tratamente intensive (cu o

perioadă lungă sau continuă de regenerare); - reconstruirea pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere economic şi

ecologic; - ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire prin folosirea speciilor de

bază şi de amestec autohtone;

● acţiuni privind ajustarea structurală a silviculturii prin: - optimizarea suprafeţei de fond forestier administrată de ocoale silvice, brigăzi şi

cantoane în raport cu gradul de încărcare cu lucrări a personalului; - exploatarea unui volum anual de masă lemnoasă care să nu depăşească posibilitatea

anuală de exploatare a pădurilor; - creşterea producţiei şi diversificarea valorificării produselor accesorii, respectiv

fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci etc., precum şi optimizarea efectivelor de vânat în raport cu bonitatea fondurilor de vânătoare;

- extinderea industriei de prelucrare a produselor forestiere care folosesc lemn şi alte produse nelemnoase forestiere;

- sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor silvice; - crearea sistemului informatic integrat al silviculturii; - protejarea pădurilor împotriva inundaţiilor, a braconajului, a furturilor de masă

lemnoasă etc. prin intensificarea pazei;

● acţiuni de natură ecologică şi de protecţie a mediului prin: - conservarea biodiversităţii pădurilor la nivel de biotopuri, specii, ecosisteme şi

peisaje;

110

- asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor; - combaterea dăunătorilor pădurii prin mijloace preponderent biologice; - extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie lemnoasă în afara

fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate prin alunecări, eroziuni - crearea unor sisteme de perdele forestiere de protecţie a câmpului în zona de sud-est

a judeţului; - corectarea torenţilor prin lucrări complexe silvice şi hidrotehnice; - folosirea unor metode şi tehnologii de exploatare a pădurilor mai sănătoase şi mai

puţin poluante pentru mediu; - creşterea ponderii pădurilor cu funcţie specială de protecţie prin extinderea

suprafeţei pădurilor constituite ca arii protejate;

● acţiuni privind modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului forestier prin: - repararea şi dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere existente; - executarea unor căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje şi

mecanisme uşoare;

2.3.3. INDUSTRIA

Obiectivul specific general al strategiei de dezvoltare a sectorului industrial îl reprezintă

creşterea competitivităţii industriei.

Industria are un rol important în realizarea şi menţinerea unui ritm adecvat de creştere economică a judeţului Vâlcea. Datorită contribuţiei majore în procesul dezvoltării, industria va fi şi în viitor unul din principalele sectoare ale economiei vâlcene.

Creşterea competitivităţii industriei nu trebuie privită ca un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt, ci ca un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi pe procese de cercetare-dezvoltare-inovare.

Creşterea performanţelor economice şi afirmarea rolului judeţului Vâlcea în spaţiul naţional se propune a se realiza în condiţiile diversificării activităţilor industriale, restructurării cu succes a industriilor aflate în dificultate şi susţinerii celor în creştere sau cu potenţial de dezvoltare.

În vederea realizării creşterii competitivităţii industriale principalele direcţii de acţiune ce ar putea fi avute în vedere pe termen scurt şi mediu sunt următoarele:

- accelerarea procesului de privatizare/restructurare a unităţilor industriale; - sprijin pentru investiţii necorporale şi dezvoltarea asistenţei pentru reţelele de

întreprinderi şi asociaţiile profesionale industriale; - promovarea investiţiilor directe - creşterea competitivităţii produselor industriale; - susţinerea dezvoltării IMM-urilor; - asigurarea compatibilităţii tehnologiilor şi produselor industriale cu exigenţele de

protecţie a mediului înconjurător;

111

- îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale şi meşteşugăreşti

- valorificarea şi dezvoltarea resurselor umane - îmbunătăţirea infrastructurii energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de

energie - sprijin pentru dezvoltarea capacităţii de cercetare/dezvoltare/inovare şi reducerea

decalajului informaţional în regiune - dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil şi deschis; - dezvoltarea cooperării industriale.

● Accelerarea procesului de privatizare/restructurare a unităţilor industriale

Accelerarea procesului de restructurare a unităţilor industriale are la bază principiul rentabilizării activităţii economice a acestora, inclusiv prin închiderea capacităţilor de producţie neviabile. Viabilitatea economică şi financiară constituie ţinta principală a procesului care vizează îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor industriale din judeţul Vâlcea. De asemenea, în cazul restrângerii activităţii sau lichidării unor întreprinderi se are în vedere influenţa în amonte şi aval din circuitul economic, pentru ca să fie preîntimpinate posibile efecte negative în procesul de producţie al altor întreprinderi industriale.

Stimularea procesului de privatizare va fi susţinută prin diversificarea metodelor de privatizare care să permită accelerarea acestui proces, realizarea unor privatizări eficiente şi asigurarea transparenţei corespunzătoare, în conformitate cu practica internaţională în materie.

● Sprijin pentru investiţii necorporale şi dezvoltarea asistenţei pentru reţelele de întreprinderi şi asociaţiile profesionale industriale

Necesitatea acestei direcţii de intervenţie a avut în vedere problemele legate de abilităţi slabe de marketing, antreprenoriale şi manageriale; capacitate scazută de atragere a investiţiilor străine directe, reţea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltată, capacitate slabă de consultanţă.

● Atragerea investiţiilor străine

Stabilirea unor norme pentru investitori este o acţiune utilă, deoarece cuprinde în principal elementele necesare de orientare privind cadrul legislativ şi instituţional, mecanismul de iniţiere de noi afaceri, respectiv de înfiinţare de noi întreprinderi, etc .

Acordarea de sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat se va realiza prin investiţii in instalaţii, echipamente, utilaje, maşini, aparatură, etc; sprijinirea întreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne pentru activităţi de producţie, servicii (cu excepţia celor ce nu sunt finanţabile pe FEDR), construcţii; achiziţionarea de sisteme IT (echipamente şi soft); relocalizarea în structuri de afaceri; extindere/reabilitare/amenajare spaţii industriale de producţie; activităţi specifice de dezvoltare industrială.

Promovarea investiţiilor directe trebuie să aibă în vedere dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional specific, în vederea asigurării transferului de tehnologie, creşterii performanţelor manageriale şi îmbunătăţirea competitivităţii şi accesului produselor româneşti pe pieţele internaţionale.

112

● Creşterea competitivităţii produselor industriale

În condiţiile concurenţei acerbe din cadrul pieţei interne a UE şi a gradului înalt de complexitate a cerinţelor consumatorilor, firmele vâlcene vor trebui să îmbunătăţească calitatea produselor care se introduc pe piaţă şi să certifice performanţa acestora, asigurând un grad sporit de securitate şi protecţie a consumatorului.

● Sprijinirea activităţii IMM-urilor

Susţinerea dezvoltării IMM-urilor prin facilitarea accesului la surse de finanţare şi serviciile de asistenţă, consultanţă, şi informare are un rol deosebit de important în creşterea competitivităţii economice.

Finanţarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare şi redresare economică a zonelor aflate în declin, îndeosebi a oraşelor mici şi mijlocii (Berbeşti, Bălceşti, Băbeni), întrucât acestea creează locuri de munca şi au flexibilitatea necesară să se adapteze cerinţelor unei economii de piaţă dinamice.

Printre direcţii se remarcă: - sprijinirea întreprinzătorilor privaţi care intenţionează să-şi dezvolte afacerea prin

aplicaţii în cadrul programelor de finanţare externă prin consultanţă de specialitate şi informare corectă asupra condiţiilor de accesare a programelor;

- stimularea creării cadrului necesar aplicării noii legislaţii privind reducerea costului creditelor pentru IMM-uri (înfiinţarea de instituţii financiare private adaptate nevoilor întreprinzătorilor mici şi mijlocii gen cooperative de credit, bănci populare, instituţii specializate pentru finanţarea lucrărilor agricole, fonduri de garantare a creditului), prin atragerea de surse de finanţare externă în cadrul unor parteneriate public-privat;

- creşterea cantitativă cât şi cea calitativă a sectorului IMM având în vedere ponderea încă insuficientă a IMM în PIB. Sectorul IMM este poate cel mai afectat, având o structură care denotă o orientare destul de redusă către activităţi productive;

- acordarea de către autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene de facilităţi unor IMM.-uri care prelucrează materii prime locale în zonele izolate (în nordul judeţului) şi totodată valorificarea tradiţiilor locale, cu referire în mod special la prelucrarea lemnului, a laptelui, a lânii şi a fructelor de pădure;

- achiziţionarea de echipamente şi tehnologii productive moderne, servicii, construcţii; - achiziţionare sisteme IT (echipamente şi soft); - utilizarea de noi tehnologii în activităţile curente ale microîntreprinderii; - relocalizarea microîntreprinderilor industriale în structuri de afaceri; - construcţia/extinderea/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de producţie a micro-

întreprinderilor industriale; - activităţi specifice de dezvoltare.

● Asigurarea compatibilităţii tehnologiilor şi produselor industriale cu exigenţele de protecţie a mediului înconjurător

Pentru dezvoltarea întreprinderilor este necesară susţinerea investiţiilor productive (utilaje şi tehnologii noi) care să permită adaptarea producţiei la cerinţele pieţei unice europene. Se va urmări achiziţionarea de echipamente cu eficienţă energetică ridicată şi nepoluante, contribuind atât la reducerea consumului de energie în sectorul productiv românesc, cât şi la reducerea poluării

113

mediului. Aplicarea pe scară largă a standardelor voluntare europene şi internaţionale reprezintă o bună practică deja uzuală pe pieţele dezvoltate.

Amenajarea şi reabilitarea zonelor industriale şi militare se va realiza prin reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a solurilor. Motivul pentru reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate constă în revigorarea zonelor respective, prin depoluarea propriu-zisă a zonelor, introducerea acestora în circuitul economic, modernizarea lor astfel încât să devină atractive pentru investitori, şi adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi, de asemenea, înfiinţarea de noi structuri de sprijinire a afacerilor.

În Oltenia se află cel mai mare teren cu deşeuri de decantare a pulberilor rezultate din activitităţile de la Uzina de Sodă Govora pe o suprafaţă de 168 ha. De asemenea, exploatarea sării în soluţie la mina din Ocnele Mari nu poate fi deocamdată oprită, în câmpurile de sode III şi IV, dar se pot lua măsuri de protejare a populaţiei care locuieşte în zona de risc şi de prevenire a poluării apelor de suprafaţă cu saramură.

Printre măsuri se remarcă inventarierea terenurilor contaminate, degradate şi cu alte deficienţe; fundamentarea măsurilor de reconstrucţie ecologică a solurilor poluate cu metale grele; fundamentarea ştiinţifică a recultivării haldelor din exploatările miniere la zi; modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului afectat de acţiunea omului.

Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrică şi termică învechite precum şi de către alţi poluatori se va realiza prin retehnologizarea fabricilor industriale mari ce poluează mediul înconjurator; introducerea celor mai bune tehnici disponibile pentru SO2 şi pentru reducerea prafului; introducerea instrumentelor de măsurat; reabilitarea gropilor ecologice pentru zgură şi cenuşă.

Respectarea reglementărilor în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi promovarea largă a tehnologiilor şi produselor „curate”, în condiţiile eficiente de costuri/beneficii, crearea de noi modele de producţie şi consum, simultan cu creşterea performanţei în domeniul protecţiei mediului şi susţinerea implementării sistemului de management de mediu (ISO 14000) constituie o importantă preocupare a Administraţiei locale vâlcene, materializată prin armonizarea legislativă cu acquis-ul comunitar de mediu privind controlul poluării industriale, prin iniţierea şi implementarea de programe pentru reducerea impactului activităţilor industriale asupra mediului, concomitent cu refacerea ecologică a zonelor afectate de poluare.

114

Unităţi industriale cu riscuri tehnologice conform Directivei SEVESO II (2003).

● Îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice şi industriale

Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a altor infrastructuri de afaceri se poate realiza prin:

- sprijin instituţional pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de administrare din incubatoare, centre de afaceri, inclusiv investiţii hard şi soft (ex. consolidări de clădiri, înnoire şi modernizare, achiziţionarea de echipamente), schimb de bune practici, susţinerea activităţilor de „mentoring şi coaching”, transfer de know-how, seminarii, workshop-uri etc;

- susţinerea integrării şi dezvoltării capacităţii competitive a IMM-urilor în cadrul structurilor de afaceri, prin investiţii iniţiale în întreprinderi noi şi asigurarea pregătirii de scurtă durată pentru întreprinderile găzduite în aceste structuri.

În cazul parcurilor industriale a celor tehnologice şi ştiinţifice se va urmări: - construcţia/reabilitarea/extinderea clădirilor numai pentru activităţi de producţie şi

servicii; - reabilitarea/extinderea sistemului de drumuri din interiorul locaţiilor, precum şi a

drumurilor de acces;

115

- construirea/extinderea infrastructurii de utilităţi publice (canalizare, gaze, electricitate, cablare, reţea broadband);

- demolarea/dezafectarea clădirilor; - activităţi de promovare.

Propuneri de parcuri industriale, tehnologice, centre de afaceri.

Tipuri de infrastructură Termen Responsabilităţi Parcul de transfer tehnologic Vinul de Drăgăşani

- Construcţia spatiilor necesare parcului. - Dotare cu utilităţi. - Dotare cu echipamente.

2013 Consiliul Local Drăgăşani Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea Centrul de Cercetare a Viei si Vinului Consiliul Judeţean Vâlcea

Centru Start-up de afaceri

- Construcţia spaţiilor centrului de afaceri. - Utilităţi. - Dotarea cu echipamente şi utilaje specifice

2013 Consiliul Judeţean Vâlcea Consiliul Local Călimăneşti

Parc industrial Zona Treapt - Horezu

- Extinderea de străzi, străzile de acces, infrastructura de utilităţi publice, activităţi promovare

2013 Consiliul Local Horezu

Parc industrial Băile Govora

- Construire clădirii exclusiv pentru activităţi de producţie, servicii

Consiliul Local Băile Govora

Parcul industrial Căzăneşti

- Construcţia spatiilor necesare parcului. - Dotare cu utilităţi. - Dotare cu echipamente.

2013 Consiliul Local Băile Căzăneşti

Reabilitarea zonei industriale Râureni

- Extinderea reţelelor de utilităţi publice şi modernizarea infrastructurii de reţele stradale.

2013 Consiliul Local Râmnicu Vâlcea

Numărul insuficient al structurilor de afaceri, dar mai ales slaba dotare a acestora, mergând de la utilităţi şi lipsa spaţiilor pentru activităţi, până la tehnologii de informare şi comunicare, sunt probleme majore cu care se confruntă cele mai multe structuri de sprijinire a afacerilor. Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă un factor vital pentru creşterea atractivităţii regiunilor ca locaţii pentru investiţii în activităţi economice şi sociale şi un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional şi local.

Parcurile industriale potenţiale au la bază disponibilitatea de site-uri industriale ce necesită reabilitare complexă, deoarece aceste zone industriale, deja conectate la utilităţile de bază (deseori complet), găzduiesc vechi clădiri industriale ce ar trebui reconvertite pentru producţia nouă. Aceasta reprezintă de exemplu, cazul a 2 întreprinderi militare/de armament ce au fost închise în judetul Vâlcea (Drăgăşani, Băbeni), şi pentru care autorităţile locale şi-au asumat responsabilitatea reabilitării şi valorificării acestora.

Se propune studierea posibilităţii de promovare a unor documentaţii pentru declararea unor unităţi administrativ-teritoriale ca zone defavorizate, în cadrul acestora fiind cuprinse localităţile monoindustriale (Brezoi) sau cu activitate industrială foarte slabă şi rata şomajului foarte ridicată, respectiv Băbeni, Berbeşti, Bălceşti, astfel ca investitorii autohtoni şi străini să poată beneficia de facilităţile acordate de legislaţia în domeniu.

116

Propuneri de revitalizare a activităţilor industriale.

● Valorificarea şi dezvoltarea resurselor umane din sectorul industrial

Sunt avute în vedere: - îmbunătăţirea nivelului de calificare şi creşterea capacităţii de ocupare a resurselor

umane prin promovarea accesului şi a participării continue la procesul de formare profesională;

- adaptarea forţei de muncă şi a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, la schimbările economice prin promovarea antreprenoriatului, dezvoltarea parteneriatului socio-economic

- sprijinirea întreprinderilor şi angajaţilor pentru promovarea adaptabilităţii.

● Îmbunătăţirea infrastructurii energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie

Sectorul energetic din judeţul Vâlcea reprezintă o infrastructură strategică de bază a economiei regionale, fundamentală pentru dezvoltarea acesteia. Dezvoltarea şi modernizarea sectorului energetic reprezintă baza dezvoltării şi modernizării industriei şi în principal a industriei prelucrătoare, care la rândul ei este principalul producător de piese de schimb şi componente pentru buna funcţionare a instalaţiilor energetice. Având în vedere rolul capital deţinut de judeţul Vâlcea în acest sector, creşterea competitivităţii sectorului energetic trebuie să reprezinte un obiectiv esenţial al economiei regionale. Industria de energie electrică şi termică, gaze şi apă înregistrează în ultimii ani pierderi de locuri de muncă.

117

Ca rezultate putem menţiona creşterea numărului de utilizatori, reducerea preţului energiei, capacităţi noi/modernizate, reţele de distribuţie a curentului electric modernizate, numărul de localităţi asigurate cu energie electrică.

● Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii de cercetare/dezvoltare/inovare şi reducerea decalajului informaţional în regiune

Acest obiectiv vizează creşterea atractivităţii judeţului Vâlcea ca destinaţie pentru investiţii prin sprijinirea inovarii tehnologice şi cercetării aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la administraţia publică şi întreprinderi, precum şi prin promovarea introducerii inovarii în sectorul productiv, în administraţie, în viaţa cotidiană şi de dezvoltare a pieţei pentru o nouă generaţie de produse şi servicii.

Contribuţia TIC la creşterea economică depinde atât de dezvoltarea sectorului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, cât şi de gradul de utilizare a TIC în economie. Există întârzieri în special în ceea ce priveşte accesul la internet, serviciile societăţii informaţionale şi integrarea aplicaţiilor IT în economie.

Dezvoltarea de poli de excelenţă se va realiza prin investiţii pentru crearea şi dezvoltarea legăturilor între universităţi şi institute de cercetare-dezvoltare publice şi IMM-uri high-tech

Ca rezultate se estimează creşterea numărului de întreprinderi industriale locale implicate în proiecte comune de cercetare care beneficiază de sprijin, precum şi creşterea investiţiilor în cercetare-dezvoltare de înaltă tehnologie făcute de întreprinderile industriale implicate în proiecte comune.

Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a nivelului mereu în scădere al investiţiilor în domeniu din partea sectorului public şi privat, reducerii numărului de specialişti cu înaltă calificare, precum şi ca urmare a numărului extrem de redus al centrelor de excelenţă.

● Dezvoltarea cooperării industriale

Aceasta conduce la asigurarea unei mai mari stabilităţi a relaţiilor economice între unităţile industriale şi la formarea, în perspectivă, a clusterelor industriale.

● Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale

Din punct de vedere etnocultural, judetul Vâlcea reprezintă unul dintre cele mai diverse la nivel naţional. Unele tradiţii populare mai sunt încă păstrate iar revigorarea acestora ar putea sta la baza dezvoltării turismului rural.

Meşteşugurile tradiţionale pot constitui – în măsura în care sunt integrate în circuite comerciale – excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultură, contribuind la creşterea veniturilor populaţiei rurale şi la stabilizarea acesteia, precum şi modalităţi cu valoare adaugată ridicată de valorificare a produselor agricole şi forestiere locale.

Printre direcţiile de acţiune se remarcă: - Investiţii în activităţi non-agricole cum ar fi: activităţi de obţinere a produselor non-

agricole (uleiuri aromatice, articole de pielărie, încălţăminte, tricotaje, produse de uz gospodăresc, ambalaje etc); activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase (începând de la stadiul de cherestea);

- investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea artistică a lemnului, lânii, ţesături

118

şi cusături tradiţionale, cergi de lână, confecţionare măşti, olărit, obiecte de metal, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale), precum şi marketingul acestora, sprijin pentru înfiinţarea de mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi – în special în zonele cu potenţial turistic, participarea la târguri şi evenimente, acordarea de consultanţă şi sprijin pentru marketingul produselor meşteşugăreşti tradiţionale;

- crearea de noi micro-întreprinderi în sectorul non-agricol; - extinderea şi modernizarea micro-întreprinderilor existente în sectorul non-agricol.

Localităţile cu potenţial de a valorifica meşteşugurile tradiţionale sunt: Măldăreşti, Vaideeni, Stroeşti, Pietrari, Buneşti, Vlădeşti, Stoeneşti, Perişani, Dăeşti, Popeşti, Ghioroiu, Drăgoeşti, Slătioara, Frânceşti.

● Revitalizarea economiei oraşelor mici

La nivelul judeţului Vâlcea se întâlnesc unele oraşe mici a căror bază economică este puternic dominată de activităţile industriale, atât din sectorul extractiv, cât şi din cel de prelucrare (Băbeni, Berbeşti, Bălceşti, Brezoi, Ocnele Mari). Un handicap major pentru dezvoltarea urbană îl reprezintă dependenţa economică şi socială a acestor oraşe de una sau mai multe sectoare industriale în condiţiile în care acestea traversează o perioadă îndelungată şi dificilă de restructurare industrială. Datorită nivelului redus de viaţă, capacităţii reduse de atracţie a investiţiilor externe, lipsei capitalului autohton, multe din aceste oraşe, au devenit o problemă. Serviciile terţiare dezvoltate în aceste oraşe (în special comerciale) nu sunt capabile să absoarbă excedentul de forţă de muncă şi nici să dinamizeze economia locală. Majoritatea centrelor mici industriale sunt înconjurate de largi spaţii rurale, ceea ce constituie un argument în plus pentru dezvoltarea acestora ca „oraşe de echilibru”. Economia acestor centre mici ar trebui refundamentată în scopul revitalizării economiilor dar şi din punct de vedere a posibilei influenţe exercitate la nivelul judeţului.

Un rol important va reveni dinamizării ramurii de prelucrare a lemnului, atât în micile oraşe cât şi în spaţiul rural, mai ales în zona montană a judeţului Vâlcea.

2.3.4. CONSTRUCŢIILE Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului de construcţii este reprezentat în

principal de dezvoltarea construcţiei de noi locuinţe, la acesta adăugându-se stoparea migraţiei externe a forţei de muncă în construcţii.

● Construcţia de noi locuinţe

Principalele direcţii de acţiune pentru dezvoltarea acestui sector vizează:

- rezolvarea problemelor sociale în rândul tineretului, finanţarea locuinţelor făcându-se atât de la bugetul de stat cât şi de la cel local. Sunt avute în vedere prioritar localităţile urbane:

- municipiul Râmnicu Vâlcea - municipiul Drăgăşani - oraşul Băile Olăneşti - oraşul Horezu

- construirea de locuinţe sociale pentru familiile cu venituri modeste, precum şi continuarea lucrărilor începute în anul 2001 la un număr de 140 apartamente în municipiul Râmnicu Vâlcea cu destinaţia de locuinţe sociale, fondurile fiind asigurate din creditul extern.

119

- construirea de locuinţe sociale prin sprijinirea programelor promovate de consiliile locale, în conformitate cu prevederile Legii locuinţei nr. 114/1996; construirea de locuinţe în oraşele judeţului Vâlcea, prin intermediul creditelor ipotecare.

- finalizarea apartamentelor neterminate, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 19/1994 se va realiza din surse de la bugetul de stat, surse reconstituite la nivelul judeţului-rate, avansuri, bugetul local (asigurare utilităţi şi dotări edilitare).

- construirea de locuinţe individuale în proprietate; se vor construi locuinţe în fiecare comună unde nu există, pentru medic uman, medic veterinar, poliţişti, profesori etc.

2.3.5. TURISMUL Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a sectorului turistic îl reprezintă atragerea unui

număr cât mai mare de turişti şi implicit creşterea ponderii turismului la PIB.

Turismul poate avea un are un rol important în realizarea şi menţinerea unui ritm adecvat de creştere economică a judeţului Vâlcea şi poate reprezenta în viitor unul din principalele sectoare ale economiei vâlcene, contribuind la dezvoltarea durabilă a regiunii.

Documentele programatice elaborate pe diverse niveluri teritoriale stabilesc obiectivele şi direcţiile de acţiune în dezvoltarea turismului românesc în acord cu principiile şi politicile europene în domeniu.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 stabileşte ca obiectiv principal creşterea competitivităţii turismului românesc prin coroborarea acţiunilor care vizează dezvoltarea şi promovarea internaţională a României ca destinaţie turistică, dar şi dezvoltarea unei industrii turistice naţionale durabile.

Direcţiile care vor orienta domeniile de intervenţie şi tipurile de măsuri pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic sunt:

- dezvoltarea produselor turistice: îmbunătăţirea semnificativă a structurilor de cazare, a serviciilor, facilităţilor şi infrastructurii de comunicaţii, astfel încât să corespundă standardelor internaţionale;

- marketing şi promovare: crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică, creşterea şi menţinerea unui nivel susţinut de publicitate pentru produsele turistice în vederea atragerii atât a turiştilor din ţară cât şi a celor potenţiali de pe pieţe turistice consacrate.

În concordanţă cu aceste direcţii, Strategia de Dezvoltare Regională 2007 – 2013 stabileşte ca prioritate regională dezvoltarea turismului, care se va realiza prin intervenţii pentru:

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism prin investiţii pentru creşterea atractivităţii produsului turistic şi valorificarea superioară a zonelor cu potenţial ridicat;

- reabilitarea şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural – istorice; - îmbunătăţirea infrastructurii de acces în zonele turistice; - îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele turistice; - sprijinirea societăţilor care activează în turism; creşterea vizibilităţii regiunilor,

dezvoltarea marketingului regional; - dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic.

120

Creşterea competitivităţii turismului nu trebuie privită ca un proces de exploatare a resurselor naturale şi antropice pe termen scurt, ci ca un proces de construire a unei structuri economice durabile bazate pe investiţii de capital şi pe procese de cercetare-dezvoltare-inovare.

În vederea realizării creşterii competitivităţii turistice (atractivitate, ofertă turistică, valoare economică), principalele obiective specifice ce trebuie avute în vedere pe termen scurt şi mediu sunt următoarele:

● Îmbunătăţirea infrastructurii turistice

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism este prima prioritate a judeţului. Turismul oferă cea mai bună, şi în multe cazuri singura perspectivă realistă pentru dezvoltarea economică.

Potenţialul turistic natural şi cultural de excepţie al judeţului Vâlcea, concentrat preponderent în arealul montan şi subcarpatic, a favorizat dezvoltarea activităţilor turistice.

Cadrul natural şi antropic permite practicarea unor forme variate de turism de la cel montan şi sportiv în arealul nordic (staţiunea montană Voineasa fiind cea mai cunoscută), la turismul balnear în staţiunile de interes naţional Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Căciulata sau turismul cu valenţe culturale şi ecumenic de vizitare a mănăstirilor şi schiturilor care reprezintă marca recunoscută a Olteniei de nord. Agroturismul se poate dezvolta în zona subcarpatică beneficiind de un mediu nepoluat, tradiţii folclorice, vinuri şi gastronomie locală.

Infrastructura de cazare este bine dezvoltată în majoritatea localităţilor turistice, dispunând în total de 10.380 locuri de cazare în 147 unităţi turistice, ceea ce plasează judeţul Vâlcea pe locul al 3-lea pe ţară în privinţa capacităţii de cazare funcţionale, dar, cu toate acestea există unităţi teritoriale administrative care dispun de un potenţial turistic mare şi chiar foarte mare dar care sunt deficitare în ceea ce priveşte infrastructura tehnică (or. Băile Olanesti, Voineasa, Barbatesti, Berislavesti, Frincesti, Lungesti, Maldaresti, Slatioara, Vaideeni) sau infrastructura specific turistică (Barbatesti, Berislavesti, Frincesti, Lungesti, Maldaresti, Slatioara, Vaideeni).

