Anul al 2 1 -lea Duminecă 3/16 Februarie 1918 Nr. 6

tei

u

BS!1

¥ i

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I:y

Pe un £ n ............................ 4 cor. 40 bani,

Pe o jumătate <le au . . . - cor. 20 bani.

Ronmiia, Amerk-a şi filte ţări străine 11 cor. anuai.

Abouemeutacefucltt .Tipogrofiu Poporului“ Sibiiu.

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.

Adrt.-?- i-i ETafică: »Foaia Popomlu «, Sibiiu.

Cm» îsi spiră un popw mic luubgIn cursul anilor din urmă ne-arn folosii

dc mai dc multe ori dc prilejul să arătăm

•ctitorilor noştri, cum îşi apără popoară, a-

ju*»;c sub stăpânirea unui popor străin,

Jwabu şi obiceiurile naţionale. Am adus

pilde strălucitc de luptă vâujoasă mai ales

dela Polonii şi Danezii de sub stăpânirea

Prusiei (un regat din Germania).

De data aceasta vom arăta mai cu dca-

rnaruutul lupta Danezilor din Schlesvcig,

o pnnineie a Prusiei.')

In amil 180-1, Prusia, in tovărăşie cu

Austria, a avut războiţi împotriva Dane­

marcei, care stăpânii cele două provincii

*».ii mult germane Sclileswig şi Holstein.

Uouematva a fost învinsă şi cele două pro­

vincii au ajuns sub administraţie austriacă-

firti*i«.ma. După războiul din 1860, Austria

a tost scoasă din legătura cu statele ger­

mane şi Prusia a anexat (alipit) celc două

fii o vinci i cuccrite cu ajutorul Austriei.

Poporaţiunca accstor două provincii e

k jwirtca cea mai mare germană, numai

bchlch\vii;ul arc la maifjincva dc calra mc«-

4«noaptc, lânţ;a Danemarca, şi o poporn-

fcimc daneză dc o mi ii) patruzeci de mii

ttr sujtelc, aşa dară cam cât un comitat mi

ioc mai marc dela noi.

La iMeonut, guvernul prusian Ie-a lă-

wat ->.iIcic cu limba daneză, dar in curând

fir -i!i fust germanizate cu totul. Şi cu

cei MO dc mii de Danezi se aflau

iu luţa a zc.ci de milioane dc Germani, ei

■ u *i->u pcr.dut speranţa de a-şi păstră

ln;>ba ţă '-ultura lor naţionali.

Cel diutâiu adkpost Ic-a fost şi Ic este

hiifrica. Danezii sunt dc rclegie protc-

wt.Kita. In slujba lor bisericească dc Du­

lcineea au păstrat mimai foarte puţin din

liturghia noastră, intre altele apostolul şi

•v.vighelia, iu schimb cântă cu toţii îm­

preună câteva cântări religioase, compuse

iu versuri. Li nu se mulţumesc insă numai

cu cântările religioase, ci cânta şi cânturi

naţionale dc îmbărbătare In biserici.

In şcoală nu e ertat sa se rosteasca

B ic i un cuvânt danez. Copiii sunt pândiţi

.*« in curte - învăţătorul german face pe

tfuonul scârbos — ca să nu rostească cum­

va o vorbă daneză. In şcoală învaţă o is­

torie plină de minciuni, în care Germanul

• lăudat peste măsură, iar Danezul batjo­

corit. întocmai cn în şcoalele de stat dela

«oi, unde in cărţi şi cu graiul dascălului

*) A e o itf amanunte au fost publicate în

.jReviîta Teologică“ de dl Dr. Onisifor Gkibu,

iaapectorul şcoalelor naţionale-confesionale din

Arkiiieceza Sibiului. D-Sa e, la noi, c«l m&i bun

«noscăxor al luptelor ptatru cultura caţiocala

fra i carte, mulţumită <?i faptului, că » călătorit

pria prorinciile guraiace #i a r'azvt cu »eVii.. cc

h îiUktxiplK ftotl*.

venetic neamul nostru românesc e batjo­

corit In numele cel mal ticălos.

Şi care e urmarea? Toţi Danezii eşiţi

din astfel de şcoale au sufletul ptiu de cea

mai mare ură împotriva a tot ce e german

şi îndeosebi împotriva culturii germane. în­

tocmai ca la noi!

Până Înainte cu ca ţi va ani, Danezii

protestau şi lucrau prin adunări poporale.

Dar s’au convins In curând, că vorba nu c

tot una cu fapta. Lupta cea mare se pre­

găteşte acum în familie. Văzând, că copiii

lor nu mai sunt în stare să scrie o epistolă

în limba daneză, căci în şcoală n’au fost

învăţaţi decât nemţeşte, s'au pus mamele

pe lucru: ele singure învaţă pe copiiii lor

si scrie şi să cetească în limba daneză. Şi

fiindcă autorităţile pnisianc au oprit veni­

rea abecedarilor şi cărţilor de cetire daneze

din Danemarca, ele îşi învaţă copiii carte

din bibiie, din Sfânta Scriptură, care nu

lipseşte nici din casa celui mai sărac ţăran.

Nu s’au mulţumit mimai cu biblia pentru

învăţarea cetitului, ci au înerput «ă între­

buinţeze şi ('ar.eta -t-iţii>'> ’.1. Copilul învă­

ţând sa cetească în limba Iui din fonia da­

neză nu învaţă numai literele, d sufletul

lui se umple totodată şi dc culturi naţio­

nal»» daneză, dc mândria de-a fi dane/ şi

dc ură nujvotriva străinului, cate vre.i să-i

răpească limba.

Dar gazetele naţionale nu sunt cetite

numai de copii, c.iri vreau să înveţe carte

daneză, ci de toţi Danezii. înainte cu zece

ani cele câteva gazete dane/e abia aveau

fiecare câteva sute <1 e abonaţi. Astă/i simt

la Danezii din Prusia foi poporale, cari nu

fiecare câte docilzcci de mii de abonaţi!

Ce va să zică numărul acesta uriaş, vom în­

ţelege mni bine, dacă voiţi face o asâmă-

narc între numărul Danezilor din Scliles-

wig şi al nostru de-aid. Danezii sunt 110

dc mii, socotiţi bărbaţi, femei, bătrâni şi

tineri şi copii până la cel de câteva zile.

Fiindcă familiile lor sunt foarte bogate în

copii, putem socoti cel mult vreo 20 de

mii de familii, aşa că fiecare iainilie daneză

ţine câte-o gazetă, ba multe şi câte două

şi trei! Noi? Suntem, peste trei milioane

şi jumătate de suflete (peste 3500 de mii,

nu M O de mii), şi toate gazetele noastre

împreună n ’au atâţia abonaţi ca la Danezi 1

Şi acolo în Schleswig procurorii stau

la pândă, ca să descopere ceva pentru a

putea da în judecată pe ceice scriu şi susţin

gazetele. Dar redactorilor si proprietarilor

nu Ie pasă, căci numărul cel mare al abo­

naţilor le face cu putinţă să plătească şi

amenzile (pedepsele în bani) cele mari şi

să plătească şi pe redactorul, care trebuie

să zacă în temniţă.

Pe lângă biblie şi «jazetâ, ei mai au

un mijloc bun. pecitry apărarea naţională.

IN SE R A TE :

ea primesc la B IR O U L ADM INISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir perit primn-dată 14 bani. a doua-oară

12 bani, a treia-oarâ 10 bani.

In fiecare sat au societăţi pentru cultivarea

cântecelor, obiceiurilor şi jocurilor naţio­

nale, societăţi de cetire, de gimnastică, de

tragere la ţântă. Cea mai Însemnată din­

tre toate e „Societatea şcolară“ , care are

opt mii de membri, aşa că aproape jumătate

din capetele dc familii daneze e înscrisă

în ea. Societatea aceasta s’a înfiinţat cu

scopul de-a trimite feciori tlcla 18 până la 2b

ani la şcoalele poporale superioare din Da-,

nentarca (cum ar fi, daci am trimite noi

în România), unde nu câştigă numai cuno­

ştinţe folositoare pentru viaţă, ci şi o te­

meinică cultură naţională. In curs dc 17

ani a trimis în Danemarca 4000 dc tineri.

Afară de aceştia nu mai mers acolo încă.

vre-o 0000 de băieţi din familii mai ctţ

6tarc. Guvernul prusiac s’a grăbii să în­

fiinţeze şi el patru astfel de şcoale popo­

rale mai înalte, dar stau aproape goale,

căci Danezii nu-şi trimit copiii în ele.

lată cc face un popor mândru dc na­

ţiunea sa. Acelaş lucru trebuie să-l facem

şi noi, mai ales în comunele, tinde din cauza

păcătoşeniei proprii am rămas fără de şcoa­

lă naţională. Caii pot hodorogi vciicticii

In limba lor cât dc mult, ei nu vor iilnU't

să ne înstrăineze sufletul copiilor noştri,

dacă fiecare familie românească ne va pre­

face in şcoală naţională nu numai cu pri­

vire la limbă ţi obiceiuri, ci ?i cu privire

Ia cartea românească. Iar cca mai buna

carte românească naţională sunt foile na­

ţionale, cari nu trebuie să lipscască din

nici o casă românească. Căci dc nu ştie

bărbatul, ştie femeia, iar de nu jtiu nici

unul, trebuie să ştie copilul carte.

In ce priveşte societăţile, avem ,450-

ciafiunra, cu dcspărţămintcle ci şi cu a-

jjenturilc ci, pe cari trebuie să le aibă fie-

carc sat românesc.

Căci nu e destul să fim mândri, că

suntem Români, şi să ne uităm nepăsători

la cultura străină, cu carc vreau cei

fărădelege să ne otrăvească sufletele.

Trebuie să lucrăm cât mai mult pentru

a desvohâ propria noastră cultură na­

ţională, şi aceasta nu se mai poate astăzi

decât cu ajutorul ştiinţei cât mai multe de

carte.

Războiul balcanic şi chestiunea Ro*

mânilor din Ungaria. Cunoscutul profe­

sor maghiar şi luptător pentru egala în­

dreptăţire a naţionalităţilor nemaghiare din

Ungaria, dl Oscar lasi, a ţinut la Arad o

conferenţă, în care, dupăce a arătat cauzele

războiului balcanic şi urmările lui şi pen­

tru monarhia noastră, a vorbit şi despre

chestiunea (afacerea) română din Ungaria.

A spus, că Românilor (şi celorlalte naţio­

nalităţi) trebuie să li se dea drepturile ră­

pite de oligarhie (nemeşimea), atat pe te­

Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nx. 6

renul cultural, cât şi pe cel politic. Năbu-

şirea glasurilor naţionalităţilor pedepsind

pe reprezentanţii lor, pe aşa numiţii „agi­

tatori“ cu amende grele în bani şi în tem­

niţă, va avea drept urmare o stare primej­

dioasă, care va trebui să înceteze, dar n’am

vrea să vedem cum, căci mijloacele vor fi

grozave. înainte de toate trebuie însă vo­

tată o lege electorală dreaptă, care să dea

votul universal, egal şi secret, pentruca în

sfârşit să avem o dietă, ce să reprezinte

într’adevăr voinţa adevărată a popoarălor

Ungariei. Cei dela guvern înţeleg, că tre­

buie să facă ceva, altminteri n’ar fi făcut

Românilor propunerea să le dea câţiva co­

miţi supremi (fişpani) români. Aceasta a

făcut-o la porunca celor din Viena, cari au

înţeles de mult, că monarhia noastră poate

fi tare numai dacă toate popoarăle ei sunt

mulţumite.

La conferenţa dlui Iaşi au luat parte

şi mulţi Români. Noi ştim, după cum am

arătat şi în numărul trecut, că în Ungaria

trebuie să se schimbe lucrurile. Alminteri

urmează peirca!

De-ale episcopiei păgâne. Rcţedin(a

acestei episcopii nici acum nu e hotărîtă.

Dobriţimil a refuzat, căci calvinii de-acolo

nu vreau episcopie catolică în mijlocul lor.

Nireghiltazn încă tiu prea vrea. Acum s'a

îmbiiat Careii-mari, cari vreau să dea 200

de mii de coroane bani gata, apoi şi pă-

m ’mt pentru casele episcopului.

In Odorhciul săcuesc se va înfiinţa

an vicariat pentru parohiile răpite dela ar-

hidicceza Blajului.

Adunarea comitatului Sibiiu s’a ţi­

nut îMptamâna tremta. Fâc.îndu-se raport

«.k'jTT-- rezultatul nvenzământului (numă­

rătoare), părintele asesor Kicolac Ivan a

protestat împotriva necuviinţei Saşilor şi

Jidano-Maghiarilor d c - a m c da ntnticie d e

alak, pe când noi ne zicem Români. Vice-

comitele a făgăduit, că nu va mai lăsă să

se întrebuinţeze numele acesta în foaia ofi­

ciala a comitatului. Noi de altminteri n’am

aveâ să tie suparăm pentru numele acesta,

pentrucă în istoria bunii valah, voi oh, vlah,

n\rtk (Italienilor le zic Ungurii olas, Nemţii

vriei) însemnează Roman, aşa dară o viţă

cu mult mai veche decât a străiţarilor ve­

niţi în zdrenţe pe pământul românesc. Saşii

şi Jiilano-Magliiarii întrebuinţează însă nu­

mele de valalt şi o!ah în chip de batjocură.

I)c aceea foarte bine a făcut părintele |

Ivan, când Ie-a dat peste nas pentru ne­

cuviinţa de-a ne batjocori intr’o publica-

ţiunc plătită cu banii daţi de noi în chip

de dare.

Proiectul de lege electorală. Câţiva

membri din comisiunea aleasă de dietă pen­

tru studierea proiectului (planului) dc lege

electorala fac tot ce le e cu putinţă, pen-

mica proiectul să fie astfel schimbat, încât

în Ardeal să fie cât mai puţini Români ale­

gători. Ei cer. ca cei fără carte să aibă 16

jugire moşie şi să plătească cel puţin 10

coroane dare directă, ca să poată fi alega­

tori. Cei mai mari sprijinitori ai acestei j

mişelii sunt deputaţii Saşilor, ai acelui po- j

poraş, pe care Românii suntem încă tot Í

proşti de-i ajutăm să trăească cumpărând ;

mărfurile meseriaşilor şi negustorilor lor. j

Dar se vor schimbă ele in curând şi ace­

ste síári. j

De altminteri gazeta cea mare „Zeit“

■din Viena aduce ştirea, câ zilele stăpânirii !

Iui Lukaci-Tîsa sunt trimSrate. Vindecarea •

boalei, de care sufere Ungaria, nu o va

face însă nici Hedervari, ci altcineva, care

să schimbe stările ticăloase din Ungaria.

Lupta Şvabilor. Partidul poporal

german din partea de meazăzi a Ungariei

(Banat şi ţinutul Bacica) a adresat mem­

brilor săi un manifest (scrisoare), prin

care îi îndeamnă la luptă hotărîtă împo­

triva proiectului (planului) de lege elec­

torală prezentat de Lukaci-Tisa. In mani­

fest se spune, între altele, că proiectul lui

Tisa-Lukaci jiu numai că nu dă votul uni­

versal şi egal, ci scurtează timpul de a-şi

putea exercită (împlini) dreptul de vot

(numai dela etatea de 30 ani în sus), în­

greunează dovedirea îndreptăţirii de vot, pe

care-I face să atârne de bunul plac al supe­

riorilor şi face pe alegător rob la tot felul

de comisiuni de conscrierc, electorale şi

altele.

„N ’am fi vrednici", zice mai departe,

„de libertate şi n'am fi nici patrioţi buni,

dacă n’am protesta din toate puterile noa­

stre în contra răpirii dreptului de vot ce

au de gând să săvârşească".

Cu cine sunt Germanii din Unga­

ria? După numărătoarea mincinoasă a po­

poarălor din Ungaria, Germanii numără

peste două milioane de suflete, dintre cari

vre-o două sute de mii, adecă a zccca parte

sunt Saşi. Pecâml Saşii, partea cea mai

marc, nu vreau să fie socotiţi cu ceialalţi

Germani împreună şi ţipă mereu, că pro­

iectul lui Lukaci-Tisa nu e bun, căci prea

s’ar înmulţi numărul alegătorilor români

(de fapt va fi mai mic), bravii Germani

(Şvabi) din Ungaria de meazăzi şi dc apus

scriu împotriva politicei de slugoi laşi a

conducătorilor saşi şi cer votul universal,

egal şi secret. Totodată spun, că Germanul

cinstit, adecă cclcc. îşi iubeşte neamul, nu

sc poaie întovărăşi cu partidele jidano-ma-

gbiare de azi, ci numai cu naţionalităţile

iubitoare dc împărat, patrie şi neamul lor,

căci numai acestea vreau până acum drep­

tate egală pentru toate naţiunile din U n ­

garia.

Dreptatea Curţii de Casaţie (cu­

riei). La timpul său am arătat, că părin­

tele diacon Cornel Li zar, directorul tipo­

grafiei diecezane din Arad, a fost pedepsit

dc tribunalul din Arad cu trei zile închi­

soare şi 200 coroane amendă, pentrucă ră­

posatul loan Rusu Şirianu şi-a tipărit car-

tca lobii^ia la aceasta tipografic. Curtea

cu juraţi găsise „agitaţie" chiar în textul

luat din cartea scriitorului maghiar Aciadi,

care fireşte n'a fost „agitator", căci nu eră

Român. Contra acestei sentinţe nedrepte

s’a făcut apel la Curtea de casaţie, dar

aceasta a întărit pedeapsa.

Procesul Lukaci-Deji. Deputatul

Deji, fost secretar în ministerul dc finanţe

pe timpul coaliţiei (ministerul Aponi-An-

draşi-Coşut) a publicat într'o gazetă do­

vezile săvârşite de prim-ministrul Lukaci,

pe care l-a numit cel mai mare înşelător

(panamist) al lumii. Deji arată, câ Lukaci,

când era ministru în cabinetul (ministerul)

lui Hedenary, a dat unor bănci întreprin­

deri foarte mari cu condiţia, ca ele să verse

sume mari de bani în cassa partidului

muncii pentru vestitele alegeri făcute de

Hedervari. Astfel a primit trei milioane de

coroane pentru darea în arândă a accizului

sării, o societate de export a plătit 800

de mii de coroane tot în cassa partidului

muncii pentmca sa primească ajutor de

milioane dela stat, !alte societăţi au plătit

alte sume hiari. Deji arată şi când s’a*

trimis sumele acestea fişpanilor, ca ső

cumpere sufletele. însărcinat cu trimiter«a

banilor a fost vestitul în rele Iesenscki

Şandor. Lukaci i-a intentat (făcut) procee

de calomnie (vătămare şi hulă) lui Deji.

Chiar şi o parte din presa (gazetele)

jidano-maghiară recunoaşte, că în cercurile

celorce conduc ţara domneşte cea mai mare

ticăloşie. „Pesti Hirlap" scrie, că Deji nu

a spus lucruri nouă, căci de mult se şop­

teşte prin ţară, că celce vrea să facă între­

prinderi mari, acela trebuie să jertfească

sume mari în cassa de partid a guvernului.

Numai votul universal, egal şi secret

ne poate scăpa de gunoiul grămădit de 40

de ani la cârma ţării.

Războiul.Luptele dela Adrianopol şi Galipoli. —

La Scutari. — Isprăvuri greceşti. — A-

liaţii. — Puterile. — Conflictul ro-

mâno-bulgar.

După cum am anunţat Ia ştirile cele

mai nouă din numărul trecut, Bulgarii şi

Sârbii au început dc nou războiul. Daci

la început aliaţii au meritat oarecare apro­

bare (a le da lor dreptate), pentrucă răz­

boiul fusese pornit pentru liberarea fra­

ţilor lor din Turcia europeană, acum nu

mai c vorba de aşa ceva, căci războiul în

partea Iui a doua îl poartă numai pentru

a cuceri.

Bulgarii s’au încăpăţînat să icc şi A-

drianopolul, cu toatccă Turcia le dăckisc

o parte bună din Tracia şi Macedonia.

Grecii, mereu bătuţi, cer toate inzulele diu

Marea-Egeică, aşa dară şi cele dela gura

strâmtorii dc marc numită Dardanelclc.

Turcii, de altă parte, vor să arcte, că dnca.

c să peardă fotul, atunci să pcardă cu cin­

ste, adecă numai dupăce au făcut tot ce le-a

fost cu putinţă, ca să se apere.

Fie că câştigă de nou aliaţii, fie cti

Turcii îi bat, perderile vor fi mari dc a-

mândoua părţile, aşa câ şi biruitorul e bi­

ruit. Atât Turcia, cât şi Bulgaria şi Serbia

- de Muntenegru nici nu mai vorbim

sunt istovite din cauza perderilor mari dc

oameni şi de bani. Perderile, ce le vor

suferi Bulgaria şi Serbia în războiul jice-

sta, vor avei drept urmare, că aceste două

ţări vor suferi timp şi mai îndelungat pâ­

nă să se poată reculege.

