Cod Bune Practici

Cod de bune practici

Codde bune practici privind diseminareacunoștințelor de proprietate intelectualăîn 7 universități din România

1

Cod de bune practici2


Codde bune practici privind diseminareacunoștințelor de proprietate intelectualăîn 7 universități din România

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași Prof. univ. dr. ing. Alexandru Marin, Universitatea “Politehnica” BucureștiProf. univ. dr. ing. Tudor Iclănzan, Universitatea “Politehnica” din TimișoaraProf. univ. dr. ing. Cornel Ciupan, Universitatea Tehnică din Cluj NapocaConf. univ. dr. ing. Radu A. Munteanu, Universitatea Tehnică din Cluj NapocaProf. univ. dr. ing. Dan Săvescu, Universitatea „Transilvania” Brașov.Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea, Universitatea din CraiovaProf. univ. dr. Decebal Hudiță, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BucureștiDr. Iuliana Ceaușu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BucureștiProf. univ. dr. ing. Boris Plahteanu, Institutul Național de Inventică IașiEugenia Oprescu, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

Coordonator, Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

3


Nota coordonatorului ediției

Structurarea acestei lucrări a fost o provocare intelectuală. O primă viziune era aceea a unei structurări a informațiilor pe domenii de activitate specifice proprietății intelectuale. Datorită diversității activităților desfășurate în universități și datorită diversității intrinseci a acestor activități specifice domeniului proprietății intelectuale, am optat pentru prezentarea bunelor practici pe instituții. În acest fel au fost prezentate strategiile, obiectivele, acțiunile întreprinse de fiecare instituție în parte în domeniu.

4


Cuprins

pag.Cap. 1. PreambulCap. 2. Protectia proprietatii intelectualeCap. 3. Universitatea “Politehnica” BucureştiCap. 4. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din IașiCap.5. Universitatea Tehnica din Cluj-NapocaCap. 6. Universitatea TRANSILVANIA din BraşovCap.7. Universitatea POLITEHNICA TimisoaraCap.8. Universitatea din CraiovaCap.9. Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” BucurestiCap. 10. Institutul Național de Inventica IasiAnexa 1. Action plan concerning the development of industrial property in

romanian universitiesAnexa 2. Legi şi acte normative care definesc legislaţia română în domeniul

protecţiei proprietăţii industriale

5


Cap. 1. Preambul

Ghidul de bune practici privind diseminarea cunoștințelor de proprietate intelectuală în universități este un rezultat al proiectului pan-european “Dissemination of IP Knowledge in Universities” condus de European Patent Office, prin intermediul European Patent Academy.

Lucrarea de față a fost realizată ca urmare a structurării unui plan de acțiune (Road-map) cu ocazia desfășurării Follow-up Conference on Roving workshops, 2-3 December 2008, European patent PO, Hague. Cu ocazia desfășurării roving workshop-ului din România, la data de 23 martie 2007, a fost încheiat un protocol cu European Patent Office, protocol prezentat în Anexa 1.

În martie 2006, Academia Europeană de Brevete, un instrument al Oficiului European de Brevete (OEB), care promovează şi sprijină educaţia şi formarea profesională în domeniul proprietăţii intelectuale legate de brevete, a organizat un workshop pe tema "Cum se poate preda în universităţi despre proprietatea intelectuală".

Scopul acestui workshop a fost de a explora căile şi posibilităţile de cooperarea a Academiei cu universităţile pentru a difuza şi îmbunătăţi cunoştinţele de IP în cadrul diverselor facultăţilor. Reprezentanţii NPOs, din universităţi, oficii de transfer de tehnologie (TTOs), şi reprezentanţi EPO au împărtăşit din experienţa şi abilităţile lor pentru a permite Academiei să identifice nevoile şi posibilităţile de integrare a cunoştinţelor de IP legate în programa universităţilor prin iniţiative naţionale.

A existat un consens general privind faptul că gradul de conştientizare a proprietăţii intelectuale şi a protecţiei acesteia este destul de limitat în universităţile din Europa şi nu reflectă importanţa acestui aspect în societatea modernă a cunoaşterii. Una dintre priorităţile ar fi de a promova rolul proprietăţii intelectuale în universităţi, în toate aspectele sale posibile, cum ar fi desvoltarea curiculei IP, realizarea materialelor de predare şi învăţare, oferirea unor cursuri specifice de formare pentru personalul didactic şi din birourile de transfer tehnologic.

Pe baza rezultatelor reuniunii de la Berlin, Academia Europeană de Brevete, în cooperare cu oficiile naționale de pentru invenții, a lansat un proiect

6


pan-European, inclusiv o serie de ateliere de lucru cu scopul de a disemina cunoştinţele IP în universităţile din Europa.

Cele şase obiective specifice ale proiectului pan-european sunt:

1. Sensibilizarea IP în cadrul universităţilor din Europa 2. Crearea şi extinderea unei infrastructuri IP de predare 3. Stabilirea unor standarde minime şi elemente esenţiale de predare IP în diferite facultăţi la nivel european 4. Realizarea materialului didactic 5. Instruirea personalului didactic 6. Armonizarea predării IP în Europa

Rezultatul preconizat al acţiunii pe termen scurt este o serie de planuri de acţiune / foilor de parcurs, adaptate la nevoile specifice ale fiecărei ţări privind modalitatea de sprijinire IP predare în universităţi. Pe termen lung, este de aşteptat ca calitatea şi cantitatea cursurilor de anchetă a predat la universităţi vor fi consolidată, precum şi de predare anchetă armonizate la nivel european.

Pentru a obţine rezultatele scontate, următoarele activităţi vor fi organizate în conformitate cu obiectivele specifice:

1. Organizarea unei serii de ateliere de lucru din 2007 şi 2009, într-un număr de ţări europene selectate pe baza unor criterii legate de necesitatea şi angajamentul de a coopera din funcţia respectivă de brevete naţionale. Fiecare atelier de lucru oferă o platformă de discuţii în cadrul căreia persoane importante la nivel naţional au posibilitatea de a elabora un plan comun de acţiune pentru a sprijini predarea IP în cadrul universităţilor.

2. Pregătirea / finalizarea hărţii de desfăşurare a activităţilor de predare IP la nivel naţional; organizarea activităţilor ulterioare, inclusiv o conferinţă pentru finalizarea planurilor de predare IP.

3. Înfiinţarea grupurilor de lucru în domeniile de ştiinţă / inginerie, afaceri şi drept, care să definească standarde minime şi elementele esenţiale ale predării IP.

4. Implementarea planurilor de predare IP, inclusiv formarea profesorilor şi realizarea instrumentelor pentru promovarea predării IP, cum ar fi un kit de predare şi un modul de e-learning.

5. Organizarea unei conferinţe europeane anuală pe tema predării IP; crearea unei reţele active de predare IP; promovarea unui curriculum IP armonizat.

Activităţile vor fi puse în aplicare în strânsă cooperare cu reprezentanţii NPO la nivel naţional.

Rezultatele obţinute până în prezent

7


Următoarele cinci workshopuri au fost organizate până în prezent pentru opt state membre ale Convenţiei Brevetului European şi vor fi urmate de alte cinci ateliere în 2008.

Următoarele ţări au fost vizate: 1. Bucureşti, România (23 martie 2007) 2. Varşovia, Polonia (25 mai 2007) 3. Helsinki, Finlanda - workshop-ul regional pentru Estonia, Letonia, Lituania şi Finlanda (9-10 octombrie 2007) 4. Roma, Italia (20 noiembrie 2007) 5. Istanbul, Turcia (21 februarie 2008)

Grupul tinta a fost compus din reprezentanţi ai Ministerelor Educaţiei şi Cercetării, cadre didactice, rectorii, prorectorii, decanii şi personalul centrelor de transfer tehnologic. Fiecare workshopuri a avut o participare de aproximativ 70-80 de persoane.

Purtătorii de cuvânt de la universităţi de prestigiu din Europa şi din ţara gazdă, de la Academia Europeană de Brevete, de la alte oficii pentru brevete din Europa, precum şi din NPO gazdă au împărtăşit experienţa lor, cele mai bune practici, au prezentat dificultăţile privind diseminarea cunoştinţelor de IP şi au explicat nevoile lor în acest sens.

Deşi ateliere au o bază comună, fiecare atelier a fost adaptat pentru a satisface nevoile specifice ale ţării respective, acest lucru fiind reflectat în programul evenimentului. Într-adevăr, ţările vizate prezintă o mare diversitate în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe de IP. Ca rezultat, ateliere de lucru s-au concentrat, în unele ţări mai puţin familiarizate cu aspecte ce privesc proprietatea intelectuală, în primul rând asupra sensibilizării publicului cu privire la necesitatea şi posibilităţile de a integra IP-ul în programa universităţilor naţionale. În consecinţă, obiectivele propuse nu au fost întotdeauna îndeplinite în totalitate până la sfârşitul fiecărui atelier, acestea urmând să fie abordate în timpul următoarelor activităţi.

Următoarele ţări sunt vizate în anul 2008: 1. Berna, Elveţia 2. Ljubiljana, Slovenia 3. Oslo, Norvegia 4. Sofia, Bulgaria 5. Madrid, Spania

Descrierea următoarelor workshopuri (Activitatea 2)

8


Conferinţe viitoareUna din activităţi viitoareconstă în a discuta rezultatele atelierelor în timpul

unei conferinţe, care este programată să aibă loc la Haga la data de 2 decembrie 2008. Este planificat să invite aproximativ 10 de participanţi din fiecare ţară care au participat la workshop.

În plus, în pregătirea conferinţei de la Haga şi pentru a avea o imagine clară a ceea ce trebuie făcut în ceea ce priveşte difuzarea IP în fiecare ţară, unul dintre experţii care au participat la atelierul de lucru va elabora un proiect al hărţii activităţilor, un plan pentru universităţi, pe baza discuţiilor purtate în timpul atelierelor de lucru. Proiectul va fi trimis reprezentanţilor NPO şi participanţilor la workshopuri pentru comentarii. Planul de proiect, cu toate comentariile va fi apoi prezentat în cadrul conferinţei de la Haga şi discutat în continuare cu participanţii, inclusiv, eventual, unele propuneri pentru punerea sa în aplicare. Expertul care a elaborat planul îl va finaliza la sfârşitul conferinţei.

Follow-up chestionar O altă activitate va fi prezentarea de chestionare participanţilor de la toate atelierele. Este vitală strângerea informaţiilor cu privire la impactul pe care evenimentul l-a avut cu privire la difuzarea cunoştinţelor IP în universităţi. Un chestionar online va fi distribuit de către NPO participanţilor la ateliere. Rezultatele chestionarelor vor permite evaluarea progreselor privind predarea IP în universităţi şi identificarea împreună cu toţi cei implicaţi a metodelor de îmbunătăţire a diseminării cunoştinţelor din domeniul IP în universităţi.

Reţeaua IP academic în Europa printre participantii la atelierele de lucru

În plus, poate fi avută în vedere să folosească oportunitatea workshopului de a crea o "Reţea Academică Europeană IP", printre participanţi. Pentru a realiza acest lucru, în cadrul conferinţei vor fi discutate aspectele administrative, financiare şi tehnice privind înfiinţarea acestei reţele. În urma workshop-urilor, o listă cu numele şi datele de contact ale tuturor participanţilor ar trebui să fie trimisă, fiind asigurată asistenţa tehnică pentru crearea unui site web care să faciliteze comunicarea între membrii reţelei.

Activităţi suplimentare

De la caz la caz, activităţi ulterioare pot fi avute în vedere pentru a asista la punerea în aplicare a planurilor / hărţilor activităţilor rutiere, cum ar fi:

un atelier de lucru pentru cadrele didactice interesate în a susţine cursuri privind proprietatea intelectuală

un kit de predare IP elaborat de Academie

9


un modul de e-learning pentru studenţi acţiunile ulterioare privind punerea în aplicare a planurilor pentru

universităţi

Scopul principal al lucrării este acela de a prezenta situația existentă în câteva centre universitare din România cu privire la dezvoltarea culturii IP în universitățile din România. Pentru a crea o strategie la nivel național în ceea ce privește dezvoltarea culturii IP în universități, ar trebui revazut, pentru început, care este rolul universității în societate.

În MAGNA CHARTA UNVERSITATUM, BOLOGNA, 1988, se arată că unul din principiile de bază pe care vocaţia universităţilor trebuie să le susţină în prezent şi în viitor este următorul: Universitatea, în inima societăţilor organizate diferit, din punct de vedere a condiţiilor geografice şi importanţa istorică, este o instituţie autonomă, care, într-un mod critic, produce şi transmite cultura prin cercetare şi învăţământ. Deci, în esență, rolul universității în societate este acela de a produce și crea cultură. De asemenea, prin prisma abordărilor contemporane, rolul universității este și acela de a crea bunăstare în societate.

Atunci când se vorbește despre elaborarea unui document care stabilește o serie de măsuri pe care trebuie să le urmeze universitățile, se pune problema măsurii în care universitățile, ca instituții autonome, sunt efectiv dispuse să le urmeze. Se poate ca societatea, piața muncii, să impună, din exterior, niște norme după care să se conducă universitățile? Sau universitățile sunt acelea care furnizează societății sistemele normative și direcțiile de dezvoltare? Fără îndoială că progresul nu se poate realiza decât printr-un permanent schimb de idei, de informații, de oameni etc., între cele două entități Universitățile trebuie să se raporteze în permanență la piața muncii ca la un sistem de referință care este indispensabil stabilirii acelor repere, acelor jaloane necesare pentru autodefinirea rolului universității în societate. Cu alte cuvinte, Universitatea nu trebuie să fie un sistem întors cu fața spre el însuși. Universitatea trebuie să fie atentă la dinamica societății, la evoluția absolvenților, la starea în care se află formele de învățământ preuniversitare etc.

Considerăm că o cale posibilă pentru a dezvolta cultura IP în universități este depistarea acelor bune practici deja existente și generalizarea acestora. Considerăm că, dat fiind faptul că universitatea este o instituție cu o mare

10


sensibilitate față de intruziunile din exterior, este indicat să se preia din universități acele tehnici, metode, proceduri, metodologii din domeniul IP care și-au dovedit eficacitatea și care să fie, pe cât posibil, generalizate la nivel național. Situația de la acest moment din România demonstrează că existe multe reacții comune ale universităților față de problema IP. În legătură cu acest aspect, prof. Tudor Iclănzan arăta că Universitatile trebuie sa-si asume politici universitare in domeniul PI in functie de profilul dominant de activitate. Astfel, universitatile de tip politehnic ar trebui sa aiba ca prioritate realizarea si valorificarea proprilor inventii (predominant aspectul tehnic), cele de profil economic sa promoveze proceduri de evaluare si transfer (predominant aspectul economic), cele cu profil juridic sa cultive aspectele apararii si respectului dreptului de proprietate intelectuala (predominant aspectul juridic) s.a.m.d. Ar fi contraproductiv ca universitatilor sa li se ofere un cadru unic de orientare din partea ministerului si a organismelor nationale abilitate.

11


Cap. 2. Protecția proprietății intelectuale

1. Proprietatea IntelectualăÎn mare, Proprietatea Intelectuală cuprinde drepturile legale care rezultă

din activitatea intelectuală în domeniile industrial, ştiinţific, literar şi artistic. Ţările au legi care protejează Proprietatea Intelectuală în două direcţii principale: prima este să statueze expres drepturile morale şi economice ale creatorilor pentru creaţiile lor şi drepturile de acces ale publicului la aceste creaţii; a doua să promoveze, ca act deliberat al politicii guvernamentale, creativitatea şi diseminarea şi aplicarea rezultatelor acesteia şi să încurajeze comerţul leal care să contribuie la dezvoltarea economică şi socială.

În general, legile referitoare la proprietatea intelectuală au scopul să asigure creatorilor şi celorlalţi producători de bunuri şi servicii intelectuale, pe termene limitate, drepturile de a controla modul cum sunt folosite produsele lor.

Tradiţional, Proprietatea intelectuală este împărţită în două ramuri: “proprietatea industrială” ("industrial property") şi “dreptul de autor” ("copyright.").

Astfel, Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, semnată la Stockholm la 14 iulie 1967 prevede la art. 2(VIII) că “proprietatea intelectuală” include drepturile referitoare la:

1 - operele literare, artistice şi ştiinţifice; 2 - interpretările artiştilor interpreţi si execuţiile artiştilor executanţi,

fonogramele şi emisiunile de radiodifuziune;3 - invenţiile în toate domeniile activităţii umane; 4- descoperirile ştiinţifice; 5 - desenele şi modelele industriale; 6 - mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu, precum si numele

comerciale şi denumirile comerciale; 7 - protecţia împotriva concurenţei neleale, şi toate celelalte drepturi

aferente activităţii intelectuale în domeniile industrial, ştiinţific, literar şi artistic.Domeniile menţionate la pct. 1 aparţin dreptului de autor, iar cele de la pct.

2, numite de obicei drepturi conexe sunt înrudite cu dreptul de autor.În sensul Convenţiei de la Paris protecţia proprietăţii industriale are ca

obiect brevetele de invenţie, modelele de utilitate, desenele şi modelele industriale, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu, numele comercial, indicaţiile de provenienţă şi denumirile de origine, precum şi reprimarea concurenţei neloiale (art. 1.2.).

12


2. Obiectele proprietăţii industriale

Invenţiile. Invenţia este o soluţie nouă a unei probleme specifice în domeniul tehnologic, care se poate referi la un produs sau la un procedeu.

Drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi aparate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci – OSIM.

Un brevet de invenţie protejează o invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu din toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta sa fie noua, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială. Brevetul conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a invenţiei şi un drept de a interzice oricărei persoane să exploateze invenţia, fără acordul său.

Conform principiului teritorialităţii dreptului obţinut prin brevet, efectele sale se limitează la teritoriul României.

Pentru protecţia invenţiei şi în alte ţări se poate obţine câte un brevet în fiecare ţară (brevet naţional) sau un brevet care are efect mai multe ţări (brevet regional). Pentru aceasta sunt următoarele căi de protecţie:

calea naţională: se depune câte o cerere la oficiul de brevete al fiecărei ţări în care se doreşte protecţia şi se obţine câte un brevet naţional;

calea regională: se depune o cerere la un oficiu regional în care se desemnează ţările în care se doreşte protecţia şi se obţine un brevet regional care acţionează în mai multe ţări;

calea internaţională: se depune o cerere (numită cerere PCT sau cerere internaţională) în care se desemnează ţările în care se doreşte protecţia; cererea este supusă unei documentări şi eventual unei examinări pentru a stabili dacă invenţia este brevetabilă, după care solicitantul hotărăşte în ce ţări deschide faza naţională pentru a obţine brevete naţionale, respectiv deschide faza regională pentru a obţine brevete regionale în ţările dorite.

13


2323

BrevetareaBrevetarea inveninvenţţiiloriilor

În ţara de origine În alte ţări

Cale naţională Calea internaţională Calea regională

Brevete naţionale Brevete naţionale/regionale Brevete regionale

Fig.1 Reprezentarea schematică a procedurilor de brevetare a invenţiilor

Brevetarea în străinătate este o decizie independentă a titularului invenţiei, care, în funcţie de interesele economice, stabileşte în ce ţări doreşte protecţia şi ce căi de brevetare alege pentru obţinerea de brevete naţionale şi regionale cu minim de cheltuieli.

Trebuie subliniat că pentru brevetarea în 1-3 ţări se foloseşte, de regulă, calea naţională. Majoritatea titularilor brevetează invenţiile lor în mai multe ţări, folosind în acest scop fie calea regională dacă doresc să obţină protecţia numai în ţările unei anumite zone geografice prin brevete regionale, sau calea internaţională, calea PCT, când vor să acopere zone geografice mai mari.

Primul pas în obţinerea unui brevet de invenţie constă în depunerea unei cereri de brevet la OSIM. Cererea trebuie să conţină o descriere a invenţiei redactată în mod clar şi suficient de detaliat, astfel încât o persoană de specilalitate în domeniu să poate utiliza sau reproduce invenţia. Descrierea este de obicei însoţită de desene, scheme sau grafice, permiţând o mai bună înţelegere a invenţiei. Cererea conţine şi mai multe revendicări, adică informaţii pe baza cărora se poate stabili întinderea protecţiei acordate de brevet.

După 18 luni de la data de depozit a cererii, aceasta este pusă la dispoziţia publicului şi informaţiile privind invenţia se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Cererile de brevet publicate beneficiază de protecţie provizorie până la acordarea brevetului.

14


În România, brevetul este acordat de către OSIM conform unei proceduri oficiale de examinare în fond a invenţiei, dacă sunt îndeplinite condiţiile de brevetabilitate stipulate în legea 64/1991 republicată în 2007 privind brevetele de invenţie. Astfel, se acordă brevete numai pentru o invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.

O invenţie este nouă daca nu este cuprinsa in stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau in orice alt mod, pana la data depozitului cererii de brevet de invenţie.

O invenţie este considerata ca implicând o activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate, ea nu rezulta in mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.

O invenţie este considerata ca fiind susceptibila de aplicare industriala daca obiectul sau poate fi fabricat sau utilizat intr-un domeniu industrial, inclusiv in agricultura.

Durata de valabilitate a brevetului este de 20 ani de la data de depozit a cererii.

Obţinerea brevetului şi menţinerea sa în vigoare sunt supuse plăţii unor taxe, conform Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale, modificată şi completată în 2005. De menţionat faptul că sunt prevăzute importante reduceri de taxe (20% şi 50%), atât pentru diferite categorii de persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, în special institute de cercetare, învăţământ şi IMM-uri.

Modelele de utilitate. Modelul de utilitate înregistrat protejează o invenţie tehnică nouă, care depăşeşte nivelul simplei îndemânări profesionale şi este susceptibilă de aplicare industrială.

Titlul de protecţie (certificatul) garantează titularului/ inventatorului protecţia invenţiei pentru o perioadă de 6 ani; pe baza solicitării scrise se poate obţine reînnoirea protecţiei încă 2 perioade a câte 2 ani.

Protecţia prin model de utilitate conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a invenţiei pe toată durata sa şi dreptul de a interzice terţilor fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare şi importul acesteia fără consimţământul titularului.

Desenele şi modelele (design). Desenul sau modelul reprezintă aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultata din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau materiale ale produsului în sine şi/sau ornamentaţia acestuia.

Drepturile asupra desenelor şi modelelor sunt dobândite şi protejate în România prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în condiţiile Legiinr. 129/1992, republicată în 2007.

15


Modelul sau desenul poate fin înregistrat dacă este nou şi atre un caracter individual. Un desen/model este considerat nou dacă niciun desen sau model identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare. Se consideră că desenele sau modelel sunt identice trăsăturile lor caracteristice diferă numai în ceea ce priveşte detaliile nesemnificative.

Un model sau desen are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cecrerii de înregistrare.

Perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului este de 10 ani de la data constiturii depozitului reglementar şi poate fin reînnoită pe 3 perioade succesive de 5 ani. Pe înreaga durată de valabilitate a înregistrării desenlor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza şi de a âmpiedica utilizarea lor de către o terţă persoană care nu dispune de consimţământul său.

Mărcile. Drepturile asupra mărcilor sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul României, în condiţiile Legii nr. 84/1998, modificată şi completată prin Legea nr. 66/2010.

Poate constitui marcă orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca acestea să permită a distinge produsele sau serviciile unui companii de cele ale altor companii.

Înregistrarea mărcii conferă titularului un drept de folosire exclusivă a mărcii pentru produsele/serviciile pentru care s-a solicitat înregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului, precum şi dreptul de a interzice terţilor folosirea mărcii sau imitare frauduloasă. La cererea titularului, înregistrarea mărcii poate fi reînnoită la împlinirea fiecărui termen de protecţie de 10 ani.

Topografia a unui produs semiconductor reprezintă o serie de imagini legate între ele, indiferent de modalitatea în care acestea sunt fixate sau codate, reprezentând configuraţia tridimensionala a straturilor care compun un produs semiconductor si în care fiecare imagine reproduce desenul sau o parte din desenul unei suprafeţe a produsului semiconductor, în orice stadiu al fabricaţiei sale.

Drepturile asupra topografiillor produselor semiconductoare este dobândit şi protejat prin înregistrarea acestora la OSIM, în condiţiile Legii nr. 16 din 6 martie 1995, modificată şi completată prin Legea nr. 337/2005.

16


Cap. 3. Universitatea “Politehnica” Bucureşti

1. Cultura proprietatii intelectuale in UPB

Fata de perioada de dinainte de 1989, cand exista o practica curenta a brevetarii si inovarii, atat la nivel strict universitar cat si in parteneriat cu mediul economic, in ultimii 15 ani a scazut continuu interesul pentru dezvoltarea de produse si tehnologii noi, iar „cultura proprietatii intelectuale” este pe unul dintre ultimele locuri intre domeniile de formare profesionala universitara si post-universitara din UPB. Abia in ultimii ani se remarca o oarecare revenire, materializata prin tendinta de crestere a numarului de cereri de brevet depuse si brevete obtinute de catre cadrele didactice si cercetatorii din UPB. In aceasta activitate, nu se apeleaza sistematic la o consultanta de specialitate din partea consilierilor atestati de catre OSIM, ci fiecare se „descurca pe cont propriu”. Tocmai de aceea, s-a pus problema reorganizarii Biroului (Oficiului) de Transfer Tehnologic (TTO) din UPB, la serviciile caruia sa apeleze toate persoanele interesate, iar personalul de specialitate al TTO sa urmeze un program unitar de scolarizare – atestare, in cadrul OSIM.

2. Brevete acordate in anii 2002 – 2007

In perioada 2002 – 2006, in conformitate cu raportul de autoevaluare pentru acreditarea UPB, conform HG 551 / 2007, au fost acordate 47 de brevete avand ca autori cadre didactice din UPB, iar 19 brevete, avand ca autori cadre didactice din UPB, au fost citate in sistemul ISI Thompson.In anul 2007, in conformitate cu raportul de evaluare a calitatii cercetarii stiintifice din UPB – indicatorul IC6, au fost acordate 18 brevete de inventie, avand ca autori cadre didactice din UPB.