Problemele principale ale infrastructurii turistice se referă la nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare care are încă un grad redus de confort şi calitate a serviciilor, dar şi la indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare (48% în 2005). Structurile de agrement sunt insuficient dezvoltate şi diversificate. Structura capacităţilor de cazare axată preponderent pe hoteluri (circa 70%), dar şi vile şi pensiuni (20%), este deficitară în privinţa posibilităţilor de cazare în zona montană (cabane).

Se propune reducerea deficitului infrastructurii în localităţile cu potenţial turistic, urmărind creşterea competitivitatii turismului românesc şi creşterea veniturilor realizate prin atragerea turiştilor.

Se propune dezvoltarea echilibrată a infrastructurii turistice în concordanţă cu potenţialul specific al fiecărui areal turistic, prin:

- dezvoltarea bazei de cazare în mod diferenţiat în funcţie de formele de turism şi localizările în teritoriu: * modernizarea bazei de cazare din staţiunea montană Voineasa, precum şi

dezvoltarea unor complexe turistice la Vidra şi Obârşia Lotrului şi pe valea Latoriţei (acumulările Galbenu, Petrimanu) ;

* modernizarea şi extinderea bazelor de cazare montane (cabane şi adăposturi);

121

* modernizarea bazei de cazare în staţiunile balneare existente şi dezvoltarea bazei de cazare (hoteluri, vile) în localităţile cu resurse balneare nevalorificate (Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti);

* dezvoltarea structurilor de cazare pentru turismul de tranzit (motel, han) pe traseele rutiere principale (Valea Oltului sau direcţia est – vest Râmnicu Vâlcea – Horezu), în zone extravilane situate în apropierea unor localităţi turistice sau în relaţie cu nodurile de acces pe viitoarea autostradă;

* identificarea, reabilitarea, amenajarea sau construirea unor pensiuni sau ferme turistice în localităţile rurale cu potenţial pentru agroturism din arealul subcarpatic şi Depresiunea Loviştei (Vaideeni, Măldăreşti, Romanii de Sus, Perişani, Titeşti, Cheia, Mălaia);

* dezvoltarea bazei de cazare din centrele urbane în vederea creşterii numărului de locuri de cazare în concordanţă cu indicatorii minimali de definire, (hoteluri cu grad ridicat de confort);

- extinderi, modernizări sau construirea unor microbaze noi de tratament în staţiunile balneare şi în localităţile cu resurse balneare nevalorificate până în prezent: * reabilitarea şi modernizarea bazelor de tratament din staţiunile balneare Băile

Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti; * dezvoltarea bazei de tratament în localităţile cu resurse balneare nevalorificate

(Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti); - dezvoltarea structurilor de agrement în relaţie cu formele de turism practicate, prin:

* amenajarea, omologarea şi dezvoltarea pârtiilor de schi şi a instalaţiilor de transport pe cablu în zonele cu domeniu schiabil (Vidra, Obârşia Lotrului, Mălaia, Horezu, Valea Latoriţei – Petrimanu, Vaideeni, Băile Olăneşti);

* extinderea ofertei pentru activităţi sportive în staţiunile balneare (terenuri sau săli sportive, cluburi, centre de închiriere pentru material sportiv, biciclete, cai);

* dezvoltarea şi diversificarea structurilor de agrement pe lângă hotelurile urbane cu confort sporit;

- realizarea unei reţele de centre de informare turistică, în vederea promovării atractive şi informării eficiente asupra ofertei turistice a zonei.

Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice se mai propune: - montarea de panouri indicatoare pentru obiectivele turistice şi ariile naturale protejate

cu interes turistic (parcurile naţionale Cozia şi Buila-Vânturariţa, Piramidele din Valea Stăncioiului, Căldarea Gâlcescu etc.)

- amenajarea de spaţii de parcare în apropierea principalelor obiective turistice;

● Dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice

Această prioritate regională importantă a strategiei de dezvoltare se propune a fi atinsă prin:

• creşterea performanţelor firmelor care acţionează în domeniul turismului prin îmbunătăţirea serviciilor de informare;

• valorificarea resurselor turistice existente, precum şi a celor necuprinse încă în circuitul turistic, dezvoltarea principalelor tipuri de turism şi identificare nişelor de piaţă;

122

• promovarea eficientă a produsului turistic prin participarea la târguri de turism, seminarii şi congrese etc.;

• reabilitarea şi promovarea turismului feroviar, turismului pentru tineret.

Oferta turistică a judeţul Vâlcea este foarte diversă, existând posibilitatea practicării tuturor formelor de turism (există oferte pentru amatorii de drumeţii sau de alpinism, de vânătoare sau pescuit, practicanţilor de schi, ori celor interesaţi de monumente ale naturii, istorice sau arhitecturale sau de tradiţii şi obiceiuri). Majoritatea staţiunilor turistice deţin resurse turistice care se pot valorifica în mai multe sezoane. Cele mai practicate forme de turism în judeţul Vâlcea sunt turismul balnear, turismul montan şi turismul religios.

Se remarcă la nivelul judeţului numărul mare de unităţi administrativ teritoriale cu concentrare mare a potenţialului turistic natural şi antropic (15 UAT având potenţial turistic mare şi 3 UAT potenţial turistic foarte mare).

În judeţ există încă resurse turistice nevalorificate: domeniile schiabile de la Vidra şi Obârşia Lotrului, localităţile cu resurse balneare nevalorificate Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti, precum şi potenţialul pentru turism uval din zona Drăgăşani.

Dezvoltarea turismului ca prioritate a strategiei regionale trebuie să se realizeze în judeţ prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural (turism cultural şi ecumenic), precum şi prin valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic (turism montan, sporturi de iarnă, balnear). Este necesară o mai bună valorificare a potenţialului pentru agroturism prin dezvoltarea bazei de cazare specifice şi reabilitarea accesului şi a echipării tehnico – edilitare din localităţile vizate.

Diversitatea potenţialului turistic natural şi cultural al judeţului asigură condiţiile practicării unor forme variate de turism, după cum urmează:

a) Turismul montan

Arealul nordic al judeţului reprezintă o zonă montană cu un cadru natural pitoresc şi, în general, accesibil. Practicarea turismului montan se poate desfăşura pe întreaga perioadă a anului, principalele măsuri necesare în vederea dezvoltării acestuia fiind:

- valorificarea domeniilor schiabile din zonele cu potenţial amenajabil prin dezvoltarea capacităţilor de cazare corelate cu dimensiunea domeniului schiabil şi a dotărilor de sport specifice în Vidra Obârşia Lotrului, Mălaia, Horezu, Valea Latoriţei – Petrimanu, Vaideeni, Băile Olăneşti;

- întreţinerea şi modernizarea traseelor turistice pentru drumeţii montane, marcarea corespunzătoare a acestora, studierea unor noi variante de circulaţie montane;

- reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea cabanelor şi adăposturilor montane şi dotarea acestora cu echipamente necesare în cazul producerii accidentelor montane;

- dezvoltarea turismului de odihnă în staţiunea montană Voineasa prin modernizarea şi extinderea bazei de cazare existente şi diversificarea dotărilor de agrement;

- creşterea interesului turistic pentru zona montană prin promovarea unor programe complexe care să includă oferte variate: alpinism şi escaladă, drumeţie montană, cicloturism şi mountainbike.

b) Turismul balnear

Dezvoltarea acestui tip de turism se propune prin:

123

- amenajarea şi echiparea la standarde turistice europene ca staţiune balneară-pilot cu profil balnear reprezentativ a staţiunii Băile Olăneşti (afecţiuni renale şi hepato-biliare);

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice specifice în staţiunile balneare cu peste 2.500 locuri de cazare (Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora) prin: * refacerea reţelelor de aducţiune, de colectare şi a punctelor de utilizare a resurselor

minerale, a aleilor de acces şi a spaţiilor de recreere şi popas; * modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport; * modernizarea spaţiilor de cazare;

- dezvoltarea unor microbaze de tratament cu capacităţi de primire în perspectiva unor viitoare staţiuni balneare locale în localităţile cu resurse minerale nevalorificate: Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti;

- extinderea ofertei pentru activităţile sportive şi de agrement în spaţii închise (biblioteci, cluburi) sau în aer liber (terenuri sportive, alei pentru plimbare) în staţiunile balneare existente sau propuse;

- creşterea interesului turistic pentru staţiunile balneare prin organizarea unor pachete de oferte turistice integrate, care să includă şi activităţi culturale (conferinţe tematice, concerte, spectacole) sau vizitarea unor obiective culturale din zona apropiată;

- extinderea echipării tehnico-edilitare a localităţilor cu resurse balneare pentru asigurarea nivelului de confort necesar în spaţiile de cazare şi bazele de tratament.

c) Turismul cultural şi ecumenic

Această formă de turism, ca parte a turismului de circulaţie, se desfăşoară prin vizitarea obiectivelor culturale sau participarea la evenimente culturale (festivaluri, sărbători tradiţionale, târguri) şi se adresează unui segment de turişti avizaţi, având avantajul că se poate desfăşura pe tot parcursul anului.

Concentrarea şi valorificarea obiectivelor culturale – biserici, mănăstiri şi schituri, cule, clădiri civile urbane, vestigii arheologice – favorizează practicarea turismului istoric, ecumenic şi cultural.

Deschiderea spre pieţele turistice externe trebuie valorificată prin atragerea în programe turistice a unor localităţi urbane şi rurale considerate embleme de cultură şi civilizaţie. Pentru a atinge acest obiectiv se propune:

- includerea în circuite turistice naţionale sau la nivelul unor areale turistice a obiectivelor culturale reprezentative ale judeţului pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural existent şi a peisajelor culturale specifice fiecărei zone geografice;

- organizarea unor trasee culturale tematice pentru o cunoaştere mai eficientă şi o promovare atractivă a obiectivelor culturale propuse spre vizitare;

- studierea posibilităţii integrării circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene;

- permanentizarea unor evenimente culturale tradiţionale (festivaluri, sărbători, târguri); - restaurarea, conservarea şi protejarea siturilor şi monumentelor istorice pentru

valorificarea lor printr-un turism cultural ecologic; - asigurarea unei accesibilităţi ridicate spre localităţile de interes turistic prin reabilitarea

reţelei de drumuri locale, în special în mediul rural.

124

d) Turismul de tranzit

Prezenţa în judeţ a unor trasee majore de transport (TEN – R, TEN – F) favorizează practicarea acestui tip de turism. Pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării turismului de tranzit se propune dezvoltarea infrastructurii de cazare specifice (hoteluri în localităţile urbane, moteluri pe trasee în extravilan).

Dezvoltarea acestui tip de turism creează premisele atragerii unui număr sporit de persoane care străbat zonele turistice, cu posibilitatea implicării lor în programe turistice locale, în condiţiile unei promovări vizibile şi eficiente a valorilor turistice locale.

e) Turismul rural

Această formă de turism, motivată de dorinţa întoarcerii la natură, la viaţa şi obiceiurile tradiţionale, cunoaşte o extindere importantă în ultimii ani. Cea mai spectaculoasă creştere în turismul regional este în domeniul agroturismului, care atrage turiştii romani prin accesibilitatea preturilor dar şi turiştii străini prin posibilitatea de a cunoaşte tradiţiile locale şi un anumit stil de viaţă arhaic specific ruralului, ospitalitate.

Cele mai atractive zone sunt cele care sunt situate în zone cu peisaje pitoreşti, au un mediu sănătos, nepoluat, sunt deţinătoare de valori etnofolclorice, culturale sau tradiţii cu un bogat conţinut, diversitate şi personalitate. Din acest punct de vedere, în judeţul Vâlcea există numeroase forme de atracţie şi dezvoltare a turismului rural: recreere, sport, ocupaţii tradiţionale, artizanat, muzee şi case memoriale, situri arheologice, tratament, vânătoare, pescuit.

Ţinta acestui tip de turism o constituie în prezent localităţile din arealul montan şi submontan, pentru care se propune:

- omologarea tuturor pensiunilor şi fermelor agroturistice existente şi dezvoltarea altora noi;

- conservarea şi restaurarea caselor vechi şi a muzeelor etnografice; - valorificarea creaţiei artizanale, meşteşuguri tradiţionale, crearea de şcoli – atelier şi

organizarea de expoziţii cu vânzare a creaţiilor meşteşugarilor locali; - valorificarea resurselor locale şi a produselor agro-alimentare ecologice prin consum

turistic; - dezvoltarea turismului uval pentru degustări de vinuri în cadrul programului „Circuitul

turistic al vinului”, fiind vizate zonele viticole din arealul Drăgăşani; - dezvoltarea infrastructurii tehnice şi a echipării edilitare în satele cu potenţial pentru

turismul rural.

Turismul rural poate reprezenta sursa de revitalizare socio-economică a unor localităţi care se confruntă cu mari dificultăţi (activitate economică redusă, depopulare) şi poate conduce la întărirea structurilor economice locale, încurajarea activităţilor tradiţionale şi crearea unui număr sporit de locuri de muncă în condiţiile păstrării integrităţii mediului.

g) Turismul de afaceri, reuniuni, simpozioane

Acest tip de turism se dezvoltă în România pe măsura implementării standardelor internaţionale şi înglobează o gamă largă de servicii asociate activităţilor turistice comune.

Faptul că se caracterizează printr-o sezonalitate inversă faţă de turismul de vacanţă contribuie la distribuţia mai echitabilă a circulaţiei turistice de-a lungul anului.

Acest tip de turism se propune a se practica în municipiul Râmnicu Vâlcea, dar şi în staţiunile turistice vizate în acest sens (Călimăneşti). În acest scop sunt necesare dotări complexe:

125

cazare cu grad ridicat de confort, săli de conferinţe multivalente dotate cu instalaţii performante care să răspundă necesităţilor cerute de organizarea unor simpozioane, întâlniri de afaceri, seminarii, cursuri de pregătire intensive.

Pentru diversificarea ofertei turistice este necesară conştientizarea valorii turistice a resurselor existente şi în primul rând cunoaşterea acestora de către agenţii de turism şi prezentarea tuturor factorilor de atracţie. Consumatorul de produs turistic este din ce în ce mai bine instruit, este şi un mare consumator de informaţie, dornic de a cunoaşte şi de a-şi petrece timpul liber în mod activ. Marketingul produsului turistic este vital pentru a exista pe piaţa turistică.

O ofertă integrată la nivel judeţean / regional va da posibilitatea realizării de tururi tematice care să acopere un teritoriu cu potenţial turistic cât mai vast.

Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice la nivel judeţean şi pentru îmbunătăţirea serviciilor se impune crearea unor capacităţi unitare şi coordonate pentru informare, organizare şi promovare în ceea ce priveşte capacităţile turistice din mediul urban şi rural.

Pentru ca acţiunile care se vor desfăşura pentru dezvoltarea acestui sector sa duca la realizarea obiectivelor fixate, s-a considerat ca sunt necesare masuri integrate (pregătire, asistenta tehnica şi acces la capital, studii de piaţa legate de oferta turistica, potenţialul turistic, editarea de broşuri, pliante, organizarea de târguri de prezentare, seminarii etc.) care sa duca la creşterea calităţii promovării şi la conştientizarea asupra potenţialului turistic al judeţului.

● Reabilitarea infrastructurii tehnice a zonelor cu potenţial turistic

În prezent, infrastructura de acces nemodernizată spre unele obiective turistice şi echiparea tehnico – edilitară deficitară în zonele rurale cu potenţial turistic ridicat afectează dezvoltarea activităţilor turistice.

Pentru valorificarea potentialului turistic sunt necesare investiţii pentru cresterea accesibilităţii unor zone cu potenţial turistic, promovarea lor adecvată fiind o precondiţie pentru stimularea investiţiilor private.

Dezvoltarea şi diversificarea turismului, îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice şi dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiţionate de starea infrastructurii tehnice a teritoriului şi localităţilor. În consecinţă propunerile vizează:

- asigurarea căilor de acces către punctele de interes turistic prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport naţional şi local (în judeţ nu există aeroporturi dar pot fi amenajate pentru aparate de zbor uşoare pentru zboruri de agrement);

- echiparea edilitară corespunzătoare a localităţilor cu potenţial turistic (alimentare cu apă, canalizare, epurare, telecomunicaţii, transport în comun).

● Sprijinirea societăţilor care activează în turism,

Dezvoltarea activităţilor turistice vine în sprijinul procesului de creare de locuri de muncă.

Se doreşte astfel dezvoltarea, stimularea şi susţinerea unor societăţi care să acţioneze în domeniul turismului prin creşterea calităţii serviciilor şi prin promovarea produselor turistice.

Se consideră că această prioritate ar putea contribui la dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii şi modernizarea şi diversificarea activităţilor economice.

Dintre acţiunile de susţinere a acestui obiectiv se remarcă: creşterea vizibilităţii regiunii fiind necesară dezvoltarea marketingului regional, acţiuni conjugate de promovare, care să aibă ca

126

ţintă utilizarea integrală a obiectivelor turistice dispuse pe întreaga suprafaţă a regiunii pentru ca în viitor ponderea acestui sector economic să crească semnificativ, reclamă turistică bine dirijată şi susţinută, diversificarea ofertei turistice;

Se consideră necesară promovarea dezvoltării serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investiţiile în infrastructura turistică şi în zonele turistice atractive.

● Promovarea ofertei turistice pe baza îmbunătăţirii sistemului de comunicare în turism

Lipsa promovării sau promovarea de slabă calitate sunt cauze pentru care cererea turistică este redusă, consecinţă fiind subutilizarea capacităţii de cazare. Promovarea punctuală a obiectivelor turistice trebuie dublată de promovarea la nivel judeţean/naţional, care va avea rolul de a face cunoscut judeţul cu zonele lui turistice şi va putea oferi o imagine generală turistică care sa surprindă întreaga diversitate a posibilităţilor de practicare a turismului.

Se constată lipsa unor oferte turistice complexe adaptate stilului de petrecere în mod activ a timpului liber şi marketing turistic slab. Reţelele turistice tematice la nivel judeţean sunt slab dezvoltate sau inexistente, promovarea turistică este insuficientă.

Având în vedere promovarea insuficientă a valorilor turistice, una din direcţiile principale de intervenţie trebuie să prevadă creşterea atractivităţii turistice a judeţului printr-o promovare eficientă, care include:

- crearea şi promovarea unei identităţi (mărci) turistice care să sintetizeze specificul zonei de interes cultural şi regional „Oltenia de sub Munte”;

- adoptarea unor măsuri integrate pentru creşterea calităţii promovării şi realizarea unei informări corespunzătoare prin materiale promoţionale diverse (publicaţii, pliante, reclame, internet, participări la târguri de profil etc.);

- organizarea unor centre de informare turistică în Râmnicu Vâlcea ca centru de coordonare al principalei zone turistice, dar şi în localităţile turistice şi pe traseele de acces în arealele de interes turistic, precum şi integrarea lor într-o reţea de informare la nivel regional şi naţional, cu o bază de date unitară şi actualizată permanent;

- produse turistice complexe şi atractive care să ia în considerare şi posibilităţile de cooperare interjudeţeană.

● Dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic.

Strategia regională vizează creşterea capacităţii de angajare şi ocupare prin adaptarea forţei de muncă la necesităţile pieţei muncii şi societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.

Asigurarea resurselor umane în turism, se propune a se realiza prin pregătirea la nivel superior a personalului pentru activităţi turistice, în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale.

Măsurile propuse au în vedere instruirea, perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism, precum şi dezvoltarea învăţământului preuniversitar şi de nivel superior în acest domeniu, organizarea de cursuri de perfecţionare şi pregătire în: marketing, gastronomie, comportament, ghizi specializaţi, legislaţie etc.

● Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului turistic

Asigurarea condiţiilor pentru practicarea unui turism durabil se propune a se realiza prin: - corelarea acţiunilor de dezvoltare a infrastructurii turistice cu cele de reabilitare,

conservare şi protejare a valorilor de patrimoniu natural şi cultural;

127

- protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător.

În acest sens este necesară stabilirea listei extinse de obiective turistice care vor beneficia de fonduri pentru reparaţii, renovare, restaurare, dotare, modernizare, cu identificarea surselor de finanţare.

În concluzie, pentru ca acţiunile care se vor desfăşura pentru dezvoltarea acestui sector să ducă la realizarea obiectivelor fixate, s-a considerat ca sunt necesare măsuri integrate (pregătire, asistenta tehnica şi acces la capital, studii de piaţa legate de oferta turistica, potenţialul turistic, editarea de broşuri, pliante, organizarea de târguri de prezentare, seminarii etc.) care să ducă la creşterea calităţii promovării şi la conştientizarea asupra potenţialului turistic al judeţului.

2.3.6. SERVICII ECONOMICE

● Cercetare, dezvoltare, inovare Unul dintre obiectivele specifice constă în creşterea atractivităţii judeţului Vâlcea ca o

destinaţie pentru investiţii prin sprijinirea inovării tehnologice şi cercetării aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la administraţia publică şi întreprinderi, precum şi prin promovarea introducerii inovării în sectorul productiv, în administraţie, în viaţa cotidiană şi prin dezvoltarea pieţei pentru o nouă generaţie de produse şi servicii. Direcţiile de acţiune pentru realizarea acestui obiectiv vizează:

- orientarea investiţiilor pentru crearea şi dezvoltarea relaţiilor dintre universităţi şi institute CD publice şi IMM-uri din high-tech;

- iniţierea şi derularea unor proiecte de conectare a centrelor CD la reţelele naţionale şi internaţionale;

- susţinerea IMM-urilor în vederea accesului la internet şi la alte servicii conexe; - susţinerea autorităţilor locale în vederea construirii de telecentre prin care să se faciliteze

accesul publicului la internet prin conexiuni broadband; - monitorizarea indicatorilor de rezultate (numărul proiectelor derulate şi finalizate cu

succes, rata de creştere a angajaţilor în CDTI, numărul IMM-urilor locale implicate în proiecte comune de cercetare care beneficiază de sprijin, creşterea investiţiilor în CDTI făcute de întreprinderile implicate în proiecte);

Îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare dezvoltare în scopul creşterii competitivităţii economiei regional se propune a se realiza prin:

- dezvoltarea infrastructurii de CD a universităţilor; - dotarea/modernizarea laboratoarelor existente; - sprijin pentru acreditare a laboratoarelor de măsurari, încercari, cercetări în domeniul

industriei lemnului, textile; - sprijin pentru crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre/institute CD).

128

● Servicii pentru dezvoltarea afacerilor Obiectivul vizat este îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri

tehnologice, industriale, comerciale, de agricultură şi meşteşugăreşti, propus a se atinge prin: - sprijin instituţional pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de administrare din

incubatoare, centre de afaceri, inclusiv investiţii hard şi soft (ex. consolidări de cladiri, înnoire şi modernizare, achiziţionarea de echipamente), schimb de bune practici, susţinerea activităţilor de „mentoring si coaching”, transfer de know-how, seminarii, workshop-uri etc.;

- susţinerea integrării şi dezvoltării capacităţii competitive a IMM-urilor în cadrul structurilor de afaceri, prin investiţii iniţiale în întreprinderi noi şi asigurarea pregătirii de scurtă durată pentru întreprinderile găzduite în aceste structuri;

- construcţia/reabilitarea/extinderea clădirilor numai pentru activităţi de producţie şi servicii;

- reabilitarea/extinderea reţelei de drumuri din interiorul locaţiilor, precum şi a drumurilor de acces;

- construirea/extinderea infrastructurii de utilităţi publice (canalizare, gaze, electricitate, cablare, reţea broadband);

- activităţi de promovare.

129

2.4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEŢEAN, REGIONAL, NAŢIONAL

Conform cadrului de definire a conceptului strategic naţional de dezvoltare spaţială a României opţiunile fundamentale ale politicilor de dezvoltare teritorială vizează două obiective majore: realizarea coeziunii teritoriale ca distribuţie echilibrată în teritoriu a activităţilor economice şi sociale şi reducerea disparităţilor teritoriale.

Suportul fizic al proceselor de dezvoltare îl constituie sistemul de noduri, suprafeţe şi axe, în relaţie cu care se pot identifica:

- dezvoltare vectorială – de-a lungul coridoarelor/axelor infrastructurale - dezvoltare punctuală – în nodurile reţelelor - dezvoltare areală – în teritoriile zonale specifice.

Judeţul Vâlcea, ca parte componentă a Regiunii 4 Sud – Vest Oltenia, trebuie să se coordoneze cu politicile de dezvoltare regionale şi să valorifice oportunităţile deosebite de dezvoltare oferite îndeosebi de arealul nordic al regiunii, cu un nivel economic mai ridicat.

Strategia de dezvoltare socio – economică a regiunii are ca obiectiv reducerea disparităţilor regionale de dezvoltare în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor, ceea ce este în acord cu obiectivele de dezvoltare spaţială la nivel naţional. Una din direcţiile de acţiune pentru atingerea acestui obiectiv este dezvoltarea durabilă prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic.

Având în vedere opţiunile strategice menţionate anterior, obiectivul specific de dezvoltare a judeţului în context naţional şi regional este integrarea armonioasă în spaţiul suprateritorial prin extinderea cooperării în condiţii avantajoase, pentru a consolida structura spaţială şi a creşte atractivitatea regională.

Direcţiile de intervenţie trebuie să vizeze cele trei perspective de dezvoltare menţionate.

Dezvoltarea reţelelor majore de infrastructuri ca suport al axelor de dezvoltare spaţială se propune a se realiza prin extinderea şi modernizarea acestora în concordanţă cu strategiile naţionale sectoriale şi cu cerinţele europene.

Teritoriul regional este străbătut de tronsoane ale coridorului pan-european IV (rutier şi feroviar) care corespunde parţial cu reţeaua transeuropeană TEN – R şi TEN – F, precum şi de coridorului VII fluvial Dunărea, la limita sudică a regiunii.

Pentru integrarea în reţeaua europeană Legea nr. 363/2006 de aprobare a P.A.T.N. Secţiunea I – Reţele de transport prevede realizarea următoarelor tronsoane de reţele majore:

- autostrăzi: Bucureşti – Craiova – Drobeta-Turnu Severin - Timişoara, cu ramificaţie Craiova – Calafat; Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac;

- drumuri expres: Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu – Drobeta-Turnu Severin; Craiova – Piteşti – Braşov; Piteşti – Turnu Măgurele; Bucureşti – Craiova – Târgu Jiu – Deva; Calafat – Drobeta-Turnu Severin;

130

- linii ferate cu viteză până la 160 km/h: Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Curtici; Bucureşti – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Timişoara; Craiova – Calafat; Filiaşi – Târgu Jiu – Deva.

Municipiul Râmnicu Vâlcea beneficiază de o poziţie favorabilă, fiind situat pe coridorul IV rutier şi adiacent TEN – R şi TEN – F, ceea ce va permite integrarea în reţeaua majoră europeană.

Propunerile de largă perspectivă au în vedere şi amenajarea căii navigabile pe râul Olt până la Râmnicu Vâlcea, ceea ce ar relaţiona principalul centru urban al judeţului cu coridorul pan-european VII sporind oportunităţile de cooperare şi integrare la nivel european.

Amplificarea funcţiilor cu rol suprateritorial ale polilor urbani de dezvoltare se propune pentru susţinerea perspectivei de dezvoltare punctuală, prin consolidarea nodurilor reţelei urbane la nivel naţional şi regional.

Principalii poli de dezvoltare ai zonei sunt: municipiul Craiova – pol naţional şi municipiile reşedinţă de judeţ Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Târgu Jiu, Drobeta – Turnu Severin, Slatina, Sibiu, Deva, Alba Iulia – poli regionali. Reţeaua polilor urbani de dezvoltare este completată cu polii subregionali Drăgăşani, Curtea de Argeş, Câmpulung, Motru, Calafat, Caracal, Petroşani, Hunedoara, Orăştie, Brad, Sebeş, Blaj, Aiud.

Se propune consolidarea rolului municipiilor Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani la nivel regional prin dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil şi promovarea funcţiilor aferente – administrative, financiare, consultative, de educaţie şi cercetare cu impact în atragerea investiţiilor de vârf. Municipiul Râmnicu Vâlcea, situat într-o zonă turistică recunoscută la nivel naţional, se propune a se dezvolta ca centru de coordonare turistică.

