=1=!s.4

€', ..{,'a'.:

s

€.f,

',

.a.ati

:

*I?aE-

-.*i" -ki Jfri -d:;at {. ',:F _

!:-;

Ftr ""i::t -t?

,A*iRA,J.TDAtli:aP:iaj:

til*lcprrz

CURTEA GVr'CHE

lrzren MrnaNoe . Joncn MrnRNpe

,&AITAAJ\NA%:r:

rLLiSYffiey$9

(lole cesrn;6N rBn.uAuoez or ceuno,r)

taducere din spanioli deAna-Maria Tamas

CURTEA GVNCHE

I i'"* r

M5. numesc Miranda si am opt ani.

imi plac baloanele de sipun, parfumul dupi-amiezilorploioase gi pisirile care mi se por cuibiri in palmi.

trLAr.' pA,5ArurrE *Affiil MIAdor bomboanele cu violete gi si mi joc cu clapele negre alepianului din casa bunicii mele, pentru c5" mereu suni minunat. imiplace si urc pe munte ;i si mi bilS.cesc in lacuri reci ca gheata, chiardaci uneori abia mai pot respira.

"sW

SN

P*T cii t[:4ft I iN l= ?u|-i4it

'*' ..4:

. {\eli,.!b;rlil*lx-"

I

rf,115

Mai tot timpul imi place la nebunie si fac lucruri impreuni" cumama, de la a face de mAncare, cot la cot, pAni la puzzle-uri dinzeci de mii de piese. Se vede ci suntem mami. si fiici, pentru cI" neingelegem extraordinar dintr-o singuri privire. Dar existi ceva carenu-mi place deloc 9i de fiecare dati inventez tot felul de motiveca si" evit si fac luciul acesta impreuni cu ea, si anume: si merg lacumpirituri, mai ales daci. e vorba despre haine pentru mine.

CAnd intrim in magazin, se emotioneazl, ceva de spaimi siincepe si se uite aiurea-n tramvai la tot felul de goale, comentandtot timpul: ,,Rochia asta e divini, imi place la nebunie pentrutine!" Iar dupi. cinci minute, iati-mi inchisi. in cabina de probi,inconjurati de un munte de haine si lac de transpiratie. Dar celmai riu e ci nu avem deloc aceleasi gusturi.

Ea vrea si mi imbrac ca o pringesi din pove$ti, care aproape ci nuse poate migca. E adevirat ci atunci cAnd mL privesc in oglindi.imi place cum ari"t, dar, in realitate, nu mi suport cu chestia aiape mine niciun minut. Aga cum zice bunicul meu, Vicente, sunrcam ,,zilp5.citi," gi mereu mi fAgAi de colo pAni colo, aga incAt simi. imbrac atAt de elegant nu se potriveste cu felul meu de a fi,chiar daci" se pare ci mama incl" nu gi-a dat seama.

Mie imi place si mi imbrac comod, chiar mi-e indiferent ce punpe mine, cu condigia si pot siri si alerga fhri" si mi impiedicenimic. De exemplu, nu pricep cum atatea femei pot merge toatiziua pe tocuri. intt-o zi mi-am pus pantofii maici.-mii si doar ceam flcut un pas gi era si-mi rup gAtul. Sigur ci pantofii imi eraudestul de mari, iar lucrul acesta complica lucrurile.

,i:

&

d&,

Aga ci ultima dati cAnd am fost la cumpirituri, dupi ce amprobat o grimadi de rochii, i-am spus mamei:

- Uite care-i treaba, gata, cu asta, basta! Nu mai vreau niciorochie incomodi., sunt fati mare de acum si am decis ca de asti.zisi mi imbrac doar in trening.

Mama s-a uitat la.mine si n-a scos nicio vorbi cateva secunde, caremi s-au plrut o vesnicie, iar in cele din urmi mi-a dat dreptate. infine, reusisem!

Adevirul e ci, in realitate, reusisem doar pe jumi.tate, pentru ciamAndoui am cedat putin si am cd.zut de acord. Acum problemaera cum si ajungem la un compromis care si ne mulgumeascipe amAndoui. Cu alte cuvinte, si cidem la pace. Eu, ca si vadi"ci mi interesa subiectul, am propus si mi imbrac in trening gisi-mi pun tocuri (dar pe mi.sura mea, ca si, vedem daci merg maibine) pentru ci v5"zusem cAteva vecine care se duceau la magazinimbricate asa si observasem ci" sunt foarte mulgumite, dar mamami-a rispuns ci" ,,sub nicio formi" si a adiugat deodati:

- Poate ci" inventim un nou stil, precum Coco Chanel!

Fireste ci" n-a avut incotro si a trebuit si-mi spuni povestea,pentru ci eram convinsi ci. ne poate ajuta si rezolvi.m conflictulcu moda. Asa ci asta e viaga lui coco chanel, cea care stia chestiifaine despre haine.

Iar adevirul este ci mie, in realitate, ce-mi place cel mai mult pelumea asta e si" ascult povegti, mai ales daci sunt adevi.rate.