3. Promovarea proprietatii industriale in planurile strategice ale UPB si obiective de viitor

17


Din RAPORTUL DE AUTOEVALUARE INSTITUŢIONALĂ A UNIVERSITĂŢII "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI, pe structura ARACIS, nr. 4906 / 16.04.2007 se pot spicui urmatoarele aspecte fundamentale privind misiunea si obiectivele UPB:

„Misiunea asumată de Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti este gândită ca o intersecţie a educaţiei, prin formarea profesională, a cercetării ştiinţifice, prin producerea de cunoaştere, şi a inovării ca principale obiective ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti îşi asumă conceptul de universitate inovatoare atât în ceea ce priveşte formarea capitalului uman, prin care se condiţionează capacitatea de inovare a unei ţări, cât şi în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică producătoare de cunoaştere, precum şi prin inovaţiile şi adaptările tehnologice care condiţionează creşterea economică a ţării.În acelaşi timp, dimensiunea culturală a universităţii îşi păstrează importanţa majoră în cultivarea identităţii instituţionale şi a unei reputaţii distincte.Producerea cunoaşterii, în principal prin cercetarea ştiinţifică, transmiterea prin educaţie şi formare profesională, diseminarea prin tehnologiile informaţionale, utilizarea inovaţiei tehnologice, dimensiunea culturală reprezintă elementele care definesc unicitatea universităţii.”

Referitor la aceste aspecte fundamentale, in ceea ce priveste promovarea proprietatii intelectuale in randul studentilor si cadrelor didactice, obiectivele de viitor sunt legate de reorganizarea si imbunatatirea activitatii Oficiului de Transfer Tehnologic din UPB, pe principiile enuntate in cele ce urmeaza.

In contextul prezenţei remarcabile a României la saloanele internaţionale de invenţii, profesori / cercetători din universitatea noastră au obtinut un număr mare de medalii. Din păcate, recunoaşterea calităţii invenţiilor este mai mult formala şi nu se regăseşte în aplicarea acestora pe piaţă. Faptul se datorează lipsei de orientare a inventatorilor către valorificarea pe piata a rezultatelor cercetarii, procesul de inovare fiind orientat aproape exclusiv catre aspecte tehnico-ştiinţifice.

In acest context, principiile de reorganizare ale OTT din UPB se fundamentează pe ideea creării unei interfeţe între comunitatea ştiinţifică

18


din universităţi şi mediul de afaceri. Structura organizatorică va fi una flexibilă, utilizând un personal „full time” minimal, baza activităţii fiind desfăşurată cu persoane angajate „part time” (cadre didactice tinere din facultati) sau prin plata unor servicii externe către firme sau persoane fizice calificate (consilieri de proprietate intelelectuala atestati la OSIM).Reorganizarea Oficiului de Transfer Tehnologic – OTT cuprinde trei aspecte fundamentale: a) personal angajat, b) activităţi şi c) finanţare.a) D.p.d.v. al personalului angajat, este necesară o persoană angajată permanent şi având calificare în domeniul colectării şi diseminării informaţiilor de specialitate şi administrării unei baze de date. Celelalte activităţi: de editare buletine informative, realizare şi administrare portal de comunicare, consultanţă pe proprietate intelectuală, marketing etc. trebuie desfăşurate cu implicarea parţială a unor specialişti din UPB, sau prin încheierea unor contracte de prestări servicii către terţi;b) Activităţile desfăşurate de OTT sunt menite să contribuie şi la atragerea de resurse financiare suplimentare, avand la bază ideea de portofoliu de proiecte cărora să li se asigure un management corespunzător. Tehnologiile produse în universitate vor fi prezentate prin intermediul unui buletin periodic şi prin intermediul unei baze de date actualizate permanent şi găzduite de pagina web a UPB, organizată ulterior interactiv sub forma unui portal, de tipul celui creat de MECT - ANCS (http://www.irecson.ro/proinno/);Prin apartenenţa OTT la o structură naţională, de tipul Reţelei Naţionale RENITT, se pot asigura finanţări suplimentare prin programe de tip INFRATECH, respectiv INOVARE din PN II şi avantaje competitive de lucru în structuri integrate.c) Finanţarea activităţilor OTT se va face prin intermediul unor resurse interne, pe baza unui BVC anual aprobat de către conducerea UPB şi prin resurse atrase din programe naţionale şi internaţionale destinate finanţării activităţii de transfer tehnologic.

4. Programe analitice (fişe ale disciplinelor) care trateaza problema proprietatii intelectuale:

1) Disciplina: Inovare Inventică şi Proprietate Intelectuală

DATE DE IDENTIFICARE

19

http://www.irecson.ro/proinno/


Catedra TCM : sistemul de studii de 5 ani, începând cu anul 2001, disciplina opţională anul V AC – Inginerie EconomicaTitular de disciplină: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Catedra TCM, Facultatea IMST, UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTITitularul aplicaţiilor: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCUTipul (pregătire generală sau de specialitate): pregătire de specialitateNumăr ore curs: 2 ore/săptNumăr ore aplicaţii (laborator): 1 oră/saptNumărul de puncte de credit: 3Semestrul: II

OBIECTIVELE DISCIPLINEI- pentru curs:

Cunoaşterea unor a unor metode şi tehnici de inovare precum şi a modului de protecţie, de valorizare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.

- pentru aplicaţii: Fixarea şi adâncirea cunoştinţelor practice pentru aplicarea a unor metode

şi tehnici de inovare precum şi a modului de protecţie, de valorizare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.;

COMPETENŢE SPECIFICE:- Capacitatea de a proiecta procese şi sisteme industriale, novatoare, folosind

soluţii inventive originale şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii maxime din aplicarea acestor procese şi din transfer tehnologic.;

CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS)a) Curs:

Cap. Conţinutul Nr. ore

1.

Concepte şi noţiuni de bază privind inventica şi rezolvarea inventivă a problemelor (bazele praxiologice, psihognoseologice, psihopedagogice şi logice-matematice ale inventicii; definirea şi clasificarea invenţiilor; etapele rezolvării inventive a problemelor; principalele obstacole privind creaţia tehnică şi rezolvarea inventivă a problemelor).

2

2.Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii (Tehnici şi metode intuitive, Metode logice – combinatorice – deductive).

4

3.

Conţinutul şi structura teoriei rezolvării inventive a problemelor – TRIZ (Istoricul apariţiei şi dezvoltării TRIZ; Concepte şi noţiuni de bază privind rezolvarea inventivă a problemelor, Filozofia TRIZ şi a abordării privind rezolvarea inventivă a problemelor, Etapele aplicării metodologiei TRIZ, Structura metodologiei TRIZ, Avantaje şi limitele TRIZ, Implementarea TRIZ într-o organizaţie)

4

4. Metode, tehnici şi instrumente pentru rezolvarea inventivă a problemelor (instrumente pentru rezolvarea contradicţiilor tehnice - matricea contradicţiilor, cele 40 de principii inventive, cei 39 de parametrii ai triz, principiile separării pentru rezolvarea contradicţiilor fizice, cele 76 de

6

20


soluţii standard., legile evoluţiei sistemelor tehnice – elemente privind evoluţia şi previziunea tehnologică, algoritmul ariz, analiza su – field, metoda celor 9 ecrane şi metoda multiecrane, metoda smart little people – tehnici empatice, sistemul de operatori, modele ale evoluţiei direcţionate a produselor - directed product evolution – dpe, metoda determinării anticipate a defectelor - anticipatory failure determination – afd, studii de caz)

5.Pachete software pentru rezolvarea inventivă a problemelor (trizexplorer, innovation workbench, programul ideator, triz improver, knowledge wizard, anticipatory failure determination, creatriz. techoptimizer, trisolver, studii de caz.

2

6.

Utilizarea teoriei rezolvării inventive a problemelor în cadrul unor metode de dezvoltare a produselor (utilizarea triz împreună cu qfd şi cu scenariul tehnic, sinergia triz – qfd – taguchi, utilizarea afd - triz împreună cu fmea, utilizarea triz împreună cu analiza valorii, studii de caz)

2

7.

Proprietate intelectuală (drepturile de autor – copyright, drepturile conexe drepturilor de autor – copyright, proprietate industrială - brevetele de invenţie, protecţia mărcilor, protecţia modelelor industriale – designului. protecţia indicatiilor geografice, protecţia noilor soiuri de plante, protecţia topografiilor circuitelor integrate, protecţia împotriva concurenţei neloiale)

8

Total 28

b) Aplicaţii:

L1Desfăşurarea unei şedinţe de brainstorming, pe grupe de 4-5 studenţi, pentru găsirea unei soluţii tehnice pentru o temă dată 2

L2Aplicaţie privind aplicarea Metodei celor 9 Ecrane: studiu sistemic evolutiv pentru un produs, stabilirea evoluţiei tehnologice a produsului şi previziunea următoarei generaţii de produse

2

L3

Aplicaţii privind realizarea unei inovaţii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii tehnice şi prezentare studii de caz: reproiectarea conceptual - inovativă a unei conducte de transport particule metalice şi reproiectarea conceptual - inovativă a unui ventilator.

2

L4

Aplicaţie privind realizarea unei inovatii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii fizice; aplicaţie privind analiza su-field şi prezentare studiu de caz: reproiectarea conceptual - inovativă a unei cutii metalice pentru băuturi răcoritoare folosind analiza su-field

2

L5

Aplicaţie privind utilizarea algoritmului ariz: reproiectarea conceptual - inventivă a produsului air bag auto folosind algoritmul ariz, analiza su – field şi programul techoptimizer; aplicaţie privind rezolvarea unei probleme de inovare/inventică folosind programul software creax

2

L6Aplicaţie privind utilizarea metodelor triz, qfd şi a scenariului tehnic la proiectarea conceptual - inovativă a unui aspirator.

2

L7

Aplicaţii privind drepturile de autor, drepturile conexe, brevetele de invenţie, mărcile, indicaţiile geografice, concurenţa neloială. aplicaţie privind înscrierea la osim a unui brevet de invenţie, pe baza unei soluţii originale dezvoltate de studenţi. aplicaţie privind înscrierea la osim a unei mărci comerciale.

2

Total 14

REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale etc.): prezentare combinată (expunere, prezentare cu proiectorul, inclusiv filme şi programe software); materialele prezentate sunt publicate pe platforma de e-learning a facultăţii;

21


2) Disciplina: Creativitate şi Inventică

DATE DE IDENTIFICAREDenumirea programului de Master: DESIGNUL PRODUSELOR INOVATIVETipul programului de Master: complementarSemestrul: 1Titular de disciplină: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, catedra TCM, Facultatea IMSTTitularii aplicaţiilor: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, catedra TCM, Facultatea IMSTNumăr ore curs: 28 oreNumăr ore aplicaţii: 28 oreNumărul de puncte de credit: 4

OBIECTIVELE DISCIPLINEICunoaşterea aprofundată a unor a unor metode şi tehnici de inovare precum şi a modului de protecţie, de valorizare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.

COMPETENŢE SPECIFICE (cu referire la competenţele asigurate de programul de master din care face parte disciplina): Capacitatea de a proiecta procese şi sisteme industriale complexe, novatoare, folosind soluţii inventive originale şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii maxime din aplicarea acestor procese şi din transfer tehnologic.

CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS) (1 pagină)a. Curs:

Cap. ConţinutulNr. ore

1.

Concepte şi noţiuni de bază privind inventica şi rezolvarea inventivă a problemelor (bazele praxiologice, psihognoseologice, psihopedagogice şi logice-matematice ale inventicii; definirea şi clasificarea invenţiilor; etapele rezolvării inventive a problemelor; principalele obstacole privind creaţia tehnică şi rezolvarea inventivă a problemelor).

2


4

3.


4

4. Metode, tehnici şi instrumente pentru rezolvarea inventivă a problemelor (instrumente pentru 6

22


rezolvarea contradicţiilor tehnice - matricea contradicţiilor, cele 40 de principii inventive, cei 39 de parametrii ai triz, principiile separării pentru rezolvarea contradicţiilor fizice, cele 76 de soluţii standard., legile evoluţiei sistemelor tehnice – elemente privind evoluţia şi previziunea tehnologică, algoritmul ARIZ, analiza SU – FIELD, metoda celor 9 ecrane şi metoda multiecrane, metoda Smart Little People – tehnici empatice, sistemul de operatori, modele ale evoluţiei direcţionate a produselor - directed product evolution – DPE, metoda determinării anticipate a defectelor - Anticipatory Failure Determination – AFD, studii de caz)

5. Pachete software pentru rezolvarea inventivă a problemelor (TRIZEXPLORER, INNOVATION WORKBENCH, programul IDEATOR, TRIZ IMPROVER, KNOWLEDGE WIZARD, ANTICIPATORY FAILURE DETERMINATION, CREATRIZ. TECHOPTIMIZER, TRISOLVER, studii de caz.

2

6. Utilizarea teoriei rezolvării inventive a problemelor în cadrul unor metode de dezvoltare a produselor (utilizarea TRIZ împreună cu QFD şi cu scenariul tehnic, sinergia TRIZ – QFD – TAGUCHI, utilizarea AFD - TRIZ împreună cu FMEA, utilizarea TRIZ împreună cu analiza valorii, studii de caz)

4

7. Proprietate intelectuală (drepturile de autor – copyright, drepturile conexe drepturilor de autor – copyright, proprietate industrială - brevetele de invenţie, protecţia mărcilor, protecţia modelelor industriale – designului. protecţia indicatiilor geografice, protecţia noilor soiuri de plante, protecţia topografiilor circuitelor integrate, protecţia împotriva concurenţei neloiale)

6

TOTAL DISCIPLINĂ 28

b. AplicaţiiNr. lucr

ConţinutulNr. ore

1.Desfăşurarea unei şedinţe de brainstorming, pe grupe de 4-5 studenţi, pentru găsirea unei soluţii tehnice pentru o temă dată

2

2.Aplicaţie privind aplicarea Metodei celor 9 Ecrane: studiu sistemic evolutiv pentru un produs, stabilirea evoluţiei tehnologice a produsului şi previziunea următoarei generaţii de produse

2

3.


4

4.

Aplicaţie privind realizarea unei inovatii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii fizice; aplicaţie privind analiza SU-FIELD şi prezentare studiu de caz: reproiectarea conceptual - inovativă a unei cutii metalice pentru băuturi răcoritoare folosind analiza SU-FIELD

4

5.

Aplicaţie privind utilizarea algoritmului ariz: reproiectarea conceptual - inventivă a produsului air bag auto folosind algoritmul ariz, analiza SU – FIELD şi programul TECHOPTIMIZER; aplicaţie privind rezolvarea unei probleme de inovare/inventică folosind programul software CREAX

6

6.Aplicaţie privind utilizarea metodelor TRIZ, QFD şi a scenariului tehnic la proiectarea conceptual - inovativă a unui aspirator.

4

7

Aplicaţii privind drepturile de autor, drepturile conexe, brevetele de invenţie, mărcile, indicaţiile geografice, concurenţa neloială. aplicaţie privind înscrierea la OSIM a unui brevet de invenţie, pe baza unei soluţii originale dezvoltate de studenţi. aplicaţie privind înscrierea la osim a unei mărci comerciale.

6


23


REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale etc): prezentare combinată (expunere, prezentare cu proiectorul, inclusiv filme şi programe software).

3) Disciplina Procese Industriale Complexe 2

DATE DE IDENTIFICAREDenumirea programului de Master: Ingineria Nanostructurilor şi Proceselor NeconvenţionaleTipul programului de Master: de aprofundareSemestrul: 2Titularii de diciplină: Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, catedra TCM, Facultatea IMSTTitularii aplicaţiilor: Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, catedra TCM, Facultatea IMSTNumăr ore curs: 14 oreNumăr ore aplicaţii: 28 oreNumărul de puncte de credit: 3Semestrul: 2

OBIECTIVELE DISCIPLINEICunoaşterea aprofundată a unor procese industriale complexe, a unor metode şi tehnici de inovare precum şi a modului de protecţie, de valorizare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.

COMPETENŢE SPECIFICE (cu referire la competenţele asigurate de programul de master din care face parte disciplina): Capacitatea de a proiecta procese şi sisteme industriale complexe, novatoare, folosind tehnologii avansate de fabricare şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii maxime din aplicarea acestor procese şi din transfer tehnologic.

CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS) (1 pagină)a. Curs:

Cap.

Conţinutul Nr. ore

MODULUL 1 – PROCESE AVANSATE DE FABRICARE1. Noţiuni conceptuale privind aplicarea unor procese avansate de fabricare 12. Procese avansate de prelucrare prin aşchiere 13. Procese avansate de prelucrare prin deformare plastică 24. Procese avansate de prelucrare prin procedee neconvenţionale 25. Procese avansate de prelucrare prin procedee combinate 1

Total modulul 1 7

MODULUL 2 – INOVARE – INVENTICĂ ŞI PROPRIETATE INTELECTUALĂ1. Concepte şi noţiuni de bază privind inventica şi rezolvarea inventivă a problemelor

(bazele praxiologice, psihognoseologice, psihopedagogice şi logice-matematice ale inventicii; definirea şi clasificarea invenţiilor; etapele rezolvării inventive a

0,5

24


problemelor; principalele obstacole privind creaţia tehnică şi rezolvarea inventivă a problemelor).


0,5

3.


0,5

4.

Metode, tehnici şi instrumente pentru rezolvarea inventivă a problemelor (instrumente pentru rezolvarea contradicţiilor tehnice - matricea contradicţiilor, cele 40 de principii inventive, cei 39 de parametrii ai triz, principiile separării pentru rezolvarea contradicţiilor fizice, cele 76 de soluţii standard., legile evoluţiei sistemelor tehnice – elemente privind evoluţia şi previziunea tehnologică, algoritmul ARIZ, analiza SU – FIELD, metoda celor 9 ecrane şi metoda multiecrane, metoda Smart Little People – tehnici empatice, sistemul de operatori, modele ale evoluţiei direcţionate a produselor - Directed Product Evolution – DPE, Metoda Determinării Anticipate a Defectelor - Anticipatory Failure Determination – AFD, studii de caz)

2,5

5. Pachete software pentru rezolvarea inventivă a problemelor (TRIZEXPLORER, INNOVATION WORKBENCH, PROGRAMUL IDEATOR, TRIZ IMPROVER, KNOWLEDGE WIZARD, ANTICIPATORY FAILURE DETERMINATION, CREATRIZ. TECHOPTIMIZER, TRISOLVER, studii de caz.

1

6. Utilizarea teoriei rezolvării inventive a problemelor în cadrul unor metode de dezvoltare a produselor (utilizarea TRIZ împreună cu QFD şi cu scenariul tehnic, sinergia TRIZ – QFD – TAGUCHI, utilizarea AFD - TRIZ împreună cu FMEA, utilizarea TRIZ împreună cu analiza valorii, studii de caz)

0,5

7. Proprietate intelectuală (drepturile de autor – copyright, drepturile conexe drepturilor de autor – copyright, proprietate industrială - brevetele de invenţie, protecţia mărcilor, protecţia modelelor industriale – designului. protecţia indicatiilor geografice, protecţia noilor soiuri de plante, protecţia topografiilor circuitelor integrate, protecţia împotriva concurenţei neloiale)

1,5

Total modulul 2 7TOTAL DISCIPLINĂ 14

b. AplicaţiiNr. lucr

Conţinutul Nr. ore

MODULUL 1 – PROCESE AVANSATE DE FABRICARE

1.Constituirea unui sistem tehnologic avansat de prelucrare prin aşchiere din elemente modulate isel (pe echipe de 4 studenţi)

4

2.Aplicaţie privind procesele de deformare plastică Dualform, Laserforming, prelucrarea cu poansoane multiple şi Trumpf

4

3.Aplicaţie privind procese de prin elerectroeroziune Sodick şi procese de prelucrare Trumpf cu laser şi plasmă

3

4.Aplicaţie privind procese de prelucrare prin procedee combinate (electroeroziune cu fir şi jet de apa, deformare plastică şi laser/plasma, laser şi jet de apă)

3

Total modulul 1 14

MODULUL 2 – INOVARE – INVENTICĂ ŞI PROPRIETATE INTELECTUALĂ1. Desfăşurarea unei şedinţe de brainstorming, pe grupe de 4-5 studenţi, pentru 2

25


găsirea unei soluţii tehnice pentru o temă dată

2.Aplicaţie privind aplicarea Metodei celor 9 Ecrane: studiu sistemic evolutiv pentru un produs, stabilirea evoluţiei tehnologice a produsului şi previziunea următoarei generaţii de produse

2

3.


2

4.

Aplicaţie privind realizarea unei inovatii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii fizice; aplicaţie privind analiza SU-FIELD şi prezentare studiu de caz: reproiectarea conceptual - inovativă a unei cutii metalice pentru băuturi răcoritoare folosind analiza SU-FIELD

2

5.

Aplicaţie privind utilizarea algoritmului ARIZ: reproiectarea conceptual - inventivă a produsului air bag auto folosind algoritmul ARIZ, analiza SU – FIELD şi programul TECHOPTIMIZER; aplicaţie privind rezolvarea unei probleme de inovare/inventică folosind programul software CREAX

2

6.Aplicaţie privind utilizarea metodelor TRIZ, QFD şi a scenariului tehnic la proiectarea conceptual - inovativă a unui aspirator.

2

7

Aplicaţii privind drepturile de autor, drepturile conexe, brevetele de invenţie, mărcile, indicaţiile geografice, concurenţa neloială. aplicaţie privind înscrierea la OSIM a unui brevet de invenţie, pe baza unei soluţii originale dezvoltate de studenţi. aplicaţie privind înscrierea la osim a unei mărci comerciale.

2

Total modulul 2 14


REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale etc): prezentare combinată (expunere, prezentare cu proiectorul, inclusiv filme şi programe software).

4) Disciplina: Protecţia Proprietăţii Industriale DATE DE IDENTIFICARE

Catedra de Echipament Termomecanic, Clasic şi Nuclear, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Universitatea POLITEHNICA din BucureştiTitular de disciplină: Ovidiu DINESCU- Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci, Sef al Serviciului Analize Si Sinteze Documentare

OBIECTIVUL DISCIPLINEI: pregătirea viitorilor absolvenţi pentru gestionarea problemelor, apărute la nivelul companiilor, legate de protecţia proprietăţii industriale la nivel european, în perspectiva intensificării climatului concurenţial odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

CONŢINUTUL TEMATIC:1. Introducere; relaţia dintre proprietatea intelectuală şi proprietatea

26


industrială – Convenţia de la Paris; obiectele proprietăţii industriale – invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale (design industrial), soiuri de plante, topografii de circuite integrate, modele de utilitate.

2. Protecţia proprietăţii industriale ca sistem; proprietatea industrială şi piaţa unică europeană; structuri europene şi mondiale ale proprietăţii industriale; importanţa protecţiei proprietăţii industriale.

3. Invenţiile; Decizia de protecţie a unei invenţii - implicaţii, avantaje şi dezavantaje; brevetul de invenţie – obţinere, efecte interne şi externe, dreptul de monopol; sistemul naţional de protecţie al invenţiilor.

4. Prioritatea internaţională în baza Convenţiei de la Paris – premiză a protecţiei internaţionale a invenţiilor; importanţa primului depozit; rapoarte de cercetare documentară cu opinie asupra brevetabilităţii.

5. Protecţia internaţională a invenţiilor – calea Convenţiei Brevetului European; Oficiul European de Brevete; obţinerea brevetului european şi efectele brevetului european; perspectiva brevetului comunitar.

6. Protecţia internaţională a invenţiilor – calea Tratatului de Cooperare în Domeniul Brevetelor (PCT); Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale; „brevetul Euro-PCT”.

7. Mărci; marca în peisajul cotidian; mărci, indicaţii geografice, denumiri de origine; protecţia naţională a mărcilor.

8. Protecţia internaţională a mărcilor utilizând calea Aranjamentului de la Madrid sau Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid.

9. Protecţia internaţională a mărcilor – calea Tratatului Mărcii Comunitare; efectele actuale şi viitoare ale mărcii comunitare pentru piaţa naţională.

10. Designul industrial ; cel mai cuprinzător domeniu al protecţiei proprietăţii industriale; protecţia naţională a designului industrial;

11. Protecţia internaţională a designului industrial - Calea Aranjamentului de la Haga.

12. Protecţia internaţională a designului industrial – calea Tratatului Designului Comunitar; efecte prezente şi viitoare ale TDC pe tritoriul României.

13. Probleme ale managementului proprietăţii industriale ; ce este contrafacerea; căi şi metode de luptă împotriva contrafacerii; în general despre organizarea protecţiei proprietăţii industriale la nivelul unei unităţi economice.

14. Protecţia proprietăţii industriale – premiză şi finalitate a activităţii de cercetare; dobândirea şi utilizarea informaţiilor de proprietate industrială; protecţia proprietăţii industriale – inovare – globalizare; concluzii.

