citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 87 – noiembrie ...

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratoriprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. dr. ing. Dan Dubinãconf. dr. ing. Florea Dinuconf. dr. ing. Aurel Stratanlect. dr. ing. Dragoº Marcuing. Florin Voicadr. ing. Bogdan Georgescuasist. univ. dr. ing. Dragoº Badeaconf. univ. dr. ing. Dan Popescuconf. univ. dr. ing. Cornel Ciurea

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

în lo

c d

ee

d !

t o

r i

a l Loterie!

A fi sau a nu fi? Aceasta-i întrebarea.Câºtigãtor sau perdant? O întrebare plinã deincertitudini ºi un rãspuns pe mãsurã privind„soarta“ votului din 9 decembrie a.c., o piatrãde încercare pentru „a fi sau a nu fi“democraþie în România revoluþionarã de dupã1990.

Aburii fierbinþi ai disputei electorale tinddeja sã sufoce ºi sã deruteze voinþa electora-tului, chemat, încã o datã, sã-ºi spunã deschispãrerea.

Românii acestor meleaguri se tem desigurde o nouã intervenþie „democraticã“ a „români-lor UE“ pentru a ne feri de puci ºi atentat lastatul de drept. Prin tot felul de mijloace, pen-tru a preîntâmpina ºi elimina orice abatere dela ordinele mai marilor de la UE îi sfideazã pecei 7,4 milioane de români care vor o altã „dic-taturã“ în România, cea cu adevãrat ademocraþiei ºi adevãratei justiþii. Aceºtia îlasigurã în continuare pe prea umilul lorpreferat cã ºi pe mai departe soarta Românieinu va încãpea pe mâinile unor „NEPOPULARI“.

Pe plan intern se reiau înfricoºãrile actualeiopoziþii cã dacã nu va fi ea la putere þara va fidin nou (ca în 2004 ºi 2009) þinta reînvieriicomunismului, a mineriadelor, a lui Iliescu, aRusiei etc.

Slogane vechi, în timpuri ceva mai noi, pen-tru cã, din `90 pânã în prezent, aceste aºa-zise pericole au intrat de acum în ridicol.

Cine sunt noii comuniºti? Cei vechi sau ceimetamorfozaþi în democrat-liberali reuniþifrãþeºte în România dreaptã?

Oricum, loteria la care vom fi supuºi în 9decembrie este o luptã crâncenã între ei ºi„ceilalþi“, unii dintre cei prezenþi plini de ace-leaºi metehne ca ºi predecesorii lor.

Cum s-ar spune, vom alege, poate, tot un

rãu, dar sperãm sã fie unul mai mic decât cel

al ultimilor 8 ani.

Aºadar, alegeþi câºtigãtorul sau câºtigãtorii!

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 20128

Magistrala de metrou M5 Lot 1 - BUCUREªTI TEHNICA DE EXECUÞIE A PEREÞILOR MULAÞI

Lucrãrile la staþia de metrouAcademia Militarã au început îndecembrie anul trecut, cu un singurutilaj ºi s-au finalizat în iunie 2012.

La aceastã staþie s-au folosit,pentru panourile de perete mulat îndreptul cãrora utilajele de forattunele urmeazã sã îºi înceapã activi-tatea, ºi carcase de armãturã dinfibrã de sticlã, pentru a uºura tre-cerea echipamentelor prin pereteledin beton armat de 1,0 m grosime.

Staþia Brâncuºi a avut o duratãde execuþie de 7 luni, din martie 2012pânã în septembrie 2012. În prezentse lucreazã la staþiile Romancierilorcu douã utilaje, respectiv Râul Doam-nei cu un singur utilaj.

Pânã în momentul de faþã com-pania Terratest a realizat pentru sta-þiile de metrou ale viitoarei magistraleaproximativ 50.000 mp perete mulat.

Excavarea panourilor de pereþise face cu instalaþia pe cabluri ºicupa graifer, montatã pe un utilaj detonaj mare (ex: Liebherr 853) cucare realizãm o productivitate mediede 2.000 m2 pe lunã.

Din experienþa noastrã privindutilizarea macaralelor de tonaj mare,echipate cu cupe grele (corp cu olungime mai mare de 10 metri),putem afirma cã acesta este cel maibun mod de a asigura verticalitateaelementelor ºi productivitatea sporitãîn lucrãri ecranate.

Pentru a asigura randamenteridicate de excavare ºi calitate aprodusului finit, cupele utilizate deTerratest corespund oricãrui tip deteren. Prin greutatea lor proprie, seînfig cu uºurinþã în teren; apoi,acþionate mecanic prin cabluri, cupelese strâng muºcând din teren.

Lucrãrile companiei Terratest la magistrala M5 Lot 1 a metroului din Bucureºti constau în execuþia unorincinte de pereþi mulaþi ºi barete pentru staþiile Academia Militarã, Romancierilor, Brâncuºi ºi RâulDoamnei. Grosimea acestor pereþi realizaþi prin tehnica de excavare sub protecþia noroiului bentonitic,grosime valabilã pentru toate staþiile, este de 100 cm în cazul staþiilor sus-menþionate, iar adâncimeamaximã de 37,50 m.

Excavare baretã staþia Romancierilor

ªantier staþia Romancierilor

Cupã de excavat pe cabluri

Baretã executatã la staþia Academia MilitarãIncintã de pereþi mulaþi la staþia Academia Militarã

Forþa extraordinarã de tãiere acupei graifer se obþine prin utilizareaunui set de scripeþi (fulii) care, împre-unã cu greutatea ei, duc la o forþã deforfecare în fãlci de 4 sau 5 ori maimare faþã de greutatea cupei. Astfel,datoritã grinzilor de ghidaj ºi alungimii cupei (10 - 12 m), abaterilevor fi minime pe primii 12 m deexcavare. În continuare, graþie aba-terilor minime pe sectorul de începutal excavãrii, utilizarea cupei pecabluri, care acþioneazã precum firulcu plumb, asigurã verticalitateapanourilor excavate ºi încadrarea întoleranþele stabilite în legislaþia naþi-onalã ºi europeanã.

Putem enumera urmãtoareleavantaje pentru cupa graifer:

• Cea mai bunã garanþie de verti-calitate se obþine prin concentrareaîmpingerii la partea de jos a instru-mentului de tãiat ºi nu în greutatearealã a maºinii care foloseºte plat-forma de lucru pe post de reazemsau a unui sistem hidraulic.

• Versatilitate mai mare, prin uti-lizare ca utilaj de excavare pentrupereþii mulaþi ºi pe post de macarade serviciu, pentru lansarea carcaseide armãturã ºi susþinerea pâlniei labetonare. Acest factor este impor-tant în spaþiul de lucru urban.

• Posibilitatea de a sãpa maiadânc, adâncimea de excavaþie

fiind condiþionatã doar de lungimeacablurilor.

• Cele mai bune sãpãturi de per-formanþã.Tratarea îmbinãrilor de continuitate

Îmbinãrile dintre panouri sunt detipul “joantã circularã”, ce asigurã atâtconlucrarea eficientã dintre panouricât ºi etanºeizarea îmbinãrii fãrã uti-lizarea de materiale impermeabilesuplimentare. Pentru realizarea ros-turilor se folosesc tuburi metalicecirculare.

Trebuie avut în vedere ca tuburilemetalice circulare sã fie introdusevertical ºi sã fie încastrate în stratulfinal pentru o bunã fixare ºi pentru apreveni eventualele devieri în momen-tul betonãrii, din cauza presiuniibetonului. Încastrarea tubului de rostse realizeazã prin acþionarea sis-temului de cãdere liberã – un altavantaj al macaralelor de mare tonajLiebherr. Verticalitatea tuburilor meta-lice, dupã introducerea lor, se veri-ficã la partea superioarã cu ajutorulunei nivele (boloboc).

Curãþarea excavaþiei (denisipa-rea) este necesarã atunci când flu-idul pentru excavare este înlocuit cubeton sau alt material. Talpa exca-vaþiei ºi suprafaþa rosturilor trebuiecurãþate iar, dacã este necesar, flu-idul pentru excavare este denisipatsau înlocuit. În cazul unei suspensiide bentonitã, trebuie obþinute propri-etãþile specificate în SR EN 1538:2011,pentru situaþia „înainte de betonare“.

Acolo unde urmeazã sã fie intro-duse elemente precum cofraje de

rost sau carcase de armãturã, curã-þarea trebuie sã aibã loc înainte deintroducerea lor în lucrare.

Problema principalã a unei incinteeste infiltrarea apei subterane. Fãrão denisipare adecvatã ºi o tratarecorespunzãtoare a îmbinãrilor decontinuitate a pereþilor, riscul infiltra-þiilor în interiorul incintei creºte con-siderabil.

Compania Terratest s-a implicatîn pregãtirea (instruirea) practicã astudenþilor de la Universitatea Tehnicãde Construcþii Bucureºti.

Împreunã cu colectivul catedreide Geotehnicã ºi Fundaþii din cadrulUTCB a fost organizatã o vizitã peºantierele de la metrou, unde stu-denþii au avut ocazia sã vadã olucrare de mare amploare în dome-niul fundaþiilor speciale.

Vizita pe ºantier a acoperit întregprocedeul de execuþie a pereþilormulaþi, începând cu excavarea, pro-cedeul de denisipare a bentonitei,introducerea tuburilor de rost, lansa-rea armãturii, urmatã de betonareapanoului de perete prin metoda con-tractor. �

Tuburile de rost introduseºi betonarea unui panou de perete mulat

Procedeul de excavare a pereþilor mulaþi

Vizitã pe ºantier a studenþilorUniversitãþii de Construcþii Bucureºti


Douã decenii de cercetare geologicã ºi geotehnicã

În domeniul cercetãrii geologice, geotehnice ºi hidrogeologice societatea executã, prin specialiºtii sãi ºi prindotarea proprie urmãtoarele:

• lucrãri de prospectare prin foraje, puþuri ºi sondaje deschise pentru toate tipurile de construcþii; • lucrãri experimentale „in situ” (încercãri de probã pe piloþi, coloane, micropiloþi, ancoraje, probe de permeabilitate ºi injecþie);• lucrãri de prospectare pentru zãcãminte de materiale de construcþii ºi zãcãminte de apã potabilã carbogazoasã;• rapoarte geotehnice ºi hidrogeologice pentru toate fazele de proiectare, expertize geotehnice ºi hidrogeologice.

SC GEOSOND SA a depus un efort continuu pentru îmbunãtãþirea calificãrii personalului ºi pentru dotarea cu echipa-mente cât mai performante; utilajele de foraj din dotare sunt instalaþii de provenienþã româneascã ºi instalaþii importatedin Germania, Elveþia ºi Italia, cu randament ridicat, tip PUNTEL, HTM, LUMESA - SIG MOUNTY, NORDMEYER GEOTOOL.

Calitatea lucrãrilor realizate de GEOSOND SA este recunoscutã prin numeroase diplome, certificate ºi atestate îndomeniile Af – Rezistenþã ºi stabilitate în teren, ANRM – roci utile ºi ape subterane, RTE-XI – Lucrãri geotehnice speciale.

Cercetãrile efectuate, prelucrarea rezultatelor ºi elaborarea rapoartelor ºi studiilor geotehnice, sunt susþinute de 10 spe-cialiºti cu studii superioare ºi medii, competenþi ºi cu vastã experienþã în domeniu. Personalul s-a format în cei aproape20 ani de activitate pe piaþa construcþiilor din România. Colaborarea cu membrii activi ºi conducerea SRGF, participarea lamanifestãrile ºtiinþifice în domeniu ºi parteneriatul cu laboratoarele autorizate contribuie la elaborarea studiilor în conformi-tate cu cerinþele Eurocod 7 ale Anexelor Naþionale ºi cu Normativele Europene aflate în proces de implementare în România.

În aceastã perioadã, s-au elaborat peste 450 rapoarte, studii ºi expertize geotehnice ºi s-au rezolvat probleme, uneorifoarte dificile, dovada fiind portofoliul de clienþi pe care îl avem.

În continuarea articolelor publicate în Revista Construcþiilor, SC GEOSOND SA vã propune oretrospectivã a activitãþii societãþii în cei 20 de ani de activitate în domeniul cercetãrii geologo-tehnice ºihidrogeologice, cu aplecare cãtre elaborarea expertizelor ºi studiilor geotehnice.

Încercãri de penetrare dinamicã (DP) Moara 5 - LAFARGE MEDGIDIA

Investigaþii geotehnice PARC EOLIAN - SLATINA, TIMIª

Investigaþii geotehnice ºi hidrogeologice RAFINÃRIA VEGA - PLOIEªTI

Studiu geotehnicMÃNÃSTIREA CORNU, jud. PRAHOVA

Prelevare ºi prelucrare probe Investigaþii geotehnice PODUL PONOARE, jud. Mehedinþi

ing. Raluca PÃªCÃLAU, ing. Valentin HÎRSULESCU

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 2012 11

DINTRE CELE MAI IMPORTANTE LUCRÃRI AMINTIM:

• studii geotehnice pentru obiectivele DIMAR Bucureºti, AUTOSTRADA BRAªOV-CLUJ-ORADEA-BORª, sediulDOKA România, AHE DRÃGÃªANI - Vâlcea ºi IPOTEªTI – Dolj, ADMINISTRAÞIA FONDULUI DE MEDIU - Bucureºti,Centrul de vinificaþie SÃBÃRENI, FERAL SRL Tulcea, ªCOALA NAÞIONALÃ DE STUDII POLITICE ªI ADMINISTRATIVE– Bucureºti, Sediul AMBASADA SUA - Bãneasa, ALPHA DOMUS SRL Bucureºti, VIADUCT DN7 Km 151- Deduleºti, DN7Km 100-104 - Cãlineºti; Sediul SSAB Impex SRL Bucureºti, Ansamblul rezidenþial SEMA PARK Bucureºti, DFMDSASALIGNY - Centrala Nuclear Electricã Cernavodã, Groapa ecologicã de gunoi BECLEAN - Braºov, MOARA Nr. 5LAFARGE Medgidia, DOMENIUL SCHIABIL - LAC ACUMULARE POIANA BRAªOV, Sediul WORLD CLASS Bucureºti,WEST GATE PARK Preciziei – Bucureºti, BIOFERMA VLÃSIA – Snagov; PARCURI EOLIENE - CARAª SEVERIN jud.Mehedinþi, SARAIU ºi DULGHERU – Constanþa, CASIMCEA Tulcea, LARGU ºi RUªEÞU – Buzãu.