Ştiri sigure de pe câmpul de războia

se capătă foarte cu greu. Atât Turcii, cât

şi Bulgarii nu mai lasă nici un corespon­

dent de ziare aproape dc armată. Turcii au

constatat (băgat de seamă) în partea în-

tâiu a războiului, că corespondenţii gaze­

telor franceze, engleze şi ruseşti făceau pe

spionii şi trimiteau Bulgarilor ştiri despre

mişcările armatei turceşti. Bulgarii n'au

vrut dela început să lase pe corespondenţi

aproape, ca nu cumva să arete şi perde­

rile lor.

La Adrianopol e acum o puternică

armată bulgaro-sârbă, care are şi tunuri de

asediu (de bombardare). In armata sâr­

bească dela Adrianopol éimt şi regimentele

româneşti din partea românească a Ser­

biei. Dujmanii bombardează Adrianopohil,

în care au aprins mai multe case şi au dă-

rîmat şi nişte giamii (biserici turceşti).

Comandantul turc din Adrianopol a înştiin­

ţat prin telegrafia fără sârmă, că se mai

poate împotrivi câteva săptămâni, căci pen­

tru afHa tnii iu de CjSocart. Vfftaacat

Nr. £ FOAÍA' ROPÖRÜLUl Pag. 3

*Tcfc 4 mai telegrafia t, că 1« tiuipul amn-

«tiftuhii 5 învăţat şi pe locuitorii turci să

împuşte cu tunurile, aşa că acunr ceice se

pricep la treaba războiului trec de o sută

de mii. Se poate însă, ca merindele să nu

mai ajungă pentru 2 — 3 săptămâni şi a-

tLfnci, oricât do viteji ar fi Turcii, vor tre­

bui să 6e predea sau să moară at toţii.

La Ceatalgea nu se dau lupte. O parte

din Bulgari au plecat înspre peninzuLa Ga-

lîpoli, o limbă lungă de pământ cu mai

ntulte orăşele şi sate pe ea, unde se află

o armată turcească. O parte din tunurile

deîa Ceatalgea au fost duse la Adrianopol.

Sfs vede deci, că Bulgarii nu au curajul să

ataoe armata turcă dela Ceatalgeâ. Ştirile,

cari vin despre luptele dela Qalipoli se bat

în capete. Unele spun, că Bulgarii au fost

bătuţi de Turci în lupte mai mia, altele,

d Turcii, cari au atacat pe Bulgari, au

fo«t respinşi în întărifurile lor. Cauza ne­

siguranţei ştirilor am arătat-o mai sus. Se

mai vesteşte, că din Constantinopol a ple-

«tf o armată turcă de 30 de mii, condusă

ie Enver-beiu, în ajutorul Turcilor dela

Galipoli. Din Constantinopol au mai ple­

cat trupe pe corăbii pe Marea-Neagră, ca

si atace pe Bulgari dela spate şi să atace

(•orturile bulgăreşti de pe malul mării.

Li Scutari (in Albania) Sârbii şi Mun-

»etiegnnii au fost bătuţi de nou. Turcii au

tăcut prizoneri soldaţii din trei batalioane

s.orbeşte (peste trei mii dc soldaţi). Se

■wi spune, că Turcii lc-au dat drumul pri­

mitorilor, dupăce lc-au luat armele. iii

* ’au vrut să-i ţină în oraş, căci n'ar fi avut,

ce t.i lc dea de mâncare.

Grccii au perdut «naşul Conta din

Albania, fiind cuccrit de Turci. Fiindcă ar­

mata grcceascii nu poale face nici o ispră­

vi, t’a năpustit iară asupra Românilor. In

•r*?ul Caraferia a arestat dc nou pe mulţi

R'xnâni, în alte orăşele româneşti (C'Ii-

»tira, Crnşov.i ş. a.) au arestat femei, copii

& bătrâni, pe cari îi cliiuuie în modul cel

mai barbar. Nişte vapoare de războiţi gre-

•c«,ti şi-au arătat vitejia şi faţă de două

vjpfvtră de comcrciu româneşti, ncarmatc,

•^ri wniau cu mărfuri din Anglia şi Belgia

*prc Constanţa. Cele două. corăbii rotnâ-

■»evti au fost ţinute două zile în portul gre-

*fw Pireu şi numai dupăce ministrul ro-

rouj.iu dela Atena (capitala Greciei tică­

loase) a protestat cu tărie, le-a lăsat să

i»Aecc.

Cu paloşul. »P«ve«lc vitcjasca din vremea descălecatului

Moldovei

de

Radu Rosett.

{TJrmsro).

Degeratu poftise Ia nuntă nu numai

pe toată boierimea dela Nistru şi dela Prut,

încă mulţi kneji şi viteji de peste Pnit.

poftit şi Voicu, despre ale cărui legă- j

îuri dc dragoste Degeratu nu aveâ nici cea !

«vai mică bănuială. Voicu însă nu sosi de- |

•ât în dimineaţa nunţii, după ce popăsise

♦oată noaptea la un sat apropiet. Cu dân­

sul mai erau câţiva kneji, tot tineri ca şi el,

vre-o douăzeci de oşteni care se ţineau de j •U â lui, printre care mă aflam şi eu şi o j

•e*tă destul de însemnată de slugi, tot

aJese, una şi una: oameni vânjoşi, colţoşi,

jjaia să se Vâre în foc numai pentru a aveâ

p* urmă plăcere* să şe lupte spre a, ieşi

«Sntr'&isul. j

Ce prireşte mănăstirile de pe muntele

Atos, Rusia a cerut să se formeze o co-

misiune internaţională (compusă din mem­

bri ai mal multor naţiuni). Austro-Ungaria

încă a cerut să-şi aibă reprezentantul ei în

aceasta comisiune, căci în monarhia noa­

stră sunt trei mitropolii greco-orientale:

două româneşti (Sibiiu şi Cernăuţi) şi una

sârbească (Carloriţ).

Aliaţii balcanici sunt până acum una,

dar îndată după încetarea războiului se aş­

teaptă să se ivească neînţelegeri între ei.

La Salonic vin mereu deputaţiuni de Greci

şi Grecomani din ţinuturile ocupate de

Bulgari, ca să se plângă împotriva acestora

şi să ceară, ca Grecia să ocupe şi oraşele

Seves, Drama, Cavala şi altele, stăpânite

de Bulgari. Prim-ministrul grec Venizelos

a fost în Belgrad, unde se crede, că a fă­

cut o învoeală cu Serbia, pentruc3 să îm-

pedece pe Bulgari să iee prea mult din ţi­

nuturile cucerite.

Puterile-Mari sunt deocamdată în aş­

teptare. Despre rezultatul scrisorii trimise

de împăratul nostru la Ţarul Rusiei, nu se

ştie nimic sigur. Gazetele ruseşti scriu şi

acuma tot în mod dujmănos împotriva mo­

narhiei noastre. Pacea nu c asigurată de

loc, aşa că nu ştim, ce va aduce ziua de mâne.

Din Petersburg se vesteşte, că China

(din Azia) se pregăteşte mereu pentru răz­

boiul contra Rusiei. De se va începe războ­

iul acesta peste vre-o cinci-şasc săptămâni,

poate că Rusia să se mai astâmpere in Fu-

ropa. De altminteri Germania a declarat,

că dc va întră armata rusească în Armenia,

care se (ine de Turcia, Germania încă va

întră în A/ia-mică. Ameninţarea aceasta a

puternicei împăraţii germane încă va mai

jxjtoli pe Ruşi.

Conflictul bulgaro-romfln nu c ispră­

vit. Bulgarii nu *■<* învi>e<;r să lase oraşul

şi cetatea Silistria din mână. Dc va mai

ţinea mult încăpăţinarea lor, se prea poate,

ca România să între cu armata ci in Bul­

garia, mai ales că acum e deplin pregătită.

In cameră (dietă) prim-ministrul Maiorcscu

a declarat, că România nu va renunţă (nu

va lăsă) la cererea Silistrici. Câţiva mini­

ştri, între cari şi dl Nicolac Filipcscu, cer,

ca guvernul român să înceteze cu tratati­

vele (consfătuirile) şi să trimită armata să

ocupe ţinutul, care după drept se cuvine

României.

Când încălccasem de dimineaţă, Voicu

ne strinsese pe toţi: lwicri, oşteni şi slugi

împrejurul lui, ne cinstise cu vin vechiu

dela bunicul său, ne spusese că este ho-

tărît să fure pe kneghina Şalga înainte de

intrarea nunţii în biserică şi ne ceruse aju­

torul nostru. I-l făgăduirăm într’un glas.

Cei mulţi din noi nu avusese de mult pri­

lej să scoată paloşul*) din teacă şi ni se

păreâ că ne amorţesc braţele. Apoi ne

sfătuirăm pe scurt asupra chipului şi a mij­

loacelor acestei răpiri: Voicu arătă fiecă­

ruia partea cc trebuia s’o îndeplinească.

Când intrarăm în curtea lui Degeratu, f

o găsirăm ticsită de oameni şi de cai. Knea-

zul, cu Şalga şi cu Osolinski, erau în cer­

dac, încunjuraţi de oaspeţii cei mai de

samă, iar ceilalţi umpleau odăile casei şi se j

ţineau şi pe afară, împrejurul cerdacului. |

Şalga era gătită ca mireasă, cu peteala j

în cap. j

i

*) Palo» K s c m u Mclcoreuii « i rteiii Ia !

»»ia*.

Câtră economii noştri.C u m s’ar putea apăra plugarii noştri de

criza, care-i ameninţă şi 1n anul acesta?

Anul 1912 a fost o nenorocire pentrtt

plugarii noştri de pretutindeni şi cum ne­

gustorii şi meseriaşii îrăesc tot după ce-

lece agonisesc plugarii, criza (mersul rău

al afacerilor) se resimte şi la oraşe. Mai

trist e, că criza economicii ne ameninţi

greu şi în anul acesta, în care abia an?

în trai

Revista Economică din Sibiiu araţi,

cum ne-am putea apără cât de cât. Ea re­

comandă următoarele:

Preoţii, învăţătorii, notarii români vor

alcătui o listă a tuturor proprietarilor din"

comună, cari au lipsă de sămânţă de -grâu

de primăvară. In lista aceasta se va scrie

în dreptul fiecărui nume căţimea (cât grâu

doreşte) de sămânţă trebuincioasă şi preţul,

apoi se va face o petiţie (rugare), arătând

şi staţia din urmă a căii ferate, şi se va tri­

mite*) dea dreptul la Magyar Mezőgazdák

szövetkezete, Budapesta, V. Alkotmányuk

31, care va comandă grâul de sămânţă ce­

rut de fiecare comună în rândul, în care

au intrat petiţiile. Maja metrică (o sută'

dc chilograme) se plăteşte cu 28 cor., în-

ţelcgându-se acî şi preţul sacilor şi tran­

sportul până la staţia din urmă a căii fe­

rate. Societatea aceasta a fost însărcinată

dc ministrul dc agricultură cu Nr. 109,237

dela 11 Ianuarie anul acesta să adune grâul

trebuincios şi să-I vândă plugarilor în con-

diţiunilc arătate. Fiind oamenii noştri toc­

mai acum lipsiţi dc bani gata, ar trebui aă

mijloccască băncile noastre între cumpără­

tor şi vânzător. Uşor Ic va fi membrilor

dela bilncilc poporale să-ţi cumpere sămân­

ţa. Pagubă insă, că bănci dc accstca avem

puţine.

Cumpărând din piaţă sămânţa dc grâu

dc primăvară, oamenii pot fi uşor înşelaţi

amar, căci sc vor găsi mişei, cari să lc

vândă grâu de toamnă în Ioc dc grâu dc

primăvară, iar sămânând acum grâu dc

toamnă, acosta nu va da nici o recoltă.

Grâul dc primăvară să kc samenc dc

timpuriu, îndatăce s’a dus zăpada şi s’a

svisntat pământul.

Neputând sămânâ grâu dc primăvară,

să săm.inăin orz, care creştc şi se coace de-

*) Tot ft ftfrl n îndrumat gi R runinncn

ngricclâ aihi.inA, prin publirí!|in, c« a npnrut in

Nr. 3 din ,,Fonia Poporului".

Degeratu veni cu braţele întinse că-

tră noi.

— Buni sosiţi, boieri! zise el knejilor,

strângându-Ie mâna, buni sosiţi, vitejilor 1

adaosc el întorcându-se cătră noi.

Apoi, băgând de samă că suntem cu

toţii încinşi cu paloşele şi că slugile noa­

stre sunt cu arcurile şi tobele în spinare»

izbucni în râs.

— Se vede că voi, Codrenii, dormiţi

cu armele voastre. S'o mai auzit să vie

oamenii Ia nuntă pregătiţi par’că de Tă­

tari? Ia mai lepădaţi acele paloşe, căci a-

tâmă greu şi are să vă fie cald tare cu ele.

— îndată după cununie, moş Kneze,

răspunse atunce Voicu, nu ştii că aşa este

obiceiul la noi, în Codru, să întovărăşim

mireasa până Ia biserică cu paloşele goale.

Kneazul dădu din umere.

— Cum voiţi, zise el râzând, multe

obiceiuri ciudate mai aveţi voi.

Şalga, când Voicu se arătă Înaintea

ei, îl privi drept în ochi, dar cu cea mai de­

săvârşită linişte şi fără a arăta vre-o tul-

Pag- 4 FOAIA POPORULUI Nr. S

plin în 2 şi jumătate până în 3 luni. Oar-

zăle de primăvară se seamănă totdeauna

după o plantă de sapă, şi anume cât de

timpuriu. Orzul cere pământ mai gras.

Se poate întâmplă, de pământul să

iie până târziu plin de apă. De aceea se

r-ecomandă a se pune soiul de cucuruz nu­

mit cincaritin, care drept că e mărunt la

tuleu şi în boabe, dar în schimb e copt în

3 luni sau trei luni şi jumătate, aşa că nu-1

apucă bruma din toamnă.

O altă cereală bună e meiul sau mă­

laiul rnăruni. căruia îi plac pământurile

calde, nisipoase şi luncile grase. La hec­

tar (cam un jugăr şi un sfert) trebuie

30—50 litri de sămânţă, iar de sămânăm

cu maşina 20 — 30 litri. Din meiu se face

mămăligă şi pâne. Dacii şi Geţii, strămoşii

noştri, apoi şi noi Românii mâneam până

acum vre-o două sute de ani numai mămă­

ligă de meiu, căci cucuruzul nu fusese încă

adus din America. Se seamână dela 1 Maiu

înainte şi se coace de vreme, dând 13 - 40

hectolitri l>oabe Ia hectar.

Hrişcă nu e prea alegătoare în pri­

vinţa pământului, dar îi mai place în felină

spartă dc nou, în pământuri secate dc nou,

apoi în cele liumoase-uisipoase. Se poate

sămân.'i după orice altă plantă, şi anume

pe la sfârşitul lui .M.iiti şi începutul Iui lu­

me, c.tci e simţitoare Ia răceala. Vegeta-

tiunca (timpul de creştere) ei nu tine mult,

•işa că se ponte recoltă înainte de-a începe

frigul de toamna. Din hrişcă incă se poate

î.ice pâne vj mămăligă. La un hectar tre­

buie cam un hectolitru de sămânţă.

Aceslen suitl sfaturile, pe cari le da

Revy.ia onomicti. Cetitorii noştri să

eluh/’iu-.i -ca şi sa se pregătească cât mai de

eu Mcinr peniiu a nu ajunge şi mai rău tn-

tr'.ilc gospodăriei.

Din Gherman.Nepricepere într’ale şcolii. Slujbaşi

bisericeşti pentru şcoală de stat!

C<xvîjK>iuI'>n(.i pnrticulnră a ,,l''oii P o p " . —

•'»lirr.iiiin, V o m it . T im id u lu i ) Ia n .

Comuna noaslra Ghcnn.m arc numai

s’> dc case de Români gr.-or. şi 17 dc gr.-

eii. (îrcoo-orieiitalii s u s ţ i n o scoală confe­

sională coraspimzătoare legii, fără nici un

ajutor de stat, fiind cercetată de •I!S dc şco­

lari. ( ir.-catolîcii au o şcoală, pe care o

reivetcază numai 7 şcolari dc toate zilele,

lui rare. Cu aceeaşi linişte şi cu un glas nc-

niis-al răspunse ca urărilor Iui «le fericire.

Sau se inşală Voicu. crezând in iu­

birea fetei, sau ca este într'adev.ir vred­

nica sa fie, mi Capit.ineasă de Codru. dar

împărăteasă, îmi şopii Ia ureche kncazul

- - i i t n j Veveriţa, vărul lui Voicu. Dar uite,

neaoşe ci, Voicu n’o dat mina cu Leahul. !

Inir’adcvar. când Degeratu. arătând pc ;

V oH j Ini OsoIinsLî, ii zise: ;

Kncarul Voicu dcia Grădişte. un :

■\iîeaz fruntaş dm Codrii Kîgiiecinului, dc- •

-';;rc care ai mai auzit aice.

Osolinski întinse mâna lui Voicu, dar j

el. făcăndu-sc că n ’o vede. sc mulţam: să ;

sc închine înaintea potrivnicului sau. Oso- :

linfki st uita cam mirat, dar tocmai atunci ;-

gla^u! iui Degeram sc auzi zicând:

- Iată preotul catolic csîc gata. inves- ’

n.'întaf, să mergem !

O i din'kr stăruise sa fie cununat si :

Jc un preot de legea lui şi ca această cu- :

rvnrc sc tsc.i înaintea acelei făcute în

.'•:?erica nrnstră drept crecî!:j:r,3«i.

fiind ajutaţi dela stat "cu 940 cor. pentru

învăţător.

Din partea inspectorului regesc a fost

declarată şcoala gr.-cat. de necorăspunză-

toare, la ce autorităţile bisericeşti gr.-cat.

au venit în două rânduri la faţa locului pro­

punând credincioşilor gr.-cat. să ceară şcoa­

lă de sfat. Aceştia însă. Români buni

fiind, au răspuns că nu au lipsă de şcoală

de sfat, fiind puţini, ci îşi trimit copii la

şcoala gr.-or. care e tot românească ; tot

odată au refuzat şi subscrierea protocolului

pentnt cererea şcoalei de stat. Protopopul

gr.-cat. Şofronie Pasai din Bocşa, văzând

că nu-şi ajunge scopul îi roagă să nu-şi

înscrie pruncii Ia şcoala gr.-or. până nu

vine inspectorul şcolar să le-o închidă. Pro­

topopul a fost la faţa locului în 2f) August

1912. Românii gr.-cat. însă au vrut în

toamnă să îşi înscrie pruncii la şcoala gr.-

or. înţelegâmlu-se despre înscriere cu Ro­

mânii gr.-or., dar preotul gr.-cat. le spune,

că a primit dela conzîztoriu înştiinţare, că

trimite un învăţător, pc care însă nici până

azi nu I-au trimis. Accasta a făcut-o nu­

mai ca să-i oprească de a-şi înscrie pruncii.

In !•! fjjnd Dumineca şi

Sfânta Pamschiva, dimineaţa toboşarul sa­

tului invită cu duba pc gr.-caiolici la şcoala

lor, ca vinc protopopul. N ’a venit însă

protopopul, ci preotul din Ramna, carc Ie-a

tocat Ia cap I oare despre şcoală de stat,

dar cu toată vorbăria lui a părăsit comuna

fără ispravă, convingându-sc că poporul

din (îherman ştie că ce însamnă şcoala dc

stat în comună curat româneasca, şi nu să

lasă sa fie îmbătat cu apă rece de orice în­

drăzneţ, căruia nu-i este frică dc blâstămul

neamului românesc şi carc cu toatccă slu-

geşte lui Dumnezeu, nu se teme dc o-

sânda lui.

întrebam pc conducătorii biscriceî gr.-

cat., că de 11 ani decând au şi ci învăţător

plăiit de stai făcut-au gr.-oricnfalii arătare

sau pus-au pc cincva să facă arătare, că au

prunci mult până la 15, iar de prezent mi­

mai 7 şi ci mai arătau prin stafisticc că au

peste 30, dar înscriind şi prunci gr.-or.,

cari ccreetau şcoala noastră, ba au înscris

şi prunci, cari nu au fost obligaţi la ccrcc- !

tarea şcoalei, nu/nai ca să capetc ajutor

de stat.

Toată pricina răutăţilor e un nenorocii

, bătut dc Dumnezeu pentru faptele ^ale, pe

rare mi-I mai spun cu numele. Accst om

La o mica depărtare dc cerdac, in li­

vadă, sc vedea un altar ţă un preot catolic

stând învesmântat alăture.