CAPITOLUL 1

Il.n.f.t-va.a..L ui Coco i-ar fi plicut si fie fiica unui aventurier si a uneiprinlese si si triiasci intr-un palat. Dar adevirul este ci s,a n;"scutintr-un azil, care e un fel de spital pentru cei oropsiti de soart5..Tati"l ei era colportor, nu c5" ar fi umblat cu cioara vopsitl,cuvAntul vrea si insemne negustor ambulant, iar mama ei numirosea tocmai a parfum scump, ci a rozmarin, a unturi si a fumde lemne. Chiar daci erau siraci lipigi, locuiau intr-o regiune dinFranta numiti" Valea Loarei, care-i plini de castele minunare.Eu nu le-am vizut niciodatS., dar mitusa mea, Marta, carecilitoreste mult, zice ci. sunt de poveste. Nu mi, miri" deci cieroina noastri a visat neincetat la tot felul de istorii incredibile

despre propria viati.

O inteleg, pentru ci, la rAndul meu, am o imaginatie foarte bogatisi imi place la nebunie si inventez povegti, dar Coco visa la altnivel. Pi,rea ci ea insisi credea in minciunile ei, pentru ci avea unfel de a se mi;ca si de a vorbi mai degrabi propriu celor din inaltasocietate, decAt oamenilor de rAnd. De fapt, ca si mai uite de viataei modesti, ce-i plicea cel mai mult pe lume era si se plimbe princimitire si si. le povesteasci celor adormiti tot felul de scornelidespre copiliria sa. Sigur ci pe iia ii era mai ugor si-i aiureasci.

Piringii ei i-au pus numele Gabrielle (numele de Coco a api"rutmult mai tArziu), iar, din cei cinci frati, ea era a doua. CAnd aimplinit 12 ani, mama ei a murit din pricina unei febre teribilecare i-a crescut peste noapte. Acum nimeni nu mai moare dinasta, dar, la inceputul secolului al XIX-lea, era o chestiune intAlnitila fiecare pas, mai ales daci nu erai un om cu bani. Pe de alti"parte, tatl.l ei displ"ruse de ceva vreme; intr-o zi a spus ci. pleacS. sivAndi niste fleacuri cine gtie unde si nu s-a mai stiut nimic despreel. Aga ci micuga Coco a ajuns intr-un orfelinat cu cele douisurori ale sale. Ceilalti doi frati au avut si mai putin noroc decAtea: au fost abandonati Ia o fermi gi obligagi si" munceasci dinfragedi pruncie.

Ea povestea mereu ci isi petrecuse copiliria cu nigte mitusi dininalta societate, ceea ce insemna ci" erau mai degrabi bogatedecAt s5.race, dar adevi"rul e ci stltuse pAni,la 1B ani la maici,care numai burgheze nu erau. Locul nu era deloc gtozav; inrealitate, dormise intr-o cameri" care nu avea nici m5.car incS.lzire,dar invilase ce inseamnS. disciplina, si faci tivul la straielecilugiresti si, firesre, si se roage. Verile, in schimb, le petreceala bunici. Acolo se sim;ea fericiti pentru ci se putea intilni cumi"tusa Adrienne, care avea exact aceeasi vArsti gi aceeagi eleganginaturali. ca ea, si cu mitusa Louise, cu cAtiva ani mai mare, careera miritati" cu un sef de garl Mulgumiti lui puteau, din cAndin cind, si. meargS" cu trenul la clasa a doua gi si stea jos cum secuvine, pentru ci la clasa a treia stiteai in picioare si strAns lipiti.de restul cilitorilor.

rrl:!\. J 1.

l\iI

.t''_ 'lr I-.:f.,--l\

:

f

i!

in plus, in casa mitugii Louise existau o groaz|de cirticele despreprinti si printese, iar pe Coco o fascina si le citeasci si si intre inpielea protagonistelor. O dati a intrat atAt de mult intr-un rol,incAt a dorit si-si faci o rochie la fel cu cea a unui personaj. Era deculoare lila, care e un fel de mov spre roz, si avea niste jupoane cese potriveau extraordinar de bine cu rochia. A mers la croitoreasadin sat si i-a povestit cum era, cu toate am5.nuntele posibile, ca sii-o croiasci. $i nici mai mult, nici mai putin, a imbri"cat-o pentruprima dati intr-o duminici,la bisericl. Eu nu prea mi duc labisericS., dar nu cred ci era cel mai bun loc de purtat asa ceva,pentru ci in mod normal trebuie si fii mai discreti. Asa ci atuncicAnd rudele au vizur-o imbricati in rochia aceea aproape cI auflcut infarct. Au obligat-o s-o rerurneze imediat si au dojenit-o.

Chiar daci experienta cu rochia lila a fost o dezamigire, pe Cocoa inceput si o intereseze croitoria. Maicile ii aritaseri cAtevalucruri elementare, in schimb mituga ei Louise a fost cea care aincurajat-o si-si foloseascS. imaginatia si si se distreze creAnd fuste,rochii si pilirii. Tot jucAndu-se asa, a ajuns si-qi faci propriilehiinuge.