5) Disciplina Proprietatea intelectuală specifică creaţiilor din domeniul tehnologiei informaţiei - IT

27


DATE DE IDENTIFICAREDenumirea programului de master: Managementul Inovării şi Transferului TehnologicTitular de disciplină: Dr. Ing. Alexandru Cristian STRENC, cadru didactic asociat la CPRU, Facultatea de Automatica şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din BucureştiTitularul aplicaţiilor: Dr. Ing. Alexandru Cristian STRENC Tipul programului de Master: BNumăr ore curs: 28Număr ore aplicaţii (laborator): 14Numărul de puncte de credit: 8Semestrul: III


însuşirea principalelor obiecte şi concepte ale dreptului proprietăţii intelectuale specifice creţiilor din domeniul tehnologiei informaţiei;

însuşirea elementelor de bază ale protecţiei proprietăţii intelectuale pentru creaţiile din domeniul IT: drepturi conferite, transferul de tehnologie realizat prin transmiterea drepturilor, contrafacere şi piraterie;

- pentru aplicaţii: înţelegerea conţinutului procesului de protecţie a proprietăţii intelectuale

cu focalizare pe creaţiile din domeniul IT; definirea strategiei unei firme specializată în domeniul IT în apărarea

drepturilor de proprietate intelectuală

COMPETENŢE SPECIFICE:- Cunoaşterea noţiunilor de bază referitoare la protecţia proprietăţii

intelectuale specifică creaţiilor din domeniul IT;- Întocmirea documentaţiei de protecţie a proprietăţii intelectuale pentru

creaţii specifice domeniului IT

CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS)a) Curs

Cap Conţinutul Nr. ore

1.Brevete de invenţie specifice domeniului IT 41.1. Invenţii legate de calculator (computer-related inventions) 31.2. Invenţii în domeniul metodelor de afaceri 1

2.Protecţia designului interfeţelor grafice calculator 22.1. Conceptul desen sau model (design) 12.2. Întocmirea şi procesarea cererii de design pentru interfeţe grafice calculator 1

3. Conceptul de marcă 2Întocmirea şi procesarea cererii de marcă pentru firmele de IT 2

28


4. Protecţia topografiilor circuitelor semiconductoare 25. Protecţia dreptului de autor şi drepturilor conexe specifice domeniului IT 10

5.1. Bazele dreptului de autor şi drepturilor conexe 25.2. Programe de calculator 25.3.Baze de date 25.4.Transmisii prin satelit şi cablu 25.5. Numed de domeniu Internet 2

6. Contrafacere şi piraterie 46.1. Definire 16.2. Respectarea drepturilor de proprietate intelectuală specifică domeniului IT 26.3. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală 1

7. Interferenţa între drepturile de proprietate intelectuală 47.1. Interferenţa brevet de invenţie - drept de autor 27.2. Interferenţa marcă – nume de domeniu 2

Total 28

b) AplicaţiiProiect Conţinutul Nr. ore

1.Strategia de firmă în vederea solicitării unei protecţii complete pentru o dezvoltare soft

7

2.Strategia de firmă specializată în IT pentru apărarea drepturilor de proprietate intelectuală

7

Total 14

REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale etc.):

Cursul se bazează pe utilizarea unor concepte moderne de dreptul proprietăţii intelectuale. Prezentarea este de tip cursiv şi interactiv utilizând slide-uri PowerPoint.Pentru fiecare proiect (total 2 proiecte) se vor face notări individuale şi discuţii privind abordarea proiectului şi concluzii generale desprinse din modul de tratare făcut de studenţi. Pentru proiecte se vor constitui grupe de câte 3-5 studenţi care vor aborda aceeaşi temă.Prezentările vor fi însoţite după caz de indicaţii bibliografice privind aprofundarea problematicilor.

6) Disciplina: Proprietate intelectuală – Brevetul de invenţie ca instrument al inovării tehnologice

DATE DE IDENTIFICAREDenumirea programului de master: Managementul Inovării şi Transferului TehnologicTitular de disciplină: Dr. Ing. Alexandru Cristian STRENC, cadru didactic asociat la CPRU, Facultatea de Automatica şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti

29


Titularul aplicaţiilor: Ing. Jur. Bucura IONESCU, cadru didactic asociat la CPRU, Facultatea de Automatica şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din BucureştiTipul programului de Master: BNumăr ore curs: 28Număr ore aplicaţii (laborator): 14Numărul de puncte de credit: 8Semestrul: I


însuşirea principalelor concepte legate de brevetul de invenţie: definire, brevetabilitatea invenţiilor, procedura de acordare a brevetului.

însuşirea elementelor de bază ale protecţiei prin brevet de invenţie: drepturi conferite, transmiterea drepturilor, contrafacere;

însuşirea bazelor managementului portofoliului de brevete, ca parte a managementului de firmă;

utilizarea brevetului de invenţie ca instrument al dezvoltării tehnologice.- pentru aplicaţii:

înţelegerea conţinutului procesului de protecţie a invenţiilor prin brevet; definirea strategiei de firmă în apărarea drepturilor decurgănd din brevete; definirea strategiei de susţinere a inovării şi cucerirea pieţelor locale,

regionale/internaţionale.

COMPETENŢE SPECIFICE:- Cunoaşterea noţiunilor de bază referitoare la protecţia invenţiilor prin

brevet;- Dobândirea conceptelor de baza ale managementului portofoliului de

brevete ca parte a managementului modern de firmă;- Întocmirea documentaţiei de brevetare.

CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS)a) Curs

Cap. Conţinutul Nr. ore

1.Brevetul de invenţie ca obiect al proprietăţii industriale 71.1. Proprietate intelectuală şi industrială 11.2. Invenţii brevetabile, nebrevetabile, excluse de la brevetare 3

2.

Protecţia prin brevet 62.1. Redactarea şi depunerea cererii de brevet 32.2. Procesarea cererii de brevet 22.3. Acordarea brevetului 1

3. Respectarea drepturilor conferite de brevet 43.1. Drepturile de exploatare exclusivă şi interzicere 23.2. Contrafacere 2

4. Transferul de tehnologie realizat prin transmiterea brevetului de invenţie 4

30


4.1. Licenţe 24.2. Cesiuni 1,54.3.Alte moduri de transmitere a drepturilor 0,5

5. Managementul brevetării 75.1. Necesitatea unui management al brevetării în politică şi strategia de firmă

1

5.2. Evaluarea brevetului de invenţie 25.3. Evaluarea pieţei prin prisma brevetelor de invenţie – baze de date comerciale

2

5.4. Managemenul portofoliului de brevete 2Total 28

c) AplicaţiiProiect Conţinutul Nr. ore

1. Obţinerea brevetului de invenţie – instrument strategic în procesul de inovare 72. Strategia managementului de inovare a unei firme 7

Total 14

REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale etc.):

Cursul se bazează pe utilizarea unor concepte moderne de dreptul proprietăţii intelectuale. Prezentarea este de tip cursiv şi interactiv utilizând slide-uri PowePoint.Pentru fiecare proiect (total 2 proiecte) se vor face notări individuale şi discuţii privind abordarea proiectului şi concluzii generale desprinse din modul de tratare făcut de studenţi. Pentru proiecte se vor constitui grupe de câte 3-5 studenţi care vor aborda aceeaşi temă.Prezentările vor fi însoţite după caz de indicaţii bibliografice privind aprofundarea problematicilor.

7) Disciplina: Proprietatea Intelectuală DATE DE IDENTIFICARE

Departamentul de Bioinginerie si Biotehnologie, Master – specializarea BIOTEHNOLOGIE Titulari de disciplină: Prof. Dr. ing. Mihai Caramihai si Dr. ing. Aurelia Chirvase

CONŢINUT- Proprietatea industrială în biotehnologie- Principalele aspecte în conexiune cu brevetarea în biotehnologie- Initiative la nivel international pentru a corespunde cerintelor impuse de noi dezvoltari stiintifice in biotehnologie- Modelul UE de brevetabilitate în biotehnologie- Concepţia americană despre brevetabilitate în biotehnologie

31


8) Alte discipline:În cadrul Catedrei de Tehnologie Electronica şi Fiabilitate, Facultatea de

Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, la masterul interdisciplinar Heterotehnologii in industria electronica prevazut a incepe din octombrie 2009 la disciplina Problematica cercetarii si inovarii modulelor electronice se prevede explicit in fisa disciplinei la continutul tematic al cursului capitolul 5.4. Proprietate intelectuala. Marci si brevete.

De asemenea, aspecte de proprietate intelectuala specifice dezvoltarii de software sunt prezentate la disciplina Constructia si tehnologia sistemelor embedded din cadrul masterului interdisciplinar Tehnologii avansate in electronica auto (TAEA), dar acestea nu sunt prevazute explicit in fisa disciplinei.

II. Calificari ale cadrelor didactice in domeniul proprietatii intelectuale:

1) Dr. Ing. Alexandru Cristian Strenc – cadru didactic asociat la Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti; Director General Adjunct- Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci 2) Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU – catedra TCM, Facultatea IMST, Universitatea Politehnica din Bucureşti

Participare la Contractul - Centru de promovare a proprietatii intelectuale, Contract CEEX, Modulul III, Nr. 177/2006 (www.aoab.ro), realizat in colaborare cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Municipiul Bucureşti (AOAB) în cadrul căruia a tradus şi a adaptat pentru a fi predat în sistem e-learning cursul DL 101 al Organizatiei Mondiale a Proprietătii Intelectuale (WIPO), cu acordul directorului acestei organizaţii. Cu ajutorul colegului Conf. Dr. Ing. Tom Savu cursul a fost pus in sistem e-learning, inclusiv cu segmente audio si poate fi absovit de care studenti si oameni de afaceri, gratuit, cu eliberare de diplome recunoscute de WIPO, in baza unui protocol semnat (www.aoab.ro).

Co-organizator al International Conference on Intellectual Property and Creativity, Bucureşti, 2007, cu participare unor sefi de divizii de la WIPO, OSIM etc (http://www.ip-centre.aoab.ro/program.html)3) Ovidiu DINESCU- Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci, Sef al Serviciului Analize Si Sinteze Documentare1992 - prezent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci, Bucureşti, expert I/A;noiembrie 1999 – decembrie 2001: Seful Biroului de Marketing şi Relaţii Publice;ianuarie 2002 – prezent: Sef al Serviciului Analize şi Sinteze Documentare;din 2006 membru al echipei de specialisti în Politici de Inovare şi Competitivitate de pelânga Comisia Economica ONU pentru Europa

32

http://www.aoab.ro/


Programe de pregatire: 1995 Haga, Oficiul European de Brevete, On-line research 1997 Szczecin (Polonia), Oficiul European de Brevete, Industrial Property Management 2001 Galillee College, Israel, Management and Development of Small Businesses and Industries 2002 Munchen, Oficiul European de Brevete, Industrial property issues for governmental officials and information administrators 2002 Geneva, Organizaţia Mondiala a Proprietaţii Intelectuale, L’atelier sur les services d’appui à l’innovation et leur gestion 2004 Geneva, Organizaţia Mondiala a Proprietaţii Intelectuale, Interregional Intermediate Seminar on Industrial Property 2004 Strasbourg, Center for International Industrial Property Studies of The University of Strasbourg, Practical Training Course on Industrial Property 2005 Newport, United Kingdom Patent Office, Design of Innovation Support Campaigns 2005 Belgrad, World Intellectual Property Organisation & Serbian Patent Office, WIPO Successful Licence Technology 4) Prof. dr. ing. Mihaela Ungureanu: Consilier european de proprietate industiala pentru brevete (Diploma de Consilier in proprietate industriala (2003-1306) pentru brevete de inventie, eliberata de OSIM in septembrie 2003); Membru al Camerei Nationale a Consilierilor în proprietate industrială din România5) Dr. ing. Cristian Alionte: consilier în proprietate industrială (mai 2009)6) As.ing. Horaţiu Pop: consilier în proprietate industrială (mai 2009)7) S.l. dr. ing. Luisa Pilan: consilier în proprietate industrială (mai 2009)

III. Diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul studenţilor:

Dr. Ing. Alexandru Cristian Strenc Cursurile Proprietatea intelectuală specifică creaţiilor din domeniul tehnologiei informaţiei - IT şi “Proprietate intelectuală – Brevetul de invenţie ca instrument al inovării tehnologice” predate în cadrul programului de master: Managementul Inovării şi Transferului Tehnologic la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU Cursuri predate: în vechiul sistem de studii de 5 ani, începând cu anul 2001 a existat disciplina opţională (Anul V AC – Inginerie Economica) “Inovare – Inventică şi Proprietate Intelectuală” (Fisa atasata). Odata cu trecerea la sistemul de 4 ani Se regăsesc module de proprietate Intelectuală, la masterat, în

33


cadrul următoarelor discipline şi programe de studii: Programul de studii Ingineria Nanostructurilor si Proceselor Neconventionale – INPN – Disciplina Procese Industriale complexe 2 ; Programul de studii Design Industrial şi Produse Inovative – DIPI – Disciplina – Creativitate şi Inventică Implicare în proiectul CEEX 177 (De ex Studentul Daniel CAZACU, anul V, TCM) Absolvirea cursului DL 1001, in sistem e-learning.

Ovidiu DINESCU Cursul “PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE” predat la Catedra de Echipament Termomecanic, Clasic şi Nuclear, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

IV. Lista de lucrări în domeniul proprietăţii intelectuale:

Dr. Ing. Alexandru Cristian Strenc1) Alexandru Cristian Strenc, Bucura Ionescu, Gh. Gheorghiu, Dreptul Brevetului – Tratat, Ed. Lumina Lex, vol. 1 – 2005, vol. 2 – 2007.2) Alexandru Cristian Strenc şi colectiv – International Encyclopedia of Laws – Romania intellectual Property.

Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU1) Ionescu, N., Dincă, Adela, Proprietate Intelectuală – Note de curs şi aplicaţii, Editura TCM Print, 2004.2) Campurean M., Ionescu N. Presentation of ,, Centre for promoting Intellectual Property-IP Centre”, International Conference on Intellectual Property and Creativity, Bucureşti, 2007, Academia Romănă. (http://www.ip-centre.aoab.ro/program.html)3) Ionescu, N., Inovare, Inventică şi Proprietate Industrială, Notite de curs.4) Vişan, A., Ionescu, N., Şerban, D., TRIZ – Teoria Rezolvării Inventive a Problemelor, Editura BREN, 2004.Ovidiu DINESCU1) “Cine poate primi brevet de invenţie” în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 3 /1996.2) "Brevete prin corespondenţă" în Revista Român| de Proprietate Industrială, nr. 1 /1997.3) ”Introducere în managementul brevetului de invenţie” în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 3 /1997 şi nr. 4/1999 şi în Inventică şi Economie, nr.3/1997 şi nr. 4/1999.4) "Proprietatea industrială în managementul companiei" în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 5-6 /1999.

34


5) “Despre abrogarea art. 68 din Legea invenţiilor” în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 1/2000 şi în Inventică şi Economie, nr. 1/2000.6) “Expoziţiile internaţionale şi valorificarea invenţiilor” în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 3 /2000.7) "OSIM în sprijinul agenţilor economici" în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 4/2000.8) "Marketingul invenţiilor” şi “Trofeul Creativităţii" în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 5-6 /2001.9) “Cât costă un brevet de invenţie?” în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 4/2002 şi în Inventică şi Economie, nr. 3/2002.10) “Industrial property protection - benefit source for technical universities” în Academic Journal of Manufacturing Engineering vol. 1 nr. 1/2003.11) “Proprietatea industrială şi libera circulaţie a mărfurilor pe piaţa Uniunii Europene“ în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 2/2003 şi în Inventică şi Economie, nr. 2/2003.12) “Universităţile tehnice şi proprietatea industrială“ în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 3/2003.13) “Carta Europeană pentru întreprinderi mici - Inovare şi transfer tehnologic, proprietatea industrială şi IMM“ în Revista Român| de Proprietate Industrială, nr. 4/2003.14) “Informaţiile cu privire la proprietatea industrială - suport al inovării“ în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 5/2003.15) “Strategii de propietate industrială“ în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 4/2004.16) “Valorificarea brevetelor de invenţie“ în Revista Român| de Proprietate Industrială, nr. 5/2004.17) “Exclusivitate pe piaţă şi contrafacere“ în Revista Român| de Proprietate Industrială, nr. 6/2004.18) “Avem o idee! Cum o protejăm?“ în Revista Român| de Proprietate Industrială, nr. 1/2005.19) “Protecţia Provizorie“ în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 3 - 4/2006.

35


Cap. 4. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

Cultura proprietatii intelectuale în Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

Primele cursuri de creativitate și proprietate industrială s-au ținut la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în urmă cu aproape 40 de ani. Atunci, în 1966, la Facultatea de Mecanică au fost puse bazele școlii ieșene de inventică de către prof. Vitalie Belousov. Școala de inventică a generat peste 500 de studenți-inventatori și a permis perfecționarea prin cursuri post-universitare a peste 1000 de ingineri din zona de est a României. Faptul că Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași este, conform datelor furnizate de OSIM, cea mai prolifică universitate din țară în domeniul invențiilor, se datorează și faptului că mulți dintre profesorii de astăzi au fost elevii de ieri ai școlii de inventică. Necesitatea structurării unei școli de inventică în universitate a fost evidențiată de prif. Vitalie Belousov în felul următor “Funcțiile unui inginer sunt patru: Cunoaște tehnica, aplică tehnica, conduce echipe de tehnicieni și creează o nouă tehnică”

Tab. 4.1. Brevete obținute în universitățile din România în perioada 1999-2006Nr. crt. Titular Total brevete

1 UNIVERSITATEA TEHNICÃ"GH. ASACHI" 702 UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" 113 UNIVERSITATEA DIN ORADEA 104 UNIVERSITATEA TEHNICÃ CLUJ- NAPOCA 10

5UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI -CENTRUL DE CERCETĂRI PENTRU TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE INDUSTRIALE

8

6 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 77 INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI 58 UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI 4

9SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN - UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ

3

10 UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" 311 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE 3

36


GRIGORE T. POPA12 UNIVERSITATEA "GEORGE BACOVIA" 213 UNIVERSITATEA "EFTIMIE MURGU" REŞIŢA 214 UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI 2

15UNIVERSITATEA TEHNICÃ DIN TIMIȘOARA – SECȚIA DE PROTOTIPURI ŞI MICROPRODUCŢIE

2

16 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 117 UNIVERSITATEA " BABEȘ BOLYAI " 1

18UNIVERSITATEA DE MEDICINÃ ȘI FARMACIE "GR. T. POPA"

1

19 UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU 1 Total 146

În prezent, există o tradiție a participării profesorilor din universitate la saloane ale invențiilor de la Bruxelles, Geneva, Pittsburg, Moscova etc. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o autentică cultură a IP în universitate, deoarece cursuri de IP, incluse în cursuri de creativitate tehnică se desfășoară într-o singură facultate: Construcții de Mașini și Management Industrial. Astfel, daca se coroboreaza datele din tabelele 4.2 si 4.3, se poate observa aportul important adus de aceasta facultate in domeniul creativitatii tehnice.

Tab. 4.2. Cereri de brevete depuse de Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi, in perioada 2005-2008

Anul

CERERI DE BREVET

Numărul total al cererilor de brevet depuse

la O.S.I.M.

Autori

Cadre didactice

Doctoranzi salariaţi si pensionari

Studenţi

2005 57 28 11 472006 69 24 18 712007 59 29 15 792008 61 25 8 86

Tab. 4.3. Distributia pe facultati a cererilor de brevete de inventie depuse in anul 2008

Nr. crt. FACULTATEA CERERI DE BREVET/ 2008

37


Numărul total al cererilor de brevet depuse

la O.S.I.M.

Autori:

Ca

dre

di

dact

ice

Do

ctor

anzi

sa

laria

ţi si

pe

nsio

nari

Stu

denţ

i

1.AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE - - - -

2.CONSTRUCŢII DE MAŞINI

46 3 2 86

3.CONSRUCŢII ŞI ARHITECTURĂ

1 1 1 -

4.CHIMIE INDUSTRIALĂ

2 5 1 -

5.ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

- - - -

6. ELECTROTEHNICA 2 4 1 -7. HIDROTEHNICA 3 4 - -8. MECANICA - - - -

9.ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

4 2 1 -

10. TEXTILE 3 6 2 -TOTAL 61 25 8 86

Discipline dedicate exclusiv IP, sau care conțin elemente de IP

Disciplinele dedicate exclusiv IP, sau care conțin elemente de IP se desfășoară în cadrul facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial. Rezultatele acestei activități se reflectă în poziția înaltă pe care o ocupă facultatea în clasamentul realizat pe universitate. Explicația constă în faptul că fiecare student este încurajat să depună, la sfârșitul cursului, o cerere de brevet de invenție. În acest mod, studenții își însușesc tehnologia redactării unei cereri de brevet de invenție și se familiarizează cu legislația în domeniul proprietății industriale. Studenții dunt încurajați și stimulați să-și breveteze creațiile în cadrul cercurilor științifice și la elaborarea lucrărilor de diplomă.

Discipline care se desfășoară în cadrul programelor de studii universitare de licență la Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

38


Nr.crt.

Disciplina Programul de studii de licență Nr.stud. Structură

1. Bazele creației tehnice

Facultatea Construcții de Mașini și Management Industrial. Tehnologia construcțiilor de mașini; Mașini-unelte și sisteme de producție; Mecanică fină și nanotehnologii; Tehnologia sudării; Mașini și sisteme hidropneumatice

200

2C; 1S

Discipline care se desfășoară în cadrul programelor de studii universitare de master la Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

Nr.crt.

DisciplinaProgramul de studii de

masterNr.stu

d.Structură

1. Creativitate și inovare Sisteme micromecanice; 202C; 2S

2. Managementul inovării Concepția și fabricația asistată de calculator

20

Carti, manuale, monografii, indrumare etc. dedicate, sau care contin capitole referitoare la proprietatea intelectuala

1. Belous V., Inventica. Bazele creației tehnice și ale proprietății industriale. Inst. Politehnic Iași, 1984[Inventics. Fundaments of technical creation and industrial property].

2. Belous V., Manualul inventatorului. Ed. Tehnică, București, 1990[Inventics Handbook].

3. Belous V. Creaţia Tehnică în Construcţia de Maşini, Inventica. Iaşi: Ed. Junimea, 1986 [Technical creation in Machine Manufacturing].

4. Belous, V. Inventica. Iaşi: Ed.„Gh.Asachi”, 1992 [Inventics].5. Belous. V., Performantica. Ed. Performantica, Iași, 1995.6. Belous V., Plahteanu B., Fundamentele creației tehnice. Ed.

Performantica, Iași, 2005 [Fundamentals of technical creation].

39


7. Nagît Gh., Slătineanu, L. Bazele creaţiei tehnice, îndrumar de lucrări practice. Iaşi: U.T. “Gh.Asachi”, 1998 [Fundaments of technical creation. Laboratory].

8. Nagîţ Gh., Inovare tehnologică, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001 [Innovation in technology].

9. Nagîţ Gh., Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001 [Techniques and methods for creativity improvement].

10. Seghedin N., Aplicații în creația tehnică, Ed. Performantica, Iași, 2008.11. Slătineanu L. şi Duşa P. Bazele Creaţiei Tehnice în Construcţia de

Maşini. Iaşi: U.T.„Gh.Asachi”, 1996 [Fundaments of Technical Creation in Machine Manufacturing].

Programe analitice, fise ale disciplinelor care trateaza problematica IP

40


Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" IaşiFacultatea Construcţii de Maşini şi Management IndustrialDomeniul: Inginerie industrialăSpecializarea: Maşini-unelte şi sisteme de producţieForma de învăţământ: ziAnul de studii: IIIAnul universitar: 2009-2010

P R O G R A M A A N A L I T I C Ăa disciplinei: Bazele creaţiei tehnice

1. Titularul disciplinei: Prof. univ. dr. ing. Neculai Seghedin2. Tipul disciplinei: DI3. Structura disciplinei:

Sem.Numărul de ore pe

săptămânăForma de evaluare

finală

Numărul de ore pe semestru

C S L P C S L P Total5 2 1 - - C 28 14 - - 42

4. Obiectivele cursului: Cunoaşterea de către studenţi a tehnicilor, metodelor şi demersurilor

creative specifice inventicii. Aprofundarea bazelor psiho-gnoseologice ale creaţiei tehnice. Cunoaşterea raportului între latura algoritmică şi cea euristică în cadrul cercetărilor creative. Însuşirea de către studenţi a legislaţiei brevetelor de invenţie şi a normelor de proprietate intelectuală.

5. Concordanţa între obiectivele disciplinei şi planul de învăţământ:

Obiectivele disciplinei sunt în concordanţă cu planul de învăţământ, conţinutul disciplinei fiind corelat cu disciplinele Proiectarea maşinilor-unelte, Scule aşchietoare, Bazele aşchierii, Toleranţe şi control dimensional, Asigurarea calităţii, Managementul producţiei mecanice, Bazele proiectării asistate de calculator.

41

Aprobat Decan,Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Nagîţ


6. Rezultatele învăţării exprimate în competenţe cognitive, tehnice sau profesionale

În urma parcurgerii disciplinei Bazele creaţiei tehnice, studentul va dobândi următoarele competenţe:

─ capacitatea de a rezolva teme de creaţie în domeniul sistemelor de producţie;

─ capacitatea de a utiliza tehnici şi metode logice-combinatorice de creaţie;

─ capacitatea de a utiliza tehnici şi metode intuitive de creaţie;─ capacitatea de a redacta descrieri de invenţii.

7. Proceduri folosite la predarea disciplinei:

(Se precizează şi: a) metodele şi mediile de învăţare centrate pe student; b) strategii de actualizare a predării conform programului de studiu, caracteristicilor studenţilor, formei de învăţământ şi criteriilor de calitate adoptate.)

Prezentarea tip prelegere (la curs) a noţiunilor, cu dezvoltarea şi explicarea la tablă a subiectelor expuse, angajarea de discuţii cu studenţii, în vederea lămuririi diferitelor aspecte ale problematicii prezentate. Prezentarea aspectelor practice legate de tehnicile şi metodele de creaţie, prin explicaţii şi demonstraţii concrete (la orele de seminar). Parcurgerea şi însuşirea metodologiei de proiectare şi de reproiectare creativă.

8. Sistemul de evaluare: (La fiecare formă de evaluare se precizează tipul: tradiţional, cu calculatorul, mixt.)

Evaluarea continuă:Activitatea la seminar

Ponderea în nota finală: 30 % (seminar)

(Se evaluează în funcţie de frecvenţa şi pertinenţa intervenţiilor orale, calitatea lucrărilor efectuate, consemnarea sistematică a informaţiilor semnificative generate de student în grupul de aplicaţie.)

42


Lucrări de specialitate Ponderea în nota finală: 10%

(Se utilizează pentru evaluarea competenţelor generale şi specifice pe baza unor lucrări elaborate de student precum: rezumate, sinteze ştiinţifice, eseuri tematice, referate, proiecte, rapoarte de activitate practică sau de cercetare, studii de caz, recenzii etc.)