Totodată este necesară amplificarea relaţiilor dintre cele două municipii şi celelalte centre urbane pentru formarea unui sistem urban integrat. In acest sens se propune extinderea dotărilor teritoriale de nivel superior şi studierea posibilităţii de dezvoltare a unor funcţiuni de nişă (de exemplu industrie chimică, turism, vinificaţie).

La nivelul zonei, unii dintre polii urbani pot fi consideraţi “porţi regionale” - Craiova şi Sibiu care deţin aeroport şi oraşele porturi la Dunăre Drobeta - Turnu Severin, Calafat şi Corabia. Municipiul Râmnicu Vâlcea nu se află în una dintre aceste situaţii, dar în etapa de foarte largă perspectivă se poate dezvolta ca port.

Amplificarea funcţiilor teritoriale ale polilor de dezvoltare contribuie şi la consolidarea potenţialului metropolitan al principalelor centre urbane din zonă: municipiile Craiova, Piteşti, Sibiu, Deva. Aria de influenţă a municipiului Râmnicu Vâlcea se propune a se transforma în perspectivă în zonă metropolitană.

Având în vedere că la nivel regional se pot identifica areale cu probleme specifice comune sau care beneficiază de oportunităţi similare se propune, ca a treia perspectivă de dezvoltare, cooperarea la nivel regional pentru promovarea unor politici comune adaptate specificităţii fiecărei zone de intervenţie.

În acest sens se propun: - crearea unei zone de cooperare interjudeţeană în arealul montan şi subcarpatic al

regiunii pentru promovarea unor programe integrate de dezvoltare a turismului, care să susţină “Oltenia de Nord” ca brand al turismului cultural, religios şi balnear; totodată se propune studierea posibilităţii de relaţionare a acestei zone cu arealele de interes turistic adiacente: Valea Jiului la vest, Mărginimea Sibiului la nord;

131

- cooperare interjudeţeană în identificarea şi dezvoltarea unor centre de polarizare intercomunală în cadrul zonelor profund rurale din partea centrală şi sudică a regiunii şi în coordonarea politicilor de revitalizare a spaţiului rural;

- cooperare în promovarea şi implementarea unor politici comune de eficientizare a activităţilor de exploatare a lignitului şi de dezvoltare a unor activităţi alternative la minerit în aria minieră a Olteniei din care face parte şi zona de exploatare Berbeşti – Alunu;

- valorificarea oportunităţilor de dezvoltare legate de prezenţa zonelor de cooperare transnaţionale: zona de cooperare a Dunării, Euroregiunea Dunărea 21; judeţul Vâlcea, deşi nu face parte direct din aceste zone, va putea beneficia în perspectivă de relaţionarea cu Dunărea.

132

3. PROGRAM DE MĂSURI

Pentru realizarea în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Vâlcea a strategiei de dezvoltare spaţială sunt

prezentate principalele măsuri care concură la fundamentarea politicilor publice privind valorificarea durabilă şi protejarea resurselor naturale, dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor, realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care să optimizeze integrarea teritoriului studiat în structurile regionale, naţionale şi europene, precum şi conservarea şi protecţia calităţii mediului.

Măsurile sunt prezentate pe domenii şi subdomenii prioritare definite prin opţiunile strategiei de dezvoltare spaţială.

Pentru fiecare domeniu şi subdomeniu au fost evidenţiate principalele direcţii de acţiune şi măsuri care concură la implementarea obiectivelor specifice, precum şi etapa de realizare a acestora.

În acest sens au fost luate în considerare trei etape: etapa I – termen scurt (3 – 5 ani), etapa a II-a – termen mediu (5-10 ani) şi etapa a III-a - termen lung şi de perspectivă (10-20 ani).

Pentru fiecare măsură sau set de măsuri s-au propus instituţiile cu responsabilitate în implementarea şi monitorizarea acestora.

Datele şi elementele de potenţial prezentate în programul de măsuri constituie un suport informaţional de fundamentare a deciziilor pe plan local şi judeţean pentru pregătirea şi aprobarea programelor de dezvoltare socio-economică anuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale şi a judeţului Vâlcea. De asemenea, sunt prezentate obiective a căror realizare necesită o colaborare interjudeţeană.

133

PROGRAM DE MĂSURI

Domeniu/subdomeniu Obiective

Direcţii de acţiune/măsuri pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etapa Propunere responsabilităţi

0 1 2 3 1. STRUCTURA TERITORIULUI 1.1. Cadrul natural/mediul 1.1.1. Cadrul natural Conservarea, protejarea şi valorificarea cadrului natural: menţinerea regimului natural din punct de vedere structural şi funcţional, reducerea impactului antropic

● Conservarea diversităţii biologice, asigurarea utilizării durabile a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună, prin:

- măsuri pentru protecţia şi conservarea speciilor de floră vulnerabile, endemice sau rare (controlul stării speciilor);

- protecţia faunei, prin: o evaluarea stării de conservare a habitatelor, evitarea

fragmentării habitatelor, monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului de capturare a acestora;

o protecţia fondului piscicol prin controlul implementării legislaţiei în vigoare;

o protecţia şi conservarea speciilor de păsări sălbatice (evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsari, elaborarea de studii ştiinţifice, inventare de specii existente, monitorizare);

- protejarea zonelor umede, punerea în valoare a cursurilor de apă;

- asigurarea integrităţii fondului forestier prin reducerea defrişărilor ilegale şi împăduriri, conservarea suprafeţelor împădurite şi a zonelor cu jnepenişuri (interzicerea păşunatului şi a defrişărilor), realizarea unui sistem de monitorizare a acestora, respectarea regimului de construire şi a distanţelor de protecţie faţă de ecosistemele de protecţie;

- crearea de legături între zonele de pădure şi zonele umede

I-II-III Ministerul Mediului Agenţia de Protecţie a

Mediului Vâlcea Consiliul Judeţean

Vâlcea Consiliile locale

Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi

Agrochimice Parcul Naţional

Buila-Vânturariţa Parcul Naţional

Cozia

134

0 1 2 3 care să permită dezvoltarea florei şi faunei caracteristice;

- reconstrucţia ecosistemelor şi a habitatelor deteriorate. ● Protejarea resurselor balneoturistice şi valorificarea durabilă a

acestora; ● Managementul îmbunătăţit al resurselor naturale prin exploatare în

limitele capacităţii de suport, în vederea unei dezvoltări durabile; ● Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare (Directiva

Cadru Ape); ● Atenuarea proceselor de degradare prin masuri de curăţare,

igienizare şi reconstrucţie ecologică în vederea redării în circuitul agricol a 50% din suprafaţa ocupată de deşeuri industriale:

- acoperirea cu strat vegetal a depozitelor vechi de steril de la EM Berbeşti, modelarea terenului şi redarea în circuitul agricol;

- reabilitarea zonei şi redarea în circuitul agricol a haldei de steril de la Bistriţa;

Implementarea unui management integrat al calităţii solului

● Prevenirea declanşării unor fenomene de degradare şi ameliorarea limitărilor existente în vederea menţinerii stării de fertilitate a solurilor în funcţie de clasa lor de calitate, prin măsuri ameliorative, astfel:

- pentru terenurile de clasa a II-a măsuri ameliorative simple (arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie, lucrarea solului la umiditatea optimă - rigole şi şanţuri de scurgere a apei pe solurile cu exces de umiditate stagnantă sau controlul adâncimii nivelului freatic în vederea prevenirii excesului de umiditate freatică.

- pentru terenurile de clasa a III-a: lucrări de afânare adâncă şi drenaj superficial pe terenurile plane sau slab depresionare; lucrări de desecare şi culturi tolerante la excesul de umiditate freatic pe terenuri de luncă cu apa freatică situată la 1-2 m adâncime; lucrări de drenaj superficial (local, desecare) şi

I-II-III Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi

Agrochimice

135

0 1 2 3 practicarea de culturi tolerante la excesul de umiditate pe terenuri plane sau slab înclinate (culmi şi terase) din dealuri subcarpatice şi piemontane, afectate de exces moderat de umiditate stagnantă; lucrări complexe de desecare, amenadare cu calcar şi culturi tolerante la excesul de umiditate pe terasele înalte de pe stânga Oltului; lucrări antierozionale mai complexe - culturi în fâşii, benzi înierbate sau asolamente de protecţie pe terenuri de versant cu pante de 15-20% din dealuri subcarpatice şi piemontane.

- pentru terenurile de clasa a IV-a : amendare cu calcar, lucrări de desecare şi culturi tolerante la excesul de umiditate pe terasele înalte din Depresiunea Horezu; amendări cu calcar pentru diminuarea acidităţii solurilor pe terenurile răspândite în Depresiunea Loviştei, pe culmi slab înclinate (5-15%) cu soluri puternic acide; lucrări complexe de agrotehnică şi amenajări antierozionale asociate cu eliminarea excesului de umiditate pe pante, amenajarea suprafeţelor cu alunecări sau amenadare calcaroasă pe versanţi şi culmi înguste, cu pante de 15-25%, afectate de eroziune puternică, cu soluri puternic acide, împădurirea versanţilor cu specii antierozionale şi trecerea lor în folosinţă silvică.

- executarea lucrărilor menţionate, în cazul necesităţii acestora pe suprafeţe din cadrul ariilor protejate, numai cu avizul administraţiei ariilor protejate respective

● Menţinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole prin măsuri agro-pedo-ameliorative, lucrări de îmbunătăţiri funciare şi prin promovarea agriculturii ecologice.

1.1.2. Calitatea factorilor de mediu Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin acţiuni de limitare şi/sau eliminare a impactului negativ al activităţilor antropice

● Îmbunătăţirea calităţii aerului prin: - supravegherea calitativă şi cantitativă a emisiilor în atmosferă

prin realizarea unui sistem de monitorizare în zonele cu risc de poluare a aerului (Râmnicu Vâlcea);

I-II Ministerul Mediului Agenţia de Protecţie a Mediului

136

0 1 2 3 - reducerea emisiilor poluante cu 50% prin retehnologizări;

modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante la agenţii economici care au emisii de noxe atmosferice peste limita C.M.A.( Râmnicu Vâlcea - Oltchim şi VILMAR, Govora - Uzinele Sodice şi CET, Berbeşti – exploatările de cărbune, Bistriţa – exploatări de calcar) în vederea reducerii pulberilor în suspensie cu 20%;

- reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier, sub valoarea C.M.A. prin fluidizarea traficului, restricţii de circulaţie, crearea culoarelor pentru biciclişti;

- reducerea emisiilor de poluanţi prin înlocuirea utilizării combustibililor cu nivel mare de emisii de pulberi şi oxizi de sulf cu surse mai puţin poluante de producere a energiei, de exemplu prin extinderea reţelelor de alimentare cu gaze naturale a populaţiei şi obiectivelor economice;

- mărirea suprafeţei zonelor verzi din localităţile industriale, îndesirea sau crearea perdelelor verzi în jurul platformelor industriale, a centurilor ocolitoare, cu utilizarea speciilor vegetale native şi evitarea celor exotice invazive.

Consiliul Judeţean Consiliile locale

Agenţii economici

137

0 1 2 3 ● Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane

- Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate evacuate de unităţile socio-economice şi consumul menajer: • în apele de suprafaţă prin:

* efectuarea lucrărilor de protejare a albiei Lotrului - zona Cataracte pentru stoparea antrenării sterilului minier (terasit) în albia Lotrului; * efectuarea lucrărilor de reţinere a suspensiilor de calcar înainte de evacuare în râul Bistriţa; * modernizarea staţiilor industriale de tratare ape uzate la OLTCHIM Râmnicu Vâlcea şi reducerea cu 70% a evacuărilor de mercur în apă prin realizarea unei instalaţii de electroliză cu membrană de schimb de ioni; * reducerea cantităţii de ape uzate provenite de la platforma chimică, deversate direct în râurile Olt şi Govora (localităţile Râureni şi Munteni); * tratarea apelor geotermale din Călimăneşti; * monitorizarea exploatărilor petroliere din zona Băbeni şi reducerea deversărilor în pârâul Ranga; * modernizarea/eficientizarea staţiilor de epurare a apelor uzate din municipii şi oraşe; * stoparea antrenării de aluviuni în lacurile de acumulare şi cursurile de apă prin lucrări de refacere a zonelor afectate de torenţi.

• în apele subterane prin: * reducerea poluării cu substanţe periculoase prin închiderea batalului de deşeuri periculoase de la OLTCHIM SA şi retehnologizare; * monitorizarea conductelor de transport a produselor petroliere şi a exploatărilor de la Băbeni, Drăgăşani, Mădulari; * monitorizarea conductelor de transport saramură de la exploatarea zăcămintelor de sare ( Ocnele Mari, Ocniţa); * prevenirea poluării cu nitraţi proveniţi din surse

I-II Ministerul Mediului Agenţia de Protecţie a

Mediului Vâlcea Consiliul Judeţean

Consiliile locale Agenţii economici

138

0 1 2 3 ● Reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra

mediului a activităţilor antropice, prin: - adoptarea unor tehnologii nepoluante în scopul diminuării

cantităţilor de substanţe poluante eliminate pe sol de către unităţile economice ( extracţia petrolului Băbeni, Drăgăşani, extracţia saramurii Teica-Ocniţa, extracţia cărbunelui Berbeşti-Alunu, Mateeşti, E.M. Râmnicu Vâlcea, şlam de la Uzinele Sodice Govora, reziduuri organice de la Oltchim Râmnicu Vâlcea);

- adoptarea unor tehnici agricole adecvate, sau schimbarea modului de folosinţă a terenurilor devenite improprii pentru producţia agricolă;

- închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate de acestea, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;

- îmbunătăţirea managementului deşeurilor (deşeuri industriale nepericuloase - bataluri, depozite de cenuşă şi zgură – C.E.T. Govora, halde de steril, deşeuri periculoase – Oltchim, deşeuri menajere);

- eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide poluante;

I-II Agenţia de Protecţie a

Mediului Vâlcea Agenţii economici Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi

Agrochimice

1.1.3. Zonele de risc natural ● Realizarea hărţilor de risc natural. I Consiliul judeţean,

Consiliile locale ● Realizarea evaluărilor de mediu ante proiect şi derularea

evaluărilor de impact încă din faza studiilor de fezabilitate pentru proiectele referitoare la amenajarea cursurilor de apă

I-II-III Direcţia Apele Olt Consiliile locale

● Acţiuni de reparare şi întreţinere a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor;

I-II-III Direcţia Apele Olt Cons. locale, ANIF

Apărarea populaţiei şi a obiectivelor socio-economice împotriva inundaţiilor

● Realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, pentru care există studii de fezabilitate întocmite pe cursurile de apă:

I - II Direcţia Apele Olt, ANIF

139

0 1 2 3 Muereasca, Băiaşu, Cerna, Otăsău, Olăneşti, Sâmnic, Geamăna, Bistriţa, Govora, Iazul Morilor, Sălătrucel, Cernişoara, Hinţa, Olteţ;

● Iniţierea întocmirii documentaţiilor tehnice pentru realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în unităţile administrativ teritoriale în care s-au produs inundaţii (legea 575/2001)

II - III Direcţia Apele Olt

● Implementarea prevederilor „Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii – prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor” legiferată prin HG nr. 1854/ 2005

● Întocmirea unor studii care să analizeze posibilitatea asocierii lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor cu realizarea (acolo unde este posibil) de zone umede cu rol atât în atenuarea inundaţiilor cât şi în menţinerea diversităţii biologice

I-II-III Administraţia centrală şi locală;

Organisme teritoriale ale Ministerelor Internelor, Mediului

Agriculturii Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale Identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (alunecări de teren) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale

● Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale - întocmirea hărţilor risc la alunecări de teren în zone în care

există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca”zone de risc la alunecări de teren”, conform Legii 575/2001: Muereasca, Stoenesti, Berbesti, Copaceni, Alunu, Perisani, Racovita, Malaia, Voineasa, Berislavesti, Vaideeni, Costesti, Berbesti, Francesti, Tomsani, Cernisoara, Gradistea, Scundu, Caineni, Mateesti, Golesti, Băile Olanesti, Dănicei, Runcu, Fârtăţeşti, Voiceşti, Păuşeşti, Râmnicu Valcea Horezu

- urmărirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderată şi cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană

- avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a

I

I-II-III

I-II-III

Consiliul judeţean, Agenţia de

Protecţia Mediului Vâlcea,

Garda Naţională de Mediu,

Administratia Nationala de Imbunatatiri

Funciare ANIF

140

0 1 2 3 factorilor de decizie în cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare

● Reducerea impactului asupra mediului si infrastructurii de transport şi minimizarea efectelor alunecarilor de teren - efectuarea lucrarilor de consolidare versanti pentru protejarea

infrastructurii de transport pe Valea Oltului - efectuarea lucrarilor de consolidare a zonelor expuse la

alunecarile de teren; - solicitarea avizului administraţiilor ariilor protejate (Parcul

Naţional Cozia etc.) pentru lucrările de consolidare în cazul în care se vor realiza pe teritoriul acestora.

I - II Consiliul judeţean, Consiliile locale

Direcţia drumuri şi Poduri

Administratia Nationala de Imbunatatiri

Funciare ANIF

Identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (cutremure) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale

● Elaborarea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor pentru unităţile administrativ teritoriale aflate în zone cu intensitatea seismică VII (municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, oraşele Băbeni, Băile Govora, Băile Olăneşti, Bălceşti, Berbeşti, Călimăneşti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari), care să includă: - iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă - punerea in siguranta, a constructiilor care prezinta un pericol

ridicat de prabusire si care adapostesc un numar important de persoane.

- crearea unor spatii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, in cazul necesitatii parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie sau in caz de cutremur.

- continuarea actiunii de inventariere si expertizare a constructiilor din zonele seismice.

- creerea conditiilor tehnice si organizatorice necesare colectarii, stocarii si procesarii automate ale informatiilor relative la constructiilor cu risc seismic.

- completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post-seism (in special a celor cu caracter tehnic, legate

I‐II‐III 

Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență din cadrul

Ministerului Administraţiei şi

Internelor Comitetul judeţean pentru situații de

urgență Comitetele locale pentru situații de

urgență

141

0 1 2 3 de evaluarea rapida post-seism si de punerea provizorie in siguranta).

- masuri pentru imbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile pentru reducerea acestuia.

1.1.4. Zone expuse la riscuri tehnologice Reducerea semnificativă a impactului negativ a activitatii industriale asupra calitatii mediului si a populatiei

● Retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante si reconstrucţia ecologică a zonelor degradate prin activitati industriale: - acordarea de sprijin financiar agentilor economici din zona

pentru achizitionarea de tehnologii nepoluante, care sa reduca semnificativ impactul negativ al activitatii acestora asupra calitatii mediului si a populatiei si sa mentina in acelasi timp activitatea economica a localitatilor respective.

I-II Consiliul judeţean, Agenţia de Protecţie a

Mediului Vâlcea, Unităţile industriale

poluante

142

0 1 2 3 ● Îndeplinirea sarcinilor acceptate prin acorduri şi tratate

internaţionale privind reducerea poluării solurilor: - promovarea unui management al intreprinderilor miniere

prelucrătoare care să elimine posibilitatea producerii de accidente tehnologice

- îmbunătăţirea recuperării şi tratării deşeurilor industriale - investiţii în tehnologii ecologice pentru înlocuirea proceselor

industriale poluante şi în tehnologii eficiente de depoluare - investiţii pentru colectarea, sortarea, recuperarea, depozitarea

deşeurilor industriale inclusiv cele periculoase - îmbunătăţirea recuperării şi tratării deşeurilor industriale - reabilitarea şi managementul pe termen lung al râurilor poluate

cu metale grele datorită activităţii miniere (zona minieră Berbeşti)

- evitarea poluarilor accidentale cu saramura, titei si produse chimice prin: * înlocuirea conductelor de transport saramura de la Ocnele

Mari pe platforma chimica * înlocuirea conductelor de transport titei si produse chimice

(etilena, propilena) - exploatarea în siguranţă a zăcămintelor de sare de la Ocnele

Mari conform planului de acţiune din H.G. nr. 75/2008, prin: * continuarea închiderii câmpurilor de sonde 1 şi 2 din

perimetrul Ocnele Mari * strămutarea locuitorilor din câmpurile de sonde 1, 2, 3 şi 4.

● Monitorizarea diferenţiată a unităţilor cu risc tehnologic : - managementul adecvat al constructiilor hidrotehnice,

retehnologizarea acestora în vederea reducerii potenţialului de accident tehnologic (lacurile de acumulare de la: Brădişor, Turnu, Călimăneşti, Dăeşti, Rm. Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani)

- monitorizarea zonelor care prezintă riscuri legate de industria chimică (potential de poluare cu clor, amoniac, potential de explozie): Rm Vâlcea, Govora, Horezu

- managementul adecvat al zonelor miniere de la Berbeşti - monitorizarea permanentă a nivelului radiaţiilor în zona de

i fl ă l i l d l K l d i

I-II-III

I-II-III

Consiliul judeţean, Agenţia de

Protecţia Mediului Vâlcea,

Garda Naţională de Mediu

Consiliul judeţean INGA

Unităţile industriale poluante

Garda Naţională de Mediu

Agenţia de Protecţia Mediului

Vâlcea

143

0 1 2 3 Redarea in circuitul economic a terenurilor degradate

● Reabilitarea zonelor contaminate si redarea lor in circuitul economic, prin: - lucrari de curatare, igienizare si reconstructie ecologica a

zonelor degradate si contaminate ca urmare a activităţilor industriale poluante (industrie minieră, chimică).

I Consiliul judeţean, APM Vâlcea,

Unităţile industriale poluante

1.2. Patrimoniul natural şi construit 1.2.1. Patrimoniul natural

● Garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural - identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care

necesită un regim special de protecţie – rezervaţii, parcuri naturale, peisaje sălbatice (de exemplu prevederea unor reglementări specifice de protecţie şi valorificare a Dealului

I-II Agenţia de Protecţia Mediului

Vâlcea

Capela, mun. Râmnicu Vâlcea); - menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare

favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

- constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate (studii de specialitate).

Protecţia şi conservarea zonelor naturale în sensul menţinerii biodiversităţii şi valorificării durabile a resurselor naturale

● Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007:

144

0 1 2 3 - parcuri naţionale: adoptarea unui management care să asigure

menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor şi a folosinţelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit;

- monumente ale naturii: adoptarea unui management care să asigure un regim strict de protecţie pentru păstrarea trăsăturilor naturale specifice; limitarea sau chiar interzicerea accesului populaţiei, în funcţie de gradul de vulnerabilitate

- rezervaţii naturale: adoptarea unui management care să admită după caz măsuri active de gospodărire pentru menţinerea habitatelor şi pentru protejarea anumitor specii; activităţi turistice şi educaţionale organizate; activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale

- arii de protecţie specială avifaunistică: adoptarea unui management cu scopul de a conserva, de a menţine şi acolo unde este cazul de a readuce într-o stare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare.

I-II-III APM Vâlcea Custozi

● Administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate conform legislaţiei UE transpuse în legislaţia naţională:

- instituirea administraţiilor ariilor protejate, elaborarea şi implementarea planurilor de management

- delimitarea şi marcarea perimetrelor ariilor protejate de interes naţional

I-II Ministerul Mediului Structurile de

administrare special constituite

145

0 1 2 3 ● Ocrotirea şi conservarea în regim de protecţie, cu rol de

coridoare ecologice a următoarelor bunuri de patrimoniu natural: - perdele forestiere, tufişuri naturale, vegetaţia malurilor şi a

luncilor râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaţia naturală din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară, fiind interzisă orice acţiune care le afectează integritatea, cu excepţia cazurilor temeinic justificate şi aprobate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

I-II-III Ministerul Mediului şi Dezvoltării

Durabile APM Vâlcea

1.2.2. Patrimoniul construit ● Protecţia prioritară a ansamblurilor şi obiectivelor construite

valoroase clasificate (monumente şi situri arheologice, monumente aparţinând cultelor religioase, monumente civile), prin: - realizarea unui PUZCP pentru Zona Ansamblului Manastirii

Hurezi, cuprinzand un regulament de protectie si gestiune, in conformitate cu cerintele UNESCO pentru obiectivele aflate pe LPM.

- întocmirea studiilor de delimitare a zonei de protecţie aferente monumentelor istorice de valoare naţională-cat.A (conform LMI) conform Legii nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice), precum şi a documentaţiilor de urbanism tip PUZCP (Zonă construită protejată) şi a regulamentelor aferente (conform metodologiei în curs de aprobare de căre M.D.R.L.).

- elaborarea PUZCP pentru centrele localitatilor cu valori de

I-II MCCPN, MDRL,

Consiliul Judetean Consiliile locale

Studierea, protecţia şi conservarea monumentelor ce fac parte din patrimoniul cultural imobil (construit) judeţean

patrimoniu sau pentru localitati ce pot participa la itinerarii culturale/turism cultural (statiuni balneare, comune) dar si pentru fundamenterea dezvoltarii fara agresiuni asupra fondului natural si construit valoros si o utilizare adecvata a acestuia.

146

0 1 2 3 ● Adoptarea de reglementări specifice de protecţie şi valorificare a

patrimoniului construit în documentaţiile de tip PUG. - elaborarea studiului istoric de fundamentare la elaborarea

PUG pentru localităţile din judeţ care deţin monumente istorice sau obiective propuse spre clasare şi avizarea de către CNMI a acestuia, studiu care va prezenta caracteristici privind vechimea, evoluţia şi tipologia localităţilor, inclusiv zonele cu drumuri istorice, oraşe balneare şi potenţial arheologic;

- includerea în documentaţiile de urbanism a unor prevederi care să asigure protecţia şi integritatea monumentelor istorice, respectiv:

- tipul de activităţi care se pot desfăşura în zonele de protecţie (lucrări de renovare, refuncţionalizare, restaurare, reabilitare urbană, turism, lucrări tehnico-edilitare, amenajare de spaţii verzi etc.);

- condiţiile în care să se autorizeze lucrările şi amenajările din zona de protecţie (turistice, de punere în valoare a monumentelor, de stopare a riscurilor naturale, etc.);

- servituţile impuse imobilelor din zona de protecţie a monumentelor istorice, cu referire la: compatibilitatea funcţiunilor; înălţimea construcţiilor; volumetria, forma, aspectul exterior al clădirilor; P.O.T. şi C.U.T.; circulaţia, accesele, staţionările.

I-II-III Consiliile locale

● Protejarea Ansamblului Manastirii Hurezi conform Legii nr. 564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor

I-II Consiliul judeţean Consiliul local

147

0 1 2 3 istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, care prevede:

- instituirea titlului de "Localitate cu monument înscris în Lista patrimoniului mondial"

- elaborarea şi actualizarea documentaţiei de amenajarea a teritoriului şi urbanism pentru zona care cuprind monumentul istoric înscris în Lista patrimoniului mondial;

- elaborarea Programului de protecţie şi gestiune pentru monumentul istoric înscris în Lista patrimoniului mondial, de către Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru o perioadă de 5 ani, program aprobat prin hotărâre de Guvern;

- întocmirea de către consiliul judeţean pe al cărui teritoriu de competenţă există monumentul istoric înscris în Lista patrimoniului mondial, a planului anual de protecţie şi gestiune cuprinzând măsuri cu caracter tehnic şi administrativ privind protecţia, conservarea, restaurarea şi punere în valoare a monumentului.

M.C.C.P.N.

● Protejarea valorilor arheologice prin descărcarea de sarcină istorică a terenurilor pe care urmează să se amplaseze investiţii (căi de comunicaţie, gospodărie comunală, industrie, agricultură, turism, echipare tehnico-edilitară, etc.)

I-II-III Consiliul Judeţean, Consiliile locale

● Elaborarea studiilor de specialitate (istorice), relevee si expertiza structurala pentru categoria« B », de monumente istorice, in vederea includerii pe lista de prioritati de interventie la nivel local.

I-II DJCCPCN Consiliile locale

● Studierea zonelor valoroase din cadrul fondului construit al localităţilor în vederea includerii unor noi obiective în listele de patrimoniu construit.