• execuþia de foraje geologice ºi/sau geotehnice în amplasamentele RIGIPS ROMÂNIA - Turda, HOLCIM SA Câm-pulung, LAFARGE AGREGATE - BETOANE SA, AHE FRUNZARU, RUSÃNEªTI, IZBICENI, TOPOLOVENI ºi AHE Dridu,BH BARCÃU - Bihor, Drum de legãturã DN1-DN1B, VR ART CONSTRUCT - Bucureºti, Fabrica de Sticlã SAINT GOBAINCãlãraºi, Mina SOLONÞ - Bacãu; STONES BORN Co SRL - Prahova, Acumularea JIU VEST PAROªENI, Parcul PETROMALBOTEªTI - Bacãu, AUTOSTRADA BUCUREªTI-BRAªOV, Combinatul PETROBRAZI - Prahova, PORTUL MEDGIDIA,AHE CIOCÃNEªTI - Ilfov, Balastiera OGREZENI, Alunecarea de teren din arealul comunei MIHAI-VITEAZUL - Cluj,PRIMÃRIA MUNICIPIULUI BUCUREªTI, Rafinãria VEGA Ploieºti, BILLA Brãila, Baraj DRIDU, Pod PONOARE - Mehedinþi.

În ultimii ani a crescut frecvenþa cercetãrilor geotehnice în amplasamente cu terenuri de fundare dificile; de asemeneas-au diversificat tipurile de construcþii pentru care se elaboreazã documentaþii geotehnice (stâlpi/piloni pentru antene detelecomunicaþie, parcuri de panouri fotovoltaice ºi turbine eoliene).

Investigaþii geotehnicePRIMÃRIA MUNICIPIULUI BUCUREªTI

Studiu geotehnicSEDIU AMBASADA SUA - Bãneasa

Studiu geotehnicAUTOSTRADA CLUJ-ORADEA

Studiu geotehnicPARC EOLIAN DULGHERU, jud. Constanþa

Studiu geotehnicPARC EOLIAN RÃCÃªDIA, jud. Caraº Severin

Studiu geotehnicPARC EOLIAN CASIMCEA, jud. Tulcea


Construcþiile reprezintã un sector esenþial pentru economiaeuropeanã, generând aproape 10% din PIB-ul UE ºi oferind 20de milioane de locuri de muncã, în special în cadrul microîntre-prinderilor ºi al întreprinderilor mici. De aceea, Comisia Euro-peanã a prezentat o strategie menitã sã dinamizeze acestsector ºi sã îl promoveze, în calitate de motor, pentru creareade locuri de muncã ºi pentru creºterea susþinutã a economiei,în general.

Elementele principale ale strategiei includ stimularea unorcondiþii favorabile investiþiilor, în special în sectorul renovãrii ºial întreþinerii clãdirilor. E vorba, în principal, de clãdirile cu con-sum energetic redus ºi care prezintã un potenþial ridicat dereducere a emisiilor de CO2 ºi a costurilor energetice care nusunt încã foarte rãspândite pe piaþã, în ciuda avantajelor loreconomice ºi pentru mediu. Acest lucru se poate realiza, deexemplu, prin mobilizarea pachetului de pânã la 120 de mili-arde euro împrumuturi, pus la dispoziþie de Banca Europeanãde Investiþii (BEI) în cadrul Pactului pentru creºtere economicãºi ocuparea forþei de muncã.

În aceastã perioadã de gravã crizã economicã ºi socialã,clãdirile cu consum energetic redus reprezintã investiþii sigure ºiviabile pentru societate ºi investitorii privaþi. Noile tehnologiioferã un potenþial major, nu doar în ceea ce priveºte locuinþelenoi, ci ºi pentru renovarea milioanelor de clãdiri existente,sporindu-le eficienþa energeticã în conformitate cu obiectivelestrategiei Europa 2020. Sã nu pierdem aceastã ocazie! Sectorulconstrucþiilor poate deveni un motor de creºtere sustenabilã.

De ce are nevoie UE de o strategie pentru sectorul con-strucþiilor?

• criza financiarã ºi economicã a provocat o scãdere cu 17%a activitãþilor din sectorul construcþiilor ºi al infrastructurii,

între ianuarie 2008 ºi aprilie 2012, în toate cele 27 de statemembre ale UE;

• explozia bulei imobiliare a continuat sã reducã în modsemnificativ activitatea în acest sector ºi a generat ºomaj;

• contractarea pieþelor de credit ºi practicile de întârziere aplãþilor au exercitat o presiune suplimentarã asupra solvabi-litãþii întreprinderilor din sectorul construcþiilor;

• sectorul are o nevoie constantã de mânã de lucru califi-catã;

• eforturile de îmbunãtãþire a eficienþei energetice ºi deintegrare a surselor regenerabile de energie progreseazãlent, în special în cadrul renovãrii clãdirilor existente;

• situaþia de pe pieþele internaþionale este un factor esenþialpentru operatorii din UE. Dificultãþile apar ca urmare a condi-þiilor de concurenþã existente în alte þãri, precum cerinþelesociale ºi de mediu mai puþin stricte. Operatorii din afara UEbeneficiazã, de asemenea, de ajutoare de stat (de exemplu, înChina), ceea ce limiteazã posibilitãþile operatorilor din UE de aavea acces la aceste pieþe.

Etapele urmãtoareÎn cadrul UE, un forum la nivel înalt va fi organizat cu

statele membre ºi cu reprezentanþii sectorului pentru a supra-veghea punerea în aplicare a strategiei ºi pentru a formularecomandãri privind eventualele ajustãri necesare sau noileiniþiative care urmeazã a fi lansate. În paralel, grupuri tematiceºi de altã naturã vor discuta diferitele abordãri pentru punereaîn aplicare a unor iniþiative specifice, vor evalua efectele pro-babile ale acþiunilor existente la nivel naþional ºi sectorialasupra acestor iniþiative specifice ºi vor identifica oportunitãþipentru crearea de sinergii.

Pentru mai multe informaþii, a se vedea MEMO/12/610.

Exploatarea potenþialului clãdirilor cu consum energetic redus

ARACO

Din toamna acestui an, blocurile de locuinþe dinmunicipiile-reºedinþã de judeþ vor putea beneficia de lucrãricomplexe de creºtere a eficienþei energetice cu ajutorulfondurilor europene.

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a finalizatnegocierile cu Comisia Europeanã pentru finanþarea, încadrul actualului exerciþiu bugetar, prin ProgramulOperaþional Regional, a activitãþilor de creºtere a eficienþeienergetice a blocurilor de locuit, iar Memorandumul în acestsens a fost aprobat în ºedinþa de Guvern din 11 iulie a.c.

Schema de finanþare se va aplica blocurilor de locuinþeconstruite dupã proiecte elaborate în perioada 1950-1990,în care locuiesc categorii sociale vulnerabile ºi familii cuvenituri reduse din municipiile-reºedinþã de judeþ (peste50% dintre familiile-proprietari din clãdire au un venit netlunar pe membru de familie de maximum 500 de euro).

Bugetul schemei de finanþare este de 304 milioaneeuro, din care 150 de milioane de euro din Fondul Euro-pean de Dezvoltare Regionalã (FEDR), respectiv 154 mi-lioane euro rezultatã din contribuþia naþionalã (co-finanþarede la bugetul de stat, contribuþia autoritãþilor publice localeºi a asociaþiilor de proprietari).

Beneficiarii vor trebui sã participe financiar la acestelucrãri printr-o co-finanþare de 40%. Restul fondurilor nece-sare (60%) pentru fiecare lucrare vor fi asigurate din banieuropeni nerambursabili de la FEDR ºi bugetul de stat.Ratele de co-finanþare ale autoritãþilor publice locale ºi aso-ciaþiilor de proprietari vor fi modulate în funcþie de proporþiaîn clãdire a familiilor cu venituri reduse, dupã cum urmeazã:

• 30% contribuþia autoritãþilor publice locale ºi 10% con-tribuþia asociaþiei de proprietari, în condiþiile în care mai multde 50% dintre familiile-proprietari din clãdire au un venit netlunar pe membru de familie sub 150 de euro;

• 20% contribuþia autoritãþilor publice locale ºi 20% con-tribuþia asociaþiei de proprietari, în condiþiile în care mai multde 50% dintre familiile-proprietari din clãdire au un venit netlunar pe membru de familie sub 350 de euro;

• 10% contribuþia autoritãþilor publice locale ºi 30% con-tribuþia asociaþiei de proprietari, în condiþiile în care mai multde 50% dintre familiile-proprietari din clãdire au un venit netlunar pe membru de familie sub 500 de euro.

Toate aceste prevederi fac obiectul amendãrii OUG18/2009 privind creºterea performanþei energetice a blocu-rilor de locuinþe, document aflat în dezbatere publicã. �

Este timpul pentru un puternic impuls al lucrãrilor de renovare

Schimbarea, dupã 1990, a sistemului economic aintrodus, cu succes, spiritul concurenþial între parteneriide afaceri, singurul capabil sã creeze cu adevãrat ºi pebaze noi venitul naþional din care sã se asigure fondurilede dezvoltare în investiþii, agriculturã, construcþii, infra-structurã ºi cele care þin de forþa de muncã, sãnãtate ºiculturã.

Este evident, de la început, cã rolul determinant, camotor al funcþionãrii acestui sistem, îl constituiefenomenul investiþional, concretizat într-o gamã variatãde construcþii, cele care asigurã dezvoltarea pe orizon-talã a întreprinderilor ºi societãþilor comerciale, a valori-ficãrii superioare a tuturor resurselor naturale ºimateriale de care dispune România.

Pentru anul 2011, IBC Focus, în funcþie de rezultatelefinanciare, a fãcut public TOPUL celor mai importantecompanii de construcþii din România, prilej cu careputem aprecia cine a ajuns sã aibã succes în afaceri ºisã devinã societãþi reprezentative pentru sectorul deconstrucþii, ca urmare a asigurãrii, în activitatea lor, aexigenþelor ce þin de organizare, funcþionare ºi eficienþã.

32 de firme din vechiul top realizat în 2010 nu se mairegãsesc în actualul clasament. Aºadar, este bine sãºtim cã existã firme performante în sectorul construc-þiilor, firme care au dat „viaþã“ numeroaselor clãdiri cudestinaþii dintre cele mai diverse din categoria con-strucþiilor civile ºi industriale.

ªi cum orice competiþie este beneficã a sosit, poate,momentul sã-i încercãm exigenþele pentru a vedea undene aflãm cu activitatea noastrã.

Potrivit studiului realizat de IBC Focus cifra de afacericumulatã a primilor 10 antreprenori în 2010 a fost de2,674 miliarde lei, în scãdere cu 746 milioane lei faþã decifra de afaceri înregistratã de primele 10 companii în2009, Anul 2011 a însemnat un progres în ceea cepriveºte volumul de afaceri realizat de primele 10companii. �

Topul celor mai puterniciantreprenori ai României

Top 10 antreprenori(în funcþie de cifra de afaceri realizatã în anul 2011)

1. Strabag SRL 585,8 milioane lei2. Vega 93 SRL 361,2 milioane lei3. Bog’Art SRL 325,3 milioane lei4. Astaldi SPA Italia Bucureºti 330,1 milioane lei5. Aedificia Carpaþi SA 310,9 milioane lei6. Build Corp SRL 268,7 milioane lei7. Porr Construct SRL 233,3 milioane lei8. Con-A SRL 232,9 milioane lei9. Alpine SA 209,6 milioane lei10. ACI Cluj SA 188,7 milioane lei


Staþie de epurarerealizatã cu sisteme complexe de cofraje MEVA

inauguratã de Prim-ministrul Victor PontaLa 15 octombrie 2012 a fost inauguratã noua staþie de

epurare a apelor uzate din municipiul Slatina, în prezenþaPrim-ministrului României, domnul Victor Ponta, cât ºi aMiniºtrilor Mediului, doamna Rovana Plumb, ºi Economieiºi Comerþului, domnul Daniel Chiþoiu.

La reabilitarea ºi extinderea staþiei de epurare la ocapacitate de 71.000 P.E. s-au folosit sisteme com-plexe de cofraje proiectate ºi livrate de Societatea comer-cialã MEVA Sisteme de cofraje SRL.

Inginerii societãþii MEVA au trebuit sã gãseascã soluþiipentru realizarea într-un timp cât mai scurt a pereþilor dinbeton pentru decantor, a bazinului pentru nãmol, precum ºia rezervorului metantanc, aceste structuri constituind cele

mai mari provocãri din punct de vedere tehnic. La cofrareadiferitelor structuri au fost folosite patru sisteme diferite decofraje pentru diafragme ºi planºee.

Pentru obiectivele rectangulare s-a utilizat sistemulStarTec cu o suprafaþã cofratã de peste 5.500 mp, pentru unvolum de turnare care a depãºit 1.000 mc de beton. Deasemenea, a fost folosit ºi sistemul StarTec Poligonal, pentruo suprafaþã de peste 4.800 mp, la un volum de turnare depeste 900 de mc de beton. Pentru cofrarea planºeelor laînãlþimi mari s-a utilizat eºafodajul MEP, montat la oînãlþime de 11,5 m. De asemenea, s-au folosit consolecãþãrãtoare KLK de peste 600 metri lineari. La realizareapereþilor s-a ales varianta optimã pentru calitate, folosin-du-se placa cofrantã patentatã alkus, din polipropilenã ºialuminiu, cu 7 ani garanþie.