NV uitarăm uimiţi unul la altul; noi

ştiam dc o singură cununie, la biserica

pravoslavnică dc lângă curtc şi eram înţe­

leşi să furam pc Şal ga în vremea mergerii

la biserică. Dar Voicu, înţelegând îndată

nedumerirea noastră, şoptî Ia urechea lui

Mitru:

Fiţi gata acuma, înainte ca mireasa j

sa ajungă la altar. !

Toţi Codrenii ne scoborîrăm din cer- t

d a c .

-- Să mergem, zise Degeratu. j

Atunci Osohnski, Iuându-şi locul lângă j

Şalga, păşi printre rândurile oaspeţilor ur- •

mat dc Degeratu. ]

Când ajunseră la scară, Voicu strica • i

— Codrcni, paloşele afară pentru cin- !

sica miresei. ;

Intr o cbpală scântciau şi fulgerau la

soare tre:-7.cci de paloşe ascuţite, apoi ne

dtsfacurăm pc două rânduri, luând pc mire :

scârbit dc întreg satul a fost pe vrewuri

cassar comunal, dar pentru fărădelegi şi-a

perdut slujba stând şi vre-o 3 luni în în­

chisoare. Apoi a deschis crâjtnă şi prăvălie,

cari i-au mers Ia început foarte bine, dar

fiindcă î» birtul Iui s’au făcut multe blă-

stămăţii, oamenii I-au părăsit. EI a fost şi

în comitetul parohial, dar şi aici a încercat

sa facă lucruri slabe cu chitanţe .mincinoase.

Omul accsta ar voi să fie conducător

la comună, conducător la biserică şi Ia

şcoală, la toate a fost şi la toate a lăsat

urme şi veste după el, acum însă a făcut

arătare Ia comisiunea administrativă (Ia co­

mitat), că gr.-orientalii nu primesc pe gr.-

cat. în şcoală şi dc accea cerc pe gama

lor şcoală dc stat. Acest ncnorocit, care

dc două-ori a fost gr.-cat. numai din cauza,

că nu Fa pus Românii gr.-orientali dofnn

în comitetul parohial, s’a făcut coadă de

topor Ia baronul Stoianovici şi la preotul

grcco-catolic, despre ale cărui fapte este

mult dc vorbii, dar dc altă dată.

Câtii răutate zace în crâjinarul numit

sa vede dc acolo, că întrebându-1 un frun­

taş, că de ce lucră pentru şcoala dc stat,

i-a răspuns: „Tocmai pentrucă poporul nu

mă ascultă pc mine“ . El vrea să arate,

ea şi ci poate face ceva, chiar rău să fie,

avand sprijin pe baronul Stoianovici.

Să o ştie acest lăpădat de neam şi cti

ccice mănâncă prescură românească, ca

nici Românii grcco-oi ientali, nici cei greeo-

c.Uolici nu-şi vor vinde sufletul la sttiiin,

cum sc pare că şi I-au vândut aceia. Noi

suntem fraţi dc un sânge, de o limbă şi ca

fraţii vrem să trăim împreună cu şcoala

noastră româneasca. l'n Rontun.

Dela despărţămintele

„Asociaţiunii“ .

Despărţământul Bistriţa, in comuni

Ar (hat s’a ţinut Ia 20 Ianuarie confcrenţă

poporala, Ia care a luat parte şi popor

mult .şi cărturari din comunele învecinatr

Bârla, Şoimuş şj altele. Dl Grigore Şutcif.

înv., vorbeşte pe înţelesul poporului despre

trebiiinfii de-a nc lumina. Părintele I.

Bariu arată însemnătatea Asociaţiunii pen­

tru cultura naţională. A treia conferenjă

ţinut-o tot dl Suim, vorbind despre relele

împreunate cu patima beţiei.

şi pe mireasă in mijlocul nostru şi-i urma­

răm spre altar.

Dar, Ia jumătatea drumului, deodată

vedem ia' Voicu se răpede. ameţeşte cu o

lovitură a mânerului paloşului pe Osolin-

ski, îl trânteşte la pământ cu un ghiont pu­

ternic. cuprinde mireasa în braţe şi dă prin­

tre noi fuga spre locul unde aşteptau slu­

gile noastre si caii rămaşi ai şălile pe

dânşii. Noi îl urmarăm iar mulţimea nun­

taşilor înlemnise dc mirare şi stătea ne­

mişcată. Băieţii Iui Degeratu şi câţiva din

prietenii lui Osolinski. dcsmeticindu-se mai

degrabă, se răpezirâ spre noi. dar noi * o

luasem acuma bine înainte şj puţin ne pasă

de ci căci erau aproape toţi fără arme.

Grija noastră era să nu fim opriţi de mul­

ţimea slugilor şî dc ţărănimea care umplea

ograda. Băieţii lui Degeratu şi unit din

Lcşi începură să strige, unii româneşte şi

alţii leşeştc. să saic lumea şi să nc oprea­

scă calea. Câteva slugi leşeşti se puseră

în mişcare pentru a nc tăia calea, dar nu­

mai mrşearea ameninţătoare a paloşeloc

Nr. €

Pî Literatură şi ştiinţăEl

Nunta la Români*).

Bobotea za când soseşte,

Şi mireasa chindiseşte:

Coasă şi alege fire,

Pe cămaşa cea de mire;

Prietinele pe ’»trecute,

Vin cu toate să-i ajute,

lia soacrei înc’o gată,

Dacă-i mireasa bogată ;

Cămaşe Ia socru mare,

Frumoasă şi lungă'n poale:

La surorile de mire,

Mâneci tot din jolj subţire.

Când e Sâmbăta 'n ajun,

Steagul să gată Ia nun,

Cu năfrămi şi cu pantlici,

Cu saschiu şi trămurici.

Terferiţele sosesc

\Şi cămaşa o ’ncreţesc,

C ’un fir de mătas’ o leagă,

Ca să-i fie mult mai dragă ;

Şi mireasa să-i mai pună,

Floricică din cunună,

Să-i fie viaţa bună.

Un dărab dc pânză fină,

Cu trei mere şi-o lumină;

Un stegar şi doi colaci,

Aşez.mdu-le ’n dăsagi.

Terferiţele pornesc.

, Iar la mire când sosesc,

Un fecior sta la portiţă,

Şi strigă la terfiriţă:

Să dea vamă o groşiţă.

Iar în casă soacra mare,

Ia- ’mhie ai de mâncare.

Dar feciorii semn îi face

I a Ţigan, - se vină ’ncoacc,

Să le zic’o învârtită,

Car’ o ştie mai pocită,

C.i prismehil să se ’nvârtc.

Chiuind feciorii ’ntr’una,

*) Acum, când e timpul celor mai

multe ospeţe sau minte la Români, publi-

•îm cu plăcere |x>czia dc faţă, in care ni se

arată felul cum se fac aceste serbări

fci multe părţi locuite de fraţi de-ai noştri.

RcJ. ,,Foii Pop."

•oistrc ajunse pentru ca să-i ademenească

a tr retrage; scosese paloşele şi slugele

no*6tre.

I3ela locul in care Voiai pusese mâna

pt mireasa până la cai nu erau nici trei

»ute de paşi, astfel că încalecasem înainte

ca aA se fi luat vre-o măsură temeinică

pentru oprirea noastră.

Atunce numai, ceata nuntaşilor venin-

4u-*i în fire, auzind strigătele bătrânului

Degeraţii care îi rugă să răzbune batjoaira

•e o făcusem casei lui, se hotărî să se ră-

pâdi asupra noastră. Tot odată, mulţi din

oamenii kneazului puseră mâna pe topoare,

furci şi ciomege şi se aruncară înainte pen-

truc* să ne oprească calea şi să închidă

poarta. Dar paloşele noastre izbutiră fără

prea multă greutate să-i împrăştie şi ne vă­

zurăm în curând afară de ograda kneazului

•ure acuma răsuna de zbierete, de vaiete şi

de sudălmi: par’că ajunsese un metoh al

iadului.

Cum ne văzurăm afară, începurăm a

twcrâ cu pintenii şi caii noştri zburau de ţi

« • pire* că s'aw prefăcut în rândunele.

FOAIA p o r o s u l u i

Le ’nVarteşte pe sub mână.

Iar ele 'ncep strigâhira,

Chiuind cât le ia gura.

Terfeliţele când iasă,

Să se ducă la mireasă,

Le petrec cu ceteraşul,

Doi feciori şi ai stegaşul.

Acolo mai joac’ un joc,

Şi la mire iar să ’ntorc.

Iar ’n ziua de nuntit,

S’apuGă de pregătit:

O oală de varză plină,

Cu sarmale şi slănină.

Acum vine şi nănaşa,

Să gătească ea mireasa.

Iar fetiţele s’adună,

Ca să-i cânte-a ei cunună,

Şi neveste tinerele,

Cântă toate’n rând cu ele:

— Plângi mireasă şi suspină,

După floarea din grădină,

Şi-ţi ia astăzi ziua bună,

Dela mândra ta cunună,

Dela fraţi, dela surori,

Dela stratul cel cu flori,

Dela fete şi feciori.

Cântecul nu-I ispriivcs;,

Şi nuntaşii toţi sosesc,

Călăraşi, ni toţi pe cai,

Şi ’ndărătiil lor alai,

La tot carul şase boi,

Tot ai clopot dc cioi,

Şi’n coame legate flori,

Cu pantlici tot tricolori.

Iar steajnil in mână'l pun,

Ln fcciorul cri dc nun.

Vomiai! ai plosca plină,

Pe ia toţi le d.i de'nchină.

Câte şapte cară *n rând.

Toţi pornesc frumos r.'uit and,

Să-i au/i din bniu pocnind.

Şi din ;rură chiuind.

Ce dr.i;;uţi-s când i-asculţi,

Stai să-i prin/i şi să-i săruţi!

Când ajung toţi la mireasă,

Nuna mare intră-'n casă,

Iar feciorii joacă *n curte,

Hore, Sârbe şi Bătute,

înaintea noastră era Voiai, cu Şalga in

braţe, şi cu toata această îndoită povara,

armăsarul Iui cel şarg, din prăsila împără­

tească, de abia atingea pământul ai copitele.

Ştiam bine că vom fi urmăriţi, atât de

obştea oaspeţilor datori să răzbune batjo­

aira făaită gazdei lor, cât şi de ceata ru­

delor şi a slugilor lui Degeraţii şi ale lui

Osolinski ; mai ştiam că numărul lor avea

să fie îndoit şi întreit mai mare decât al

nostru. Dar pricepând că vor pierde vreme

până ce vor pune şălile pe cai şi se vor

înarma, ne încercarăm să ne folosim de

răgaz şi să punem între ei şi noi cat tnai

mult câmp se putea.

Alergam acuma ca de vre-un cias; ne

depărtasem binişor de Nistru, scoborîsem

într’o vale strimta şi ne urcasem pe un tap-

şan întins pe care se vedea, la vre-o două

bătăi de arc de noi, o dumbravă deasă prin

care trecea un drum. Atunci auzirăm stri­

găte în urma noastră şi văzurăm, scoborând

în vale, ceata gonaşilor noştri; 13 o bătaie

de arc înaintea lor venea ca un vârtej, că­

lare pe un fugar negru, un om a cărui hai-

Toţi în rând, formând şireagul,

Cel din mijloc joacă steagul,

Toţi cu ochii pe fereastră

După câte o nevastă.

Şi pornesc la cununie,

Toţi în chiu şi ’n veselie.

După ce s*a isprăvit,

Iar se 'ntorc Ia socru mic,

Să mai ospăteze-un pic.

Şi pornesc acuma iar,

După ce-au pus lada ’n car.

Lângă ladă toţi s’adună,

Să vadă dacă e plină.

Perinele toate pline,

Pe ladă Ie-aşază bine.

Din neveste merg să vadă,

Nu-s umplute cu otavă.

Iar pe miri îi pun să şadă,

Tocmai colo sus pe ladă,

De departe să se vadă.

Când ajung la mire-acasă,

Toţi s’aşază după masă.

Numi-i dă la mire-o spată

De purcel, bin' afumată,

Un ciubăr şi’n el băgat

" Doi colaci de grâu curat.

Iar mireasa-i dă Ia nună

Ploscă nouă cu vin plină,

Şi un văl de pânză deasă,

Şi-o năframă de mătasă.

Pan’ cu cinstea isprăvesc,

Şi masa o pregătesc,

Când apoi toţi să aşază,

Şi cu toţii ospătează.

Colo pe la nouă oare,

Pune rândul nunu marc.

Un fecior isteţ de fire

Cerc peana dela mire

Vornicimlu-o dc-aşa,

I)c-i silit să i-o predeâ.

Terferiţele se pun

Faţă de miri şi de nun,

Iar când mânca din fertură,

Câte-o lingură mai fură.

Şi'n turracu ri/mii-o lasă,

Până cc pornesc acasă.

Şi mai mâncă câtc-un pic,

Pân’ pornesc In socru mic.

Şi să duc de le petre«:,

.Miri şi ospăţul întreg.

Iile 'ncep cum ies în stradă,

ne străluceau de departe în fir de aur şi

pietre scumpe. Fra Osolinski. Voicu întor-

cându-se, îl zări şi opri calul pe Ioc.

— La pas!

Domolirăm ai greu avântul cailor şl

ne grămădirăm împrejurul Iui. Osolinski

trecuse acuma peste valea cea strimtă şi

nu se mai vedea căci urca suişul pe cnre

venisem: în schimb însă se vedea întreaga

ceată a urmăritorilor ajungând în vale.

Erau vre-o două sute şi mai bine.

— Unu Ia patru, zise Mitra Veveriţă,

arc să fie o luptă frumoasă, dar am avui

noi parte şi de mai frumoase.

Tocmai atunce se aude o trâmbiţă Ia

spatele noastre şi, când ne întoarcem mi­

raţi, vedem ieşind din dumbravă, în trea-

pădul cailor, o mândră ceată de călăreţi

înarmaţi. La cea dintâi ochire nu numai că

pricep, că sunt Codreni dar recunosc stea­

gul lui Voicu. Erau cinci sute de călăreţi

aleşi din satele lui, plecaţi, după cum am

aflat mai târziu, în urma noastră şi duşi de

Ionaşcu Făgău, hotnogul cel vestit.

------- (Y& urai'..

- F ag. 5

Pag. 6 FOAIA POPORULUI

Lingurile sX le b.ită,

Iar feciorii du pă ele,

Să vezi cat sunt d e mişele,

P â n ’ feciorii Ie ajung,

Lingurile Lir le-ascund.

Şi ospăţul se întoarce

Iar la mire, să mai joace.

Când înccpe zicătura,

Strică cât ce le i:i ^ur:i.

— ■ Vai drăguţii ce fccioii,

Par’c’au iYwj {ut iyiiiU)ri,

Vigiiitori la pâirânjeî,

De-au rămas c:;iii mititei,

Da-i vom pune la ridichi,

Să se facă uni voinici.

Iar fecioni-ar.mci :n but (ciudă)

Terfcriţelor r ă s p u n d :

- Terfcriţă c u ruwra : ; : : : ,

P e la ^ură-i t :?■>!;<

Toată ziua terferiţă,

Pentni’n blid de chisâliţâ.

Ş’aşa cum vani povestit,

Ospăţul s’a isprăvit.

Marti nin C:aa.

Răspuns nimerit. Nişte R<.>n:vr;i na-

căliţi dia Ardei! au ajiiiit pâ:iă la v.n

n:c,!ru din Pesta, ca s«\ cînră dreptate. A-

-•--•a ii îutrc-bâ: „De unde sunteţi

Oi:'. Ardea!, f.lâria-T;i.

- • A . . . , ştiu, răspunse uiinist.til, a-

cok» sunt Românii, cari mâriâncfl car:-:' dt-

magar.

— Da dc unde ştii Măria-Ta lucrul

ac:sta?

Apoi coar’ n:n io:-- -a e.‘u

- A tun ci m ă mir, c u ; : d c -n: : •.-.ri

i:!.»r.cat R o .că n ii si pe ii.' riv i :s . . .

Poezii poporale.

Din Ţeline.

C e să facem tu surate.

Că iile ne sunt sparte?

Şi sunt sparte subsuori,

De nu ne rămân feciori,

Că feciorii care sunt.

Care sunt şi care vin

Ne-ar bă^â de păr in sân,

Cit iubesc copilele.

De ne scurtă zilele,

iubească cari- ce vreau

Ca pe noi tot nu ne iau.

M ă c a r A n ic a - i f r u m o a s ă

N ir n ia - o ţâră-i c a m s t u r h o a s ă ,

C ă e a j o a c a j o c d e p l i n

C u p ă p u c i ciola v e c in i .

I’oaie verde niagherau

Subscrisă de Ţelncrean,

Şi îoicica de crin,

De 7. a har ic Constantin.

Bomba rd a rea A d r I a st © p f y ?«j.\'c/i descrierea chipului Ia pa;;i:;.i 7. •

h 'jx ia tm *o m jtxnPsg. 7.

I^lsiâsres

— Vezi chipul la pagina 6. —

Armata bulgaro-sârbă, care a împre­

jurat Adrianopolul, a început bombardarea

oraşului cu tunurile. Butgarii vreau sil dă-

rîois cu tunurile întăriturile din jurul ora­

şului şi si-}- aprindă, dacă nu se predă.

Chipul nostru ne arată nişte momente,

când armata bulgară a început bombarda­

re^. Văzduhul e plin de fum şi gloanţe.

Starea războiului balcanic ne-o zugră­

veşte de altcum, atât de bine, dl Petru O .

-Ori-V^mi, In următoarea poezie:

Creştinul şi păgânul.

Spre soare răsare,

Se aud 111 zare,

Tunuri bubuiiid,

Puştile pocnind,

Moarte ’mprăştiind,

Sate pustiind.

Se luptă păgânul,

Punându-şi scut — sânul,

Din zori până sarn,

Să-şi apere ţara,

Moşia şi satul, •

Steagul şi 'mpăratul.

In luptă cu Turcii,

(in numele crucii),

Ostile creştine,

Udd pe ori-cine,

Sămânând pe cale

Vaiete şi jale.

Făcut-au ei, Turcii,

Multe rele rrucii .

Şi creştinătăţii___

. . . . I: riua răsplătii!

Şi plătesc amar

Turcii din Fati/u.

Dar mult mai amarii,

Vii c ă d e a n e ţar.<

(Sârbească, grecească).

Răsplata cerească.

Căci ci, ca creştini, • •

Ati iieis frăţâni,

Moţi neputincioşi,

C o p i l a ş i f r ic o ş i ,

Femei ncannate 1

Şi nevinovate . . . .

foţi areştia ’mplor

Răzbunare -- lor!

Petru f). Orlâfartu.

Spre orientare.Se inai întâmpla câte odată, c.1, din

■fcrcsală, anim la începutul anului, oare carc

•abonat s.1 capete două foi, in loc de una.

I" astfel de cazuri ne rugăm, ca a; doua

foasc sa se trimită înapoi, scriind pc ca

numărul r/c />/• fdşu'le celor doini gazele, alt-

mm va plăti două.

„Călindarul Poporului“ s’a isprăvit,

flar mai tipărim anim ceva din nou. Cine

doreşte, poate încă comanda, şi o să pri­

cească îndată, unul sau cât de multe. Ace­

sta e un călindar, pe care îl poate cumpăra

şi cine ar avea încă unul sau două. Ceteşte

cele scrise Ia pagina 1! a foii.•

Fiind mare îmbulzeală de material, am

fc>st siliţi a lăsa afară şi de astădată o sea-

«ă de ştiri şi răspunsuri. Dar toate vor

urma pe rând.•

Iubiţi abonaţi si cetitori, scrieţi cât se

şoate de frumos şi descurcat, iar după pu­

tinţă şi pe scurt, că avem tare mult de lucru

scrisorile ce ne sosesc dela atâţia abo-

cari însă, în parte marc scriu gro-

a*r Oc locttrcat.

Sibiiu, 13 Februarie n.

Iar se încep procesele!

paceOare acestea să fie semnele de

între RomHni şl Maghiar!?

In timpul din urmă s’au lăţit diferite

svonuri asupra unor tratative (consfătuiri),

ce s’ar purta inire cârmuitorii ţării şi unii

fruntaşi de-al noştri, spre a ajunge la o

împăcare între Români şi Maghiari. Din

partea celonce rve asupresc s’a încercat mic­

şorarea acestor svonuri, dar nu s’au negat cu

totul aceste gânduri. Din partea Români­

lor însă, a celor chemaţi, nu s'a dat până

acum nici o lămurire cum se cade, în urma

căreia să ştim: Din toate acestea, ce e

drept şi ce nu? Cum stau lucrurile?

Astfel trebue să ne mulţumim cu ştiri

primite pe cale privată şi să ţinem sea­

mă de părerea acelora, cari zic, că sunt la

mijloc consideraţii de tactică (cumpăneală,

de a nu destăinui ceva înainte de vreme).