I-II-III DJCCPCN Consiliile locale

● Derularea de studii şi proiecte pentru revitalizarea unor ansambluri cu valoare de patrimoniu şi valorificarea durabilă a monumentelor existente

I-II Consiliul Judeţean Consiliile locale

148

0 1 2 3 ● Integrarea peisajului în politica de amenajare a teritoriului, în

conformitate cu cerinţele Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, în principal prin: - elaborarea unor studii de specialitate care să identifice şi să

evalueze, conform definiţiilor din Convenţia europeană a peisajului, diferitele categorii de peisaje de pe întreg teritoriul judeţului (Metodologie în curs de elaborare de catre MDRL).

- asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate;

- încurajarea menţinerii activităţilor umane în spaţiul rural

II MCCPN MDRL

Consiliul Judeţean

● Accesarea fondurilor structurale in vederea realizării proiectelor de restaurare/revitalizare a patrimoniului construit (imobil) pe baza Programul Operational Regional, instrument important pentru implementarea strategiei naţionale si a politicilor de dezvoltare regională.

I-II Consiliul Judeţean Consiliile locale

● Formarea profesională a specialiştilor în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil, pentru toate profesiile necesare întregului sistem.

I-II MCCPN Consiliul judeţean

Valorificarea potenţialului patrimoniului cultural

● Realizarea unei reţele culturale care să includă monumentele clasificate în lista MCC/ 2004, dotări publice culturale şi educaţionale, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora, astfel: - circuite turistice, cu profile distincte (ex. itinerarii religioase,

trasee educaţionale, trasee prezentând tipologii diferite ale lacaşurilor de cult, itinerarii de arhitectură tradiţională, de

- arhitectură modernă şi contemporană). - trasee de turism cultural propuse: Valea Oltului (itinerarii –

arheologic, religios, de staţiuni balneo-climaterice, civil), Valea Bistriţei – Zona subcarpatică (itinerariu civil şi religios), Valea Lotrului (itinerariu de peisaj natural si complex).

I-II DJCCPCN Consiliul Judeţean Consiliile locale

149

0 1 2 3 - cooperări internaţionale în realizarea unor itinerarii

(ex.religioase balcanice) sau naţionale/regionale

● Adaptarea formelor de turism şi a ofertei de programe turistice la necesităţile de protecţie şi conservare a monumentelor istorice.

I-II-III MCCPN Consiliul Judeţean Consiliile locale

● Valorificarea anumitor monumente istorice prin dezvoltarea unor activităţi legate de promovarea potenţialului cultural al judeţului (muzee, case de creaţie, fundaţii etc.).

I-II-III Consiliul Judeţean Consiliile locale

Conservarea şi reabilitarea zonelor construite

● Renovarea şi conservarea fondului construit valoros cu durabilitate scăzută sau în stare avansată de degradare prin: - îndeplinirea „Programului de restaurare pentru patrimoniul

cultural construit” (conf. Anexa I) elaborat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea

- elaborarea unor studii de specialitate referitoare la identificarea necesităţilor de restaurare a altor monumente.

- cooperarea cu parteneri europeni/internaţionali in domeniul proiectelor de restaurare, revitalizare si de marketing cultural, ptentru a beneficia de experienţa in domeniul punerii in valoare a patrimoniului.

I MCCPN DJCCPC

Consiliul Judeţean

Precizarea competenţelor şi atribuţiilor

● Exercitarea de către instituţiile centrale de specialitate, respectiv Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional, prin aparatul propriu şi prin instituţiile subordonate (Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice)a unor atribuţii, dintre care menţionăm: - avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea

teritoriului care include monumente istorice, precum şi emiterea vizelor de specialitate pentru regulamentele de construire din zonele protejate şi pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţie referitoare la monumentele istorice;

I-II-III MCCPN DJCCPC

Consiliul Judeţean Consiliile locale

150

0 1 2 3 - coordonarea lucrărilor de conservare, consolidare şi restaurare

a monumentelor istorice; - asigurarea inspecţiei şi a controlului propriu în teritoriu

privind starea monumentelor istorice şi modul de respectare a avizelor emise;

● Exercitarea de către organismele şi instituţiile locale de specialitate, respectiv comisiile regionale ale monumentelor istorice şi direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, a următoarelor atribuţii: - aplicarea strategiei naţionale de protejare a monumentelor

istorice în regiunea lor de competenţă; - avizarea documentaţiilor de urbanism care includ

monumentele istorice din grupa B; - urmărirea şi controlul asupra modului de respectare a

prevederilor legale de protejare a monumentelor istorice. ● Exercitarea de către autorităţile administraţiei publice locale

(consilii judeţene, consilii locale, primării), în funcţie de nivelul fiecăreia, a următoarelor atribuţii: - asigurarea condiţiilor pentru punerea în aplicare şi respectarea

deciziilor organismelor de specialitate şi a instituţiilor publice referitoare la protejarea monumentelor istorice;

- cooperarea cu parteneri europeni/internationali in domeniul proiectelor de restaurare, revitalizare si de marketing cultural, pt. a beneficia de experienta in domeniul punerii in valoare a patrimoniului.

- asigurarea elaborării documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului privitoare la monumentele istorice şi zonele lor de protecţie, prevederea fondurilor necesare întocmirii acestora, precum şi aprobarea acestor documentaţii

151

0 1 2 3 1.3. Reţeaua de localităţi 1.3.1. Evoluţia reţelei de localităţi Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi

● Promovarea unei structuri elastice şi dinamice de organizare prin formarea, consolidarea şi distribuţia echilibrată a unor poli de dezvoltare, în relaţie cu funcţiunile economico-sociale şi cu rolul lor teritorial: - pol regional – municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru care se

propune întărirea competitivităţii pe baza atragerii investiţiilor de vârf şi creşterii economice, dezvoltarea funcţiilor adminstrativă şi culturală, ridicarea nivelului de dotare şi echipare; dezvoltarea municipiului ca centru coordonator al zonei de interes turistic balnear şi cultural;

- pol subregional – municipiul Drăgăşani, pentru care se propune creşterea rolului polarizator prin dezvoltare şi diversificare economică, descentralizarea/delocalizarea unor funcţiuni, ridicarea nivelului de dotare şi echipare;

- poli locali – oraşe mici, furnizori de servicii şi centre de revitalizare economică a zonelor rurale polarizate, propuse a se dezvolta diferenţiat:

* Brezoi şi Horezu - diversificarea în continuare a activităţilor economice;

* Bălceşti, Băbeni, Berbeşti - dezvoltarea activităţilor industriale şi de servicii, al nivelului de dotare şi echipare corespunzător noului statut urban;

* Ocnele Mari – valorificarea potenţialului turistic; - poli locali – staţiuni turistice - Băile Olăneşti, Băile Govora,

Călimăneşti, pentru care se propune dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice;

- poli rurali de dezvoltare, centre de polarizare intercomunală în zonele profund rurale, pentru care se propune dezvoltarea bazei de dotări şi a unor funcţiuni agro-industriale, servicii şi

I-II-III Consiliul judeţean Consiliile locale

152

0 1 2 3 industrie mică (comuna Lădeşti) sau diversificarea activităţilor turistice prin dezvoltarea infrastructurii specifice turismului montan (staţiunea Voineasa)

Asigurarea unui nivel ridicat şi a unui sistem echilibrat de servire a populaţiei din punct de vedere social şi economic

● Satisfacerea indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire în localităţile urbane, prin extinderea şi completarea dotărilor publice cu rol teritorial şi a echipării edilitare, respectiv, îndeplinirea pentru fiecare localitate a numărului de indicatori care nu ating valorile impuse prin Legea nr. 351/2001: mun. Râmnicu Vâlcea – 1, mun. Drăgăşani – 6, oraşele Băbeni – 9, Berbeşti – 9, Băile Olăneşti – 8, Băile Govora – 2, Bălceşti – 7, Brezoi – 5, Călimăneşti – 3, Horezu – 4, Ocnele Mari – 10;

● Creşterea suprafeţei de spaţiu verde/locuitor conform OUG nr. 195/2007, etapizat (până la minim 20mp/loc. în dec. 2010 şi până la minim 26mp/loc. în dec. 2013) în mun. Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani şi oraşele Băbeni, Bălceşti, Berbeşti, Brezoi, Horezu;

● Asigurarea unui sistem echilibrat de servire prin dotarea la un nivel corespunzător cu aria fiecăruia de influenţă, a celor 7 centre de polarizare principale – Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Brezoi, Băbeni, Berbeşti, Bălceşti – şi a centrelor intercomunale Lădeşti şi Voineasa

I-II

I-II

I-II

Consiliul judeţean Consiliile locale

Consiliul judeţean Consiliile locale

Consiliul judeţean Consiliile locale

Stabilirea unor noi relaţii urban – rural, ca suport în coordonarea şi eficientizarea măsurilor de amenajare a teritoriului

● Promovarea parteneriatului ca formă de cooperare pentru atingerea unor obiective comune şi facilitarea accesului la fondurile structurale, în cadrul unor teritorii diferenţiate, respectiv: - zona de influenţă a municipiului Râmnicu Vâlcea, care include

4 oraşe şi 14 comune, propusă în perspectivă ca viitoare zonă metropolitană, a cărei componenţă se va definitiva prin studii de fundamentare; se are în vedere creşterea competitivităţii economice a localităţilor componente şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;

- zonele de cooperare între oraşele mici (Brezoi, Horezu, Berbeşti, Băbeni, Bălceşti) sau mijlocii (Drăgăşani) şi zonele

II

I-II

Consiliul judeţean Consiliile locale

Consiliul judeţean Consiliile locale

153

0 1 2 3 rurale pe care le polarizează;

- zona profund rurală din partea central-sudică a judeţului (având ca centru polarizator comuna Lădeşti), în cadrul căreia prin cooperare intercomunală se propun a se rezolva probleme şi promova obiective de investiţii care necesită efort investiţional (echipare tehnică, dotări teritoriale, protecţia mediului etc.)

● Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin formarea unor axe de dezvoltare în relaţie cu reţelele de transport, respectiv: - axe majore: culoarul Oltului (Brezoi – Râmnicu Vâlcea –

Drăgăşani) pe direcţia nord-sud, corespunzătoare traseului reţelei europene TEN şi cu DN 64, precum şi axa est-vest (Râmnicu Vâlcea – Horezu) pe traseul viitorului drum expres;

- axe principale relaţionate cu drumurile naţionale şi judeţene: Bălceşti – Lădeşti – Popeşti – Horezu; Drăgăşani – Tetoiu –Zătreni – Grădiştea – Berbeşti – Mogeşti; Brezoi – Voineasa – Obârşia Lotrului

● Sporirea accesibilităţii şi îmbunătăţirea racordării tuturor localităţilor urbane şi rurale, cu prioritate a polilor locali, la reţeaua majoră de transport prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea reţelelor rutiere şi feroviare existente.

I-II

I-II-III

I-II

Ministerul Transporturilor

MDRL Autorităţile locale

cu atribuţii în domeniu

Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice

● Întocmirea documentaţiilor de urbanism necesare pentru reglementarea dezvoltării în teritoriul judeţean: - finalizarea/actualizarea planurilor urbanistice generale (PUG); - întocmirea unor planuri zonale în arealele cu potenţial turistic

ridicat (PUZ), pentru a preîntâmpina dezvoltări haotice ale structurilor de cazare şi a identifica cele mai potrivite zone pentru dezvoltarea activităţilor turistice;

● Evitarea dezvoltării urbane extensive (în special de-a lungul căilor rutiere) prin analiza posibilităţilor de valorificare a terenurilor existente în intravilan, în vederea conservării cadrului natural;

I-II

I

Consiliile locale

Consiliul Judeţean Consiliile locale

154

0 1 2 3 ● Introducerea în regulamentele aferente PUG-urilor a unor

prevederi clare referitoare la tipologia constructivă şi forma arhitecturală şi urbanistică a zonelor construite pentru a asigura conservarea caracterului tradiţional valoros şi a identităţii culturale a localităţilor;

● Introducerea în regulamentele PUG-urilor a unor restricţii severe privind dezvoltările urbanistice în zone de risc natural (inundaţii, alunecări de teren);

● Monitorizarea aplicării prevederilor cuprinse în regulamentele aferente documentaţiilor de urbanism aprobate.

I-II

I-II

I-II-III

Consiliile locale

Consiliile locale

Consiliile locale

1.3.2. Infrastructura socio-culturală Dotări în domeniul învăţământului Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea infrastructurii educaţionale

● Creşterea accesibilităţii întregii populaţii la educaţia de bază şi furnizarea unor servicii de calitate, prin: - extinderea spaţiului în unităţile de învăţământ din zonele cu un

număr ridicat de elevi pe sală de clasă (peste 35), în oraşele Călimăneşti, Horezu, Drăgăşani, Berbeşti şi comunele Măciuca şi Voiceşti;

- reorganizarea învăţământului gimnazial prin redistribuirea elevilor în zonele cu un număr redus de elevi pe cadru didactic, şi/sau cu un număr redus de elevi pe sală de clasă, respectiv în partea estică şi sud estică a judeţului, în comunele Boişoara, Runcu, Goleşti, Milcoiu, Dănicei, Bujoreni, Olanu, Scundu, Glavile, Stăneşti, Guşoeni, Creţeni, Mădulari; asigurarea deplasării elevilor către unitatea şcolară din altă localitate prin transport rutier specializat;

● Asigurarea dotărilor necesare parcursului educaţional conform nivelului ierarhic al polilor de dezvoltare, prin completarea cu infrastructura corespunzătoare: - realizarea unui liceu în oraşul Ocnele Mari;

I-II I I

Inspectoratul şcolar Judeţean

Consiliile locale

Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului,

Inspectoratul şcolar Judeţean

Inspectoratul şcolar Judeţean

155

0 1 2 3 - extinderea învăţământului profesional în domenii care să

corespundă în principal activităţilor specifice zonei (turism, silvic, agricol, viticol): şcoli profesionale şi postliceale în mun. Drăgăşani şi oraşele Brezoi, Băbeni, Berbeşti, Bălceşti; şcoli profesionale în centrele intercomunale Lădeşti şi Voineasa;

- realizarea sau finalizarea unor campusuri şcolare în: Berbeşti (Grup Şcolar Preda Buzescu), Călimăneşti (Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii) şi în municipiul Râmnicu Vâlcea (Şcoala de Arte şi Meserii – Grup Şcolar Pleşoianu, Grupul Şcolar Oltchim);

- extinderea învăţământului superior în municipiul Râmnicu Vâlcea prin dezvoltarea bazei de dotări şi diversificarea profilelor în domenii specifice zonei (turism, chimie, silvicultură) şi în municipiul Drăgăşani prin înfiinţarea unor filiale;

- dezvoltarea cercetării ca activitate conexă învăţământului superior prin crearea dotărilor necesare.

● Reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea şi echiparea cu utilităţi pentru toate unităţile şcolare care necesită intervenţii de acest tip, în special în mediul rural: - şcoală I-VIII în localităţile Amărăşti, Tomşani, Vaideeni, Şirineasa, Cueni (com. Roeşti), Ioneşti, Mogoleşti (com. Laloşu), Mădulari (com. Cernişoara), Pietreni (com. Costeşti), Stoileşti şi Urşi (com. Stoileşti), Buneşti;

- reabilitarea , modernizarea şi dotarea internatelor şi cantinelor şcolare în Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Bălceşti, Călimăneşti.

● Informatizarea şi dotarea învăţământului liceal, tehnic şi profesional, prin: - dotarea laboratoarelor, cabinetelor şi bibliotecilor şcolare cu

echipamente IT şi tehnologii moderne în liceele şi grupurile şcolare din Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Berbeşti, Băbeni, Bălceşti, Brezoi.

I-II I

II-III I

II I I

Consiliul Judeţean Consiliile locale

Agenţi economici

Inspectoratul şcolar Judeţean

Consiliul Judeţean Consiliile locale

Ministerul Educaţiei Cercetării

şi Inovării Inspectoratul şcolar

Judeţean

Inspectoratul şcolar Judeţean

Consiliile locale

Consiliile locale

Inspectoratul şcolar

Judeţean Consiliile locale

156

0 1 2 3 ● Elaborarea unor studii pentru dezvoltarea sau amenajarea infrastructurilor necesare pentru organizarea unor activităţi extracuriculare în mijlocul naturii: tabere ecologice, tabere de creaţie.

I-II

Dotări în domeniul sănătăţii Creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor de sănătate prin reabilitarea/modernizarea/ echiparea infrastructurii specifice

● Îmbunătăţirea accesibilităţii instituţionale, prioritar în rural, prin: - creşterea numărului de medici în unităţile administrativ

teritoriale în care valoarea indicatorului locuitor/medic este foarte ridicată (peste 2500), respectiv oraşul Berbeşti, comunele Câinenii Mici, Perişani, Titeşti, Buneşti, Orleşti, Creţeni, Laloşu, Livezi, Zătreni, Copăceni şi comuna Lăcusteni (care nu are medic), precum şi pe un areal mai extins din vestul, partea centrală şi central – sudică a judeţului în care se înregistrează 1500 – 2500 locuitori/medic;

● Asigurarea infrastructurii necesare asistenţei medicale de specialitate prin extinderea dotărilor publice necesare – policlinici, ambulatorii de spital, spital – prioritar în oraşele care nu dispun de dotări în sectorul de stat: - policlinici în oraşele Băbeni, Brezoi, Berbeşti, Bălceşti, Ocnele

Mari şi staţiunea turistică Voineasa; - spital în oraşul Berbeşti, centru tip Respiro la Horezu, - dezvoltare, modernizare, dotare ambulatorii la spitalele din

Drăgăşani şi Horezu, centru servicii asistenţă medicală ambulatorie Brezoi, centru de recuperare neuromotorie tip ambulatoriu la Drăgăşani

● Îmbunătăţirea asistenţei medicale primare, prin: - reabilitarea, modernizarea şi, unde este cazul, amenajarea în

spaţii noi corespunzătoare a cabinetelor medicale din fostele dispensare rurale;

- dotarea corespunzătoare a celor 6 centre de permanenţă şi extinderea acestui tip de serviciu la nivelul întregului judeţ;

- extinderea reţelei de farmacii sau puncte farmaceutice până la

I-II

I-II I

Ministerul Sănătăţii Autoritatea de

Sănătate Publică Consiliul Judeţean Consiliile locale

Autoritatea de Sănătate Publică,

Consiliul Judeţean, Consiliile locale

Autoritatea de Sănătate Publică,

Consiliul Judeţean, Consiliile locale

157

0 1 2 3 nivel de sat;

- creşterea numărului de cabinete stomatologice în mediul rural, mai ales în sistem public;

● Îmbunătăţirea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească prin:

- înfiinţarea unor echipaje mobile de terapie intensivă pe lângă unităţile sanitare existente din Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani;

- înfiinţarea unor echipaje mobile de prim ajutor calificat (descarcerare, transport victime) la staţiile şi punctele de lucru din Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni, Băile Govora, Brezoi, Horezu, Bălceşti, Lădeşti Grădiştea, Voineasa, prin dotarea bazelor operaţionale cu echipamente specifice

I

Autoritatea de Sănătate Publică,

Consiliul Judeţean, Consiliile locale,

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

Dotări în domeniul asistenţei sociale Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale

● Îmbunătăţirea serviciilor pentru copii, tineri şi familie, prin: - restructurarea instituţională în vederea reducerii numărului de

instituţii de tip clasic prin închiderea centrelor de tip rezidenţial: * Serviciul rezidenţial de recuperare a tinerilor cu afecţiuni

neuropsihice din Băbeni; * Centrul de plasament din Costeşti – Bistriţa;

- dezvoltarea de servicii alternative pentru nevoi personalizate de îngrijire şi recuperare a copiilor prin realizarea dotărilor necesare: * căsuţe de tip familial cu 8 – 10 locuri; * centru de reabilitare psiho-socială a copilului cu tulburări de

comportanent; * centru de zi pentru copilul cu autism; * locuinţe protejate pentru tinerii din centrul Costeşti–Bistriţa

ce se va desfiinţa. ● Prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea persoanelor

cu handicap prin: - restructurarea/închiderea instituţiilor vechi, după cum urmează:

I

I-II-III

Consiliul Judeţean, Direcţia Judeţeană

de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului, Consilii locale

ONG-uri

Consiliul Judeţean, Direcţia Judeţeană

de Asistenţă Socială şi Protecţia

158

0 1 2 3 * redimensionarea în etape a centrelor de îngrijire şi asistenţă

din Zătreni (capacitatea se reduce până la 70 locuri) şi Măciuca (reducere până la o capacitate de 50 locuri);

* închiderea Centrului de îngrijire şi asistenţă Păuşeşti Maglaşi;

* înfiinţarea unui centru la Milcoiu şi a unui Centru de recuperare şi reabilitare la Govora (ca alternativă la centrul de la Păuşeşti Maglaşi);

* restructurarea Centrului de recuperare şi reabilitare Băbeni prin amenajarea unui centru de recuperare şi reabiltare neuropsihică (50 locuri) şi a unui centru de integrare prin terapie ocupaţională (30 locuri);

- dezvoltarea de servicii alternative destinate persoanelor adulte cu handicap prin realizarea dotărilor specifice necesare: * centru de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu şi

centru de criză/respiro pentru persoane cu handicap în oraşul Băbeni;

* centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică (50 locuri) în Copăceni;

* centru de îngrijire şi asistenţă pentru persoane afectate de boli degenerative şi centru de integrare prin terapie ocupaţională la Zătreni;

* construirea de locuinţe protejate (în Laloşu); * centru respite – care.

● Protecţia persoanelor vârstnice care necesită asistenţă socială prin: - măsuri suport de dezvoltare a infrastructurii care constau în:

* înfiinţarea unor centre pentru vârstnici în Bistriţa (50 locuri) şi Zătreni;

* dezvoltarea unui sistem rezidenţial tip cămine pentru vârstnici în localităţile Brezoi, Copăceni şi Laloşu;

I

Copilului, Consilii locale

Consiliul Judeţean, Direcţia Judeţeană

de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului, Consilii locale

159

0 1 2 3 * înfiinţarea unui cămin privat pentru vârstnici într-o staţiune

turistică. * înfiinţarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice în

municipiul Drăgăşani - dezvoltarea la nivel comunitar a serviciilor integrate de

îngrijire a persoanelor vârstnice, consiliere, asistenţă medicală şi socială la domiciliu pentru evitarea suprasolicitării serviciilor din cadrul centrelor de tip rezidenţial;

● Dezvoltarea dotărilor necesare pentru prevenirea şi combaterea abuzului: - înfiinţarea unui centru pentru victimele violenţei în familie (16

locuri) şi a unui centru de intervenţie în regim de urgenţă pentru persoane adulte (8 locuri) în municipiul Râmnicu Vâlcea.

● Dezvoltarea / consolidarea parteneriatului public-privat pentru restructurarea şi dezvoltarea dotărilor necesare asistenţei sociale pentru oricare dintre categoriile de persoane vizate

I

I-II

Consiliul Judeţean; Direcţia Judeţeană

de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului; Consilii locale

Dotări culturale Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii culturale în vederea îmbunătăţirii gradului de acces la cultură al populaţiei la nivelul comunităţilor locale

● Reabilitarea şi extinderea aşezămintelor culturale prin: - construirea unor spaţii multifuncţionale în localităţile în care

acestea lipsesc: * case de cultură în municipiul Drăgăşani şi în oraşele – poli

locali Berbeşti şi Băile Olăneşti; * realizarea/amenajarea unor cămine culturale în 10 comune:

Alunu, Amărăşti, Copăceni (finalizarea investiţiilor începute), Dănicei, Livezi, Măciuca, Milcoiu (clădiri noi pentru a înlocui imobilele distruse, ruinate sau retrocedate), Pesceana (transformarea şcolii din centru în cămin cultural), Lăcusteni şi Titeşti (comune noi care necesită înfiinţarea unor spaţii destinate culturii);

- reabilitarea căminelor culturale cu deficienţe ale construcţiilor din 16 sate: Budeşti şi Ruda (comuna Budeşti), Creţeni,

I-II

I

Consiliul Judeţean Consiliile locale

Direcţia pentru Cultură, Culte şi

P t i i

160

0 1 2 3 Frânceşti, Glăvile şi Olteanca (comuna Glăvile), Giurgiuveni (comuna Goleşti), Guşoianca (comuna Guşoeni), Pârâieni şi Tina (comuna Livezi), Mitrofani, Urzica (comuna Sineşti), Jiblea (cartier al oraşului Călimăneşti);

- întocmirea unor studii de fundamentare privind posibilitatea înfiinţării unor tipuri noi de aşezăminte culturale: * universitate populară în Râmnicu Vâlcea cu filiale în

Drăgăşani şi în staţiuni turistice; * centru de cultură în Ţara Loviştei (oraş Brezoi); * centre zonale pentru educaţia adulţilor (cu situare prioritară

în aria deficitară în dotări culturale); - dezvoltarea activităţilor culturale în rural prin mărirea

numărului de clase externe ale Şcolii Populare de Arte şi Meserii, activităţile urmând a fi orientate spre păstrarea tradiţiilor şi a meşteşugurilor;

- modernizarea serviciilor culturale prin dotarea cu echipament modern de practică culturală, diversificarea funcţiilor pentru ca instituţiile culturale să devină “puncte de acces universal comunitar”, înfiinţarea de “centre multifuncţionale” cu acces la Internet şi cu site propriu atât în mediul urban cât şi în rural;

● Reabilitarea, reamenajarea şi extinderea infrastructurii destinate muzeelor cu prioritate în zonele deficitare, prin: - înfiinţarea unor muzee orăşeneşti în Brezoi, Horezu, Berbeşti şi

Bălceşti, pe baza unor studii de fundamentare; - măsuri diferenţiate pentru fiecare unitate muzeală existentă, în

funcţie de problemele existente: * Muzeul Satului Vâlcean (com. Bujoreni) - lucrări de

reabilitare, extindere, amenajare, echipare şi construirea unui spaţiu de cazare în stil rustic;

* Muzeul de Artă (Râmnicu Vâlcea) – reparaţia capitală a sediului (Casa Simian);

I-II

II I

I I

Patrimoniu Cultural,

Consiliul Judeţean, Consiliile locale

Direcţia pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniu Cutural, Consiliul Judeţean, Consiliile locale,

Direcţia pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniu Cutural, Consiliul Judeţean,

Consiliile locale

Direcţia pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniu Cutural, Consiliul Judeţean,

Consiliile locale

161

0 1 2 3 * Colecţia de Artă “Alexandru Bălinteanu” (Costeşti) –

achiziţionarea unui sediu nou şi recondiţionarea acestuia; * Muzeul de Istorie (Râmnicu Vâlcea)– schimbarea tipului de

iluminat conform normelor europene; * Complexul Măldăreşti – crearea unor spaţii de cazare

turistică; * Casa Memorială „Anton Pann” (Râmnicu Vâlcea) – reparaţii

la clădire; * Colecţia “Petre Gheorghe Govora” (Băile Govora)–

achiziţionarea şi reparaţia capitală a actualului sediu sau construirea unui sediu nou;

* Memorialul Nicolae Bălcescu – reparaţii/consolidarea conacului, spaţii de cazare, punerea în valoare şi protejarea integrată a ansamblului arhitectural şi cadrului natural;

* Muzeul Viei şi Vinului (Drăgăşani) – reparaţia capitală a sediului şi reorganizarea pentru a deveni muzeu generalist.

● Completarea şi modernizarea reţelei de biblioteci publice prin: - construirea/amenajarea unor biblioteci în comune Bujoreni şi

Orleşti, precum şi înfiinţarea de filiale ale bibliotecilor publice şi a unor bibliobuze pentru populaţia din localităţile mici, izolate;

- realizarea în oraşe a bibliotecii-mediatecă; - dezvoltarea rolului complex al bibliotecii – centru de acces la

bunuri culturale, centru de sprijinire a învâţământului, centru de informare comunitară, de educaţie independentă, de cercetare etc.

