CODUL CIVILADNOTAT

CU TEXTUL ART. CORESPUNZATOR FRANCEZ, ITALIAN SI BELGIAN

CU TRIMITERI LA DOCTRINA FRANCEZA $1 ROMANASI

JURISPRUDENTA COMPLECTA DELA 1868-1925DE

C. HAMANGIUCONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

Cu colaborarea, in ceeace prive Doctrina 5i Jurisprudenta mai recentd,a D-lui N. GEORGE udecAtor e 5edinta--laTribuna1ul Ilfov.

VOLUMUL I(Art. 1-643)

BUCURESTI

EDITURA L1BRRIEI UNIITERSALA" ALCA.L4Y & Co.Ca]ea Victoriei, 37

1925

www.digibuc.ro

PREFATA

Lipsa unui Cod civil adnotat in mod sisteinatic qi pus in curentpeind la zi,cu doctrind $i jurisprudentd, era ad einc simfit in lumea juri-$tilor no$tri, avocafi $i magistrafi. Propriu zis, un Cod civil adnotat ingenul marilor repertorii franceze: Sirey $i Fuzier-Herman, nici nuexistei la noi. Un inceput fericit a fost fcicut de fostul magistrat $iactualul avocat D-1 D. Neagu, dar n'a apdrut din aceastci pre-tioasci lacrare deceit doud volume, pcIncila art. 516: Mai putem cita$i lucreirile de adnotare, foarte utile, ale D-lor Frato$titeanu $i Cri-stescu, apdrute acurn 30 de ani, continuatd aceastci din urmd, peind la1907, de D-1 G. T. Ionescu, cari nu cuprindeau deceit jurisprudenfaCasafiei $i a instanfelor de fond, lucreiri cari Insd astd-zi nu maisunt in curent ca noua jurisprudentd.

Aceste considerafiuni pe de o parte, iar pe de altd parte dorinfade a pane in meina profesioni$tilor dreptului o lucrare utild $i adusdla curent peind la zi, nu numai ca jurisprudentd dar $i cu trimiteriexacte la aproape intreaga doctrind francezd $i romcind, m'au deter-minat de a da publicitelfei aceste 4 volume ale Codului civil adnotat.

In ce prive$te doctrina francezd $i romnd, am indicat nurneleautorilor, titlul cdrtei, volumul, edifia, cu pagina sau numeirul respectiv,sau tillai publicatiei, monografiei sau revistei in cari au apcirut stu-diile, articolele sau adnotafiile diferitilor autori de doctrind francezdsau romeind, ca indicarea N-rului $i anului publicafiunei sau revisteirespective:

In ceeace prive$te jurisprudenfa rorneind,(Casafie, Curti de Apel,Tribunale), am publicat sub fiecare articol, pe doud coloane, toatedecizifle $i sentinfele cad prezentau o importantd juridicd oarecare,cu controversele de drept ce s'au putut ivi in practica judeccitoreascd,indicnd data exactd a Buletinului Casatiei sau a revistelor tn eariau fost publicate, jurispruienfe, pe care le-am clasat in ordine cro-

www.digibuc.ro

PREFATA

nologiccl, spre a se urindri mai bine evolufia juridied a solutiunilordate de Casafie sau de instantele noastre de fond. i pentru ca acestenumeroase jurisprudente sd poatd fi u$or dsite $i consultate, aminsotit fiecare grup de adnotatiuni de cate un detaliat index alfabetic,cu ajutorul cdruia se poate urmdri cu cea mai mare uprinfd, spefade drept cutatd.

In scopul de a se observa din primul nioment diferenta, une oridestul de mare,Intre textul roman $i acel francez (italian sau belgian),am publicat in intregime, imediat dupd fiecare articol din Codul civil,articolul francez (italian sau belgian) corespunzdtor, (land in notd$i deosebirile mai esenfiale dintre aceste doud texte. Cu modal acestaconsultarea tratatelor franceze de doctrind se poate face mai sigursi cu mai mult folos, atrdgandu-se dela inceput atenfiunea asupradiferenfelor de text. Iar atunci cnd originele articolelor Codului civilroman sunt in vechile noastre legiuiri Caragea $i Calimach, amindicat aceasta in note, (land uneori $i textul respectiv al acestorvechi

De asemenea, in scopul de a stabili corelatiunea tuturor artico-lelor din Codul civil cu diferitele materii din acest cod sau din altecoduri $i legi speciale, am indicat, intre paranteze, imediat dupdtextul lor, toate articolele din codul civil, procedura civild, codul co-mercial si penal chiar, precum $i legile sau regulamentele cu careacele articole sunt in legdturci. Iar ca o complectare a dispozifiunilormodificate din Codul civil relative la actele stdrei civile, cdsdtorie,divort, paternitate, filiatiune, legitimare, adopfiune, precum $i la drep-turile civile $i naturalizare (art. 6-20) am adaus pe langd articolelerespective, legea modificdtoare din 15 Martie 1906, precum $1 noualege pentru dobandirea si pierderea nationalittei romane din 23Februarie 1924.

Tinem s atragem atentiunea cd jurisprudent a romand publicatdin adnotdrile respective ale celor 1914 articole ale Codului civil, ca-prinde peste 20.000 decizii $i sentinfe de ale Inaltei Curfi de Casafie,Curfilor de Apel $i de ale Tribunalelor, incepand dela 1868 'And la1924 inclusiv, i chiar deciziunile pronuntate in 1925 in cursul tipd-rirei prezentei lucrdri.

Credem dar cd facem un real serviciu D-lor avocati $i magis-trafi punandu-le la indemnd acest instrument de consultare zilnica complicatelor probleme de drept ce ridicd importanta materie aCodului civil. Sistematizarea practicd a trimiterilor la doctrind si a

VIwww.digibuc.ro

PREFATA

Intregei jurisprudenfe rmne de aproape 60 de ani (1868-1925), indi-carea precisci a tuturor volumelor de doctrind citate precuin $i a tu-turor studiilor, adnotafiunilor $i notelor critice publicate in diferitelenoastre reviste de drept, studii $1 adnotafii in mare parte uitate $igreu de gdsit, fac ca aceastd lucrare sa fie de un real folos tuturorprofesioni$tilor dreptului.

In general, planul de alcdtuire $1 adnotare, urmdrit in aceastdlucrare, este acela al lu1 Ed. Fuzier-Herman, bine infeles pdstrndproporfiunile cuvenite fald de un uvraj de valoarea $i importanfaacestuia.

Inainte de a termina, nu uit sd aduc aci mulfumirele mele di-stinsului magistrat D-1 N. Georgean, judecdtor de $edinfd la Trib.Ilfov, pentru concursul ce mi-a dat in coinplectarea materialului dedoctrind $1 jurisprudentd adunat de mine peind in anul 1920. Cola-borarea sa mi-a fost cu atdt mai prefioasd, cu cdt, incepnd dela1922 de ccind conduc publicarea Pandectelor romne", timpul ini-alipsit cu desdvdr$ire pentru a ind putea ocupa cu adunarea mate-rialului de doctrind $i jurisprudenfd din ultimii ani. Cu aceastd coin-plectare am insdrcinat pe D-1 N. Georgean, care, cu puterea sa demuncd $i competenfa sa indestul de- cunoscutd din importantele ad-notafiuni publicate in Pandectele romne", s'a achitat in mod deo-sebit de aceastdinsdrcinare. Mai ales jurisprudenfele dela 1920 pandla1925, parte din trimiterile la doctrina strdind $1 cea mal mare partedin trimiterile la doctrina romnd, sunt fdcute de D-sa.

C. HAMANGIUConsiller la lnalta Curte de Casatie si Justltie

V 11www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIA

OPERELOR LA CARE S'AU rACUT TRIMITERI

ALAUZET. Commentaire du Code de Commerce et de la legislation commerciale.ALEXANDRESCO (DIMITRIE). Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului civil Rolm In.(Ed. I si II-a).

Droit ancien et moderne de la Roumania.ARNTZ. Cours de droit civil franais.AUBRY ET RAU. Cours de droit civil franais d'aprs la mtode de C. Zachariae, (Ed.

IV si V-a).BAUDRY LAOANTINERIE. Prcis de droit civil.

Commentaire thorique et pratique de la loi sur le divorce.Trait thorique et pratique de droit civil avec la collaboration de: Houques-

Fourcade, Ph. Bonnecarrre, G. Chneaux, M. Chauveau, Albert Wahl, MauriceColin, L. Barde, J. Le Courtois, F. Surville, Lo Saignat, P. de Loynes, Alb. Tis-sier (Ed. II si III-a).

BDARIDE. Commentaire du Code de Commerce, Des socits.n n Trait des faillites et banqueroutes.De la lettre de change, des billets

ordre et 71de la prescription.BEDARIDE ET RIVIRE. Trait du dol et de la fraude en matire civile et commerciale.BERTAULT. Question pratiques et doctrinales de Code Napoleon.BEUDAND. Cours de droit civil franais.BIOCHE. Dictionnaire de procedure civile et commerciale.BOILEUX. Commentaire sur le code civil.BOISTEL. Cours de droit commercial.BOITARD ET COLMET-DAAGE. Leons de procedure civile.BONFILS. Manuel de droit international public.BONNIER. Trait thorique et pratique des preuves en droit civil et en droit criminel.BOTEZ (CORNELIU). Now codice de sedinta ai judeciitorului de ocol. (Ed. 1908).BUFNOIE. Proprit et Contrat. (Ed. Il-a).CANTACUZINO (MATE!). Elementele dreptului civil.

Despre libertatea individual si persoanele juridice.CAPITANT. De la cause des obligations.CARPENTIER. Divorce et separation de corps. Doctrine et jurisprudence.CARRE ET CHAUVEAU. Lois de la procedure civile et commerciale.CHABOT. Commentaire sur la loi des successions, edition revue et augmente par

Belost Jolimont, 1848.Commentaire sur la loi des successions, edition revue et augmente par Ma-

zerat, 1839.CHARDON. Trait du dol et de la fraude en matires civiles et commerciales.CHAUVEAU ADOLPHE ET FAUSTIN HELIE. Thorie du code penal.COLIN ET CAPITANT Cours elmentaire de droit civil franais. (Ed. I si II-a).CONSTANTINESCU (N. JAo.). Asupra contractului de locatium.:. (Ed. II-a).CREPON. Du pourvoi en cassation en matire civile.CRISTODORESCU (CONST.) i :41`EF)...NESCU-PRIBOI. (DEM.) Codul legislatiunei de expropriere

pentru utilitate nationald.DALLOZ, Jurisprudence gnrale, Repertoire mthodique et alphabetique de legislation,

de doctrine et de jurisprudence.Supplement.

DEGRE (ALEXANDRU). Scrieri juridice.DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE. Cours analvt. du Code Civil.DEMOGUE (RENA). Trait des obligations en gneral, I. Sources des Obligations.DEMOLOHBE. Cours de Code Napoleon.

Iwww.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

DESPAGNET. Prcis de droit international priv.DOCAN (GEORGE P.). Minoritatea. Legislatia ungarit din Transilvania in comparatie cu

legislatia romnd.DUBREUIL, TARDIF ET COHEN. Analyse de la lgislation des eaux.DUFOURMANTELLE (ROGER). La force majeure dans les contrats civils et commerciaux

et dans les marches administratifs.Duivirriascu (M. A.). Codul de comerciu cornentat.DURANTON. Cours de droit civil frangais suivant le code civil.Downie. Trait de la separation de biens judiciaire.DUVERGIER. Droit civil frangais. Suite A. l'ouvrage de Toullier.FAUSTIN-HELIE. Trait de l'instruction criminelle.FLANDIN. De la transcription en matire hypothcaire, ou explication de la loi du 23

Mars 1855 et des dispositions du code Napoleon relatives it la transcription desdomaines et des substitutions.

FOLLEVILLE (D. de). Trait du contrat pcuniaire de mariage.FREMONT. Trait pratique du divorce et de la separation de corps.GANTom (AL.). Lucrri judectitoresti.GARNIER. Regime ou trait des rivires et cours d'eau.GARRAUD. Prcis de droit criminel.GARSONNET. Trait thorique et pratique de procedure.GERBAULT ET DUBOURG. Code des droits successoraux des poux, comprenant le Corn-

men taire de la loi du 9 Mars 1891.GIDE. Etude sur la condition prive de /a femme dans le droit ancien et moderne.GLAssoN ET COLMET-DAAGE. Prcis thorique et pratique de procedure civile. Ed. II-me

par A. Tissier.GUILLOUARD. Trait du contrat de louage.

Trait du contrat de mariage.Trait de la vente et de l'change.Trait du pret. du dpt et du squestre.Trait. des contrats alatoires et du mandat.Trait du cautionnement et des transactions.Trait du nantissement et du droit de retention.Trait des privileges et hypothques.Trait de la prescription.Trait du contrat de socit.

GRENIER. Trait des donations, des testaments, etc.GRIOLET. De l'autorit de la chose jugeHAMANGIU (C). Proprietatea literar i artisticd in legislatia romdneascd.

Noua lege asupra proprietatii literare ,si artistice din 28 lunie 1923 cu note ex-plicative si prefata (Ed. Adevrul', 1024).