Proiectarea staþiei de epurare a fost realizatã de soci-etatea Diering Engineering & Consulting SRL, iar antre-prenor general a fost Hochtief Solutions AG. Beneficiarulfinal al lucrãrii este Compania de Apã Olt S.A. Obiectivul deinvestiþii de circa 15 mil. Euro face parte din proiectul „Extin-derea ºi reabilitarea sistemelor de apã ºi apã uzatã înjudeþul Olt”, a cãrui valoare totalã este de 72,78 mil. Euro(292,62 mil. Lei, plus TVA), din care valoare eligibilã con-form POS Mediu este de 71,76 mil. Euro (288,50 mil. Lei,plus TVA). Acest proiect este finanþat din Fondul de Coezi-une, prin Programul Operaþional Sectorial „Mediu” 2007-2013, Axa1. �

Societatea-mamã MEVA Schalungs-Systeme a fost înfiinþatã în anul 1970, la Haiterbach în Germania ºi s-a impus graþie ino-vaþiilor care au devenit standarde în domeniile de specialitate. MEVA a introdus în piaþã conceptul de cofrare modularã, utilizândun sistem de cofraje de înaltã calitate, cu ramã independent de macara, ºi care poate fi folosit pe orice ºantier. Astãzi, companiaeste prezentã în peste 30 de þãri în întreaga lume, printre care ºi în România.

MEVA Sisteme de cofraje SRL a fost înfiinþatã în anul 2001, aducând pe piaþa româneascã întreaga gamã de produserealizate în Uniunea Europeanã la standarde germane. Pentru anul în curs, conducerea societãþii preconizeazã o creºtere a cifreide afaceri cu 15 procente faþã de anul precedent. Mai multe detalii gãsiþi la pagina de internet http://www.meva.ro.

Sursa: www.gov.ro


Amenajare hidroenergeticã a râului Strei -C H E P l o p i

Amenajarea hidroenergeticã acursului inferior al râului Strei estesituatã în zona vesticã a judeþuluiHunedoara, între localitãþile Subce-tate ºi Simeria. Sectorul are olungime de 32,5 km, cu o pantãmedie de 3,2%, realizând o diferenþãde nivel de 105 m.

Centrala hidroelectricã Plopi esteo centralã pe canal de derivaþie, înumpluturã progresivã, aducþiuneafiind în continuarea canalului defugã al centralei Subcetate.

Centrala este amplasatã în fron-tul de retenþie al camerei de încãrcaremal drept, iar în aval, se racordeazãla canalul de fugã prin bazinul deliniºtire.

Caracteristici tehnice ale centralei: • înãlþime – 28,65 m; • lungime centralã amonte-aval –

39,35 m; • cãdere brutã – 15 m; • debit instalat – 100 mc/s; • putere instalatã – 12 MW; • producþie medie de energie –

27,42 GWh/an.CHE Plopi este echipatã cu douã

turbine KAPLAN de tip KVB 6-15 cuax vertical, camere spirale din betonºi hidrogeneratoare HVS verticale,sincrone.

Apa ajunge la turbinele centraleiprintr-un canal de aducþiune înlungime de 960 m, etanºat cu pereudin beton, cu evacuator lateral cuprag de 12 m ºi lama deversantã demaxim 1 m.

În aval de centralã, apa iese înbazinul de liniºtire cu lungimea de42 m, fiind preluatã de canalul defugã pe o distanþã de 1.350 m ºievacuatã în râul Strei, peste un de-versor lateral situat la capãtul aval alcanalului de fugã.

La construcþia centralei s-au apli-cat tehnologiile clasice de betonare,iar prin utilizarea cofrajelor tip PERIau rezultat suprafeþe de beton plane,netede.

Arhitectura interioarã ºi exte-rioarã a fost gânditã în contextulnoilor tehnologii ºi materiale de con-strucþii, cu sisteme eficiente deconservare a energiei, în scopulasigurãrii condiþiilor de lucru ºi amicroclimatului pe toatã perioadaanului.

Prin execuþia la un nivel calitativdeosebit ºi punerea în funcþiune aCHE Plopi, profesioniºtii HIDRO-CONSTRUCÞIA SA – SucursalaRâul Mare Retezat au realizat încão lucrare complexã de amenajarehidroenergeticã. �

Antreprenor: HIDROCONSTRUCÞIA SA – Sucursala Râul Mare Retezat Beneficiar: HIDROELECTRICA SA – Sucursala Hidrocentrale HaþegProiectant general: ISPH Bucureºti


Managementul integrat al deºeurilor solideîn judeþul Argeº - DEPOZITUL ALBOTA

Managementul deºeurilor solideare ca obiectiv îmbunãtãþirea infra-structurii de mediu în judeþul Argeº ºieste parte a unui proiect ISPA, cofi-nanþat de Comisia Europeanã.

Depozitul de deºeuri urbane esteamplasat în partea de Sus-Est aPiteºtiului, sub dealurile Albota, încâmpie deschisã; distanþa faþã decea mai apropiatã aºezare umanãeste de 1,5 km.

Vechiul depozit data din 1966,fãrã a avea lucrãri de protecþie amediului:

• Inexistenþa etanºeizãrii bazeidepozitului ºi netratarea levigatuluiºi gazului de depozit;

• Inexistenþa facilitãþilor de pro-tecþie sanitarã pentru oameni ºiechipamentele de deservire;

• Lipsa oricãror mãsuri de pro-tecþie în zona amplasamentului,ceea ce conducea la împrãºtiereadeºeurilor pe o zonã de 1,5-2 ha,faþã de depozit;

• Infiltrarea apelor pluviale ºi alevigatului în zona de amplasare adepozitului.

Pentru extinderea depozitului dedeºeuri Albota ºi conformarea custandardele europene, s-au execu-tat urmãtoarele lucrãri:

• mutarea deºeurilor din zone-le desemnate pentru facilitãþi, cu

închiderea depozitului existent ºieliminarea poluãrii mediului;

• deschiderea noului depozit (alcelulei 1) care sã-l încorporeze pecel existent într-un depozit ecologicla Albota;

• crearea unui spaþiu de utilitãþipentru sortarea finalã a deºeurilor ºiproducerea de compost din materi-ale noi, substanþe organice din deºe-uri urbane ºi substanþe verzi;

• neutralizarea ºi reevaluareagazului de rampã, asigurându-seigiena echipamentelor ºi a mijloacelorde transport, protejarea sãnãtãþiipersonalului implicat ºi soluþionareaproblemelor produse de fermentareasubstanþelor organice în levigat.

Au fost executate urmãtoareleutilitãþi:

• construcþia clãdirii personalului,a unei zone de parcare, cântar podbasculã, rezervor fix pentru stingereincendii ºi spãlãtorie de maºini;

• construcþia unei staþii de pre-epurare pentru levigat ºi apa uzatã;

• construcþia unei linii de sortare;• construcþia zonei de compost;• construcþia unui sistem de gaz

pentru deºeuri la vechiul depozit;• instalarea unui gard de protecþie

ºi acces de-a lungul marginii supra-feþei amplasamentului;

• construcþia unei zone de sto-care ºi conducte tehnologice.

Modernizarea depozitului de deºe-uri urbane al municipiului Piteºti, înconformitate cu standardele de mediueuropene, executatã cu profesiona-lism de HIDROCONSTRUCÞIA SA –Sucursala Argeº, împreunã cu reali-zarea unui management modernprivind colectarea deºeurilor dinzonele urbane ºi rurale, au condusla îmbunãtãþirea condiþiilor de mediuale judeþului Argeº. �

Antreprenor: HIDROCONSTRUCÞIA SA – Sucursala ArgeºBeneficiar: Consiliul Judeþean ArgeºAutoritate de implementare proiect: CFCUConsultant: C&E CONSULTING AND ENGINEERING GmbH


RENOVAREA PARCÃRII SUBTERANE A UNUI ANSAMBLU REZIDENÞIAL DIN BUCUREªTIUn nou proiect realizat cu pelicula elastomericã POLYUREA

Pelicula elastomericã din poliuree purã cu întãrire rapidã, Polyurea FLM, cea mai nouã soluþie pentru acoperireasuprafeþelor de trafic intens, a fost folositã de curând pentru refacerea pardoselilor din parcarea subteranã a unuiansamblu de locuinþe din Bucureºti.

Deºi la data începerii lucrãrilor de refacere ansamblul rezidenþial avea doar trei ani de la darea în folosinþã, dincauzã cã pardoselile parcãrii au fost finisate doar cu beton elicopterizat, acestea s-au deteriorat rapid sub efectultraficului auto cotidian.

Soluþia de refacere a acestor suprafeþe folosind Polyurea FLM a fost aleasã datoritã unui cumul de avantaje care oimpun în faþa unor soluþii clasice ca, de exemplu, acoperirile cu rãºini epoxidice.Câteva dintre avantajele acoperirilor cu Polyurea FLM sunt:

� creeazã o peliculã monoliticã, fãrã rosturi, cu elasticitate ridicatã (de pânã la 400%)� are rezistenþã chimicã excelentã, stabilitate termicã ºi rezistenþã la radiaþii UV*� se întãreºte rapid, substratul peliculizat putând fi expus la trafic în numai o orã� are rezistenþã excelentã la impact, abraziune ºi perforare� îmbunãtãþeºte semnificativ durabilitatea betonului armat� are permeabilitate scãzutã� poate fi utilizatã într-o plajã largã de temperaturi (între -300C ºi +1300C) � este un sistem prietenos cu mediul (nu conþine componenþi organici volatili)

Cristian TÃNASE, Alin MURARIU - IRIDEX GROUP PLASTIC

Suprafeþele acoperite cu Polyurea FLM însumeazã în cazul acestei lucrãri 5.000 m2, iar aplicarea efectivã a duratdoar 3 zile din totalul de 14 al întregii lucrãri de refacere a pardoselilor parcãrii. Restul de 11 zile au fost destinatepregãtirii suprafeþelor ºi realizãrii marcajelor specifice unui astfel de spaþiu.Lucrarea a presupus pregãtirea suprafeþei din beton, prin sablare ºi nivelare cu rãºinã epoxidicã, aplicarea amorseiºi, în final, aplicarea de poliuree cu grosime de 1,5 mm.

În cazul acestei lucrãri, Iridex Group Plastic a fost furnizorul de poliuree iar aplicarea a fost realizatã de cãtreHannover Engineering, companie specializatã în realizarea sistemelor de pardoseli ºi hidroizolaþii.Datoritã proprietãþilor sale deosebite în ceea ce priveºte rezistenþa mecanicã, chimicã ºi termicã, pelicula elastome-ricã Polyurea FLM poate fi folositã cu succes într-o gamã largã de aplicaþii cum ar fi:� pardoseli industriale� fabrici de procesare� zone de procesare a produselor alimentare� stadioane� ateliere ºi facilitãþi de producþie� fabrici ºi uzine� spaþii de producþie

Pelicula de protecþie ºi/sau de impermeabilizare Polyurea FLM este un sistem pe bazã de poliuree purã, având unconþinut de solide 100%, flexibilã, bicomponentã, cu întãrire rapidã, ce asigurã o înaltã rezistenþã la coroziune,abraziune ºi ºoc termic. Sistemul Polyurea FLM constã din Polyurea FLM Part A ISO, Polyurea FLM Part B AMINE ºi pigmenþi. Pentru acestprodus se recomandã utilizarea unui echipament de înaltã presiune cu dozarea componentelor de tipul celor fabri-cate de firmele GlasCraft sau Graco.


O breaslã care confirmã!

Ciprian Enache: Cum apreciaþi desfãºurarealucrãrilor Conferinþei Naþionale de Geotehnicã ºiFundaþii care a avut loc recent la Iaºi?Nicolae Boþu: În primul rând aº vrea sã subliniez

faptul cã la a XII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicãºi Fundaþii care s-a desfãºurat în Aula UniversitãþiiTehnice „Gheorghe Asachi” din Iaºi, în perioada 20-22septembrie 2012, au participat un numãr record de actu-ali ºi sper eu, viitori specialiºti în domeniu, atât în ceeace priveºte proiectarea cât ºi execuþia lucrãrilor speci-fice. S-au prezentat în plen 30 de articole ºtiinþifice, iar încele 3 volume apãrute cu acest prilej au fost publicatealte 136 lucrãri. Totodatã, în cadrul expoziþiei interioareºi exterioare au expus utilaje ºi aparaturã de încercãrigeotehnice de laborator ºi in situ 16 societãþi din þarã ºistrãinãtate.

Conferinþa s-a remarcat nu numai prin cantitatea infor-maþiilor transmise, cât ºi prin calitatea acestora. Au avutloc dezbateri constructive pe marginea a numeroaseprobleme specifice activitãþii noastre.

În concluzie, se poate spune în mod cert cã aceastãmanifestare ºtiinþificã a fost un succes din toate punctelede vedere.

C.E.: O asemenea conferinþã are loc din 4 în 4 ani.Ce caracterizeazã ultimii 4 ani pe linia geotehnicii ºifundaþiilor în România?N.B.: Pe de o parte, în ultimii ani se constatã o diver-

sificare a activitãþii practice, cauzate de apariþia mai mul-tor societãþi de execuþie din strãinãtate care au câºtigatlicitaþii naþionale. Ele au venit în România cu utilaje per-formante, mai greu accesibile din punct de vedere finan-ciar pentru firmele noastre.

Pe de altã parte asistãm la o degradare continuã acalitãþii proiectelor ºi a lucrãrilor executate, deoarecelupta pentru un câºtig rapid s-a acutizat. Aceste firmestrãine trimit în România 2-3 reprezentanþi mai multsau mai puþin competenþi, care au ca scop repatriereaunui procent cât mai mare din valoarea lucrãrilor execu-tate. În final, rãmân tot societãþile româneºti sã facã,

practic, toatã munca, pebani foarte puþini. ªi efec-tele se constatã în calitateaslabã a acestor lucrãri, fiecã ne referim la partea deproiectare, fie la execuþie.

C.E.: În ce mãsurã pro-blemele geotehnicii ºifundaþiilor intereseazãspecialiºtii, societãþile deprofil ºi autoritãþile dinRomânia în ansamblulreuºitei unor construcþiifiabile, funcþionale ºi eficiente?N.B.: Existã, din pãcate, o rupturã evidentã între

adevãraþii specialiºti în geotehnicã (din pãcate pe calede dispariþie) ºi o mare parte dintre societãþile de profil,ca sã nu mai vorbesc de autoritãþi. Pe de o parte, primiiîncearcã sã menþinã o calitate ridicatã a lucrãrilor proiec-tate ºi executate, iar pe de altã parte, puzderia de firmeapãrute în ultimii ani au ca scop câºtigarea prin oricemijloace a licitaþiilor, chiar ºi a celor importante.Autoritãþile (ministere, consilii judeþene ºi locale...) suntrupte complet de realitate ºi nu fac nimic sã îndrepteaceastã situaþie. Zicala „Lasã cã merge ºi aºa” este maiactualã ca oricând.