● Identificarea unor soluţii alternative în localităţile lipsite de spaţii corespunzătoare de cinematograf prin: - utilizarea sălilor de teatru, a sălilor de festivităţi ale liceelor; - construcţia de spaţii multifuncţionale care să permită şi

proiecţia de filme;

I-II

I-II

Direcţia pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniu Cutural, Consiliul Judeţean,

Consiliile locale

Direcţia pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniu Cutural, Consiliul Judeţean Consiliile locale

162

0 1 2 3 - programe tip “cinematograful la sate”, caravane

cinematografice. ● Amenajarea facilităţilor necesare pentru desfăşurarea unor

programe de educaţie ecologică

Dotări sportive, financiar bancare, juridice Dezvoltarea infrastructurii sociale specifice în acord cu rolul localităţilor şi necesităţile populaţiei

● Completarea şi diversificarea dotărilor pentru sport, prin: - realizarea de săli de sport şi stadioane în localităţile urbane

Bălceşti, Băile Olăneşti, Ocnele Mari, precum şi în centrul intercomunal Lădeşti;

- realizarea în staţiunile turistice a unor baze sportive şi de agrement cu profil şi capacităţi adaptate cerinţelor locale: terenuri multifuncţionale, terenuri de golf, bowling, piscine etc. sau amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă (pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu) la Vidra şi Obârşia Lotrului; amplasarea acestor facilităţi va fi fundamentată corect din punct de vedere ecologic şi economic;

● Extinderea unităţilor financiar bancare la nivelul tuturor comunelor, prin înfiinţarea de filiale bancare;

● Asigurarea dotărilor juridice necesare în acord cu rangul fiecărei localităţi conform Legii nr. 351/2001, prin înfiinţarea de notariate în oraşele Băbeni, Berbeşti, Băile Olăneşti şi Băile Govora, precum şi în centrele intercomunale Lădeşti şi Voineasa.

I-II

I-II I

Agentia Nationala pentru Sport,

Consiliul Judeţean, Consiliile locale, Directia pentru Sport Judeţeană

Ministerului Justiţiei

Consilii locale

1.3.3. Echiparea tehnico-edilitară ● Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în

localităţile urbane: - majorarea debitelor la sursele de apă (cf. legea 20/2006) în:

Râmnicu Vâlcea;

I

Consiliul local

Accesibilitatea tuturor consumatorilor la serviciile publice de apă şi canalizare.

- majorarea debitelor la sursele de apă în localităţile (cf. legea 20/2006): Drăgăşani, Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu, Ocnele Mari.

II-III Consiliile locale

163

0 1 2 3 ● Extinderea şi modernizarea sistemului existent de alimentare cu

apă şi canalizare:

- extinderea sistemului existent de alimentare cu apă în oraşele: Băbeni, Bălceşti, Berbeşti, Băile Olăneşti, Ocnele Mari, astfel încât procentul străzilor cu alimentare cu apă să fie de minim 60% din total (conf Legii nr. 351/2001)

I-II Consiliile locale

- continuarea extinderii sistemului de alimentare cu apă astfel încât reţeaua stradală să fie echipată în totalitate cu reţea de distribuţie apă în: mun. Drăgăşani, Râmnicu vâlcea, Băile Govora, Brezoi, Călimăneşti, Horezu;

I-II Consiliile locale

- extinderea sistemului de canalizare în mun. Drăgăşani, astfel încât procentul străzilor cu canalizare să fie de minim 60% din total, precum şi în oraşele Băbeni, Băile Olăneşti, Bălceşti, Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu, Ocnele Mari, în care procentul străzilor cu canalizare să fie de minim 50% din total (conform Legii nr. 351/2001)

I-II Consiliile locale

- extinderea alimentării cu apă şi a canalizării în toate satele comunelor: Alunu, Buneşti, Costeşti, Lădeşti, Roeşti, Sălătrucel, Voineasa, Vaideeni, Valea Mare.

I-II Consiliile locale

● Realizarea lucrărilor prevăzute în Programul privind alimentarea cu apă a satelor, aprobat prin HG 577/1997 (2008)

- continuarea lucrărilor în: Berislăveşti (sate Berislăveşti, Rădăcineşti, Stoeneşti, Scăuani), Buneşti (sate Râpăneşti, Gătejeşti), Slătioara (sate Goruneşti, Milostea), Vaideeni (sate Cerna, Mariţa), reprezentând 13,8% din totalul comunelor cu reţea de alimentare cu apă;

I Consiliile locale

- realizarea lucrărilor de apă în următoarele sate din comunele: Costeşti (sate Costeşti, Pietreni, Vărateci), Dăeşti (Fedeleşoiu), Voineasa (Valea Măceşului, Voineşiţa), Bărbăteşti (Bărbăteşti, Bodeşti, Bârzeşti, Negruleşti), Mălaia (sat Ciungetu), Stoileşti (sate Balomireasa, Bulagei, Geamăna, Neţeşti, Obogeni, Urşi,

I Consiliile locale

164

0 1 2 3 Vlăduceni), Dănicei (Glodu), Mihăieşti (Negreni, Buleta, Bârsăneşti, Govora, Gurişoara, Munteni, Scărişoara, Vulpuieşti, ), Sineşti (Sineşti, Ciucheţi, Dealu Bisericii, Mijlocu, Popeşti, Urzica), reprezentând 18,4% din totalul comunelor fără reţea de alimentare cu apă;

● Realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare promovate pentru implementare prin Programul de dezvoltare al infrastructurii în spaţiul rural(OG 7/2006)

- extinderea alimentării cu apă în sate aparţinătoare comunelor: Racoviţa (Racoviţa, Bradu-Clocotici, Copăceni, Gruiu Lupului), Dănicei (Bădeni, Dealul Scheiului, Dobreşti, Gura Crucilor, Linia pe Vale, Udreşti, Valea Scheiului), Titeşti (Titeşti, Bratoveşti, Cucoiu), Sălătrucel (Sălătrucel), Bălceşti (Beneşti, Cârlogani, Irimeşti), Alunu (Alunu, Bodeşti, Colteşti, Igoiu, Ilaciu, Ocracu, Roşia), Prundeni (Prundeni, Bărbuceni, Calina, Zăvideni), Budeşti (Budeşti, Bârseşti, Barza, Linia, Piscu Pietrei, Racoviţa, Ruda), Creţeni (Creţani, Izvoru, Mreneşti, Streminoasa), Câineni (Câinenii Mari, Grebleşti, Robeşti) reprezentând 20,4 % din totalul comunelor fără reţea de alimentare cu apă;

I Consiliile locale

- extinderea canalizării în sistem centralizat în sate aparţinătoare comunelor: Bărbăteşti (Bodeşti, Bărbăteşti, Bârzeşti, Negruleşti), Şirineasa (Şirineasa, Aricioaia, Ciorăşti, Slăviteşti), Ştefăneşti (Ştefăneşti, Condoieşti, Dobruşa, Şerbăneşti), Fârtăţeşti (Fârtăţeşti, Afânata, Căţetu, Cuci, Dancăi, Dozeşti, Giuleşti, Giuleştii de Sus, Popeşti, Rusăneşti, Secviu, Stănculeşti, Tanislavi, Valea Ursului), Orleşti (Orleşti, Procopoaia, Silea), Voineasa (Voineasa, Voineşiţa), N. Bălcescu (Rotărăşti, Corbii din Vale, Dosu Râului, Linia Hanului, Pleşoiu, Predeşti, Şerbăneasa, valea Bălcească), Dăeşti (Dăeşti, Fedeleşoiu, Sânbotin), Vlădeşti (Vlădeşti, Fundătura, Priporu), Lăpuşata (Săruleşti, Bereşti, Broşteni, Mijaţi, Scoruşu, Şerbăneşti, Zărneşti), Stroeşti(Stroeşti, Cireşu,

I Consiliile locale

165

0 1 2 3 Pojogi-Cerna), Suteşti (Suteşti, Mazili, Verdea), reprezentând 16,7% din totalul comunelor fără reţea de canalizare;

● Asigurarea colectării apelor uzate de la consumatorii de apă: - realizarea sistemelor de canalizare în toate comunele cu sistem

de alimentare cu apă: Boişoara, Bujoreni, Câinenii Mici, Dăeşti, Dănicei, Fârtăţeşti, Mălaia, Măldăreşti, Mihăeşti, Milcoiu, Muereasca, N. Bălcescu, Orleşti, Păuşeşti, Perişani, Slătiora, Stroeşti, Stoeneşti, Şirineasa, Stoileşti, Ştefăneşti, Titeşti, Vlădeşti.

II

Consiliile locale

● Alimentarea cu apă şi canalizare în toate comunele judeţului

- realizarea alimentării cu apă şi canalizării în toate comunele lipsite de aceste utilităţi: Amărăşti, Bărbăteşti, Berislăveşti, Budeşti, Cernişoara, Copăceni, Creţeni, Diculeşti, Drăgoeşti, Făureşti, Frânceşti, Galicea, Ghioroiu, Glavile, Goleşti, Grădiştea, Gusoeni, Ioneşti, Laloşu, Lăcusteni, Lăpuşata, Livezi, Lungeşti, Mateeşti, Măciuca, Mădulari, Mitrofani, Olanu, Oteşani, Păuşeşti Măglaşi, Pesceana, Pietrari, Popeşti, Prundeni, Racoviţa, Roşiile, Runcu, Scundu, Sineşti, Stăneşti, Susani, Suteşti, Tetoiu, Tomşani, Voiniceşti, Zătreni.

II-III Consiliile locale

● Elaborarea etapei de impact asupra mediului pentru toate proiectele de realizare a alimentării a alimentărilor cu apă şi a sistemelor de canalizare

I-II-III Consiliile locale

● Monitorizarea calităţii serviciilor de bună calitate la preţuri suportabile: - efectuarea lucrărilor de contorizare, dotare cu echipamente de

laborator şi detecţie a pierderilor de apă (încadrarea în Legea 241/2006)

I-II

Consiliile Locale Prestatorii de

servicii

- reabilitarea (înlocuirea) reţelelor de distribuţie a apei potabile II-III Consiliile Locale ● Campanie de conştientizare a publicului cuprinzând informări cu

privire la legătura dintre sănătate şi serviciile oferite de societate:

Asigurarea calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare la standarde europene

- realizarea unor acţiuni prin care să crească: I-II Prestatorii de

166

0 1 2 3 * gradul de informare a publicului-ţintă; * nivelul de informare al clienţilor

servicii hidroedilitare

● Educarea, instruirea şi pregătirea profesională a întregului personal în vederea asigurării unor servicii de calitate şi în conformitate cu cerinţele legale, prin:

- realizarea unor acţiuni prin care să crească: * nr. de persoane instruite * conformarea la cerinţele legale * creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor prin asigurarea

unor servicii de calitate

I-II Prestatorii de servicii

hidroedilitare

● Racordarea la reţele electrice a tuturor gospodăriilor neelectrificate, prin: - electrificarea satelor Teiu şi Schitul Pahomie

I

Consiliie locale

- extinderea reţelelor şi racordarea gospodăriilor din localităţile rurale parţial electrificate (conform tabel capitol alimentare cu energie electrică)

I-II Consiliie locale

- racordarea tuturor gospodăriilor din mediul urban neleectrificate (conform tabel capitol alimentare cu energie electrică)

I Consiliie locale

Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor localităţilor

- stabilirea noilor trasee de transport a energiei electrice cu luarea în considerare a populaţiilor de păsări şi a habitatelor de interes

I-II-III CEZ Distribuţie S.A.

1.3.4. Locuirea Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea fondului de locuinţe, crearea pieţei imobiliare şi valorificarea eficientă a spaţiului rezidenţial

● Crearea unui fond locativ modern cu dotările edilitare necesare, fără extinderea necontrolată a intravilanelor localităţilor, prin: - modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi din zonele

rezidenţiale urbane cu un număr important de locuitori, realizate după 1960, afectate de procese negative ce necesită îmbunătăţirea confortului.

- creşterea siguranţei structurale şi a fiabilităţii, numeroase

I-II M.D.R.L., Consiliul judeţean

Vâlcea, Consiliile locale

167

0 1 2 3 locuinţe fiind construite din materiale perisabile – în special în zonele rurale – care nu oferă durabilitate construcţiilor şi confort locuirii.

- renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităţilor sau integrarea acestora în noile acţiuni de reconstrucţie.

- îmbunătăţirea confortului locuinţelor din zonele rezidenţiale mai vechi prin lucrări de: înlocuire a vechiului sistem de instalaţii sanitare, zugrăvire, schimbare a sistemului de închidere cu ferestre termopan, etc.

- valorificarea eficientă a spaţiilor din intravilanul localităţilor urbane şi rurale.

● Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinţe, modernizării si creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieţei, prin: - realizarea de locuinţe noi prin credit ipotecar; - realizarea de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, prin

ANL (Ramnicu Valcea, Băile Govora, Brezoi, Drăgăşani, etc); - construirea de locuinţe sociale conf. Legii nr.114/1996

(Ramnicu Valcea, Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Drăgăşani, etc);

- constituirea unui fond locativ cu destinaţie de locuinţe de intervenţie şi de serviciu pentru cadrele de poliţie

I-II-III M.D.R.L., Consiliul judeţean

Vâlcea, Consiliile locale

1.4. Infrastructurile tehnice majore 1.4.1. Gospodărirea apelor

● Eliminarea poluării termice şi chimice a receptorilor naturali,prin: - elaborarea proiectelor pilot pentru tratarea apelor geotermale

din oraşul Călimăneşti

I Consiliul Local Călimăneşti

- realizarea staţiei de pretratare ape geotermale II

Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă

● Stoparea antrenării sterilului minier (terasit) în albia Lotrului: - lucrări de protejare a albiei râului Lotru în zona Cataractele

I

Exploatarea Minieră Râmnicu

168

0 1 2 3 Lotrului

Vâlcea

Direcţia Apelor Olt

● Reducerea poluării cu suspensii a râului Bistriţa: - lucrări de reţinere a suspensiilor de calcar înainte de evacuare

în râu

I Exploatarea Minieră

Rm. Vâlcea

● Stoparea antrenării aluviunilor în acumulările existente şi cursurile de apă:

Direcţia Apelor Olt Consiliile Locale

- elaborarea hărţilor cu zonele afectate de torenţi - lucrări de refacere a zonelor afectate de curgerile pe torenţi

I II

● Reducerea poluării chimice a apelor de suprafaţă,prin: - modernizarea sau construirea staţiilor de tratare a dejecţiilor

lichide şi a apelor uzate de la fermele zootehnice

II

Agenţii Economici

● Reducerea poluării apelor de suprafaţă prin: - retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate

I Consiliul Judeţean SC CET Govora

● Reducerea poluării apelor subterane cu substanţe periculoase, prin:

- închiderea batalului de deşeuri periculoase la OLTCHIM S A - achiziţionarea unui incinerator de deşeuri lichide şi gazoase I OLTCHIM S A

● Reducerea evacuărilor de mercur în apă: - realizarea instalaţiilor (de electroliză cu membrană)

II

OLTCHIM S A

Prevenirea /eliminarea poluării apelor cu substanţe prioritare/ prioritar periculoase

● Reducerea cantităţilor de substanţe prioritare şi prioritar periculoase în efluenţi, prin: - modernizarea staţiilor industriale de tratare a apelor uzate

(Control Final şi Epurare Biologică)

II

OLTCHIM S A

● Reducerea poluării cu nitraţi a apelor de suprafaţă prin: - realizarea sistemelor (individuale sau asociate) de epurare a

apelor uzate menajere

I Consiliile Locale Agenţii economice

Asociaţiile de proprietari

Prevenirea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

- implementarea Codului de Bune Practici Agricole la fermele agricole şi controlul utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor

I Direcţia Apelor Olt Direcţia Agricolă

169

0 1 2 3 ● Furnizarea apei potabile la calitatea cerută de normele europene,

prin:

- reabilitarea tuturor surselor de apă aflate în exploatare sau a celor de rezervă (Galicea-Budeşti, Galicea-Olanu, Olanu.Călina, Lădeşti-Bălceşti, Cocora-N.Bălcescu, Peşteana, Drăgăşani-Călina)

I-II Consiliile locale

- instituirea şi delimitarea zonelor de protecţie sanitară I Consiliile Locale Prestatorii de

servicii

Asigurarea calităţii apei destinate consumului uman

● Eliminarea pierderilor de apă din reţea prin: - realizarea lucrărilor de înlocuire a reţelelor deteriorate

II Consiliile Locale Prestatorii de

servicii Accesul populaţiei la resursele de apă

● Distribuţia apei potabile din zone cu excedent spre cele deficitare - realizarea aducţiunii de apă potabilă Rm. Vâlcea – Drăgăşani; - realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate în toate

localităţile ce vor fi deservite de aducţiunea de apă.

II

Direcţia Apelor Olt

● Amenajarea cursurilor de apă prin: - realizarea lucrărilor de regularizare, îndiguire şi apărări de

maluri pe pr. Muereasca, Băiaşu, Cerna, Cernişoara, Olăneşti, Pesceana (în zona Drăgăşani), Lotru, Topolog, Luncavăţ, Rameşti, Valea Plopilor, Valea Satului

I

Direcţia Apelor Olt Consiliile Locale

Apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor

- realizarea lucrărilor de regularizare, îndiguire şi apărări de maluri pe pâraiele Bistriţa, Bistricioara, Cheia, Geamăna, Govora, Nisipoasa, Olteţ, Otăsău, Sâmnic, Sălătrucel, Ursani

II-III Direcţia Apelor Olt Consiliile Locale

Extinderea utilizării potenţialului energetic al cursurilor de apă

● Amenajări hidroenergetice de mică putere: - realizarea microhidrocentralelor pe râurile/pârâurile: Voineşiţa,

Lotru, Repedea, Valea Mălăii, Latoriţa, Priboiasa, Rudăreasa, Păscoaia, Bistriţa, Cheia, Valea satului, Robeşti, Valea Urii, Valea lui Vlad, Curpen, Boia Mică, Boia Mare, Boia, Mariţa, Recea, Cerna, Luncavăţ, Topolog, Bistricioara, Luncavăţ, Urşani, Râmeşti, Olăneşti şi Călineşti.

I-II

Direcţia Apelor Olt

170

0 1 2 3 1.4.2. Amenajări pentru agricultură – lucrări de îmbunătăţiri funciare

● Modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative, prin: - întreţinerea şi extinderea amenajărilor de desecare:

decolmatarea canalelor de desecare, întreţinerea gurilor de descărcare, întreţinerea staţiilor de pompare – evacuare;

- extindere, reabilitarea şi modernizarea amenajarilor existente de irigaţii, creşterea gradului de utilizare a irigaţiilor, întreţinerea sistemelor de irigaţie existente, decolmatarea canalelor şi curăţirea acestora de vegetaţie

- întreţinere şi reabilitare pe suprafeţele amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi desecare care funcţionează alternativ; aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului;

- reabilitarea, întreţinerea şi modernizarea amenajărilor complexe de eliminare a excesului de umiditate (desecare) şi combatere a eroziunii solului;

I-II

Administratia Nationala de Imbunatatiri

Funciare ANIF- sucursala Vâlcea Autorităţile locale

Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

● Modernizarea şi reabilitarea sistemelor pentru ameliorarea solurilor: - extinderea, reabilitarea, consolidarea şi completarea

suprafeţelor amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului

- monitorizarea impactului activităţilor de irigare/desecare asupra apelor subterane şi de suprafaţă

Administratia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare –

sucursala Vâlcea

Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

● Reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în special la formele noi de proprietate, prin: - promovarea privatizării amenajărilor de irigaţii prin transferul de la Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri funciare la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, - stimularea utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor - stimularea utilizatorilor de apă în a se organiza în asociaţii (conform legii nr. 573/2003).

I-II Administratia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare –

sucursala Vâlcea Autorităţile locale

171

0 1 2 3 1.4.3. Infrastructura de transport

● Dezvoltarea infrastructurii reţelei de interes naţional prin: - construcţia de autostradă şi drum expres ( sau cu 4 benzi de

circulaţie) pe următoarele trasee indicative: * Autostrada: Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti

Constanţa * Drum expres sau cu 4 benzi: Drobeta Turnu Severin –

Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeş - rezervarea zonei necesare realizarea autostrăzii în cadrul

coridorului de dezvoltare

II

Compania Naţională

Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

Consiliul judeţean

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere majore de transport

● Modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua majoră prin: - lucrări de reabilitare, consolidare şi drenare pe următoarele

trasee de drumuri naţionale: DN 64 Caracal – Olaneşti (et XI) DN 67 Drobeta-Turnu-Severin–Râmnicu Vâlcea (et XII)

DN 67 Obislavu – Grădiştea – Guşoeni – Şuteşti DN 7A Vidra – Obârşia Lotrului – limita jud. Hunedoara DN 67C sectorul Obârşia Lotrului – limita jud. Alba

I-II

C.N.A.D.N.

172

0 1 2 3 - continuarea şi finalizarea lucrărilor:

* pe drumul naţional DN 7 : protecţie versanţi, refacere şi protecţie cale pasaj, refacere şi consolidare la pasaj Râul Vadului, consolidarea versanţilor din zona Căciulata – Câineni, refacerea pasajelor Viaduct - Cârligu Mic şi Viaduct Râul Vadului, refacerea viaductului din zona Proieni, consolidare şi protecţie versanţi pe varianta de ocolire a oraşului Călimăneşti, podul peste râul Topolog, din localitatea Milcoiu, construirea unui podeţ nou la Goranu

* pe drumul naţional DN 7A : consolidare şi refacere cale de pod Voineasa - Obârşia Lotrului -la km 19+000-, consolidare şi protecţie versanţi pe un tronson de 23 km lucrări hidrotehnice şi de consolidare a suprastructurii unui pod la Brezoi , realizarea a două lucrări de refacere a unor poduri în localitatea Malaia, consolidarea versanţilor din aval de barajul de la Brădişor, lucrări de consolidare a versanţilor, în zona staţiunilor Voineasa şi Vidra, consolidare versanţi pe DN 7 A la kilometru 48

* pe drumul naţional DN 67 : consolidare terasamente pe o porţiune de 4 km, refacere pod şi amenajare tronson Râmnicu Vâlcea - Horezu peste pârâul Ciupa la Slătioara, consolidarea şi apărarea podului peste râul Bistricioara în localitatea Costeşti, consolidarea şi apărarea podului peste pârâul Costeşti, în localitatea Tomşani., consolidare terasamente tronsonul Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea pe 12 km , consolidarea şi amenajarea podului peste pârâul Otăsău la Bârzeşti, consolidarea şi amenajarea podului peste pârâul Buneşti

* pe drumul naţional DN 67B : consolidarea podului peste râul Cerna în localitatea Măciuca, consolidarea podului peste pârâul Pesceana în localitatea Creţeni

* pe drumul naţional DN 7D :consolidare şi supraînălţare * pe drumul naţional DN 64 :consolidarea şi amenajarea

podului peste râul Olăneşti în localitatea Păuşeşti Măglaşi, consolidarea şi refacerea podului peste pârâul Pesceana în localitatea Drăgăşani

* pe drumul naţional DN 65 C : refacere rampe, consolidare pod şi consolidare terasamente ● Amenajarea variantelor ocolitoare ale municipiilor Râmnicu

Vâlcea, Drăgăşani (vest) şi ale oraşului Horezu (sud)

I-II

I-II

Direcţia Drumuri şi Poduri

Consiliile locale

173

0 1 2 3 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local

● Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene: - Lucrări de întreţinere şi reparaţii la drumurile judeţene:

• DJ 105G Limită judeţul Sibiu - Voineasa, km.70+200 - 71+200 • DJ 648B Voiceşti – Tighina; km. 6+000-7+000 • DJ 703M Perişani – Cornet; km. 1+000 - 2+000 •DJ 643 Limită jud. Olt – Laloşu –Făureşti –Găneşti (DN 67B), km.52+400 - 78+490 • DJ 643B din DJ 643 - Valea Mare - Roieşti, km.0+000-2+000 – km. 5+000-6+000 • DJ 645 Zăvideni - Scundu - Pesceana, km.13+900-14+900 • DJ 646A Stoeneşti - Costeşti, km.3+000-4+000• DJ 648 Ioneşti -Olanu - Limită jud. Olt, km 0+000 - 8+900 • DJ 665 Limită jud.Gorj - Vaideeni – Horezu(DN 67), km. 53+650 - 69+169 • DJ 676A Giuleşti - Dozeşti - Roşiile, km. 6+000 - 7+000 • DJ 676F Grădiştea - Zgubea, km. 1+050 - 2+050 şi km14+300 - 15+300 • DJ 676G Zătreni - Ţepeşti, km. 3+400 - 4+400 şi km. 11+000 - 12+000 • DJ 677 Mădulari- Şuşani - Limită jud. Olt, km. 0+000-23+850 • DJ 677E Ştefăneşti - Dobruşa, km.3+000 - 5+000• DJ 678D Galicea - Muzeu N. Bălcescu, km.2+000-3+000 • DJ 678E Limită jud. Argeş - Limită jud. Olt, km.5+000 - 6+000 • DJ 678H Galicea - Stoileşti, km.5+800 - 6+800 DJ 703G Jiblea –Sălătrucel – Berislăveşti -Limită jud. Argeş, km 0+100 - 13+600 • DJ 703F Runcu - Limită jud. Argeş, km.8+100 - 9+100 • DJ 703M Perişani - Cornet, km. 3+000 - 5+000 • DJ 703N Berislăveşti – Releu Cozia, km. 0+000 - 20+500 • DJ 703P Racoviţa - Titeşti, km. 0+000 - 1+000 şi km. 8+528 - 9+528

- Lucrări de artă pe drumuri judeţene: consolidarea podului peste râul Olteţ în localitatea Lăcusteni , consolidarea podurilor peste valea Budeşti şi Valea Cungrea, construcţie două poduri din b.a. pe DJ 648

- Lucrări de reabilitare şi dezvoltare a drumurilor comunale - Lucrări pentru consolidarea terenului în vederea evitării

producerii alunecărilor de teren pe anumite zone de pe DN 7D, DJ 643-Diculeşti, DJ 643 B-Valea Mare, DJ 676-Nenciuleşti, DJ 605 C Mateeşti, DJ 677 A Roeşti şi Sirineasa, DJ 645 Crîngu, DJ 678 B Valea Scheiului, DJ 678 A Cocoru, DJ 678 D Rotăreşti, DJ 703 F-

I-II Direcţia Drumuri şi Poduri

174

0 1 2 3 Valea Babei, DJ 658-Andreieşti, DC 4, DC 13, DC 82, DC 132 şi DC 168.

● Modernizarea liniilor de cale ferată existente prin:

- realizarea liniei de cale ferată convenţională, cu asigurarea vitezei maxime de 160 km/h, modernizarea liniilor de cale ferată existente prin reabilitarea, electrificarea şi dublarea liniei de cale ferată pe traseul: -Vinţu de Jos – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Vâlcele – Piteşti – Bucureşti

- finalizarea construcţiei liniei noi de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele

I-II

Compania

Naţională Căi Ferate

- alimentarea cu apă potabilă a haltelor în care există personal CFR sau care au amenajate spaţii destinate călătorilor

- amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată

I-II R.C.F. Craiova

Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare

● Asigurarea protecţiei căilor ferate prin respectarea următoarelor normative: H.G. 525/1996, O.U.G. 12/1998, H.G. 581/1998

I-II-III R.C.F. Craiova

Amenajarea căilor navigabile interioare

● Executarea lucrărilor de amenajare a căilor navigabile prin: - cale navigabilă pe Râul Olt între Dunăre – Slatina şi Râmnicu

Vâlcea - realizarea unui port pe Olt la Râmnicu Vâlcea Sud ( Govora)

III D.G.T.N.

Dezvoltarea transportului combinat ● Modernizarea terminalului de transport combinat de mărfuri Bujoreni Vâlcea

III C.F.R Marfă

1.4.4. Producţia şi transportul energiei electrice ● Realizarea de noi capacităţi de producţie:

- extinderea amenajărilor de pe râul Olt astfel incât să cuprindă în final 31 de trepte de cădere mică(putere instalată 1080 MW)

I-II-III S.C. Hidroelectrica S.A.

Creşterea gradului de utilizare a potenţialului hidroenergetic

- construirea de microhidrocentrale în localităţile: Voineasa, Malaia, Frânceşti, Băile Olăneşti, Păuşeşti – Măglaşi, Câineni, Vaideeni, Perişani, Boişoara, Horezu

I S.C. Hidroelectrica S.A.

175

0 1 2 3 ● Retehnologizarea capacităţilor de producţie:

- CHE Lotru Ciunget - CHE din cascada râului Olt – 19 CHE

I II

S.C. Hidroelectrica S.A.