Evaluarea finală: (colocviu)Ponderea în nota finală: 60 %

Probele:

Probele evaluării prin examen:1. Tradiţional; dezvoltare tematică orală şi în scris; pondere 50 %;2. Tradiţional; rezolvare de probleme; pondere 50 %;

9. Conţinutul disciplinei:

a) Curs

Denumire capitolNr. ore

Cap.I. – Introducere. Teorii ale creativităţiiI.1. Teoria asociaţionistă.I.2. Teoria psihanaliticăI.3. Teoria trăsăturilor şi factorilorI.4. Teoria configuraţionistă

2

Cap.II – Bazele psiho-gnoseologice ale creaţiei tehniceII.1. Anatomia şi fiziologia psihicului umanII.2. Matricea morfologică Guilford a intelectului umanII.3. Structurile euristice fundamentaleII.4. Personalitatea creativă, factorii genetici şi de mediu

2

Cap.III – Creativitatea tehnică şi creativitatea artisticăIII.1. Trăsăturile definitorii ale creativităţii tehniceIII.2. Creativitatea artistică. LiteraturaIII.3. Creativitatea artistică. Artele III.4. Creativitatea artistică. Muzica

2

Cap.IV. – Tehnici şi metode intuitive de creaţieIV.1. Asocierea şi consonanţa

4

43


IV.2. Analogia şi extrapolareaIV.3. InversiaIV.4. EmpatiaIV.5. Modificarea-ameliorarea-dezvoltareaIV.6. Tehnica input-outputIV.7. Tehnica listelor interogative de verificare OsbornIV.8. BrainstormingIV.9. Sinectica

Cap.V. – Bazele logice-combinatorice ale inventiciiV.1. Logic şi psihologic în creaţia tehnicăV.2. Utilizarea combinatoricii matematice în creaţia tehnică.

Permutări, aranjamente, combinări, aranjamente cu repetiţieV.3. Cercetarea morfologică prin matriciV.4. Cercetarea morfologică secvenţial-selectivăV.5. Cercetarea morfologică secvenţial-selectivă prin divizarea

pe submorfologiiV.6. Cercetarea morfologică prin enumerare ordonată

(lexicografică)V.7. Cercetarea morfologică prin avansare aleatorieV.8. Cercetarea morfologică prin asemănareV.9. Cercetarea morfologică prin diagrame de ideiV.10. Cercetarea morfologică prin elaborarea obiectuluin

generalizat al creaţiei tehnice

4

Cap.VI. – Metodele logice-combinatorice ale inventiciiVI.1. Metoda matricilor morfologice de ideiVI.2. Metoda obiectului generalizat al creaţiei tehnice

2

Cap.VII – Proiectarea creativă şi proiectarea reproductivăVII.1. Fluxul proiectării creativeVII.2. Fluxul proiectării reproductive

2

Cap.VIII. – Informarea şi sinteza informaţiilor pe o temă datăVIII.1. Surse de realizare a informării documentareVIII.2. Metodologia sistematizării informaţiilor

2

Cap.IX. – Elemente de legislaţia invenţiilorIX.1. Elaborarea descrierilor de invenţieIX.2. Dreptul de proprietate intelectuală asupra invenţiilor

6

Total 28 oreb) Aplicaţii

Seminar

44


Denumire lucrareNr. ore

Introducere. Luarea în evidenţă a studenţilor, prezentarea lucrărilor de seminar.Invenţii şi inventatori ai antichităţii

2

Diagrame de idei. Matrici morfologice.Opera inginerească a lui Leonardo da Vinci

2

Fondul de efecte fizice. Fondul de efecte geometriceThomas Alva Edison. Viaţa şi invenţiile sale

2

Redactarea cererilor de brevete de invenţie. Elaborarea prin deducţie a temelor de creaţie de speţa I-a.Mari invenţii şi descoperiri. Studii de caz

4

Tehnici şi metode intuitive de creaţieMari inventatori români

2

Susţinerea colocviului 2

Total 14 ore

10. Bibliografie

1. Belous V., Inventica. Bazele creaţiei tehnice şi ale protecţiei industriale. Vol. 1. Inst. Politehnic Iaşi, 1984.

2. Belous V., Creaţia tehnică în construcţia de maşini. Inventica. Ed. Junimea, Iaşi, 1986.

3. Belous V., Manualul inventatorului. Sinteza creativă în tehnică. Ed. tehnică, Bucureşti, 1990.

4. Belous V., Inventica. Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 1992.5. Iclănzan T., Popa H., Inventica şi ingineria valorii. Universitatea Politehnica

Timişoara, 1995.6. Nagîţ Gh., Slătineanu L., Bazele creaţiei tehnice. Îndrumar de laborator. Iaşi,

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, 1998.7. Nagîţ Gh., Tehnici şi metode pentru stimularea creativităţii. Chişinău: Ed.

Tehnica-Info, 2001.8. Plahteanu B., Ingineria valorii şi performanţa în creaţia tehnică. Ed.

Performantica, Iaşi, 1999.9. Plahteanu B., Belous V., Croitoru C., Călătoru V., Efectul geometric în creaţia

tehnică. Ed. Performantica, Iaşi, 2000.

45


10. Seghedin N., Analiza şi sinteza structurală creativă a mecanismelor de strângere multiplă Ed. Tehnopress, Iaşi, 2002, 208 pag., ISBN 973-8048-95-8.

11. Seghedin N., Aplicaţii în creaţia tehnică. Ed. Performantica, Iaşi, 2008, 200 pag.

12. Slătineanu L., Duşa P., Bazele creaţiei tehnice în construcţia de maşini. Institutul Politehnic Iaşi, 1996.

13. Verone P., Inventica. Ed. Albatros, Bucureşti, 1983.

Data: 07.10.2009

Şef catedră, Titular curs,Prof. univ. dr. ing. Mircea Mihailide Prof. univ. dr. ing. Neculai Seghedin

Titular aplicaţii,Asist. univ. dr. ing. Adriana Munteanu

46


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei BAZELE CREAŢIEI TEHNICE

Codul disciplinei CM.Iind.05.06.DS Semestrul 5Numărul de

credite3

FacultateaConstrucţii de Maşini şi Management Industrial

Numărul orelor pe semestru

Domeniul Inginerie industrială Total C S L P

SpecializareaMaşini-unelte şi sisteme de

producţie42 28 14 - -

Categoria formativă a disciplineiDF – fundamentală, DID – în domeniu, DS – de specialitate, DC –

complementarăDS

Categoria de opţionalitate a disciplineiDI – impusă, DO –opţională, DL –liber aleasă (facultativă)

DI

Discipline anterioare

Obligatorii (condiţionare)

-

Recomandate -

Obiective

Cunoaşterea de către studenţi a tehnicilor, metodelor şi demersurilor creative specifice inventicii. Aprofundarea bazelor psiho-gnoseologice ale creaţiei tehnice. Cunoaşterea raportului între latura algoritmică şi cea euristică în cadrul cercetărilor creative. Însuşirea de către studenţi a legislaţiei brevetelor de invenţie şi a normelor de proprietate intelectuală. Problematică de bază: Introducere. Teorii ale creativităţii. Bazele psiho-gnoseologice ale creaţiei tehnice. Creativitatea tehnică şi creativitatea artistică. Tehnici şi metode intuitive de creaţie. Bazele logice-combinatorice ale inventicii. Metodele logice-combinatorice ale inventicii. Proiectarea creativă şi proiectarea reproductivă. Informarea şi sinteza informaţiilor pe o temă dată. Elemente de legislaţia invenţiilor

Conţinut (descriptori)

bazele creaţiei tehnice, inventică, creativitate, metode logice-combinatorice de creaţie, metode intuitive de creaţie

47


Sistemul de evaluare:

Evaluarea finală*

Forma (E - examen, C - colocviu, VP - verificare pe parcurs)

C

Probele evaluării prin E / C:1. Tradiţional; dezvoltare tematică orală şi în scris; pondere

50 %;2. Tradiţional; rezolvare de probleme; pondere 50 %;

Stabilirea notei finale

(procentaje)

Evaluare finală prin examen / colocviu 60%

Evaluarea pe

parcurs*

Activitatea la seminar 30%

Teste pe parcurs -Lucrări de specialitate, teme de casă [1]

10%

*) La toate formele de evaluare se precizează tipul: T - tradiţional, CC - cu calculatorul, M – mixt.

Titularul disciplinei

Gradul didactic, titlul, prenume, NUME Semnătura

Prof. univ. dr. ing. NECULAI SEGHEDIN

As. univ. dr. ing. ADRIANA MUNTEANU

48


Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi Facultatea de Construcţii de Maşini Domeniul Inginerie Industrială (TCM, UTS)Forma de învăţământ: ingineri, curs de zi;Anul universitar: 2007-2008

Aprobat,Consiliul Facultăţii de Construcţii de Maşini,

Decan,Prof. dr. ing. Gheorghe Nagîţ

PROGRAMA ANALITICĂ

la disciplina „Bazele Creaţiei Tehnice”anul universitar 2007-2008

1. DISCIPLINA “BAZELE CREAŢIEI TEHNICE”

2. Tipul disciplinei: disciplină impusă (DI)

3. Structura în planul de învăţământ

Semestrul

Nr de ore săptămânal

Forma de verificare

Nr total de ore Total ore disciplină

C S L P C S L PV 2 - 1 - Colocviu 28 - 14 - 42

Numărul creditelor: = 3

Cod disciplină: CM-IInd-05-06-DSCategoria de opţionalitate: DI

TITULAR: Prof. dr. ing. Gheorghe Nagîţ

A. OBIECTIVELE DICIPLINEI.Familiarizarea studenţilor cu problemele specifice creaţiei tehnice,

respectiv cunoaşterea etapelor din creaţia tehnică, a tehnicilor şi metodelor intuitive de creaţie pe de o parte şi a celor logico-deductive pe de altă parte.

49


Cunoaşterea fluxului proiectării creative, inclusiv a tehnicii elaborării descrierilor de invenţii.

Analiza inginerească şi managerială a ideilor brevetate.

B. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC REPARTIZAT PE ORE1. Introducere. Obiectul de studiul şi rolul creaţiei tehnice în formarea inginerului 1,0 oră2. Identificarea, selectarea şi definitivarea temelor de creaţie 1,5 ore

2.1. Tipuri de obiective2.2. Identificarea de către muncitor, tehnician, student , inginer a temelor

de creaţie2.3. Detalierea şi definitivarea temelor de creaţie

3. Informarea şi sinteza informaţiilor 1,5 ore3.1. Importanţa şi caracteristicile informării3.2. Subetapele informării3.3. Clasificarea zecimală internaţională3.4. Clasificarea generală a documentelor3.5. Cunoaşterea documentelor: reviste de referate, recenzii, semnalare, articole de specialitate, standarde, norme, brevete de invenţie, tratate, manuale etc.3.6. Reţinerea unor informaţii utile.

4. Etapele procesului de creaţie tehnică 1.5 ore4.1. Subetapa operaţională4.2. Etapa de incubaţie4.3. Iluminarea4.4. Etapa de verificare

5. Factorii care exercită influenţă asupra creativităţii tehnice 2,0 ore5.1. Factori de natură biologică5.2. Factori de natură predominant psihologică5.3. Factori de natură cognitiv-intelectuală5.4. Factori de natură socio-economică5.5. Intâmplarea5.6. Structuri de relevare a creativităţii.

6. Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii 6,5 ore6.1. Tehnici bazate pe modificarea poziţiei de examinare a problemei. Tatonarea. Inversia. Empatia. Tehnica Sherlock-Holmes. Extrapolarea. Tehnica avocatului. Tehnica profanilor. Tehnica input-output. Tehnica scenariului teratologic. Tehnica reveriei sau a visului provocat. Tehnica notării ideilor în timpul somnului (sleep-writing). Tehnica intersectării imaginarului cu realul.

50


6.2. Tehnici bazate pe relevarea unor corelaţii între obiectivul urmărit şi cuvinte sau imagini selectate logic sau aleator: Tehnica asocierii, tehnica inventarului de atribute, tehnica folosirii catalogului, tehnica încrucişării forţate, tehnica folosirii onor cuvinte selectate la întâmplare, tehnica jocurilor de cuvinte, tehnica perechilor aleatorii, tehnica obiectelor focale, tehnica proiecţiei.6.3. Tehnici bazate pe aplicarea unor modificări cantitative sau şi creative. Combinarea. Concasarea. Modificarea prin înlocuire, modificarea formei, modificarea prin scădere, modificarea prin multiplicare, modificarea prin rearanjare. Tehnica listelor interogative Osborn.6.4. Metode intuitive de simulare a creativităţii. Metoda gândirii laterale. Metoda ghirlandelor de asociaţii. Metoda discuţiilor în grup. Brainstormingul. Sinectica. Metoda Philips 66. Metoda Delphi. Metoda Frisco. Discuţia Panel. Metoda 6-3-5.

7. Tehnici şi metode de identificare a unor soluţii noi 8 ore7.1. Bazele combinatorice ale metodelor logice de creaţie7.2. Etapele generale în cazul metodelor analitice7.3. Metode folosite pentru evidenţierea combinaţiilor posibile

7.3.1. Elaborarea diagramelor de idei7.3.2. Elaborarea matricelor morfologice

7.4. Metode pentru evaluarea soluţiilor posibile7.5. Metode pentru diminuarea numărului soluţiilor posibile7.6. Elaborarea obiectului generalizat al creaţiei tehnice7.7. Compararea soluţiilor prin tehnica „deciziei impuse”7.8. Metoda matricelor morfologice Zwicky-Moles7.9. Algoritmul Altschuller7.10. Metoda cercurilor de control al calităţii7.11. Metoda euristică generalizată

8. Analiza inginerească a noii soluţii 4 ore8.1. Analiza brevetabilităţii8.2. Precizarea problemei de analiză inginerească8.3. Modelarea fizico-matematică a soluţiilor selectate. Proiectarea şi realizarea modelului experimental8.4. Evaluarea şi generalizarea noii soluţii8.5. Brevetarea8.6. Exemple de analiză inginerească în Construcţia de Maşini.

9. Elaborarea descrierilor de invenţii 2 ore9.1. Evoluţia legislaţiilor în domeniul protecţiei creaţiei originale.9.2. Definirea şi clasificarea invenţiilor9.3. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii în România

C. Aplicaţii - lucrări de laborator

51


C.1. Obiective: Cunoaşterea modului de generare a temelor de creaţie. Aplicarea metodelor intuitive şi logico-deductive de creaţie. Familiarizarea studenţilor cu tehnica redactării descrierilor de invenţie.

C.2. Conţinutul aplicaţiilor:1. Instrucţiuni de protecţia muncii pentru lucrări efectuate în laboratoarele catedrei de T.C.M.;2. Informarea. Fluxul general al informării;3. Elaborarea diagramelor de idei. Metode pentru diminuarea numărului de soluţii examinate. Selectarea temei de creaţie prin tehnica “deciziei impuse”;4. Selectarea temei de creaţie prin metoda Electre. Selectarea temei de creaţie pe baza teoriei utilităţilor;5. Aplicarea Braistormingului pentru găsirea de noi soluţii tehnice;6. Utilizarea algoritmului Altschuller pentru identificarea unor noi

soluţii tehnice;7. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii.

D. Modul de evaluare a cunoştinţelorEvaluarea studenţilor se va efectua printr-un colocviu la care va trebui să

se răspundă la 3 subiecte.În aprecierea finală se ţine seama de activitatea desfăşurată la aplicaţii, în

sensul că îndeplinirea tuturor obligaţiilor din lucrările de laborator şi depunerea unei descrieri de invenţie, este apreciată cu nota maximă.

E. Bibliografie1. Slătineanu, L. şi Duşa, P. Bazele Creaţiei Tehnice în Construcţia de

Maşini. Iaşi: U.T.„Gh.Asachi”, 1996;2. Belous, V. Inventica. Iaşi: Ed.„Gh.Asachi”, 1992;3. Belous, V. Creaţia Tehnică în Construcţia de Maşini, Inventica. Iaşi:

Ed. Junimea, 1986;4. Nagît, Gh., Slătineanu, L. Bazele creaţiei tehnice, îndrumar de lucrări

practice. Iaşi: U.T. “Gh.Asachi”, 1998;5. Nagîţ, Gh., Inovare tehnologică, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001;6. Nagîţ, Gh., Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii, Editura

Tehnica – Info, Chişinău, 2001

52


F I Ş A D I S C I P L I N E I

Denumirea disciplinei BAZELE CREAŢIEI TEHNICE

Codul disciplinei

CMMI-IInd-5.06-DS

Semestrul V Numărul de credite

3

Facultatea Construcţii de Maşini si Management Industrial

Numărul orelor pe semestru

Domeniul Inginerie Industrială Total C S L PSpecializarea TCM, UTS 42 28 14 - -

Categoria formativă a disciplineiDF – fundamentală, DID – în domeniu, DS – de specialitate, DC –

complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplineiDI – impusă, DO –opţională, DL –liber aleasă (facultativă)

DI

Discipline anterioare

Obligatorii (condiţionare)Recomandate

ObiectiveFamiliarizarea studenţilor cu problemele de creaţie tehnică, cu analiza managerială a ideilor brevetate, însuşirea modului de întocmire şi redactare a unei descrieri de invenţie;

Conţinut (descriptori)

Selectarea şi definitivarea temelor de creaţie;Informarea şi sinteza informaţiilor;Etapele procesului de creaţie tehnică;Factorii de influenţă asupra creativităţii;Tehnici şi metode de identificare a noi soluţii tehnice;Elaborarea documentaţiei pentru brevetare.

Sistemul de evaluare:

Evaluarea finală*

Forma (E - examen, C - colocviu, VP - verificare pe parcurs) CProbele evaluării prin C:1. test de cunoştinţe cu întrebări deschise – tip T; sarcini: răspuns oral la două întrebări, pe bază de bilet; condiţii de lucru -; pondere: 40 %;

53


Stabilirea notei finale

(procentaje)

Evaluare finală prin examen / colocviu 40%

Evaluarea pe parcurs*

Activitatea la seminar / colocviu / proiect / practică

20%

Teste pe parcurs [număr] 20%Lucrări de specialitate, teme de casă [număr]

20%

*) La toate formele de evaluare se precizează tipul: T - tradiţional, CC - cu calculatorul, M – mixt.

Titularul disciplinei

Gradul didactic, titlul, prenume, NUME SemnăturaŞef lucr. univ. dr. ing. Florin Negoescu

COURSE PRESENTATION SHEET

Disciplinename

FUNDAMENTS OF TECHNIQUES CREATIVITY

Code of the course

CMMI-IInd-5.06-DS Semester V Number of credits

3

Faculty Machines Manufacturing and Industrial Management

Hours number/semester

Profile Industrial Engineering Total C S L PSpecialization TCM, UTS 42 28 14 - -

Formative category of disciplineDF-fundamental; DT-general technique; DS-speciality;

DE-economical/managerial;DS

Optional category of disciplineDI-imposed; DO-optional; DL-free choice (facultative)

DI

Previous disciplines

Mandatories (conditioning)

Recommended

54


Objectives

Knowledge about the problems of techniques creativity, about managerial analysis of patents, about description of patent;

Topics(Items)

Selections of the creation items;Information and the synthesis of information;Step of process of technique creation;Factory with influences for creativity;Techniques and method for find the technical solutions;Documentation for patents;

Evaluation form (E-exam, C-colloquium/final test) C

Establishing of the final note

(%)

- exam answers/colloquium 40%- activity at seminar/laboratory/project 20%- test during semester 20%- homeworks, speciality works 20%

Discipline titular

Didactic degree, title, name, SURNAME SignatureLecturer eng. PhD. Florin Negoescu

55


UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GH. ASACHI" IAŞIFacultatea CONSTRUCŢII DE MAŞINI ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL Domeniul: INGINERIE INDUSTRIALĂ Specializarea: TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI, INGINERIA SUDARIIForma de învăţământ: : INGINERI, CURS DE ZI Anul de studii: III Anul universitar: 2010-2011

P R O G R A M A A N A L I T I C Ăa disciplinei:

BAZELE CREAŢIEI TEHNICE

1. Titularul disciplinei: Şef lucr. univ. dr. ing. Florin Negoescu2. Tipul disciplinei: DI 3. Codul disciplinei: CMMI-IInd-5.06-DS 4. Structura disciplinei:

Semestrul

Numărul de ore pe săptămână Forma de

evaluare finală

Numărul de ore pe semestru

C S L P C S L P Total

V 2 1 - - C 28 14 - - 42

5. Obiectivele cursului: Familiarizarea studenţilor cu problemele specifice creaţiei tehnice,

respectiv cunoaşterea etapelor din creaţia tehnică, a tehnicilor şi metodelor intuitive de creaţie pe de o parte şi a celor logico-deductive pe de altă parte.Cunoaşterea fluxului proiectării creative, inclusiv a tehnicii elaborării descrierilor de invenţii.Analiza inginerească şi managerială a ideilor brevetate.Cunoaşterea modului de generare a temelor de creaţie. Aplicarea metodelor intuitive şi logico-deductive de creaţie. Familiarizarea studenţilor cu tehnica redactării descrierilor de invenţie.

6. Concordanţa între obiectivele disciplinei şi obiectivele planul de învăţământ:

Absolvenţii cursurilor specializării de Tehnologia Construcţiilor de Maşinii pot sa ocupe pozitii de conducere în firmele unde lucreaza Structura planului de învatamânt pentru acest domeniu cuprinde, pe lânga disciplinele cu caracter tehnic si o serie de discipline cu caracter pronuntat managerial. Disciplina de Inovare tehnologică se află la graniţa celor două tendinţe, tehnic şi managerial, fiind în strictă concordanţă cu obiectivele palanului de învăţământ.

56

http://www.cm.tuiasi.ro/docs/Plan_Inv_IngIndMec.pdf

http://www.cm.tuiasi.ro/docs/Plan_Inv_IngIndMec.pdf


7. Rezultatele învăţării exprimate în competenţe cognitive, tehnice sau profesionale

Absolventii de TCM se ocupa de functionarea masinilor aplicând cunostintele despre sisteme mecanice pentru a crea masini noi sau a pentru le moderniza pe cele vechi în conditii de maxima siguranta si eficienta Inginerii industriali proiecteaza si evalueaza sisteme industriale ca linii de asamblare sau fabrici. Ei pot lucra pentru mari întreprinderi cu productii de serie mare sau de masa (diferite organe de masini, automobile etc.).

8. Proceduri folosite la predarea disciplinei: Pentru predare se utilizează expunerea clasică prin prezentarea pe tablă a

principalelor noţiuni ce se predau pe baza dialogului permanent cu studenţii. De asemenea, se folosesc şi metodele moderne de expunere, cele cu multimedia sau cu retroproiectorul, pentru prezentarea unor imagini cu caracter de complexitate mai mare, dar care ilustrează maximal procedeele de deformare plastică.

În cazul aplicaţiilor se pune accent pe latura practică pentru sesizarea problemelor care se ivesc la redactarea celor două documente. Studenţii sunt stimulaţi pentru studiu individual şi discutarea în ore a eventualelor nelămuriri sau probleme mai dificile.

(Se precizează şi: a) metodele şi mediile de învăţare centrate pe student; b) strategii de actualizare a predării conform programului de studiu, caracteristicilor studenţilor, formei de învăţământ şi criteriilor de calitate adoptate.)

8. Sistemul de evaluare: Cunoştinţele se vor evalua pe parcursul întregului semestru încheindu-se

cu un examen, studenţii trebuind să răspundă la trei subiecte aflate pe bilete. Ponderea răspunsurilor la examen în media finală va fi de 40 %. Activitatea din timpul anului (lucrări, teste, inclusiv date la curs) va avea o pondere de 20 %, lucrările de specialitate şi temele pentru acasă contribuie la nota finală cu 20 %, iar aprecierea de la laborator cu 20 %.

Evaluarea continuă:Activitatea la seminar / laborator / proiect / practică

Ponderea în nota finală: _20_%(Se evaluează în funcţie de frecvenţa şi pertinenţa intervenţiilor orale, calitatea lucrărilor efectuate, consemnarea sistematică a informaţiilor semnificative generate de student în grupul de aplicaţie.)

Testele pe parcurs Ponderea în nota finală: 20 %

(Se utilizează pentru evaluarea pe parcursul semestrului a

57


cunoştinţelor, teoretice şi / sau practice acumulate la orele de curs şi de aplicaţii.)

Lucrări de specialitate Ponderea în nota finală: 20 %

1 lucrare de specialitate pe baza unei teme date ,cu prezentare publica .(Se utilizează pentru evaluarea competenţelor generale şi specifice pe baza unor lucrări elaborate de student precum: rezumate, sinteze ştiinţifice, eseuri tematice, referate, proiecte, rapoarte de activitate practică sau de cercetare, studii de caz, recenzii etc.)

Evaluarea finală: (Se precizează: examen sau colocviu.)Ponderea în nota finală: 40 %

Proba(ele):Proba(ele): examinare in cadrul unei probe unice, orale, conţinând rezolvarea unui test de cunoştinţe cu întrebări deschise (40%). Studentul are la dispoziţie notele personale de curs si laborator + bibliografia recomandata

(Se menţionează fiecare probă şi se precizează: a) categoria de sarcini (test de cunoştinţe cu întrebări închise

/deschise, dezvoltare tematică, rezolvare de probleme, demonstraţie, prezentare de caz etc);

b) condiţiile de lucru (mijloace accesibile studentului în timpul probei) şi

c) ponderea în procente a fiecărei probe în nota examenului.)

9. Conţinutul disciplinei:a) Curs1. Introducere. Obiectul de studiul şi rolul creaţiei tehnice în formarea inginerului 1,0 oră2. Identificarea, selectarea şi definitivarea temelor de creaţie 1,5 ore

2.1. Tipuri de obiective2.2. Identificarea de către muncitor, tehnician, student , inginer a temelor

de creaţie2.3. Detalierea şi definitivarea temelor de creaţie

3. Informarea şi sinteza informaţiilor 1,5 ore3.1. Importanţa şi caracteristicile informării3.2. Subetapele informării3.3. Clasificarea zecimală internaţională3.4. Clasificarea generală a documentelor3.5. Cunoaşterea documentelor: reviste de referate, recenzii, semnalare, articole de specialitate, standarde, norme, brevete de invenţie, tratate, manuale etc.3.6. Reţinerea unor informaţii utile.