HERovAxu (EUGEN). Tratat teoretic i practic de proceduraHozoc (D.). Pactul comisor expres.Hourix. Trait general thorique et pratique des socits civiles et commerciales.Huc. Commentaire thorique et pratique du code civil.

Trait thorique et pratique de la cession et de la transmission des crances.IoNAscu (TRALkE). L'volution de la notion de cause dans les convention titre onreux.IoNEscu (loAN I.). Dota sub raportul instrdindrii.LAROMBIERE. Thorie et pratique des obligations.LascARov-MoLnovANu (A). Legea autentificdrii actelor adnotatd i comentat.LAURENT. Principes de droit civil frangais.

Supplement.Le droit civil international.

LEROUX DE BRETAGNE. Nouveau trait de la prescription en matire civile.LE SELLYER. Commentaire historique et pratiflue sur le titre des successions.

Etudes historiques et pratiques sur le droit criminel.LEVASSEUR. Trait de la portion de biens dont on peut disposer.LUCA (NICOLAE). Executia silita asupra bunurilor nemiscatoare.LYON-CAEN ET RENAULT. Trait de droit commercial.MARINESCU (N. G.). Codul consolidrilor petrolifere.MARCADE ET PONT. Explication thorique et pratique du Code Napoleon.

Commentaire-trait des petits contrats.MERLIN. Recueil alphabtique des questions de droit.MICHAUX. Trait pratique des testaments notaries, olographes, mystiques et antres et

des actes qui en sont la consequence (Ed. II-a)Trait pratique des liquidations et partages de communaute, de succession

et de socit.MmoNEscu (GEORGE G.). Analiza noului Cod de procedura civild. (Ed. II-a).MOURLON. Repetitions crites sur le premier, le deuxime et le troisime examen du

code Napoleon. (Ed. VII-a).

www.digibuc.ro

BIBLIOGR AFIE

MouRLON. Trait thorique et pratique de la transcription.NACU (C.). Dreptul civil -Roman.NEGULESCU (DEMETRU). Executiunea silitti Vol. II. Teoria Poprirei (Ed. IV-a).NEMETESCU (GEORGE P.). CeTEiuza divortului.PANDECTES FRANAISES. Nouveau Repertoire de doctrine, de legislation et de jurispru-

dence.PLANIOL. Trait lmentaire de droit civil (Ed. II si III-a).PONT. Commentaire des socits civiles et commerciales.

Commentaire-trait thorique et pratique des privileges et hypotheques et del'expropriation force.

PONT ET MARCAD. Commentaire-trait des petits contrats.POPESCU (PETRE). Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie pe anii 1917-1918, Iasi si Buc.POTHTER. Oeuvres annotes et mises en corelation avec le Code civil par M. Bugnet.POUILLET. Trait thorique et pratique des brevets d'invention et de la contrefaon.

Trait des marques de fabrique et de la concurrence dloyale en tous genres.Trait thorique et pratique de la proprit littraire et artistique et du droit

de representation.RADDLEscu (ANDREI). Studii de drepi civil (2 volume).

Publicitatea drepturilor reale imobiliare i registrele de proprietate.RoDIRE ET PONT. Trait du contrat de mariage et des droits resp ectifs des poux.ROGUIN. Le mariage. Droit civil compare.ROU SSEAU. Trait thorique et pratique de la correspondance par lettres missives et

tlgrammes.SALEILLES. Etude sur la thorie gnrale de l'obligation d'apres le premier projet de

code civil pour l'empire allemand. (Ed. III-a).SESCIOREANU (G.). Des conventions relatives la preuve de la liberation du dbiteurSIREY. Repertoire du Recueil Sire Y.STEFANESCU-PRIBOI (D. C.), L'ide de faute et la responsabilit des choses inanimes.ST 0EANO 'MI (N. A.). La validit des actes de l'hritier apparent en droit franais et

en droit roumain.SOURDAT. Trait general de la responsabilit ou de l'action en dommages-intrts en

dehors des contrats.TATARU ( V. Gh.). Prezidentul Tribunalului in legislatia roman& (Ed. II-a).TESSIER. Trait sur la dot.THALLER. Trait general de droit commercial. Socits commerciales.

Trait lmentaire de droit commercial.THIRY. Cours de droit civil profess Liege.TITULESCU N. Imprteala mostenirilor.TOCILESCU (GR. GR.). Curs de procedurti civila.TROP LONG. Le droit civil expliqu suivant l'ordre des articles du Code.VAREILLES-SOMMIARES. Des lois d'ordre public et de la derogation aux lois.VAVASSEUR. Trait des socits civiles et commerciales avec formules.VAZEILLE. Rsum et conference des commentaires du code civil sur les successions,

donations et testaments.VERDIER. Transcription hypothecaire. Explication de la loi du 23 Mars 1855.VERNET. De la quotit disponible.VINCENT ET PANAUD. Dictionnaire de droit international priv.VRAYE ET GODE. Le divorce et la separation de corps.WAHL. Trait thorique et pratique des titres au porteur franais et &rangers.WEISS. Trait thorique et pratique de droit international Five.

Manuel de droit international priv (Trait lmentaire).

XIwww.digibuc.ro

PRESCURTRI

al Alineat.Apel. Curtea de Apel.Art Articolul.Botosanii Jur idicB., Bul.Bul. C. ApetBul. Trib. MuscelC. ApelC. civC. J., C. Jud.,C. p., C. pen.CasCas. Fr. .Cas. S. U.Civ.Civ. Fr.Civ. Ital.CornConst.C'ontr. de mar. . .......Cony. Jur., C'onvorbiri Juridice . .D., Dr., DreptDr. civ. int.Don et test.Ed.Gaz. Trib., GazetaDistr. crim.J., Jud., JudecJurisprudenfa .......Jur. Gen., Jurispr. Gen.Jur. Born., Jurispr. Rom.Justifia DobrogeiJustifia (Craiova)Justifia (Iasi)Justifia OltenieiL., Leg. . .L. aut. act.L. jud. oc.L. timbr.Mon. of

Revista de drept Botosanii Juridic".Buletinul Curth de Casatie.Revista de drept Buletinul Curtilor de Apel".

.. . Revista de drept Buletinul Tribunalului Muscel".Curtea de Apel.Codul civil.

Curier Jud. Revista de drept Curierul Judiciar".Codul penal.Malta Curte de Casatie Romanti.Inalta Curte de Casatie francezd.Inalta Curte de Casatie Romand Sectii Unite.Codul civil.Codul civil francez.Codul civil Dalian.Codul comercial Roman.Constitutia Roraima..Contrat de mariage.Revista de drept Convorbiri Juridice".Revista de drept Dreptul".Droit civil international.Donations et testaments.Editia.

Tribunalului . Revista de drept Gazeta Tribunalului".Instruction criminelle.Judecdtoria.

. Revista de drept Jurisprudenta".Revista de drept Jurisprudenta Generald".Revista de drept Jurisprudenta RomAna"Revista de drept Justitia Dobrogei".Revista de drept Justitia Craiovei".Revista de drept Justitia" din Iasi.

. Revista de drept Justilia Olteniei".

. Legea.Legea autentificdrii actelor.Legea judecdtoriilor de ocoale.Legea timbrului.Monitorul oficial.Nota.Numdrul.Pagina.

No.p .Pay. Jur., Pagini Juridice Revista de drept Pagini Juridice".Rind. Rom. Revista de drept Pandectele Romane".part. Pa rtea.Pen Codul penal Romn.Prescr. Prescription.pr. civ. Codul de procedurd civilit Romnd.Pr. pen Codul de procedura penal& Romand.Reg., Reyul. Regulamentul.

XIIIwww.digibuc.ro

Reg. act. st. civ.RpRegRev. crit., Revista critica. . .Rev, de drept., Revista de dreptRev. Jud., Revista Judiciara .Saptdmna Juridica

. ..

Success., Succ.. . . . .....Suppl.t.T., Trib. .Text. belg.Text. frText. ital.Tr.Trib. Jur.urm., ur.V.

PRESCURTkR1

Regulamentul actelor de stare civil.. Repertoire.Casatia Francez, Cbambre des requtes.

. Revista de drept Revista critic".

. Revista de drept Revista de drept".. Revista de drept Revista Judiciar".Sectia.Revista de drept Sdptmna Juridic".

. Successions.Supplement.Text.

. Tribunalul.

. Textul codului civil belgian.Textul codului civil francez.Textul codului civil italian.Trait.Revista de drept Tribuna Juridicd".urmtoarele.A se veded.

MVwww.digibuc.ro

CODUL CIVILArt. 1-613.

www.digibuc.ro

CODUL CIVIL ')(DECRETAT LA 26 NOEMVRIE 1864. PROMULGAT LA 4 DECEMVRIE 1864. PUS iN

APLICARE LA i DECEMVRIE 18 64). CU ULTIMELE MODIFICA. RI DIN 1906 $1 1924.

TITIJU PRELIMINABDespre efectele i aplicarea legilor in genere.

Art. 1. - Legea dispune numai pentru viitor ; ea n'areputere retroactava. Civ. 304, 624, 1015, 1415, 1589, 19111 1914;Pr. civ. 739, 742; C. p. 2 , Leg. timbr. 100 ; Civ. Fr. 2).

Text. fr. Art. 2. La loi ne dispose que pour l'avenir; elle n'a pointd'effet rtroactif.

Doctrinii siAUBE? ET RAU, I, p. 62-65, 67, 69-71, 78; I, ed. 5-a, p. 99-102, 104-108, 110-129; V, p.

557; VII, Vp. 46;BAUDRY ET FOURCADE, Personnes. I, 123, 124, 138, 141, 144-147, 150, 154-169, 172-178;Couti ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 47, 50, 57; II p. 310;DALLOZ, Rp. Lois. 125, 182 urm., 188 urm., 192, 193, 206 urm., 276 urm., 335 urm..

340 urm., 2955; Suppl. Lois. 117 urm., 119, 120 urm., 127 urm., 198 urm., 208 Urnh:DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 9 bis; 9 bis, 1; 9 bis, VIII, O bis, X; 9 bis, XI;DEMOLOMBE, I, 41, 44-55, 58-61, 66, 67, 591; XII, 422; XIII, 47;GARSONNET, I, p. 635;Gr...AssoN Er COLMET DAAGE, Prcis" (ed. 2-a), Tome I, p. 11 um.;GUILLOUARD, Contr. de mar., IV, 1843;Hue, I, 62, 63, 65, 66, 70, 72, 75, 81-84 urm., 88 urm., 91;LAURENT, I, 141, 167, 194, 201, 202, 204, 211-214, 215 urm., 223-227 urm., 230-232.

235 urm., 238, 243, 244, 248, 249; VIII, 119.

Codul Civil romdn coprinde 1914 articole, cari mai tome surit traducerea (Meld a dispozitiuntlor dinCodul Napoleon din 1807, care cuprinde 2081 de articole. La alatuirea acestui cod, s'a avut in vedere siproiectul codului civil italian al Min istrului Pisanelli, precum i legea belgian dela 16 Decemvrie 1851 dincare se vede cd s'a inspirat legiuitorul romtin in regulamentarea ipotecelor i privilegiilor.

Legile in vigoare inaintea promulgrii codului actual au fost: Dela 1652-1711 Praoilile lui VasileLupti Maid Basarab ; la 1806 asa numitul eod al lui Toma Carra, tradus din limba greceascd; Codullui Andronachi Donici, care a avut putere de lege pAndla 1817. Tot pansla 1817 fu in vigoare in Muntenia Pra-viliceasca condlcd a domnului Alex. Ion Ipsilanti Voevod. Dela 1817-32, Codurile G'alimach (in Moldova)si Caragea (in Muntenia) iar dela 1832 incoace Regulamentul organic, al Munteniei si al Moldovei pentruambele principate.

Redactorii Codului Civil actual sunt: I. Strat, Papadopol-Calimach, Gh. Vernescu, Gh. Apostoleanu siAlexandru Creteanu. Lucrdrile au inceput la 10 Octomvrie 1864 si s'au terminat la 4 Decemvrie acelas an,adicd In mai putin de dond luni.

El n'a frst supus desbaterilor corpurilor legiuitoare, asa a nu putem avea lmoririle ce ar denurgedin ele. Nu s'au publicat cel putin discuttile din stinul comisiunei lnsdrcinate cu elaborarea lui, care ar li adusmulte lumini din punct de vedere al interpretrei textelor sale. Dupd alcdtuirea lui, Codul Civil a fost publicatin mai multe numere din Monitoral Oficial i anume : art. 1-347 in No. 271 din 4 Decemvrie 1864; art. 348 51t,In No. 7. (supl.) din 12 lanuarie 1865; art. 517-706 in No. 8 (supl.) din 13 lanuarie 1865; art. 707-1119 in No. 8(supl.) din 14 lanuarie 1865; art. 1120-1483 in No. 11 (supl.) din 16 lanuarie 1865 si in fine art. 1484-1914 inlqo. 13 (supl.) din 19 lanuarie 1865. A se vedea i observatiunile importante ale d-lui G. D. Nedelcu, fostSecretar General al Ministerului de Justitie, din pretioasa sa luerare: Textul autentic al Codului Civil romdn.