Aducerea capacităţilor de producţie în operare la nivelul performanţelor de pe plan mondial

- reabilitare S.C. CET GOVORA I Modernizarea reţelelor de transport a energiei electrice

● Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de transformare: - staţia de transformare Stupărei (220KV/110KV/MT); - staţia de transformare Râureni (220KV/110KV/MT)

● Lucrări de mentenanţă majoră pe LEA 400kV Ţânţăreni Sibiu Sud

I

II

C.N. Transelectrica S.A. Sucursala de Transport Piteşti - Sucursala de

Transport Sibiu

I-II

CEZ Distribuţie S.A. Râmnicu

Vâlcea I CEZ Distribuţie

S.A. Râmnicu Vâlcea

I I

I-II I I

I-II

Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie şi joasă tensiune pentru asigurarea unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor

● Modernizarea staţiilor de transformare, a echipamentelor şi a reţelelor de distribuţie: - modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de transformare de

110 kV/MT - integrarea în sistemele SCADA a staţiilor de transformare 110

JV/MT: staţiile Băleşti, Lădeşti, Brezoi, Vâlcea Nord, Vâlcea Sud

- trecerea instalaţiilor de 6 KV la tensiunea de 20 KV - reabilitarea liniilor electrice aeriene şi subterană de distribuţie

de medie tensiune - înlocuirea izolaţiei de porţelan din liniile LEA 110 KV şi LEA

20 KV cu izolaţii tip compozit - modernizarea liniilor LEA JT şi a branşamentelor - extinderea sistemului de telegestiune şi monitorizare a

parametrilor de calitate a energiei electrice - dezvoltarea sistemului de automatizare a distribuţiei (SAD)

● Realizarea lucrărilor de retehnologizare/modernizare a infrastructurii de transport a energiei electrice cu luarea în considerare a necesităţii de protejare a populaţiilor de păsări în zonele adiacente şi la traversarea siturilor protejate

I-II

176

0 1 2 3 ● Protejarea liniilor aeriene de energie electrică prin stabilirea

dimensiunilor culoarului de trecere, a zonei de protectie si a zonei de siguranţă (care coincid), în conformitate cu normativele în vigoare, respectiv Ordinul 49/2007 al ANRE, Norma Tehnica Energetica 003/04/00

I-II-III

● Obţinerea avizului de amplasament al operatorilor de transport si de sistem (CN Transelectrica SA), respectiv distributie ( CEZ

I-II-III

Asigurarea protecţiei instalaţiilor de transport si distribuţie a energiei electrice

Distributie SA) pentru orice lucrari/activitati desfasurate in vecinatatea retelelor electrice de transport sau distributie

1.4.5. Producţia şi transportul energiei termice ● Alimentarea cu energie termică în mun. Râmnicu Vâlcea, prin:

- finalizarea reabilitării sistemului centralizat de alimentare cu energie termică (SACET) la nivelul conductelor de transport, al punctelor termice şi al reţelelor secundare

I

- montarea de module termice de nivel de bloc, scara de bloc sau apartament la constructiile noi care se racordeaza la SACET

I

- montarea de module termice la nivel de bloc, scara de bloc sau apartament la constructiile existente care sunt racordate în prezent la SACET

III

Consiliul local

● Alimentarea cu energie termică în localităţile care sunt racordate la SACET (Băile Olăneşti, Călimăneşti, Horezu), prin: - finalizarea reabilitării sistemului centralizat de alimentare cu

energie termică (SACET) la nivelul centralelor termice şi al reţelelor termice

I

Consiliile locale

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu energie termică

● Alimentarea cu energie termică în localităţile cu distribuţii de gaze, în care clădirile au fost racordate la SACET şi au fost decuplate (Drăgăşani) - montarea de centrale termice de bloc sau scară de bloc

funcţionând pe gaze naturale, în paralel cu reabilitarea clădirilor deservite

I-II Consiliile locale Asociaţiile de

proprietari Investitorii privaţi

177

0 1 2 3 ● Alimentarea cu energie termică în localităţile fără distribuţii de

gaze, în care clădirile au fost racordate la SACET şi au fost decuplate (Costeşti): - montarea de centrale termice de bloc sau scară de bloc

funcţionând pe combustibil lichid sau GPL pentru eliminarea sistemelor improvizate de încălzire a apartamentelor

II Consiliile locale Asociaţiile de

proprietari Investitorii privaţi

● Alimentarea cu energie termică în toate localităţile în care există locuinţe condominiale, prin: - reabilitarea termică şi, dacă este cazul, funcţională a clădirilor

de locuit condominiale

II MDRL Consiliile locale Asociaţiile de

proprietari 1.4.6. Gaze naturale şi fluide combustibile, energii regenerabile Dezvoltarea sistemului major de transport al gazelor naturale

● Realizarea reţelelor în zonele lipsite de alimentare cu gaze naturale din partea centrală şi vestică a judeţului, prioritar în relaţie cu zonele de dezvoltare (parcuri industriale, tehnologice) - Băbeni – Şirineasa – Popeşti – Oteşani – Horezu - Zătreni – Livezi – Grădiştea – Sineşti – Berbeşti - Giuleşti – Fârţăteşti – Lădeşti – Roeşti

I II II

SNTGN TRANSGAZ SA

DISTRIGAZ SUD S.A. Direcţia

Regională Distribuţie Vest

● Alimentarea cu gaze naturale în localităţile în care există distribuţii de gaze naturale, prin: - extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, în paralel

cu înlocuirea conductelor cu durata normală de viaţă expirată

I DISTRIGAZ SUD S.A. Direcţia

Regională Distribuţie Vest

Extinderea alimentării cu gaze naturale în localităţi

● Alimentarea cu gaze naturale în localităţile în care nu există distribuţii de gaze naturale dar care sunt amplasate în apropierea conductelor de transport, prin: - Infiinţarea distribuţiilor de gaze naturale şi montarea

conductelor şi instalaţiilor de consum pe baza unor studii de fezabilitate în funcţie de planurile de dezvoltare prezumate de către investitorii strategici (Ioneşti, Drăgoeşti sau alte localităţi cu potenţial de dezvoltare)

I Firmele autorizate

178

0 1 2 3 ● Alimentarea cu gaze naturale în localităţile în care nu există

distribuţii de gaze naturale şi care sunt amplasate în afara zonelor conductelor de transport, prin: - Infiinţarea distribuţiilor de gaze naturale şi montara

conductelor şi instalaţiilor de consum pe baza unor studii de fezabilitate în funcţie de planurile de dezvoltare prezumate de către investitorii strategici (Horezu, Oteşani, Şirineasa, Grădiştea, Livezi, Berbeşti, Alunu)

II-III

Asigurarea condiţiilor pentru exploatarea în siguranţă a reţelelor de alimentare cu gaze naturale

● Respectarea distanţelor de siguranţă a noilor clădiri faţă de conductele de transport gaze naturale, întreţinerea lor corespunzătoare pentru evitarea accidentelor în zonele tranzitate de conductele de transport a gazelor naturale

I-II-III Consiliile locale SNTGN TRANSGAZ SA

Exloatarea în condiţii de siguranţă a conductelor de fluide combustibile

● Respectarea distanţelor de siguranţă a noilor clădiri faţă de conductele de ţiţei, gazolină etc. întreţinerea lor corespunzătoare pentru evitarea prelevărilor ilegale, a accidentelor şi poluarea mediului în zonele de extracţie a ţiţeiului şi în zonele tranzitate de conductele de transport ţiţei, gazolină etc.

I-II-III Consiliile locale PETROM SA CONPET SA

● Implementarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în localităţile din zona de dealuri şi de şes a judeţului

I

● Dezvoltarea sistemelor de utilizare a apelor geotermale: - în localităţie Cozia – Căciulata; - în localităţile învecinate zonei cu zăcăminte exploatabile de ape

geotermale

I II

Utilizarea energiilor regenerabile

● Dezvoltarea sistemelor de utilizare a biomasei, cu accentul pe producerea şi arderea peletelor de lemn în toate localităţile, cu accentul pe zonele de exploatări forestiere; biomasa forestieră va fi utilizată în condiţiile înfiinţării de plantaţii dedicate acestui scop pentru a nu creşte presiunea asupra ecosistemelor forestiere valoroase.

III

Consiliile locale Investitorii particulari

1.4.7. Reţele de telecomunicaţii

179

0 1 2 3 - continuarea programului de extindere şi modernizare a reţelei

de comunicaţii în vederea sporirii accesului localităţilor la serviciile universale de telecomunicaţii

I

- creşterea gradului de digitalizare a reţelei fixe I

Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii şi aplicaţii în domeniu

- continuarea procesului de ridicare a gradului de telefonizare a localităţilor judeţului concomitent cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor

I-II

Romtelecom Direcţia de

Telecomunicaţii Vâlcea

- introducerea de servicii de telefonie noi („bandă lungă”, Internet, transmisii de date) în cât mai multe localităţi

I

- continuarea programului vizând dotarea fiecărei şcoli cu cel puţin un calculator cu acces la Internet

I

Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin încurajarea dezvoltării infrastructurii în bandă lungă şi a aplicaţiilor societăţii informaţionale - instalarea de telecentre în cadrul programului naţional de

implementare a serviciului universal I-II

Romtelecom Direcţia de

Telecomunicaţii Vâlcea

1.4.8. Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale Dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic

• Adoptarea ”Sistemului integrat de gestiune a deşeurilor” prin: - definitivarea depozitului ecologic zonal de la Feţeni - realizarea celui de al doilea depozit zonal de deseuri menajere

la Roesti - realizarea staţiilor de transfer în Brezoi, Galicea, Fârţăteşti,

Bălceşti, Horezu – Măldăreşti - construirea unei staţii de sortare şi reciclare a deşeurilor

municipale la Râmnicu Vâlcea - sistem integrat de colectare a deşeurilor şi depozitare

temporară în comunele Ioneşti, Frânceşti, Măldăreşti - staţie de pretratare a deşeurilor menajere în Drăgăşani - sistem de colectare selectivă, depozitare diferenţiată, tratare şi

transfer a deşeurilor în comuna Ştefăneşti - sistem de colectare selectivă în comuna Prundeni

I-II Consliile locale: Consiliul Judeţean; Parteneriat public

privat; Operatorii de

depozite

180

0 1 2 3 ● Reducerea poluarii factorilor de mediu prin:

- sistarea activităţii şi închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere neconforme existente: Râureni, Voineasa, Drăgăşani, Călimăneşti, Băile Govora, Horezu

- reabilitarea depozitului de la Horezu - înfiinţarea şi amenajarea punctelor de colectare şi depozitare

temporară ecologică a deşeurilor infecţioase şi periculoase : Rm. Vâlcea, Drăgăşani, Brezoi, Horezu, Bălceşti.

I-II Consiliile locale: Consiliul Judeţean; Parteneriat public

privat; Operatorii de

depozite

● Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile la depozitare - realizarea instalaţiei de compost la Râureni după închiderea

depozitului actual - prelucrarea deşeurilor biodegradabile provenite de la populaţie

prin implementarea sistemului de colectare selectivă în mun. Râmnicu Vâlcea şi a deşeurilor stradale şi spaţii verzi

- încurajarea compostării în gospodării în zona rurală

I-II Consilii locale; Consiliul Judeţean;

Operatorii de salubritate

● Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural: - implementarea sistemului de colectare selectivă în mun. Rm

Vâlcea şi Drăgăşani - extinderea colectării deşeurilor în mediul urban prin

reamenajarea şi înfiinţarea de noi puncte de colectare; - extinderea colectării deşeurilor în mediu rural prin înfiinţarea

punctelor de colectare şi creşterea coeficientului de colectare selectivă ( în comunele limitrofe oraşelor)

I-II Consilii locale; Operatorii de

salubritate

Reducerea impactului negativ al deşeurilor industriale asupra mediului

● Adoptarea de iniţiative pentru reducerea impactului deşeurilor industriale nepericuloase asupra mediului (bataluri, depozite de cenuşă şi zgură, halde de steril) aparţinând SC. C.E.T S.A., SC Uzinele Sodice Govora SA, exploatărilor miniere de la Râmnicu Vâlcea, Berbeşti, Alunu.

I-II Autorităţile locale APM Vâlcea

181

0 1 2 3 ● Redarea in circuitul economic a terenurilor degradate de deseuri

industriale: - redarea in circuitul agricol a 50% din suprafata ocupata de

deseuri industriale - reabilitarea zonei si redarea in circuitul agricol a haldei de

steril de la Bistrita - acoperirea cu strat vegetal a depozitelor vechi de steril,

modelarea terenului si redarea in circuitul agricol

I-II Autorităţile locale

APM Vâlcea

● Eliminarea poluării necontrolate cu substanţe şi deşeuri periculoase - închiderea depozitului de deşeuri periculoase de la SC Oltchim

SA care a sistat activitatea de depozitare, - realizarea unui sistem de puncte de colectare pentru deşeuri

periculoase din deşeuri menajere (mun. Rm Valcea si Dragasani)

I-II Consiliile locale; Operatorii de

salubritate

● Creşterea eficienţei tratării şi eliminării nămolurilor provenite de la staţiile de epurare prin: - valorificarea nămolului provenit din staţiile de epurare * utilizarea în agricultură ca fertilizant cu respectarea condiţiilor

legale. * utilizarea pentru reabilitarea terenurilor degradate şi acoperirea

depozitelor existente

I-II-III Agenţi econ. deţinători de staţii

de epurare; Autorităţi locale; OSPA Vâlcea; DADR Vâlcea;

Parteneriat public privat

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru populaţie

● Prevenirea poluarii si generarii deseurilor prin educarea populaţiei: - organizarea şi susţinerea de programe de educare şi

conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate. - organizarea şi susţinerea de programe de educare şi

conştientizare în unităţile şcolare

I-II-III Consiliile locale Cons. Judeţean;

APM; Mass-media;

Inspect. Şcolar; Parteneriat public

privat

182

0 1 2 3 1.5. Zonificarea teritoriului Asigurarea unei structuri de utilizare a solului echilibrată şi adaptată necesităţilor economice ale fiecărei zone

● promovarea unor politici specifice diferenţiate în funcţie de valoarea şi gradul de valorificare a potenţialului natural, uman şi economic, precum şi de problemele de mediu, după cum urmează:

- I. zona cu profil preponderent turistic şi silvic, corespunzătoare arealului montan nordic, pentru care se propun:

- valorificarea diferenţiată a potenţialului turistic prin: * eficientizarea utilizării structurilor turistice (staţiunea

Voineasa), asigurarea terenurilor necesare pentru dezvoltarea structurilor specifice turismului montan (sporturi de iarnă, drumeţii) în zonele cu domeniu schiabil nevalorificat, a capacităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, diversificarea structurilor de agrement;

* promovarea unui turism ecologic în satele din Depresiunea Loviştei prin dezvoltarea unor structuri de cazare adaptate unui turism prietenos faţă de mediu;

- valorificarea potenţialului silvic prin măsuri de exploatare raţională a fondului forestier:;

- valorificarea potenţialului zootehnic prin măsuri de exploatare durabilă a păşunilor ;

- valorificarea potenţialului energetic prin hidrocentralele existente pe Lotru la Voineasa şi Malaia şi prin realizarea unor microhidrocentrale;

- protejarea patrimoniului natural deosebit de valoros şi conservarea acestuia prin valorificare turistică responsabilă;

- prevenirea şi atenuarea fenomenelor de degradare a cadrului natural (torenţialitate şi alunecări de teren) de pe valea Lotrului şi din Depresiunea Loviştei;

- creşterea accesibilităţii în zonă prin realizarea viitoarelor tronsoane ale reţelei rutiere şi feroviare transeuropene TEN ce

I-II-III

183

0 1 2 3 vor străbate arealul nord – estic şi reabilitarea infrastructurii locale de transport;

- implementarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea potenţialului demografic şi dezvoltarea resurselor umane în Depresiunea Loviştei unde există riscul declinului demografic.

- II. zona cu profil economic complex – industrial, turistic, agrar –care ocupă partea central nordică a judeţului pe axa Râmnicu Vâlcea – Horezu şi culoarul Oltului între Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, pentru care se propune:

- asigurarea suprafeţelor necesare dezvoltării activităţilor industriale în principalele centre industriale Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni, Horezu, Brezoi, pentru consolidarea evoluţiei pozitive;

- restructurarea arealelor destinate industriei în zona minieră Berbeşti – Alunu, ecologizarea terenurilor şi redarea spre alte folosinţe a incintelor miniere a căror activitate se reorganizează; reabilitarea complexă a siturilor industriale disponibile;

- alocarea terenurilor necesare pentru înfiinţarea unor parcuri industriale în scopul facilitării implantului şi derulării activităţilor industriale la Drăgăşani, Băbeni, Căzăneşti, Horezu, Băile Govora;

- valorificarea diferenţiată a potenţialului turistic prin: * modernizarea infrastructurii specifice turismului balnear în

staţiunile Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Horezu şi extinderea acestui tip de turism în localităţile cu resurse nevalorificate (Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti);

* extinderea turismului cultural şi ecumenic în întreg arealul subcarpatic prin programe integrate de valorificare a potenţialului cultural deosebit al zonei;

* dezvoltarea turismului rural preponderent în localităţile din zona subcarpatică,

184

0 1 2 3 * dezvoltarea turismului uval în arealul viticol Drăgăşani;

- refacerea suprafeţelor pomicole, exploatarea eficientă a terenurilor agricole (pe Valea Oltului) prin stimularea exploatărilor de tip asociativ; creşterea suprafeţelor viticole cu soluri de calitate şi podgorii cu soiuri selecţionate (arealul Drăgăşani);

- reabilitarea terenurilor afectate de poluare în arealele Râmnicu Vâlcea, Govora, Berbeşti – Alunu, precum şi a suprafeţelor de apă pe râul Olt şi a pânzei freatice la Râmnicu Vâlcea, Băbeni, Drăgăşani, Mădulari;

- III. zona cu profil mixt predominant agricol, desfăşurată pe arealul central şi sud – vestic al judeţului, pentru care se propun:

- eficientizarea activităţilor agricole, prin stimularea realizării unor exploataţii agricole mari, organizarea unor servicii agricole operative, promovarea agriculturii ecologice, reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;

- dezvoltarea micii industrii de prelucrare a produselor agricole, ca şi a activităţilor de industrializare casnică a acestora pentru revitalizarea economică a zonelor rurale aflate în dificultate;

- exploatarea eficientă a resurselor energetice pe Olteţ şi Cerna; - dezvoltarea ca centru intercomunal al comunei Lădeşti

creşterea rolului acesteia şi al oraşului Bălceşti în dinamizarea activităţilor economice şi revitalizarea zonei rurale polarizate;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi a echipării edilitare a localităţilor rurale în vederea creşterii accesibilităţii şi a nivelului de dotare ca premise pentru sporirea interesului investiţional în zonă;

- stoparea declinului demografic accentuat din arealul sud – vestic prin servicii de sănătate de calitate şi servicii de asistenţă socială, programe de formare şi reconversie profesională, diversificarea ofertei de locuri de muncă;

185

0 1 2 3 Utilizarea judicioasă, protecţia şi punerea în valoare a resurselor funciare

● creşterea potenţialului productiv al fondului funciar agricol prin: - lucrări de îmbunătăţire a calităţii păşunilor şi fâneţelor –

întreţinere, însămânţări cu seminţe de mare productivitate, fertilizări chimice şi organice, evitarea păşunatului intensiv, preponderent în arealul montan;

- lucrări de îmbunătăţiri funciare a terenurilor arabile – irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, pe zona central – sudică, preponderent agricolă;

- încurajarea utilizării practicilor agricole tradiţionale ● gestionarea durabilă a pădurilor cu funcţii de producţie şi

protecţie prin măsuri silvotehnice specifice şi protejarea fondului forestier valoros (păduri cu funţii speciale de protecţie) prin păstrarea cât mai nealterată a caracterului lor natural;

● conservarea capitalului natural prin reabilitarea şi protecţia calităţii mediului: combaterea fenomenelor de inundaţii şi alunecări de teren, refacerea vegetaţiei forestiere, reabilitarea ecologică a zonelor afectate de poluare;

● limitarea presiunii exercitate de suprafeţele afectate locuirii, dotărilor şi activităţilor industriale asupra terenurilor agricole şi silvice, prin controlul asupra extinderii zonei construite pe seama restructurării funcţionale a acesteia şi a utilizării raţionale a terenurilor intravilane; interzicerea introducerii pădurilor în intravilan conform prevederilor legislaţiei în vigoare – Legea 46/2008 a Codului silvic – şi scoaterea terenurilor din circuitul agricol numai în conformitate cu Ordinul nr.897/2005

I-II

I-II-III

I-II-III I

2. Structura socio-demografică 2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

186

0 1 2 3 ● Creşterea reală a gradului de urbanizare, prin:

- oferte educaţionale de calitate şi relevante pentru piaţa muncii, mai ales în formarea iniţială pentru zonele cu ponderi ridicate de tineri: Berbeşti, Alunu, Mateeşti, Sineşti şi Grădiştea, precum si-n nord-estul judeţului;

I-II

Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea

Universitatea "Constantin

Brancoveanu"

- oportunităţi diversificate de angajare, atât pentru populaţia urbană, cât şi rurală – în zona de nord şi nord-est a judeţului:

I-II Agentia pentru Ocuparea Forţei de

Cainenii Mici, Racoviţă, Titeşti, Perişani şi Brezoi; Muncă Vâlcea

- crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere privind piaţa muncii şi asigurarea calităţii şi accesului locuitorilor din rural la aceste servicii

I-II A.O.F.M Vâlcea Consiliul Judeţean,

Consiliile locale

- instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională

I Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea A.O.F.M Vâlcea

- facilităţi pentru atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea unei activităţi economice şi după intrarea legală în inactivitate, mai ales în zonele cu îmbătrânire demografică (sud, sud-estul şi nordul judeţului)

I Prefectura Vâlcea Casa de pensii şi asigurări sociale

Vâlcea ● Creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de

asistenţă socială, pin: - reabilitarea şi modernizarea infrastructurii spitaliceşti de bază,

respectiv a spitalelor şi dispensarelor, mai ales a celor din rural

I-II

Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea

Consiliul Judeţean Vâlcea

Primăria UAT

Creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei

- asigurarea asistenţei medicale calificate prin atragerea medicilor (în special generalişti) în mediu rural

I Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea Consiliile locale

187

0 1 2 3 - înfiinţarea de cantine, cămine de bătrâni, centre sociale pentru

copiii abandonaţi/persoane cu dizabilităţi, în special în zonele cu grad ridicat de sărăcie (sud şi sud-vestul judeţului)

I-II Direcţia de Sănătate Publică

Inspectoratul de Stat Teritorial

pentru Persoanele cu Handicap

Consiliul Judeţean Vâlcea

● Reducerea ratei mortalităţii infantile urbane, prin: - crearea unor unităţi mobile echipate pentru interventii de

urgenţă, nu numai terestre, ci şi aeriene

I

Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea

- instituirea unor programe de informare şi educare a tinerelor mame din urban privind îngrijirea nou-născutului, mai ales în Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani şi Băbeni

I Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea Consiliile locale

● Reducerea migraţiei din zonele rurale, prin: - acordarea unor facilităţi economico-financiare şi privind

locuirea pentru tinerele familii (în Zătreni, Tetoiu, Lădeşti, Roşiile, Stăneşti şi în nordul judeţului)

- construirea/modernizarea infrastructurii de utilităţi (apa potabila, canalizare, gaze), mai ales în rural

I

I-II-III

Prefectura Valcea Consiliile locale

Sistemul de Gospodarire a Apelor

Vâlcea, Distrigaz Vâlcea

Consiliul judeţean Consiliile locale

- creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere (mai ales pentru instituţionalizarea copiilor de până la 7 ani)

I-II Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea Consiliile locale

188

0 1 2 3 - promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru

persoanele care încep să administreze o afacere, mai ales în zone rurale

I-II Consiliul Local al I.M.M. Vâlcea

Camera de Comert, Industrie si Agricultura

Consiliul Judeţean 2.2. Resursele de muncă

● Stimularea creării de noi locuri de muncă în staţiunile balneo-climaterice Băile Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti şi oraşul Bălceşti

I

● Creşterea nivelului ocupării populaţiei în vârstă de muncă în comunele din nordul judeţului (Câineni, Malaia, Voineasa, Boişoara, Perişani, Racoviţă), dar şi în comunele Făureşti, Creţeni, Pesceana, Stăneşti, Roşiile, Tetoiu, Suteşti, Lungeşti,

II

Lădeşti, Ghioroiu, Măciuca ● Asistarea grupurilor ţintă pentru a intra sau reveni pe piaţa forţei

de muncă I

● Derularea unor programe de reconversie profesională şi reintegrare pe piaţa muncii a şomerilor pe termen lung în oraşele Horezu şi Berbeşti şi în municipiile Drăgăşani şi Râmnicu Vâlcea

I

● Reducerea ponderii şomerilor proveniţi din ruralul judeţului prin măsuri active - comunele Alunu, Vaideeni, Ştefăneşti, Frânceşti, Zătreni şi Oteşani

II

● Infiinţarea de centre zonale pentru perfecţionarea profesională continuă în staţiunile balneo-climaterice

II

Creşterea capacităţii de angajare şi de ocupare prin promovarea adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi prin calificarea resurselor umane

● Infiinţarea de centre pentru formare antreprenorială în oraşele şi municipiile judeţului

I-II

Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale MECI

AJOFM – Vâlcea ISJ - Vâlcea

Consilii locale Agenţi economici

ONG - uri

189

0 1 2 3 ● Înfiinţarea unor birouri mobile care să ofere servicii de evaluare

a antreprenorilor şi a propunerilor de afaceri ale acestora, asistenţă pentru identificarea şi utilizarea resurselor financiare şi în pregătirea documentelor de înregistrare a întreprinzătorilor

I

● Furnizarea serviciilor de ocupare personalizate, inclusiv elaborarea si implementarea planurilor individuale de acţiune

I

● Promovarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice, mai ales a şomerilor din mediul rural

I-II

● Acţiuni de stimulare a gradului de ocupare în rândul femeilor II

Creşterea coeziunii şi incluziunii sociale, prevenirea şi combaterea discriminării şi inegalităţii de şanse pe piaţa muncii

● Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie – flexibilizarea programului de muncă pentru familiile cu copii, înfiinţarea de creşe etc.

II-III

MMFPS AJOFM – Vâlcea

ONG - uri Consilii locale

3. Structura activităţilor 3.1. Agricultura

● Dezvoltarea sectorului zootehnic prin valorificarea păşunilor şi fâneţelor naturale, pentru menţinerea creşterii animalelor ca ocupaţie tradiţională, prepoderent în localităţile din zona montană şi subcarpatică: - exploatarea adecvată a păşunilor, cu evitarea suprapăşunatului şi menţinerea valorii şi eficienţei lor prin: * asigurarea de seminţe de mare productivitate, adaptate zonei montane, lucrări de reînsămânţare, lucrări de fertilizare, lucrări

de întreţinere a pajiştilor * recoltarea masei verzi prin păşunat raţional sau prin colectare

(cosit, uscat, căpiţat) în scopul creşterii producţiei de masă verde

I-II Direcţia Agricolă Vâlcea

MAPDR

Dezvoltarea agriculturii prin valorificarea durabilă a potenţialului natural

* restricţionarea păşunatului în ariile protejate din zona montană

190

0 1 2 3 ● Dezvoltarea pomiculturii şi a viticulturii, prin:

- refacerea şi dezvoltarea fondului pomicol în zonele în care s-au produs tăieri masive

- creşterea suprafeţei solurilor de calitate pentru cultivarea viţei de vie şi înlocuirea treptată a podgoriilor existente cu soiuri selecţionate în acord cu normele europene

I-II Direcţia Agricolă Vâlcea

MAPDR

● Diversificarea culturilor agricole, în sensul reducerii suprafeţei ocupate cu cereale, în favoarea culturilor cu nivel superior de intensivitate: plante tehnice, plante pentru alte industrializări etc.