C.E.: În ce direcþie se vor dezvolta în urmãtorii anitehnicile ºi tehnologiile privind geotehnica ºi funda-þiile în ansamblul procesului de investiþii?N.B.: Existã tendinþa de a se folosi aparaturã mai

sofisticatã, care sã reducã foarte mult timpul deproiectare ºi mai cu seamã de execuþie a lucrãrilor. Deasemenea, efectuarea forajelor ºi a încercãrilor geo-tehnice de laborator, care sunt costisitoare ºi se executãîn timp, de multe ori prea mare, sunt înlocuite cu încer-cãri in situ, mult mai abordabile dacã ai aparatura nece-sarã. Dar pentru asta, societãþile trebuie sã dispunã debanii necesari, pe care îi ai doar dacã participi la lucrãriimportante.

Într-un cuvânt ºi domeniul geotehnicii ºi al fundaþiilorse modernizeazã în fiecare an, iar noi va trebui sã þinemcont de acest lucru, dacã vrem sã mai existãm. �

Am numit-o pe cea care se ocupã de domeniile geotehnicii ºi fundaþiilor în România. Cã este aºa ne-oaratã ºi modul în care specialiºtii care o compun s-au prezentat la sfârºitul lunii septembrie a.c. la a 12-aConferinþã Naþionalã pentru Geotehnicã ºi Fundaþii.

Deºi timpul scurs de la acest eveniment este scurt, o convorbire sumarã cu preºedintele executiv,prof. dr. ing. Nicolae BOÞU ne defineºte ce caracterizeazã în prezent în construcþii aceastã importantã fazãdenumitã generic: geotehnicã ºi fundaþii.

prof. dr. ing. Nicolae BOÞU


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Pãmântul vegetal ca strat de fundare Gabriela Brînduºa CAZACU, Cornel CIUREA, Mirela POPA - Universitatea Ovidius Constanþa

CE PREVEDE LEGISLAÞIA Legislaþia în vigoare (coduri de

proiectare, normative ºi standarde)atât pentru construcþiile civile cât ºipentru construcþiile de drumuri, cãiferate, poduri ºi canalizãri prevedeca fundarea sã nu se facã pe stratulvegetal.

Aceastã prevedere este menþio-natã ºi în urmãtoarele reglementãritehnice:

• în normativul C 29/1985 Anexa IIse menþioneazã cã „Fundarea con-strucþiilor trebuie sã se facã în modobligatoriu sub zona cu frecventegãuri de rozãtoare ºi trebuie sãdepãºeascã stratul vegetal”,

• în normativul C 56/1985, punc-tul 1.6. Umpluturi (…), „se va verifica- îndepãrtarea pãmântului vegetal ºia altor straturi indicate în proiect”,

• în normativul C 169/1988 punc-tul 2.8. – „excavarea stratului vegetal- se va face, de regulã, mecanizat(...) pct. 5.5. – înainte de realizareaumpluturilor este obligatorie înde-pãrtarea stratului vegetal”,

• în normativul NP 081/2002punctul 4 - stabilirea capacitãþii por-tante a terenului de fundare, 4.1.suportul structurii rutiere este consti-tuit din terasamente alcãtuite dinpãmânturi de fundare, conform cuprevederile STAS 2914 ºi eventual

dintr-un strat de formã, în conformi-tate cu prevederile STAS 12253”,

• în STAS 2914/1984 „Materialelepentru terasament, tabelul 1b, pãmân-turile organice - calitate ca materialpentru terasamente – mediocrã, reasi foarte rea...,,

• în STAS 7582/1991 punctul 3 –Verificarea calitãþii, 3.1. în timpulexecuþiei lucrãrilor se verificã (...)pregãtirea terenului de bazã la faþaamprizei – decapare teren vegetal(...) Anexa / „În tabelul cu încadrareaprincipalelor pãmânturi în categoriinu este trecut ºi pãmântul vegetal”.

PARAMETRI FIZICIAI STRATULUI VEGETAL

Pentru a se putea analiza stratulvegetal, s-au efectuat încercãri înlaborator în vederea determinãriiunor parametri geotehnici.

Domeniul granulometric pe careîl poate avea pãmântul vegetal esteprezentat în graficul din figura 1.

De obicei, stratul vegetal are oculoare brun-negricioasã, în funcþiede proporþia acizilor humici componenþi.

În probele analizate are o umidi-tate cuprinsã între 20% ºi 33%.

În acest articol se prezintã unele proprietãþi ºi parametri geotehnici ai stratului vegetal care, în ultimaperioadã de timp, se doreºte a fi considerat teren de fundare la unele lucrãri de construcþii de micã importanþã.

Recent, a apãrut tendinþa ca pãmântul vegetal sã fie definit ca praf argilos cenuºiu sau argilã prãfoasãcenuºie. Pe suprafaþa Dobrogei stratul vegetal are grosimi variabile: în unele zone poate sã nu aparã delociar în altele, sã aibã grosimi medii de 1,20 m. Pe unele foste fire de vale, stratul vegetal poate avea grosimichiar mai mari de 2 m.

Atunci când se doreºte construirea unor obiective de micã importanþã cum ar fi: locuinþe unifamilialecu regim de înãlþime parter, strãzi comunale etc., nu este rentabilã, din punct de vedere financiar, fundareape stratul de loess (pãmânt considerat teren bun de fundare) care se gãseºte, de obicei, la o adâncime maimare de 1,30 m.

Fig. 1: Diagrama distribuþiei granulometrice

Tabelul 1: Valorile limitelor superioare de plasticitate


Din punct de vedere al plastici-tãþii, valorile limitei superioare suntcuprinse între 42% ºi 48%, iar limitainferioarã între 15% ºi 18%.

În literatura de specialitate serecomandã ca, în cazul în care exis-tã o îndoialã în ceea ce priveºtenatura organicã a pãmântului, sã sedetermine limita superioarã de plas-ticitate pe o probã uscatã în prealabilîn etuvã. Dacã prin uscare valoarealimitei superioare de plasticitatescade cu 30% sau mai mult, înraport cu cea determinatã pe probainiþialã, se poate afirma cã pãmântuleste organic.

S-au efectuat, astfel, trei încer-cãri duble obþinându-se rezultateleprezentate în tabelul 1, în care wL

este limita superioarã de plasticitateiar wL‘ reprezintã valoarea limiteisuperioare de plasticitate efectuatãdupã ce pãmântul a fost uscat înprealabil în etuvã. Analizând valorileprezentate se observã cã diferenþadintre valorile obþinute este mai micãde 30% dar totuºi mai mare de 5%.

Pentru a avea o imagine cât maiclarã a datelor s-au efectuat probedupã modul prezentat mai sus, pen-tru determinarea limitei superioarede plasticitate ºi pentru loessurile ºiargilele prãfoase din zonã. La aceste

pãmânturi diferenþele dintre valorilelimitelor superioare de plasticitate aufost de maxim 2% - 3%.

PARAMETRI MECANICIAI PÃMÂNTULUI VEGETAL

Pentru probele de strat vegetal aicãror parametri fizici au fost prezen-taþi anterior, s-au efectuat ºi deter-minãri ale parametrilor mecanici.Astfel, s-au efectuat: încercãri edo-metrice ºi încercãri de forfecaredirectã pe probe care aveau porozi-tatea cuprinsã între 35% ºi 47%.

În figura 2 sunt prezentate curbede compresiune – tasare, obþinute pen-tru douã porozitãþi (proba 1 – n = 34%iar proba 2 – n = 47%) atât pentruproba încãrcatã având umiditateanaturalã cât ºi pentru proba încãr-catã inundatã iniþial.

Valorile modulului edometricdeterminat pentru un interval i-j depresiuni precum ºi indicii de tasaresuplimentarã prin umezire, pentru ovaloare i-j obþinute pentru porozitãþiminime de 34% ºi maxime de 47%,sunt prezentate în tabelul 2.

La probele care au avut porozi-tãþile specificate mai sus s-au obþi-nut: pentru coeziune, valori cuprinseîntre 3,47 kPa ºi 13 kPa iar pentruunghiul de frecare internã, între 11grade ºi 18 grade.

CONCLUZIIAnalizând rezultatele încercãrilor

de laborator se observã cã, deºi ca-racteristicile fizice nu diferã foartemult de cele ale loessurilor din zonã,parametrii mecanici au valori semni-ficativ mai mici.

Pãmântul vegetal este un pãmântimpropriu pentru fundare din cauzaconþinutului mare de materie orga-nicã ºi resturi vegetale, conþinut carepoate conduce la tasãri importanteîn timp.

În cazul în care este incertãnatura terenului de fundare (dacãeste pãmânt vegetal sau alt tip depãmânt) incertitudinea se poateîndepãrta folosind metoda deter-minãrii limitelor superioare de plasti-citate pe douã probe, una preparatãdin pãmânt în stare naturalã iar ceade a doua preparatã din pãmântuscat în prealabil în etuvã. Dacãdiferenþele între cele douã limite deplasticitate sunt mai mari de 5%,atunci pãmântul poate fi consideratpãmânt vegetal.

În cazul construcþiilor civile, acãilor de comunicaþii în localitãþi dinmediul rural ºi nu numai, peamplasamentele în care grosimeastratului vegetal depãºeºte 1,00 m,chiar dacã acest tip de pãmânt arecaracteristicile fizico-mecanice foarteapropiate de cele ale pãmânturilorsubadiacente, se recomandã evi-tarea construirii pe stratul de pãmântvegetal, indiferent de costurile supli-mentare care pot sã aparã.

Un suport bun, un teren de fun-dare corespunzãtor, este cel caregaranteazã rezistenþa, durabili-tatea ºi pãstrarea calitãþii în timp alucrãrii.

BIBLIOGRAFIE M. J. Tomlinson, Proiectarea ºi

executarea fundaþiilor;Coduri, Normative ºi Standarde

româneºti în vigoare. �

Fig. 2: Curba de încãrcare - deformaþie pentru pãmântul vegetal

Tabelul 2

SC ROCK DRILL CONSULT SRL

oferã, prin specialiºtii sãi, servicii de

consultanþã, achiziþii publice ºi inter-

mediere în afaceri, asistenþã tehnicã

de specialitate pentru foraj, geolo-

gie, hidrogeologie, geofizicã, minerit,

precum ºi închiriere de instalaþii de

foraj pentru piloþi, micropiloþi, pereþi

mulaþi, jet-grouting, geotermie, foraj

dirijat, ancoraje, injecþii, foraje hidro-

geologice.


HAUSHERR System Bohrtechnik FORAJE ÎN CARIERE ªI MINE DE SUPRAFAÞÃ

Cu o experienþã de peste 60 deani ºi o dezvoltare constantã, pro-dusele HAUSHERR sunt o garanþiea calitãþii, fiabilitãþii ºi competitivitãþii.Totodatã, ele rãspund tuturor cerin-þelor actuale pe plan internaþionalprivind ergonomia, siguranþa în ex-ploatare ºi protecþia mediului.

Gama de produse HAUSHERRcuprinde:

• Maºini hidraulice pentru forajrotativ ºi foraj cu ciocan de fund

- cu greutate de exploatare de la3,5 tone pânã la 40 tone - Seria HBM.

• Maºini hidraulice pentru forajcu ciocan de fund

- cu greutate de exploatare de la7 tone pânã la 25 tone - Seria HSB.

• Utilaje hidraulice de foraj uni-versale

- foraje pentru explorãri de supra-faþã, puþuri de apã, captarea energieigeotermale ºi chiar pentru prelevarede probe. Sunt utilajele cu greutãþide exploatare de la 2,5 tone la 12 tone,seriile HBM 20, HBM 40 ºi HBM 50.

• Accesorii de foraj - tuburi de foraj (prãjini), sape de

foraj, dispozitive pentru montare /demontare tuburi de foraj.

• Compresoare - cu ºurub, modulate, montabile

pe maºinile de foraj, având presiunide lucru de la 7 bari la 25 bari ºi de-bite de la 10 m3/min la 30 m3/min.

Seria HBM - foraj rotativ ºi cuciocan de fund

Maºinile HAUSHERR din seria HBMpot fi folosite pentru foraje de gãuripentru explozii în cariere sau pentruforaje de explorare ºi exploatare înmine de suprafaþã.

Fiind dotate cu cap hidraulic derotire, ele pot executa foraje rotative,dar ºi foraje cu ciocan de fund(DTH). Trecerea de la un sistem laaltul este rapidã ºi uºor de realizat.

Toate maºinile (cu excepþia HBM60) au ºasiul superior rotitor, cu un

unghi de 900. Acest lucru îipermite maºinii o poziþio-nare paralelã cu peretelecarierei, la o distanþã sigu-rã faþã de acesta.

Fiecare maºinã are uncompresor de aer integrat,o magazie de prãjini ºi ocabinã de rezistenþã, de tipFOPS.

Cabina ergonomicã, pre-surizatã, cu aer condiþionat,asigurã atât protecþie cât ºiconfort ºi vizibilitate perfec-tã operatorului.

Sursa de putere a ma-ºinilor este asiguratã demotoare diesel, marcaCATERPILLAR, astfel dimen-sionate încât sã asigure orezervã de putere suficientã.

Opþional, maºinile pot fiacþionate ºi electric.

Dacã este necesar, sistemul derulare pe ºenile poate fi înlocuit cuunul pe roþi.

Maºinile mari în echipare stan-dard, iar cele mici ºi medii opþional,sunt dotate cu sisteme puternice decolectare a prafului.