Codul nostru civil a suferit putine modificdri. Astfel, art. 7 din Constitutie, i-a modificat art. 8, 9 si 16,relative la dobndirea calitdtei de cetdtean roman. De asemenea noua procedurd eivild din 1900 i-a morlificatart. 13 relativ la cautio judicatum solvi ce se cerea strdinilor reclamanti inteo actiune civild.

In fine prin legea din 15 Martie 1906, si Legea din 24 Februarie 1924, i s'au modificat o serie dearticole, unele suprimndu-i-se, relative la casAtorie, legitimare, adoptiune i divort, precum i asupra dotnIn-direi i pierderci nationalittei ',undue, toate avtind de scop simplificarea sau complectarea vechilor formalitdti.

Conform art. 1913 Cod. Civ., acest cod trebuia aplicat dela 1 lulie 1865. In baza Insd a decretului din30 lunie 1865, si a Legei din 2 lulie 1865, punerea in lucrare a Codului Civil, s'a ameinat pentru 1 Decemvrie 1865.

53707.-Codul Civil adnotat- I --,-www.digibuc.ro

Art. 1 EFECTELE I APLICAREA LEGILOR Coda civil

MAROADB, art. 2, No. 12 si 49, I, 48;Morin. LON ed. 7-a, I, p. 46 urm.;PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 240 urm.

Doctrinri romneasA.ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 74 urm.' (III, part. I, ed. 2-a, p. 579, 741, 762, 805, 815;

IV, parL I, ed. 2-a, p. 8 n. 3, 419 n. 1, 530 ad. notam, 558 n. 3, 748, 771 n. 2; IV,part. II, ed. 2-a, p. 13, 328 n. 2, 549 n. 1, 588; VII, p. 244; VIII, part. I, ed. 2-a, p.117 n. 2.; X, p. 357, 371, 632; XI, p. 224, 517 ad. notam); Droit ancien et modernede la Roumanze p. 413, 462; Observatie sub. Cas. I 99 din 24 Feb. 1910. Dreptul24/1910; Despre proba testimoniala." Curier. Jud. 61/1901; Observafie sub. C. ApelBuc. s. I, 147 din 4 Iunie 903. Curier. Jud. 2/904; Not sub. Cas. II, 15 Mart. 1922.Pand. Rom. 1923, I, 98;

BARASCH I. MARCO, Nota sub. C. Apel Buc. s. I, 248 din 19 Sept. 1923. Pand. Rom.1924. II. 18;

BENISACHE C. REMUS, Nola sub. C. Apel Constanta 53i din 14 MarL 1922. Pand. Rom1923, II, 97; Adnotafie sub. C. Apel Constanta 22 din 14 Mart. 1922. Justitia Do-brogei 2/924;

BONTEANU Gif. Nerelroactivitatea legilor". Curier. Jud. 82/915;CANTACUZINO MATEI, p. 24 si UM; 136;CERBAN ALEX. Nota sub. Cas. II, 69 din 15 Mart. 922. Curier Jud. 25/923;CrimccLEscc D. N. Observafie sub. Trib. Ilfov, s. IV. 675 din 29 Aug. 1903. Curier

Jud. 80/1903;COSTIN AL. Observafie sub. Cas. Fr. Req. 30 Nov. 1920, Pand. Rom. 1922, III, 99;DEousARA C. E. Nola sub. C. Apel Constanta 40 din 24 April. 1922 Curier Jud. 10/1923;DEGR AL. Scrieri juridice vol. H pg. 275 urm.; ,,Despre conflictul legilor vechi de

procedurd civil, de organizare judecatoreasc si a celor noi".DONGOROZ VINTIrJ, Nota sub. C. Apel Constanta 534 din 14 Mart. 1922, Pand. Rom.

1923. II. 98;GEORGEAN N., Nota sub. Trib. Dorohoi, Jurnal 2875/924. Jur. Gen. 1924 No. 1806;HER01/ANC EITGEN, Tratat teoretic i practic de Procedurd civi14. Vol. 1, No. 7 urm.;Hozoc Duamm. Nota sab. Cas. I, 137 din 15 Feb. 1922. Pand. Rom. 1923. I. 106;NACU, I, p. 41 urm.NEGuLcscc DEMETRU, Nota sub. Trib. Ilfov s. I, 272 din 20 April. 920. Curier Jud. 36-37/1920 ;NICOLEANU G. HH'POLYTE, Nota sub. Cas. I, 298 din 18 Nov. 919, Pand. Rom. 1922, I, 37;PERIETEANU GR. I. Art. I, codul civil fi Legea din 6 Aprilie 1923 privitoare la prelun-

girea contractelor de inchiriere". Curier. Jud. 23/923;PLASTARA G. Nota sub. Cas. I, 298 din 18 Nov. 919. Curier. Jud. 28-29/920;PoLIcinzoN DEM. Nola sub. Trib. Dolj s. III, 84 din 10 Mart. 1923, Pand. Rom. 1923, II, 182 ;RADULESOU ANDREI, Studii de drept civil, vol. I, p. 181 urm.; Obligatiunea impusaprin legiuirea Caragea de a inzestra pe surori i influenta codul civil asupra

acestel obligatiuni"TANOVICEANU I. Nola, st;19. Judec. Ocol. 7 Buc. 822 916. Curier. Jud. 50/916;TOCILESCU. Curs de procedura civila. ParteaTOMESCU D. I. Cc lege se aplica in cazul cand

legei noi dar hotarirea s'a pronunfat42-43/920.

INDEX ALFABETIC

III, No. 7, p. 7, 8, 9;apelul a lost declarat

sub imperiul legei celei

Fapte de comert 50.Fidei comise 17.

inainte de aplicareanoti". Curier. Jud.

Lege interpretativA 24, 58,61, 69, 70-73.

Abrogare 5. Contracte 21, 22, 26, 32, Filiatiune 9, 29, 30, 31, 39, Legi anterioare 1-8, 10,Accident 78, 82, 84. 37, 44, 46, 59. 72, 75. 13, 18.Act de compromis 32. Copil natural 29, 30, 31, Foi de zestre 18. Legi de organizare, veziAdoptiune 73. 38, 39. Inchiriere 22, 52, 90. competenta.Ape 54. Creante 21. Inalienabilitate 18. Legi otomane 54.Apel 27, 40, 52, 61. Creditor 21, 28. Inscriptii 21, 28. Legi penale 73.Asediu, stare de 86. Curte cu jurati 48. Ipoteci 21, 28. Legi politice 47.BOO la ordin 50. Data actului 20. Interpretare 24, 56, 54. Legi posierioare 8, 20.Brevet 60. Delict slyic 62. JudecAtorii de ocoale 77. Legi (publicarea i efectulCalimach 28, 38. Dobrogea (ape) 54. Juramd at decizoriu 5, 8.11. (or) 94.Caragea 5, 8, 9, 11, 15, 18,

22, 25, 27, 41, 72, 75.Domeniu public 54.Donatiuni 14, 15, 25, 41.

Jurisdietie 10, 16, 37, 45, 48,Legalizare 18.

Legitimare 72.Licente 60.Capacitate 1, 26, 29, 36,

47, 55, 63.DotA 18, 55.Drepturi castigate 3, 6, 8, Legea de organizare ameseriilor 78, 80, 82, 84. Mandat 2.Marturi 9, 30, 31, 39, 62.Osiltorie 18, 55. 10, 13, 14, 15, 16, 17, 18, I.egea de prelungire a MAsuri excemionale 83.Chirii, prelungire 90. 24, 25, 29, 30, 31, 33, 35, contractelor de Inchi- Maternitate 29, 30, 31, 38,Competenta 10, 16, 37, 45,

48, 50, 57, 62, 68, 74, 76,79, 82, 85, 86, 88, 91, 92.

Compromis 32.

37, 39, 40, 41, 44, 45, 56,63, 66, 67, 68, 79, 81, 82,83, 89, 91, 92, 93.

Drepturi naturale 29.

riere 90.Legea judeciitoriilor de

ocoale 77.Legea miisurilor excep-

39.Meserii, lege 78, 80, 82, 84.Mine, lege 59.Monitor oficial 94.Conditiuni 32, 39.

Consiliu judiciar 56. Electorale 47, 48.Erede 6, 13, 14, 15, 23, 25. tionale 83.Legea minelor 59. Mostenire, vezi succe-siune.Constitutionalitatea legi- 29, 34, 35, 36, 41, 42. Legea pensiilor 81. Mostenitor, vezi erede.tor 70. Executare 4, 27. Legea proprietarilor 52, 91. Nationalitate 7, 38, 47,Contestatie 4, 5, 5'2, 53. Exceptionale mIsnri 83. Legea stArii de asediu 86. 51, 53.

2www.digibuc.ro

Nat'l cmtNaturalizare 7, 38,

53.47, 51,

Neretroactivitate 1, 2, 3,5, 8, 10, 15, 16, 17, 19,25, 26-29, 43, 45, 47, 48,57, 60, 63, 66, 68, 73, 76,77,91,

79, 80, 83,92.

84, 90,

Nulitti 20, 44.Ordine publica 55, 56, 57,

78, 95, 96.Paternitate 38, 39.Pensii, lege 81.Persoani moral 2Prelungirea contr. de in-

chiriere 90.Prescripye 22.Prezumtli 26.Privilegii 21.Probe 8, 11, 12, 20, 30, 31,

39, 43, 49, 62,Procedurfi 10,

66.12, 16, 23,

26, 27, 28, 36, 37, 50, 52,56, 57, 73, 74, 78, 79, 87,88, 91, 92.

Proprietari 52, 91,Publicarea legilor 94.Quota-litis 44.Rang 28.

EFECTELE l APLIC klIE 1.1:G11.011

Raport 14, 15, 25, 41.Recurs 57.Reformare 4.Regulament organic 7, 18.Regulamente politienesti,

65.Retroactivitate 8, 14, 30,

32, 33, 37, 39, 40, 47, 52,56, 57, 59, 60, 64, 6,5,72-74, 76, 78, 79, 85-88,93, 95, 96.

Revizuire 56.Servituti 33.Silvic, vezi delict silvic.Stare civil 29, 39, 53.Strini 51, 53.Substitutii 17, 63.Succesiune 6, 13-15, 23,

25, 29, 34-36, 42, 80.Terti 18, 28.Testament 23, 34, 36.Titlu executor 4, 27.Tramvae 69.Transcriptie 18.Tranzactie 5.Tribunal pmntean 7.Urmriri 4, 27, 32.Zestre 18, 55.

Jurisprudentil,1. Legile relative la capacitatea per-

soanelor, in virtutea principiului ne-retroactivitAtit, consacrat prin art. 1,nu pot avea nici un efect asupra drep-turilor dolindite legalmente sub regi-mul unei legi anterioare. Astfel, moar-tea testatorului, avnd de efect de aface pe legatar proprietar al lucruluilegat, dreptul asupra lucrului legat,dobndit de el in momentul mortii fe-statorului, nu i se mai poate rApi nrino lege posterioar. (Cas. I, 39/70. Febr.3/70 B. p. 35).

2. Principtul neretroactivitAtii arede scop conservarea drepturilor do-bandite. De aceea cnd legea nouA des-fiinteazA o persoanA moralA creatA delegea veche, inceteazA si mandatul ce-lui ce o reprezintA, cAci ad j. nu se va-tAmA nici un drept dobndit. (Cas. I.198/Mai 18/71 B. p. 95).

3. In regula generalA, consacratA deart. 1, legea nu poate dispune decatpentru viitor, si de aceea ea nu poateavea putere retroactivA, afarA numaide cazurile in care insusi legiuitorul avoit ca legea sA albA putere i asupratrecutului; insA aceastA vointA a le-giuitorului, ea o esceptiune la regulageneral/ a neretroactivitAtii legilor,trebue sg. fie evidentA pentru eh drep-turile castigate nu pot fi dobanditecleat printr'o manifestA vointA a legii.(Cas. TI, 116/Sept. 3/71 B. p. 216).

4. DacA modal executArei unei ho-triri definitive poate fi contestatpan la sAvarsirea eelui din iirmA actde executare, si dael pentru aceastaeste indiferent a se sti sub care leges'a dat acea hotArire, nu este tot astfelpentru eazul eand contestatiunea laexecutare ridicat de una din pArtilelitigante ar tinde la reformarea intot sau in parte chiar a hottirirei exe-eutorie; iii asemenea eaz, legea pro-

Art. 1

nuntarei hotarirei reguleaza cazurilesi in care timp se poate cere reforma-rea et. (Cas. I, 293 72. Sept. 1 72 B.p. 218).

5. DupA art. 1208, juramntul deei-soriu poate fi dat in orice fel de con-testatiune, a cArei solutiune, nu atingeinteresul general, fArA a distinge dacafaptele, a cAror existentA tinde a fistabilitA, s'au petrecut sub imperialacestei legiuiri, sau sub cea anterioarAabrogatA, ce nu perinitea pArtilor a seservi de jurAmantul decisoriu, decalin cazul exceptional cuprins in, art.49, dela dovezi, cod. Caragea; cAci ju-rAmantul fiind o transactiune, pArtihsse pot servi de dnsul $i judecAtoriisa decidA in consecint, fArA ca prinaceasta sA violeze principiul neretro-activittii legilor. (Cas. I, 40/Febr.8/72 B. p. 31).