I Direcţia Agricolă Vâlcea

MAPDR

● Asigurarea utilizării continue şi durabile a terenurilor agricole I-II-III Direcţia Agricolă Vâlcea

● Monitorizarea stării de calitate a terenurilor agricole I-II-III OSPA Vâlcea ● Utilizarea terenurilor prin culturi agricole şi tehnologii

agriculturale specifice, adaptate pretabilităţii şi configuraţiei terenului, pentru a proteja solul împotriva eroziunii

I-II-III OSPA Vâlcea

● Întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren (conform Legii 575/2001 de aprobare a P.A.T.N. – Zone de risc natural) pe terenurile afectate de eroziuni şi alunecări de teren indiferent de cauza acestora şi declararea acestora ca ”zone de risc la alunecări de teren”

I Consiliul judeţean, APM Vâlcea,

Garda Naţională de Mediu, ANIF

● Extinderea măsurilor de îmbunăţăţiri funciare, prin: - refacerea şi valorificarea sistemelor deja existente

I OSPA Vâlcea

- lucrări de combatere şi prevenire a eroziunii solurilor I - lucrări de prevenire şi combatere a excesului de umiditate şi a

inundaţiilor I

- corectarea reacţiei acide a terenurilor I-II ● Creşterea fertilităţii solurilor I-II OSPA Vâlcea

Creşterea capacităţii productive a terenurilor agricole

● Refacerea ecologică a terenurilor degradate I-II APM Vâlcea

191

0 1 2 3 ● Utilizarea “tehnicilor de agro – mediu” I-II Direcţia Agricolă

Vâlcea MAPDR ● Organizarea de centre pentru servicii agricole puternice care să

aibă în sarcină rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole:

Direcţia Agricolă Vâlcea MAPDR

- creşterea gradului de mecanizare în agricultură I-II

- aplicarea noilor tehnologii de producţie II - sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea

reformei funciare, evidenţa terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale

I

- servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte chimice, pesticide, acordarea asistenţei

I-II

- îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-veterinare, baze furajere)

I-II

● Creşterea controlată a consumului de îngrăşăminte minerale şi organice şi utilizarea cu prioritate a îngrăşămintelor naturale

I

● Controlul asupra aplicării de îngrăşăminte chimice şi pesticide pentru evitarea poluării cu nitriţi şi utilizarea acestora numai pe baza unor studii agrochimice (există trei regiuni vulnerabile la poluarea cu nitriţi: comunele Băbeni, Budeşti şi Mihăeşti).

I OSPA Vâlcea

Dezvoltarea serviciilor productive în agricultură

● Gestionarea adecvată a resurselor de apă în agricultură I ANIF ● Accelerarea adaptării structurale a agriculturii, încurajarea şi

susţinerea exploataţiilor agricole individuale de subzistenţă în procesul de comasare şi transformare a acestora în exploataţii agricole comerciale

I-II MAPDR

● Modernizarea exploataţiilor agricole

I-II

Creşterea competitivităţii sectorului agricol

● Creşterea nivelului de adaptare a fermelor din punct de vedere economic şi de mediu

I-II Direcţia Agricolă Vâlcea, MAPDR

192

0 1 2 3 ● Reducerea ponderii populaţiei ocupate în agricultură I-II MAPDR ● Formarea profesională a deţinătorilor de exploataţii individuale

pentru îmbunătăţirea competenţelor fermierilor, care să permită un management mai bun al exploataţiilor agricole

I ANCA, CEFIDEC

● Organizarea unor centre de asistenţă tehnică şi consultanţă privind realizarea proiectelor pentru persoanele care iniţiază activităţi pe cont propriu (cunoştinţe economice, management, legislaţie agrară)

I ANCA, CEFIDEC

● Crearea unui sistem de stimulente speciale pentru populaţia agricolă în scopul de a diversifica activităţile în cadrul fermei agricole individuale

I-II MAPDR

● Elaborarea unor programe speciale privind transferul managementului fermelor agricole de la persoane vârstnice (peste 65 ani) la persoanele tinere

I-II MAPDR

● Eficientizarea controlului de calitate şi sanitar, prin încurajarea iniţiativei private în acest domeniu

I MAPDR

● Susţinerea costurilor suplimentare apărute datorită respectării standardelor de mediu/de sănătate/de bunăstare

I-II MAPDR

● Stimularea cooperării prin constituirea şi funcţionarea unor grupuri de producători

II MAPDR

● Acordarea de stimulente producătorilor care practică o agricultură ecologică

I Guvernul României

● Informarea şi promovarea producătorilor agricoli cu privire la modul de practicare şi la avantajele acestui tip de agricultură

I Guvernul României

Stimularea activităţii în domeniul agriculturii ecologice

● Sprijinirea producătorilor agricoli pentru a comercializa produsele ecologice, cu deosebire în ţările UE

I-II Guvernul României

Valorificarea locală a produselor agricole

● Încurajarea prestării activităţilor de transformare şi preindustrializare a producţiei agricole prin restructurarea şi modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole

I-II MAPDR

193

0 1 2 3 ● Crearea de centre de prelucrare a produselor agricole tradiţionale

în localităţile de provenienţă: - Lădeşti, Dăeşti, Vlădeşti, Budeşti, Galicea, Olanu, Ghioroiu,

Amărăşti, Creţeni, Scundu, Şuteşti, Valea Mare, Tetoiu, Zătreni.

I-II Direcţia Agricolă Vâlcea

● Modernizarea sectorului de comercializare a produselor agricole prin îmbunătăţirea marketingului acestora şi stimularea unor pieţe de desfacere locale periodice

I-II Direcţia Agricolă Vâlcea

Practicarea unei agriculturii durabile ● Informarea şi susţinerea micilor producători agricoli în respectarea prevederilor codurilor de bune practici agricole şi de mediu şi în utilizarea practicilor agricole „prietenoase” cu mediul

I ANCA, CEFIDEC

3.2. Silvicultura ● Conservarea biodiversitãţii ecosistemelor forestiere, prin: - informarea proprietarilor despre responsabilităţile şi avantajele deţinerii de terenuri în zonele declarate situri Natura 2000 (ex. locuitorii comunelor Voineasa, Brezoi, Olăneşti etc.)

I-II Direcţia Silvică Vâlcea*

Agenţia de Protecţie a Mediului

- promovarea de proiecte de conservarea biodiversităţii din fondul forestier şi de management al ariilor protejate

I-II Ministerul Mediului şi Dezvoltării

Durabile - inventarierea şi protejarea speciilor rare, endemice şi periclitate I-II Direcţia Silvică

Vâlcea*

Consolidarea patrimoniului forestier şi creşterea rolului pădurilor în protecţia şi conservarea mediului

● Extinderea suprafeţei terenurilor cu vegetaţie forestieră, prin: - sprijinirea, sub raport tehnic şi cu material de împãdurire, în

vederea executării de împăduriri în zonele deficitare în vegetaţie forestierã (partea sudică a judeţului Vâlcea);

I-II Direcţia Silvică Vâlcea*

194

0 1 2 3 - extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor categorii de vegetaţie

forestieră, pe terenurile degradate, situate în afara fondului forestier (este cazul terenurilor situate în pantă afectate de alunecări de teren, de eroziunea în adâncime etc., – cele mai afectate sunt localităţile din partea centrală judeţului)

- sprijinirea realizarii de plantaţii forestiere pe terenuri scoase din circuitul agricol în concordanţă cu cerinţele agriculturii durabile

● Reconstrucţia pădurilor necorespunzatoare ecologic şi economic, prin: - lucrări de reconstrucţie ecologică în zonele afectate de

calamităţi – inundaţii

I-II Direcţia Silvică Vâlcea*

- extinderea lucrărilor de amenajare complexă a bazinelor hidrografice torenţiale

● Creşterea eficacităţii funcţionale a ecosistemelor forestiere, prin: - modernizarea sistemului de monitorizare permanentă a stării

pădurilor, inclusiv a pădurilor aflate în proprietate privată - îmbunătăţirea stării de calitate a pădurilor prin extinderea

lucrărilor de îngrijire corespunzătoare (combaterea biologică a dăunătorilor, stimularea regenerării prin aplicarea tratamentelor adecvate, protecţia calităţii solurilor forestiere, regenerarea şi protecţia pădurilor afectate de inundaţii etc.)

- selectarea de biotipuri de arbori rezistenţi la adversităţi pentru lucrările de regenerare a pădurilor, cu utilizarea speciilor autohtone, adecvate etajului altitudinal vizat de respectivele lucrări de silvicultură

I-II Direcţia Silvică Vâlcea*

Explotarea raţională a ecosistemelor forestiere

● Sprijinirea deţinătorilor de terenuri forestiere în vederea gestionării durabile a acestora, prin: - crearea de facilităţi care să favorizeze asocierea proprietarilor

de păduri şi / sau integrarea lor în structurile existente de administraţie silvică

I-II

MAPDN,

Direcţia Silvică Vâlcea*

195

0 1 2 3 - asigurarea asistenţei tehnice gratuite deţinătorilor particulari de

pădure I-II CEFIDEC,

DSV - crearea de facilităţi şi stimulente pentru proprietarii de terenuri

în scopul producerii materialului de reproducere şi împăduririi acestora

I-II MAPDN, Direcţia Silvică

Vâlcea*

● Modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului forestier prin: - repararea şi dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere existente - executarea unor căi simple de acces în interiorul arboretelor

pentru utilaje şi mecanisme uşoare

I-II Direcţia Silvică Vâlcea*

Dezvoltarea ofertei de servicii şi produse ale pãdurii altele decât lemnul

● Valorificarea diversificată a produselor şi activităţilor legate de pădure, prin: - evaluarea zonelor forestiere cu potenţial de dezvoltare a

silvoturismului - creşterea producţiei şi valorificarea produselor accesorii,

respectiv fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci etc., sprijinirea efectivelor de vânat;

- înfiinţarea şi dezvoltarea unor centre de promovare a afacerilor în sectorul forestier

I-II Direcţia Silvică Vâlcea*

* responsabilitatea Direcţiei Silvice Rm.Vâlcea va fi numai pentru fondul forestier proprietate publică de stat şi aflat în administrarea sa 3.3. Industria Creşterea competitivităţii industriei ● Accelerarea procesului de privatizare/restructurare a unităţilor

industriale, prin: - diversificarea metodelor de diminuare a implicării statului în

economie - restructurarea datoriilor societăţii; - reconsiderarea competenţelor instanţelor de judecată, în ceea ce

priveşte pronunţarea acestora, numai asupra legalităţii şi nu asupra oportunităţii;

- simplificarea unor proceduri de privatizare; - scurtarea unor termene procedurale

I-II Consiliul judeţean Unităţile industriale Parteneriate public-

privat

196

0 1 2 3 ● Sprijin pentru investiţii necorporale şi dezvoltarea asistenţei

pentru reţelele de întreprinderi şi asociaţiile profesionale industriale, prin: - susţinerea investiţiilor intangibile vizând achiziţionarea de

tehnologii brevete, mărci, licenţe şi know-how - susţinerea implementării şi certificării sistemelor de

management al calităţii - susţinerea dezvoltării şi acreditării laboratoarelor de încercări şi

analize - sprijin pentru accesul pe noi pieţe si internationalizare - consultanţă pentru elaborarea proiectelor/planurilor de afaceri,

activităţi de diseminare, informare - sprijin pentru organizarea de conferinţe şi târguri - sprijin pentru integrarea întreprinderilor în cadrul lanţurilor de furnizori şi clusterelor

I Consiliul Judeţean Vâlcea

Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea

● Promovarea investiţiilor directe, prin: - înfiinţarea unei agenţii pentru investiţii, care să fie o filială a

Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS) - elaborarea unor norme ale investitorului - sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat

II Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea

Îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri

● Crearea de situri tehnologice şi industriale: - dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a altor infrastructuri de

afaceri (Călimăneşti) - înfiinţarea de parcuri industriale, parcuri tehnologice şi ştiinţifice (Horezu, Băile Govora, Căzăneşti, Băbeni, Drăgăşani)

- studierea posibilităţii de promovare a unor documentaţii pentru declararea unor unităţi administrativ-teritoriale ca zone defavorizate (Băbeni, Berbeşti, Bălceşti, Brezoi)

I-II Consiliul Judeţean Vâlcea

Consiliile Locale

197

0 1 2 3 ● Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil şi deschis, prin:

- consolidarea unui sistem legislativ stabil simplu, transparent şi coerent

- consolidarea unui cadru instituţional adecvat

I

Camera de Comerţ

şi Industrie a judeţului Vâlcea

Dezvoltarea sectorului IMM-urilor ● Sprijinirea activităţii IMM-urilor, prin: - stimularea creării cadrului necesar aplicării noii legislaţii

privind reducerea costului creditelor pentru IMM-uri - stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea

produselor agroalimentare - sprijinirea întreprinzătorilor privaţi care intenţionează să-şi

dezvolte afacerea din domeniul industrial prin atragerea de surse de finanţare externă în cadrul unor parteneriate public-privat

- servicii de consultanţă furnizată IMM-urilor pentru îmbunătăţirea sistemelor de management

- dezvoltarea funcţiei de co-garantare a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri

- sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea asociaţiilor profesionale, a reţelelor de IMM-uri

I-II-III Camera de Comerţ şi Industrie a

judeţului Vâlcea

Dezvoltarea capacităţii de cercetare/dezvoltare/inovare şi reducerea decalajului informaţional

● Acţiuni de sprijinire a întreprinderilor prin activitatea de cercetare:- proiecte de CD în parteneriat între universităţi/institute de

cercetare şi întreprinderi industriale - dezvoltarea de poli de excelenţă - sprijin pentru noi micro-întreprinderi şi spin-off-urilor de înaltă

tehnologie - susţinerea activităţilor de inovare şi CD pentru introducerea în

producţie de produse, tehnologii sau servicii noi sau perfecţionate.

- dezvoltarea inovarii în afaceri, producţie şi modele organizaţionale, prin introducerea şi dezvoltarea sistemelor integrate de management al afacerii (ERP, CRM),

II Întreprinderi, Universităţi

Consiliul Judeţean Consiliile Locale

198

0 1 2 3 Dezvoltarea cooperării industriale ● Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de susţinere a

iniţiativelor industriale în acest scop II Camera de Comerţ

şi Industrie Vâlcea, unităţile industriale

Revitalizarea economiei oraşelor mici

● Redefinirea profilului industrial al oraşelor mici într-o viziune integratoare la nivel judeţean

II-III Consiliile locale Unităţile industriale

Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale

● Diversificarea economiei în spaţiul rural pe baza meşteşugurilor tradiţionale: - sprijinirea IMM-urilor, PFA-urilor şi asociaţiilor de

producători din mediul rural cu accent pe revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale în localităţile: Măldăreşti, Vaideeni, Stroeşti, Pietrari, Buneşti, Vlădeşti, Stoeneşti, Perişani, Dăeşti, Popeşti, Ghioroiu, Drăgoeşti, Slătioara, Frânceşti

II Consiliile locale

Dezvoltarea resurselor umane din sectorul industrial

● Măsuri de pregătire şi reconversie a forţei de muncă în ramurile specifice zonei, prin: - însuşirea de noi abilităţi - perfecţionare şi specializare în muncă pentru flexibilizarea

forţei de muncă - echilibrarea cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă

I Agenţia judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Vâlcea

3.4. Construcţiile Dezvoltarea construcţiilor de locuinţe

● Diversificarea activităţii de construcţii de locuinţe prin: - construirea de locuinţe sociale pentru familiile cu venituri

modeste şi pentru familiile tinere - construirea de locuinţe sociale prin sprijinirea programelor

promovate de consiliile locale, în conformitate cu prevederile Legii locuinţei nr.114/1996

-finalizarea apartamentelor neterminate, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 19/1994

- construirea de locuinţe individuale în proprietate - constituirea unui fond locativ cu destinaţie de locuinţe de

intervenţie şi de serviciu pentru cadrele de poliţie

I-II Consiliul Judeţean Consiliile Locale

199

0 1 2 3 Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă în construcţii

● Măsuri de stimulare pentru revenirea în ţară a persoanelor care lucrează în construcţii şi de stopare a tendinţei de migraţie prin:

- crearea de noi locuri de muncă în construcţii retribuite corespunzător

I-II Agenţia judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Vâlcea

3.5. Turismul Diversificarea ofertei turistice în raport cu potenţialul turistic al fiecărei zone

● Promovarea formelor de turism specifice ofertei pentru: Turismul montan prin:

- amenajarea, omologarea şi dezvoltarea pârtiilor de schi şi a instalaţiilor de transport pe cablu în zonele cu domeniu schiabil (Vidra, Obârşia Lotrului, Mălaia, Horezu, Valea Latoriţei – Petrimanu, Vaideeni, Băile Olăneşti);

- dezvoltarea turismului de odihnă în staţiunea montană Voineasa prin modernizarea şi extinderea bazei de cazare existente şi diversificarea dotărilor de agrement;

- reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea cabanelor şi adăposturilor montane şi dotarea acestora cu echipamente necesare în cazul producerii accidentelor montane;

- întreţinerea şi modernizarea traseelor turistice pentru drumeţii montane, marcarea corespunzătoare a acestora, studierea unor noi variante de circulaţie montane;

- creşterea interesului turistic pentru zona montană prin promovarea unor programe complexe care să includă oferte variate: alpinism şi escaladă, drumeţie montană, cicloturism şi mountainbike.

Turismul balnear prin: - amenajarea şi echiparea la standarde turistice europene ca

staţiune balneară-pilot cu profil balnear reprezentativ a staţiunii Băile Olăneşti (afecţiuni renale şi hepato-biliare);

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice specifice în staţiunile balneare cu peste 2.500 locuri de cazare (Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora) prin:

I-II

I-II

Ministerul

Turismului; Consiliul Judeţean; Consiliile locale;

Firme care activează în turism;

Agenţii pentru sprijinirea

investiţiilor

Ministerul Turismului;

Direcţia de Sănătate Publică;

Autorităţile administraţiei

publice judeţene şi locale

200

0 1 2 3 * refacerea reţelelor de aducţiune, de colectare şi a

punctelor de utilizare a resurselor minerale, a aleilor de acces şi a spaţiilor de recreere şi popas;

* modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport; * modernizarea spaţiilor de cazare; * dezvoltarea unor microbaze de tratament în viitoare

staţiuni balneare locale (Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti); * extinderea ofertei pentru activităţile sportive şi de

agrement în spaţii închise (biblioteci, cluburi) sau în aer liber (terenuri sportive, alei pentru plimbare) în staţiunile balneare existente sau propuse;

* creşterea interesului turistic pentru staţiunile balneare prin organizarea unor pachete de oferte turistice integrate;

* extinderea echipării tehnico-edilitare a localităţilor cu resurse balneare

Turismul cultural şi ecumenic: - includerea în circuite turistice naţionale sau la nivelul unor

areale turistice a obiectivelor culturale reprezentative ale judeţului pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural existent şi a peisajelor culturale specifice fiecărei zone geografice;

- organizarea unor trasee culturale tematice (ex. itinerarii religioase, trasee educaţionale, trasee prezentând tipologii diferite ale lacaşurilor de cult, itinerarii de arhitectură tradiţională, de arhitectură modernă şi contemporană);

- studierea posibilităţii integrării circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (mănăstirea Horezu inclusă în LPM, culele);

- permanentizarea unor evenimente culturale tradiţionale (festivaluri, sărbători, târguri);

I-II-III

locale

Ministerul Turismului;

Ministerul Culturii şi Cultelor; DJCCPN;

Consiliul Judeţean; Consiliile locale

201

0 1 2 3 - restaurarea, conservarea şi protejarea siturilor şi

monumentelor istorice pentru valorificarea lor printr-un turism cultural ecologic;

- asigurarea unei accesibilităţi ridicate spre localităţile de interes turistic prin reabilitarea reţelei de drumuri locale, în special în mediul rural.

Turismul de tranzit: - propus în centrul de coordonare turistică Râmnicu Vâlcea şi

în localităţile situate pe traseele de importanţă europeană şi naţională: Valea Oltului şi direcţia Râmnicu Vâlcea-Horezu.

- turismul itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice în circuite la nivelul întregii zone, care să pună în valoare peisajul cultural Vâlcean;

Turismul rural, prin: - omologarea tuturor pensiunilor şi fermelor agroturistice

existente şi dezvoltarea altora noi; - conservarea şi restaurarea caselor vechi şi a muzeelor

etnografice; - valorificarea creaţiei artizanale, meşteşuguri tradiţionale,

crearea de şcoli – atelier şi organizarea de expoziţii cu vânzare a creaţiilor meşteşugarilor locali;

- valorificarea resurselor locale şi a produselor agro-alimentare ecologice prin consum turistic;

- dezvoltarea turismului uval pentru degustări de vinuri în cadrul programului „Circuitul turistic al vinului”, fiind vizate zonele viticole din arealul Drăgăşani;

- dezvoltarea turismului de vânătoare şi pescuit sportiv - dezvoltarea infrastructurii tehnice şi a echipării edilitare în

satele cu potenţial pentru turismul rural.

I-II

I-II-III

Consiliul Judeţean;

Consilile local

Ministerul Turismului; ANTREC;

Consiliul Judeţean; Consilile locale;

202

0 1 2 3 Turismul de reuniuni, congrese, afaceri,prin :

- asigurarea cu dotările specifice (echipamente de sonorizare şi traducere, săli modulare în funcţie de numărul participanţilor etc.) în unităţile din municipiul Râmnicu Vâlcea şi staţiunea turistică Călimăneşti

I-II

Consiliul Judeţean; Consilile local

Modernizarea, reamenajarea şi extinderea structurilor de cazare şi alimentaţie publică şi diversificarea dotărilor de agrement

● Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire prin: - dezvoltarea bazei de cazare în mod diferenţiat în funcţie de

formele de turism şi localizările în teritoriu: * modernizarea bazei de cazare din staţiunea montană

Voineasa, precum şi dezvoltarea unor complexe turistice la Vidra şi Obârşia Lotrului şi pe valea Latoriţei (acumulările Galbenu, Petrimanu) ;

* modernizarea şi extinderea bazelor de cazare montane (cabane şi adăposturi);

* modernizarea bazei de cazare în staţiunile balneare existente şi dezvoltarea bazei de cazare (hoteluri, vile) în localităţile cu resurse balneare nevalorificate (Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti);

* dezvoltarea structurilor de cazare pentru turismul de tranzit (motel, han) pe traseele rutiere principale (Valea Oltului sau direcţia est – vest Râmnicu Vâlcea – Horezu), în zone extravilane situate în apropierea unor localităţi turistice sau în relaţie cu nodurile de acces pe viitoarea autostradă;

* identificarea, reabilitarea, amenajarea sau construirea unor pensiuni sau ferme turistice în localităţile rurale cu potenţial pentru agroturism din arealul subcarpatic şi Depresiunea Loviştei (Vaideeni, Măldăreşti, Romanii de Sus, Perişani, Titeşti, Cheia, Mălaia);

* dezvoltarea bazei de cazare din centrele urbane în vederea creşterii numărului de locuri de cazare în

d i di ii i i li d d fi i (h l i

I-II

Consiliul Judeţean;

Consilile local

203

0 1 2 3 concordanţă cu indicatorii minimali de definire, (hoteluri cu grad ridicat de confort);

- extinderi, modernizări sau construirea unor microbaze noi de tratament în staţiunile balneare şi în localităţile cu resurse balneare nevalorificate până în prezent: * reabilitarea şi modernizarea bazelor de tratament din

staţiunile balneare Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti;

* dezvoltarea bazei de tratament în localităţile cu resurse balneare nevalorificate (Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti);

- dezvoltarea structurilor de agrement în relaţie cu formele de turism practicate, prin: * amenajarea, omologarea şi dezvoltarea pârtiilor de schi şi

a instalaţiilor de transport pe cablu în zonele cu domeniu schiabil (Vidra, Obârşia Lotrului, Mălaia, Horezu, Valea Latoriţei – Petrimanu, Vaideeni, Băile Olăneşti);

* extinderea ofertei pentru activităţi sportive în staţiunile balneare (terenuri sau săli sportive, cluburi, centre de închiriere pentru material sportiv, biciclete, cai);

* dezvoltarea şi diversificarea structurilor de agrement pe lângă hotelurile urbane cu confort sporit;

- realizarea unei reţele de centre de informare turistică, în vederea promovării atractive şi informării eficiente asupra ofertei turistice a zonei;

- modernizarea şi extinderea spaţiilor de alimentaţie publică şi diversificarea lor în funcţie de tipul de turism practicat: tranzit (fast-food), cu specific vânătoresc şi pescăresc, vin şi mâncăruri tradiţionale etc.

I-II

I-II

I

I-II

Ministerul Sanătăţii;

Direcţia Judeţeană de Sanătate

Publică; Autorităţile

administraţiei publice locale

Autorităţile Administraţiei publice locale

Consiliile locale

Autorităţile

Administraţiei publice locale

Reabilitarea infrastructurii tehnice a zonelor cu potenţial turistic

● Asigurarea căilor de acces către punctele de interes turistic prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport naţional şi local (în judeţ nu există aeroporturi dar pot fi amenajate pentru aparate de bor şoare pentr bor ri de agrement);

I-II Consiliul Judeţean; DDRDP; CNADN

204

0 1 2 3 de zbor uşoare pentru zboruri de agrement);

● Echiparea edilitară corespunzătoare a localităţilor cu potenţial turistic (alimentare cu apă, canalizare, epurare, telecomunicaţii, transport în comun).

Îmbunătăţirea sistemului de comunicare în domeniul turismului

● Creşterea atractivităţii turistice a judeţului printr-o promovare eficientă, prin:

- crearea şi promovarea unei identităţi (mărci) turistice care să sintetizeze specificul zonei de interes cultural şi regional „Oltenia de sub Munte”;

- adoptarea unor măsuri integrate pentru creşterea calităţii promovării şi realizarea unei informări corespunzătoare prin materiale promoţionale diverse (publicaţii, pliante, reclame, internet, participări la târguri de profil etc.);

- organizarea unor centre de informare turistică în Râmnicu Vâlcea ca centru de coordonare al principalei zone turistice, dar şi în localităţile turistice şi pe traseele de acces în arealele de interes turistic, precum şi integrarea lor într-o reţea de informare la nivel regional şi naţional, cu o bază de date unitară şi actualizată permanent; utilizarea centrelor de informare pentru derularea unor campanii de conştientizare asupra elementelor naturale valoroase din judeţ;

- produse turistice complexe şi atractive care să ia în considerare şi posibilităţile de cooperare interjudeţeană.

I-II Consiliul Judeţean Consiliile locale

Firme care activează în turism

Asigurarea resursei umane în turism ● Pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice, în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale, prin :

- perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism, - dezvoltarea învăţământului preuniversitar şi de nivel superior

în acest domeniu, - organizarea de cursuri de perfecţionare şi pregătire în

marketing, gastronomie, comportament, ghizi specializaţi, legislaţie etc.

I-II Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei

de Munca; Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului;

Inspectoratul şcolar Judeţean;

205

0 1 2 3 Consiliul Judeţean;

Consiliile locale Corelarea acţiunilor de dezvoltare a infrastructurii turistice cu a celor de conservare şi protejare a valorilor de patrimoniu

● Elaborarea unor studii de specialitate pentru determinarea capacităţii de suport a zonelor cu potenţial turistic pentru a preveni degradarea valorilor de patrimoniu natural şi cultural sub presiunea turistică

● Prevederea de programe de informare şi conştientizare a turiştilor privind protecţia mediului, a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună, privind gestiunea deşeurilor.