4. Etapele procesului de creaţie tehnică 1.5 ore

58


4.1. Subetapa operaţională4.2. Etapa de incubaţie4.3. Iluminarea4.4. Etapa de verificare

5. Factorii care exercită influenţă asupra creativităţii tehnice 2,0 ore5.1. Factori de natură biologică5.2. Factori de natură predominant psihologică5.3. Factori de natură cognitiv-intelectuală5.4. Factori de natură socio-economică5.5. Intâmplarea5.6. Structuri de relevare a creativităţii.

6. Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii 6,5 ore6.1. Tehnici bazate pe modificarea poziţiei de examinare a problemei. Tatonarea. Inversia. Empatia. Tehnica Sherlock-Holmes. Extrapolarea. Tehnica avocatului. Tehnica profanilor. Tehnica input-output. Tehnica scenariului teratologic. Tehnica reveriei sau a visului provocat. Tehnica notării ideilor în timpul somnului (sleep-writing). Tehnica intersectării imaginarului cu realul.6.2. Tehnici bazate pe relevarea unor corelaţii între obiectivul urmărit şi cuvinte sau imagini selectate logic sau aleator: Tehnica asocierii, tehnica inventarului de atribute, tehnica folosirii catalogului, tehnica încrucişării forţate, tehnica folosirii onor cuvinte selectate la întâmplare, tehnica jocurilor de cuvinte, tehnica perechilor aleatorii, tehnica obiectelor focale, tehnica proiecţiei.6.3. Tehnici bazate pe aplicarea unor modificări cantitative sau şi creative. Combinarea. Concasarea. Modificarea prin înlocuire, modificarea formei, modificarea prin scădere, modificarea prin multiplicare, modificarea prin rearanjare. Tehnica listelor interogative Osborn.6.4. Metode intuitive de simulare a creativităţii. Metoda gândirii laterale. Metoda ghirlandelor de asociaţii. Metoda discuţiilor în grup. Brainstormingul. Sinectica. Metoda Philips 66. Metoda Delphi. Metoda Frisco. Discuţia Panel. Metoda 6-3-5.

7. Tehnici şi metode de identificare a unor soluţii noi 8 ore7.1. Bazele combinatorice ale metodelor logice de creaţie7.2. Etapele generale în cazul metodelor analitice7.3. Metode folosite pentru evidenţierea combinaţiilor posibile

7.3.1. Elaborarea diagramelor de idei7.3.2. Elaborarea matricelor morfologice

7.4. Metode pentru evaluarea soluţiilor posibile7.5. Metode pentru diminuarea numărului soluţiilor posibile7.6. Elaborarea obiectului generalizat al creaţiei tehnice7.7. Compararea soluţiilor prin tehnica „deciziei impuse”

59


7.8. Metoda matricelor morfologice Zwicky-Moles7.9. Algoritmul Altschuller7.10. Metoda cercurilor de control al calităţii7.11. Metoda euristică generalizată

8. Analiza inginerească a noii soluţii 4 ore8.1. Analiza brevetabilităţii8.2. Precizarea problemei de analiză inginerească8.3. Modelarea fizico-matematică a soluţiilor selectate. Proiectarea şi realizarea modelului experimental8.4. Evaluarea şi generalizarea noii soluţii8.5. Brevetarea8.6. Exemple de analiză inginerească în Construcţia de Maşini.

9. Elaborarea descrierilor de invenţii 2 ore9.1. Evoluţia legislaţiilor în domeniul protecţiei creaţiei originale.9.2. Definirea şi clasificarea invenţiilor9.3. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii în România

Total 28 oreb) Conţinutul aplicaţiilor:

1. Instrucţiuni de protecţia muncii pentru lucrări efectuate în laboratoarele catedrei de T.C.M.;

2. Informarea. Fluxul general al informării;1. Elaborarea diagramelor de idei. Metode pentru diminuarea numărului de

soluţii examinate.Selectarea temei de creaţie prin tehnica “deciziei impuse”;

3. Selectarea temei de creaţie prin metoda Electre. Selectarea temei de creaţie pe baza teoriei utilităţilor;

4. Aplicarea Braistormingului pentru găsirea de noi soluţii tehnice;5. Utilizarea algoritmului Altschuller pentru identificarea unor noi soluţii

tehnice;6. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii.

Total 14 ore

Bibliografie1. Slătineanu, L. şi Duşa, P. Bazele Creaţiei Tehnice în Construcţia de Maşini.

Iaşi: U.T.„Gh.Asachi”, 1996;2. Belous, V. Inventica. Iaşi: Ed.„Gh.Asachi”, 1992;3. Belous, V. Creaţia Tehnică în Construcţia de Maşini, Inventica. Iaşi: Ed.

Junimea, 1986;4. Nagît, Gh., Slătineanu, L. Bazele creaţiei tehnice, îndrumar de lucrări

practice. Iaşi: U.T. “Gh.Asachi”, 1998;5. Nagîţ, Gh., Inovare tehnologică, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001;

60


6. Nagîţ, Gh., Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001

Data: septembrie 2010Semnături:

Titular curs: Şef lucr. univ. dr. ing. Florin NegoescuTitular aplicaţii: Şef lucr. univ. dr. ing. Florin Negoescu

61


Cap.5. Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Pe firmamentul valorilor culturale ale municipiului Cluj-Napoca, invatamantul tehnic s-a afirmat inca de la inceputul secolului trecut.

Realizarea statului national unitar roman, la 1 decembrie 1918, a deschis perspective noi pentru invatamantul de toate gradele. La 1 februarie 1920 este infiintata Scoala superioara industriala, noua institutie scolara trecand apoi printr-o suita de reorganizari si devenind in 1922 Scoala de conductori tehnici . Era unica scoala de acest nivel in tara, cu profil electromecanic, precursoare a Politehnicii clujene . O alta scoala cu profil tehnic creata in 1920 a fost Scoala de conductori de lucrari publice , cu specific de drumuri si poduri, veritabila precursoare a Facultatii de Constructii. Scoala de conductori tehnici, care s-a bucurat de un important prestigiu in cadrul industriei romanesti, a fost reorganizata in 1937 ca Scoala de subingineri electromecanici .

In anul 1947, in urma unui memoriu adresat Ministerului Educatiei Nationale privind infiintarea unei Politehnici la Cluj cu trei facultati: constructii, electromecanica si silvicultura, prin prevederile legea pentru reforma invatamantului din august 1948, s-a creat Institutul de Mecanica din Cluj , avand o facultate cu doua sectii: termotehnica si masini de lucru. Cresterea nevoii de cadre tehnice a facut ca in anul 1953 Institutul de Mecanica sa se transforme in Institutul Politehnic din Cluj.

Dupa revolutia din 1989, invatamantul superior romanesc a revenit la traditia romaneasca corelata cu sistemul occidental. Incepand din 1992 Institutul Politehnic si-a schimbat denumirea in Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca , iar din cele trei facultati existente la momentul respectiv, prin restructurare s-au constituit sapte facultati: Automatica si Calculatoare, Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, Inginerie Electrica, Constructii, Constructii de Masini, Mecanica, Stiinta si Ingineria Materialelor, precum si Colegiul Universitar Tehnic, Economic si de Administratie. Incepand cu anul universitar 1998/1999 structura Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca s-a completat cu Facultatea de Arhitectura si Urbanism.

La momentul actual, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca pregateste specialisti pentru domeniul tehnic (inginerie mecanica, electrica, de constructii si arhitectura) prin studii de lunga si scurta durata, studii postuniversitare si doctorale, numarul studentilor din UTC-N depasind 12000.

Cercetarea stiintifica a reprezentat o preocupare esentiala a cadrelor didactice si cercetatorilor din UTCN. Potentialul stiintific de care dispune Universitatea a indreptatit-o sa organizeze o suita de manifestari stiintifice de anvergura, cu o larga participare a specialistilor romani si straini. Rezultatele practice ale activitatii de

62


cercetare sunt reflectate de numeroase contracte si proiecte cu finantare interna si internationala, dintre care cele mai importante sunt cele cu: CNCSIS, ANSTI, PNCDI si cele finantate de Comisia Uniunii Europene: EUREKA, COPERNICUS, COST, PC5 si PC6.

Racordarea Universitatii la cerintele europene este reflectata de o seama de conventii internationale la care este parte si de o gama larga de programe europene cu specific educational: TEMPUS-PHARE, SOCRATES, ERASMUS, LEONARDO, CEEPUS. De asemenea, au fost incheiate o suita de conventii, acorduri si protocoale internationale cu universitati din Franta, Italia, Germania, SUA, Austria etc. UTC-N a fost acceptata, din 2003, ca membru in Asociatia Europeana a Universitatilor.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca se prezinta astazi ca o institutie de invatamant superior tehnic moderna, aflata intr-o faza de renastere veritabila, confirmand autentice disponibilitati de creatie stiintifica si tehnica.

Misiune şi obiective didactice şi de cercetare

1. VIZIUNE

Viziunea noastră reflectă evoluţia Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca într-un sistem motivaţional progresiv asimilabil “piramidei necesitaţilor” a lui ABRAHAM MASLOW conform reprezentării de mai jos:

MASLOW UT Cluj-Napoca

Nevoia de autoperfecţionare

Prestigiu internaţionalAccederea în

clasamentele internaţionale = impact

Nevoia de stima şi statut social

Prestigiu în comunitatea locală şi naţională = implicare

Nevoia de apartenenţă la grup

Apartententa la comunitatea ştiinţifica = cercetare

Nevoia de siguranţă şi protecţie

Calitatea procesului de învăţămant= consecvenţa în proceduri

Nevoi primare Existenţa = nr. Studenţi

63

Se

nsul

de

rezo

lvar

e a

nec

esită

ţilor


2. MISIUNE

Misiunea noastra este de a dezvolta valoarea în oameni, în procese si în produse. In acest sens, vom urmări realizarea la un înalt nivel de calitate a învatamantului şi cercetării ştiinţifice, în domenii specifice, în context naţional şi internaţional, răspunzand necesităţilor dezvoltării intelectuale, profesionale şi sociale a individului şi progresului societăţii romaneşti.

3. VALORI

Valorile promovate de către Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca sunt cuprinse în urmatoarele categorii:

a) integritate morală;b) competenţa profesională;c) cultura şi spiritul cetăţii;d) formele respectului (faţă de muncă şi valori, faţă de persoane şi

comunitate, faţă de natură);e) creativitate, dinamism şi personalitate;f) armonizarea interesului individual cu cel colectiv;g) deschiderea către necesităţile pieţei locale, naţionale şi internaţionale;h) încadrarea in tendinţele de evoluţie ale învăţămantului si cercetarii

ştiinţifice din aria euroatlantică.

4. Diseminarea proprietatii intelectuale in universitate

În cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, în cadrul Departamentului pentru Managementul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării funcţionează Oficiul pentru Proprietate Intelectuală.

La nivelul Oficiului pentru Proprietate Intelectuală (OPI) se desfăşoară o serie de activităţi de bază, după cum urmează:

elaborarea fişelor de post pe cercetare (toate gradele, pana la CP I) cu revizuire si actualizare anuală

introducerea misiunii de inovare în fişele de post definirea şi implementarea cadrului pentru drepturile de proprietate ale

UTCN (rezultatele cercetării din proiecte, lucrări publicate la conferinţe, cărţi, brevete, software etc.)

consiliere pe proprietate intelectuală (brevetare, cercetare documentară etc.)

identificarea şi analiza potenţialului de brevetare în universitate organizare acţiuni de instruire în domeniul inovării

64


centralizarea rezultatelor din proiectele de cercetare (de exemplu rapoarte de cercetare)

centralizarea revistelor din cadrul UTCN monitorizarea şi diseminarea regulamentelor pentru reviste B, B+, ISI asistenţă în înfiinţarea spinoff-urilor diseminare FS pentru spin-off-uri şi colaborare cu Oficiul pentru

Managementul Proiectelor din Fonduri Comunitare în acest sens colaborare cu Incubatorul de Afaceri Inovative promovarea pe media scrisă a rezultatelor cercetării din UTCN promovare TV a rezultatelor cercetării din UTCN elaborarea materialelor de promovare cercetare – broşuri, CD-uri etc. dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor cu OSIM, EPO etc. organizarea de întâlniri de lucru cu industria locală (workshop-uri

tematice)

Diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul corpului profesoral;

La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca au existat şi există preocupări pentru diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuala in rândul cadrelor didactice.

Astfel, în perioada 2003-2004, universitatea clujeană a susţinut specializarea în calitate de consilier în proprietate industrială, a unui cadru didactic cu preocupări în domeniu (prof. dr. ing. Cornel Ciupan), la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Profesorul Cornel Ciupan este singurul cadru didactic atestat pentru consiliere in proprietate industrială pentru invenţii, mărci, modele şi desene industriale.

Un alt cadru didactic cu preocupări în domeniul proprietăţii intelectuale este conf. dr. ing. Radu Munteanu jr., care a participat în ultimii ani la următoarele seminarii şi conferinţe în domeniu:

- Seminar asupra proprietăţii intelectuale la WIPO-OMPI, Organizaţia Mondială pentru Proprietatea Intelectuală, Geneva, Elveţia, aprilie 2007

- WIPO (World Intellectual Property Organization) Regional Workshop on Intellectual Property, Management and Successful Technology Licensing (STL) for Universities, Szeged, Hungary, June 23 to 25, 2008

- Follow-up conference on Disseminating IP Knowledge, European Patent Office, Haga, 2-3 decembrie 2008

Ca urmare a interesului urmărit de conducerea UTCN, încă din 2005 s-au organizat seminarii tematice, având ca scop iniţierea cadrelor didactice privind posibilităţile de protecţie a creaţilor proprii prin brevete de invenţie, modele de utilitate, desene şi modele industriale, mărci. Un alt obiectiv, urmărit prin aceste

65


seminarii, a fost acela de sensibilizare a opiniei corpului profesoral asupra respectării proprietăţii intelectuale în general, şi a proprietăţii industriale, în special. Următorul pas în această direcţie l-a constituit înfiinţarea, în anul 2009, a Oficiului pentru Proprietate Intelectuală.

În cursul lunii aprilie a anului 2009, la UTCN s-au organizat trei workshop-uri, având ca tematică proprietatea intelectuală, la care au fost invitaţi directorii de contracte de cercetare, cadre didactice, cercetători, doctoranzi de la toate facultăţile universităţii. Obiectivul principal al acestor seminarii a fost de sensibiliza cadrele didactice şi cercetătorii universităţii pentru a-şi breveta soluţiile tehnice noi rezultate din activitatea de cercetare. Pentru a obţine un “feed-back” faţă de iniţiativa realizata, la sfârşitul fiecărui seminar s-a prezentat participanţilor un formular pentru evaluarea potenţialului de brevetare a rezultatelor cercetării.

De asemenea, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca există preocupări pentru diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în mediul economic. Astfel, în cadrul proiectului PHARE Ro2003/005-551.05.03.02.118, „Program de perfecţionare pentru managerii de produs in ingineria si managementul inovaţiei-instrument suport pentru firmele din regiune in abordarea provocărilor generate de aderarea României la uniunea Europeana” (director de proiect prof.dr.ing. Stelian Brad), în anul 2006 s-au instruit peste 50 de cursanţi, din Cluj-Napoca şi Bistriţa. Unul din cursurile acestui program de perfecţionare a fost „Proprietate intelectuală”, cursul fiind prezentat de către prof.dr.ing. Cornel Ciupan.

O dovadă a interesului UTCN pentru proprietatea industrială este organizarea la Cluj-Napoca a Salonului internaţional de invenţii “ProInvent”. Salonul a fost înfiinţat în 2003 de un consorţiu format din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, SC Expo-Transilvania din Cluj-Napoca, Camera de Comerţ si Industrie din Cluj-Napoca, Societatea Inventatorilor din România şi Forumul Inventatorilor din România, anul acesta având loc cea de a VII-a ediţie.

Tot în sensul sprijinirii şi stimulării inventatorilor, conducerea UTC-N susţine participarea membrilor universităţii, cu lucrări, la cele mai importante saloane internaţionale de invenţii: Geneva, Bruxelles, Moscova, Varşovia, Sevastopol, Iaşi, Bucureşti, Zagreb etc. Ca urmare a acestei iniţiative, numai în anul 2009, UTCN a participat cu peste 20 de invenţii la saloane internaţionale obţinând numeroase medalii şi premii.

Diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul studenţilor;

Şi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, ca şi la alte universităţi din România, diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul studenţilor este legată de planurile de învăţământ şi de inerţia mare privind acceptarea unei discipline de proprietate intelectuală versus o disciplină de specialitate. O altă

66


cauză a diseminării restrânse a proprietăţii intelectuale în rândul studenţilor este legată de numărul redus de cadre didactice specializate în acest domeniu.

Totuşi, la UTCN există focare de diseminare a proprietăţii intelectuale în rândul studenţilor. Astfel din 1994, la facultatea de Construcţii de Maşini, specializarea TCM, s-a iniţiat cursul facultativ de “Creativitate şi inventică” care are o parte insemnată de proprietate industrială. Ulterior, în programul de învăţământ al specializărilor de maşini unelte şi design industrial s-au introdus cursuri obligatorii “Istoria tehnicii si creativitate”, “Inovaţie şi creativitate” a căror programă analitică conţine capitole de proprietate intelectuală.

In prezent, specializarea de inginerie industrială are în programa analitică a disciplinei “Istoria tehnicii si creativitate” un capitol de proprietate industrială. Ca urmare a importanţei majore a proprietăţii intelectuale, o parte din noile programe de master au în planurile de învăţământ discipline specifice diseminării proprietăţii intelectuale:

- Ingineria si managementul calităţii, disciplina Managementul proprietăţii intelectuale (1C+2S);

- Ingineria şi managementul afacerilor, disciplina Managementul inovaţional (1C+1S);

- Sudarea şi asigurarea calităţii materialelor, disciplina Inventică (1C+1S)

În acelaşi timp, în cadrul programei de cursuri a Şcolii Doctorale, este prevăzut cursul de „Metodologia cercetării aplicative”, care conţine capitole de creativitate, proprietate intelectuală, drept de autor şi noţiuni de tehnica brevetării.

Un alt mod de diseminare a proprietăţii intelectuale spre studenţi este prin intermediul cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Astfel mai mulţi studenţi ai UTCN, reuniţi în Cercul ştiinţific studenţesc de creaţie “E-NOVA”, au participat cu lucrări la mai multe saloane de invenţii (Cluj-Napoca 2007, 2008, 2009, Iaşi 2007, 2008, 2009, Bucureşti 2009).

Lucrări reprezentative în domeniul Proprietatii intelectuale

1. Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.2. Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al Managerului de Produs în Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică, 2006.

5. Programe analitice, fise ale disciplinelor care trateaza problematica IP

67


Denumirea disciplinei InventicăDomeniul de studiu Ingineria materialelorMaster Sudarea şi asigurarea calităţii materialelorCodul disciplinei 82XX0609Titularul disciplinei Prof. Dr. Ing. Cornel Ciupan – [email protected] Maşini-unelte şi roboţi industrialiFacultatea Construcţii de maşini

Sem.

Tipul disciplinei Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud.Ind.

TO

TA

L

Cre

dit

Forma de verificare

[ore fizice/săpt.] [ore conv/sem.]S L P S L P

III Opţional 1 1 14 14 44 72 3 Colocviu

Competenţe dobândite:Cunoştinţe teoretice, (Ce trebuie sa cunoască)Elemente de proprietate intelectuală (inventii, modele şi desene industriale). Principalele metode si tehnici de stimulare a creativitaţii. Aspecte manageriale în domeniul inventicii.Deprinderi dobândite: (Ce ştie să facă)Sa respecte dreptul proprietatii intelectuale. Să identifice mijloacele de proprietate intelectuală. Să facă demersurile necesare pentru protectia creaţiilor tehnice. Să utilizeze principalele mijloace de creativitate pentru dezvoltarea de noi produse. Abilităţi dobândite: (Ce echipamente, instrumente ştie să mânuiască)calculatorul

Cerinţe prealabile ( Dacă este cazul) Cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice generale.

A. Curs (titlul cursurilor + programa analitica)1 Inovaţia şi creativitatea: definiţii, clasificarea obiectelor de proprietate

intelectuală, demersuri necesare pentru realizarea unei invenţii.2 ore

2 Aptitudini fundamentale ale creatorilor: aptitudini fundamentale, modele şi mijloace de creativitate.

2 ore

3 Tehnici intuitive: asocierea, analogia şi extrapolarea, inversia, combinarea etc. 2 ore4 Metode logico-intuitive: cascada ideilor, metoda FRISCO, DELPHI, analiza

morfologică etc.2 ore

5 Sinectica: comutarea, pseudologia, metoda avocaţilor, metoda profanilor etc. 2 ore6 Metode de abordare a proiectării produselor noi: analiza cerinţelor, aspecte

globale privind concepţia produselor.2 ore

7 Sinteza soluţiilor în concepţia noilor produse: formularea problemei, elaborarea, evaluarea şi selectarea solutiilor etc.

2 ore

B1. Aplicaţii – SEMINAR(lista temelor de seminar)1. Inovatia în concepţia produselor 2 ore2. Tehnici intuitive. Studiu de caz 2 ore3. Aplicarea unor metode logico-intuitive. Studii de caz 2 ore

68

mailto:[email protected]


4. Aplicarea unor metode sinectice. Studii de caz 2 ore5. Etape în concepţia unui produs nou? Studiu de caz 2 ore6. Sinteza soluţiilor. Studiu de caz 2 ore7. Metode de evaluare a soluţiilor. Studiu de caz 2 oreB2. Sala laborator ( Denumire/sala)

C. Studiul individual (tematica studiilor bibliografice, materiale de sinteză, proiecte, aplicaţii etc.)

Structurastudiului

individual

Studiu materiale

curs

Rezolvăriteme, lab., proiecte

Pregătire aplicaţii

Timp alocat

examinărilor

Studiubibliograficsuplimentar

Total ore

pregătire

individuală

Nr. ore 10 16 8 2 8 44

Bibliografie – 5 (numar de titluri aflate in biblioteca UTC-N) Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-napoca, 1999.Ciupan C., Julean D., Galiş M. Istoria tehnicii şi design iîn context. Editura UT Pres, Cluj-Napoca, 2002.Belous V. Inventica. Editura Junimea, Iaşi 1992.Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al Managerului de Produs în Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică, 2006.Plahteanu B. Fondul de efecte geometrice pentru inventatori. Ed. Performantica, Iaşi,2004

Modul de examinare şi atribuire a noteiModul de examinare Colocviul constă din verificarea cunoştinţelor printr-un test grilă Componentele notei Colocviu (nota C); Seminar (nota S); Referat (nota R); Formula de calcul a notei N=0,4C+0,2S+0,4R;

Condiţia de obţinere a creditelor: N5; S5; R5

Responsabil disciplina(titlul, prenumele si numele)Prof.Dr.Ing. Cornel Ciupan

________________________

69


Denumirea disciplinei Management inovationalDomeniul de studiu Inginerie şi managementMaster Ingineria şi managementul afacerilorCodul disciplinei 32XX0609Titularul disciplinei Prof. dr. ing. Cornel Ciupan – [email protected] Maşini-unelte şi roboţi industrialiFacultatea Construcţii de maşini

Sem.

Tipul disciplinei Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud.Ind.

TO

TA

L

Cre

dit

Forma de verificare


III Opţional 1 1 14 14 44 72 3 Colocviu

Competenţe dobândite:Cunoştinţe teoretice, (Ce trebuie sa cunoască)Elemente de proprietate intelectuală (inventii, modele şi desene industriale). Principalele metode si tehnici de stimulare a creativitaţii. Aspecte manageriale în domeniul inventicii.Deprinderi dobândite: (Ce ştie să facă)Sa respecte dreptul proprietatii intelectuale. Să identifice mijloacele de proprietate intelectuală. Să facă demersurile necesare pentru protectia creaţiilor tehnice. Să utilizeze principalele mijloace de creativitate pentru dezvoltarea de noi produse. Abilităţi dobândite: (Ce echipamente, instrumente ştie să mânuiască)Calculatorul

Cerinţe prealabile ( Dacă este cazul) Cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice generale.

A. Curs (titlul cursurilor + programa analitica)1 Inovaţia şi creativitatea: definiţii, clasificarea obiectelor de proprietate

intelectuală, demersuri necesare pentru realizarea unei invenţii.2 ore

2 Aptitudini fundamentale ale creatorilor: aptitudini fundamentale, modele şi mijloace de creativitate.

2 ore

3 Tehnici intuitive si logico-intuitive de creativitate: asocierea, analogia şi extrapolarea, inversia, combinarea cascada ideilor, metoda FRISCO, DELPHI, analiza morfologică etc.

2 ore

4 Sinectica: comutarea, pseudologia, metoda avocaţilor, metoda profanilor etc. 2 ore5 Metode de abordare a proiectării produselor noi: ingineria convergenta,

proiectarea totala, design for X etc.2 ore

6 Sinteza soluţiilor în concepţia noilor produse: formularea problemei, elaborarea, evaluarea şi selectarea solutiilor etc.