6. Dreptul la succesiune se reguleazAdupti legea in vigoare la moartea luide cujus, si nimeni nu poate pretindecA are un drept dobndit asupra uneisuecesiuni, in puterea legei anterioaredesehiderei ei. (Cas. I, 463 Dee. 20/72 B.p. 360).

7. Naturalizatiunea cea micA, dupaart. 379 regulamentul organic, astAziabrogat, conferea drepturile civile, in-tre care este si dreptul de a eere drep-tatea dela tribunalele pAmntene, eazin care strAinul astfel naturalizat. eraintru toate asimilat romnilor. Prinnoul codiee civil (art. 16), naturaliza-tiunea cea mica nu mai este admisA.Ins/. aceastA dispozitiune are puterenumai pentru viitor, conform art. 1C. civ., dar nu poate afect intra nimico conditie juridicA bine stabilitA prinlegi, anterloare, chiar si dacA acea con-ditiune nu este admisA in legea eeanou.A. (Cas. II, 130/Sept. 6/72 B. p. 266).

8. In principiu, orice lege noubi seaplicA chiar situatiunilor sau rapor-turilor juridice stabilite sau formateinaintea promulgatiunei sale, pe ctretroactivitatea legei nu atrage dupAsine leziunea drepturior castigate. SidacA este drept ea o probA recunosentA,prin legea in vigoare. in momentulcand s'a creat un raport juridic, stt fieadmisibilA in justitie chiar sub impe-rial unei legi posterioare care nu ad-mite acea probA, si aceasta pentru eu-vant c acea probA este un drept ca-stigat pArtilor contractante, si legeaposterioarl nu poate fi retroactivA; nueste insA tot asemenea in cazul in-vers, cAci un nou mijloc mai maltcreat prim legea cea nouA spre desco-perirea adevArului unor fapte petre-cute sub legea anterioarA, nu vatAmAvreun drept al nici uneia din pArti, deoarece este neadmisibil a se sustine cAnedescoperirea adevArului ar constituipentru pArti un drept castigat. Astfelfiind, se aplicA rAu principiul neretro-

3www.digibuc.ro

Art. 1 EFEC1E1 E si APLICAREA LEGILOR Codal civil

activitAtii legei si se violeazd art. 1913cnd nu se permite deferirea jurd-mntului decisoriu pentru fapte pe-trecute sub legea Caragea. (Cas. I, 141,Apr. 25/72 B. p. 133).

9. Cel ndscut sub legea Carageapoate invoca martori in constatareafiliatiunei sale, conform art. 33, part.VI, cap. II din citata lege. chiar cndi se contestd filiatiunea sub codul ci-vil. (Cas. I, 283/Iun. 20/73 B. p. 126).

12. Principiul neretroactivittii legi-lor, consacrat de art. 1 c. civ. si art. 2al. I e. pen., este supus exceptiuneicnd e vorba de jurisdictiunea compe-tinte si de procedurd., cum rezultd dinart. 742 pr. civ. si art. 602 al. 2 pr. pen.In adevdr fondul dreptului nu poatefi regulat dect dupd legea ce domindPe timpul cnd faptul la care dreptul.este aplicabil. a luat nastere, cdci alt-mintrelea de ar urmA sd se regulezein legea noud, s'ar aduce o vdtdmaredrepturilor cAstigate; nu este totdea-una astfel cnd este vorba de jurisdic-tiunea competentd si forma de proce-durd, cdci nimenea nu poate, cu dreptcuvnt, pretinde e la comiterea fan-telor ce dau nastere la drepturile sauobligatiunilor sale, a avut in vedere.specialmente jurisdictiunea si formade a proeede in timpul perpetrdrii lor,si de aceea legile noui privitoare lajurisdictiune sau procedurd sunt apli-cabile la afacerile cart sunt Inca pen-dinte, caci schimbarea jurisdictiuniisau a formelor de procedurd, nu aducenici o vatamare vre-unui drept csti-gat, afard numai de cazul cnd juris-dictiunea ar fi efectiv sesisatdde afacere, sau formalitatea Impliiiitdupd legea anterioard. (Cas. II, 369Iul. 5/74 B. p. 244).

H. Daed faptul s'a petrecut sub le-gea Caragea, care nu cunosteA intreprobe jurdmntul decisoriu, cel ce afdeut tot ce legea it cerea pentru a pu-tea ajunge la constatarea drepturilorsale, nu poate fi azi fortat ea pentrucstigarea cererei sale, pe Naga uninscris in toga.' regula, O. se supundla o prestare deb jurdmnt De care nua putut sa o aibd in vedere si pe care,poate, de ar fi cunoscut-o nu ar ficonsimtit a contract cu adversarul.(Apel Buc. II. Nov. 14/71, Dr. 13/75).

12- Regulele de probe nu sunt numainiste regule de procedurd prin carejudeedtorul sd poatd ajunge la desco-perirea adevdrului, ci niste adevArateregule de drept contra cArora judecA-torului nu-i este permis a contravent.Probe le cari nu sunt ldsate la apre-cierea judecdtorului, ci obligatoriipentru el, catd sd fie acele admise delegea sub care faptul s'a petrecut,decAtorul fiind dator sd se pund ininomentul creatiunei dreptului ce voe-

rt

ste a se proba. (Apel Buc. II, Febr.4/25. Dr. 56/75).

la. Succesiunile sunt regulate exclu-siv de legea in vigoare in momentuldeschiderii lor, iar nu de legi civileanterioare sau alte dispozitiuni parti-culare, cdci dreptul de a fi erede nueste un drept cstigat, ci numai o spe-rantd, o espectativd, si prin urmareincetnd legea pe care el se bazase,inceteazd si dreptul insusi. (Apel. Iasi,II, Mai 16 75. Dr. 63/75).

14. Donatiunile fcute unui succesi-bil sub o lege care nu impuneA rapor-tul, urmeazd a fi raportate dacd suc-cesiunea donatorului se va deschidesub legea noud care nu permite succe-sibilului donatar a vent la ereditatefar/ a raport donatiunile ce i s'aufdcut de defunct, cdci aceasta este unadin conditiunile esentiale sure a puteksuccede donatarul seccesibil, succesiu-nea regulndu-se dupd legea in vi-goare in momentul deschiderei ei.Acestei aplicatiuni. a legii nu i sepoate imputh retroactivitatea, cdci le-gea noud nu atacd de loc dreptul c-stigat al donatiunei, liber fiind dona-tarul succesibil a'si pdstr donatiuneasi a nu vent la succesiune. (Apel, Bu-cures-Li, I, Nov. 29/75. Dr. 5/76).

15. Donatiunile fAcute unlit succesi-bil sub imperiul unei legi, ca legea Ca-ragea, care nu impunea raportul, ur-meazd a fi raportate la succesiuneadonatorului, cnd acesta a incetat dinvieatd sub imperiul legei Met noui,care impune inteun mod imperios con-ditiunea raportului l. orice coerede.0 asemenea deciziune nu poate fi con-trarie principiului neretroactivitAteilegilor, consfintit prin art. 1. cod. civ.,cdci pozitiunea unui mostenitor. careeste si donatar, trebue a fi. privitd subcloud puncte de vedere, adicd al At aldrepturilor sale izvornd din dona-tiune cat E}i acelea isvornd din mos-tenire. In ceeace priveste donatiunea,este incontestabil e legea noud nupoate aveA cea mai mic influentd a-supra ei, fiind vorba de un Taut com-plect desdvArsit ; in ceeace privesteinsd dreptul de suceesiune, donatarul,fatd de mostenirea donatorului,n'are, pnd in momentul deschidereisale, decAt o simplA espectativ sausperantd, care nu constitue un dreplcAstigat pentru donatarul erede si carenu dobndeste calitatea aceasta decaldela momentul deschiderii succesiu-nei, adicd a incetdrei din viatd a dona-torului; Wand in momentul acesta dar,legiuitorul este liber de a reglementasi de a organizit astfel dung, cum hate-lege mai bine mostenirile nedeschiseInca, Mil a se pute sustine cd in a-ceastd privintd s'a violat vre-un dreptcAstigat. Si raportul f iind o conditiuneesentiald spre a putea succede, de act

www.digibuc.ro

(Jodul civil EFECTEI .E I PLICAREA LEGILOR Art. 1urmeaz ea dansul este aplicabil chiarpersoanei care a prima dela de cujus odonatiune sub legea Caragea, care nu de-clar donatiunile raportabile, si acea-sta fr a viola principiul neretroac-tivittei legilor, succesiunile reguln-du-se dupa legea in virroare in mo-mentul deschiderei lor; donatarul esteliber, oricare va fi valoarea douatiuneiprimite care nu voeste a raporta. sdeclare el nu acceptd. mostenirea sieu modul acesta a'si conserva intacteavantagiile rezultnd din dar. (Cas.sect-unit.. 2 Apr. 23/77 B. p. 442).

16. Intru cat in noua lege civild. nuse cuprinde vreo dispozitiune transi-torie relativd la procesele pendinteinaintea tribunalelor, toate acele pro-cese rman in competinta tribunalelorde a le judeca pe cat instantele sesi-sate, nu au Lost imediat suprimate. Acea-st doctrind este intemeiat nu numaiPe interesul prtilor impricinate de adobndi o promptd si cat mai putinccstisitoare justitie, dar hied, si peconsideratiunea superioard de ordinepublica cd iustitia Orel trebue sd pre-zinte justitiabililor o p1in. intreag siabsolutd ..arantie pe cat o lege noultnu dispune expres contrariul in vre-un caz exceptional. Art. 742 pr. civ.prescrie schimbarea imediat a forme-lor procedurei, dar acea dispozitiunenu implied de loc vre-o modificare re-troactiv in ordinea chiar a juridic-tiunilor. A se da un alt sens decalacesta legii, ar fi a se lovi in dreptu-rile castigate ale prtilor, violndu-sein aeelas imp principiul neretroacti-vittei legli pus in art. 1 c. civ. (Cas.sect. unit. 3/Mart. 1/79 B. P. 978).

17. Codul civil actual prohibind sub-sti tutiunile sau fidei-comisele, n'a in-teles a respect, conform principiilorgenerale de drept asupra neretroacti-vittei legei. decht drepturile doban-dite in temeiul legilor anterioare. Decichematii inteo substitutiune fidei-co-misarie care nu s'au nscut decal subregimul noului cod, neputnd invocanici un drept dobandit, nu pot aveanici o actiune relativd la imobilul caree obiectul substitutiuuei. (Cas. I, 94Mart. 27/80 B. p. 105).Legalizarea si trecerea in con-died a foilor de zestre era sub legeaCaragea si Regulamentill Organic, casi sub legea actuald, o forrnalitate Mt%de care zestrele nu erau opozabile ter-tilor nici in ceea ce priveste inaliena-bilitatea, nici in ceea ce se atiuge dedreptul de preferint. Facultatea de ase putea opera transcriptia chiar dupdcelebrarea edstitoriei. facultate pe careo avea dupa legea veche femeia mri-tatd, a incetat din minutul promulgd-rii legei noui care desfiintaezd aceasta.De unde rezult c zestrea constituitgsub legea veche, dar a carei kale n'a

fost transcris sub domeniul aceleilegi, nu mai poate valabil sit fie tran-scrisd dupd promulgarea legei noui.legea noud avnd in aceast privintdefect din momentul promulgrei sale,de oarece femeea inzestrata sub legeaveche, nu se poate preval de nici undrept dobandit neputand fi consideratea un drept astigat facultatea ce eaavea de a putea imprima in timpulcdstoriei dotei sale constituit, for-ma legald, caracterul de inalienabili-tate n fata tertiilor persoane, prin olegalizare i transcriptie pe care o pu-tea cere sau nu. (Cas. I, 404/Dee. 15 81B. p. 936).

19. Art. 1 e. civ. prescrie eA legea nuare putere retroactivrt ; prin urmareactele fcute sub legea veche, dunformele cerute de acea lege. nu pot fiisbite de nulitate pe motiv ca nu s'aufdeut dupd normele dictate de noualege. Actele urmeazd a fi facute duudcerintele legei care a dominat in tim-pul confectiondrei lor. (Cas. I, 306/Oct.7/81, B. p. 724).

ln regula generald, veracitateasi sinceritatea datei unui act se cons-tatd dupa priucipiile si dispozitiunilede probatiune a legei in vigoare cnds'a sAvarsit actul, de oarece numaiacea lege a avut-o in vedere cel carea facut actul, ei a trebuit sa se con-forme, la ea s'a raportat, si-i era impo-sibil sA prevadd schimbrile ce o legeposterioara va aduce pentru ca sd pueactul sAu la adapostul acestei legi.Aceastd reguld urmeazd a se Emile&chiar atunci &And o lege posterioardmodified sau inlturd formalititiledupd care se puteau savarsi acte vala-bile anterior; cdci altinintrelea de nus'ar aplica aceast reguld. pentru pro-batiunea datelor, actele svarsite cutoate formalittile cerute in timpulunei legi, s'ar anula indirect si n'armai putea produce efecte, pe timpulunei legi posterioare care ar modificitsau inltur formalittile auterioare,in vreme ce s'a admis cA ele nu stintisbite de nulitate. Numai atunci s'arpute deroga la aceasta regulrt, cndlegea posterioard prin msuri transi-torii ar dispune altfel. (Cas. I, 12/Ian.15 82 B. p. 20).