I-II Ministerul Turismului;

Ministerul Culturii şi Cultelor; DJCCPN;

Consiliul Judeţean; A.P.M.;

Consiliile locale

Stimularea cooperării intrajudeţene şi interjudeţene

● Promovarea parteneriatelor pentru asigurarea unor obiective legate de valorificarea potenţialului turistic, atât pe plan local la nivelul judeţului, cât şi pe plan regional prin dezvoltarea unor programe turistice interjudeţene, respectiv:

- bazate pe elemente naturale valoroase care asigură conectivitatea între judeţe: Valea Oltului Inferior (cu jud. Olt), Munţii Făgăraş (cu judeţele Sibiu, Argeş), Munţii Parâng (cu jueţele Gorj, Hunedoara), Frumoasa (cu judeţele Sibiu, Alba)

I-II Ministerul Turismului; Agenţia de Dezvoltare Regională;

Consiliul Judeţean; Consiliile locale

3.6. Serviciile Dezvoltarea serviciilor în domeniul cercetării/inovării în scopul creşterii competitivităţii economice

● Sprijinirea inovării tehnologice şi cercetarii aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la administraţia publică şi întreprinderi, precum şi promovarea introducerii inovării în sectorul productiv: - sprijinirea dezvoltării capacităţii de cercetare/ dezvoltare/

inovare şi reducerea decalajului informaţional; - propuneri de proiecte de CD în parteneriat între universităţi/

institute de cercetare şi întreprinderi; - dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel judeţean/regional/naţional şi racordate la reţele europene şi

internaţionale de profil (GRID, GEANT);

I-II-III Întreprinderi, Administraţia

publică, universităţi

206

0 1 2 3 - sprijin pentru noi micro-întreprinderi de înaltă tehnologie ; - susţinerea activităţilor de inovare şi CD pentru introducerea în

producţie de produse, tehnologii sau servicii noi sau perfecţionate ;

● Dezvoltarea infrastructurii de cercetare dezvoltare: - crearea infrastructurii pentru cercetare şi dezvoltare

tehnologică pentru sectorul privat şi pentru instituţii (laboratoare, centre de excelenţă).

II-III Agenţi economici, centre de cercetare,

universităţi

4. Contextul teritorial interjudeţean, regional, naţional ● Dezvoltarea reţelelor majore de infrastructuri ca suport al axelor

de dezvoltare spaţială (perspectiva de dezvoltare vectorială) prin extinderea şi modernizarea acestora în concordanţă cu strategiile naţionale sectoriale şi cu cerinţele europene: - realizarea de autostrăzi, drumuri expres şi linii ferate cu viteză

până la 160km/h (conform capitol infrastructura de transport)

II Compania Naţională

Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

C.N.C.F.

● Amplificarea funcţiilor cu rol suprateritorial ale polilor urbani de dezvoltare (perspectiva de dezvoltare punctuală), prin consolidarea nodurilor reţelei urbane la nivel naţional şi regional:

I-II-III Agenţia de Dezvoltare

Regională Consilii judeţene

Integrarea armonioasă a judeţului în context naţional şi regional prin extinderea cooperării în condiţii avantajoase

- consolidarea rolului municipiilor Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani la nivel regional prin dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil şi promovarea funcţiilor aferente – administrative, financiare, consultative, de educaţie şi cercetare cu impact în atragerea investiţiilor de vârf;

207

0 1 2 3 - amplificarea relaţiilor dintre mun. Râmnicu Vâlcea şi

Drăgăşani şi celelalte centre urbane pentru formarea unui sistem urban integrat, prin extinderea dotărilor teritoriale de nivel superior şi studierea posibilităţii de dezvoltare a unor funcţiuni de nişă (de ex. industrie chimică, turism, vinificaţie);

- consolidarea potenţialului metropolitan al principalelor centre urbane din zonă: municipiile Craiova, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Sibiu, Deva;

Consilii locale

● Cooperarea la nivel regional pentru promovarea unor politici comune adaptate specificităţii fiecărei zone de intervenţie, în arealele caracterizate de probleme sau oportunităţi de dezvoltare similare: - crearea unei zone de cooperare interjudeţeană în arealul

montan şi subcarpatic al regiunii pentru promovarea unor programe integrate de dezvoltare a turismului (“Oltenia de Nord”- brand al turismului cultural, religios şi balnear) cu posibilităţii de relaţionare cu arealele de interes turistic adiacente: Valea Jiului la vest, Mărginimea Sibiului la nord;

- cooperare interjudeţeană în identificarea şi dezvoltarea unor centre de polarizare intercomunală în zonele profund rurale din partea centrală şi sudică a regiunii şi în coordonarea politicilor de revitalizare a spaţiului rural;

- cooperare în promovarea şi implementarea unor politici comune de eficientizare a activităţilor de exploatare a lignitului şi de dezvoltare a unor activităţi alternative la minerit în aria minieră a Olteniei din care face parte şi zona de exploatare Berbeşti – Alunu;

- valorificarea oportunităţilor de dezvoltare legate de prezenţa zonelor de cooperare transnaţionale: zona de cooperare a Dunării, Euroregiunea Dunărea 21.

I-II-III Agenţia de Dezvoltare Regională

Consilii judeţene Consilii locale

206

ANEXA nr. I PROGRAME - PRIORITĂŢI DE RESTAURARE

PATRIMONIUL CULTURAL MONDIAL - ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII HUREZI

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

Ansamblul Mănăstirii Hurezi Monument înscris în Lista

Patrimoniului Cultural Mondial:

Palatul Brâncovenesc Cod LMI:

VL-II-m-A-09894.03

Oraşul Horezu, sat aparţinător Romanii de

Jos

3 1692 - 1697 Structură: - Proiectare: ET; PT; - Execuţie: consolidare/ restaurare

-

Ansamblul Mănăstirii Hurez: Corpuri de chilii

Cod LMI: VL-II-m-A-09894.06

Oraşul Horezu, sat aparţinător Romanii de

Jos

3/2 1692 - 1697, sec. XVIII

Structură: - Proiectare: ET; PT - Execuţie: consolidare/

restaurare

-

1

Bolniţa Mănăstirii Hurezi (Integrată Ansamblului de la

Hurezi) Cod LMI:

VL-II-m-A-09895.01

Oraşul Horezu, sat aparţinător Romanii de

Jos

1 1696 - 1699 Structură: - Proiectare: ET; PT - Execuţie: consolidare/ restaurare

-

• Stadiul fizic al realizărilor prin PNR la 31. 12. 2005: - PT+DE arhitectură biserică; - ET schituri (Biserica Mare: consolidare - restaurare turle -100%; pardoseli -100%; dren - 100%; trotuar dale din piatră - 100%; paratrăsnet paraclis - 100%) • Lucrări în continuare propuse prin PNR în 2006 (Suma: 293. 546 RON pt. lucrări în continuare şi restanţe):

- SF ansamblu+ schituri; - Biserica Mare: şarpantă - 100%; învelitoare - 100%; tratamente şi ignifugări -

207

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

Biserica Schitului "Sfinţii Apostoli" (Integrat

Ansamblului de la Hurezi) Cod LMI:

VL-II-m-A-09899.01

Oraşul Horezu, sat aparţinător Romanii de

Jos

1 1689 Structură: - Proiectare: ET; PT - Execuţie: consolidare/ restaurare

-

Biserica Schitului "Sfântul Ştefan"

(Integrat Ansamblului de la Hurezi)

Cod LMI: VL-II-m-A-09896.01

Oraşul Horezu, sat aparţinător Romanii de

Jos

1 1703 Structură: - Proiectare: ET; PT - Execuţie: consolidare/ restaurare

-

100%; parament exterior - 100%; restaurare pictura pronaos

MONUMENTE ISTORICE DE VALOARE NAŢIONALĂ (cat. val. "A")

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

1. Mănăstirea Govora Zid de incintă (latura de vest şi

sud şi corpul de chilii de pe latura de est) COD LMI:

VL-II-m-A-09904

Sat Scărişoara,

com. Mihăeşti

- XVII - XIX Intervenţie de urgenţă 1. Zidul de incintă latura de vest: - ET, PT - Lucrări de consolidare şi restaurare a zidului 2. Expertiză tehnică structură de rezistenţă pt. zidul de incită latura de sud şi corpul de

Da - pentru consolidare şi

refuncţionalizare - Casa duhovnicului

situată în extremitatea sudică a zidului de

vest al incintei istorice

• Zidul de pe latura de vest s-a prăbuşit pe o lungime de 5,5 m în urma precipitaţiilor din luna martie 2006 (Nota de constatare a Primăriei Mihăeşti, nr. 1722/14.03.2006).

• Zidul de incintă de pe latura de sud şi corpul

208

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

chilii de pe latura de est pe latura de sud şi corpul de chilii de pe latura de est prezintă fisuri.

2 Ansamblul fostei Mănăstiri Berislăveşti,

Biserica "Sf. Trei Ierarhi" şi "Sf. Gheorghe"-

în cult Cod LMI:

VL-II-m-A-09665.01

Com. Berislăveşti, sat Berislă-

veşti

1 1754 Intrevenţie de urgenţă Structură: - Lucrări de consolidare - execuţie

DA - pentru diferite faze, după cum urmează: cercetări arheologice; ET şi Studiu geo-tehnic; PT consolidare - restaurare biserică (se mai solicită reveniri la faza DE pt. tiranţi, structură turle, acoperiş)

- în cult- Documentaţiia făcută în 2005 se află la O.N.M.I., Biseica fiind cuprinsă în

PNR Necesită lucrări urgente de

consolidare. Stare fizică foarte

gravă/critică - biserică; Stare de colaps - case

egumeneşti *

• Stadiul fizic al realizărilor prin PNR la 31. 12. 2006:

- Restaurare turn clopotniţă; - PT +IU case egumeneşti; - IU (sprijiniri) case egumeneşti eşafodaj

209

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

- casele egumeneşti Cod LMI:

VL-II-m-B-09665.02

Com. Berislă-veşti,

sat Berislăveşti

1 1754 Intervenţie de urgenţă Structură: - Proiect tehnic - Intervenţii de urgenţă (conservare/consolidare)

Aviz 11/2001 - PT şi IU (intervenţii de

urgenţă consolidare case egumeneşti)

egumeneşti, eşafodaj biserică; • Lucrările în continuare propuse prin PNR (Suma: 49.996 RON):

- SF ansamblu, PT biserică şi DE biserică Notă: {ncheierea fazei de proiectare face posibilă începerea execuţiei lucrărilor de consolidare a bisericii în cursul anului 2006. Biserica fiind în prezent nesigură, comunitatea locală îşi construieşte o biserică nouă, ceea ce conduce la o stare de criză majoră pentru valorosul ansamblu de la Berislăveşti.

3. Mănăstirea Dintr-un Lemn: Corpul de chilii de pe latura

de est a incintei istorice Cod LMI:

VL-II-m-B-09742.05; Turnul clopotniţă

Cod LMI: VL-II-m-B-09742.04

Com. Frânceşti, sat

Dezrobiţi

2 Sec. XVIII 1. Finalizare restaurare Palat (Stăreţie) - finanţare prin PNR 2. Pt. corpul de chilii latura de est şi turnul clopotniţă (finanţare parţială prin PNR): - ET, PT, DE - Lucrări de consolidare

Da - Pentru Palat (Stăreţie); PT şi DE

Turn clopotniţă

-în folosinţă, parţial depozit de bunuri de patrimoniu

cultural- Stare gravă (planşeele de

lemn grav afectate) *

În PNR sunt prevăzute în anul 2006:

- Finalizare lucrări de restaurare la Palat

210

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

(Stăreţie) - 240.000 RON; - PT şi DE - turn clopotniţă - 31.369 RON

4. Ansamblul fostei Mănăstiri

Mamu - Biserica "Sfântul Nicolae"

COD LMI: VL-II-a-A-09921.

Sat Stăneşti - Lunca, com.

Lungeşti

1 1696 –

1699

- Expertiză tehnică - structură de rezistenţă zid despărţitor şi pronaos - Continuare lucrări de restaurare frescă

Da -proiect restaurare pictură

Se păstrează la Mamu o frescă brâncovenească valoroasă, parţial aparţinâd zugravului Pârvu Mutu. -Lucrările de restaurare au fost executate în proporţie de 45 - 50 % (altar, turla naosului şi abside naos) de către Episcopia Râmnicului.

5. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fostei Mănăstiri

Stăneşti COD LMI:

VL-II-m-A-09922

Sat Stăneşti - Lunca, com.

Lungeşti

1 1536 - Expertiză tehnică structură de rezistenţă - Restaurare frescă

Da - proiect restaurare pictură

Important monument de arhitectură cunoscut prin valoarea deosebită (artistică şi documentară) a picturii sale murale din prima jumătate a secolului al XVI-lea (a patra ca vechime din Ţara Românească)

6. Biserica de lemn " Cuvioasa Paraschiva" - Mariţa,

Vaideeni COD LMI:

VL-II-m-A - 09805

Sat Mariţa, com.

Vaideeni

1 1556 - 1557 Structură: - ET, PT - Lucrări de consolidare/ conservare; refacere

Nu Cea mai veche biserică de lemn din judeţul Vâlcea

211

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

fundaţii, schimbare învelitoare

7. Biserica "Sfântul Nicolae" (Integrată Ansamblului Culei

Greceanu) Cod LMI:

VL-II-m-A-09812.03

Com. Măldăreşti

sat Măldăreşti

1 1774 - 1790 Structură: - ET, PT (proiectare) - Lucrări de consolidare. Componente artistice: - Frescă: proiect + restaurare

Nu - Monument de artă şi arhitectură foarte valoros,

integrat Complexului muzeal de la Măldăreşti)

* Stare de conservare

precară: fisuri multiple infiltraţii, degradarea

picturii murale

8. Biserica "Sfinţii Voievozi" COD LMI:

VL-II-m-A-09712.

Com. Câineni, sat

Câinenii Mici

1 1807 - Restaurare frescă interioară şi exterioară

Da Monumentul a fost inclus în PNR în perioada

1999 - 2005 • Stadiul fizic al realizărilor prin PNR la 31.12.2005: - finalizare lucrări de consolidare; refacerea învelitorii (contribuţii financiare Obştea din Câineni); restaurae pictură exterioară

• {n anul 2006 - nu are sume prevăzute în PNR

* Notă: Se consideră oportună finalizarea restaurării picturii murale a bisericii, având în vedere

212

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

valoarea artistică a acesteia (monumentul este asimilat bisericilor pictate din Nordul Moldovei) şi afluxul turistic spre Sibiu în anul 2007

9. Biserica "Sf. Nicolae" Cod LMI:

VL-II-m-A-09709

Com. Câineni, sat

Câinenii Mici

1 1733 Structură: - Lucrări de consolidare, refacere învelitoare. Componente artistice: - Restaurare pictură murală interioară şi exterioară

Da - Intervenţii de urgenţă consolidare

pictură

Biseica a fost cuprinsă în PNR până în anul 2002.

* Consolidarea şi restaurarea integrală a monumentului (structură+pictură murală) este o prioritate având în vedere valoarea artistică a acestuia similară cu cea a monumentului menţionat mai sus la pct. 7, împreună cu care constituie un ansamblu de biserici cetăţi similare celor din Transilvania.

10. Ansamblul bisericilor rupestre de la Bistriţa

Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului"

(Ovidenia) COD LMI:

VL-II-m-A-09669.

com. Costeşti, sat Bistriţa, în

Peştera Sfântul Grigorie

Decapolitul.

- sf. sec. XV, înc. sec.

XVI.

Lucrări de restaurare - pictură murală

Nu Obiective culturale, religioase şi turistice

importante prin vechime, raritate, istorie şi

amplasament

213

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa Nr. niveluri

Struct. de rezistenţă

An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

Ansamblul bisericilor rupestre de la Bistriţa

Biserica "Sfinţii Îngeri" COD LMI:

VL-II-m-B-09670.

com. Costeşti, sat Bistriţa, în Peştera Sfântul Grigorie Decapolitul

1 1635. Ref.: 1737; 1781 – 1782. Rest.:

1840

Lucrări de restaurare structură + pictură murală

Nu

MONUMENTE ISTORICE DIN CATEGORIA VALORICĂ "B"

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

1. Biserica "Sfântul Nicolae" a fostului Schit "De Sub

Piatră" ("44 de izvoare") Cod LMI:

VL-II-m-B-09874

Com. Costeşti, sat

Pietreni

1700 - 1701 Intervenţie de urgenţă - consolidare Structură: - Expertiză tehnică; - Lucrări de consolidare; Componente artistice: -Frescă: proiect, restaurare frescă

Da - expertiză tehnică şi proiect de arhitectură

Stare fizică foarte gravă (fisură transversală - naos)

* Prin eforturile Parohiei Costeşti - Pietreni II a fost întocmită expertiza tehnică. NOTĂ: {n grija Parohiei Costeşti - Pietreni II (lipsită de resurse financiare) se află trei monumente importante din punct de vedere arhitectural şi artistic (pictură

214

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

murală, tâmple, icoane cu valoare de patrimoniu): Biserica "Sfântul Nicolae" a fostului Schit "De Sub Piatră" ("44 de izvoare") - Pietreni; Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a fostului Schit Peri - Bistriţa; Biserica "Sfântul Grigorie Decapolitul - Eleonul" a fostului Schit Păpuşa - Bistriţa. Aceste monumente, foste schituri înfiinţate de Mănăstirea Bistriţa, sunt obiective deosebit de importante pentru dezvoltarea turismului cultural vâlcean, în contextul căruia com. Costeşti are un rol de prim rang datorită valorilor de patrimoniu cultural de pe teritoriul său.

2. Turnul clopotniţă al Bisericii "Sfântul Nicolae"

Cod LMI: VL-II-m-B-09747

Com. Fârtăţeşti, sat

Dozeşti

Sec. XVIII Intervenţie de urgenţă - consolidare

Da - PT Are documentaţia de consolidare realizată în 2005. Prăbuşit parţial.

3. Biserica "Buna Vestire" a fostului Schit Climent

Cod LMI: VL-II-m-B-09871

Com. Pietrari, sat Pietrarii

de Jos

1742 - 1744 Intervenţie de urgenţă - consolidare Structură: - ET, studiu geo tehnic, PT, DE; - consolidarea terenului de amplasament; - consolidarea bisericii; - refacere învelitoare Componente artistice:

Nu - în cult - Fisură transversală accentuată pe traseul absidelor în naos - pericol

de prăbuşire *

Ca urmare a demersurilor făcute la sfârşitul anului 2005, monumentul a fost cuprins în planul de investiţii derulate prin Compania Naţională de Investiţii. Primăria

215

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

Frescă: - reactualizare proiect tehnic, lucrări de restaurare.

com. Pietrari solicită (îndreptăţit), în regim de urgenţă, sprijin financiar pentru realizarea fazei de proiectare (DE şi PT) pentru a nu se pierde investiţia (cca. 300.000 RON)

4. Biserica "Buna Vestire" Cod LMI:

VL-II-m-B-09727

Com. Copăceni, sat

Copăceni

1804 Intervenţie de urgenţă - consolidare

Da - PT - scoasă din cult- Stare de precolaps

* Lucrările de consolidare au fost începute anterior anului 1990 şi întrerupte din lipsa de fonduri. {n anul 2005 a fost reactualizată documentaţia tehnică (întocmită iniţial de ing. A. Cişmigiu). Parohia şi Primăria Copăceni au făcut multiple demersuri pt. a găsi resursele financiare necesare scoaterii din pericol a acestui monument valoros.

5 Biserica " Sfinţii Voievozi" şi "Sfântul Vasile" (Biserica de

la Covreşti) Cod LMI:

VL-II-m-B-09788

Oraşul Horezu,

cartierul Olari

1826 Intervenţie de urgenţă - consolidare Structură: - Proiectare: ET; PT - Execuţie: consolidare/ restaurare Componente artistice - FRESCĂ: - Documentaţie tehnică; intervenţii de urgenţă (consolidare frescă), restaurare

Nu - în cult - Stare de precolaps (fisuri

transversale şi longitudinale) - Necesită de urgenţă expertiză tehnică structură şi intervenţii de urgenţă pentru scoaterea din pericol.

* Este biserica din cartierul olarilor şi păstrarea ei se impune ca element de atracţie culturală şi turistică, integrat cartierului

216

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

olarilor hurezeni. 6. Biserica "Sfântul Dumitru"

Cod LMI: VL-II-m-B-09867

Com. Livezi, sat Pârâienii

de Jos

1825 Intervenţie de urgenţă - scoatere din pericol Structură: - Proiectare: ET; PT - Execuţie:

Nu - în cult - Fisuri majore la absida altarului.

Stare fizică critică

7. Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" şi "Sfântul Arhanghel Mihail"

Cod LMI: VL-II-m-B-09954

Com. Popeşti, sat Urşi

1757 Intervenţie de urgenţă - scoatere din pericol Structură: - Proiectare: ET; PT - Execuţie Componente artistice: - Salvarea picturii murale.

Nu - capelă de cimitir Grav afectată structura de

rezistenţă - stare de precolaps *

Biserică de lemn din sec. al XVIII-lea reprezentativă pentru spaţiul cultural vâlcean. Parohia a început încă din anul 2001 întocmirea documentaţiei , actualmente în curs de finalizare.

8. Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului"

- Biserica de lemn şi turnul clopotniţă (zid de cărămidă)

Cod LMI: VL-II-m-B-09731

Com. Costeşti, sat

Costeşti, cartier

Gruşetu

1801 Intervenţie de urgenţă - consolidare turn clopotniţă

Nu - scos din cult - Turnul clopotniţă în stare critică

(pericol de prăbuşire) *

Documentaţia tehnică în curs de elaborare

9. Fosta Mănăstire Morunglavu:

Biserica "Sfântul Apostol şi Evanghelis Matei"

Cod LMI: VL-II-m-B-09931.01;

Colopotniţa Cod LMI:

Com. Ştefăneşti, sat Şerbăneşti

1746 - 1753 - Biserica; sec. XVIII

clopotniţa şi chiliile

Intervenţie de urgenţă Structură: -Turnul clopotniţă în stare de precolaps - Latura de est a corpului de chilii este prăbuşită parţial

Nu - în cult - Pericol de prăbuşire a turnului

clopotniţă *

Ansamblu datând din secolul al XVIII-lea, valoros prin arhitectură. Lucrările de restaurare au început în 1986, dar au fost întrerupte

217

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

VL-II-m-B-09931.02 Corpul de chilii

Cod LMI: VL-II-m-B-09931.03

înainte de finalizare. {n anul 1989 corpul de chilii a fost devastat de un incendiu. Este necesară reactualizarea documentaţiei tehnice.

10. Biserica de lemn "Înălţarea Domnului" Cod LMI:

VL-II-m-B-09965

Com. Dănicei, sat

Valea Scheiului

1747 - Consolidare fundaţii - Readucere la axa verticală; - Refacerea învelitorii de şiţă

Nu - scoasă din cult- {n prezent în proces accelerat de

degradare *

Biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, foarte valoroasă din punct de vedere arhitectural şi artistic.

11. Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a fostului Schit

Peri Cod LMI:

VL-II-m-B-09671

Com. Costeşti, sat

Bistriţa

1689 - 1693 Structură: - ET, PT - Lucrări de consolidare Componente artistice: - Frescă: proiect, lucrări de restaurare; - Tâmplă şi icoane de tâmplă: proiect, lucrări de restaurare

Nu - în cult- Stare fizică gravă

* A se vedea pct. 1

12. Biserica "Sfântul Grigorie Decapolitul - Eleonul" a

fostului Schit Păpuşa Cod LMI:

VL-II-m-B-09668

Com. Costeşti, sat

Bistriţa

Sec. XV-XVI,

ref.1712

Structură: - ET, PT - Lucrări de consolidare Componente artistice: - Frescă: proiect, lucrări de restaurare; - Tâmplă şi icoane de tâmplă: proiect, lucrări de restaurare

Nu - în cult- *

A se vedea pct. 1

13. Biserica "Buna Vestire" şi Com. Goleşti, 1803 - 1805 Structură: Nu - în cult-

218

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

"Sfântul Ioan Botezătorul" Cod LMI:

VL-II-m-B-09968

sat Ţânculeşti - Proiectare: ET, PT - Lucrări de consolidare Componente artistice: - Frescă: proiectare, restaurare

Stare gravă (Fisuri multiple)

* Monument valoros arhitectural şi artistic (frescă) lipsit cvasitotal de

posibilităţi financiare.

14. Biserica "Sfântul Nicolae" - biserica şi turnul clopotniţă

Cod LMI: VL-II-m-B-09980

Com. Măciuca, sat

Zăvoieni

1844 Structură: - Proiectare: ET, PT - Lucrări de consolidare Componente artistice: - Frescă: proiectare, restaurare

NU - în cult- Stare precară de conservare

15. Ansamblul Mănăstirii Sărăcineşti

- biserica şi incinta Cod LMI:

VL-II-m-B-09960

Com. Păuşeşti -

Măglaşi, sat Valea Cheii

1687 - 1688 Lucrări de restaurare a ansamblului în vederea includerii în circuitul

turistic

Nu - unitate sanitară

16. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"

Cod LMI: VL-II-m-B-09824

Com. Slătioara, sat

Milostea

Sec. XVIII, ref. 1906

Intervenţie de urgenţă: Structură: - Proiectare: ET, PT - Lucrări de consolidare

- în cult - Bârnele de lemn din care este construită sunt grav afectate

17. Biserica "Sfânta Treime" Cod LMI:

VL-II-m-B-09881

Com. Stroeşti, sat

Pojogi

1782 Structură: - Proiectare: ET, PT - Lucrări de consolidare Componente artistice: - Frescă: proiectare, restaurare

- în cult - Fisuri

* Monument valoros din punct de vedere arhitectural cu o pictură

murală reprezentativă pt. scoala de pictură vălceană din secolul al

XIX-lea 18. Biserica "Sfinţii Voievozi"

Cod LMI: Com. Titeşti,

sat Titeşti 1760 - 1761 - în cult -

Stare fizică gravă

219

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

VL-II-m-B-09943 * Monument valoros din punct de

vedere arhitectural şi artistic 19. Biserica "Toţi Sfinţii"

COD LMI: VL-II-m-B-09885.

oraşul Brezoi, sat

aparţinător Proieni

1798, pridvorul din

1817

- Reparaţii învelitoare - Restaurare frescă

Da - proiect de restaurare frescă

Pictura murală a monumentului este reprezentativă pentru scoala de pictură vâlceană de la începutul secolului al XIX-lea cu centrul la Ocnele Mari.

20. Biserica "Cuvioasa Paraschiva"

Cod LMI: VL-II-m-B-09908

Com. Sineşti, sat Sineşti, în

cimitir

1746, extinsă în sec. XIX

Biserica a fost devastată de un incendiu. Este necesară o expertiză în vederea evaluării oportunităţii menţinerii monumentului în lista monumentelor istorice.

Biserică avariată grav de un incendiu în anul 2002 Pericol de prăbuşire

21. Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

Cod LMI: VL-II-m-B-09840

Ocnele Mari, str. N. Bălcescu, nr. 1

Sec. XVI, adăugiri

1746

Stopare proces de degradare Da - pt. sprijiniri şi acoperiş provizoriu,

PT, DE

- scoasă din cult - Ruinată

* Monumentul este încă din anul

1976 cuprins în programe naţionale de restaurare. Până în

prezent nu s-a depăşit însă faza de proiectare.

22. Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul"

Cod LMI: VL-II-m-B-09844

Ocnele Mari, str. Teilor, nr. 6 (cartier Broşteni)

1793 Intervenţie de urgenţă Structură: - Proiectare: ET, PT - Intervenţii urgente consolidare structură

Nu - scoasă din cult - Grav avariată

23. Biserica "Sfântul Ioan Gură Ocnele Mari, Sec. XVI, Intervenţie de urgenţă NU - în cult -

220

Nr. crt.

Denumirea Cod LMI

Adresa An construire

Lucrări necesare Avize MCC în baza Legii nr. 422/2001

existente

Observaţii

de Aur" a fostei Mănăstiri Titireciu

Cod LMI: VL-II-m-B-09915

loc. Lunca, str. Goruniş, nr. 31

ref. sec. XVII,

rezidită 1700 - 1706

Structură: - Proiectare: ET, PT - Intervenţii urgente consolidare structură

Fisuri grave (tendinţa pridvorului de a se desprinde de corpul navei)

24. Biserica "Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru" (Ţeica)

Cod LMI: VL-II-m-B-09950

Ocnele Mari, loc. Ţeica

1674 - 1678, ref. 1726

Intervenţie de urgenţă Structură: - Proiectare: ET, PT - Intervenţii urgente consolidare structură

Da - expertiză tehnică (s-au solicitat

completări cu faza DE)

- în cult - Expertiza tehnică a fost realizată

în anul 2001 (de către S.C. MINESA ICSPM S.A. Cluj -

Napoca) Biserica este situată în perimetrul

Câmpul II de sonde.