Ba din unele părţi se asigură, că nu e nici

pomeneală dewi împăca naţia românească

cu nişte posturi grase pe seama Ia câţiva

de-ai noştri. Asta una voim a o crede şi

noi, având în vedere, că cazul contrar ar

avea urmări grozave pentru masele po­

porului nostru, cum şi pentru conducătorii

de acum.

Intre astfel de împrejurări ar fi să cre­

dem, că anim în curând arc să urmeze o

hbertate deplină. C^ând colo vedem, că din

"ou s*1 încep pcrchiziţiile (controlarea după

manuscripte prin redacţii) şi intentarea (fa­

cerea) de procese.

Sâmbăta trecută, înainte de nmcazi,

ne-am pomenit numai cu comisarul de po­

litie din Iîk-, însoţit de alte două pcrjoanc

dela poliţie. Aveau ordin, ca să cercctezc

cine e autorul articolului „Macedonia Un­

gariei", apărut în Nr. J8 din 1012. Dar

fiindcă manuscriptele nu ac păstrează, iar

la foaie scriu mai multe persoane, n’au pu­

tut afla nimic. Au căutat ei încoace şi ’n-

colo, dir la urmă s’nti dus tot cum au venit.

A doua zi însă, deş) era Duminecă, ne

pomenim ni citaţie, carc era trimisă să se

i înainteze (predeie) „azonnal" (momentan)

redactorului nostru responsabil, spre a sc

prezenta la judele de instrucţie din loc pe

Marţi în 11 Februarie n. c.

Dar redactorul nostru responsabil era

tocmai dus la oficiul de vamă din Sibiiu,

de unde il avizase, că a sosit o scrisoare

din România, care nu o dau afară până

când nu se va desface în prezenţa lor. Se

înţelege, că scrisoarea numită n’a cuprins

nimic secret, ci numai unele lucrări dela

colaboratorul nostru din Bucureşti.

In fine, Marţi, dl Bratu s'a prezentai

şi la judele de instrucţie, unde i-s’a adus la

cunoştinţă, că dela procuratura din Cluj e

în curgere cercetarea pentru articolul „M a­

cedonia Ungariei", apărut în Nr. -ÎS. E

vorba, deci, de un proces de presă pentru

acest articol.

Stând şi cugetând asupra lucrurilor,

omul trebue să se crucească. Şi vrând-ne-

vrând trebue să-ţi pui întrebarea: Oare

astfel cred cârmuitorii noştri să facă pace

cu Românii? Oare nu-şi dau ei seamă, că

prin şicane ca cele mai sus pomenite, ră­

ceala între Unguri şi Români devine tot mai

mare?

Sau cred cârmuitorii noştri, că pe

recile de mii de Români din popor, cari as-

tâzi aţteaptS cartea gi gazeta românească J

„mai tare ca Paştile", îi pot ţinea tot în

fritimerec, ca până acum? Dacă astfel vor

fi cugetând sus în Pesta şi Cluj, la masa;

verde, atunci se înşală amar!

Astăzi poporul român cere drepturi

egale cu ccialalţi fii ai acestei patrii. Acest

popor se deşteaptă tot mai tare pe zi ce

merge. Asta o ştim şi o vedem noi, ceşti«

dela foile poporale, mai bine ca ori cine.

Iar dragostea de carie, hbertate şi înaintare

la poporul nostru, îndeosebi în anii din ur­

mă, ne dă o şi mai mare tărie în lupta ce o

purtăm.

Instalarea noului episcop al Lugo­

jului, Prea Sfinţia Sa Dr. Troian Fren(iiil

s’a făcut cu o deosebită pompă Dumineca

trecută. Serbarea s’a început încă de Sâm­

bătă, când Prea Sfinţia Sa a sosit în Lu­

goj. Dela gară a mers deadreptul la bi­

serică, unde s’a slujit Sfânta litie. Dumi­

necă s’au cetit actele privitoare la numire

şi s’a slujit sfânta liturghie. La oarele;

2 dup’ameazi a fost prânz nwre în palatul

episcopesc, iar seara concertul Reuniunii de

cântări din Lugoj.

însufleţirea poporului a fost ' mare,

căci Românii nădâjduesc a avea in Păsto­

rul cel nou nu numai un povă(uitor in cele

sfinte, ci şi un apărător al culturii noastre

naţionale româneşti.

Dccorarc. Părintele prepozit (preşe­

dinte) al capitolului episcopici din Lugoj,

loim Horo?, a fost decorat de împăratul cu

crucea dc comandor cu ilea ct ordinului

Franci sc losif.

Cinste meritată. Părintele Aurel C.

pont-.a din Blaj a fost distins cu rangul

de vice-protopop onorar al arhidiocczei Bla­

jului, iar părintele episcop Dr. D. Radu

«lela Oradea l-a numit asesor consistorial.

Părintele Dornşa e şi un vrednic zia­

rist român, care a îmţ>odol)it paginile ga­

zetei „Unirea" dela Blaj cu multe arlicolc

frumoase. Felicitările noastre!

Un nou d;ir al dlul Vasilc Strocscu.

Binefăcătorul neamului nostru, <11 Vasilc

Strocscu, a dăruit pentru construirea aie»

roplanului Nr. III al aviatorului nostru Au­

rel Vloiat suma dc o miic coroane.

Frurnoasn pildă n fraţilor din Ţară.

In România, înflăcărjiţia de-a jertfi pentru

flota naţională (corăbii de ră/hoiti) con­

tinuă cu piliere tot mai mare. Ca şi până;

acum, coloanele gazetelor zilnice sunt pli­

ne de colecte, de scrisori, prin cari unul ş»

altul vesteşte daruri mai niari, de apeluri

cătr’i Romani să dea tot mai mult. Noi n ’a-

vc;n flotă naţională, căci flota noastră e bi­

serica, şcoala, Asociaţiunea şi gazetele na­

ţionale. Le sprijinim şi jertfim oare noi

destul pentru ele?

Un boicot nimerit. Comitetul de gre­

vă al partidului social-democrat a hotărît

să boicoteze (să se ferească) de orice beu-

tură, mai ales rachiul, după care statul,

care nesocoteşte poporul, are atâtea veni­

turi. Acesta ar fi cel mai cuminte boicot,

ce l-am putea face şi noi fiind vorba de

rachiu, care e fabricat pe dintregul de

dujmanii neamului nostru. Le-am face şi

acestora un rău şi pungilor noastre un jbine.

Bancnotele de zece coroane, cari au

data de 31 Martie 1900, nu mai sunt bune

decât până Ia 15/2S Februarie anul acesta

(1913). De aceea toţi cari ar mai avea o

astfel de hârtie să caute a o da la dare

înainte de termin, iar de primit să nu o

mai primească nimeni, dacă nu vrea să ră­

mână de pagubă.

Pag. 8 F.OAIA POPORULUI tir. i

Noul proiect de lege pentru plata

învăţătorilor, despre care am amintit şi

noi pe scurt, e o nouă încercare de nimi­

cire a «ţoalelor noastre naţionale. Orice

oin ai bun simt recunoaşte, că învăţătorii

trebuie plătiţi astfel, încât să-şi poată ve­

dea cu toată dragostea de împlinirea fru­

moasei lor chemări. De-a semen ea popoa-

răle au dreptul să pretindă, ca statul să

cheltuească pentru învăţământul lor, căci

dările stoarse de pe popor umplu visteria

(cassa) statului. Când însă cei din fruntea

ţării pun. pentru ajutorul, ce ni-I dă statul,

astfel de condijiuni, cari trebuie să ne scâr­

bească, noi trebuie să protestăm cu toată

hotărîrea.

Ministru! Zici vrea să facă un pas

nou pentru maghiarizarea şcoalelor noa­

stre. De aceea în proiect ministrul a pus

hotărirea, că numai el poate înainta pe în­

văţător dintr’o clasă de leafă mai mică în

una mai mare, oric.it de mic ar fi ajutorul,

pe care-l dă statul. Când se va hotărî îna­

intarea, el întreabă mai intâiu pe inspec­

torul de şcoalc, aşi dară pc dujmanul cul-

turii noastre naţionale, a p o i numai pe au­

torităţile noastre bisericeşti, caii singure

sunt îndreptăţite sa judece j>e învăţători.

Prin proiect, ministrul face din inspectori

nişte sprint, căci vi au să spioneze [ie in­

citatori, d a c a sunt |iatiioţi in înţelesul

jidano-maghiar, a dec a da.-.i tşi vămi sufle­

tul şi se pun in slujba dujinanului nostru.

Afar.i de .aceea, proiectul ţine pe învăţă*

toiii confesionali iu clasa a (teia de sala*

ii/are timp «Ic l’i ani, |>e când cei dela

şcoalele (ie sta", au sa stea numai K! ani.

Proiectul acesta c un nou atentat bar­

bar î m p o t r i v a culturii noastre naţionale.

Un învăţător brnv. Din .SVV/.7 ni se

vrie: In urma pen/ionătii dlui învăţător

I. Mo^nlau am ales iu locul vacant pe tâ-

n A ml imaţator Mi/mit l'hş. care iu timp

«ie numai trei luni a înfiinţat doua coruri,

unul tic >;oIan, care a cântat la Crăciun,

m celalalt bărbătesc in patru voci, care a

cântat la l' iboteaza spre marea bucurie, a

j'ojYirului nostru. Lauda acestui brav în­

văţător, dela caic aşteptăm mult pentru

cultura noastră naţională, mai ales ea unii

«luitre Români, nemulţumiţi «le lipsa «le

munca a celorlalţi învăţători, au început

să-şi dea copiii la şcoala străină din sat,

unde li se va instrainâ sufletul. Un stitcan.

Conccdiul rezerviştilor. Ministrul

de razboiu a dat voie comandanţilor de

trape să dea roncediu tot la cinci din câte

o suta de rezervişti, şi anume la rezerviştii

cari sunt însuraţi şi susţin cu munca lor fa­

milia. In locul acestor rezervişti concediaţi

vor fi însă chemaţi alţii. Conducătorii par­

tidelor din dieta austriaca vreau să ceară

dela ministru de războiu, că toţi rezerviştii

să fie concediaţi tot din patru în patru săp­

tămâni. Nu se crcdc insă, ca cererea lor

să fie împlinită, pcntrucă repcţitele con­

vocări şi transporturi dc rezervişti sunt

împreunate cu multe încurcături şi cu

multe cheltuieli.

Boicot bulgăresc împotriva mărfu­

rilor austro-ungare. In Sofia s’a format

un comitet, care să pornească o agitaţie

de boicotare (de necumpărare) a mărfuri­

lor venite din Austro-Ungaria. Asta pen-

truca Austria ar ajută România in cererile

•ei pentru îndreptarea graniţei dobrogene.

Întreaga mişcare e un moft, pentrucă în

Bulgaria r.u mai cumpără acum nimeni

j.iărfun, căci nu are pe ce.

Ajutorarea familiilor rezerviştilor.

Mai mulţi rezervişti maghiari din regimen­

tul de căi ferate dela Korneuburg (Aus­

tria) i-au trimis o scrisoare deputatului

lust, arătând, că familiile rezerviştilor au-

striaci primesc ajutoare dela stat, aşa că

nu duc nici o lipsă, pe când familiile re­

zerviştilor din Ungaria nu primesc nimic

şi sufere mare lipsă. Hi îl roagă pe lust

să facă ceva, ca şi familiile rezerviştilor

din Ungaria să primească ajutoare.

Doica principelui Mircea. Ca şi la

ceialalţi copii, şi pentru noul principe ro­

mân, Mircea, părinţii lui au luat o doică

română, ţăranca Floarea Ciucurescu din

comuna Cetate, judeţul Dolj. In felul ace­

sta s’au îngrijit, ca în vinele lui să curgă

începând dela naştere sânge curat româ­

nesc. Când cu botezul şi doica eră în sala

cea mare a tronului, unde erau principii şi

tot ce are România mai ales. Un domn a

întrebat-o: „cine te-a recomandat doică Ia

prinţul Mircea?“ Pa a răspuns plină de

mândrie: „Dumnezeu m ’a ales şi de va

trebui, sunt gata să-l alapte/ pe principele

nostru fai.i plata“ .

Pentru apărarea steagului! fie­

care i'cgîiiicnt îşi aic steagul sau, care c

lucrul cel mai sfânt pentru soldat si tre­

buie să-l apere jiâna la cea din urmă pi­

cătura de sânge, ca să nu cada în manile

dujinanului. Regimentul, care şi-a perdut

steagul, v de râs şi dispreţuit dc întreaga

armată zeci şi chiar sute tic ani, până când

face o faptă mare vitejească, singură în

stare să şteargă ruşinea.

Dupaco au cuprins Sâibii portul Du-

raţo (iu Albania), au pus pază mare mili­

tară iu cetatea «lc j>c deal, ca nu cumva să

fie atacaţi de Albanezi. Soldatul dc pază

a auzit într’o noajite un geamăt, care venea

de sub pământ sau din zidurile cetăţii. 1:1 a

rămas încremcnlt de spaimă, crezând, că c

1 vr’un strigoiu. A înştiinţat pe ofiţer, s’au fă­

cut cercetări, dar nu s’a putut afla nimic. A

■ «loua noajite tot aşa. Atunci sc aşezară mai

j mulţi ofiţeri la pândă. Şi ci auziră geme-

j tele venind din zid. Soldaţii voia să fugă,

I «Iar ofiţerii i-au oprit şi i-au pus să spargă

! zidul. In launtru aflară un tinăr ofiţer

| ture, lângă el steagul unui regiment tur­

tesc. Când plecară soldaţii turci din D u ­

ra ţ o, zidiră pe ofiţer şi steagul spunându-i,i ,| ca vor veni peste câteva zile să-l scoată,

j Dar ei n’au mai putut veni din cauza arma­

telor sârbeşti, aşa că bietul ofiţer eră a-

J pronpe mort de foame. (îernctclc lui au

fost auzite de Sârbi. Acum a scăpat, dar

steagul s'a perdut.

/Daruri pentru biserica. Ni se scrie

din Roit (comit. Bihorului): Cu toate că

trăim la marginea Românismului, fii accs-

tei comune nu-şi uită de aşezămintclc cul­

turale ale ei nici când sunt duşi departe de

locul naşterii lor. Dl Alcxcjidru CodiU'i,

arhitect român născut în comuna aceasta,

acum cu loaiinţa în Arad, a dăruit bisericei

noastre o prea frumoasă evanghelie cu le­

gătura aurită, in preţ de 125 coroane. Pă­

rintele nostru losif N'aghi a ţinut la sfinţi­

rea acestui odor bisericesc o cuvântare fru­

moasă, in care a lăudat pe vredniail fiu al

comunei pentru darul său şi a îndemnat

totodată poporul să ţină morţiş la limba,

legea şi datinile moştenite dela părinţi. —

j Pilda dlui Codilă a fost urmată de dl Du-

j mitru Li!, tot fiu al comunei noastre, acum

| locuitor in Oradea-mare. D-Sa a dăruit o

i cruce frumoasă în preţ de 60 cor. Crucea

aceasta o ţin băieţii, cari se îmbracă la

sfânta liturghie. La sfinţirea acestei cruci,

părintele a ţinut iarăşi o predică plină de

îndemnuri bune.

Pentru aceste frumoase daruri aducem

în numele comitetului şi sinodului paro­

hial mulţumirile noastre cele mai căldu­

roase, rugând pe bunul Dumnezeu să-i fină

mult şi pilda lor să fie urmată şi de alţii.

io un Duncea, învăţător.

Anul acesta nu vor fi manevre.

Dupăcum se vesteşte din Viena, anul ace­

sta nu vor fi manevre in monarhia noastră.

Rezerviştii au fost concentraţi anul trecut

şi anul acesta, din cauza primejdiei de

războiţi, cu mult mai mult decât dacă s’ar

ţineă manevre ori cât de mari. Concentră­

rile acestea costă sute tic milioane, afarâ

de aceea familiile multor rezervişti sufer şi

vor mai suferi mult din cauza eă tatăl e dus

de-ncasă fiind concentrat.

Din fărădelegile administraţiei. D e ­

spre o nouă fărădelege săvârşită de sluj­

başii străini împotriva unui muncitor ro­

mân ni se scriu din llaru-mure (comit. H u ­

nedoarei) urmatoarcle: Minerul (lucrăto-

în mine) Troian Sicolac, care lucră în m i­

nele de cărbuni ale căilor ferate din Pc-

troşeni a fost arestai de poliţia de-acolo.

1 s’a băgat vină, că ceteşte „foaia Popo­

rului" (ea şi cum asta ar fi o vină! Red.)

şi ca ţine vorbiri muncitorilor, ea dc v a

veni Serbia peste Austro-Ungaria, atunci

vine şi România şi toţi Românii sunt siliţi

să iee arma în mână şi sa pornească în

contra Ungurilor. Ba ar mai fi spus, că n i

toatecă nu e soldat, dat totuşi va luă a m a

în mână şi „va omori pe toţi Ungurii“ . Sc

înţelege, că toate aceste învinuiri erau nc-

adevărate. Cine au fost mişeii, cari au scor­

nit astfel de minciuni? Doî zidari de U n ­

gur. Cu aceştia a glumit bravul nostru R o ­

mân. Liră adecă j>e timpul, când Ia n oi ţâ-

ţăiau de frică toţi asupritorii şi se întrebau

mereu: cu cine va ţinea România, cu noi

sau cu Rusia? Traian Nicolac le-a spus imni

în glumă mai intr’adins, că să vadă domnii

de Ungur să nu mai rliinucască pe Români,

j că o pot păţi. Poliţia a văzut în aceasta

I lucru mare şi l-a dus in temniţa dela Deva.

j unde |-a ţinut cu criminalii împreună, apoi

j judele tic instrucţie a luat protocol cu c!.

i Apoi i-au dat drumul, dânthi-i CO dc bani

I de drum ! Şi ei sc mai şi lăudau cu dani!

| aresta grozav! Cu atâta n’a fost destul, ci

| I-au dat şi afară din lucni. Acum aşteapîa

! ce v a ntai veni. Abonatul foii Pop.I! Bravul nostru Român să nu se teamă,

căci fiecare cetăţean al ţarii are dreptul

sa-şi spună pe faţă nemulţumirea faţă de

nelegiuirile, pe cari le înduram. Românii

nu şi-au tradat nici odată patria, nici pc

! împăratul, aim au făcut o parte dintre U n ­

guri, cari au luptat împotriva împăratului

în anii 184S/-19. De altă parte cei puşi in

fruntea ţării toanai trebuie să sc gândească

să înceteze odată cu răpirea drepturilor

; noastre naţionale, căci nu merge să avem

| numai datorinte şi sâ ne vărsăm sângele

: pentru patrie, iar altminteri să fim robi.

Fiecare Român să ţină capul sus şi sa

protesteze mereu împotriva oricărei asu­

priri cerând drepturi egale pentru toţi lo­

cuitorii patriei noastre. Nu mai merge, ca

la noi să fie mai rău ca in 'Mcccdonia, unde

\ Turcii nu voiau să dea drepturi egale tn-

| turor naţionalităţilor. Vedem bine, ce au

' păţit asupritorii!

Nr. 6'F®AIA POPORULUI Pag. 9

Banii trimişi din America la noi.

Pir*cţiunea generală a poştelor din Unga­

ria a publicat o statistică, tn care arată câţi

bani s'au trimis din America la noi tn anul

■1911. Pe când tn anul 1910 emigraţii au

Irimis numai 37 milioane şi 240 de mii de

•orcane, în anul 1911 au trimis 1S5 mi­

lioane şi 310 mii, adecă de cinci ori atâta.

Din banii aceştia, 53 de milioane au sosit

la posta din Caşovia, un oraş în partea de

meazănoapte a Ungariei, unde locuesc mai !

ales Slovaci, cari sunt foarte harnici şi eco­

nomi. La direcţiunea din Cluj au sosit

mimai nouă milioane, la cea din Timişoara

21 milioane ţi jumătate, tot atâtea la Ora-

d«»-mare.

Lucru slab. In unele comune din ju­

rul Dejului Românii s’au ticăloşit aţa de

mult, încât joaca la petreceri ciardaşul, o

pocitanie de joc numai ca ea. Chiar când

-joacă frumoasa noastră Someşana o necin-

âte*c cu figuri de ciardaş, prin ceeace fac

lumea să creadă, ca nu sunt neam de oa­

meni europeni, ci din aceia, cari au jucat

in urzici, când au venit pe la noi. Se ştie

adecă cum au ajuns o ceată de-a lui 1 uhu-

iunt in nişte urzid. Cum erau desculţi şi

numai cu zdrenţe pe ei, urzicile i-au ars

j.iu, aşa că au început să sară ca nebuni.