21. De ate ori o lege nouri vine s.stabileasca un privilegiu pand atuncinecunoscut pentru a protege oarecariacte sau fapte juridice, aceastd lege seaplicd la toate actele de aceastd speciefcute dun promulgarea sa, nu insla cele fdeute mai inainte (leg. 12 3cod. qui potiores in pignore habeantur,cart. VIII, tit. 18 Basil. leg. 39, cart.25 tit. 5). Si legile creatoare de privi-legh sau hipoteci nu fac sa decurgadreptul de preferint, ce dnsele a-cordti. creditorilor, numai din lege, cimat au ine de fundament f31 o con-

www.digibuc.ro

Art. 1 1:1ECTELE 1I'LICAREA I.E(;11.01; Codal civil

ventiune tacitd a pArtilor, edci se pre-supune ed pdrtile au contractat numaiin vederea legilor existente in momen-tul contractarii, si aceasta att in eeeace priveste chestiunea de a se sti cumse nasc, se modified si se sting drep-turile cari decurg din contract. ctin ct se atinge de chestiunea de a sesti, dacd creanta isvoritoare din con-tract, dd sau nu creditorului un dreptde preferintd. (Cas. I, 273/Sept. 27/82.B. p. 888).

22. Prescriptiunea creantelor resul-tnd din contractele de inchiriere nuincepea a curge, dupa codul Caragea,decAt dela expirarea contractului,nici o prescriptiune nu incepe a curgeinainte de a se naste aetiunea supusacestui mod de stingere (actioni non-dum natae non prescribitur). Dacd darcontractul de arendare a expirat subimperiul c. eiv. actual, prescriptiuneafiind inceputd dupa publicatiunea co-dului astAzi in vigoare, ea e supusdtuturor regulelor stabilite de acest co-dice. (Cas. I, 379/Dec. 22/82, B. p. 1201).

23. Dacd este a se cereet validitateaunui act relativ la forma sa exte-rioard, trebue sd se aibd in vedere le-gea locului unde dnsul a fost fAcutsi legea care era in vigoare in momen-tul facerei lui ; prin urmare. ei in cepriveste testamentele trebue s, se ob-serve aceleasi regule, cdei i lor suntaplicabile maximele locus $i tempusregit actum. (Trib. Braila, 13 Ian./83.Drept. 29/83).

24. Legiuitorul printr'o lege inter-pretativd avnd de scop de a inlAturitambiguitatea, dubiositatea si obscuri-tatea unei legi precedente, este evi-dent cd iuterpretatia datd de dnsul,este manifestatia intentiunei si euge-tArei ce acel legiuitor a avut pe timpuland a fAcut legea interpretatd, asupraunei dispozitiuni al cdrui sens a pdrutintunecos si care dd loc la diverse in-terpretatii; este, eu alte euvinte, expre-sia mai clard a vointei leginitorului a-supra sensului legei sale precedente;de unde resultd cd legea interpretativd&Ltd a fi considerat., dui% natura lu-crului. ea eontimporand cu legea in-terpretatd, si CA, face necesar parteintegrantd din legea interpretatA, fdritsd fie nevoe ea aeeasta s, fie zis inlege; prin urmare, legea interpreta-tivA are efect din ziva precedenteilegi, si se aplicit chiar la faptele juri-dice petreeute in interval panit la da-rea legei interpretative. Drepturileinsd cstigate printr'o hotdrire jude-eAtoreased, ce are dobndit puterealucrului definitiv judecat, nu pot fiatinse printfo lege interpretativ.(Cas. I, 82/Mart 12/83. B. p. 272).

25. Desl in principiu, raportului seanlicd legea in vigoare la deschidereasuccesiunei. cAci aceastd lege este

aceea care determind conditiunile dea succede, totusi acest prineipiu nu egeneral, si chestiunea de a se sti caree influenta legei noui in ee privesteraportul la masa succesiunei a dona-tiunilor fdeute prin acte intre vii Ina-intea acestei legi, nu se poate decidedect prin distinetiunea urmtoare :dacA legea nouti impune obligatiunearaportului in mod imperativ si abso-lut, sau dacd legea noud lasd la facul-tatea donatorului dispensa de raport.In primul eaz, raportul donatiunilore obligatoriu, fArd a se puteh sustinecu sucees cd prill aceasta s'ar isbi prin-cipiul neretroactivitAtii legilor, pentrucd indeplinirea raportului forrneazAuna din conditinnile sub care sucee-siunea poate fi deferitA, si eel eeIroeSte sit succeadd, rebue sA indepli-neased toate conditiunile aeestei legi.In al doilea caz, trebue a se cereetdac.1 actul de donatinne contine eau nuvointa donatorului relativ la aceastAdispensii. In cazul afirmativ donatarulnu e obligat de a face raportul, enciconditiunile de a succede cerute denoua lege sunt indeplinite; iar n ca-zul nemativ, trebue sd facA raportul.edei numai astfel indeplineste condi-tiunile legei in virtutea cAreia e che-mat la suceesiune. Dacd vointa de dis-Densa nu este expresd in act, ea tre-bue sd fie presupusd cnd donatimneae fdeutA sub imperiul unei legi carenu obligd pe donatar la raport. cAci ede principin A se snbinteleg in con-ventiuni dispozitiunile legii care-isunt relative. si prin urmare vointatacitd a pArtilor, relativ la punctul cene preocupd, trebue sd aibd aceeasivaloare ea si o deelaratiune formalA.Or, in condica Caragea nu exist niciun text de lege care sit oblige pe dona-tar la raport, deci donatiunile f acutesub acea lege sunt presupuse ea Identeeu dispensd de raport. (Trib. BrAila,Nov. 10/83. Dr. 10/84).

26. Principiul suveranittii legei re-clamd ea o lege noud sA se aplice ra-porturilor juridice nAscute chiar ina-intea promulgrei sale. Ins acestprincipiu nu-si mai poate aveit apli-catiunea in caz end ar fi de naturda aduce o vtdmare intereselor si dren-turilor dobndite. Aceastd reguld a ne-retroactivittii legei, consacratA de le-giuitorul nostru prin art. 1 C. civ.,fiind interne-1MA att pe prezumtiuneaechitabild ed pArtile contractante auvoit, intr'un mod expres sau tacit, ase referl, att in privinta formei el ee-telor obligatinnilor lor, eitt mai alesin privinta calitAtilor persoanelor con-tractante, la legea in vigoare Iii mo-mentul contractului, et si pe princi-piul cd autoritatea si increderea eetrebue a se inspir tuturor. cA situa-tiunea juridicd nscutA sub imperiul

6www.digibuc.ro

Codal civil EFECTELE 91 APLICAREA LEGILOR

unei legi va fi respectata chiar si subimperiul unei legi viitoare, trebue agsi o aplicatiune riguroasl mai alescnd este de examinat conditiunileconstitutive ale strei si capacitAtiipersoanelor. (Apel. Buc. I. 45/Febr.22/84, Dr. 28/84).

27. OdatA inceput executarea hotg-rirei sub imperiul legei Caragea, prinindeplinirea formelor cerute de aceslegiuire, desi definitiva executare aavut loc, pe cnd era in lucrare noualege de procedurg, nu se puteit insgcere observarea formelor, prescrise deaceast procedurg pentru executareahotririlor incepute sub imperiul le-gei vechi. Deci, curtea apelativ anu-land executarea hotrirei, pe motiv cAacea hotrire n'a fost investit cu ti-tlul executoriu. precum prevede ac-tuala lege de procedurg civil, vio-leazg pricipiul neretroactivitAtei legi-lor consacrat in art. 1 c. civ. (Cas. I,180, Mai 16/84, B. p. 417).

28. Dispozitiunile art. 1786 pot s fieintinse. MI% a se viola principiul ne-retroactivitAtei legilor, si asupra in-scriptiunilor ipotecelor de sub codulCalimach, care admite cg inscriptiu-nea se stinge odat1 eu ipoteca, .pentrucA prin faptul cii creditorul nu a re-inoit inscriptiunea, el nu pierde drep-tul salt de ipotecA. ipoteca subsistintre pArti, si nu pierde nici dreptulde inscriptiune, eAci poate cere ori-eand inscriptiunea ipotece4 prinurmare nu sufere nici un prejudiciu;ceeace perde, este rangul de inscriwtiune fat cu cei de al treilea. Aceastiiformall Late ins nu eae o forma. in-strumental% a actului, ci numai o sim-pl formalitate creatA in interesul ce-lor de al treilea 5i care nu atinge nicidreptul prtilor, nici forma actului sinici aduce vre-un prejudiciu credito-rului; prin urmare, este una din aceleforme exterioare ale actului pe carelegiuitorul poate sg o schimbe, si ju-decAtorul poate s o intind salvo jureaquisito fait a &Aka principiul nere-troactivittei (Trib. Bacau, Oct. 15/85.Dr. 78 85).

29. Filiatiunea, ca fapt unic al nab-terii, f iind petrecut sub legea veche.in acea lege trebue sti vedem cum ease poate dovedi, iar nu in legea in vi-goare in momentul deschiderii succe-siunei. Si desi in principiu orice legenoug se aplicA tuturor situatiunilorjuridice stabilite sau formate inainteapromulgrei sale, totusi acest princi-piu lasA loc neretroactivitAtii legii Iiitoate cazurile unde aplicatiunea lui ardesfiinta drepturi castigate de parti-culari in momentul cregrei obligatiu-nilor sau nasterei drepturilor naturalecari nu sunt efectul prescriptiunilorlegiuitorului. Si nu trebue confundatcapacitatea unei persoane, care este

Art: 1

rezultatul regulamentArei leginitoru-lui a diferitelor acte ce ea poate facemu efect legal, cu starea sa civil. care,fiind un fapt creat de naturg, trebuestecAutat dupg legea sub imperiul cg-reia sa nascut. Deci egutarea materni-Valli in timpul codului civil se poateface dupg principiile legei vechi subcare s'a ngscut copilul natural. (Apel.Rue. I, 267, Febr. 9/85. Dr. 40/85).

30. I n materie de fiiatiune natu-ral, orice lege noug are un efect re-troactiv si se aplicA la toate faptelerelative petrecute sub legea veche.fapte care n'au cApAtat incg caracterulde drepturi definitiv castigate. Si nuse poate zice cA nasterea avand loc sublegea veche, copilul si mama au nistcdrepturi castigate prin faptul chiar alnasterei, cAci nu nasterea, nu faptulmaterial numai, (IA aceste drepturi, cifiliatiunea legalg. filiatiunea stabilititin conformitate cu legea. si pang ceaceast filiatiune nu se gseste astfelstabilitg, pan atunci nici un dreptnu poate fi cApAtat, cAci nu s'ar puteitsti nici cine le are si nici ce soiu dedrepturi are. Astfel fiind cum legeaDoug refuzg cercetarea maternitteidacA nu se posedg un inceput de do-vadA scris, cum cere art. 308. eel ngs-cut sub legea veche nu poate probmaternitatea prin martori sub legeanoug dacg nu are un inceput de do-vadA, scris. (Trib. Ilfov. IV. 416. Dec.18/84, Dr. 11/85).

31. Faptele cele vechi, care nu aufost incg legalmente constatate, suntsupuse la modurile de probatiune sta-bilite prin legea nou, care, presupusAa fi mai bung, trebue aplicat de Mcori prin aplicarea ei nu se atinge vre-un drept dpbndit. Or, in materie defiliatiune naturalg, cel care n'a uzatde inlesnirile ce i-a dat legea vechepentru a stabili filiatiunea sa, nu maipoate uz de acele inlesniri dup ce olege noug, mai restrictivg in privintamodurilor de probare, le-a desfiintat,ca putand da loc la cercetri imoralesi scandaloase de filiatiune naturalg.Astfel, copilul natural nscut sub le-gea veche 1111-si poate stabili filiatiu-nea sub legea nou prin martori daenu are un inceput de probg in scris.(Apel, Buc. III, 111, Mai 30/85. Dr.67'85).

32. In principiu de ea-be ori se nasteintre pArti o neintelegere asupra uneiurmAri imediate si necesare dintr'uncontract si dacg in interval intervineo lege nouA, trebue a se apnea legeasub imperiul cAreia s'a fAcut contrac-tul cad altfel s'ar aduce o atingere ar-bitrarg adevAratei intentiuni a pArti-lor, $i astfel facultatea de a contractin'ar mai prezinta nici o sigurantg. Pelngtt aceasta, este constant, cA de ateori exercitiul unui drept este subordo-

7www.digibuc.ro

Art. 1 El ECTELE APLICA BEA LEWD Ill Codul civil

nat unei conditiuni, conditiunea inde-plinindu-se. are un efect retroactiv latimpul cnd germenile dreptului s'aformat, si in asemenea caz trebue eon-sultatd legislatiunea in vigoare la aceaepoed. Astfel, actul de compromis, ur-mare necesard a conventiunei dintrepArti, e reglementat de legea in vigoarein momentul contraetului. (C. Apel,Focsani, II, 164/Mai 15/84. Dr% 10/85).