Principalele caracteristici ale ma-ºinilor HAUSHERR din seria HBMsunt urmãtoarele:

Greutate (t): 16 t - 40 t Putere motor (kW): 186 kW - 470 kW Diametru foraj (mm): 76 mm - 203 mmAdâncime foraj (m): 36 m - 56 m

Seria HSB - cu ciocan de fund Maºinile HAUSHERR din seria HSB

pot fi folosite pentru foraje de gãuripentru explozii în cariere ºi în oricelucrãri de exploatãri miniere la supra-faþã.

Metoda specificã de foraj esteforajul cu ciocan de fund (DTH).

Toate modelele din aceastã seriesunt în mãsurã sã execute operaþi-uni de foraj orizontal (modelul HSB3000 cu unele restricþii).

Firma HAUSHERR System Bohrtechnik, cu sediul în localitatea germanã Unna din Westfalia, dezvoltã ºiproduce instalaþii ºi echipamente de foraj pentru utilizare în cariere, exploatãri miniere de suprafaþã, precumºi în ingineria fundaþiilor speciale ºi în explorarea resurselor minerale.

Începând cu 1 iunie 2009, HAUSHERR System Bohrtechnik este membrã a Grupului BAUER ºi benefici-azã de toate avantajele unui management modern ºi performant ºi de oportunitãþile unei pieþe internaþionaleextinse, cu participare la proiecte de anvergurã, în care Grupul BAUER este angrenat peste tot în lume.

Modelul HSB 2000, chiar în echi-pare standard, are ºasiul superiorrotativ ºi permite poziþionarea maºiniiparalel cu peretele carierei, la o dis-tanþã de siguranþã.

Modelul HSB 2000R are o cine-maticã spaþialã, care îi permite sãexecute foraje în toate direcþiile ºi launghiuri diferite.

Cu excepþia modelului HSB 100,toate maºinile sunt dotate cu com-presoare de aer integrate, cu maga-zie de prãjini ºi cu cabine derezistenþã de tip FOPS / ROPS.

Ca ºi pentru modelele HBM, ma-ºinile din seria HSB sunt dotate cumotoare CATERPILLAR, astfel dimen-sionate încât sã asigure o rezervãde putere suficientã.

Toate modelele din seria HSB ausistemul de rulare pe ºenile oscilant,(+/-100), ceea ce le conferã o foartebunã capacitate de trecere pe celemai dificile terenuri.

Principalele caracteristici alemaºinilor HAUSHERR din seria HSBsunt urmãtoarele:

Greutate (t): 7,5 t - 25 t Putere motor (kW): 36 kW - 354 kW Diametru foraj (mm): 85 mm -

203 mm Adâncime foraj (m): 27 m - 45 m

Utilaje hidraulice de foraj uni-versale

Maºinile universale de forajHAUSHERR, cu greutãþi de exploa-tare de la 2,5 la 12 tone, cu seriileHBM 20, HBM 40 ºi HBM 50, sunt

destinate pentru foraje la explorãride suprafaþã, puþuri de apã, cap-tarea energiei geotermale ºi chiarpentru prelevare de probe.

Odatã cu utilajele complexe deforaj, firma HAUSHERR oferã ºiîntreaga gamã de scule ºi accesoriinecesare în procesele tehnologicede foraj:

• tuburi de foraj

• sape de foraj

Pentru detalii tehnice ºi pentruo ofertã personalizatã privindprodusele HAUSHERR, vã puteþiadresa firmei Tractor ProiectComerþ, distribuitor autorizat pen-tru România al BAUER MaschinenGroup. �


(Continuare din numãrul anterior)

SCURTÃ PREZENTAREA EVENIMENTULUI

DIN TOAMNA ANULUI 2009În data de 04.09.2009, când

lucrãrile de consolidare ajunseserãla Corpul A la parter ºi respectiv laCorpul B la mezanin, a survenit unincendiu, cu sursã neidentificatã, înpodul Corpului A la cota +17,00, labaza turnului. Deºi unitãþile de pom-pieri au rãspuns rapid apelului deurgenþã, din cauza vântului puternic,precum ºi a elementelor ºarpanteidin lemn foarte uscat, focul s-aextins cu repeziciune, atât în podulCorpului A cât ºi în cel al Corpului B.

Foto 17 ºi Foto 18 redau lupta cufocul dezlãnþuit a unitãþilor de pom-pieri, dotate cu 6 autoscãri ºi 20 auto-speciale, la faþada principalã precumºi la cele laterale.

Foto 19 redã aspectul ºarpanteide la corpul B, pe zona neprãbuºitã,în timp ce foto 20 redã aspectulºarpantei de la Corpul A, pe zona dedeasupra scãrii monumentale, dupãstingerea incendiului.

Expertiza post-incendiu întocmitãîn cadrul SC Proiect Bucureºti SA deun colectiv condus de expert tehnicing. Dragoº Badea a relevat urmã-toarele:

• incendiul nu a fost provocat devreuna din mãsurile de consolidareproiectate ºi nici din cauza proce-durilor de execuþie utilizate de con-structor (Rotary Construcþii), care,de altfel, ca stadiu fizic al lucrãrilorera cu 4 niveluri mai jos;

• la corpul A au ars cca. 400 m2

de acoperiº ºi 2/3 din scara de lemn

de acces în turn, pornind de la bazaacesteia de la cota +17,00;

• la corpul B au ars cca. 350 m2

din acoperiº ºi din tavanul sus-pendat al mansardei ºi pereþii decompartimentare de la mansardã;

• încercãrile nedistructive, coman-date ca urmare a acestui eveniment,au fost efectuate de Laboratorul deConstrucþii Bucureºti, prin metodacombinatã impuls ultrasonic ºi duri-tate superficialã, iar determinareapoziþiei armãturilor s-a fãcut cumetode electromagnetice asupraunor elemente existente din betonarmat ºi zidãrie expuse unei cãlduriexcesive, de la etajul 3 Corp A ºi dela etaj 2 ºi mansardã Corp B. Ele auscos în evidenþã betoane de marcãB 200 (clasã C12/15) la Corpul A ºimarcã B100 (clasã C6/7,5) la Corpul B.Betonul era friabil (sfãrâmicios) pe oadâncime de 2~3 cm, în special lapartea superioarã a plãcii, în timp cela partea inferioarã betonul prezentafisuri multiple. Parapeþii de zidãrie,realizaþi cu cãrãmidã de clasã C100,se prezentau corespunzãtor, în timpce mortarul utilizat, de marcã M10,se prezenta în stare friabilã (sfãrâmi-cioasã). Mortarul s-a degradat pe deo parte din cauza mãrcii modeste iar,pe de altã parte, a expunerii la focdeschis ºi ºocului termic brusc,datorat stingerii incendiului cu jet deapã.

S-au comparat rezultatele aces-tor încercãri nedistructive cu celeobþinute cu ocazia expertizei dinanul 2001. La acea datã se obþi-nuserã pentru betoane mãrcile B160~ B180 iar pentru zidãrie, cãrãmiziC50 ~ C100 cu mortar M10. Gradul

Foto 18

Foto 19

Foto 17

Consolidarea ºi modernizarea unor clãdiri monument:PRIMÃRIA SECTOR 1, Bucureºti (II)

Bogdan GEORGESCU, Dan POPESCU, Dragoº BADEA – SC PROIECT BUCUREªTI SALouis DIAMANDI – SC SEBASTIAN PROIECT 2000 SRL

Foto 20


de împrãºtiere a rezultelor este cre-dibil ºi relevã o preparare a betonu-lui, loco ºantier, fãrã o reþetãrespectatã riguros, iar pentru mortarmarca determinatã era una uzualãpentru executarea zidãriilor;

• planºeul peste etajul 3, dinbeton armat, a contribuit la nepropa-garea focului deschis ºi la etajul 3,în corpul A. La nivelul podului, însã,lipsa unor geamuri de la unelelucarne ºi faptul cã elementeleºarpantei erau din lemn foarte uscatºi cu un tratament antifoc îmbãtrânit,precum ºi vântul cu vitezã semnifica-tivã la acea înãlþime ºi în acea zi, auconstituit cauzele extinderii cu repe-ziciune a focului, în special pe direcþiavectorului de acþiune a vântului;

• la Corpul A, incendiul a provocatprãbuºirea parþialã a învelitorii dinþigle solzi aºternute pe douã rânduri,a ºipcilor, a asterelei, a panelor, acleºtilor ºi a popilor, prin distrugereaelementelor de susþinere care aucedat în cascadã pe cca 70% dinsuprafaþã. Pana de coamã de la cota+28.20 ºi elementele adiacente ei aufost distruse în totalitate pe toatãlungimea iniþialã a panei; cca 40%din lucarne au fost distruse complet;

• la Corpul B, focul s-a propagatdin podul corpului A, favorizat dedirecþia ºi viteza vântului, în principalla elementele ºarpantei din cheres-tea de rãºinoase; apoi, pe mãsuraamplificãrii ºi degajãrii mari de tem-peraturã, s-a extins ºi la elementelemansardei; cca 30% din lucarne aufost distruse complet;

• planºeul din beton armat depeste etajul 2 a contribuit, din plin, lanepropagarea focului ºi la etajul 2;

• elementele de ºarpantã care ausupravieþuit prezentau diminuãrisemnificative de secþiune (stare car-bonizatã) ºi deformaþii importante.

Elementele ºarpantei de la Corpul Aerau din cherestea de rãºinoase, cuurmãtoarele dimensiuni: asterealã dinscânduri de 2.4 cm x 15 cm cãprioride 9 cm x 12 cm la interax de 80 cm

ºi cu distanþa maximã dintre reaze-me de 5,45 m; cleºti de 5,8 cm x 15 cm,pane intermediare 14 cm x 16 cm;pane de coamã de 16 cm x 24 cm;popi de 14 cm x 14 cm plasaþi coli-near cu distanþa între linii (scaune) de4,25 m; arbaletrieri de 14 cm x 19 cmºi cosoroabe de 14 cm x 14 cm.Îmbinãrile erau rezolvate cu chertãri,buloane ºi scoabe.

La corpul B, elementele iniþialedin cherestea aveau urmãtoareledimensiuni: asterealã din scânduride 2,4 cm x 15 cm; cãpriori de 8 cmx 12 cm la interax de 80 cm cu dis-tanþa maximã între reazeme de 2,05 m;cleºti de 4,8 cm x 15 cm, pane inter-mediare 14 cm x 16 cm; pane decoamã de 16 cm x 20 cm; popi de 14 cmx 14 cm plasaþi colinear cu distanþaîntre linii de 4,00 m; arbaletrieri de14 cm x 14 cm; cosoroabe de 14 cmx 14 cm ºi tãlpi inferioare de 16 cm x20 cm distanþate cu 9,5 cm faþã decota superioarã a plãcii peste etajul 2,rezemarea fãcându-se numai lacapete pe zidurile longitudinale.Îmbinãrile erau rezolvate cu chertãri,buloane ºi scoabe.

Între tãlpile inferioare exista unamestec de pãmânt cu nisip, cuºacide 10 cm x 10 cm ºi duºumea oarbã,care constituia stratul suport al par-doselii.

Adâncimea de carbonizare s-acalculat în conformitate cu SR EN1995-1-2/NB:2008 cu relaþia:

dchar,0 = β0 tunde :β0 - viteza de ardere unidimen-

sionalã;t - timpul de expunere la foc.Pentru lemn masiv de esenþã

moale β0 = 0,65 mm/min conf. SREN 1995–1–2/NB:2008 tab. 3.1, ºipentru o expunere de 60 minuterezultã dchar,0 = 39 mm. Astfel încâtpentru o dimensiune iniþialã a paneide 14 cm x 16 cm a rezultat o dimi-nuare de secþiune de 10,1 x 12,1 / 14x 16 = 0,54. Deci, dupã o expunerede 60 minute, pana a pierdut 46%din secþiune, astfel încât a survenitcedarea, angrenând în colaps toateelementele pe care le avea desusþinut (învelitoare, ºipci, asterealã,cãpriori).

Refacerea calculelor, urmare adatelor obþinute din investigaþiilepost-incendiu, a relevat grade deasigurare seismicã la elementeledin beton armat de la etajul 3 deR = 0,59 la grindã ºi de R = 0,55 lastâlp, valori insuficiente care au con-dus la urmãtoarele decizii:

• mãsurile de consolidare pre-vãzute în proiectul iniþial vor con-tinua, dupã înlãturarea efectelor

Fig. 3: Secþiune transversalã prin ºarpantã în zona casei scãrii la Corpul A, înainte de incendiu

continuare în pagina 32��


incendiului precum ºi a elementelorcare, aduse fiind în poziþii instabile,pot crea riscul de accidentare;aceste mãsuri iniþiale se vor aplicapânã la plãcile expuse direct (pesteetajul 3 la corp A, peste etaj 2 laCorp B);

• cantitãþile mari de apã folosite întimpul stingerii incendiului au ajutatla menþinerea temperaturii planºe-ului din beton armat în limite accep-tabile;

• demolarea elementelor de ºar-pantã neprãbuºite de la Corpurile Aºi B ºi a porþiunii superioare, care asupravieþuit de la scara din lemn deacces în turn;

• demolarea parapetelor de zidã-rie pe zonele afectate de foculdeschis ºi/sau cãldura excesivã, cuscoaterea a ceea ce a mai rãmas dinpopii captivi în zidãrie;

• demolarea bolþilor suspendatedin rabiþ de la tavanul etajului 3Corp A, din cauza ruperii sau des-prinderii sârmelor de ancorare deintradosul plãcii peste etajul 3, subalternanþa cu ºoc termic datã de cãl-dura excesivã de la incendiu cu jetulde apã rece folosit la stingereaincendiului;

• injectarea fisurilor existente laintradosul plãcilor existente pesteetajul 3 Corp A ºi respectiv peste etaj2 Corp B, cu rãºinã epoxidicã;

• consolidare prin suprabetonarea plãcii de la cota +17,00 Corp A,respectiv a plãcii de la cota +13.60Corp B, dupã prealabila pregãtire asuprafeþelor ºi înlãturarea urmelorincendiului, precum ºi cãmãºuireagrinzilor peste etajului 3 Corp A, cubeton armat de clasã C25/30 ºi me-talizarea stâlpilor;

• rezidirea parapetelor pe zonelecare au necesitat demolare ºi con-solidarea restului prin placare pe lainterior, cu grout armat, dupã preala-bila înlãturare a urmãrilor incendiuluiºi pregãtirea suprafeþelor, iar lapartea superioarã executarea decenturi din beton armat;

• refacerea, prin reconfigurare, ascãrii de acces în turn;

• demolarea zidãriilor de la came-rele motor ale celor douã lifturi dinpodul Corpului A, precum ºi a coºu-lui de fum scos din uz de o bunãbucatã de vreme, care nu avea unrol estetic ºi care, în plus, prezentaavarii semnificative (foto 21).