Românii, cari t.e uitau la ei, râdeau de sc

prăpădiau. Atunci ai lui Ttihutum, ca să-şi

arundă ruşinea, au hotarît să păstreze să­

riturile din ur/ici ca joc <ic gală. Aşa ?e

.-p.itic, ca s’a n.’i'Cut ciardaşul. Şi sc gă­

sesc Români slabi, cari sar şi ci în urzici!

Rău destul, căci Românul un e din neam

de desculţi şi zdrciiţoşi !

Isprava unei banei iid.ino-mnfţhiarc.

,\m sfătuit în mai multe rânduri pc Ro­

mânii noştri sa sc ferească dc orice legă­

tură cu băncile străine, căci accstea urmă­

resc nimicirea noastră. Cât dc fără suflet

sunt chiar faţă de ai lor nr dovedeşte ra­

jul unui proprietar din Săcuinie. Acesta

avea la o bancă dc-a lor din Murâş-Oşor-

liciu o datorie ile trei mii de coroane. Cu

ti-a toci» propiietanil arc o avere marc, ne-

putându-şi rc;nilâ poliţn (cambiul). a fost

dat in 'judecată şi i s’au scos în vânzare

10 capete dc vite, uneltele economice şi

mobilele din casă. Rugarea lui s.i se amâne

licitaţia n'a fost ascultată. Negăsindu-sc

mei un alt păgân să liciteze, întreaga avere

mişcătoare preţuită cu 10,000 coroane a

fost cumpărata de un funcţionar dela banca

aceea ai treizf chiciuri <le coroane!

Moşia lui Tolstoi dată la ţarani.

Fata Iui Tolstoi a cumpărat dela mnma-sa

moşia lasnaia Poliana, fostă proprietate a

marelui ţăran şi iubitor de ţărani, contele

(groful) Tolstoi, şi a împărţit-o Ia ţărani.

Banii i-a câştigat de pe urma vânzării căr­

ţilor scrise de tatăl ei până eră în viaţă.

Ticăloşiile din Macedónia. După

ştirile cele mai nouă, bandele de tâlhari

buigari, greci şi sârbi au onrorit jumătate

din poporaţiunea turcească mai ales din in*

treaga -Macedonie. Şi acum continuă aceste

crime îngrozitoare, pe cari bandele greceşti

le îndrepteazS mai ales împotriva Româ­

nilor.

Dar bandiţii aceştia nu se poarta cu

mult mai bine nid ei între ei. Sârbii au

' cuprins în Macedonia şi ţinuturi, despre

cari Bulgarii susţin, că simt locuite de Bul­

gari. Sârbii au omorit până acum doi voe-

vozi (căpetenii de b«nde) bulgari, pe Lint-

t'ieff şi pe Nicoloff. La 8oWot*ază-, Bulgarii

di« Uscub a ’au vrut să iaşi Ia râu înrpre-

unl cu Sârbii !?i a foct ceartă toar« între ti.

Se vede, di dupti tfârşirea acestui răz-

boiu nu va trece mult şi alitţii de azi se tot

lua de cap.

Cum se judecă la noi. Văduva jude­

lui dela Curtea de apel (Tabla regească)

Şipoş a avut zilele trecute un proces, care

cu toatecă a dovedit, c'd e o stricată, dar

n’a băgat-o în temniţa, unde li este locul.

Un ziarist a scris într'o gazetă, că ea face

negoţ ai came viie, adecă ademeneşte fete,

pe cari le vinue ticăloşilor spre perzare.

Femeia stricată a avut curajul să dea pe

ziarist în judecată pentru calomnie.- In

faţa tribunalului, ziaristul a dovedit, că a-

ceâsta raniere e într’adevăr o stricată aşa

că el a fost achitat (a sjăpat nepedepsit).

Procurorul ar fi trebuit sa o aresteze acum

pe haita aceea, dar nu, ea a rămns liberă.

Şi tot se mai miră ticăloşii din Pesta,

că poporul s'a săturat de dreptatea, nun se

face la noi, unde cei mari săvârşesc orice

lucru ruşinos, fără să fie pedepsiţi, iar oa­

menii din popor «unt pedepsiţi fără milă,

ba de multe ori fără pic de dreptate.

Ajutor greviştilor. Cetitorii noştri

ştiu, că muncitorii din Ungaria vreau să

faca o grevă generală ca demonstraţie pen­

tru votul universal, egal şi secret. Fiindcă

1 pe timpul, cât va dură greva, lucrătorii nu

I pot câştigă si cei îriMiraţi şi cu copii

j mai ales vor duce mare lipsă, au tăcut un

apel cătră cetăţeni si Ic s!câ în ajutor pen-

truca copiii loi sa nu Miferc. Numai in

Pesta s’au îmbiat peste cinci sute dc familii

să hrănească copiii gre'iMilor. Multe fa-

! tnilii s’au găsit şi i:i altr orr. e ale Un-

| «ariei.

Fapta acra.st.i fiumo.isii dovedeşte, ‘ .i

chiar şi Intre Maghisn suni mulţi, c.iri re­

cunosc ca proiectul tic If fe electorală nl

lui Tisa-Lukau însemnează o mişelie faţă

dc muncitorii dela fabrici, »lin ateliere si

faţă dc ţărani.

Din prostiile Ciracilor. Nu de mult

(jrccii mâncasera iară o bătaie buna la la-

nina, avânţi mulţi morţi ?i răniţi. După ,

cum povesteşte căpitanul uimi vapor ita-

lian, carc fusese in Pireu (port grecesc),

într’un.i din zile s ’ a u bâtut lângă lanina ,

două rcfiricnte greceşti unul cu flitul! I n |

regiment adcca ocupase un fort (o întări- j

tură de pe un deal). AH regiment poniise

pc din altă parte tot cu g.uidul se ocupe

fortul (In care de altminteri nici im erau

Turci). Fiind întunerec, dnr mai ales dată

fiind frica Grecului, care e mai fricos ca

un Jidan, când s'a apropiat regimentul al

doilea de fort, soldaţii de-airi, fără să cer­

ceteze, cine se apropie, au început sa îm­

puşte. Ceialalţi au răspuns tot cu împuş­

cături şi în curând au început să se împuşte

ca nebunii. Numai târziu au observat, că

j sunt Greci şi de-o parte şi de alta.

Comoara într’un hotel. In Gent

(oraş în Belgia) e’au apucat să dărime un

hotel. Cu prilejul acesta au descoperit o

lădiţă, în care erau două milioane 460 de

mii de Iei în aur şi bancnote.

Trecerea Alpllor. în aieroplan. Avia­

torul italian Bielovaci a trecui săptămână

trecut* cu aieroplanul peste munţii Al pi,

cari sunt înc’odată aţa de înalţi ca dc pildă

Munţii-Făgăraşului. Trecerea a făart-o în

25 minute, trecând dio Elveţia îs Italia.

Intint* de el mai tnctrc*» ua aviator

francez, dar ezc«t» t'a prtpWit frai**» tfe-S

ajung* h» titew «teit#.

Dîspenză (deslegare) de grevă. Co­

mitetul de grevă al partidului social-de-

mocrat a hotărît sa deslege de îndatorire*

de-a se pune în grevă pe toţi cei dela spi­

tale, dela cassele de ajutor pentru bolnari,

dela apaducte, apoi pe vânzătorii de lapte

şi pe ceice au să îngrijească de animale.

Proprietarii de pământ din Ungaria.

In anul 1904 ministerul a adunat date sta­

tistice, pentruca să vadă, cum ar trebui să

: fie legea electorală cea nouă, care să dea

Românilor cât mai puţine drepturi. Atunci

s’a constatat (aflat), că în Ungaria şi Trau-

l silvania sunt un milion 378 mii 84 pro-

j prietari mari şi mici de pământ, şi anume

| 552.401 Maghiari (şi Jidani), 359,508 Ro-

| m£ni, 188,110 Slovaci, 142,712 Germani

j (Şvabi, Saşi ş. a.), 50,875 Ruteni, 42,852

j Sârbi, 19,175 Croaţi şi 22,445 de alte na­

ţionalităţi. Dintre Români au până la doufi

| jugăre, 23,959, dela 2 până la 5 jugăre

108,9S0, dela 5 până la 10 jugăre 107,075,

j dela 10 până 20 jugăre 88,058, dela 20

' până la 50 jugăre 27,885 şi dela 50 jugăre

i în sus 2975 inşi.!i Sc vede deci, că şi după proprietate

i suntem cei dintâi după Maghiari; dar ne-

| cinstita tovărăşie Lukaci-Tisa şi-a croit pro-

i iccttil de lege electorală astfel, încât nici

i aşa să nu avem numărul dc alegători, cc

J ui se cuvinc.

Un lucru nu trebuie să uităm insă:

duşmanii noştri lucrează pc moarte, pe via-

1 ţâ, atât Saşii, cât şi Jidano-Maghiarii, să

| răpească cât mai mult din pământul locuit

: dc noi. Banca ungurească anume înfiinţată

! prin lege in anul 1911 a cumpărat în curs

i de un .m peste 14 inii de jugăre, unele

şi in comitatele româneşti Arad, Sălagiu,

l Cluj, Solniu-Dobica, Furda-A ricş şi Mtirflş-

Turda. Saşii pe rea uimâ. Păstraţi pămân-

i tul ca orliii din cap şi iiitnulţi-ţi-1 încreţi,

lăpâd.imlu-vă de rachiu şi dc lux !

Snsin lui Poincnre. Preşedintele dr

nou ales al Franţei, Poincarc, are o sosie,

adecă un om, carc-i seamănă la faţă întru

toate. Lucrul acesta sc mai întâmplă une­

ori şi la alţi oameni, şi anume nu numai la

gemeni. De regulă asămănarea aceasta

prea marc intre doi oameni e neplăcută

pentru cel puţin unul dintre ci, mai ales

dacă unul e. pornit spre fapte rele. Ne­

plăcută e şi pentru sosia preşedintelui

Poincarc, pe carc o cheamă Bastion. Pe

i stradă toată lumea îl salută, mulţi sc apro-

* pic de el să-l roage pentru ceva scurt,

i bietul om nu mai cuteză să iasă din casă.

ţ Ca să scape dc năcazul acesta şi-a ras bar-

| ba. Mai arc noroc, că a început să pleşu-

j gcasca, ceeace încă va face să se deose-

! bcască mai mult dc sosia Iui.i{

Scăpată de o pisică. Un tâlhar a pă-

j truns în casa unui frânar din Batasec, care

1 crâ Ia slujba lui dela tren, şi se ascunse

| sub pat. Noaptea a eşit de sub pat şi a

sărit Ia femeia frânarului apucând-o de

gât şi ceru bani. Femeia se împotrivi. A-

tunci tâlharul o strânse aşa de tare de gât,

încât femeia eră gata să moară. Dintr'o-

dată se auzi un sgomot mare în odaia ve­

cină. Tâlharul crezu, că vine cineva şi de

! frică să nu fie prins o tuli la fugă, sărirrd

i pe fereastră. In odaia vecină nu eră însă

! nici un străin, ci numai mâţa, care răstur-

j nând o farfurie (tiier, blidişel), produse

j zgomotul cel mare şi alungă astfel pe

\ taihur.

Cununie. D-şoara Stefania T&tuUa,

fiica dhii preot Tătulea din Bran, şi dl IIU

comerciant şi proprietar îa Sibiiu,

serbează cununia lor religioasă Dutni-

beci ^ 3/16 Februarie 1913, în biserica yr.-or. din Bran.

Sincere felicitări tinerei părechi, pe

care o salutăm de binevenire în oraşul no

stru. Ba de astădată, ca foaie care {ine

seanţă de interesele poporului, aflăm cu

cale a ne exprima deosebita noastră bucu­

rie văzând, că încetul cu încetul începe în

oraşul nostru a se întemeia şi familii de

comercianţi şi industriaşi cu stare bună ma­

terială, cu pricepere pentru cariera căreia

s'au dedicat şi cu o bună dosă de cultură

şi experienţă adusă din străinătate. Iar ca

încoronare a acestora, în cazul prezent, ni

se axată şi consideraţia de care se bucură

un astfel de tinăr înt^o familie fruntaşe

românească, de unde conduce Ia altar pe

fiica unui vrednic şi binemeritat preot, iar

un aht fruntaş al viaţii noastre publice ro­

mâneşti, dl advocat Dr. Nicolae Mănoiu din

Braşov, Ie întinde mâna de cinste ca naş.

Din parte-ne socotim de potrivit a

scoate la iveală intemeiarca ăstorfel de

familii, cu mult mai tare, ca dc pildă, dacă

am voi să aflăm câţi candidaţi de advocaţi

români sunt sau vin mereu şi se aşază în

Sibiiu, indiferent că sunt ei prin cancclarii

româneşti sau străine. Prin aceasta nu

vohn insă să atingem cât de puţin pe nu­

miţii domni. Doamne păzeşte! Dar e po­

trivit a nu trece cu vederea precizarea unui

hjeru: A/i avem lipsă la oraşe de familii

â la Steflca cel puţin tot aşa de tare, ca

daci s'ar aşeza un advocat nou, ba în multe

privinţe poate cu mult mai mult... Dar

nu intrăm de astădată in desvoltarca aces­

tei teme, care poate că ar supăra unele cer­

curi, deşi noi dăm expresiunc celor mai

reale şi curate intenţii, pornite din drago­

stea pentru inaitarea neamului românc9c

pe tonic terenclc.

Convocare. Pe baza hotăririi direc­

ţiunii din I 1 februarie n. c. şi în confor­

mitate cu §-ul l J din statute, se convoacă

prin aceasta a XII l-a axiunare (ţcncrnlă or­

dinarii a „Reuniunii române de înmormân­

tare din Sibim" pe Da mimai, în 23 Fe­

bruarie n. 1 9 /J, la orele 11 din zi in lo­

calităţile „Reuniunii sodalilor români din

Sibiiu" (btrada Bruckenthal Nr. 17, etaj),

cu următoarea ordine de zi: I. Prezentarea

raportului general al direcţiunii pro 1912.

2. Cenzurarea şi aprobarea raţiociniilor

pro 1912. 3. încuviinţarea acvirării între­

prinderii de înmormântări şi in legătură

cu aceasta, aprobarea hotăririlor direcţiunii

privitoare la îndatorirea dc a să înmor­

mânta membrii răposaţi prin întreprinderea

de înmormântări a Reuniunii. 1. Eventuale

propuneri independente. 5. Verificarea su- ;

mărului adunării. Invitam Ia această adu- j nare pc toţi membrii Reuniunii noastre, j

Sibiiu, 13 Februarie n. 1913. Direcţiunea Î

„Reuniunii române dc înmormântare din i

Sibiiu". Peni. iMcuţa, prezident. Victor i

Tordâşicjui, secretar. <

Cazuri de moarte. Alexandra Roşu I

fotograf în Bistriţa, a răposat Luni in 10 î

Februarie 1913, în al 59-lea an al etăţii. !

Rămăşiţele pământeşti s’au aşezat spre j

vecinica odihnă, după ritul bisericei gr.- !

cat., Mercuri în 12 Februarie 1913 în Bi- *«triţa. ’ •

— Maria Danul 'Schiiea născ. Sorescu '

£ ?i ^ €,e suferinţe a răposat în I Ootnnul Marţi, î„ ? 2 Ianuari« r. 1913 în ■

10k ia ia fcacmumi

«tate de 64 ani. înmormântarea a avut Ioc

Joi, în 24 Ianuarie v. 1913, în dmiteruf

de lângă biserica cea mare din Silişte.

— 'Rafita Oprişiu născ. Hadăr, mama

dlui comerciant Moise Oprişiu din Armeni,

a răposat Vineri în 24 Ianuarie n. 1913,

In etate de 76 ani. Rămăşiţele pământeşti

au fost aşezate spre odihna vecinică D u ­

minecă Ia 26 Ian., în capela şi cripta fa­

miliară zidită de fiul răposatei Moise, Lân

gă cimiterul gr.-or. din Armeni.

Din acest trist incident, dl Moise Opri

şiu, care e şi prezidentul însoţirii RaCffei-

sen din Armeni, în loc de cunună peritoare

pe cosciugul mult regretatei sale mame,

a dăruit fondului ziariştilor români 10 cor.|

tar câte 5 cor. fondului Victor şi Eugenia

Tordăşianu pentru înzestrarea fetelor să­

race şi fondului de 20 bani pentru pumpăra-

rea unei case cu hală de vânzare pe sama

meseriaşilor români sibieni. In total 20 c.

Petrecere în Tilişca. Corpul învă­

ţă toresc dela şcoala gr.-or. rom. din Tilişca

invită la prodttcţiunea nuizicală-Uairală îm­

preunată cu joc, ce o va aranjâ Sâmbătă,

in 2/15 Febr. (cu ocazia hramului şcolar)

In edificiul şcoalei din Ioc. începutul Ia 7

oare şi jumătate seara. Programa cuprindc

9 puncte, între cari şi piesele teatrale „Pe-

neş Curcanul“ , de Luncan şi Mugur, şi

„Nunta Ţiganului" de E. Suriu. După pro-

ducţiune urmează Joc.

Ultime ştiri.

Fiecare Românniai de dii Doamne ar trebui să cetească

In aceste zile o gazetă cum se cade, din

care se nfle despre marile frământări, ce

se petrec în toată lumea.

Toate naţiunile din Europa urmăresc

cu mare atenţiune desfăşurarea lucrurilor

in Balcani. N-: Românii, cari suntem atât

de aproape dr ţările balcanice, nu mai în­

cape îndoială, că trebue să urmărim în

prima linie cele ce se petrec în jurul nostru.

I iei arc Român «-ă-şi aboneze cd pu­

ţin o gazetă românească, de unde va pu­

tea afla foarte multe. Dintre gazete, de­

sigur că „Foaia Poporului“ este cea mai

potrivită, fiindcă

„Foaia Poporului“este

cea mal vcclie, mai bun .1 şi tjinl ieftini

foaie pentru poporul nostru.

Aduce cele mal nouă

ştiri de peste tot loculprreum şi

foarte multe chipuri

d n lumea întreagă.

Cuprinsul ei, foarte bogat yi variai.

este anume întocmit pentru trebuinţele ti­ranului român.

Numeri de probă se trimit Ia cerers orl-cui gratis.

Abonarea se poate face cu începutul

fje-cărd luni şi costă:

Pe un an întreg 4 cor. 40 baniP c o jumătate de an 2 20

Pentru ţările străine u ” B nu”}

Abonaţii cei noi primesc în cinste

şi partea romanului „C u paloşul“, care

f t V ’ r5? HCUm PrecumŞt Cahndarul de părete.

Lăţiţi deci ,foaia Poporului" presti

tL " 0 / «« pfrrcă l/ut&l *•

Bombardarea oraşului

Adrianopol continuăm

De pe câmpul de războiu vin o seamă

de ştiri, dar la multe din ele nu li se

poate da crezământ momentan. Turdi ves­

tesc învingeri asupra Bulgarilor, iar aceştia

se laudă cit ei au omorit atâţia şi atâţii Tura.

Un lucru, insă, se cam poate da cu-

socoteala, în urma celor petrecute în zilele

in urmă: Turcii, e drept, că fac ultimele

încercări, pentru a putea câştiga o luptă-

două mai mare, ca apoi să încheie o pace

mai bună pentru ei. Dar, după cum se a-

rată, cu greu le va izbuti planul. La Adria­

nopol, ei se apără destul de vitejeşte. Dar

ce folos, dacă pe duşman nu-1 pot goni

din jurul oraşului? - iar Bulgarii şireţi,

în decursul armistiţiului şi-au făcut atâtea

Şanţuri şi locuri de apărare în jurul Adria- nopolului.

La Scutari încă se dau lupte înverşu­

nate între Muntenegrini şi armata turcea­

scă. Turdi insă se ţin mereu, astfel că

Muntcncgrinii încă n>au putut cuprinde oraşul.

Cu toate acestea se mai poate întâm­

pla, ca in curând se cadă pradă aliaţilor

atât Adrianopolul cât şi Scutarii.

In luptele, ce s’au dat la (ialipoli,.

Turcii s’au ţinut bine, respingând în mai

multe rânduri pe Bulgari. Armata turcea­

scă a încunjurat însă până acum o luptii

mai mare, atât la Galipoli, cât şi la Cca-

talgea, dar au lucrat ai gândul ascuns, ca

din cât se poate să silească pe Bulgari a-şi

împărţi armata în cât mai multe părţi.

I Cu toate acestea, In sfârşitul acestei

j săptămâni se poate întâmpla lupte m .;i

i mari şi hotăritoare în mai multe părţi: !.t

j Galipoli, Ceatalgea, Adrianopol sau Scutari.

t De altcum soartea războiului cu grcai

j se mai poate schimba în favorul Turcilor.