2 ore

7 Dezvoltarea unui produs inovativ. Eficienţa unei licenţe. 2 ore

B1. Aplicaţii – Lucrari (lista lucrarilor)8. Inovatia în concepţia produselor. Studiu de caz 2 ore9. Tehnici intuitive. Studiu de caz 2 ore

70



10. Aplicarea unor metode logico-intuitive. Studii de caz 2 ore11. Aplicarea unor metode sinectice. Studii de caz 2 ore12. Etape în concepţia unui produs cu caracter inovativ. Studiu de caz 2 ore13. Sinteza soluţiilor. Studiu de caz 2 ore14. Metode de evaluare a soluţiilor. Studiu de caz 2 oreB2. Sala laborator ( Denumire/sala)

C. Studiul individual (tematica studiilor bibliografice, materiale de sinteză, proiecte, aplicaţii etc.)

Structurastudiului

individual

Studiu materiale

curs

Rezolvăriteme, lab., proiecte

Pregătire aplicaţii

Timp alocat

examinărilor

Studiubibliograficsuplimentar

Total ore

pregătire

individuală

Nr. ore 10 16 8 2 8 44

Bibliografie – 5 (numar de titluri aflate in biblioteca UTC-N) Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-napoca, 1999.Ciupan C., Julean D., Galiş M. Istoria tehnicii şi design iîn context. Editura UT Pres, Cluj-Napoca, 2002.Belous V. Inventica. Editura Junimea, Iaşi 1992.Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al Managerului de Produs în Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică, 2006.Plahteanu B. Fondul de efecte geometrice pentru inventatori. Ed. Performantica, Iaşi,2004

Modul de examinare şi atribuire a noteiModul de examinare Colocviul constă din verificarea cunoştinţelor printr-un test grilă Componentele notei Colocviu (nota C); Seminar (nota S); Referat (nota R); Formula de calcul a notei N=0,4C+0,2S+0,4R;

Condiţia de obţinere a creditelor: N5; S5; R5

Responsabil disciplina(titlul, prenumele si numele)Prof.Dr.Ing. Cornel Ciupan

________________________

71


Name of Discipline Intellectual Property ManagementField of Study Engineering and ManagementMaster study of Quality Management and EngineeringDiscipline Code 32XX1610In charge Prof. Dr. Ing. Cornel Ciupan – [email protected] of Machine Tools and Industrial RobotsFaculty of Machine Building

Sem. Type Cou. Aplications Cou. Aplications Ind. Stud.

TO

TA

L

Cre

dit

Examination Method


III Opţional 1 2 14 28 48 90 4 Examen

Skills Acquired:Theoretical knowledge (What should be known)Elements of intellectual property. Protection of the intellectual and technical creations. Arrangements for the recovery of intellectual property. Managerial issues in intellectual property.Acquired skills (What will be know)To respect the intellectual property rights. To identify the means of the intellectual property. To arrange the necessary elements for protection of the intellectual property. To conclude contracts for the licensing. Skills acquired: PC

Prior requirementsScientific and technical knowledge.

A. Course (Title of analitical courses + schedule)1 Introduction to the Intellectual Property: history, definitions, classification of

intellectual property objects, national and international organizations for the protection of intellectual property.

2 hours

2 Classification of the technical creations: principles of classification and identification of how protection of the new products, specific laws and legislative issues.

2 hours

3 Protection of the inventions: legislative issues, elements of protection and claims, deposit of regular patents, international protection of inventions.

2 hours

4 Protection of drawings and industrial models: legislative issues, elements of protection and claim deposit for regulatory DMI, describing the characteristics, scope of protection internationally.

2 hours

5 Registration of marks: law issues in trade mark, elements of protection for regular store brands, a Community trade mark protection and international trade.

2 hours

6 Issues of economic efficiency of industrial property titles: economic considerations, intangible asset costs, risk and efficiency.

2 hours

7 Transfer of ownership: legal issues, termination of license / transfer, technological surveillance of market.

2 hours

72



B1. Applications - WORKS (list of works, themes for the seminar, the draft for the year project)15. Intellectual property. Case Study. 2 hours16. The elements for defining an invention. Case Study. 2 hours17. New shape of a product as claim for an invention. Case Study 2 hours18. Product inventions. Case Study 2 hours19. Complex inventions (process and product, method and apparatus). Case Study. 2 hours20. Creating a drawing patent warehouse. Development and presentation drawings.

Case study.2 hours

21. Creating a drawing patent warehouse. Description of the invention. Case Study 2 hours22. Creating a patent warehouse. Claims and summary. Case Study. 2 hours23. Creating a model and drawing patent warehouse. Case study. 2 hours24. Creating a deposit for registration of a mark. Case Study 2 hours25. Calculation of expenses in the field of inventions. Case Studies 2 hours26. Calculation of expenses in DMI and marks. Case Studies 2 hours27. Effectiveness of a license. Case Studies 2 hours28. Conclusion of contracts. Case Studies. 2 hours

C. Individual Study (thematic bibliographical studies, synthetic materials, projects, applications etc.).

Structure of the

individual study

Study of course

materials

Resolving topics, lab.

projects

Preparing applications

Time assigned forexaminations

Study of additional

bibliography

Total hours

of individ

ual work

Nr. ore 10 20 8 2 8 48

Bibliography – 5 (number of titles in the library at UTC-N) Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-napoca, 1999.Ciupan C., Julean D., Galiş M. Istoria tehnicii şi design iîn context. Editura UT Pres, Cluj-Napoca, 2002.Belous V. Inventica. Editura Junimea, Iaşi 1992.Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al Managerului de Produs în Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică, 2006.Plahteanu B. Fondul de efecte geometrice pentru inventatori. Ed. Performantica, Iaşi,2004

Mode of examination and award of gradeMode of examination Examenul constă din verificarea cunoştinţelor printr-un test grilă

The exam consists of checking knowledge through a test grid

73


Components of grade Examen (nota E); Laborator (nota L); Referat (nota R); The formula for calculating the grade

N=0,5E+0,2L+0,3R; Condition for obtaining the credits: N5; L5; R5

In chargeProf.Dr.Ing. Cornel Ciupan

________________________

74


Denumirea disciplinei METODOLOGIA CERCETĂRII APLICATIVEDomeniul de studiu Şcoala doctoralăSpecializareaCodul disciplineiTitularul disciplinei Prof.dr.ing.Radu MUNTEANU - [email protected] -Catedra Măsurări electriceFacultatea Inginerie Electrică

Sem. Tipul disciplinei Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud.Ind.

TO

TA

L

Cre

dit

Forma de verificare

[ore/săpt.] [ore/sem.]C S L P S L P

2 Ing.din domeniu 2 - - - 28 - - - 30 58 6 Examen

Competenţe dobândite:Cunoştinţe teoretice, (Ce trebuie sa cunoască)Managementul cercetării ştiinţifice în vederea redactării unei teze de doctorat

Deprinderi dobândite: (Ce ştie să facă)- să realizeze o documentare pentru un subiect dat- să realizeze o cercetare bibliografică- să redacteze Rapoarte de cercetare şi articole ştiinţifice- să înceapă o activitate de cercetare- să disemineze rezultate ştiinţifice

Abilităţi dobândite: După parcurgerea disciplinei doctoranzii vor fi iniţiaţi în metodologia cercetării ştiinţifice şi vor putea fi integraţi în colective de cercetare în vederea finalizării tezei

Cerinţe prealabile (Dacă este cazul)

A. Curs (titlul cursurilor + programa analitica) 1 Noţiuni introductive privind cercetarea ştiinţifică. Istoric. Perspective.2 Definiţii specifice domeniului cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.3 Principiile epistemologice care stau la baza activităţii de cercetare ştiinţifică4 Diagnosticarea potenţialului creativ şi evaluarea creativităţii manifeste.5 Informarea şi sinteza informaţiilor.6 Tehnica căutarii informaţiei ştiinţifice.7 Metoda generală de creaţie logico-intuitivă prin demersuri euristice. Fondul interdisciplinar de

efecte fizice8 Documentarea în vederea elaborării Rapoartelor ştiinţifice. Surse de informare. Căutarea

informaţiilor.Căutarea electronică. Prelucrarea informaţiei.9 Sinteza creativă în tehnică. Specificul creativ al activităţii inginereşti. Influenţa factorilor

individuali şi sociali asupra creşterii potenţialalui creativ.

75


10 Definiţia creativităţii. Modele ale personalităţilor creative. Structura aptitudinilor creative. Modelul descriptiv al personalităţii creative.

11 Codul general de etică în cercetarea ştiinţifică.12 Definirea cercetării ştiinţifice. Etapele cercetării ştiinţifice.13 Redactarea unui articol tehnic sau referat (raport de cercetare)/capitol de teză.14 Elaborarea şi redactarea unei teze de doctorat

alegerea subiectului unei teze documentarea în vederea elaborării rapoartelor ştiinţifice redactarea Raportului ştiinţific verificarea rezultatelor teoretice prin experimentare pe modele fizice diseminarea rezultatelor obţinute redactarea tezei de doctorat

Susţinerea publică a tezei de doctorat şi activitatea postdoctorală.15 Redactarea unui articol pentru o revistă ştiinţifică16 Protecţia proprietăţii intelectuale. Obiectul dreptului de autor 17 Tehnica brevetării18 Evaluarea cercetării ştiinţifice19 Programe de cercetare universitară

B1. Aplicaţii – LUCRĂRI (listă lucrări, teme de seminar, conţinutul proiectului de an)

B2. Sala laborator (Sala/suprafata, adresa) Echipament Descriere echipament Anul achizitiei

D. Strategii şi metode de predaresuport de curs, documentaţii

Bibliografie (Cursuri, indrumatoare de lucrari, proiect, culegeri de probleme)1. Belous,V., Plăhteanu, B. - Fundamentele creaţiei tehnice. Editura Performantica, Iaşi, 20052. Manolea, Gh. - Bazele cercetării creative. Editura AGIR, Bucureşti, 20063. Pisoschi, A., Ardelean, A. - Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice (curs de

iniţiere), “Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2005

Modul de examinare şi atribuire a noteiModul de examinare Lucrare scrisă cu caracter de cercetare personalizată în funcţie de subiectul

tezeiComponentele notei Calificativ: foarte bine, bine, necorespunzătorFormula de calcul a notei

Responsabil disciplină,Prof.dr.ing. Radu Munteanu

76


Cap. 6. Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov a avut în structura sa încă de la înfiinţare un Departament de Invenţii, care începând din anul 2007 a devenit Departament de Legislaţie şi Proprietate intelectuală (DPI).

Tinand seama de importanta deosebita a protectiei proprietatii industriale in economie, de necesitatea unui management competitiv al informatiilor din sfera proprietatii industriale, DPI se preocupa de promovarea proprietatii industriale si, in acest sens dezvolta un sistem de servicii prin care pune la dispozitia publicului informatii utile pentru protectia proprietatii industriale/intelectuale.

Departamentul de Proprietate Intelectuală desfasoara activitati de instruire a personalului didactic si de cercetare stiintifica si a studentilor referitor la activitatea de brevetare si/sau de protectie a creatiilor artistice, la modul de documentare in domeniul protectiei proprietatii intelectuale. Misiune DPI este de a încuraja şi sprijini inventatorii din Universitate şi din judeţ. Departamentul Proprietate Intelectuală are următoarele obiective: 1. Anual, atragerea către universitate şi înaintarea către OSIM a unui număr de

minimum 20 cereri (descrieri) de brevet de invenţie. 2. Începând cu anul 2010, valorificarea brevetelor obţinute. 3. Training pentru activitatea de implementare a brevetelor la firmele interesate. 4. Contactarea firmelor consacrate ca fiind producătoare de utilaje/dispozitive de

tipul celor brevetate. 5. Activităţi de training în domeniul brevetării şi proprietăţii intelectuale în toate

departamentele şi catedrele universităţii, cu accent pe activităţile de pregătire şi popularizare în cadrul studenţilor din anii terminali, studenţilor masteranzi şi doctoranzi.

6. Prezentarea pe site-ul universităţii a rezultatelor obţinute şi actualizarea semestrială.

7. Activităţi de diseminare trimestriale în cadrul Departamentului de Proprietate Intelectuală a rezultatelor la zi.

8. În funcţie de specificul brevetului, realizarea de prototipuri şi participarea cu acestea la târguri de profil în vederea valorificării brevetelor.

9. Începând din 2010, editarea unei reviste axată pe activităţi legate de inventică.

77


Acest Departament are un spaţiu propriu echipat cu birotica necesară şi încadrat cu personal permanent: un Director de Departament şi un inginer. Departamentul este situat pe două compartimente:

- Proprietate Intelectuală- Legislaţie şi dezvoltare durabilă

Departamentul este asistat de un Consiliu Ştiinţific din care fac parte profesori, cercetători, specialişti în principalele domenii ştiinţifice proprietăţii intelectuale, ştiinţe tehnice şi tehnologii, artă modernă, ştiinţe ale naturii, ştiinţe juridice, etc. Rolul Consiliului Ştiinţific este de a analiza obiectele de proprietate intelectuală (creaţiile de natură intelectuală) şi industrială susceptibile de a fi protejate prin drepturi de autor sau prin drepturi de proprietate industrială potrivit legii şi de a da un aviz consultativ privind oportunitatea depunerii unei cereri de protecţie .

In primul an de funcţionare(2008), Departamentul a înregistrat 32 CBI având ca titular Universitatea Transilvania din Braşov, iar ca autori –cadre didactice, doctoranzi si studenţi implicaţi in activităţile de cercetare ştiinţifica.In cadrul Facultatilor cu profil tehnic programele de studiu ale anilor 2-3 de studiu includ cursuri si seminarii privind Proprietatea Intelectuala-identificarea obiectelor de proprietate intelectuala, modalităţi de protejare a acestora, modalităţi de valorificare a lor. In cadrul Facultăţii de Design de Produs si Robotică, disciplinele de Inventică, Bazele creaţiei tehnice si Tehnici si metode de creativitate, includ capitole de proprietate intelectuală.Facultatea de Drept are un curs de Dreptul Proprietatii Intelectuale iar in cadrul studiilor masterale are teme de licenţa in domeniul Proprietatii Intelectuale.

Şcoala Doctorala susţine un Curs de Proprietate Intelectuala având ca teme-capitole: Legislaţia in domeniul Proprietatii Intelectuale ,Identificarea obiectelor de Proprietate Intelectuala, Cercetari documentare pe bazele de date privind obiectele de proprietate industriala, CBI si modul de întocmire a unei descrieri de brevet de invenţie, modalităţi de evaluare si de valorificare a inventiilor.

1. Universitatea TRANSILVANIA din Braşov a înfiinţat în 1993 o societate comercială: Centrul de Tehnologii Inventică şi Business (C.T.I.B.) S.A. care funcţionează în principal ca interfaţă între mediul universitar şi mediul de afaceri, pe trei direcţii:

a. Microproducţie şi transfer de tehnologiii. Realizare de prototipuri şi modele experimentale rezultate

din lucrările de cercetare ştiinţificăii. Transfer de tehnologii între mediul universitar şi mediul de

afaceri – întreprinderi cu produse inovativeB. Inventică – încurajarea şi susţinerea activităţii inovative în mediul

universitar – studenţi, cercetători, cadre didactice

78


C. Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale inovatorilor – studenţi prin activităţi specifice incubatoarelor de afaceri.

C.T.I.B. – prin departamentul propriu de Inventică are, din anul 2000 calitatea de Centru Regional OSIM – PATLIB pentru promovarea Proprietăţii Industriale, fiind încadrat cu ingineri şi jurişti consilieri în proprietatea industrială, atestaţi OSIM

2. Între Universitatea TRANSILVANIA din Braşov şi C.T.I.B. S.A. există un parteneriat de dezvoltare în comun a activităţilor de promovare, susţinere şi protejare a Proprietăţii Industriale.

In cadrul acestui parteneriat, CTIB a pus la dispozitia Universităţii :-bazele de date proprii in domeniul Proprietatii Industriale-colectii pe

suport scris si magnetic transmise de OSIM-BOPI-inventii, marci ,desene si modele,Revista Romana de Proprietate Industriala

-colaborarea specialistilor proprii-consilieri in proprietate industriala- la organizarea activitatilor de documentare si de diseminare a informatiilor permanent reactualizate din domeniul proprietatii industriale

-sprijin acordat doctoranzilor in relizarea cercetarilor documentare in domeniul temelor de doctorat

-sprijin acordat doctoranzilor la executia prototipurilor care fac obiectul temelor de doctorat si ulterior la protectia acestora ca brevete de inventie(in medie 30 de lucrari pe an)

-transferul de tehnologii si de produse inovative de la Universitate catre firmele interesate

Universitatea Transilvania funcţionează intr-un mediu cu o puternica tradiţie si experienţă in domeniul tehnic iar provocarea pe care o are in faţă este de a răspunde exigentei de permanentă reactualizare a informaţiilor si de menţinere a competentelor la nivelul ridicat impus de ritmul evoluţiei tehnicii.

TABEL NOMINAL – CĂRŢI/MATERIALE P.I.

Nr.crt. Nume şi prenume autor (i) Facultatea/Catedra

Titlul cărţii/material PI, Editura /Anul apariţiei/ ISBN (/ISSN)

0 1 21. Săvescu,D., Budală A. „Proprietatea intelectuală în România şi unele ţări din

UE”. Ed. Lux Libris, Braşov 2008, ISBN 978-973-131-051-0.

2. Universitatea “Transilvania” din Braşov, Fac. de Psihologie şi Ştiinţa Educaţiei,

“Chestionar pentru diagnoza climatului şcolar conex evaluării (CLIS)” Avizat până în 31.12.2010, cf PV/27.03.09- Comisia de Metodologie a Colegiului Psihologilor din România.

79


Autori: Cocoradă Elena ş.a.

3. STAREŢU Ionel Cat. DPR, Fac. I.T.

CĂRŢI – capitole : 1. STARETU, I. Sisteme de prehensiune – editia a

doua. Ed. Lux Libris, Brasov, 2009 ( in curs de publicare). ( Subcapitol 5.2.2. Sinteza structurală. 5.2.2.1. Metodă de sinteză structurală creativă pe baza tablourilor morfologice plane ~ 40 pag.).

Lucrări :1. STARETU. I. Creative Synthesis of Gripping

Mechanisms with cam with Extended Usage Area. Proceedings of the 10-th International Conference MTM 2008. Scientific Bulletin of the „POLITEHNICA” University of Timisoara, Romania. Transactions on MECHANICS, Tom 53 (67) , Fasc. S1, MTM 2008, p.201-206 . ISSN 1224 – 6077 .

2. DAJ, I., STARETU, I. Design de produs si semiologie. Sinteza IV- Procesul de design si fenomenul kitsch.. Buletinul AGIR anul XIV, nr. 1, ianuarie – martie 2009, p.67-75, ISSN 1224-7928.

TABEL NOMINAL – CĂRŢI/MATERIALE P.I.

Nr.crt. Nume şi prenume autor (i) Facultatea/Catedra

Titlul cărţii/material PI, Editura /Anul apariţiei/ ISBN (/ISSN)

0 1 24. BOBANCU Şerban

Cat. DPR, Fac. I.T. 1. BOBANCU, Ş., Tehnici de inovare-inventica

pentru utilizari practice, Univ. Brasov, 1996.2. BOBANCU, Ş. s.a., Tehnici de creativitate, Ed.

Lux Libris, 1998.3. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare

inginereasca in design, Sectiunea I. Calculul armoniei proportilor si culorilor, Univ. Brasov, 2003.

4. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare inginereasca in design, Sectiunea II. Prelevare si prelucrare de imagine, Univ. Brasov, 2003.

5. http://webyn.unitbv.ro/ Structura – Departamente – Doctorat Arhivă suport cursuri Cursul “Creativitate şi Inventică” – autor Prof.

dr. ing. BOBANCU Şerban

Braşov, 22.06.2009

80

http://webyn.unitbv.ro/


Programe analitice: Prof.dr.ing. STAREŢU Ionel Bv, 19.06.09

FIŞA DISCIPLINEIUniversitatea TRANSILVANIA DIN BRASOVFacultatea ITProgram de studiu MASTER : MQDomeniul de licenţăDenumire disciplină INOVARE SI INVENTICA IN INGINERIECodul disciplinei

I. INFORMAŢII GENERALE II. STRUCTURA DISCIPLINEI

Sem. Tipul disciplinei

Activitati normate [ore/sapt.] Total ore[ore/sem.]

Credite*C S L P TOTAL

3 Op. 2 - - 1 3 42

III. TITULAR DISCIPLINĂNume şi prenume STARETU IONEL

Instituţia UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

Catedră/Departament DESIGN DE PRODUS SI ROBOTICA

Titlul ştiinţific DR. ING.

Gradul didactic PROFESOR

Încadrarea (norma de bază/asociat)

NORMA DE BAZA

IV. OBIECTIVELE DISCIPLINEIDisciplina prezinta aspectele principale ale inovarii si inventicii aplicate in inginerie si urmareste cunoasterea procedurilor pentru realizarea si obtinerea unui certificat de inovatie sau a unui brevet de inventie.

V. COMPETENŢE DOBÂNDITE**Aplicarea tehnicilor inventicii pentru identificarea si finalizarea ideilor inovative si insusirea metodologiei de redactare a propunerii pentru obtinerea certificatului de inovatie sau a brevetului de inventie.

VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI

VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Creativitate, inovatie, inventie – notiuni generale.2. Psihologia si inventica – conexiuni si interferente.3. Euremele de baza ale creativitatii tehnice –componentele gandirii tehnice

inovative.4. Culegerea si sinteza informatiilor.5. Tehnici si metode psihologice de inovare.

28

81


6. Metode logico-combinatorice de inovare.7. Metode de analiza si selectie a solutiei optime.8. Fluxul proiectarii ingineresti inovative.9. Particularitatile promovarii inovatiei pentru produse si servicii in inginerie.10. Estimarea rolului si calitatii inovatiei in contextul socio - economic actual.11. Metodologia elaborarii descrierilor de inovatii si inventii.12. Legislatia principala in domeniul proprietatii intelectuale si proprietatii

industriale.

VI.2 Seminar (subiecte/teme) Nr. ore -VI.3 Laborator (lucrări de laborator) Nr. ore- -VI.4 Proiect (teme proiect) Nr. oreFormularea si solutionarea unei teme de creatie tehnica si parcurgerea etapelor pentru intocmirea documentatiei tehnice pentru solicitarea brevetului de inventie.

14

VI.5 Alte activităţi (teme de casă, referate, portofolii etc.) Nr. ore

-

VII. BIBLIOGRAFIE1. BELOUS, V. Inventica. Ed. Junimea, Iasi, 1986.2. BELOUS, V. Manualul inventatorului. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.3. ONUT, GH. Masina de idei. Ed. Fundatiei PRO, Bucuresti, Romania, 2005.4. ROCO, M. Creativitate si inteligenta emotionala. Ed. Polirom, Iasi, 2001.5. STARETU, I. Bazele proiectarii creative a produselor. Notite de curs. Universitatea

Transilvania, Brasov, 2003.

VIII. FORME DE PREDARE / INVĂŢARE

Forme de activitateTehnici de predare / învăţare

(expunere, curs interactiv, lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.)

Curs Expunere si cusr interactivSeminar -Laborator -Proiect Invatare prin proiect

IX. MOD DE EVALUARE

82


Modalităţi de evaluare

Metode de evaluare(scris, scris şi oral, oral, test,

aplicaţie practică)

Pondere în nota finală

Activitate %

Examen scris Examen/Colocviu 60Seminar -

Colocviu - Laborator -Proiect 35

Prezenţă*** 5

Data: Titular disciplină, 30.01.2009 Prof. univ. dr. ing. Ionel STARETU

Notă:* Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu

individual).** Se vor formula competenţele în corelare cu cele precizate în Planul de

învăţâmânt al programului de studiu.*** Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Nr.int. D.P.I.: 57/22.06.09

Prof.univ.dr.ing. BOBANCU Şerban

CĂRŢI ŞI CURSURI – PROPRIETATE INTELECTUALĂ

6. BOBANCU, Ş., Tehnici de inovare-inventica pentru utilizari practice, Univ. Brasov, 1996.

7. BOBANCU, Ş. s.a., Tehnici de creativitate, Ed. Lux Libris, 1998.8. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare inginereasca in design, Sectiunea I.

Calculul armoniei proportilor si culorilor, Univ. Brasov, 2003.9. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare inginereasca in design, Sectiunea II.

Prelevare si prelucrare de imagine, Univ. Brasov, 2003.10. http://webyn.unitbv.ro/

Structura – Departamente – Doctorat Arhivă suport cursuri Cursul “Creativitate şi Inventică” – autor Prof. dr. ing. BOBANCU

Şerban

83

http://webyn.unitbv.ro/


Cap.7. Universitatea POLITEHNICA Timisoara

Universitatea POLITEHNICA Timisoara in ciuda unui potential creativ si a unor rezultate notabile pe plan national, consacrate deja si reconfirmate in ultimii ani, prezinta o situatie contradictorie a activitatilor sale legate de PI. Numarul cererilor de brevete respectiv brevetarilor, este scazut (2-3/an), in discordanta evidenta cu potentialul existent si mai ales cu realizarile din numeroasele programe de cercetare si dezvoltare angajate de universitate. O experienta afinata timp de 16 ani (1992-2008) privind cursul si proiectul de Inventica si Ingineria Valorii predat la Facultatea de Mecanica, domeniul Inginerie Industriala, a evidentiat cel mai apropiat model fata de cel sugerat de EPA din punct de vedere al continutului si duratei afectate in sylabusurile universitare. De asemenea schita proiectului de politica institutionala prezentata de UPT in Road Map pentru Romania este foarte bine articulat pe principiile prezentate de EPO la Haga in decembrie 2008. Din pacate cele doua aspecte reprezinta doar o experienta punctuala si doar un deziderat in dezvoltarea pe viitor a activitatilor PI in universitate

In universitatea POLITEHNICA din Timisoara realizarea unei politici institutionale in domeniul PI este inspirata de o experienta relevanta in domeniu, de cunoasterea unor realitati specifice invatamantului universitar de tip politehnic si in special de cele din POLITEHNICA din Timisoara si din convingerea posibilitatii integrarii acestei politici cu recentele evolutii pe plan european in legatura cu rolul PI in universitati (Programul EPO).Proiectul de politica institutionala asumat trebuie sa fie simplu, coerent si astfel argumentat ca aplicarea lui sa se poata face in mod aproape “natural” in viata universitatii. Acest proiect poate fi dezvoltat, ameliorat , dar esentiala pentru reusita lui este ca el sa fie insusit si sustinut de conducerea universitatii ,inteles si acceptat de majoritatea membrilor comunitatii universitare si pus in aplicare de o echipa operationala adecvat constituita

84


Schema privind coordonatele unei politici universitare in domeniul proprietatii intelectuale

OBIECTIVE(coordinate principale)

SISTEME OPERATIONALE(instrumente)

Bibliografie in domeniul proprietatii intelectuale

A.Carti si manuale

85

Valorificarea creatiei proprii

(cu referire in special la proprietatea

industriala)

Cunoasterea si respectarea drepturilor

de PI(cu referire in special la propr.literar-artistica si stiintifica – drepturi de

autor)

Sistem de asigurare a culturii proprietatii

intelectuale

Educatia de baza (licenta) si de specialitate (master,doctorat) pentru cunoasterea PI

Informare operative in PI

Asimilarea unei conduite a “bunelor practici” in domeniul PI

Sistem de generare, capitalizare si

evaluare a categoriilor de PI(in special inventii) Proceduri

interne privind stimularea realizarii categ. de PI

Proceduri interne de autoevaluare,selectie si capitalizare a categ. de PI

Formarea unui corp de specialisti proprii (evaluatori )

Sistem de valorificare a PI

Politici si practici proprii privind cesionarea, licentierea, transferal de PI. Publicitate,schimburi

si relatii, cu partenerii

Relatii speciale cu organisme specializate in domeniu (OSIM,ORDA,CCIA...