33. Servitutea de vedere, dupd ve-ehea lege, obligand pe proprietarulfondului robit de a nu cldi de ct lao distantA de 12 palme de la ferestrelefondului dominant, dreptul de vederecastigat de proprietarul fondului do-minant in intinderea si conditiunilelegei sub care a dobfindit acest drept,constitue pentru dnsul un drept efts-tigat pe care legea noud, care re-strnge aceastA servitute la o distantAmai micd de 12 palme, nu i-1 poaterdpi de ct prin o aplicatiune cu efectretroactiv a dispozitiunilor sale, ceeaee ar fi contrariu art. 1. (Cas. I, 4/86,Ian. 10/86, B. p. 10).

34. Validitatea unui testamentconfeetionat sub legea veche se va cer-cet dupd principiile legei noui dacdsuccesiunea s'a deschis sub legea ceanoud. (Apel Buc. I, 243. Nov. 26/85, Dr.14/86).

35. La o suceesiune nedeschisd ni-meni nu poate avea nici un drept. Sidar, neexistand drept cstigat, e certcd o lege nou poate sA modifice, fdrda vdtdma drepturile cuiva, intreagaordine succesorald, dnd vocatiune a-celora ce erau exclusi dupd legeaveche. (Apel Buc. III, 188 Sept. 8/87,Dr. 74/87).36. De si testamentul s'a fAcut sublegea vecbe, dung care se judeca formaexterioard, insA fondul 5i continutullui, preeum si capacitatea eredelui tre-hue a se judeca dun legea nou subcare s'a deschis succesiunea E3i devolu-tiunea. (Apel Buc., I, 174, Nov. 26/86,Dreptul 11/87).

37. De si in principiu legile de pro-cedurd sunt retroactive, edei neretroac-tivitatea legilor nu constd decilt inrespeetul drepturilor cstigate, si nu-xistd drept estigat pentru cineva aintenta sau sustine in formele in vi-goare in ziva cand a eontractat proce-sele cari se vor naste mai in urmA dinacest contract; aceastd solutiune insdnu se aplica si intru ce priveste legilede procedurd relative la competintd, deoare ce aci conclusiunile pArtilor suntearl fixeazil in mod invaxiabil compe-tenta, si afard numai dacd legea vadesfiinta jurisdictiunea insdsi, estedrept cstigat pentru prtile intre caris'a format contractul sau quasicon-tractul judiciar a vedea terminatd in-stanta acolo 5i in conditiunile in carta lost angajatd: nbi actum est semeljudicium ibi et recipere debet cdci in-

tr'alt fel s'ar da loc la prea mari in-conveniente din punctul de vedere aleheltuelelor si intfirzierei de a obtinejustitie, &Ind o afacere, pusd in starede a fi judecatd, ar fi luatd de la jude-cdtorii cari au fost regulat sesizati deea si dusA a fi judecatd inaintea alteijurisdictiuni. Si apoi beneficiul a cloudinstante nu este propriu zis un benefi-ciu eminamente de ordine publicd, cimai mult de interesul privat al pArti-lor, de oarece ele pot renunta la apel.(Trib. Ilf. corn., 579/87, Oct. 21/87, Dr.77/87).

38. Dispozitiunea art. 307 este de or-dine publicd si ea atare se aplicd atiltcopiilor ndscuti sub imperiul acesteilegi &It si celor nascuti sub imperiulcodului Calimach, cari voesc sd cautepe tatril lor sub codul civil si pe caretribunalele noastre nu o pot face niciin favoarea celor ndscuti in o Wr incare cercetarea paternitAtii ar fi per-misd, nici a celor strdini ndscuti inRomania precum nu o pot face in fa-foarea nici a celor ce se pretind fii decetAteni romni ndscuti in tara (Apel,Iasi I, Mart. 30/88, Dr. 42/88).

33. In ceea ce priveste chestiunile deordine publicd, legea noud, care sta-tueazd si reglementeazd asemenea ma-terii are putere retroactivd asupra tu-tulor cazurilor care nu au fost nedefinitiv regulate de legile vechi. Inputerea acestor principii, legea noud,care interziee cereetarea paternitteisi reglernenteazd cercetarea materni-

trebue sd aibd putere retroactivAasupra modului cum urmeazd a seface cercetarea maternittei naturale.Si nu se poate sustine cu sucees eAprin aceastd putere retroactivA a legeinoui s'ar lovi in drepturile cstigatede eel conceput sub regimul legeivechi care permitea administrareaprobei testimoniale pentru dovedireamaternitAtei naturale, de oarece decd.este adevdrat cd legea privitoare la omaterie de ordine publied, Clim esteaceea a reguldrei statutului civil alcopiilor naturali, nu mai poate ridicastatutul civil cstigat conform legeivechi, chiar si in cazul cnd legeanoud ar schimba conditiunile sub caristatutul civil ar putea fi cstigat, esteinsd tot atilt de adevdrat cA ciastigareastatutului civil trebue sd fie consu-matA definitiv in momentul promulgd-rei legei noui. Astfel copilul nseutsub legea veche nu poate cere, sub im-periul cod. civil, dovedirea prin mar-tori a filiatiunei naturale fatA cu ma-ma, f Ara sd existe un inceput de do-vadd scrisA conform art. 308, de oareceel nu avea dect facultatea de a puteareclama statutul civil, facultate carepoate sA o exercite si sub legea noudintruct legea noud nu se opune, darpe care nu o mai poate exercita dealt

8www.digibuc.ro

Codul civil El EC lEI E 5l API MARE& I EGII OH Art. 1

potrivit dispozitiunilor art. 308. kApel,Iasi II, 65, Mai 6/89, Dr. 62/89).

40. Termenul pentru a face apel incontra unei sentinte, acordat de lege ininomentul pronuntArei acestei sen-tinte, constitue pentru parte undrept castigat $i nu se poate modificaacest termen printr'o lege posterioard,fiird a da acestei legi un efect retroac-tiv in contra dreptului deja castigatde o parte, ceea ce este eontrariu art.1 C. civ. (Cas. II, 51/89 din 21 Mart. 30,B. p. 372).

41. Sub imperiul legei Caragea, li-beralitAtile intre vii nu erau supusela actiunea in reduetiune; din momen-tul ce bunurile erau ddruite, beneficia-rill nu avea a se teamA c darul pu-tea sA fie atins de drepturile eredeluireservatar; prin urmare, dreptul sdueste un drept castigat. Si codul civil,supunnd liberalittile intre vii la re-ductiune in profitul eredelui reserva-tar, nu poate avea efect retroactiv inprivinta liberalitAtilor ce au avut locsub legea Caragea. (Apel Buc. III, 15Ian. 25/90, Dr. 15/90).

42. Dreptul de succesori fiind ndscutpentru erezi ilia din momentul des-chiderei suecesiunei, obTigatiunile cese nase pentru dansii urmeazA a se re-gula dupd. regulile atunci in vigoare.(Cas. I, 862/din 29 Oct. 90, B. p. 1142).

43. Modul de probatiune al unei o-bligatiuni se faee dupd legea sub im-periul cAreia a litat nastere acea obli-gatiune. edci altfel s'ar viola princi-piul neretroactivitAtii legii. (Cas. II,21/91 Febr. 6/91, B. p. 239).44. Pactul quota litis este nul cafiind basat pe o cauzA Mead., contrarieordinei publice; aceastA nulitate e pre-vdzutd. de dispozitiunile codului civil(art. 966 si 968), cari ca dispozitiuni deordine publicA se apnea si la contra&tele petrecute sub legea veche, intrucatacestea nu confer pArtilor drepturicastigate. ci numai niste simple ex-pectative, caci in momentul eontractd.-rei nu se putea sti dacd procesul se vachstiga sau flU1 (Apel Craiova II, Oct.7 92, Dr. 66/92).

45. Principiul nereiroactivitAtii le-gilor, consacrat de art. 1, este supusexceptiunei cnd este vorba de juris-dictiunea cornpetentd cdci nimeni nupoate pretinde cd, la comiterea fapte-lor ce au dat nastere la drepturile sauobligatiunile sale, a avut in vederespecialmente jurisdictiunea; si schim-barea jurisdictiunei nu aduce nici o v-thmare vre unui drept efistigat. (Trib.ilf. s. corn., Mai 9/92, Dr. 48/92).

46. Pentru drepturile ce pArtile con-tractante pot avea dupd natura con-tractului ce inchee se aplied legea invigoare, sub imperiul cAreia s'a in-cheiat contractul chiar si pentru clan-zele ce nu sunt exprimate in ele, darstint subintelese; eAci se presupune eh

negresit intentiunea pArtilor a fost dea se referi in momentul contractAreila acele drepturi ce le da legea atunciin vigoare. (Cas. I, 90/Mart. 8 93, B. p.221).

47. Principiul neretroactivitatei le-gilor nu este aplicabil legilor cari re-guleazd capacitatea politicd pentrucd legile politice, prin esenta lor,stint legi de interes general. Prinurmare condamnatiunile anterioarepunerei in aplicare a legei elec-torale fac nedemni de a fi alegAtoripe cei condamnati pentru delictul pre-vAzut de art. 127 cod. penal. (Cas. II,32/Apr. 9/93, B. p. 384).

48. Principiul neretroactivitAtei legi-lor este un prhicipiu general, ce se apli-cd nu numai in materie de drept privat,ci si in materie de jurisdictiune. Deaci reese c dacA o lege deferd judeca-rea unor cauze altei jurisdictii exis-tente, aceastd jurisdictie nu este com-petentA a judecit decal cauzele, care seivesc in urma acestei legi, nu insA sicauzele in curs de judecare, si pen-dinte la alt jurisdictie hied existentA,cauze care trebuesc judecate de juris-dictiunea inaintea cAreia sunt in starede a se judeca. Astfel un delict electo-ral, care, dupd legea electorald, se in-deed, de Curtea cu Jurati, se va judecatot de aceastA curte, chiar in urma le-gei din 4 Mai 1895, care a trimis ase-menea delicte :12 competinta tribunale-lor corectionale, dacrt a fost comis eitrims la jurati inainte de promulgareaacestei legi. (Cas. II. 666/95. B. p. 1366).

49. Comite o omisie esentiald si vio-leazA principiul din art. 1 instanta defond care refuzA ad se pronunte asu-pra probelor pentru determinarea e-pocei confectionArei actelor fAcute subvechea lege, cnd cererea supusA jude-Wei depinde de pronuntarea sa ant-pra acestui punct. (Cas. I, 358/96. B. p.1464).

50. Nu se pot considera ea fapte decomert ei deci de competinta Trib. co-mercial, de cat biletele la ordin emisedung, punerea in aplicare a nofflui codde comert, iar nu si acelea de naturAcivil A, emise inainte. Cnd insA instanta de fond interpret gresit acestlimn in privinta competintii, tutusihotdrarea sa nu poate fi casatA, cnddin considerentele ei rezultA cA in-stanta n'a inteles c dupd noul codicede comert Trib. comerciale trebue sAjudece si afaceri civile, dupa proceduraspeciald comerciald, ci numai cd ele,avand aceias organizare ea Trib. ci-vile, Pot sA judece si afacerile civile,dar dup procedura eivild, fAr s sepoatA conchide din faptul trimiteriice li se fac a unor asemenea judecAti,ed acele afaceri sunt exclusiv de na-turd comerciald. (Cas. II, 230/99. B. p.1176).