În contextul în care, cu aceastãocazie, beneficiarul a modificat temade proiectare în sensul realizãrii ºi laCorpul A pe înãlþimea podului iniþiala unei mansarde cu pãstrarea volu-metriei ºi a cotelor, proiectul demansardare ºi refacerea ºarpantei afost încredinþat, în subproiectare, pen-tru partea de structurã ingineruluiLouis Diamandi de la SC Sebas-tian Proiect 2000 SRL.

SCURTÃ PREZENTARE A MODALITÃÞIIDE REZOLVARE A RECONSTRUIRII

STRUCTURII ACOPERIªULUIElementele de rezistenþã ale

ºarpantei ºi anume cadrele princi-pale transversale de pe corpul A ºi depe corpul B, elementele de legãturãºi contravântuirile din ele s-au proiec-tat din lemn stratificat din molid,având ca reper materialele oferite deSC Glulam Manufacturing SRL dincomuna Ulmi, lângã Municipiul Târ-goviºte ºi cu aportul substanþial aldomnului inginer Bogdan Ghioc de laaceeaºi societate.

Calculele pentru structura acope-riºului au fost realizate în programulde calcul structural STRAP.

Materialul utilizat GL24c areurmãtoarele clase de rezistenþãconform EN1194-1999:

• încovoiere fm.k = 24 [N/mm2];• întindere paralelã cu fibrele ft.0.k

= 14 [N/mm2];• întindere perpendicularã pe fibre

ft.90.k = 0,35 [N/mm2];• compresiune paralelã cu fibrele

fc.0.k = 21 [N/mm2];

Foto 21

Fig. 4: Plan ºarpantã Corp A ºi Corp B

�� urmare din pagina 31


• compresiune perpendicularã pefibre fc.90.k = 2,4 [N/mm2];

• forfecare fvk = 2,2 [N/mm2];• modulul de elasticitate paralel

cu fibrele E0 = 11.600 [N/mm2];• modulul de elasticitate perpen-

dicular pe fibre E90 = 320 [N/mm2];• modulul de elasticitate transver-

sal G = 590 [N/mm2].Au fost utilizate secþiuni de lemn

stratificat:• elemente rectangulare:185x300, 185x500, 140x367,

160x167, 115x500, 115x267, 115x167;• elemente curbe cu raza minimã de

3,00 m:185x300, 115x300, 115x420.Elementele pot avea o lungime

de pânã la 13,50 m.Pentru corpul A s-au proiectat

zece ferme cu baza la capetelereazemelor de 13,00 m, cu anverguratãlpilor superioare de 15,00 m lastreaºinã ºi cu înãlþimea de 10,60 m.Cadrele au o deschidere centralã de11,00 m, sub formã de arc, cuînãlþimea liberã la cheie de 4,00 m.

Între cadre sunt prevãzute con-travântuiri în cruce în planul acope-riºului cu dimensiunile de 115 x 167.

La aceeaºi societate care furni-zeazã elementele din lemn stratifi-cat a fost reperat un element plantermoizolant cu dimensiunile de1,22 m x 2,44 m, compus din lambri-uri de aproximativ 2 cm care s-aumontat spre interior, poliuretan ºi unstrat de 12 mm de placaj spre exte-rior, grosimea totalã a elementuluifiind de 125 mm.

Aceste panouri s-au aºezat dea-supra elementelor de rezistenþã alecadrelor, fiind prinse în lungul panteiacoperiºului din 1,22 în 1,22 m.

Panourile sunt prinse de pane cudimensiunile de 115 x 167, care suntamplasate între ferme în poziþie ori-zontalã la distanþe de 1,22 m.

Zonele de ºarpantã de la corpul Adin zona de capãt care acoperã cota+13,60 ºi o parte din cota +17,00,din zona scãrii monumentale ºi dinzona alipitã turnului au fost execu-tate din lemn stratificat, cu popi de

Fig. 5: Cadru curent Corp A

Foto 22: Montarea primului cadru al ºarpantei de la Corpul A

Fig. 6: ªarpantã Corp A - Modularerealizatã în programul STRAP

Foto 23: ªarpantã Corp A -montarea cadrelor



16 x 16 cm, pane 16 x 16 cm, cugrinzi de 16 x 20 cm, cãpriori de 12x 16 cm ºi cleºti de 9 x 20 cm. Toateelementele de prindere metalicesunt alcãtuite din oþel galvanizat.

Lucarnele reproduc situaþia ante-rioarã incendiului, din punct devedere al poziþiilor, al aspectului, aldimensiunilor ºi al numãrului total, ºirespectiv de pe fiecare laturã de lafiecare corp.

Pentru amplasarea elemente-lor noi de rezistenþã ale ºarpanteis-a reconsiderat consolidarea plan-ºeului de la cota +17,00 al Corpu-lui A.

Pentru corpul B s-au proiectatzece ferme cu baza la capetelereazemelor de 9,00 m, cu anver-gura tãlpilor superioare de 11,70 mla streaºinã ºi cu înãlþimea de7,70 m.

Cadrele au o deschidere centralãde 8,30 m sub formã de arc, cuînãlþimea liberã la partea supe-rioarã de 3,30 m.

Pentru prinderea cadrelor dinlemn stratificat s-au prevãzut buloa-ne înglobate în grinzile care s-auconsolidat. De asemenea, a fostproiectatã refacerea integralã aºarpantei de peste turn ºi consoli-darea planºeului pe care aceastãºarpantã sprijinã. Vechea ºarpantãera distrusã la bazã în proporþie de60%.

Toate piesele de lemn au fosttratate cu substanþe care previnatacul biologic, prescrise de un spe-cialist biolog ºi cu substanþe deprotecþie antifoc corespunzãtoareproiectului de arhitecturã. �

Diagrama forþei axiale provenitã din încãrcãrilepermanente pentru un cadru curent de la Corpul A

Diagrama forþei tãietoare provenitã din încãrcãrilepermanente pentru un cadru curent de la Corpul A

Diagrama de momente provenite din încãrcãrilepermanente pentru un cadru curent de la Corpul AFig. 7: Secþiune ºarpantã Corp B - zonã curentã

Foto 24: ªarpantã Corp A - înainte de montarea învelitorii



(Urmare din numãrul anterior)

STRUCTURÃ MULTIETAJATÃCU NUCLEE DIN BETON

ªI CONTRAVÂNTUIRI METALICEDescrierea structurii

Cea de-a doua structurã este oclãdire turn, care face parte dinproiectul ”Smart Park” ºi va fi situatãîn cartierul Strãuleºti, în partea deNV a Bucureºtiului. Beneficiarulacestui proiect este SC StrãuleºtiProperty Development SRL. Proiec-tul structurii este realizat de SCPopp & Asociaþii SRL, în baza unuicontract cu SC International TeamDesign SRL.

Dimensiunile în plan ale niveluluicurent sunt de 52,0 m x 25,6 m.Clãdirea are douã subsoluri, unparter ºi 28 de niveluri de 3,95 m ºi4,15 m suprateran. De aici rezultã oînãlþime de 117,6 m deasupra nive-lului terenului. Transversal, clãdireaeste înclinatã într-o direcþie peprimele douã treimi din înãlþime ºi încealaltã pe ultima treime. Îndoirea seface la nivelul 17, iar unghiul înclinãriieste diferit pentru fiecare dintre celedouã pãrþi: deplasarea lateralã denivel este de 40 cm pentru fiecarenivel de 3,95 m, în prima parte, ºi70 cm pentru fiecare nivel de 3,95 m,în a doua parte.

Sistemul de preluare a încãr-cãrilor laterale este format din douãnuclee de beton armat situate sime-tric la fiecare capãt al clãdirii (fig. 11).În prima parte a clãdirii, pânã lanivelul de îndoire, doi pereþi dinbeton conectaþi de nuclee îi con-solideazã crescându-le capacitateaºi rigiditatea. Aceºti pereþi sunt deformã trapezoidalã, cu baza mare lanivelul terenului ºi cu baza micã lanivelul de îndoire, iar planul lor esteîn direcþie transversalã. Ei joacã un

rol major în rigiditatea transversalã aclãdirii. În direcþie longitudinalã,faþada este contravântuitã simetriccu un sistem de diagonale în X, careconecteazã nodurile grindã-stâlp dindouã în douã niveluri. Aceastã alcã-tuire permite un profil mai lung aldiagonalelor, în mãsurã sã respectelimitãrile de zvelteþe din P100-1(2006) ºi de asemenea conduce lareducerea numãrului de îmbinãrinecesare. Diagonalele sunt consi-derate doar întinse. Celelalte niveluri,care nu sunt conectate direct prinnodurile diagonalelor, transmit încãr-carea la sistemul de contravântuiriindirect, prin nucleele de beton.Pentru a permite trecerea liberã adiagonalelor prin nivelurile interme-diare, fãrã a se intersecta cu grinzilede faþadã, acestea din urmã suntretrase de la faþadã ºi prinse degrinzile principale transversale în locde stâlpi. Placa din beton la aceste

niveluri se poate extinde la fel ca ceade la nivelurile principale, prin per-miterea traversãrii libere a diago-nalelor prin goluri special prevãzute.

Datoritã numãrului impar de des-chideri contravântuite, în anumitedeschideri diagonalele se inter-secteazã în dreptul grinzii niveluluisecundar. În aceste situaþii, diago-nalele sunt întrerupte ºi conectatede grinda de la nivelul respectiv,care nu mai este retrasã. Rezultã,astfel, diagonale mai scurte care sedezvoltã pe un singur nivel.

Contravântuirile sunt realizate dinþevi cu secþiune circularã ºi au îmbi-nãri articulate cu bolþuri. În structurãexistã douã configuraþii de contra-vântuiri: dezvoltate pe douã niveluri,cu lungimea de 9.300 mm (fig. 12a)ºi dezvoltate pe un nivel, cu lun-gimea de 4.300 mm (fig. 12b).

Sunt folosite urmãtoarele secþiuni:D244,5x25, D244,5x20, D219,1x20,

Proiectarea asistatã de experimenta structurilor complexe (II)

Dan DUBINÃ, Florea DINU, Aurel STRATAN - Universitatea „Politehnica” TimiºoaraDragoº MARCU, Florin VOICA - Popp & Asociaþii, Bucureºti

Jan DEMEYERE - DMA Architecture & Interior Design

Fig. 11: Structura de rezistenþã a clãdirii Smart Park


D219,1x16 ºi D219,1x10. Una dinîmbinãrile fiecãrei contravântuirieste realizatã cu bolþ excentric, ceeace permite ajustarea distanþei întrepunctele de fixare a contravântuirii.Acest aspect permite, pe de o parte,o anumitã toleranþã de montaj, iar pede altã parte, reduce solicitarea con-travântuirilor din încãrcãrile gravi-taþionale, acestea fiind fixate definitivîn poziþie dupã turnarea planºeelordin beton armat.

Datoritã faptului cã în literaturade specialitate nu existau informaþiiasupra performanþei seismice aacestui tip de contravântuiri ºi asu-pra acestui tip de îmbinare, s-a deciscã este necesar un studiu dedicat.Acesta a urmat douã direcþii: simulãrinumerice ºi încercãri experimentale.

Simulãri numerice cu MEFale îmbinãrilor

Analiza numericã cu MEF s-aefectuat pe contravântuirea cu secþi-unea de 219,1 x 10, una dintre celecinci tipodimensiuni de contravân-tuiri (244,5 x 25, 244,5 x 20, 219,1 x20, 219,1 x 16, 219,1 x 10) existenteîn proiectul Smart Park.

Au fost analizate trei modele deîmbinãri, dupã cum urmeazã:

• 219x10-ecc – îmbinare cu bolþcu secþiune variabilã, douã ran-forsãri sudate cu sudurã de colþ deguseul central; bolþul realizat dinS690Q, iar restul componentelorîmbinãrii din S460N (fig. 13);

• 219x10-ct – îmbinare cu bolþ cusecþiune constantã, cu diametrulD84 mm, douã ranforsãri sudate cusudurã de colþ de guseul central;bolþul realizat din S690Q, iar restulcomponentelor îmbinãrii din S460N;

• 219x10-ct-690 – îmbinarea cubolþ cu secþiune constantã cudiametrul D84 mm, guseul centralrealizat fãrã ranforsãri cu grosimeade 50 mm. Toate componenteleîmbinãrii au fost realizate din oþelS690Q. Acest model a fost propusca alternativã la soluþia de bazã, cuscopul reducerii manoperei, datoritãeliminãrii ranforsãrilor ºi a sudurilor

dintre acestea ºi guseul central, con-ducând în acelaºi timp la o îmbinaremai compactã.

Analiza numericã a fost realizatãcu metoda elementului finit cu aju-torul programului Abaqus. S-aufolosit elemente finite liniare devolum, cu 8 noduri cu integrareredusã de tip C3D8R, iar pentru aavea o discretizare cât mai uniformãîn cazul elementelor cu geometriecomplexã, s-au creat partiþii ce aupermis aceastã uniformizare. S-a uti-lizat o analizã de tip DinamicExplicit. Datoritã îmbinãrii cu bolþ, afost necesar sã se defineascãsuprafeþe de contact între gusee,respectiv guseu ºi bolþ. Legea decontact conþine o componentã nor-malã ºi respectiv una tangenþialãpentru care s-a introdus un coefi-cient de frecare de 0,3.

Sudura diferitelor componente(þeava de placa de capãt, gusee decontravântuire de placa de capãt) afost modelatã prin intermediul unuicontact de tip „tie”. Încãrcarea a fostaplicatã în control de deplasare. S-aufolosit caracteristicile nominale alematerialelor, cu excepþia contravân-tuirii, pentru care s-a utilizat o supra-rezistenþã de material γov=1,25.