Iclănzan T. si Popa H. – Inventica si Ingineria Valorii – Ed.Univ.Tehnice Timisoara, 1995, (manual universitar editat in 420 exemplare/224 pag).

Iclănzan T. si colaboratorii – Inventica, Proprietate Industriala si Ingineria Valorii– Manual editat pentru simularea implementării industriale a Poiectului Leonardo “Double Evolution” nr.D/95/2/1944/P/II.1.1.

Iclănzan T. –Valorificarea Inventiei Brevetate – Ed.Politehnica , Timisoara 2005. ISBN 973-625-203-5 (250 pag).

B.Articole

Iclănzan T. – Rolul brevetului de inventie in recunoasterea prestigiului academic – Revista de politica stiintei si scientometrie – vol. II,nr.1/2004 ,CNCSIS, pg.41-48, ISSN 1582-1218

86


Cursuri cu specific de proprietate intelectuala

Disciplina de Inventica si ingineria Valorii (1994-2008)(continuata in prezent la disciplina de Inovare si Managementul Firmei [14 ore Curs+7 ore Proiect] la Facultatea de Mecanica, specializarea TCM)

CURS1. Inovare industriala si dezvoltare tehnologica

1.1. Conceptul de creativitate si factorii determinanti. 1.2. Proprietatea intelectuala.1.3. Inventia si evolutia acesteia.

2. Inventia si proprietatea industriala2.1. Conceptul de proprietate intelectuala si proprietatea industriala2.2. Categorii de inventii2.3. Spete brevetabile

3. Alte categorii de proprietate industriala decat brevetul de inventie3.1. Modele de utilitate3.2. Desene si modele industriale3.3. Marci de fabrica , comert si serviciu3.4. Denumiri de origine3.5. Indicatii de provenienta3.6. Topografia produselor semiconductoare

4. Functiile brevetului de inventie5. Limitarea drepturilor exclusive6. Elemente ale legislatiei nationale si internationale7. Sisteme de acordare a brevetelor8. Procedura de brevetare a inventiei9. Proiectarea creativa 7.1 Tehnici intuitive 7.2. Metode logice de creatie tehnica 7.3. Elemente de analiza valorii 10. Valorificarea inventiei brevetate 10.1. Evaluarea inventiei si raportul dintre inventator si titular. 10.2 Licentierea si cesionarea

10.3 Metode de evaluare 10.3.1 Metode cantitative

10.3.2. Metode calitative 10.3.3. Metoda INV-VAL

PROIECT1. Brainstormingul si sinectica; metode intuitive de creatie ( Studii de caz) 2 Metode logice de creatie. Tehnica deciziilor impuse. (Studii de caz) 3. “Solutiilor ocolitoare” de brevete de inventie (Studii de caz)

87


4. Definirea solutiei optime si intocmirea documentatiei de brevetare si marca pentru produsul „Tren de aterizare” (varianta personalizata pentru fiecare student).

88


INOVARE SI MANAGEMENTUL FIRMEI

FACULTATEA MecanicăDOMENIUL / SPECIALIZAREA : INGINERIE INDUSTRIALĂ / Tehnologia Constructiilor de MasiniAnul de studii: IV Semestrul : 8

Titularul cursului: Prof. Dr. Ing. Tudor ICLANZAN, Conf.ing.dr.ec Marian Liviu. MOCANColaboratori: Asist. Ing. Florin FERICIAN, Asistent.ing Florin. TAMPLARUNumăr de ore / săptămână / Verificarea / CrediteCurs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 1 0,5 Examen 4

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Cunoasterea notiunilor fundamentale, procedurilor si modalitatilor de integrare a proiectării inovative în ciclul de realizare a produselor. Formarea deprinderilor de intocmire a documentatiei de brevetare si de valorificare a creatiei tehnice. Se ofera studentilor cunostintele de baza in ceea ce priveste conducerea si administrarea unei firme. Se vor preda cunostinte despre functiile firmei, functiile managementului, managementul timpului, organizarea unor sedinte etc.

Contribuţie procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării este reflectata de numarul de puncte de credit alocate.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Inovare industriala si dezvoltare tehnologica. Principiile proiectarii inovative

2. Tehnici de proiectare inovativa. Inovare si inventie3. Valorificarea proceselor inventive. Elemente de ingineria valorii4. Tehnici de stimulare a creativitatii si metode creative5. Notiuni generale despre management. Caracteristicile organizatiilor.

Aparitia si dezvoltarea managementului6. Functiile firmei. 7. Functiile managementului firmei. Previziunea si planificarea. Organizarea.

Luarea deciziei. Coordonarea. Controlul8. Managementul timpului. Managementul schimbarii.

89


C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, proiect)(proiect)

1.Tehnici creative de proiectare. Metode logice de creatie. Tehnica deciziilor impuse. Structura descrierii de inventie.2.Aplicatii la intocmirea documentatiei de brevetare. Definirea solutiei optime si intocmirea documentatieie de brevetare pentru un produs tehnic (varianta personalizata pentru fiecare student)

(laborator)1. Caracteristicile managerilor. Negocierea.. Planul de afaceri. Organizarea unei sedinte.

D. BIBLIOGRAFIE 1. Iclanzan T.,Stan D. – Valorificarea inventiei brevetate.Ed.POLITEHNICA 2005 ISBN 973-625-203-52. Iclanzan T., Popa H. – Inventica si ingineria valorii, Ed. UPT, 19953. Crum V. – Ingineria valorii, Ed. Tehnica, 19854. Dalota M, Mocan M, Managementul afacerilor productive, Editura Sedona, Timisoara, 19955. Mocan Marian s.a., Manualul consultantului in afaceri; Editura Solness; Timisoara, 20036. Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Management; Editura Economica, Bucuresti, 1995

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Studentii sunt verificati in scris (3 subiecte),prin evaluare examen, nota finala tinand seama si de activitatea pe parcurs (pondere 40% din nota) precum si de participarea la curs (prezenta, colaborare activa, disciplina)

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

Ecole Polytechnique de Montreal,CanadaUniv Technique de Compiegne, FrantaECP Châtenay-Malabry, Industrial engineering and technological innovation engineeringESC Toulouse, Innovation and Technology ManagementUniversitatea din MilanoUniversity of LondonHarvard Business School

90


Data: 21 martie 2008

DIRECTOR DEPARTAMENT SEF CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ

Conf. dr. ing. Mircea NICOARA Conf. Dr. Ing. Danut SOSDEAN Prof. Dr Ing. Tudor ICLANZANConf. ing. dr. ec. Marian Liviu MOCAN

Cod formular: SY-01

91


Cap.8. Universitatea din Craiova

Strategia Universitatii din Craiova in domeniul Protectiei Proprietatii Industriale

1.ContextUniversitatea din Craiova a încurajat permanent protecţia proprietăţii industriale prin:

- plata taxelor de înregistrare, publicare, examinare a Cererii de Btrevet de Invenţie şi tipărirea Brevetului;

- echivalarea unui Brevet de invenţie cu o lucrare prezentată la o manifestare ştiinţifică internaţională în grila de evaluare a activităţii cadrelor didactice în vederea promovării acestora sau pentru acordarea gradaţiilor de merit şi a salariilor de merit;

- încheierea unei Convenţii reciproc avantajoase cu Centrul de Implementare a Invenţiilor ,respectiv Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic , care funcţionează în cadrul Universităţii din Craiova şi este condus de prof.dr.ing.Gheorghe Manolea pentru acordarea de consultanţă gratuită pentru cadrele didactice şi studenţii Universităţii din Craiova în vederea întocmirii documentelor specifice pentru constituirea depozitului naţional reglementar;

- includerea cursurilor de Protecţie a proprietăţii industriale în Planurile de învăţămât ale facultăţilor tehnice , de regulă cursuri facultative cu denumirea „Inventică”;

- susţinerea financiară a cadrelor didactice care au participat cu Brevete de invenţie la Saloane naţionale şi Internaţionale de profil;

- susţinerea tehnică şi materială a inventatorilor pentru realizarea şi experimentarea prototipurilor echipamentelor care au obţinut Brevet de invenţie.

- Înregistrarea siglei Universităţii din Craiova ca marcă- Organizarea în cadrul Universităţii din Craiova cu participarea

OSIM a unor seminarii pe teme de protecţie a proprietăţii industriale- Participarea prin Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic,

respectiv prof.dr.ing.Gheorghe Manolea, la cursuri şi seminarii de formare în domeniu.

92


- Promovarea pe pagina http: //em.ucv.ro/cercetare/ciitt a Brevetelor Universităţii din Craiova şi a legislaţiei în domeniu.

2.StrategieIn contextul evocat am elaborat următoarea strategie:

- continuarea activităţilor evocate mai sus;- includerea în contractele de cercetare, încheiate în special cu

Agenţii economici, a prevederilor specifice privind proprietatea industrială;

- includerea în tematica activităţilor desfăşurate în anul 2007 de către Consiliile profesorale a unei comunicări privind protecţia proprietăţii industriale

- completarea Comisiei de avizare a Rapoartelor de cercetare cu o persoană cu competenţe în domeniul Proprietăţii industriale în vederea identificării soluţiilor care pot fi protejate prin Brevet de invenţie. Precizăm că această Comisie de avizare funcţionează la nivelul Universităţii din Craiova şi analizează toate Rapoartele de cercetare elaborate în universitate

- Organizarea în cadrul Şcolilor doctorale a unui seminar privind documentarea din literatura de brevete şi protecţia proprietăţii industriale prin Brevet şi Model industrial.

93

http://em.ucv.ro/cercetare/ciitt


Cursuri cu specific de IP

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE INGINERIE ÎN ELECTROMECANICĂ, MEDIU ŞI INFORMATICĂ INDUSTRIALĂ

PSP-02-F03-R2

PAGINA: 1 / 2

PROGRAMA ANALITICĂ

CATEDRA ELECTROMECANICA

AprobatDecan

Conf.dr.ing.Sorin Enache

AvizatŞef de catedră

Prof. dr. ing. Gheorghe Manolea

Titular disciplinăProf.dr.ing.Gheorghe

Manolea

PROGRAMA ANALITICĂpentru disciplina

MANAGEMENTUL INOVĂRII ŞI PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

I. Disciplina se adresează masteranzilor din anul II , specializarea Ingineria şi managementul sistemelor electromecanice inteligente

Cursanţii trebuie să aibă cunoştinţe din domeniile:- IngineriE electrică.

II. Obiective specifice :Obiectivele formative / de dezvoltare: Formarea deprinderilor pentru:

- inovarea de produs la nivelul întreprinderii- organizarea unei intreprinderi inovative- elaborarea unui plan de afaceri- documentarea din literature de brevete- formularea descrierii unei invenţii

94


Obiective praxiologice: Documentarea din baze de date pentru invenţii Întocmirea unui Plan de afaceri Întocmirea documentelor specifice pentru protecţia proprietăţii

industrialeIII. Situaţia disciplinei în planul de învăţământ

Anul de studii II IISemestrul 3 4Activităţi didactice C S L P C S L P

2 1 - 1 - - - -Forma de verificare

Examen

IV TematicaNr.crt. Tema Nr. ore

A. Curs 281 1.Definirea procesului de inovare.Etapele procesului de inovare 22 2.Inovarea la nivelul intreprinderii industriale

2.1.Produsele noi- principala forma de inovare2.1.1.Modelul de inovare “Stage-Gate Process”2.1.2. Rolul creativităţii în dezvoltarea produselor noi2.1.3.Caracteristicile produselor de success2.1.4.Cumpararea licentelor pentru produse noi2.2.Inovarea proceselor

4

3 3.Strategia procesului de inovare3.1.Etapele proceslui de inovare3.2. Lansarea unui program de inovare3.3.Strategia dezvoltarii unei intreprinderi inovative 3.4.Riscurile procesului de inovare

4

4 4.Organizarea unei întreprinderi inovative4.1.Crearea intreprinderilor inovative4.2.Statut.Organigramă.4.3.Plan de afaceri

4

5 5.Informarea din literatura de brevete.5.1.Funcţiile brevetului de invenţie :funcţia de protecţie şi funcţia de informare5.2.Clasificarea internaţională a brevetelor5.3.Baze de date pentru Brevete de invenţie5.4.Tehnici de informare din literatura de Brevete5.4.1. Cercetare documentară tematică, după problema tehnică rezolvată5.4.2.Informare privind stadiul mondial al tehnicii, pentru o temă dată5.4.3. Informare documentară după soluţia tehnică

6

6 6.Protecţia invenţiilor în România6.1.Convenţii şi tratate internaţionale ratificate de Romînia în domeniul Brevetelor6.2.Legislaţia naţională în domeniul invenţiilor6.3.Constituirea depozitului reglementar6.4.Procedura de eliberare a Brevetului de invenţie6.5.Exploatarea Brevetelor în România.

2

95


6.6.Evaluarea Brevetelor de invenţie pentru includerea în capitalul social al societăţii

7 7.Strategia brevetării în economia de piaţă7.1.Alegerea momentului depunerii cererii de Brevet de invenţie7.2. Modalităţi de utilizare a Brevetelor de invenţie de către agenţii economici 7.3.Managementul brevetelor de invenţie.7.4.Programul de evaluare IP SCORE

2

8 8.Alte componente ale proprietăţii industriale8.1.Protecţia mărcilor şi indicaţiilor geografice8.2.Protecţia desenelor şi modelelor industriale8.3.Model de utilitate

2

B.Seminar - 14TemaConstituirea depozitului reglementar.Elaborarea descrierii unei invenţii

14

C.Laborator

D.Proiect 14TemaCrearea şi organizarea unei intreprinderi inovative.Elaborarea Planului de afaceri.Elaborarea Planului strategic inovativ

V. BibliografieBibliografie de bază

1.Manolea.Gh. Bazele cercetării creative Editura AGIR Bucureşti 2006 .- forma tiparitaBibliografie alternativă

1. Beveridge,W.,I, Arta cercetării ştiinţifice .Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1968.2.Belous,V., Plăhteanu,B. Fundamentele creaţiei tehnice. Editura Performantica, Iaşi , 2005.3.legg,B.,Birch, P. Creativitatea. Curs rapid.150 tehnici şi exerciţii, Editura POLIROM, Iaşi,2003.4.Covez, S. Eficienţa în 7 trepte sau Un abecedar al înţelepciunii . Editura ALL,Bucureşti,1995.5. Dăneţ, A. Managementul Proiectelor. Editura Disz Tipo, Braşov, 2001.6.Enăchescu,C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Editura Polirom, Iaşi, 20057.Jinescu, V.V. Elogiu ingineriei .Discurs de recepţie.Editura AGIR, Bucureşti, 2002.8.Ramon y Cajal, S.: Drumul spre ştiinţă .Editura Politică, Bucureşti, 1967

96


VI. Modul de calcul al notei finaleN=( LT1+LT2+LT3 + NC)/4

LT – lucrare tutorială – elaborată în timpul semestrului NC- Nota colocviuVII. Obligaţiile studenţilor- să participe la curs- să elaboreze Lucrările tutoriale primte- să comunice prin e-mail cu tutorele pe perioada elaborării Lucrării- să pregătească prezentarea în Power Point a Lucrării tutoriale- să prezinte oral Lucrarea tutorială în cadrul seminarului- să elaboreze Proiectul ales.- să se prezinte la examen

97


Cap.9. Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti

Functioneaza din anul 2006 un oficiu de TT si IP condus de domnul profesor Decebal Hudita si prof. Mircioiu Constantin, din care mai fac parte dr. Iuliana Ceausu, dr. Sorin Paun, farm Robert Ancuceanu, farm. Lacramioara Popa.

Profesori din UMF au participat la training-uri precum:o 2005, La Cedars Sinai Medical Center, LA, prof Hudita

Decebal, dr. Iuliana Ceausuo 2006, Modra, Slovacia, farm. Robert Ancuceanu, dr.

Alexandru Iliescuo 2007, Praga, Cehia, dr. Sorin Paun, o 2007, Pecs, farm. Lacramioara Popao 2004 Octombrie, Bucuresti, curs “Bridges in Life Sciences”o 2006 Octombrie, Training in cadrul UMF “Carol Davila” –

pentru IP si TT, realizat de catre personalul oficiului de TT al Cedars Sinai Medical Center.

De asemenea, au fost perfectate diverse colaborări cu organisme internaționale în domeniul IP:

o 2005, resemnarea acordului intre UMF “Carol Davila” si Cedars Sinai Medical Center in domeniul IP si TT

o 2007, semnarea acordului intre UMF “Carol Davila”, Consortium RECOOP HST si Cedars Sinai Medical Center in domeniul IP si TT

o Conferinta cu participarea WIPO, 1-2 Martie 2007 la care au fost invitate toate universitatile din Romania, conferinta s-a desfasurat la invitatia UMF Carol Davila, CSMC si WIPO.

Discipline care tratează problema IP:o Cursul optional de "Metodologia cercetarii stiintifice ",

pentru studentii anului IV a Facultatii de Farmacie - 16 h curs

98


- cu referiri in cadrul Programei analitice de curs la elemente generale de proprietate intelectuala;

o Modulul de pregatire doctorala universitara "Metodologia cercetarii stiintifice medicale", din cadrul Scolii doctorale din cadrul primului ciclu de pregatire postuniversitara doctorala: per total: 90h curs, 15h lucrari practice, anual, fiecarei serii de doctoranzi admisi la UMF Carol Davila, Bucuresti.

oLucrări apărute în domeniul IP:

o Cartea : "Elemente de metodologia cercetarii stiintifice in domeniul farmaceutic", autor Lacramioara Popa, editia a IIIa revizuita si adaugita, Editura Printech, Bucuresti, 2008;

o Cartea: "Metodologia cercetarii stiintifice farmaceutice - Note de curs" autori: Silvia Imre, Lacramioara Popa, Daniela Lucia Muntean, Mihaela-Violeta Ghica, In curs de aparitie, lucrare editata in colaborare de UMF Carol Davila Bucuresti si UMF Targu Mures.

Fiecare din aceste titluri de lucrari contin capitole/paragrafe dedicate notiunilor de copyright, drepturi de proprietate intelectuala, patente de inventii si inovatie, marci, patente industriale, reglementari legale privind drepturile de proprietate intelectuala in Romania si in lume.

99


Cap.10. Institutul Național de Inventică Iași

Una din principalele structuri științifice ce promovează IP la nivel național este Institutul Național de Inventică Iași. Acest institut, înființat în 1990 de Prof. Vitalie Belousov, rector al Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iași (la acea dată Institutul Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iași), este o instituție de cercetare-dezvoltare care are următoarele principale domenii și direcții de activitate:

1. Cercetare fundamentală în ingineria performanței; praxiologie, logică și algoritmizarea creației tehnice; psihologia creației tehnice;

2. Promovarea performanticii, inventicii și a invențiilor la nivel național și internațional;

3. Diseminarea informațiilor din domeniul inventicii, performanticii și a proprietății industriale;

4. Realizarea de invenții performante în domeniile: mecanică, automatică, construcții, IT, electronică, chimie, textile etc.

De asemenea, INI a desfășurat și desfășoară cursuri de perfecționare în domeniul creativității. Astfel, modulele de curs pe care le oferă INI sunt:

1. Fundamentele creației tehnice;2. Psihologia creației tehnice;3. Bazele logice ale creației tehnice;4. Proprietate intelectuală/ industrială.Specialiștii INI, mulți dintre ei profesori la universitățile din Iași au

desfășurat activități de predare la diverși agenți economici, în funcție de nevoile, de cerințele clientului.

INI oferă, printre altele, și următoarele servicii în domeniul IP:1. Structurarea și perfecționarea unui învățământ creator la toate

nivelurile și pregătirea de inventologi și inventatori de profesie;2. Promovarea IP în toate formele ei și protejarea acesteia;3. Diseminarea informațiilor din domeniul inventicii și proprietății

industriale prin publicațiile proprii.

100


1. Concepte de bază în activitatea INI

Pentru România integrarea Europeană nu poate fi realizată numai prin aducerea propriilor structuri din toate activităţile umane la nivelul celor mai avansate structuri Europene, ci, deasemenea, prin contribuţia specifică, prin performanţele româneşti în domenii în care, este stabilit că, ocupă un loc avansat în lume.

Unul din aceste domenii este INVENTICA.Realizarea unei invenţii este un mare succes şi o contribuţie importantă la progresul, umanităţii.

Dar mai important, pentru societate, este formarea inventatorului.O invenţie nu reprezintă decât un produs, în timp ce un inventator

reprezintă un mijloc de producţie, capabil să multiplice numărul de produse şi performanţa lor. Formarea generală a inginerului este indisolubil legată de formarea sa ca inventator de profesie.

Un inginer complet este caracterizat de patru atribute fundamentale:

- cunoaşte tehnica;- aplică tehnica;- conduce tehnica;- creiază tehnica.

În învăţământul tehnic superior, tradiţional şi practicat în multe locuri şi astăzi, se asigură formarea unui inginer caracterizat numai prin primele trei atribute, latura creativă fiind lăsată pe plan secund, ca o activitate mai mult spontană, structura cursurile universitare instaurând uneori puternice inerţii şi blocaje psihologice în calea activităţii creative.

Pentru structurarea unui inventator este necesar, în primul rând, o disciplină ştiinţifică denumită de marele inginer şi matematician francez Arnold Kaufman –INVENTICA

Conceptul românesc de inventică este ştiinţa şi artă polivalentă a parcurgerii optimale ,rezultat al sintezei creative, logicizării şi algoritmizării demersului euristic, stabilită ca o praxiologie, a întregului drum de la:

- formularea temei de creaţie (inventarea temei): - depistarea lipsurilor stadiului actual al tehnicii;- definirea performanţelor produsului;

- inventarea soluţiei care asigură aceste performanţe,până la implementarea industrială a soluţiei originale.

101


Orientarea spre dezvoltarea unei astfel de ştiinţe –INVENTICA, la noi în ţară a apărut în 1967, când la Iaşi, o echipă de oameni de ştiinţă, profesori universitari au organizat primele cursuri postuniversitare de creaţie tehnică. S-a conturat un sistem propriu al proceselor inventării, coagulându-se un colectiv sub conducerea ilustrului profesor universitar Vitalie Belousov, în recunoscuta Şcoală de inventică ieşeană.

Şcoala de inventică ieşeană,- din rezultatele pozitive obţinute prin metodele de

stimulare a capacităţii creatoare;- din datele experimentale desfăşurate de mai mult de 30

de ani;- din studiul analitic al factorilor componenţi ai

creativităţii;a demonstrat că se poate elabora o pedagogie a creativităţii pe toate treptele învăţământului, şi că oricât de misterioase ar fi încă legile dintre conştient şi subconştient, dintre laturile intelectuale şi cele emoţionale, pe baza cărora se structurează personalitatea inventatorului, rezultă că toate trăsăturile de personalitate creativ- tehnice pot fi influenţate favorabil şi dezvoltate prin educare, printr-o inginerie a creativităţii tehnice.

Programe de studiu şi strategiiSe pun în evidenţă două căi posibile de amplificare a pregătirii studenţilor pentru creaţie:

- introducerea unei discipline speciale de creativitate;- restructurarea totală a meodului de predare a tuturor

disciplinelor.Rolul de bază în pregătirea pentru creaţie a inginerilor trebue să-l aibă învăţământul universitar, atât prin restructurarea disciplinelor de specialitate în sens creativ, cât şi prin introducerea unor cursuri de Baze ale creaţiei tehnice sau de Proiectare creativă. Acest deziderat a fost realizat în Universitatea Tehnică”Gh. Asachi” Iaşi încă din anul 1981 şi s-a răspândit şi la alte facultăţi şi universităţi din ţară..Rolul cursurilor post universitare de creaţie tehnică este de a

compensa, în primul rând, unele lipsuri în ceea ce priveşte pregătirea pentru creaţie în facultate şi de a atrage în activitatea de concepţie un număr mai mare de ingineri talentaţi.

102


De-a lungul anilor au fost susţinute cursuri postuniversitare de inventică, care au fost absolvite de peste 2100 de ingineri, de cadre didactice din invăţământul liceal şi în care au fost diseminate cunoştinţe teoretice şi practice ale inventicii.

Acţiunile şi realizările polarizate în jurul şcolii de inventică au reprezentat suportul de valoare pentru înfiinţarea în 1992 a Institutului Naţional de Inventică Iaşi.

Elaborând strategia cercetării în inventică , dezvoltând bazele logice ale creaţiei tehnice prin algoritmizarea euristicului, dezvoltând procedurile, tehnicile şi metodele logice de creaţie, Institutul desfăşoară şi o susţinută activitate pentru pregătirea de inventologi şi inventatori.