www.digibuc.ro

Art. 1 EFECTELE I APLICAREA LEGILOR Codal civil

51. Recunoasterea calitatii de ro-man, admisa de Constitutiune, ca ofavoare pentru romnii din %rile su-puse unei suveranitati straine, nu areefeetele restrictive si individuale alenaturalizrei. Prin urmare, nu numaifiii naseuti dung recunoastere, dar siacei nscuti inainte, sunt romni ei sebucura, de toate drepturile politice easi romanii nascuti in tara. (Cas. II,231/901. Dreptul 33/901).52. Legile de proeedurA, avnd deobiect de a inbunatati si de a ajungemai usor la descoperirea adevarului,sunt retroactive. Ele se aplica nu nu-mai la procesele ce se introdue dupapromulgarea lor, dar chiar la contes-tatiile pendinte la punerea ei in apli-care. Astfel, noua lege a proprietari-bor. pus in aplicare dela 1 Aprile 1903.se aplica nu numai la contestatiile din-tre proprietari si chiriasi introdusedung, i Aprilie 1903, ci si la contesta-tiile pendente la acea data, si deci a-pelul, declarat in unna punerei in a-plicare a acestei legi, este tardiv, dacaeste facut peste termenul de trei zile,socotit de la data pronuntarei. (Trib.Bfov, s. IV, 675/903 C. jud. No. 80/903).53. Naturalizarea nu poate produceefect de &at in viitor, caei ea consistapentru strain in o schimbare de stat

substituirea unei nationalitati unetalte nationalitati. iar o regulit con-trarie ar conduce la acest rezultatneadmisibil ca un individ ar putesa aiba in acelas timp doua, nationa-MAU. Tot ash 51 cu recunoasterea ca-MAW de cetatean romn, caci in art.9 din Constitutiune nu este vorba deo simpla recunoastere a unui drePt.ci de conferirea nationalitatii, deoarece, pe de o parte, phial in momen-tul recunoasterei, Romnul de neamdar supus unui alt Stat, este strain,si nu are fata de Statul romn, nicidrepturi, nici datorii politice; iar pede alth parte acest art. 9 nu recu-noaste un drept la care ar corespundeo obligatie din partea Statului Ro-man de a-1 consider ea cetatean ro-mn, numai prin simplul fapt al ce-rerei sale de a i se recunoaste calita-tea de cetatean romn, ci subordo-neaza aceasta recunoastere la un votal Corpurilor legiuitoare, care ar pu-teh sa-i refuze cererea; ash dar, art. 9din Constitutiune prevede o natura-lizare de favoare. care Ina nu-si pro-duce efectele decht din momentul cea fost incuviintata, prin lege. Astfel,recunoasterea calitatii de cetatean ro-man a unui Romn de neam. insa,supus unui Stat strain, nu face ea sase valideze dobndirea unui imobilrural de care acest Roman, daca, do-bndirea este anterioara recunoaste-rei calitatei sale de cettean roman.(C. Bue. III. 15/903. C. Jud. 32/903).54. Statul roman, substituindu-se

in Dobrogea, prin faptul anexarei,Statului otoman, pe de o parte, s'a re-cunoscut toate drepturile dobnditepana, atunci de particulari. dung, le-gile otomane, atat cele de proprietateabsoluta (mulk) cat si cele de posesieimobiliar (mine); iar pe de alta si-ainsusit tot ce mai inainte forma, do-meniul public si privat al statuluiotoman, intre care sunt si lacurile.baltile, canalurile si pescarille de on-ce natura, pe care legea le declara, cAsunt i ramn proprietatea absoluta astatului. Prin urmare, fa% eu terme-nii generali ai acestei dispozitii nuse poate face nici o distinctie intreapele aflatoare pe pamntul mirie.sub euvant ca caracterul de proprie-tate absoluta al unui mulk ar fi in-compatibil cu un asemenea drept,pentruca aceasta distinctie nu o faceaniei legea otomana, care declara afaradin comert toate apele in genere sipentruca, dupa aceiasi lege, din deo-sebirea intre proprietatea mulk, cuproprietatea mine, se poate deduce. eaproprietarul unui mulk poate saidintinda stapnirea si pe lucrurile a-flAtoare pe proprietatea sa, care suntafara, din comert sau rezervate pen-tru Stat. Prin o astfel de interpretarenu se violeaza principiul din art. IC. civ. cAM nu se deduce dreptul Sta-tului pe apele din Dobrogea numalpe temeiul legii pentru regularea pro-prietAtii imobiliare din Dobrogea sidin legea posterioara a pescuitului,ei si din dreptul ce aveit mai inainteStatul otoman, bazat pe legue oto-mane. (Cas. I. 153/904. B. P. 400).

55. Legile, cari reguleaza, capacita-tea persoanelor, fiind de ordine pu-blica, ele se aplica de indatit a nu sepoate deroga la ele prin conventliparticulare, astfel ca nu statul matri-monial ci legea care guverneaza capa-citatea sotilor trebue aplicata bunu-rilor dobndite de femee in timpul ea-storiei, adica legea in vigoare inmomentul cnd s'au dobndit acelebunuri. (Cas. I, 458/904, B. p. 1561).56. Legile de procedura, cnd re-gulamenteaza situatiuni ce intere-seaza, ordinea publica, au elect retro-activ, insa caracterul retroactivitateiunor asemenea dispozitiuni se cir-cumserie si nu coprind in sfera lordrepturile dobndite, care au intratin patrimoniul partilor. Pentru ea olege noua de procedura sa modificesituatiuni create si ramase defini-tive, cu paza si indeplinirea formelorcerute de legea veche, trebue sa cu-prinda dispozitiuni exprese in acestsens. Astfel, revizuirea pentru ceipusi sub un consiliu judiciar, fiindprevazut si admis numai de proc.civila cea nourt, pus in aplicare la1 Sept. 1900, hotarirea obtinuta ma-

10www.digibuc.ro

Codul civil El le.cTELE ICAHE LEGI1.011 Art. 1

inte de aceasta data contra unei per-soane pusA sub consiliu judiciar sicomunicata partii condamnate, care alasat sa treaca toate termenele de re-formarea ei pe cane admise la pro-nuntarea ei. i, intre care nu existAsi dreptul de revizuire, acea hotarirea rAmas definitiva. Prin urmare. par-tea condamnata nu poate cere refor-marea ei pe calea revizuirei sub im-periul noului cod de Pr. civ., intru-cat drepturile consfintite prin aceahotarire au rAmas definitive, intrandn patrimoniul activ al cstigatoruluisentintei. In asemenea caz cererea derevizuire este neadmisibild. (Trib.Ilfov, Sect. Corn. 464/904. C. Judiciar9/905).

57. Legile de competinta, ca i celede procedurgi, sunt de ordine publica,si ca atare, neputndu-li-se apneaprincipiul neretroactivittei, urmeazacA ele se apnea faptelor anterioarePromulgarei, care n'au fost inch, de-ferite justitiei, iar competinta instan-telor se reguleaza dupa legea in vi-goare in momentul cnd s'a introduseererea. Prin urmare, recursurile con-tra cartilor de judecata introduse latribunal inainte de legea din 2 Iu lie1905, care modifier'. competinta tribu-nalelor, ramne tot in 'competiuta tri-bunalelor a le judeca, intru cat zisalege nu a desfiintat insilsi instanta,care judeca asemenea recursuri. (Cas.II, 490/905, B. p. 1689).

58. 0 lege interpretativa se apneala faptele anterioare promulgarii

sale EA atunci chiar cnd uu procesera dej inceput asupra acelor fapte.(Cas. I. 8 Febr. 1906, B. p. 200).

59. Taxa proportionala de 1 % asu-pra venitului brut, prevazuta de legeaminelor din 1900, nu se poate apneala contractele anterioare incheiate deStat, in care, conform legii minelordin 1895, s'a stipulat cu concesionariitaxa de 2 % asupra venitului net,fiindeit ar fi a se da legii din 1900,un efect retroactiv i s'ar viola con-ditiunile contractului, care este legeaPartilor. (Cas. III. 11 Sept. 1906. B.p. 1450).

60. Din nici o dispozitiune a legiilicentelor din 1908, si nici din intreagaeconomie a acestei legi nu rezult caintentia legiuitorului ar fi fost sitdea efect retroactiv prescriptiunilor

art. 3, care prevede conditiunile pen-tru a puteit dobandl pe viitor unbrevet.

Prin urmare, de ad rezulta c debi-tantilor cari aveau dobndit brevetulsub imperiul legilor anterioare si inconformitate eu dispozitiunile aceleilegi, nu li se poate ridica acest dreptpe motiv ca noua lege a licentelor din1908, a creat noi cauze de incapaci-tate de a dobandi brevet, pentru cei

ce au suferit condamnatiuni pentruanume delicte prescrise de art. 3.(Cas. III, 2 Nov. 1909, B. p. 1368).

61. Dreptul de apel in contra uneihotariri se naste in momentul pro-nuntarii acelei hotariri; de unde re-zulta ca legea, dupA care trbue sa sereguleze dreptul de apel si termenelea cAror expirare atrage decadereadin acest drept, este legea care existain momentul pronuntgirii hotrairii,iar nu aceea care, era in vigoare cnds'a introdus actiunea sau aceea care,in urma pronuntarii hotAririi. a pututsa schimbe caile de atac in contra ho-taririlor. (Cas. I. 31 Martie 1910, B.p. 496. In acelasi senz, Cas. I, 1 Oct.1910, B. p. 1304).

62. Dupe. art. 36 din vechiul codsilvic, agentii silvici aveau comps-ti nta de a constatit delictele sil-vice sin cruri i fAra asistenta vre-unui martor, in caz de flagrant de-lict, spre deosebire de noul cod silviepromulgat la 8 Aprilie 1910, care, prinart. 78, cere in caz de flagrant delictca procesul-verbal sit fie semnat si dedoi martori. Fondul dreptului i mij-loacele de probatiune neputand fi re-gulate dead dupa legea in vigoare petimpul end faptul a luat nastere,urmeazit de aci ca, dactt delictul silvies'a comis sub imperiul vechiului codsilvic. Tribunalul violeaza acest prin-cipiu and anuleaza procesul-verbalinchelat de agentul silvic, conformart. 36 din vechiul cod silvic. pe moth'ca nu a fost semnat si de doi martoriasistenti. (Cas. U, 9 Apr. 1912. B.p. 700).

63. Legile relative la capacitateapersoanelor, in virtutea principiuluineretroactivitatel consacrat prin art.1 din codul civil, nu pot avea nielun efct asupra drepturilor dobnditelegalmente sub regimul unei legi an-terioare. (Trib. Olt. Dr. 18/912,p. 142).

64. Legile interpretative avnd deobiect de a determina intelesul legiloranterioare, ele formeaza corp cu ace-stea i deci nu trebuese consideratefarA putere retroactiva ca legile celenoi. (Cas. I. 448 din 17 Sept. 1910Dre_ptul 69/1910).

65. Principiul neretroactivitatii le-gilor nu se aplica regulamentelor desimpla politie, autoritatea adminis-trativa avnd dreptul i datoria avegheit totdeauna la tot ce poate inte-resit salubritatea si siguranta public&

Astfel dacA autoritatea comunala(in specie Consiliul comunal dinCraiova printr'un regulament din 1Iunie 1909 art. 57) a interzis in inte-riorul orasului depozitele de materiiinflamabile, nu se poate zice ca per-misiunile ee aveau depozitele de che-restea infiintate in oras anterior, a-

11www.digibuc.ro

Art. 1 EFECTELE I APLICAREA LEGILOR Codal civil

cestel dispozitii (permise de altfel cucaracter timporar) confereau drep-turt chstigate, spre a se opune msu-rilor luate in scopul de a se preventincendiile si deci in interesul sigu-rantei generale.

Deci tribunalul poste oblig pe ci-neva sti mute depozitele afarA dinores, cum prevede regulamentul co-munal, fr a se puteit zice a. a vio-lat art. 1 din codul civil. (Cas. II,1912/911 Curier Jud. 6/1912).

66. Cnd este vorba de admisibili-ta tea unei probe nu se pot aplich re-gulele procedurei &vile in vigoarein momentul cnd se cere admitereaprobei, ci dispozitiile legei cari eranin vigoare cnd s'au petrecut faptelece sunt de dovedit, caci altfel s'arviol& drenturile cAstigate ale pgrti-bor. (Cas. T. 905/911 Curier Judiciar29/912).

67. Codul civil nu a desfiintat drep-turile cA$tigate ale unlit instituit in-tr'un testament in care se prevedeitsubstitutiuni (Trib. Ilfov, S. I., 447 din25 lunie 1912. Curier Jud. 39/913).

68. Compethita unet instante jude-eltoresti se reguleazii dup legea invigoare in momentul introducerei ac-tiunei.

Astfel, dacA o hotlrire este data detribunal asupra unei actiunt imobi-liare mai putin de 10 hectare pamnt,cu drept de apel la Curte, conformlegai In vigoare in momentul introdu-cerei ei. acest drept nu poate ft atinsde legea nou a judeeltoriilor deocoale in lipsa unni text expres.

Prin urmare. Curtea de apel d egresitl. interpretare art. 122 din legeajudectitoriilor de ocoale. cnd declarlneadmisibil un apel, pe motiv cA tri-bunalul este ultima instant compe-tinte a jaded]. afacerea. (Cas. I. dec.No. 79 din 27 Ian. 1912. Curler Jud.16/1912).

63. Pentru a fi o lege inteadevrinterpretativ, trebue ea ea O. re-zolve dificultatea de interpretare cares aib un caracter serios si care in-tervine Mai cu seam in cazuri cndexist contrarietate de hotrire ininterpretarea legilor pentru a panecapt variatiunilor de jurisprudent.

Prin urmare, nu e destul ea o leges aibl forma interpretativa ea sA

fie fn rea Mate interpretativl.Astfel, legea din 18 Decembrie 1911

relativa la infiintarea societtei tram-vaielor comunale din Bucurestiaplicabill la un contract unic, in pri-vinta clruia justitia n'a rezolvat nielo chestie de drept si n'a dat loe lanici o dificultate de interpretare, nueste o lege interpretativa mat cu sea-m c ea creiaz dispozitiuni eu totalnoul care nu intr in cadrul unei

legi interpretative. (Trib. Ilfov s. II.119/912. Curler Jud. 13/912).70. 0 lege interpretativ presupuneobisnuit c o lege a prezentat dificul-tti asupra intelesului et inaintea in-stantelor judecAtoresti. Astfel, cnd olege nu a avut ocaziune a veni in dis-cutiune dinaintea instantelor judee-toresti, nu erit nevoe, ea o lege nouAsA vie sA o interpreteze, mai cu ose-bire cnd legea nouA coprinde dispo-zitiuni cu totul noui si cu intelesuridiferite si chiar contradictorii asupraaceluias punct.