Asta, r.c parc, că au băgat dc seamă şi ci.

i Altcum nici nu ne putem închipui cum de

j 1 laki Paşa a plecat Mercuri, în 12 Febr.,

j dm Constantinopol la Londra. FI are im-

; putcrnicirea a prezenta noue condiţii dc

. pace. Marile Puteri spun, însă, r.i ele nu-

| mai pe lângă condiţiile vechi (cari cuprind

I şi predarea Adrianopolului Bulgarilor) se

j 'or amesteca din nou între luptători,

j Acestea ar fi ştirile mai de scamă, pe

cari Ic-am putut alege dintre cele multe

ce au sosit până azi, Joi, la încheierea foii noastre.

Austro-Ungaria şi Rusia.

Din Viena se vesteşte, că mergerea

prinţului Hohenlohe Ia Petcrsburg ar fi

avut urinari bune. Legaturile intre Austro-

Ungaria şi Rusia sunt prietineşti, iar neîn­

ţelegerile politice dintre aceste două ţari se

vor schimba îndată după dcslegarea stări­

lor din Balcani. (Aşa se spune, dar oare

cşa vor fi stând lucrurile? Red.)

Ce face România?

Ieri, Mercuri, se svonise, că starea

dintre România şi Bulgaria ar fi iarăş

foarte îngrijitoare, din cauză că Bulgaria

tot trăgănează lucrurile. De aceea România

ar fi hotărită, ca în cazul de lipsă să por­

nească cu arma, dar mai aşteaptă puţin ca

să vadă ce va răspunde Bulgaria Marilor-

Puteri din TripIa-AIianţă, cari s’au între-

pus in Sofia (capitala Bulgaria) pentru

România.

Kr« 6 FOAIA POPORULUI

Pregătirile Polonilor şi Rutenilor

: din Galiţia împotriva Ruşilor.

Polonii şi Rutenii din Galiţia, provin­

cia (ţară) austriacă mărginaşe cu Rusia, se

pregătesc bărbăteşte pentru războiul, ce ar

putea izbugnî. Din toţi feciorii lor dela

;17 până Ia 20 de ani, apoi din bărbaţii, cari

nu sunt mobilizaţi, au format un fel de

■ compănii, cari fac deprinderi militare, ca

să lupte şi ei împotriva Rusului, dacă va

-cuteza să între în Galiţia.

Polonii sunt cunoscuţi dc dujmani ne­

împăcaţi ai Rusiei, iar Rutenii, deşi limbă

tor seamână cu cea rusească ca şi a noa­

stră cu cea italiană şi mulţi îi socotesc

Ruşi, nu vreau să se socotească Ruşi. De !a-

eeea naţionaliştii ruteni ar vrea să scape

pe Rutenii din partea de meazăzi a Rusiei

de jugul apăsător al Ruşilor.

Apropiere germano-engleză.

Intre Germania şi Anglia e de mulţi

ani o încordare mare din cauza înmulţirii

flotelor (corăbiilor) de războiu. Anglia,

care e compusă din câteva inzule mari şi

afară dc aceea are o mulţime dc colonii

(ţâri) in toate continentele pământului, are

trebuinţă de o flotă mare de războiu, ca

să-si poată apară ţannurii şi coloniile.

Germania încă are colonii, afara de aceea

îi face Angliei o concurenţă foarte mare

in comcrciu! cu mărfurile de fabrica, dc

accea şi flota germană <!e ra/bt’iu creşte

necontenit. Lngle/ii se tem, câ Germania

• i va atacă şi birui şi pe apă, de aceea s’au

aliat cu france/ii, în timpul din urmă chiar

şi cu Huşii, dujmani p.i:i.i bine dc cinând

ai Lngle/ilor. Pentru împăcarea între An­

glia şi Germania e \ nrba, ca se pregăteşte

acum (i înţelegere, ca Germania •-a nu ton-

stnicnscâ (să nu facă) prea multe corăbii

d<* r.i/boiti vj s;t-şi dea învoirea, ca Anglia

să aib i totdeauna o flotă mai marc.

De vor i/but! cele două guverne să se

înţeleagă in privinţa aceasta, Anglia ar mai

slăbi din dragostea cătră Rusia şi astfel

itatul acesta, cate turbură mereu parca, s'ar

mai astâmpără.

Marea întrunire a Ligii Culturale

în Bucureşti.

Dupa multele întruniri, cari s’au ţinut

in Uucureşti şi in toate oraşele României,

Liga Culturală a mai ţinut o întrunire mare

Dumineca trecută în Bucureşti, luând parte

şi delegaţii secţiunilor (trimişii despărţă-

tnintclor) Ligii din oraşele româneşti.

Sala cea mare dela Ifforie eră plină de

mulţimea cetăţenilor, cari aplaudau cu tărie

pe vorbitori (delegaţii secţiilor Ligei, pro­

fesorul universitar şi preşedinte al Ligii,

dl Virgil Arion, dl Ion Grădişteanu, fost

ministru). S’a protestat împotriva fărăde­

legilor săvârşite dc Grecii bandiţi împo­

triva fraţilor români din Macedonia, s’a ce­

rut cu tărie începerea războiului ai Bul­

garia, care nu Înţelege să dea de bună voie

pământul românesc stăpânit de ea pe ne­

drept, şi s’au rostit recunoştinţă faţă de

sora noastră, Italia, ale cărei gazete toate

sprijinesc cererile României pentru îndrep­

tarea graniţei dobrogene şi înfierează tot­

odată purtarea banditească a Grecilor faţă

de Românii din Macedonia.

Dupâce s’a isprăvit adunarea, publicul

a făcut o manifestaţie pe Calea Victoriei

- până la localul (casele) Ligei.

In cursul adunării s’au împărţit fru­

moasa poezie Lm arme ! scrisă, de poictul

nostru ardelean Ştefan loţif.

Proiectul de lege electorală.

Comisiunea aleasă pentru studiarea a-

cestui proiect a mai ţinut câteva şedinţe,

în care câţiva membri (cu totul sunt 40 de*

membri, toţi guvernamentali) au cerut să

se dea dreptul de vot începând dela vârsta

de 24 de ani; câţiva se plâng, că proiectul

e prea „liberal“ , căci o să fie şi Români

alegători.

Săcuii, aflând, că Saşii s’au spăriat

de proiectul dc lege electorală, care dă şi

la câţiva Români dreptul de vot, s’au spă­

riat şi ei şi au trântjt o rugare cătră Lu­

kaci, cerând ca pentru Ardeal să se facă

lege electorală deosebită, ca nu cumva Ro­

mânii să poată alege deputaţi. Saşii şi-au

găsit astfel tovarăşi potriviţi în Săcui, un

neam, care traeşte numai din pomana sta­

tului sau din pânea, pe care li-o dă Ro­

mânia, ale cărei oraşe suntjjline de slugi

şi slujnice din Săcuime.

P*g* 11

Poşta Redacţiei

şi a Admlnistrsflei.Georg Zai( tn G, Pentru a putea 5 ti

<• b in o sa cumperi „Cartea

Au apărut până

e d e e o (1 ri'jti D- Tii,

d o a u r u do 1 . V . Piieiiţian

n e u n ; li v o lu m e , fiicarti contă 1 0 cor.

Aron Vintihl, Cäivotr.r. Dataşi d u foa-

in " cit contrilm iri.e d in A m e r i c a v a p u b lic a

în curArrl. A c u u nverii : n j ă m.'trr- liilbulii.'al'i

d o iim Urial.

Cavtirn* Kociifi- .'.nd In r.\ht loc, ch In

jvtrv.'frtM D.-\ na.-tr.", m solvit cji Miprasolviri

căi» 'J c ir . ;i d o m n ii D a v i d M ur- oi fi K ic o l a f

Xi'.ijţoc, coipcrc’iiînţi.

A b o w i / u l I V,-Ii "iirca pitciturilor

a c u m n u w n.ni pci lua in o .im ii.

A . .^cri u ru 7 , I n i c i iodo.

trimit to.'itc la (dulia . N u

m iji '» ' S ii -ni

Ci/: rrnar:

n ie . in rntii« k s o

M m , O a , c<> r.-tc

:-CIn

*v im n u r i

Sli I'. lüüt ?

crii’-nc In tim pul i>;iu, co ar dou . f* t:

Redactor resp.: Nicolac Bratu.

lidnura şi tiparul „Tipografia Poporului“.

Călindarul Poporuluipe 1013.

Ca i;i toţi anii, aşa şi in anul acesta,

„Călindantl Poporului" este cel mai bun,

ccl mai bog.it in cuprins, cel mai frumos

şi ccl mai bine îngrijit dintre toate călin-

darele noastre. Despre asta sc poate con­

vinge oricine, îndată ce a luat în mână a-

cest călindar, care cuprinde

preste 2 0 0 pagini n u ­

mai literatură de cetit,

iar la olaltă cu celelalte publicaţiuni cu­

prinde Ic

3 5 0 de pagini

De altcum „Călindarul Poporului" şi

trebue să fie cel maz ban dintre toate,

fiindcă este şi cel mai vecluu călindar

pentru poporul nostru. Doar în decursul

celor 28 de ani, decdnd apare, ceice îl în­

grijesc s’au orientat destul de bine, că de

ce are lipsă poporul românesc.

DoveziiI? sunt turnătoarele: „Călinda­

rul Poporului" spune, — pe lângă însem­

narea exacţii a sărbătorilor de peste an, —

eum va fi vreme* tn anul 1913, după că-

liadarul de 140 ani, apoi toate cele de

lipsă despr» poştă, telegraI, ştempele etc.,

precum şi numele tuturor bărbaţilor noştri,

cari stau î* fruntea Conristoarelor române

gr.-or. gi gr.-cat După ec**e urmează date

derpre grelele m ^tre poporale, despre

gimnazii, seminarii, şcoalele de fete, apoi

numele şi locul unde se află reuniuni

culturale, reuniuni de femei, de cântări,

de meseriaşi, de binefacere, de agricultură

însoţiri săteşti, bănci, tipografii etc. etc!

La toate aceste reuniuni e pus şi numele

conducătorilor lor. Ca un lucru bun, ce

trebue să se afle într’un călindar cum se

cade, se poate numi felul cum sunt aranjate

târgurile de ţară după

luni şi după com une

- u d e se arată pe lângă târgurile de măr­

furi şi

târgurile de vite, oi, cai etc.

Aceasta c o întocmire, ce nu se afla

în nici un alt călindar românesc, decât în

Călindarul Poporului“ .

Dar fiindcă noi voim a da cetitorilor,

pe lângă partea calendaristică, şi alte lu-

rruri frumoase şi folositoare de cetit, —

dacă vom Iuâ în mână „Călindarul Popo­

rului", atunci vom vedea, că în el se află

o sumedenie de învăţături şi poveţe. Vom

aminti numai unele articole mai de seamă.

Partea literară

se începe cu: frumoasa poezie (cu 2 ilu­

straţii) despre Mihaiu Viteazul „Goros-

lati", de Nicolac lorga. Urmează apoi un

interesant articol despre Basarabia (cu 6

ilustraţii) şi un Cântcc din Basarabia.

După acest articol istoric se află po­

vestirea Mai marc e mintea decât bantf,

dc C. Rădulescu-Codrin, apoi frumoasa

poezie Vis dc aur de Volbură Poiană, că­

reia îi urinează instructivele articolaşc

Sfanţul loan Gură dc aur despre crcştcrea

copiilor !,i Rugăciunea.

înflăcărată poezie Ardenlule (ară dc

jale, tic P. Pădure şi Din proverbele Iul

Solomou încă merită o deosebită atenţiune.

Urmează apoi articolul: Cum pofl a-

juni'C la adânci bătrâneţe, poezia Arhan­

ghelul de răposatul poet Dr. loan Borcla,

un articol despre Expoziţiile dc copii, anec­

dota tle Speranţă liocrul pe ceea lume,

cântecul plugărcsc Până mă ştiu cu moşie

dc Petru O. Orlăfantt, şi Cântccul oierilor

de /. U. Soricu.

Ca ceva nou aducem în acest an

Călindarul gospodăriei

unde se dau tot felul dc poveţe şi sfaturi,

cum trebue să lucre un econom harnic pe­

ste an. Acest articol întitulat „Călindarul

gospodăriei" se întinde pe o seamă de

pagini. Toate îndrumările sunt aranjate

după luni. Aci economul nostru află ce

trebue să lucre de pildă în luna lui Martie

la câmp, în viie, în grădina de pomi, in

stupină etc., — tot asemenea se dau po­

veţele pentru toate cele 12 luni de peste an.

La sfârşitul acestor interesante po­

veţe se află articolul

Advocatul poporal

în care se dau foarte folositoare îndrumări

pentru oamenii noştri asupra legii despre

dreptul de proprietate, dreptul

de zălogire şi cartea funduară.

După acest articol urmează o mul­

ţime de

Poezii poporale

din Feldru, Reteag, Măceu, Selagiu, de

pe Olt, din Căţcău, Gherla, Sâncel, Bănat,

Avrig, Suceag, Rodna, ţara Oaşului etc.

etc. De d-şoara Maria Canfsa taci suat

publicate nişte frumoase poezii peporde

Pag. 1*2 FOAIA POPORULUI Nr. 6

din Mărginirae, de pe Cârapie etc.

Încheierea părţii literare a Călindaru-

lui o formează rubrica

Răvaşul nostru

care se estinde pe vr’o 30 de pagini. Aci

ni-se spune toate lucrurile — bune şi rele

— mai de seamă, ce s’au petrecut peste

an, atât la noi Românii, cât şi în alte ţări

străine. La sfârşitul Răvaşului — care nu

ţe află în nici un călindar de-ale noastre

— se povesteşte pe mai multe pagini toate

întâmplările mai de căpetenie dela

R ă z b o i u l d i n B a l c a n i

'Asupra acestui războiu na se află ni­

mic scris în călindarele, ce au apărut până

acum. Noi am amânat însă puţin scoaterea

dlindarului tocmai pentru a putea aduce

ştirile mai de seamă despre ră2boiu. Ba

In călindar dăm

4 0 d e l l u s t r a ţ iu n i d e l a

R ă z b o i u l d i n B a l c a n i

Intre cari: Fotografia regilor Bulgariei,

Serbiei, Greciei, Muntenegrului, Sultanul

Turciei, vederi din Constantinopol, din

Macedonia, bătaia dela Kirkilise şi Adria-

nopol, aprinderea oraşului bulgăresc Var-

na, prinderea soldaţilor turci din partea

Bulgarilor, oraşele Oskiib şi Adrianopol,

vederi din Salonic, Scutari, Podgoriţa (o-

raşe unde s’au dat lupte mari). In alte chi­

puri ni-sc arată cum sunt îmbrăcaţi sol­

daţii turci, bulgari, sârbi, greci şi munte-

negrini. Afară de aceste ilustraţii se mai

«flă în călindar încă

alte 2 8 de llustraţiuni

cu vederi din Basarabia, fotografiile răpo­

saţilor Or. Leiucni, loan cav. de Puşcariu,

Dr. I. Ikjrcia, birtul lui Bariţiu, fotogra­

fia lui şi casa unde născut, apoi mişti:

frumoase fotografii dela expoziţia de copii

din Răşinari, a dlor Prea Sfinţia Sa epis­

copul Cristcn, marele meccnat Strocscu.

Octavian Goga şi Victor Tordăşianu şi

alţii, cari au luat parte la accasta expoziţie.

•

Preţul unui exemplar 40 bani, ia;

pentru trimiterea pc posta 5 banî deo­

sebit.

Cine comandă cel puţin 20 exemplari

şi le plăteşte înainte cu câte 40 bani bu­

cata, mai capătă două călindaro pe den

supra şi se trimit toate acasă plătite dc

posti.

Acei care cumpără 2S—SO exemplare

Ie capătă cu 28 bani, dela 50 bucăţi îi;

sus cu 24 bani unul, dar trebuo să plă­

tească şi poşta la primire.

Banii trebucsc trimişi totdeaun*

înainte de aceia, cari yoesc să capete ci-

lindare cu aceste preţuri atât de ieftine.

Numai comande dela 30 exemplare h

sus so trimit şi cu rambursa, adecă s.*

ae plătească la scoaterea dela postă. Ala:

puţin de 30 exemplare nu se pot fritnik

neplăîite înainte, din cauză că atunci rinp

prea scumpă posta. — Călindare nevân­

dute se primesc înapoi pină la I Martie

ft. n. 1913. Dar trebuesc trimise plă­

tite de postă, care nn se poate detrage

din preţ.

Toţi aceia, cari voesc a vinde căliadarf

*5 se adreseze la administraţia „Foii Po­

porului“ . La acei revânzători, cari sunt

oameni de încredere, dăm călindare şi ce

»2 le plătească dupăce le Tor vinde, nu*

®ai cât atunci nu e rabatul chiar aţa de

“ are. pe lângă plătiră după Tânzare,

•Sra «SUndarul: e» 28 bani acelor» cari

comandă dela 56 bucăţi în sus, iar efi

30 bani acelora cari comandă mal pu­

ţine de 50 bucăţi. Ei au însă a plăti şi

posta, fiindcă pachetul se trimite neplâtit,•

Intr’un pachet de 5 chilo întră 30 bu­

căţi. Pentru pachete dela 1 chilo până la

5 chilo costă posta 72 bani. (E deci tot

atât a trimite un pachet de un chilo sau

de cinci). Iar dacă călindarele se plătesc

numai Li scoaterea dela postă, arunci costS.

un pachet dela 1— 5 chilo 8-1 bani.•

Toţi ceice comandă călindare, sunt ru­

gaţi a ceti bine aceste condiţii de vânzare,

îndeosebi ne adresăm acelora, cari comandă

câte 4 — 5 călindare, pe cari să le plătească

când scot pachetul dela postă. Aşa cevs

nu se poate, fiindcă costă prea mult posta.

De aceea să se trimită bauii înainte.

P r e ţ u l b u c a t e l o r

Zn f l lB T IU la 11 Fdbruar.* ri. n .:

Or&u . . Cor. 17,— pSLaft 18 80 da hactoliunSiciiS ' . . — , .

7**- * , H I »♦ »"■’ 9 HOvin .......................8 ,- , «J.S0 .

Ccctuuz . . . , 11,— , 16,«0 . ,

Cwtofl . 6,— „ 6,— ,í' m ű Io . . , . . 1P.- „ 23,— , ,

F i i n i .Vr. -J . . .. Í 5 Ü ' „ la 1 0 0 ctiilu

. 4 . . . ? 1 .4 0 . 9 1 ,4 0 s . ,

.. •') . . . i.3,W * *».*0 . „ ,

Hlilr.in.l . . . . . I U ,- „ 1 0 0 ,- , . ,

Uaeoaro do poţc . , 1CU,— „ 105,— , , 4Siu linit . . . W , — n 04,— , . s

8 tu <!r iu.'nlnj . . , t;o,-- . Bti,~ , , ,

H M i *• iî *,urniţi topit , I C t ,— , 10t.- „ „ K

tí'ípvn . , Cb,— , „

• ö. ■ , H, — v . r

I^r.u'.o i!t li e 1 2 ,— . 1U.I.U la m et. cob

. ,, , plutite „ 1 0 W . 10,70S p r t r.\: iiuit . . „ 2,li>

.^ Ir t oritinnr

i.’ZO la litru

2.30. jjtrt onlinnr . „ 2.13 „ 2,30 „

Carne <ie rjiA peiitm supi Cor. >,il0piui 1* chilo fiipttiri .. 1,00 . -j.— . ,

Í t (}»îf »vlporii .

On.\ H ) burAţi .

C u ji.'utnr do miel

(.'an .o >’c cai

1 ÎO.

-fii 1,40

■—.K»

1.P0 , I NI . -- E0 .

3.“ r 1.W ..

In I í U I )A V IS T A 12 Februarie Bt. n.

tlriiu i!o I'ien 7Ş cîiilu Cor. 11,« :í pin» 11,47 la M) chilo

7í> 11 ll.r.«,

4 Î , 1 7 ! 1. *7 * *1. . . , 'J ., .. .1 ,17 1 1 ,*1J

S ’ ctt.i . 3,70 *J 82d r i . . U, 0 9 ,í )Ő r i* . _ 10,V ) . 11. 0C»raruz , 0,7:. 6 .7 5

Prcjnl banilor in i 2 Februarie D .

*in£olOalbeci n : c . U ■ 61< 0 Lei, íií.rtie. , p a ,— na 40

t i ) - WRiit. . . SÍC ,— ö -3, -I-irn ,.:trcr;ti. acr . 2 1 . « ■Jl 681 fant ecjleacjt1 s3,h:> 34 10K Ü tur.rce, a::r , Î 7, 0 117.-61C0 hArtií . . . 117.50 1 1 7 4 ÍNapoíeoa 18,0t 10, 810 Hub!o ru»ejli, liMie S 53 10 255 —100 , . arţint iű-,— 2 1 0 ,—

-------------- -------------- ______________ — -

Târsuriio de ţară.

(Ziua târgurilor e dup* calcndarul vechia).

2 Februarie: Haţeg.

3 Februarie: Aita-rnare, Chibed, Se-

gediri.