Celor trei modele le corespundvalori apropiate, în termeni de tensi-une ºi deformaþie plasticã echiva-lentã (fig. 14), cu observaþia cã, încazul modelului cu guseu central

Fig. 12: Configuraþii de contravântuiri: dezvoltate pe douã niveluri (a) ºi pe un nivel (b)

Fig. 14: Tensiunile von Mises (a) ºi deformaþiile plastice echivalente (b) în îmbinãriFig. 13: Modelul 219x10-ecc al îmbinãrii cu bolþ



realizat dintr-un singur material(S690Q), deformaþiile plastice lacontactul cu bolþul sunt mai reduse.Aceasta se datoreazã faptului cãbolþul are o lungime mai micã ºi ast-fel efectul de încovoiere este dimi-nuat. Prin utilizarea guseului centralrealizat dintr-un singur material, unalt avantaj îl reprezintã reducerea

costurilor adiþionale ale utilizãrii unuiguseu cu ranforsãri (debitarea ºisudarea ranforsãrilor).

La toate modele analizate seconstatã deformaþii plastice în bolþ ºiîn gusee. Totuºi, acestea sunt, întoate cazurile, locale, fãrã a se ex-tinde pe o întreagã secþiune. În toatecazurile, o parte a componentei

îmbinãrii (bolþ sau guseu) rãmâne îndomeniul elastic, asigurând capaci-tatea portantã chiar ºi dupã plasti-cizarea localã a componentei.Aceastã comportare reflectã principiulde calcul al îmbinãrilor cu bolþ dinSR EN1993-1-1 pentru îmbinãri carenu necesitã înlocuirea bolþului, ºianume acceptarea unor plasticizãrilocale în zona de contact între bolþ ºigusee la starea limitã ultimã. Pe dealtã parte, performanþa îmbinãriieste adecvatã în contextul solici-tãrilor severe din acþiunea seismicã,ce provoacã plasticizarea ºi consoli-darea elementului disipativ îmbinat(contravântuirea). Eventualele reparaþiinecesare în urma unui seism majorar implica înlocuirea contravântui-rilor ºi a bolþului.

Simulãri numerice cu MEFale contravântuirilor

Simulãrile numerice pe contra-vântuiri au fost realizate pe modelereprezentând specimenele experi-mentale, cu lungimi de 2.700 mm ºi5.900 mm. Analiza numericã a fostrealizatã cu metoda elementului finitcu ajutorul programului Abaqus. S-aufolosit elemente finite de volum cu8 noduri cu integrare redusã de tipC3D8R (pentru componentele celordouã îmbinãri) ºi elemente finite desuprafaþã cu 4 noduri cu integrareredusã de tip S4R (pentru bara cusecþiune tubularã).

Simulãrile numerice efectuate pemodelul de contravântuire cu lungi-mea de 2.700 mm au indicat o ten-dinþã de flambaj în afara planuluiîmbinãrii.

Pentru a studia acest fenomenmai în detaliu, s-au analizat trei mo-dele: cel de bazã (2D139x6_A_MC2),unul cu deplasãrile blocate în planulîmbinãrii (2D139x6_A_MC2_By) ºiun altul cu deplasãrile blocate în afaraplanului îmbinãrii (2D139x6_A_MC2_Bz).

Dupã cum se poate vedea dintabelul 4 ºi figura 15, rezistenþele lacompresiune în cele douã direcþiisunt foarte apropiate. Acest fapt sedatoreazã secþiunii tubulare pe de oparte ºi flexibilitãþii îmbinãrii în afaraplanului pe de altã parte.

Pentru a controla planul de flam-baj al contravântuirii s-a decis intro-ducerea unei excentricitãþii de 4 mm

Tabelul 4: Rezistenþa la compresiune a modelului contravântuirii cu lungimea de 2.700 mm

Fig. 15: Deformaþiile modelului de contravântuire cu deplasãrile din planul îmbinãrii blocate (a)ºi cu cele din afara planului îmbinãrii blocate (b)

Fig. 16: Deformata contravântuirii de 2.700 mm cu rigidizãri (a)ºi a celei de 5.900 mm (b)

Fig. 17: Curbele forþã-deplasare ale modelelor la întindere (a) ºi compresiune (b)



între axul contravântuirii ºi gusee, înplanul îmbinãrii. Au fost analizatecâteva modele numerice pentru con-travântuirea cu lungimea de 2.700 mm,mai sensibilã la flambaj în afara pla-nului, care conþineau, pe lângãexcentricitatea de 4 mm din îmbi-nare ºi imperfecþiunea de barã L/500,consideratã cu diferite orientãri faþãde planul îmbinãrii. S-a constatat cã,în situaþia cea mai defavorabilã, încare imperfecþiunea de barã este ori-entatã în afara planului îmbinãrii,excentricitatea de 4 mm a îmbinãriinu este suficientã pentru inducereaflambajului în planul îmbinãrii. Þinândcont de faptul cã la data efectuãriisimulãrilor numerice pe modelele decontravântuiri specimenele experi-mentale erau deja fabricate, s-adecis adoptarea unei soluþii deremediere pentru unul din speci-menele experimentale, constând dinsudarea a douã bare din oþel pãtrat14 mm x 14 mm pe întreaga lungimea contravântuirii.

Rigidizãrile din oþel pãtrat au fostdispuse astfel încât sã creeze o asi-metrie în secþiunea barei tubulare,pentru a induce flambajul în planulîmbinãrii. Simulãrile numerice efec-tuate pe un model al contravântuiriide 2.700 mm cu rigidizãri a indicateficienþa soluþiei (fig. 16a). Conformstudiului numeric, contravântuirile culungimea de 5.900 mm s-au doveditmai puþin predispuse la flambaj înafara planului îmbinãrii, nefiind nece-sarã sudarea rigidizãrilor (fig. 16b).

Curbele forþã-deplasare ale mode-lelor de contravântuiri cu lungimeade 2.700 mm ºi 5.900 mm suntprezentate în figura 17.

Încercãri experimentalepe contravântuiri

Programul experimental a cuprinspatru contravântuiri încercate înregim ciclic. Datoritã limitãrilorimpuse de echipamente ºi dimensi-unea platformei de încercare, spe-cimenele experimentale au fostreduse la scarã. Echivalarea dintrecontravântuirile proiectate ºi mode-lele experimentale s-a fãcut pãs-trând aceeaºi clasã de secþiune(clasa 1) ºi zvelteþea adimensionalã(λ¯ = 0,75 ºi 1,64). În figura 18 esteprezentat standul experimental.

Specimenele experimentale suntprezentate în tabelul 5. SpecimenulSP27-1 a fost încercat ca atare, întimp ce specimenului SP27-2 i-aufost sudate douã bare din oþel pãtrat14 mm x 14 mm, pentru a crea oasimetrie în secþiunea tubularã.Aceastã decizie a fost luatã în urmafaptului cã specimenul SP27-1 ºi-apierdut stabilitatea în afara planuluiîmbinãrii. Celelalte douã specimene(SP59-1 ºi SP59-2) au fost încercatefãrã vreo modificare faþã de proiect.

Toate specimenele au fost încer-cate în regim ciclic, conform proce-durii ECCS (1985). Încercãrile cicliceau constat în aplicarea a patru cicluriîn domeniul elastic (±0,25Dy, ±0,5Dy,±0,75Dy ºi ±1,0Dy), urmate de grupea câte trei cicluri la amplitudini multiplude 2Dy (3x ±2Dy, 3x ±4Dy, 3x ±6Dy etc.).

Deplasarea la curgere Dy a fostdeterminatã din simulãri numerice

folosind caracteristicile mecanice alematerialelor determinate experimen-tal. Încãrcarea a fost aplicatã quasi-static, în control de deplasare.

Specimenul SP27-1 ºi-a pierdutstabilitatea în afara planului îmbinãrii(fig. 19) la primul ciclu de 2Dy.ªaibele de fixare a bolþului erauprinse de acesta prin intermediulunor ºuruburi M6. În urma flambaju-lui în afara planului îmbinãrii, acesteºuruburi au cedat, ºaibele au cãzut,conducând la îndoirea guseelor

Tabelul 5: Programul experimental pe contravântuiri

Fig. 18: Standul experimental

Fig. 19: Modul de cedare al specimenului SP27-1




exterioare. Acest fapt a condus lapierderea parþialã a contactului din-tre bolþ ºi gusee, cu pierderea rapidãa capacitãþii portante (fig. 23). Pentruurmãtoarele specimene s-au fabricatbolþuri noi, mai lungi, cu ºaibe maigroase fixate de bolþ prin intermediulunui filet.

Specimenul SP27-2 a fost modifi-cat faþã de configuraþia de proiec-tare, prin sudarea a douã rigidizãridin oþel pãtrat 14 mm x 14 mm în

plan vertical, creând o secþiune nesi-metricã, cu scopul inducerii flamba-jului barei în planul îmbinãrii.Aceastã soluþie s-a dovedit eficientã,contravântuirea pierzându-ºi stabili-tatea în planul îmbinãrii (fig. 20).Cedarea s-a produs la primul ciclude 6Dy din cauza ruperii secþiunii caurmare a voalãrii în ciclurile prece-dente (fig. 23).

Specimenul SP59-1 ºi-a pierdutstabilitatea în planul îmbinãrii,

cedarea producându-se la defor-maþii plastice semnificative 16Dy(fig. 23). Cedarea s-a produs prinruperea la întindere ca urmare avoalãrii progresive în ciclurile decompresiune anterioare (fig. 21).Specimenul SP59-2 a înregistratnivele similare ale capacitãþii dedeformaþie plasticã – 16Dy (fig. 23).Cu toate acestea, specimenul ºi-apierdut stabilitatea mai întâi în afaraplanului îmbinãrii. Totuºi, începândcu ciclurile de 4Dy, planul de flambajs-a modificat progresiv cãtre cel alîmbinãrii, cedarea producându-sesimilar cu specimenul anterior (fig. 22).

Datoritã secþiunii tubulare sime-trice a secþiunii contravântuirii ºi aflexibilitãþii comparabile a guseelorîn una din direcþii cu articulaþia cubolþ în cealaltã dintre direcþii, diago-nalele scurte s-au dovedit a fi sensi-bile la flambaj în afara planuluiîmbinãrii, ceea ce a condus la ocedare fragilã a îmbinãrii în cazulprimului specimen. Fixarea cores-punzãtoare a ºaibelor de bolþ împie-dicã cedarea fragilã a îmbinãrii, chiarºi în cazul în care bara îºi pierde sta-bilitatea în afara planului îmbinãrii.Contravântuirile mai zvelte s-audovedit a fi mai puþin sensibile laflambaj în afara planului îmbinãrii.Pentru prevenirea flambajului înafara planului îmbinãrii, se recoman-dã adoptarea unor secþiuni nesime-trice, precum rectangulare, elipticesau dublu T.

CONCLUZIIÎn proiectarea structurilor metalice,

în particular a celor solicitate la acþi-uni seismice severe, apar cel puþindouã situaþii în care utilizarea încer-cãrilor experimentale este necesarã:

• prima situaþie apare atunci cândeste necesarã confirmarea/validareacapacitãþii de disipare a unor ele-mente structurale sau a unor zonedisipative din structurã. Acesta este,de exemplu, cazul nodurilor riglã-stâlp la cadrele necontravântuite saual contravântuirilor cu flambaj împie-dicat, ambele situaþii fiind acoperitede norme care conþin prevederi pen-tru încercãri;Fig. 23: Curbele forþã-deformaþie pentru specimenele experimentale




• a doua situaþie apare atunci cândse aplicã soluþii structurale noi, pen-tru care nu existã experienþã ante-rioarã confirmatã de practicã. Se potutiliza desigur ºi simulãri numerice,problema fiind însã cã, pentru credi-bilitatea rezultatelor, este nevoie deo validare experimentalã; alt mod deconfirmare într-o asemenea situaþienu existã. Acesta a fost ºi cazul celordouã aplicaþii prezentate în lucrare.În primul caz, fãrã analiza experi-mentalã dublatã de simulãri nume-rice, aplicarea soluþiei propuse nus-ar fi putut face fãrã anumite riscuri.În al doilea caz, s-a pus problemaverificãrii funcþionãrii articulaþiei pro-puse, precum ºi a controlului flamba-jului diagonalei în planul dorit,care, de fapt, este problema cea maicomplicatã.

Autorii acestei lucrãri îºi exprimãsperanþa cã studiile prezentate vorconvinge proiectanþii ºi beneficiariiunor lucrãri de o asemenea impor-tanþã de oportunitatea ºi justeþeaunei asemenea abordãri - proiectareasistatã de experiment.

MENÞIUNICercetãrile experimentale ºi

simulãrile numerice prezentate înaceastã lucrare au fost finanþate prindouã contracte de cercetare. Struc-tura în cadre multietajate cu stâlpideºi ºi grinzi cu secþiune redusã,prezentatã în capitolul 1, a fostinvestigatã în cadrul contractului cunumãrul 76/2011, încheiat între Uni-versitatea „Politehnica“ din Timiºoaraºi SC DMA Architecture & InteriorDesign SRL. Structura multietajatãcu nuclee din beton ºi contravântuirimetalice, prezentatã în capitolul 2, afost investigatã în cadrul contractuluicu numãrul 79/2011, încheiat întreUniversitatea „Politehnica“ din Timi-ºoara ºi SC Popp & Asociaþii SRL.