0 lege fie interpretativA, fie nouAcu efect retroactiv, nu poate nesocotiprincipiile constitutionale, ash el, de-claratiunea acelei legi de interpreta-tiv nu poate impedic instantele ju-decittoresti do a inlAtur o asemenealege, clad este contrarie constitu-

(Cas. I, 549 912. Curler Jud.65/1912).

71. Fiind incontestabil dreptul le-giuitorulut de a interpret o lege, nue destul ea o lege s aib denumireade interpretativA, ea in realitate sAfie interpretativA. Legea interpreta-tiv este aceia care inlocueste un textindoelnic cu un text clar, care dl uninteles precis unei dispozittuni legaleobscure, care educe lumin intr'o legefAr sl schimbe nimic esential din-trInsa, sau sA adoage ceva peste ea.

Astfel legea din 18 Dcembrie 1911continnd dispozitiuni noui si cu to-tul diferite de acelea ale legei din 14Aprilie 1909, nu poate fi socotit cao lege interpretativ. (Trib. Corn. Il-boy. 623/912. Curler Jud. 40/912).

72. Legea din 1906 Martie 15, modi-ficatoarea art. 304 c. civil, avnd pu-tere intei?pretativ urmeazA sl se a-plice eu efect retroactiv, chiar naste-rilor si recunoasterilor petrecute subimperial codului civil si chiar al legiiCaragea. (Cas. I, 595/912. Curler Jud.74/912).

73. Conform art. 1 din codul civil,legea dispune numai pentru viitor,neavnd putere retroactivA, iar laacest principiu general doctrinajurisprudenta admit urmAtoarele ex-ceptiunt si anume : cnd noua legeprevede expres retroactivitatea, legileinterpretative, cari prin nature lorimplicl efectul retroactivittei, legilePenale cari desfiinteazA sau micso-reazA pedepsele prevazute de legeasub care s'a petrecut faptele si legilede procedurA.

Prin urmare, legea din 1906 mod i-ficatoare a codului civil relativ la a-doptiune neintrnd in nici unul dinaceste cazuri, nu are efect retroactiv,ash cA o adoptiune fAcutii in 1904 si acArei hotrire pronuntat in aceastAmaterie n'a fost inscris in registrelede stare civill in termen de trei luni

12www.digibuc.ro

Codul civil APLICAREA I EGILOB Art. I

dela pronuntarea ei, este nulA. (Jud.rur. TAtArAsti (Teleorman) 19/912. Cu-rier Jud. 25/912).

74. In principlu, legile de compe-tintA $i de procedurA au efect retro-aetiv, in sensul ch se aplicA la toateafacerile gAsite nc pendinte la pu-nerea lor in aplicare de oarece schim-barea jurisdictiunii sau a formelor dejudecatA nu aduce nici o vAtAmarevreunui drept cfistigat. (Cas. I 6/912.Curier Jud. 111912).

75. Tribunalul nu comite exces deputere si nu violeazA art. 1 si 293 e. civ.

cap. II. p. VI din C. Caragea, cndconstatA i admite dovada posesiei destat de copil legitim sub imperiul le-gii Caragea, de oarece, des1 posesia destat de copil legitim nu er reglemen-tatit de acea legiuire, ins5. ea rezultitdintr'o continuitate de fapte care s'aupetrecut inteun interval de trap ur-mat dung nasterea copilului ce invoacllegitimitate. Astfel eA desi nastereaacestuia a avut loc sub imperiul legiiCaragea, totusi faptele din care re-zultit posesia de stat de fiu legitim auurmat si sub imperiul cod. civil ac-tual, care recunoaste i reglementeazAun asemenea mijloc de dovedire afiiatiunel legitime. Pe Mud. aceastastabilirea filiatiunei legitime fall detatA nu se poate deduce dect tot dinaceleasi fapte care constituese posesiade stat de fiu legitim. adicA, eA tatAl1-a tratat si a ingrijit de cresterea copi-lului, ca fiind fiul sAu legitim. (Cas.I, No. 627, din 30 Oct. 1913. Jur. Rom.1914 p. 20).

76. Dispozitinnile art. I din codicilecivil, cari consacrA principiul cA legeanu are efect retroactiv nu-si are apli-catiunea in privinta legilor de corn-petintA i organizarea instantelor,cari fiind de ordine publicA au putereretroactivA si guverneazA nu numaifaptele posterioare promulgArei lor,

ci i cele anterioare, intructit nimeninu poate pretinde cA are un drept c-stigat in privinta jurisdictiunilor sicompetintei pe care legiuitorul lecreiazA intr'un interes public. DachIncA instanta care se aflA constituitAin momentul nasterei faptului juridica fost dej sezisatA cnd s'a promul-gat legea nouA. atunci principiul ne-retroactivitAtei isi recapAtit imperiul

procesul trebue sA se sfrseascacolo undo a inceput, in virtutea ada-giului ubi aceeptum judicium ibi etfinem accipere debet. (Apel Buc. IV,No. 194, 1913; Dreptul" 1914, p. 113).

77. Legea judecAtorlilor de ocoale,fiind o lege de procedurA civilA. cuale cArei dispozitiuni se inlAntue sise complecteazA, i se aplicA aceleasireguli de drept, cu exceptia deroga-tiilor exprese cuprinse inteinsa.

Prin urmare, art. 111 din legea ju-

decAtoriilor de ocoale, fiind privitorla o chestiune de fond, iar nu la sim-ple acte de procedurA, nu poate aye&efect retroactiv. (J. ScArisoara, 17Apriie 914. Curier Jud. 26 915).

78. Legea pentru organizarea me-seriilor, ereditului 5i asiguritrilormuncitoresti prin care s'a luat ju-decata daunelor provenite din acci-dente dela instantele ordinare dndu-se in cAderea instantelor exceptionalecreate de dnsa, hind o lege de pro-cedurA en caracter de ordine publicAse apnea cu efect retroactiv asupraaccidentelor intamplate anterior ei,dar a cAror lichidare se urmArestesub imperiul acestei legi. (Apel Buc.II, No. 125, 1914; Dreptul" 1914, p. 542).

Drepturile private anterior eit-atigate de locuitorii unui teritorin cese anexeazA, rAmn intacte si guver-nate de legea sub care au luat nas-tere, afarA numai de legile de .proce-durA si de competintA, in privinta cA-rora pArtile nu pot invoc un cireptcstigat, intru ct formele de prom-durA si instantele de jurisdictiune nusunt create in vederea unni interesprivat ci intr'un interes de ordine pu-blicA. (Apel Constanta, Oct. 1914;Dreptul" 1914, p. 518).

80. ('asa Meseriilor, (1,editului siasigurArilor mu n ci toresti in f i in tatA

Prin legea din 27 Ianuarie 1912, nupoate reclarai deal succesiunile va-cante care se vor deschide dupA apli-carea legii sale de organizare, iar misi pe cele deschise anterior leg-H. pen-trucl Cassa Meseriilor este o institu-te autonomit cu fonduri cari au o de-stinatiune deosebitA si deci ale cAreidrepturi sau beneficii nu pot sA figu-reze printre produsele diverse ale bu-getului Statului si pentru cit legea saorganicA nu are efect retroactiv. (Cas.I, No. 617, din 15 Dec. 1914; Juris.Rom." 1915, p. 189).

81. a) Prin drept cstigat se intelegeacele facultti legale cari derivnddintr'un drept, sunt deja exercitate.in deosebire de simpla expectativitcare cuprinde acele facultAti pe carepersoana nu le-a exercitat Inca TangIn momentul modificArei nouei legis-latiuni.b) Dreptul de pensiune att timpct nu s'a cerut lichidarea lui, nu con-stitue un drept chstigat ci o simplexpectativA, astfel eh dispozitiunilelegislative ce au a fi aplicate auntacele ale legei in vigoare in momentulcnd se cere liehidarea. dreptului. iaruu acele din momentul cnd s'a nitscut acel drept. (Apel Buc. I. No. 237.1914; Dreptul" 1915, p. 115).

82. Dreptul la daune s naste deodatit cu faptul ce le-a cauzat si dinacel moment el intrit in patrimoniul

1 3www.digibuc.ro

Art. 1 EFECTEI.E l .AmlcAnEx

daunatului ingrdit de toate garan-tiile ee i le dadeit legea in vigoare inacel

Prin urrnare, actipnea in daunepentru un accident intamplat mieipersoane din serviciul C. F. anteriordatei de 25 Ianuarie 1912, cnd s'a pro-mulgat legea meseriilor, ramne safie facuta tot inaintea instantelor dejudeeata ordinare, desi a fost intro-dusa posterior acelei date, iar nu necane aratate de legea meserfflor. deoarece ar fi a se atinge un drept defi-nitiv ca$titzat, intru cat acea lege pre-vede nu numai chestiuni de purl pro-cedura, spre a fi aplicata ca efect re-troactiv, ci i chestiuni ce ating in-susi drepturile persoanelor. (Cas. I.No. 291, din 29 April. 1915; Jurisprn-denta Rom." 1915, p. 452).

83. 0 conventle definitiv incheiata.perfect sub imperiul legei vechi. numai poate fi atinsa de legea noul re-troactiva, afara de cazurile expresprevazute, deet numai in efectele ei,ce s'ar naste sub imperiul acestei. legiretroactive, intr'o atmosfer care nule permite a trill.

Prin urmare, vanzarea a 182 bucatitovale de talpl. insemnate de cumpa-rator spre neschimbare, cu termen depredare peste o saptamn si pretulfixat pe kilogram la 12 lei. 80 bani,este valabill din momentul ineheereioonventiunei si cumparatorul nu poa-te refuza marfa sau cere reducere depret pe motivul ea ulterior s'a pro-mulgat legea asunra msurilor ex-oeptionale care a fixat un pret maimic dect pretul stipulat in conven-tiune. (T. Prahova II, 71/916. CurierAid. 42/916).

84. Legea asigurrilor muneitoresti,prin majoritatea dispozitiilor ce eu-prinde, nu este o lege eu caracter pro-cedural, ci o lege de fond, care creiazadrepturi uoui pentru eel daunat ur:n-tr'un accident de munca, drepturi ce&fell principial de eele acordate fieeodul civil si de aceea legea meseriilornu se poate apne cu elect retroactiv.

Prin urmare, daca accidentul ce danastere la despagubiri s'a intmplatinainte de punerea in aplieare a legiimeseriilor, reclamantul este in drept'sa intenteze aetiune conform legii infiinta in momentul accidentului, adicaeonform dreptului comun. iar mt duradispozitiile legii speciale a mescrillor.de$ actiunea a fost introdus inurma punerii in aplicare a acesteilegi. (Cas. I, No. 83, 1916 ; Jurispr.Rom.", 1916, p. 348. Curier Jud. 46/916).

85. Legile de organizare judecato-reasca aviand efect retroactiv, urmeazaea faptul prin care s-a contravenit or-douantei date de un comandant mili-tar eu privire la ordinea publica ei si-guranta statului. desi savarsit inainte

Codal civil

de promulgarea legii modificatoare acodului de justitie militar, totusi flingdedus judecatii sub regimul acesteilegi, este de competenta tribunalelor mi-litare de a fi judecat. (Cas. Iasi s. II,88 din 13 Iunie 917, Petre Popescu, Ju-rispr. Casatiei 1917-1918, No. 15).

36. Dispozitiunea art. 3 din legeastarii de asediu si a decretului pentrupunerea ei in aplicare, dupa care tri-bunalele militare sunt chemate sa 3u-dece toate cauzele si delictele contrasigurantei statului, cuprinznd o nor-ma de comnetenta si filnd conceputain termeni generali, se apnea cu efectretroactiv, substituind jurisdictiuneamilitar tribunalelor represive ordi-nare, nentzru toate faptele prevazutede legea strii de asediu, chiar daciiele au fost savarsite inainte de pune-rea ei in aplicatie. (Cas. Iasi s. II. 151din 1 Nov. 1917. Petre Popescu. Ju-rispr. Casatiei. 1917-1918. No. 16).

87. In materie de procedur legile autotdeauna efect retroactiv.(Cas. I. 131 din 23 lunie 1919. CurierJud. 18/919; Trib. Ilfov s. III. 349 din9 Mai 1922. Curler Jud. 22/922; Cas. II.69 din 15 Mart. 1922, Dreptul 28/922,Pand. Rom. 19234-98, Culler Jud.25/923; Cas. III 194 din 19 Febr. 1923.Jur. gen. 1923 No. 551; Ca& II. 436 din9 Oct. 1923. Jun Rom. 11924; Trib. Do-rohoi Jurnal 2875/924; Jur. Gen. 1924No. 1806).

86. Regulele de procedur si de com-petenta au dun principiile constantede drept efect retroactiv. (Cas. III. 218din 20 Tunic 1919. Curier Jud. 27-28/919;Trib. Dolj. s. III, 727 din 7 Mai 1923.Dreptul 25/923, Pand. Rom. 1923-111-92;Trib. Constanta