4 Februarie: Buteni, Cincu-mare, Co-

vwna, Papolţ.

6 Ianuarie: Boroşneul-mare, Reghinul-

săcesc, Sepa-Sin-Georgiu.

7 lanurie: Alţina, Şomcufa-mare, So-

pontl-de-jos, Teiu?.

9 Ianuarie: Chendu-mic, Chichinda-

mare, Rodna-veche.

11 Ianuarie: Baia mare, Borşea, Criş-

patac, Mercurea, Sereda-Murăşului, Sic,

Safkely-Crisrtur, Vinţul-de-rus.

13 lanoari«: Dej.

14 Febraarfe: BedcîiereetU tmre, Drâ»

gir?, Otiorhei«.

lb Februarie: Bruiu, Dkio-Sân-Măr-

tin, Draşu, Lechinţa.

17 Februarie: Batania, Beba veche,

Bichiş Ciaba, Comk>ş (Bănat).

18 Februarie: Abrud, Balavâsâr, Bon-

ţida, Cincul-mic, Radnoth, Veneţia-de-jos.

19 Februarie: Ciachi-Gârbău.

In aceste zile se ţine în comunele de

mai sus târgul de mărfuri, pe când târgu­

rile de vite, cai, oi, porci, etc. se ţin, c«

de obiceiu, cu 1— 2 zile mai înainte.

lufiu Schopeltş i SOO 1—1

W ilhelm ina Hermannlogodiţi.

Î3 ^ h i^ o a n i £'•- P e b i u a r i e 1 9 1 3 S f b r r .

Ofiţerul de stat-major al comande! cemiate

_jnaghiare regeşti de jandarmi Nr. VII.

Nagyszeben.

Nr. 24 9C2 l — l

1013.

Publicaţiuneaunei pertractări de emulafic publică.

In cho- tia înfiinţări postului d<‘ jandarm

jjo chcltw::dn miriului looul Stiim lJnrrad-

bituat în hctnrul comunui Felek fi j>« looul n u

tnit 9tinn-(îioapft pitunt In hot«rul comunei Iîoirsa

conform ordinului iiiini»turinl cuprinu în î<r

128130/1U12,

1. di'i in iutrrpriinlcro zidirea alor

două casarme şi n edificiilor nlfiturato confon»*

pliumlui dcscninnt In rubricii condiţiilor do c l>-

íicaru înţimto rnni jos.

iî. Indatii d u p K prituirvn ofi'rtului d i n pu-,

ten dlui niini'itru d o intern«', ndrcit í n d n tü en > *

dat m a n d a t u l d o ow 'cutnro l u c n d nro sfc ho îi.-

ct’Mixi ţi clHdiri.a p rincip n lA In d e c u rs d o 1£

giiptiimâni Hji »<« d en gttUi nptii pdntru lo c u in ţ « ,

inr ri'tcm dn , pilTinn, p ru jd u l , ptrduriln ctc., r-.i H

j “ rtpt .in A n i în urmît nii ho term ini1 j v d e p l i n .

| :t. Ofcrlul 30 |»iit<( fac«’ fcntni zidire«,

m ei iun a amlx'lor ciuarnio. im.‘ v Mim» oferit*

ko rn lic.vidi» conform lurriirilor înjinito în punc-

telo I — -VI din condiţiil.' dn rvlifu-ire. Ofcrlul

proviizut ru un timbru tio I c r , cu nc<

publirJiţic, in cnro nunt ii^ir ;t*i > mirliiidc de idi-

fîcnrc ţi cu nrviw.i o do a irimit*' pânn în

2 0 Fcbnmrio 191.'5. l ‘J fur- din zi la Ofiţerul

do Mnt-ninjor ni con,tindei ccrcunlc innj;!i. n t;. de

jnndnrmi In Nit'y^roben (.Strada lîntckcnthal

Nr. 3.). Arvunii ?c po.ito depuno în banî pnt».

unu In hârtii do vulonrc. Acri caro vn oijtipi

oferlul ntunci cAnd fo vn faco învoiala o dnt-x

n'h o intn fţriiHcit nce-a.‘■ta cu o nfiqurflro do 1 0 * ;,.

iar ctlco ur ])icrdo ofvrtul o sS reprim iM uca n m m s .

4. I ) M rac>‘reji oferturilor ţi pertractare*

lor ?e v.i int'implii In 28 Februarie 1913 fa 8

oare a. m., in cancclarin ofiţerului do stat major;

la acea.iln aferenţii JK)t luA parte.

'), A n u n ţu l acesta nl condiţiilor do edifi­

care fo poato ca'pSta gratis doîfi siatul-msjar a-

mintit. dela comanda dc jandarmi din Nagy-Hsi:-

nixi, Felek, V mstoronyva~ut.'il!oma.i>, Vcrcitorony-

vAm, Resinilr ţi din Szelindek. In-iS oferenţii

«unt datori sa declarc in oftrtelo lor, c-X au ds-

plină cunoştinţa despre accasta şi se supun in­

tru toate.

6 . D u p ă terminarea luerului se t j t lu*

zidirile în samă în faţa unei comisiuni — iar da-

p<4 aceasta ee va licvidâ auma oferiţi.

7 . Atât cu privire la Taloarea practici ţi

calitatea lucrului, cât şi cu privire la trăinicia

materialului pe lângă asigurarea de 10*/« ar«

să »6 dea o garanţâ pe doi ani.

8 . Dintre citrtele intrate «> va alege libtr

firă privire la preţ. Condiţiile do edificare ia

pot redei Ln cancelaria din etajul L din strada

Bnickenthal N r . 3 la Nagyszeben.

N » f | r a ' i « b » B , 1 9 1 3 február h ó 8-án.

Németfajr 6rntgy.

Nrj 6 FOAIA RD'PORULUI

6 1 5 2 4 - 5 3Dentist

YIRGIL MDffŢEAHSibiiu, strada Măcelarilor

îrrtrarea prin

Strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 22.

P u n e dinţi *5 cauciuc şi de aur cu preţuri moderate.

Dr. Hirsch Adolî,advocat,

jiduc la cuuoştinţâ, că mi-am premutat canco-

litria ndvocnţială din Sibiiu, Ftrnda Macelnrilor

sob Nral 7— 9 In strada Cisnădld sab ' Nrtfl 5 . (edificiul bSncpi de ruvjjtiraro Tra»ail-

va»ia'). Intrsrro pe poarta prmcipalo, parter

în Ft&igB. eso 8—4

Nr. Z. lU.'Jlf»— 1912.

PubSicaţiune.Delii ma iit nitul oraşului liber regcjc Nagy-

S2cbcn (Bibiiu) fti nduco In cunoştinţa publică,

ri luarea dc pietriş şi năsip din nhil Cibin, . pe • rwtjndere Ho 200 metri In jo* polul

liniai feruto do IAngil Kistcrrony (Tirnişor), c oprită.

C in e ror ctilca a e e M o rd in vor fi uapru

N’nrffwbrn, li 20 Ianuarie 1913 .

Magistratul orjişencsc.

De vânzare. ™ ■In Vişica-itlicrîoarfi (r.iniit ritul Fiici/rn»1

»“ tr de vfin.-nrc' O c a n ü mnuludiln.ini «lin

3 oiT;ii pentru lom I ţi o n pntrn odii" p'~rTtnij

O O v P Î f J : i r * I c t tind* re nflh cupt»r pt

fi .> re!.- do lipsii. VfliiKMrpa m fn<v> di

'airr.e fiitn'Iinr*', p'riţifi o foarte bunii. D o rniH

mni ţino un j;T.ijd pentru vit*', un şopron Itnig.

pivniţa, fintinîi, 2 ct (>'ţr ţ«i ft,-:! iin-\ j-"ntni le-

î'Tt» . Preţul do v&nrnn' p'r.*te t/)t 2 0 0 0 COTonTie

mftiUriî fit i f nirr’ern In p #prr^nnil N i -

o o l a o M o l d o v a n , t«!>j»tni im»-

■"‘'Ir-r, Ti;',rn-i’!f' -innrii (A!.<iri*t, T'.'ir in'* m 1.

O moşie şi o moarăde vânrare.

in comuna RoşcanI şi la 7 k m . drphrinre in

•OTmunft Mibncşti aproape de Dobra, comitatul

Hunedoarei, »5 vi nil o <]:n ni.*Mrí lilvrii: O CasS

de rid cu p’vniţă ţi 5 olăi, pituată In dnim ,

írriíéinS dc ‘ :f jnt»-;r, pământ oriilor fi fânaţ 15

pigiúe, dinire c.iri 4 griuiini r»j porni şi lcc de

vio. In comuna M:bhe^ti, pe drum do comitat,

in ccntru. o moară de făină cu 2 roţi, do n«u

Jecmilruiti, rurto en casă dc r d ţi şură cu grii-

dicii, jugare p.’ tnftnf la cftn’p, dintre cari o

írrióirií mare, n p m p c d " cni>5. Fă vând ţi so.

p^rat do Ko;cani. Doritorii de a «nrmpSn să se

adresero Ia: Măria Şlrdea în Radaleşti. p. u.

Hirnyad-Dobra. g ?7 6—

500 CoroaneXi disti cri li r» cairon pur» dopă-ce m folosi t i )

‘ 3 dtsţl n îrj Burţi!!*, c 6ticl4 en 60 O . E 4 . Rir-

îUIa-WÎHkler Vi»a» 19 1. Sormerfas'-« 1. In Sibiiu;

ia f»m »di3e : io Piâţs mire 10 ; tn Pi»U raci S 7 :

itîAd«! Cknidlei 59 ; cliV» Turanici (Seî£*£M); nliţi

OîBti 2 : faja&eia Tfnt?eh; Heiteer, str. OnţtrTTţd

ţîr. CăsaăiiH. In Bistriţa: Ctrmris Ini Hffrbcrt.

' i ă«esc, £j.nsad» Lftderiing’eT: ?Ijţhi»«»ra:

‘ »nsada hii Lsgner.

Sâ 85 ceiri jrrrtDtindeaw *pri»t îp» de din tit

a Jffi Bîriil!*- Dsntarţiri de filîiicar# rer fi Kse

î'ltiiD. Lt lorsrBî uaâs bti sl pmtî cîrft*, trrait

3 tfc'cî« C4i 5 cor. 60 fii. frwco 650 12 —

1—2 băieţiprime«c ca íovS{3«ei în fran?.olfaia lui | ^ t l i p i C i © V 3 n 3 3 f * e

Tom a Lupaş, în Sălîţte. 86e 5-6 j 9 ea!rt5öa 89 ^ Ia l o a s x a M » »

! î» SebeşuWăsese.

Cs spune un preot.

*, o ,bo-”15ori S— 10 zile nu aveam scaun, astfel cii vedeam afară calbin dn ' 0ilr, °. mcaiat Şi de multe

In M aro siinStoasK eu sunt de un ^ Î c L l o b i i • 9i 9lab;5Sm' “ Un Schelot*

mă aflam in o Mare nervoasă ?i ujor de iritat. Eu îmi compatimim^viaţa^şi1 celTa“ “ co“

dc m„h mî-nm cum,.*,«, c ,,icl»|ă BJloc. 1,, câtcva d.suri, d.pîcJ'am'luÎ pH™

eimţn m mine deodat , ceva ntaţ de plScut, încât nici eu nu puteam crede, de oarece b S i Z

ora loartepmi. Am nat In-a ţ, ma, departe cărbunele Belloc in măsurii mai mare cute 3 7 1

!npln e 'Up.a (1,".llnoata> P tot atâta seara. De altcum le luam cu plă^re, ba a, putea ,:ce ca cu o aleySrată râvnă, astfel că acestea îmi devenii

trebuinţă absolut neclara. Cele dintâiu linguri au delăturat vărsarea, iar d lâ •i 7.,le a încetat ?, mcu.area stomacului, ceeace nu a’a mai ivit. De acum ba-

H. Rm p.utut mis|ul mănciinle, «»pul îmi era mai liber, noaptea puteam durmi

'! ‘,in nou lucrârilo ?i ocupaţia pentru predici. Buna diapoziţiatji laţ« hHnătoa h le-am ciîpătat din nou, tot asemenea şi humorul de msi

iiainte. Lu ani făcut cura în decursul unei luni şi am folosit cu totul 4 sticla

din Cărbunele Belloc (prefăcut în prav). De atunci mânânc orice şi sunt ab-

”1, ■ciinSt0". Mrii » mai fi simţit vrodatS urmările boalei, iar de atunci sunt3 am. Semnat: Adrien Duboi», 9 Decemvrie 1889“.

D1 Dab° S' Pr°° 1)0 fnPt ajunge in trebui n (Arca Cărbunelui Belloc, în dose de 2— 8linguri do pupii dup» fiecare m.Wara, ca astfel in câteva zile să vindece orice dureri de stomac,

cbinr şi dacii sunt mai vcchi cnu cari prin folosirea unui nit mijloc nus’au putut delătura.

Cărbunele Belloc produc o simţire plăcută în stomac,' dă apetit, întefoşte mistuirea ş! do’rtură orice n-st'.ii'Htură n «tomarnlui. Bdlos o un mijloc sigur contra îngTeunării stomaoului dnpS

min:nr.\ contrn mipn'nclor, rari provin in urma miotuirei rele, contra arsurilor şi junghiurilor b sto­

mac, prrvum şi mntrn dur. rilor do nerri ai (-tomnculiri şi pAntecelor, col mai simplu mijloc, pentru a lua Cărbunele Beilor, mm n prof/u-ut in pulviir, este, al puno într'un pîhflr de apă curată sau cu 7.i.h:ir, apoi ho n:r Ur'->i, ;ar ,iUpa anva B!y bea dintr'odaUi sau in mai multe rânduri.

C^rbuncl" Tî-llr jioato numii ajuta dar nici c-Ond Rtrica, in ori :e măsură s’ar lua. Si c.npHta în lop.te nj>otcc<'li>.

S ’au fnctit Inri-n-ri, ca h* imitpzo cărbunclo B<‘llo3. Dar acosto încercări au rămas fărî rezultat şi nu vindo-iî, fiindr.H «rffol do imitnţiuni nn «unt preparate cum ee cade.

Pentru n «f inipir !ern orice noilncen', trobuo avut do grijo ca pe stiolîl b& fie numela

TWloc ţi ridrr a Inbor.itnriubii: Mni*^n L . F n 'm 19 , run Iacob, Pnri«.

I ’ . K. l’n-Ţ* rine, rari nu j>ot obirinui, ra «îi inebiţi pravul do cărbune, acelea #5 ie»

mai bino I ’M*tiln Bidlor.

2 .T p ftili« dupi fir r.iTi‘ mfln,’are fi totdeauna când se nimto dureri do fltomao ajung,

ca prtvlucă o in Mtiitu»;.»™ pipir . A •c,te pastilo conţin cSrbuno Belloc curat. Ajunge a la lus

în foirii, unde puţin nv’‘!«'.ito, «> dew'mpun, şi 1<* putem înghiţi îndată.

Rn r.TpstA In Sibiiu !i: Ca rol MOIler »potecă «La vidtunil negru«, Piaţa mare Nr. 10,

A ur . Teutsch, . I,a Ini“, Piaţa m»ro Nr. 17, Ouido Fabritlus, apot«:ă „La urs Piaţt

ti’ i Nr. 29 -- In Braşov Ia: Ap >tf<-a „La ur*“ Vctor Roth unn. Carol Schmledt, procum şi innnli''ip> <v,i]n dn pr, »li t it I.i'nil.

= ^ a = a = 8 a B g

C a p i t a l n o o l a l C o r o a n a 1 , 2 0 0 . 0 0 0 .

Ic;, .'uu .Nr roitipArcagsa unff.

i

„ , , i g e i a e i a i a « § a s î g a f i r t -socictaîc pc aejii în SiM in— jfo gysw ti«!.

‘"â este prima b a n că de asigurare românească, înfiinţată de instl- 1 tutele financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria.

Prezidentul direcţiunii: P & H T E M I U G O S M A

ritrcctornl e x e c n t îr al „A lb in e i4' ş! prcrfdcntw l „SolIdnrftăiH“ .

u i

► M■T

Toa!<> s«*sto ajiţurări „Banca generală de asigurare“ Ie faca in condiţiile cele mal

A Figurările , h pot fnea prin orice bancă românească, precum p i * f

d e tncrcdere ai «detîţii. - P r o ie c t e , tarife şi înforn^ţiun. sa dau gratis fi ImeO.a»,

Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu legă- tori - pot fi primite oricând în serviciul societăţii.

„ B A N C A G E N B R A L À D B A S I G U R A R E “ dă informaţiuni gratuits în

ori-ce afaceri de asigurare f&ră deosebire că aceste ^acen sunt te * |

ea sau la altă societate de asigurare.

Cei interesaţi «X «s admsze cu tncredisro la:

B a n c a g e n e r a â d e a s ig u r a r e 11 SîbEu— Tfajysztbsn — Edifidul „ALBINA0.

f J 14 2 3 4 : —

F*g>_ 14 POALA ROPORULUI Nr. 6

Se cautăan preot bătrân, în Bănat, un teolog

•bs^lveat, do ginerr capelan. Adresa la admi-

nUtEB|ia acestei foi, 901 1—2

Fânitsiăcut iou prlaat. cumpără in orice can­

titate ft lângă cele mai bune piofuri zilnice.

m 1-2

J. Johann KeJlSibiiu, Piaţa Nr. 11.

Doi învăţăcei1* i w t A p l e şi unul la f e r & p l e ,

A n fajulie iuaii, te primifc In F I I M a n i u

h Răşinari. 8,8 i- q

De vânzareDin taină liLxrtl rjto o m o a p & cu

•2 pairi |i motor dc bcnain do 10 puteri de cui

ţj «a ţilindr.t du ct-rnut, în hunii regulii, aşezn.

tă pe pământul propriu, in jurul Sibiului. Nu-

imIs proprie/arului so ponto nfLn Li adniinMtmjin

^Jioii l’ijwrului*. Pentru răspuns csli; n n.' tri­

mit« o marvA de lu bani. f 73

Nu uita( toute cc :ikr . — la erm a-de m u tot

Ccinl dc jltc cumjJtât!. ficuîc in urm *

tiaui icicjat wtit In foaia niut-.l,

a aminti ţi ipun*, c i <!c:»p c luvurilc

Cotaanduc s a u CuruplrMc ai cc’ it Vu

tnseraml din „ioain Poporului1'.

P lia accaita couUifaui >i D Tr, ia tin-

p A n d r r a ţi U ;i r c a fo i c o n ’j t , Ia ; pc

alţi p :r ’.c vti fi *ctvit d c Rrul>:, fitS

ct scc-ui.i i j le co-»te ccv.i ir.ai rnulf.

îEggyTSECT

CâtEva tnyinlE asnpra bcalBlcr sccrete.K t ’ i-î, — t \ ir !n * e v ţ r a r c.’i In

rccrsai dc mi o M lilnarc .» o hi rr.ulnaic.A

Jt-îen', » r 'u u iju:.-c ni s .curi truprrti 'unt ftr'V

itiT* îi m i !n în- a uţnr.nţei A r. ti<wie e ţi p t n

Ati-imcicri rtJi i-.ra m! urc ■■*1 wM- mul tînrcoi ni

r »rci a^.aiuuli. E L o j «l !u.ri-;n ra acr'tei

■:}n )r.(7 «.£:-o’ ie na p-i-.l ctţ lt. T «h :ie uX fa

& » •« i-. «l«\a i.i.tf.uii.' U-.. u ir linc-.ci:o«i«.,

îl '-raitm |i:e ?n t<,t ca l ’ ivc-ic viaţa s-*jl

• ii, — tT«bv* i i fit c i IV» f f n i i i I'KC.CII'I «!>. ţj

- r ' r^ ■ fiiil l'.îi-ü.i. *iîa. <4 Fi t u it.crodrrc

-c:i'e b r kcr.-Ti*. D .r un e iu de-vum Ir jv\ a

a.?«-*te r.i.v*a>i » n yi 1 i, « Ir-buc si r.c

. ire'.'m 01 «ii a.v»'d d * n r>) ic . - c r i r o n ^ i e cian,

w i R-â d ;a .i tip a v cj*i hune Fduiifî

- , ~ P rxirb i'iSor cc dej» rven:. % cjtiiU -î' ztcî t 1 \ă rare.a ^ 1 ‘ j boA^ciox »ccrctc.

i » o fi-cra-rn r :M de mAr.sţi ^ rcctm

«-Tt< rc#p ■ imv.tat*: reoaicit m loiti ţ.-ra al

L-jU U P A I.o rz , rr.c'v; üe »pitii, »ţ>ecuBsî,IV , «4iuccm-k6r«t ÎS), u n ic j « JHa^l

JjMjtţia c»a mai »tru-tt, pnrr.eţtc ori-ccc(a;⣠bir-

şi îctnctlc] ( k c .^îii i t u t n vîiţci scx^oalo

c j d e î ,*rf ;e^ p sucurile tr e p te i ?!c b o ' n i v d U si

ncrri i-st tetwesc, îüî o.'^c.rjniüi i“nccj i ) ,r M d

Ct aatiriiie de ec»!î, chiavri'^ saâetsfti 1 ro tiriyicsc.