În Universitatea Tehnică”Gh. Asachi”, Facultatea Construcţii de Maşini din anul 1999 fiinţează cursurile de master specializarea „CREATIVITATE şi PERFORMANŢĂ TEHNICĂ” REZULTATE ŞTIINŢIFICE , PERFORMANŢE;

Studiile şi lucrările ştiinţifice publicate, multe dintre ele în propria REVISTĂ DE INVENTICĂ, proiectele de cercetare ale proceselor de creaţie, tratatele, monografiile şi lucrările editate (Ed. PERFORMANTICA), organizarea până în prezent a 18 Simpozioane Naţionale de Inventică, şi Conferinţe Internaţionale, 12 Saloane Internaţionale de Invenţii şi participările din anul 1990 la Marile Saloane Mondiale şi Internaţionale ale Invenţiilor de la Bruxelles, Geneva, Pittsburg, Londra, Barcelona, Casablanca, Moscova, Sofia,

103


Varna, Novi-Sad, Bucureşti, Budapesta, Chişinău, Iaşi, etc. sunt tot atâtea dovezi ale amploarei fenomenului.

Profesori universitari, ingineri, studenţi au obţinut pentru invenţiile prezentate un număr impresionant de distincţii, trofee şi medalii de aur, semn al recunoaşterii nivelului înalt de inventivitate al produselor brevetate.

104


Spaţiul academic şi Centrul Regional Iaşi pentru Promovarea Protecţiei Proprietăţii Industriale

Toate acestea au motivat naşterea în acest spaţiu, la 25 ianuarie 2001, prin acord semnat cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a Centrului Regional pentru Promovarea Protecţiei Proprietăţii Industriale,

În acest creuzet al Universităţii, Institutului Naţional de Inventică şi a Centrului Regional tinerii inventatori, prin activitatea lor creativă, devin catalizatori ai noului în universitate şi mai apoi în spaţiul industrial în care activează.

Măsura introducerii în planurile de învăţământ al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” a disciplinei de Bazele Creaţiei Tehnice a condus la creşterea substanţială de propuneri de invenţii înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

An de an Şcoala de Inventică ieşeană realizează o importantă producţie de studenţi inventatori.

Universitatea tehnică „Gh. Asachi” Iaşi realizează una din cele mai mari densităţi de înregistrări de invenţii din ţară. (În anul 2005 obţine TROFEUL CREATIVITĂŢII – locul I pe ţară în ultimii 5 ani)

Participarea ,alături de cei implicaţi, în toate fazele de transfer a ştafetei, de la idee la realizarea industrială în acest Consorţiu: Universitate

105


– Institut Naţional de Inventică , Centru Regional asigură spaţiul sinergic de amplificare a calităţii actului inventiv.

Zona A – interferenţa dintre individ şi instituţiile Universitate sau Institut de Inventică şi corespunde domeniului de inginerie a creativităţii;Zona B – de interferenţă dintre individ şi subsistemul Centru Regional în care contribuţia performantă este realizată prin consilierii cu potenţial creator şi cunoaştere expertă a protecţiei proprietăţii industriale;Zona C – între Instituţia de învăţământ sau cercetare şi Centru Regional ce evocă apropierea de o organizaţie performantă şi de capabilitatea utilizării unor strategii eficiente de dezvoltare;Zona D – integrează ansamblul subsistemelor şi poate fi considerată ca o zonă de maximă eficienţă creativă – o zonă de „transcreativitate”

O strategie eficientă a dezvoltării sistemelor presupune amplificarea zonei D de transcreativitate, de eficientizare a osmozei favorabile.

Astăzi, prosperitatea naţională şi standardul individual de viaţă ridicat, ce trebuie realizate în Societatea Informaţională –Societatea Cunoaşterii sunt direct legate de aplicarea eficientă a tehnologiei ceea ce presupune valorificarea rezultatelor activităţii creative.

Cadrul social-politic constituit la nivel european şi mondial încurajează procesul inovării şiaplicarea tehnologiei pe care le asimilează cu bunăstarea social-economică.

106


Absenţa procesului inovării poate face ca un stat să piardă capacitatea de a fi partener tehnic şi economic în cooperarea internaţională.

În Japonia, procesul inovării este susţinut de întreprinderile performante care au capacitatea de a-şi îmbunătăţi activitatea în mod colectiv şi continuu, progresând cu “paşi mici”, spre deosebire de întreprinderile performante europene care promovează inovarea în salturi cu investiţii şi riscuri mari. Acest gen de promovare a inovării este denumit de japonezi “kaizen”, (Filosofia “kaizen” – Un pas înainte făcut de 100 de oameni este mai preţios decât 100 de paşi înainte făcuţi de un singur lider) adică un proces de îmbunătăţiri care nu se termină niciodată şi care generează următoarele avantaje:

- tehnologii uşor controlabile pe parcurs;- utilizarea de capital redus, cu perioade scurte de

amortizare.- prin rezultatele spectaculoase obţinute, japonezii au

propus comunităţii industriale reanalizarea întregului sistem de producţie în scopul regândirii şi reelaborării acestuia.

Rolul central jucat de inovare, ca motor al creşterii economice şi ca piatră de hotar în politica de susţinere a întreprinderilor, a fost subliniat la Consiliul European care a elaborat un program ambiţios care să permită crearea infrastructurii economiei bazată pe cunoaştere, pentru a favoriza inovarea şi reformele economice şi pentru modernizarea sistemelor de educaţie şi de securitate socială. Programul se înscrie în cadrul obiectivului strategic definit la Lisabona pentru următorul deceniu şi anume construirea în UE a unei noi economii bazată pe cunoaştere, care să devină cea mai dinamică şi competitivă economie din lume, capabilă să asigure o creştere economică durabilă, să creeze mai multe locuri de muncă şi un plus de coeziune socială. În acest context, inovarea trebuie să se regăsească peste tot în economie, să ocupe o poziţie preponderentă în politica de întreprindere, ca şi în politica vizând activitatea de cercetare.

107


Dezvoltarea unei viziuni cu privire la Societatea Informațională- Societatea Cunoașterii în România de pe poziţiile valorificării potenţialului creativ pentru o dezvoltare durabilă

Cadrul legal, existent în România, de protecţie a drepturilor de proprietate industrială poate să faciliteze sau să frâneze dezvoltarea procesului de inovare: - Procesul de inovare este singura speranţă pentru asigurarea vitezei accelerate a schimbărilor tehnologice în procesele productive impuse de schimbările sociale şi economice care au loc în întreaga lume; -Industria naţională trebuie să fie pregătită să stimuleze activitatea creativă, schimburile economice având ca obiect nu numai produse şi servicii ci şi noi idei, noi rezultate ale activităţii inovatoare; - Toţi agenţii economici trebuie să se situeze în lanţul inovării care facilitează crearea de noi locuri de muncă, noi produse şi servicii, creând condiţii pentru creşterea bunăstării; - Pentru ca toate aceste obiective să devină realitate trebuie să se constituie o piaţă stabilă a inovării care să se bazeze pe piaţa existentă a inovării tehnologice; - Un obiectiv al restructurării agenţilor economici, este orientarea ingineriei întreprinderilor către tipul de inovare treptată, pas cu pas, care se realizează la cererea pieţei. Aceasta poate să însemne deseori că talentul ingineresc să fie angajat în posturi neinginereşti. Forţa de muncă inginerească ar trebui să fie antrenată în toate activităţile întreprinderii, de la vânzări prin marketing şi activităţi promoţionale, până la posturi de execuţie la diferite nivele de conducere a organizaţiei;

- inovarea trebuie să confere noului produs o valoare adăugată intelectuală şi un avans tehnologic suficient pentru a asigura şi succesul comercial.

La dezvoltarea economică nu contribuie însă numai rezultatele pur ştiinţifice, ci şi efectele secundare cum ar fi, de exemplu, formarea cadrelor în unităţile de cercetare.

108


Inovarea tehnologică, care presupune în special valorificarea creaţiei tehnice, este o parte componentă a procesului general de inovare care se referă la ansamblul activităţilor tehnice, financiare, de producţie, de piaţă, implicate în:

- introducerea comercială a unui nou produs;- utilizarea iniţială a unui proces sau echipament de

producţie;- deschiderea unei noi pieţe;- identificarea unei noi surse de materii prime;- reorganizarea unei industrii la nivel micro sau macro.Indiferent de formă, inovarea trebuie să confere noului

produs o valoare adăugată intelectuală şi un avans tehnologic suficient pentru a asigura şi succesul comercial.

1. Conducerea agenţilor economici nu are ca preocupare permanentă un program de inovare. In lansarea unui asemenea program care ar urma să asigure creşterea competitivităţii pe piaţă, conducerea economică ar trebui :

-să evalueze noile proiecte şi noile tehnologii disponibile în unitate, în strânsă legătură cu departamentul de licenţiere şi cu cel de producţie;

- să elaboreze un program de C&D raţional;- să supervizeze personalul de cercetare în scopul

creşterii eficienţei activităţii acestuia;- să consulte permanent consilierul de proprietate

industrială în vederea obţineriiprotecţiei soluţiilor tehnice originale;

- să efectueze un control financiar şi bugetar;- să monitorizeze problemele de C&D în afara ţării;

Pentru ca să apară idei creatoare nu este suficient ca un agent economic să utilizeze numai tehnici stimulatoare ale creativităţii, este necesar, în primul rând, ca ideile novatoare să fie acceptate şi ca agentul să încurajeze în mod real activitatea inovatoare, creativă căpătând astfel o reputaţie de unitate inovatoare .2. Pentru a da unei unităţi economice o bază reală a elaborării unui plan de inovare ar fi necesar să se facă o

109


evaluare critică a activităţii de C&D anterioară şi, în acest scop, ar trebui să se dea răspunsuri şi la următoarele întrebări de control:

- In ce domeniu tehnic a acţionat unitatea ? - Ce a produs concret această activitate?- Puncte tari şi puncte slabe? - Rezultate obţinute, perspective? - Performanţele obţinute sunt egale în activitatea de

cercetare fundamentală, aplicativă sau de dezvoltare produse?

- In perioada precedentă, unitatea a subestimat sau a supraestimat cerinţele financiare,îndeplinirea în timp a sarcinilor, încadrarea cu personal etc.?

- Toate proiectele sau temele de C&D au evoluat conform aşteptărilor?

- Se pot abandona unele din acestea?- Rezultatele scontate au fost implementate în

producţia internă sau au fost valorificate prin licenţiere?

- Ce fac unităţile economice competitoare? - Cum se situează pe piaţă rezultatele acestor

competitori?- Ce cheltuieli s-au făcut şi ce şanse sunt de

amortizare a cheltuielilor?

Care sunt principalele dificultăţi pe care firmele şi unitaţile româneşti de cercetare le întâmpină în promovarea produselor lor inovative

1. Elementele cheie ale angajării tehnologiei în promovarea produselor inovative pe pieţele naţionale europene şi mondiale sunt: educaţia, investiţiile şi competiţia.

- Investiţiile străine prin transfer tehnologic între statele dezvoltate şi în curs de dezvoltare se realizează cel mai bine prin societăţi mixte internaţionale- mijloc de transfer tehnologic mai eficient decât este investiţia pentru dezvoltarea

110


producţiei, investiţia în mijloace de bază sau prin contract de licenţiere.

- Pentru a deveni competitivi pe piaţă se impune urmărirea modului în care se realizează procesul de inovare precum şi evaluări periodice calitative şi cantitative

Ar trebui să fim în măsură să răspundem la următoarele întrebări:

- Cum se pot genera noi idei?- Ce alte produse s-ar putea realiza?- Există servicii din unitate sau terţe unităţi care ar

putea pune în valoare noul produssau noua tehnologie ?

2. În promovarea produselor lor inovative pe pieţele naţionale, europene şi mondiale firmele şi unităţile româneşti de cercetare întâmpină dificultăţi deoarece nu identifică care sunt cerinţele prezente şi viitoare ale clienţilor potenţiali.Nu se face, de regulă, o investigare activă a pieţei pentru a se cunoaşte:

- cerinţele prezente şi viitoare ale doritorilor de inovare tehnologică ;

- competitorii pe piaţă şi perspectivele evoluţiei produselor acestora (s-ar putea afla, deexemplu, din studierea cererilor de brevet înregistrate, din participarea reprezentanţilor competitorilor la manifestări internaţionale etc);

- care este raportul între indicele cost/performanţă pentru noile produse ce urmează a fidezvoltate şi acelaşi indice pentru unele produse similare ale concurenţei ;

- noi oportunităţi de dezvoltare de noi produse.

3. Accelerarea transferului tehnologic de la un nivel de dezvoltare la următorul nivel presupune existenţa următoarelor trei elemente esenţiale: - potenţialii utilizatorii de transfer tehnologic să fie la curent cu nivelul curent de dezvoltare al ştiinţei şi tehnicii;

111


- să existe o comandă socială pentru efectuarea transferului tehnologic;

- să existe un întreprinzător care să-şi asume riscul inerent al dezvoltării tehnologice.

Definirea corectă a transferului tehnologic se impune deoarece în loc să se selecteze pentru finanţare, în primul rând, proiecte care-şi propun ca scop al activităţii generalizarea aplicării unor noi tehnologii la nivelul unei ramuri industriale, sunt selectate proiecte care-şi propun numai simple introduceri ale unor noi tehnologii în producţie.

4. Selectarea şi contractarea proiectelor de transfer tehnologic ar trebui să se facă ţinându-se seama şi de următoarele condiţii specifice:

- stimularea cu precădere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi accelerareaprocesului de punere în valoare a creaţiei tehnice româneşti;

- obiectivele de transfer tehnologic să se situeze între priorităţile rezultate din Programul de reformă guvernamental şi strategiile sectoriale.

5. Proces al evoluţiei , inovarea ar trebui abordată în mod sistemic, ea implică educaţie şi instruire, pregătire tehnico-ştiinţifică, ştiinţă, tehnologie, principii economico-financiare, spirit de iniţiativă, management şi condiţii social-economice pentru a se traduce cunoştinţele ştiinţifice în realităţi fizice care să modifice societatea.Politica de inovare este, în sens restrâns, o componentă a politicii de cercetare prin care se urmăreşte introducerea rezultatelor cercetării – dezvoltării în producţie şi, în sens larg, stimularea capacităţilor creatoare ale unei naţiuni în scopul punerii în evidenţă a culturii specifice, a punctelor slabe şi a celor tari consolidate în decursul istoriei naţionale a tehnicii.

6. In stimularea activităţii creative un rol important îl poate juca legislaţia care reglementează protecţia creaţiei tehnice prin brevet de invenţie, iar înţelegerea corectă a

112


rolului şi funcţiilor documentului de protecţie este definitorie pentru prevenirea pierderii de informaţie tehnicoştiinţifică, pentru creşterea calităţii produselor, pentru promovarea progresului tehnic prin implementarea în producţie a noilor creaţii tehnice.

Transferul tehnologic era definit ca fiind „trecerea de la cunoştinţe, informaţii, know-how, la aplicarea lor” având două aspecte principale: transfer tehnologic de tip soft (know-how, pricepere şi capacitate de lucru, informare şi contacte permanente); transfer tehnologic de tip hard (pachete complete de tehnologii).Adevăraţii Ingineri şi Inventatori gândesc sistemic. Ei nu gândesc despre o maşină ca despre un complex de procese liniare, ci o văd ca un întreg organic alcătuit din subsisteme aflate simultan în interacţiune.

Ar fi oportun pentru viitorii inventatori ca încă de pe băncile şcolii să cunoască contribuţiile naţiunii române în dezvoltarea diferitelor domenii tehnice. Prezentarea unei istorii a dezvoltarii tehnicii româneşti va contribui la întelegerea legăturii dintre rolul jucat de factorul tehnologic în contextul marilor evenimente ale istoriei: formarea naţiunii, transformări sociale, crize economice, războaie, crearea democraţiei. Istoria tehnicii trebuie prezentată, acolo unde este cazul, prin studierea realizărilor românilor care au contribuit la crearea ei. Lecţiile de istoria dezvoltării tehnicii nu ar trebui să trateze numai modul în care tehnologia ne-a influenţat pe noi ci ar trebui să evidenţieze şi cu ce au contribuit românii la crearea tehnologiei din domeniul dat.Cu alte cuvinte să se sublinieze că tehnologia de care dispunem azi reflectă atât virtuţile cât şi deficienţele dezvoltării noastre. Nimeni nu oferă nimic în mod gratuit.

Un alt aspect care ar trebui evidenţiat este faptul că noi dispunem de o tehnologie care este un produs al trecutului şi pe care o aplicăm uneori inadecvat. Tehnologia existentă a fost creată în alte situaţii de către oameni cu

113


intenţii diferite decât cele actuale, ale noastre. Noi trebuie să ne simţim obligaţi, ca prin activitate inventivă să adaptăm tehnologia existentă la condiţiile noastre de dezvoltare tehnologică şi, de ce nu, la condiţiile de dezvoltare tehnologică viitoare.

Revizuirea componentelor cadrului legal de protecţie a creaţiilor tehnice prin brevet deinvenţie, ar trebui să se facă urmărindu-se în principal următoarele:

- stimularea activităţii inventive prin crearea motivaţiei materiale pentru creatorii tehnici. Aceasta va impulsiona procesul de inovare tehnologică din ţara noastră, ca factor favorizant al desăvârşirii reformei economice;

- constituirea bazei juridice a formării unui curent de opinie pentru stabilirea între inventatori şi potenţalii utilizatori ai creaţiilor tehnice ale acestora a unor relaţii interumane potrivit uzantelor etice;

- formarea unui mediu de respectare a drepturilor omului prin care inventatorii şi valorificatorii creaţiei tehnice să devină conştienti că numai relaţiile desfăşurate cu bună credinţă pot să impulsioneze dezvoltarea economico-socială;

- crearea cadrului de susţinere a activităţii inventive de către autorităţile de stat prin:

- creşterea mobilităţii mecanismelor privind cererea şi oferta de noi produse şi procese tehnologice şi stimularea transferului de cunoştinţe, informaţii, tehnologii, know-how, servicii şi produse;

- formarea pieţei informaţiilor, serviciilor şi tehnologiilor;

- organizarea de concursuri cu premii, la nivel naţional, privind invenţiile implementate cu cel mai mare impact tehnic, economic, social etc;

- organizarea periodică de expoziţii de invenţii şi antrenarea intreprinderilor mici şi mijlocii la cunoaşterea şi valorificarea creaţiei tehnice româneşti prin acordarea de credite preferenţiale pentru valorificatorii acestei creaţii.

- atragerea unor surse financiare din fonduri private sau din fonduri internaţionale pentru valorificarea

114


creaţiei tehnice româneşti şi asigurarea în acest scop a unui cadru flexibil de finanţare.

Ce se doreşte?- Promovarea cadrului social în care valorile autentice sunt recunoscute, stimulate, dezvoltate şi promovate;- Schimbarea procedurilor de acces la învăţământul superior tehnic şi dezvoltarea sistemului de credite bancare pentru studenţi;- Cuprinderea absolvenţilor în programe de formare postliceală şi postuniversitară şi crearea condiţiilor de diversificare, generalizare şi extindere a programului de instruire continuă, în condiţii de calitate comparabile cu cele europene;- Înfiinţarea Fondului de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetării pe teritoriul naţional şi implementarea în industrie a invenţiilor;- Creşterea cheltuielilor în activitatea de cercetare-dezvoltare până la 4% din PIB prin creşterea participării sectorului privat şi a celui extern la finanţare şi prin respectarea prevederilor legale privind raportul de 1 la 5 dintre cheltuielile alocate C-D şi cele alocate educaţiei;- Corelarea programelor de cercetare-dezvoltare-inovare, la nivel naţional, cu programele corespunzătoare finanţate de către UE;- Constituirea unor laboratoare de cercetare în ţară interconectate în „institute virtuale”europene şi mondiale- Dezvoltarea de consorţii formate din unităţi de cercetare-dezvoltare-inovare, universităţi şi firme deschise participării internaţionale care să realizeze programe de suport al cercetărilor multidisciplinare şi de valorificare a acestora prin produse şi tehnologii destinate dezvoltării competitive şi durabile;- Copletarea infrastructurii de informatică şi comunicaţii (inclusiv cu noi instrumente de comunicare interactivă) în scopul integrării unităţilor româneşti de cercetare-dezvoltare inovare în reţele şi centre de excelenţă virtuale, la scară europeană şi mondială.

115


Concluzii

Economia românească în proces de tranziţie reclamă ca cerinţă vitală stabilizarea cadrului macroeconomic, astfel încât să se poată aborda în mod integrator toate aspectele relevante şi necesare restructurării şi modernizării societăţii româneşti. În aceste condiţii, singurul mod vital de a asigura dezvoltarea economică şi de a crea premise pentru creşterea competitivităţii industriei naţionale este de a acţiona antientropic prin aplicarea modelului de dezvoltare bazat pe inovare, în care elementul strategic central trebuie să fie sistemul de ştiinţă şi tehnologie autohton. În acest mod se vor crea condiţii de întâlnire la nivel naţional a “producătorilor şi beneficiarilor de înnoire” în cadrul unui proces integrator de inovare prin transfer tehnologic.

Nerealizarea unei politici naţionale de inovare tehnologică în perioada imediat următoare poate să conducă la scoaterea noastră din circuitul schimburilor internaţionale şi latransformarea României numai într-o piaţă de desfacere.Consecinţele inacţiunii sau ale acţiunii cu întârziere pentru implementarea unei politici realiste de cercetare-dezvoltare-inovare ar putea să conducă la:

- limitarea dezvoltării economice şi subordonarea evoluţiei situaţiilor aleatorii, conjuncturale, ceea ce va crea premise, în condiţiile unei pieţe distorsionate, pentru subordonarea dezvoltării economice unor interese de grup şi monopol;

- creşterea dificultăţilor de comunicare internaţională şi, în ultimă instanţă, a riscului de izolare economică regională şi globală;

- exodul efectivelor de populaţie tânără şi, mai ales, al specialiştilor;

- costuri sociale enorme, datorate accentuării înapoierii în dezvoltare tehnologică..

116


Anexa 1

ACTION PLAN CONCERNING THE DEVELOPMENT OF INDUSTRIAL PROPERTY IN ROMANIAN UNIVERSITIES

Having in view the creative and innovative potential of the universities, the necessity of ensuring the protection of intellectual property and of rendering the results of scientific research activity valuable by nationally and internationally competitive patents, products and technologies, the development of the following objectives/actions is proposed:

a) setting up a working network between OSIM, CNCSIS (National Council for Scientific Research in Higher Education) and Romanian universities in order to allow and to make easy an inter-institutional information exchange and an operative framework for stimulating research, ways of protection by using IP-specific elements and exploitation of research results;

b) setting up Technology Transfer Offices attached to certain universities and with logistic support from OSIM, said TTO’s having as main functions:

- achieving an optimal bidirectional technology transfer between the universities and the industrial and business environment at the national and international level;

- developing strategies for stimulating technical creation in universities, for protecting the same and for rendering research results valuable by means of patents

- access to technological information in patent literature and to information on the legal status of technical creation protection and dissemination of such information;

- awareness of the importance and role of the industrial property protection within the Romanian academic environment;

- representation by persons authorized by TTOs in the procedures before OSIM concerning the protection of original technical creations developed by universities.

c) extending the teaching of an intellectual property (optional) courses module in technical and economic universities in Romania. OSIM shall lend assistance for this action by offering:

- specialized materials elaborated by OSIM specialized staff;- other relevant materials in the European and world-wide specialized

literature;- training of specialized lecturers;- teaching courses or specific elements of courses by OSIM lecturers;

117


- a project for developing an industrial property education system based on the e-learning concept.

d) collaboration and providing mutual access to European and international programmes in the field of protecting the industrial property rights for original creations made in universities;

e) jointly organizing seminars, symposia and round tables on current and resonant topics concerning the industrial property protection in technical fields, such as:

- information technology and business environment;- biotechnologies;- nanotechnologies;- pharmaceutical products;- European patents, Community mark and design etc.f) including in the Draft Law on the employees’ inventions (which is in

course of elaboration as a legislative initiative of OSIM) a particular chapter concerning the inventions made in the academic environment;

g) setting up within the CNCSIS an office comprising about 3 persons meant to coordinate, at the national level, the patenting activity within the universities;

h) amending the current regulations with a view to increasing the importance of patents in awarding scientific degrees to professors and research staff in universities which are the applicants and/or owners of said patents;

i) providing, within the framework of the programmes coordinated by CNCSIS, specific funds meant to support the patenting with OSIM, or, in case of especially valuable inventions, for getting European patents with the European Patent Office or international patents;

CNCSIS and OSIM shall elaborate annual collaboration programmes meant to contribute to the stimulation of creativity and innovation in universities, to support the patenting process and to render the scientific research results valuable by specific means of technology and knowledge transfer to the economic and business environment.

OSIM CNCSIS

Eng. Gabor Varga Prof. Eng. Ioan Dumitrache, PhD.

DIRECTOR GENERAL PRESIDENT

118


Anexa 2

Legi şi acte normative care definesc legislaţia română în domeniul protecţiei proprietăţii industriale: Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, modificată şi completată prin Legea nr. 28/2007

Lege nr. 350 din 12 decembrie 2007 privind modelele de utilitate Legea nr. 16 din 6 martie 1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare, modificată şi completată prin Legea nr. 337/2005 Legea nr. 255 din 30 decembrie 1998 privind protecţia noilor soiuri de plante, modificată şi completată prin Legea nr. 119/2006 Legea nr. 129 din 29 decembrie 1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, modificată i completată prin Legea nr. 280/2007 Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, modificată şi completată prin Legea nr. 66/2010 Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale i regimul de utilizare a acestora, aprobată prin Legea nr. 383/2002, modificată şi completată prin Legea nr. 381/2005 Ordonanţa Guvernului nr. 66 din 17 august 2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 437/ 2002, modificată şi completată prin Legea nr. 331/2006

119

Cod Bune Practici

Documents

Transcript of Cod Bune Practici