FS--i ccofcrbarca o-Tipsti-nifor xilrjcc dr

P A L O CZ Tir.docă deji de ?.n: de zile r-p«Jc ti isiiicil cu ş-.credjl sin pronrin de vi ode arc

t.'^&r c u c r J e ctls rr&i n ^ ’-eve, raneie siûiticc

L-aajilc ds ţeire, fctşlc*. cervi ţi şi-a .- ;nărd, inct-

ruiarue de ccr.fos • a c v io i , nrml'-'lii onirici ti

«.:• »Ifilaalai, erecti-jr.LV dc «p a ix i . aJibirc» pete-'eî

..srbiieşa fuapoteaţa'i, vitA-iitunJe, bo«Jo> de tlnţe

' o ^ tolte boalel» orpaaelor sexuale fame-

V 1-. Fer-;ra o stil de aţteptire «eparati

îţ eşsre sepiraU. In ceea a privesc cnra, dc 1 ăr-

M « * e P edcci, că d daci anera , din ori ce

-.tuşi n i r p-.t« t c e la rcr» a n i ,a t M â cu piicer«

! * " “ lispuns ataar-ttiiţjt as« d :s .T « prin

^-Tisoira (in rpr.toli c de tjcnsfosrte alitnra rn-

L * b i r c n l n i ^ Torbeşte

■ ri la ^ ^ e?ereâ «r e i , epîtf oltle se ard,rctnxl- ficciruia. Institutul s« tn-

î:£!'? ? . “ ^«srr.eou sp*c.a]c. V u i t ^ e se pri- ^ . 10 ore *• tAnA-1» 5 ere

^ a*?a u 12 ore a. ta.) 760 l i—

raiansent şl cu Salvarsamul EhrUcfa 606.

Institutul de asigurare

„TRANSSYLYAINA“Stpiii BsiMsl 5.Sfr a Cfsnidlfl S. S IB IIU

recMuuidi

Asigurări împotriva foculuipeatru edific», recolte, mărfuri, maşini, mobile etc. pa Ihtgfi pasaţii recu­

noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile Marfiţii, cura şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători confesionali şi' preoţi români gr.-or. şl gr.-cat. avantagii

deosebite), pe cazul morţii, şi cu termin fix, cu plitire simplă sau dublă a

capitalului; asigurări de zestre, asigurări de copil, asigurjiri pentru serviciul m i­

litar, asigurări de studii, asigurări cil participare ia câştig d« 40»/o; garwtat şi cu

restituire de 3<yo interese şi asigurări pe spese de înmormfintare.

Sum ele p ătite pentru p a g u b a d o f o c pânUj fiirte. ailjuririlor c « < foc X

la finea anului lilll . . . • K 5 ,278l798 '23 j sfârşitul anului 1911 \ » « tă

Capitale a s i g u r a t a p e v i a t ă i Fonduri de latemciarc şl de ’ ’

a c h it a 'c .................................................„ 5 . U 6 , 5 5 0 -36 ] r o a c r v ă ............................................................. t , 5 2 0 ,4 9 2 '___

Prospecte în combinaţiile cele mai variate se trimit gratuit, cum şi erice

informaţii în birourile Directiunei, strada Clsnădlel Nr. 5 şl Ia toate agenturile

Prsoane versate în acuisiţii, cnri au legătturi în cercuri bune, sc primesc In servi­

ciul institutului în condiţii favorabile. 7G7 20-

JC U 7- »6S ,744—

10 .951,822*—

Berea aibă şi neagrădin

Bereria dela Tr©i-St©jarîYn S I B I I U

nrrzr— este foarte bună şl gustoasă! =

N (,\D.\n tă •! O ’il

cu p î ic rr :' tic tnţi

rr.ri o cunosc, ntiit

la orsiji* cAt tji la

fntt?. iu i 9 H

tt-r-Ap-

f:-t *

k , trzPTi-.'■asttszH: i^S323

Ct\ bovua nos- l- ;

fltxă o foarto cin- |v;

ttttA r<< pnntc vojî 9 a f '

f.ţi do acolo, Co cnra- jî1

părătorii sa înmul- j^i

ţese merau. | f 1

ivia r © atenţiune iSam. Wagner.

Prima turnătorie de fer Sibiiană, Fabrică de maşini agricole,

Atelier da mori şi prăvălie de fer.

ftc»omandi cu cea urni marc căldură bopntul ?cu asortiment da tot felul de

motoara dela pplma falbr»Icâ, d e k cel mai mie şi panii Ia cil

mai mAre; as*n;*nea şi maşini do tpeepat din renumita fabrică Hofherr1 dela cea mai micii şi pană la c«a mai m are; numai puţin recomandă

ţi t«t felul de artide pejitru edificări pr*cum :

Cement de Portland ţi R om an din Baooin, Traverse, Trestie, Carton cătrănit pentru Invălit,

Pânza de sârmă pentru îngrădit, precum fi ori ca fel da f a ^ n e apar­

ţin ătoara la edificări.

Toat* pe lângă cta mai »tristă garanţie cu praţuri foarte moderata fi aondl»

ţiuni de platfi araatngioai*

I^u ră grăbiţi a comanda din alt lo«, — păni nu rsţi rkita prima lids

aceasta mare fi bine aaartată fabrica,

Xfeetuaraa m fae« prompt ţi conţtieaţio*. W 1 4 0 —

Farip-ră ititnaţi agricultori a nu cumpăra imitaţii şi vă feriţi de waie«!.

|i

i|l-

i

Mr, « »523AÏÂ* m P D .R H U JJ '

Casă de vânzare.In comuna Răşinari »e află i* vlaiare

materialul de lemn «l»la o ea*ă reeks. Dori- teri să sa adrese» la Ş o E * b a n C i o >

p a n , învăţător în Răşinari. 897 1—2

EeP

i r

ÎU

g Mare succes .□-[aa i**»ratel* tm „Foaia Poporului- und* snnt

Mtito do aţii dt per«oaco da pretutindanea

dia toate ţării» ţi dia toata ecrcnril» sociala,

atât iateUgeaţ* «ât şi popor.

D . acoea >Foaia Toporului« «sie cal

mat potririt srysn pentru prblic&rea a tot

felnl d# iasarat«: poatrn ocuparea gan că»-

tarea snai post, apoi pentru rinzări, arândiri,

eaB>păr3ri, dwchidsri de prărilil ţi alte is-

ititaţinni, oum ţji inun)sr*i a tot felul dt

mir furi ţi articli ca trabucsc pirsesmtlor

einjuratlc* ian ta familia. — Informaţii asu­

pra preţulii imritelor ia dau ca pllctrs la

Tl

Adr*l«istj»ţia

„ F O I I P O P O R U L U I “

Ir-n u c

«

%KHţMaovin jfsreiicz. ;

B O I T O R D E BARBA ;'i *,

| KîSIIOî atrada Cienădiei Nr. 12, \

« c w n a n d î i p. t. publicului j

ccle mai noue stofe de toamna şij

iarnă în marc asortiment. ]

n o u t ă ţ i i e ™uo-iî-'vtiiv dilar acum , pontrt! h a in e de

^ •’ v - a i i stofe en g le zeşti , f r a n ţ u z i i

î>‘ din cari se txerni£ dupii *

CJÎ.'tiU’i ccle mai m oderne vestminte i

, juvrciiitis S a c k o , Jn q u e te , şi h a in e de |

\ era preţuvi foarte m oderni:1. f.

a i F ^ c b i t ă n te n ţiu u e nicrith nou-

i ip i a dc stofe pentru pardh-îuri ţi

cari rc află to ktem n a în

di-’ poslt bo;'at.

Atârni reverenzilor confccţionatc

a cieUenil m e u , imi permit a atrage

vL'OtzhliA Elcnţiune nOn. doniit» preoţi

gî teologi absolvenţi. — In cazuri dc

Z ’£ e n ţ confecţionez un rînd cam-

p’ai dt haine în timp de 24 ore. --

‘ iift5?onuc pentru voluntari, cum şl tot

( ţu'If.l de srtlcli de uniformă, d u p S pre- %

STi'pţî* croitura cea mai noul jk

Cassa de păstrare (reuniune) în Săiişte.

A V IZ .n o r i ^ o l a d<* P ăStrare (reu n iu n e> în Sălljte p r i m e ş t e d e p u -

C o r o a n e 2 0 0 0 c u 5 % , ia r d e l a

. ” 5 0 0 0 » 5 Şi ■/,*/.Dareu o ptatesto institutul.

547 7—12 . “ ■ Direcţiunea.“:C£EîS5î ^

------ --- --- --------Pag. 15

t ^ S S ? S î Z f" V . J > ~ I

Jţ"

!f

[ka fbrJAî-zr "ţ

— ci © faptcă fiecare în interesul său propriu numai în

ă

Era;

-- - Dc*u prupnu numai în

Warenhans GrilnberserBă faeft cumpărări de 73{ 3 >__ . ^

HaSne pentru domni, dame, băieţi, fete Işi copii H

blusG, rochii, jupoane nssli^es Şî costume pentru dame

^ ! M a r e aJcgerel

| PrcţurE fără con-

j curentă I

I Cel Ima mare de-

: pozlt de blănării II

Strada Cisnăcliei. Palatul comandei de corp. |

Ai.1'! - )_ !•-trsna

Ün

'Ăi} tăi.,* , ‘im ) fn^ifc. /■. ' »iM' . iia-11 1 L ..r __£ \ L fif'-

g-'-rr

5 0 0 .0 0 0 de paşipoala umblu ou iiya o ]>arrcliB di> jiapuci p.".u cir.mo, r,nri sunt rumpiirato (lin

niolimil m «u m u proviixui<> ru numclo G o o p g e L i m p e d e .

Gratis reparezo ne« inr^Iţ?i*:r!« fr-cotind ilcla ruinpitrnrn H luni, ilnrâ in nwst timp e

r>*3 :s ilo lijv-ii covft rrpnrnn».

George LimpedeS I M i u , P l a t a B r â n z e i N r . 9 .

E liB

■ '* ► -i»- - kîT-‘dS

Fraţii (jomori M a g a z i n rîola f a b r i c ă T - | n r l O A Q T Q I X . , Borâro®~

pentru m aşini ecouom ice J 3 L i I J l ( Î ! J V J L ) L C l 1? tdr N r . U.

Sopressntanţ-a generală pentxu Ungaria a fabrieei de maşini şi turnâtona de fier K . & R . J e z e k în B iS f S S k g .

«

âccomandăm maşinile ie săraănat, con-

jtracţie tare, cu aparat ie săpat şi sămă-

aaf cucuruz« sistemul «el nai «cu, care

.tosspunde tntru taate %'arjiuTui dfi faţî.

Maţinile dc îmblătit cu motor, insta­

lările de mori şi maşinile de sămănat,

pe cari l*-au liferet firma FRAŢII GO-

M O R I sunt bine primite in toată tara. de

acsea ae recomandăm onoraţilor economi.

Mai departe recomandăm următoarele ma-

jiai speciale: tăvăluguri pentru zdrobi­

tul pietrişului cu suluri de peatră şi ci-

liairu ««rafitor, Bpte a se folosi la petri?

Garnituri de îmblătit cu motorj dlf*

tinse cu numeroase premii prime, lifer&m

pe lângă deplină garanţie |i condiţii i'wa»

tagioase de plată. Rentni instruarea !s

purtarea maşinilor de îmblătit trimitea

gratis un monteur la faţa locsQÎutărunt §i taei mare; tu » $i a se mâna

«u apî, akta gau ai«t«r. Maşini peatru fabricarea de cărămidă, Instalări com­

plete p a tr a ţţgfăzfl, maşini pantru predoserea cimentului §i spargerea pietri».

Cumpărători scrio«l> «aâ Se i x t W M u K anapîigtorii craii proviiuaca ageejukii, personal pe spesaîe noastre, prfH

de mafinăe acrartre, fi ce«eUi* If5 sfortS rjung ied mai îafiia ta posisiuaea ma§iad gi 8H»t sîgtai ie cel mai b«a

Pag. IG I$r. 6

Nr. 420/1913 pret.

Concurs.Devenind pontul d* vicenotar comunal

tatait prin abritar« 1« «omuaa Szelistje, pen­

a u iadaplinirea lui jrim •*««■ concura

li tnvrt pe candidaţii de aotar cvalificaţi con­

feră» cerinţelor legii, — d• a-şi inain»« priu au-

ion ta tea lor competentă, «erorile iostruate cu do

▼«sil« de lipsă, la ofieiul pretoriai până h> 16

Aorte a. c,Szelistye, la S -Faur 1913. ®

Primpretorul cercual.

Ec-atiiră (M-.olenta

ţi ou fţujst buii, care

produce sln^f. —

Recomandată de

mediei coiitm boa-

lei de anemie,

Hpsa de sânge,

nervosltate, re-

convaIescen{3. Iafluinţoaxă pro­

ducerea sângelui, iiuürind ciu»chi ţi ci'rvii,

d ă apetit fără a nvea cctu urmări neplă-

iir.a anupra stomacului eau la dinji.

Preţul unei stit-Io mari C^or. !>'50, una

2iic3 Cor. 2 ’— . Se capâia In Icj’.o not ort le.

Di-po.irul iir.'scipr.l Iu:

G U I D O F Ä B R IT IU S ,n p o t o c a r in Nlblln. W l 36 —

Inaoratelen r.ra il » t ’in r i «n t î !( U c l »\ p i i t s t i »â r i 'i , ta to»*« I 't Jt , I» kuit

r r r r n r l ! « no-HnIc. Pcatm nonrt «•op «*> •<<•!-• t»4»< mVî tmurr*-

ro* 1» .» 'O A IA iO PO R Ö I.Ü IJ.

Ic fot « i l f « » i i ‘n « ţicuw a a io li fTtm tf. 1* » - 'im iw it rn ţ i't

v rorc porcm.Di.Bi

rV ,

■V.’"

rsgaşcsla j i catarul ic Vindcci ciaî biaeD o r a b o a n e l c F e s i s î s <u . w l i l i jLa ruinpArart> trcbu« ar ;t do "Tije ;i “ii ho

cw k an .mc boraboaoe RÉthj, de oany-e Hw*t inuito imitaţi ni. rnri nn njnt' nimi.\

preţul: o ccti? 60 baii, o cntie mare 1 cor.De r í m r e pr*îc i«t Ireal. 755 10 — 8

. ■ -'î/.V, ■ O'.v-'*' x— •»’ "5- -—

Renume universalj v i'tî*m

î-

a • ' '• ' ' '

r:c cip.-ul de bciiir.ar marca .S i ­

rena", 14 cor. aur wucrioijj <Jru­

ble, ;-i k(f-n B.o-nU.ir ro recrea 3 6

*’«* cr.:»>. P n n csr.pferami intr«-£i*‘

prc^iuccn d*a ncti-te eisiuri, ie a

aflu rlrgur in poriţio a putea

crieri p»ntru preţul g r w .r de ieftin do 4 cor.

9 0 bani sefist cias, care porţie un rachanisni

jantnc elTtţe*, citftl eă ani na se poate deo««Wi

de an cias de aur. ee costa 10# cor. Pentru

c t r * l rtj-ulat garau tec 5 am.

1 Incata 4 oor. 90 baai, 2 feucăţi 9 t«r.

S 0 1wai, M ai departe ofere* nn cisj G lora , da

t r p a t , peatru Vueunar, ca 3 eor. 60 b«ni. I a

oricare cit* se aîirară în cutie « k n ţ si«,

gaat aurit. E u • nici u * nsi«, Betsjcbcrfe« e per-

Dssă sau «e ia u banii W a««i. Trimiterea en

prâ Î3I 7 _ 4

S i ^ l L i , KfpAri de oiKriK»»kaa. jţ

u casa ;j e a m fyor.oa!!«*, carn di» JouA oJăi, cu- i

XbiS, icni, prajd ţi 2 9 «actri piitmţi ^T',iiiti.’i,

* e TÎndc din misii H^fri «a prsţ i«/t:u. A mt Í

adresa la rancrluria D r . B c r o n ,« t »v d at, î^bliu,

rfcrv4a C unn<iii i

Cel mai i’Eciiii! ; i mai mare Institut financiar romănesc lin fluspto-Ungaria

IIM STITU T D E C R E D I T Şl D E E C O N O M I I ÎN S I B I I U

Filiala: OrsşQy, Bozo icin, ElisaösíopolB, Lagoş , M e d iaş şi M ureşoşorheiu flgcniupi: Orşova, Snn nărtin , Sânmiciăuşul-marc şl Ş e i c a - m a r e ^

C a p i t a l s o c i e t a r » . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . K 6 , 0 0 0 . 0 0 0 *F o n d u r i d e r e z e r v ă ş i p e n z l u n i , , 2 , 3 5 0 . 0 0 0 * —

PQFtofBl.de cambii . . K 1 7 ,7 00 .00 0 —

îm prum uturi hîpofEcarc „ 1 2 ,4 0 0 .4 0 0 *—

Depuneri ssre fructificare H 2 4 ,5 0 0 .0 0 0 *—

Scrisori fonciare.în circulat.,, 1 0 ,0 00 .00 0 *—

prim eşte g g | i []

i l e p u n e r i s p r e f r u c t i f i c a r e cu 0 _ 3 |z

după ferminul de abzicere, piă-

Q tind însuşi d a r e a de i n t e m

(8_

ilxecuti\ A S E M N Ă R I D E B A N I L A A M E R I C A ţi in-

grije.-jto lncassi\ri do cecuri şl a sig n aţiun i asupra ori­

cărei pitiţi, mijloctîHto tot felul do a f a c e r i d e b a n c ă .

Ori ce informnţiuni eo dttu gratis iji prompt utfit do Ccu-

trala din Sibiiu, cftt wi do filiitlde «i agonturilo institutului.

!i~ D i r e c ţ i u n e a .

p Pr*\ in loatc stilurile, ccaü \ y d 1 0 ma, solldă cxecu(arc

3Z2333ESH

m m . /• i .t>3; ld —

i t f e j l ;

H

fix l - \ tr.

mccSerne1*) l i iig â p lian ţii r e c o m a n d a

Cui Petrsţînfabrică de mobile.

Trlcfon K r . 47 cu lüK^turft In

tatrcR comitatul.

Siliiiu, S o lzp ssc tip. 37.K x p o r j i o do luoliilu r.ilnio «ic.s-

d ii aii, líirA bilit (io c.utnpiirnlo.

Prlmosc şl exocut toato lucrârllo do llpsâ la blGO-

rlcl nouă şl vochl.

Fire cu ochiuri din oţel N r . 2 9 c.

1 1 - 1 *

1 Iţa (garniturin

r; ^Ij cu ochiuri în lu n g im e a obicinuită d e 15 r

tare legat, cu bfite cu tot, înălţim ea *

2 7 cm ., aţă N r . 3 6 ; I2 .

Lunţlmoa: îs l. 18 ‘_'i 21 lm l'1 Nr.firolor: 0',0 7 _u e 1-; TJU 7 b 0 5-10 C!G<J 78fJ ifio

Speti* du ţiusut, cu dinţi din alamft gnlbeiift, 10.0

a ! intreafrn înftlţime 18 u l u n g im e a CU-

M ■::'V 1

• ■' <' r-1

‘ z-i

i

■ ;/i • - V . 1

5

:]00 :J»30 ;îG0 390 dinţi, S20 450 540 4 8 0 600

dinţi,.21 w l u n g im e a c u : 3S0 ;3G0 390 420

(t; ,, -i80 dinţi, 2 4 “ l u n g im e a c u : 3 90 4 2 0 f /

4 50 600 dilH>i 2 7 u l u n g im e a cu 34 0 4 2 0 li X

450 480 540 600 dinţi, 3 0 M l u n g im e a c u : 600 800 dinţi, 3 4 “ lun ­

g i m e a c u : 380 dinţi.

Şpete CRI dinţi din oţel, 105 a/n. 18 “ l u n g im e a C U : 360 390 420 540

diuţi. 21 “ lu n g im e a c u : 390 4 2 0 450 540 dinţi, 2 4 “ l u n e im e a c u :

4 2 0 460 540 dinţi, 2 7 “ lu n g im e a c u : 3 30 dinţi

A*C’.-t kp-txî cari na fiu-nt prescrise în aco istâ liăti ]e eipsdiez dapă dorinţi, rep d® ţi eftia.

Lista, do preţ la ccrep©.

Carol F. Jickeli,i 7 0 5 — S i b i i u ţ i A l b a - l u l l a .