BIBLIOGRAFIEAISC 341-05 (2005). Seismic

provisions for structural steel buildings.American Institute for Steel Con-struction;

ECCS (1985). RecommendedTesting Procedures for Assessingthe Behaviour of Structural Elementsunder Cyclic Loads. European Con-vention for Constructional Steelwork.Technical Committee 1, TWG 1.3 –Seismic Design, No. 45;

P100-1 (2006). Cod de proiectareseismicã P100: Partea I, P100-1/2006:Prevederi de proiectare pentru clãdiri;

Federal Emergency Manage-ment Agency (FEMA) (2000).Recommended seismic design crite-ria for new steel moment-framebuildings. FEMA-350, Prepared bythe SAC Joint Venture for FEMA,Washington, D.C.;

EN 1990 (2002). Eurocode - Basisof structural design;

EN 1998-1 (2004). Eurocode 8:Design of structures for earthquakeresistance - Part 1: General rules,seismic actions and rules for build-ings;

EN 15129 (2010). Anti-SeismicDevices;

FEMA 461 (2007). Interim TestingProtocols for Determining the Seis-mic Performance Characteristics ofStructural and Nonstructural Com-ponents;

Dan DUBINÃ, Florea DINU,Aurel STRATAN, Dragoº MARCU,Florin VOICA - Proiectarea asistatãde experiment a structurilor complexe,AICPS Review, nr. 1 - 2 / 2012. �


PANTEONUL DIN ROMA ANTICÃImperiul Roman rãmâne în istorie

ca cea mai mare putere militarã ºieconomicã a Antichitãþii. Perioadaimperiului coincide cu o extindereconsiderabilã a graniþelor (MareaMediteranã devine pentru romani omare interioarã) ºi cu o acumulare

incomensurabilã de bogãþii provenitedin teritoriile-provincii. În perioadaImperiului arhitectura Romei Anticeatinge apogeul. Ea era conceputã cao transpunere artisticã a simboluluide forþã dominantã, autoritate ple-narã ºi grandoare a Imperiului.Aceasta va conferi construcþiilor Romei

Antice un caracter spectacular. Con-strucþiile romane sunt de dimensiunienorme, producând o impresieimpunãtoare. Influenþa religiei înre-gistreazã o cãdere în timpul Impe-riului; ca urmare a acestui fapt,atenþia se îndreaptã în special spremonumentalele clãdiri publice: bazi-lici, amfiteatre, terme (fig. 1).

Scara acestor construcþii, privitãcomparativ cu aceea a edificiilorGreciei Antice, este una monumen-talã, suficientã sieºi, ignorându-l peom, la care nu intenþioneazã sã seraporteze. Monumentele romane au,în schimb, destinaþii utilitare, arhitecþiiadaptându-le cu precãdere nece-sitãþilor umane. Romanii acordã spa-þiului interior o importanþã sporitã.Edificiile din Roma Anticã, de exem-plu bazilica, au multiple destinaþii: tri-bunal, loc pentru întruniri ºi discuþiipublice, bursã, halã de mãrfuri.

Privind comparativ templul grecºi bazilica romanã se observã cumconstructorii Romei Antice depla-seazã coloanele din exterior în inte-rior, conferindu-le în afara rolului desusþinere a acoperiºului ºi un rol deconcepþie spaþialã interioarã.

Deosebit de construcþiile desti-nate spectacolelor din Grecia Anticã,cele romane erau situate deasupraterenului, compuse dintr-un sistemde galerii boltite suprapuse, cu rol desusþinere a gradenelor ºi de eva-cuare în timp scurt a spectatorilor(datoritã numãrului mare de ieºiri).Amfiteatrele, atingând uneori capa-citãþi foarte mari (50.000 locuri -Coloseumul) erau destinate unorspectacole care se bucurau de marepopularitate în Roma Anticã: luptede gladiatori, bãtãlii navale, lupteîntre condamnaþi ºi fiare sãlbatice.

Sisteme de execuþie. Materialelede construcþie folosite de romanierau lemnul, cãrãmida nearsã, piatraºi betonul, denumit concretum.

Betonul roman se realiza dintr-unamestec de nisip, apã ºi pãmântvulcanic de puzzoli.

Ingineria clãdirilorEVOLUÞIA CONSTRUCÞIILOR (III)

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI

Fig. 1: Edificii din Roma Anticã.a. Forumul lui Traian. b. (1, 2, 3) Coloseumul. Plan. Secþiune. Faþadã


Acest mortar nu se amesteca înprealabil ci se turna peste un strat depietriº compactându-se cu maiul.Cofrajele se confecþionau de obiceidin elemente ceramice sau piatrãlucratã. Deosebit de zidãria execu-tatã exclusiv din piatrã, zidãria dinbeton placatã cu piatrã necesitã omanoperã mai puþin calificatã.

Folosind materialele în structuriadecvate proprietãþilor lor, romaniipreiau ºi dezvoltã sistemul de boltireal etruscilor (fig. 2).

Ca sistem de boltire se folosescîn Roma Anticã: bolta semicircularã,bolta încruciºatã ºi cupola emisfe-ricã. În comparaþie cu bolta semicir-cularã, care transmite sarcini la douãziduri longitudinale, permiþând ilumi-narea prin frontoane, cea încruciºatã,rezultatã prin intersecþia a 2 semi-cilindri rezemând pe 4 puncte, asi-gurã o iluminare corespunzãtoaredin toate direcþiile. Bolþile semicircu-lare se segmenteazã prin arce de cãrã-midã, formând o osaturã rezistentã.

Cupola emisfericã se descarcãîntr-un zid circular, iluminarea fiindasiguratã de „opeion“ - un gol situatla partea superioarã a cupolei.

Construcþiile din epoca RomeiAntice, în special cele din timpulImperiului, marcheazã un progresfaþã de cele din Grecia Anticã.

Constructorii Romei Antice auînceput sã separe scheletul portantal construcþiei de elementele nepor-tante ºi de umpluturã; acest lucruaducea dupã sine folosirea raþionalãa mâinii de lucru calificate ºi eco-nomisirea materialelor.

Trecând de la structura de rezis-tenþã grindã-stâlp, specificã grecilor,la structura boltã-zid, romanii vorschimba aspectul spaþiului interior,creând noi valenþe de alcãtuire aplanurilor. Încep, astfel, sã dea viaþãspaþiului interior, componentã funda-mentalã a arhitecturii.

Panteonul. Construcþie celebrã aarhitectului-inginer Apolodor dinDamasc, Panteonul este cunoscutºi sub numele de „templul tuturorzeilor“ (fig. 2b).

Vestitul edificiu al Romei Anticeºi-a cucerit faima prin imensa cupolãcare acoperea o construcþie circu-larã în plan (sistem constructivfolosit ºi în cazul acoperirii termelor).

Cupola are un diametru de 43 m, iardeschiderea golului de la parteasuperioarã are un diametru de 9 m.Prin mijlocirea unor nervuri zidite,sarcinile se transmit unor arce dedecãrcare, ce transmit, la rândul lor,încãrcãrile din cupolã numai anumi-tor puncte ale zidului circular; restulporþiunilor de zid sunt subþiate,folosindu-se ca niºe.

În interior, cupola este acoperitãcu cinci rânduri de casetoane, caredescresc pe mãsurã ce se înalþã cãtrecentrul cupolei. Ele impun scara

construcþiei. Dimensiunile cupoleisunt subliniate deopotrivã de împãr-þirea peretelui în douã registre. Zidulcircular pe care reazemã cupola areînãlþimea egalã cu raza cupolei, ast-fel încât în spaþiul interior al Pan-teonului se poate înscrie o sferã.Aceastã formã, de o deosebitã clari-tate, poate fi prinsã dintr-o privire.Cele opt niºe mari extind suprafaþainterioarã a Panteonului, micºorândmasa zidului circular. Coloanele careseparã niºele au drept scop resta-bilirea vizualã a unitãþii dintre pereteºi spaþiul de sub cupolã.

Fig. 2: a. Bolta din Roma Anticãb. Panteonul. Structura cupolei (1). Plan (2). Secþiune (3)



De la fundaþii pânã la parteasuperioarã, Panteonul a fost turnatîn straturi orizontale de beton roman,cu straturi intermediare de cãrãmizi.Cãtre partea superioarã, balastruldevine din ce în ce mai uºor, fiindconstruit numai din spumã de mare.Reducerea greutãþii proprii a agre-gatului ºi a secþiunii cupolei la parteasuperioarã a determinat mãrirea sta-bilitãþii construcþiei. Lumina difuzã,care pãtrunde prin partea superioarãa cupolei, realizeazã atenuarea poli-cromiei elementelor decorative, a supra-încãrcãrii cu decoraþii, a succesiunii

de elemente liniare ºi curbe, dând osenzaþie de calm, echilibru ºi unitatecompoziþiei arhitectonice.

BISERICA „SF. SOFIA“Imperiul roman se împarte, la

sfârºitul secolului al 4-lea, în Imperiulde Rãsãrit sau Imperiul Bizantin cucapitala la Constantinopol ºi Imperiulde Apus. În societatea bizantinãautoritatea absolutã a împãratului erasprijinitã de biserica creºtinã caredeþinea o poziþie dominantã, consti-tuind a doua mare putere a Imperiului.Ca urmare a acestui fapt, arhitecturaconstrucþiilor monumentale bizantine

va preamãri puterea împãratului ºi abisericii.

La realizarea edificiilor de cult con-structorii bizantini au avut în vedereorganizarea spaþiului interior, astfelîncât sã corespundã cerinþelor cul-turii creºtine (bisericile bizantineconcentrau mari mulþimi de credin-cioºi). Drept urmare, forma exteri-oarã va fi oarecum neglijatã. Bisericabizantinã era conceputã pentru aservi nu numai oficierilor religioase,ci ºi întrunirilor publice.

Sisteme de boltire. Zidãriile serealizau din cãrãmidã arsã, cugrosimea de 4-5 cm. Mortarului cu var,cu o grosime egalã sau mai mare caa cãrãmizii, i se adaugã pentru mãri-rea rezistenþei cãrãmidã sfãrâmatã.Zidurile mixte folosite de bizantinierau executate din cãrãmidã (3-5rânduri) alternând cu asize din piatrãcioplitã.

Preluatã de la romani, tehnicaboltirii se dezvoltã prin introducereaarcelor, care se descarcã prin inter-mediul capitelurilor pe coloane. Acestsistem conduce la separarea coloa-nei de antablament. Bolþile sunt con-struite din asize de cãrãmidã fãrãcofraje de susþinere. Cele douã arcediagonale ale bolþii încruciºatebizantine sunt arce de cerc; în con-secinþã intersecþia arcelor diagonale(cheia bolþii) este la o cotã supe-rioarã faþã de cheile celor patru arcefrontale.

Cea mai importantã realizare aconstructorilor de bolþi bizantine aconstituit-o acoperirea unui planpãtrat cu o cupolã, prin intermediulpandantivilor (triunghiuri sferice).Planul pãtrat este format din stâlpide susþinere, legaþi între ei prin arcede descãrcare. Spre deosebire decele romane (la care iluminarea seface prin partea superioarã), lacupolele bizantine iluminarea natu-ralã se realizeazã prin ferestreamplasate la naºterea cupolei, întrenervuri. La cupola bizantinã seremarcã sistemul ingenios de prelu-are a împingerilor cupolei centraleprin semicupole sau bolþi semicilin-drice. Aºezarea acestora în celepatru direcþii principale ale planuluipãtrat dã naºtere unui plan subformã de cruce greacã (cruce cupatru braþe egale).

Fig. 3: Cupola bizantinã. a. Alcãtuire. b. Preluarea împingerilor (bolþi semicilindrice, semicupole, bolþisemicilindrice ºi semicupole). c. Biserica „Sf. Sofia“


Biserica „Sf. Sofia“. Dacã laegipteni templele erau destinateunor procesiuni solemne, iar lagreci ºi la romani erau consideratelocuinþe ale zeilor, la bizantini ritualulcreºtin se desfãºura în incinta edifi-ciului, în faþa întregii comunitãþi. Înconsecinþã, arhitecþii bizantini suntpreocupaþi de organizarea, cu precã-dere, a spaþiului interior, preconizata fi cât mai cuprinzãtor posibil (fig. 3).

Bisericile creºtine sub formã deconstrucþii centrale (bazilice cucupolã), au în plan formã circularã,ortogonalã sau pãtratã. Caracteris-tica acestor construcþii de tip centralo constituie contrastul izbitor întrepartea centralã de mari dimensiuniiluminatã de sus ºi restul edificiului,alcãtuit din galerii cu înãlþimi reduse,slab luminate (destinate credincio-ºilor), care înconjoarã spaþiul central.

La Constantinopol, în secolul al 6-lea,constructorii Anthemios din Tralles ºiIsodor din Milet au conceput ºi con-struit biserica „Sf. Sofia“, simbol alputerii centralizate a împãratului ºi alsupremaþiei bisericii creºtine. Acest

edificiu este unul dintre cele maiimportante monumente ale arhitec-turii mondiale. Planul dreptunghiularal edificiului are drept nucleu unimens pãtrat central, marcat de patrustâlpi masivi. Pãtratul central al bi-sericii este acoperit de o cupolã cuun diametru de 33 m (deschiderespectaculoasã ºi temerarã pentruacele timpuri). Prin intermediul pan-dantivilor sferici, cupola descarcãsarcinile pe arce, care, la rândul lor,reazemã pe stâlpi masivi. Împinge-rile laterale ale arcelor de descãr-care se anuleazã pe douã laturi însemicupole, iar pe celelalte douã seechilibreazã prin contraforturi masive,legate de stâlpii de susþinere. Acestedificiu oglindeºte strãlucit aplicareasistemului constructiv tipic con-strucþiilor bizantine - stabilitatea edi-ficiului e asiguratã prin echilibrareareciprocã a eforturilor din bolþi.

Structura de rezistenþã a cupoleiconstã din nervuri radiale care, lapartea inferioarã, se sprijinã pe uninel întãrit cu contraforturi (în dreptulnervurilor); la partea superioarã,

nervurile se întretaie în centrulcupolei. Iluminarea spaþiului centralal edificiului se face prin golurile din-tre nervuri, situate la baza cupolei.Cupola a fost realizatã din cãrãmiziuºoare din tuf vulcanic.

Spaþiul interior al bisericii „Sf.Sofia“ a fost astfel decorat, pentru aatenua impresia de masivitate. Acestdeziderat s-a realizat prin orna-mentarea cu mozaicuri a arcelor ºi apandantivilor. Expresivitatea moza-icului bizantin este conferitã defolosirea unui fond auriu, diverselepietre ale mozaicului distingându-sede la distanþe apreciabile. Aspectulstrãlucitor al acestui fond auriu, în spe-cial pe suprafeþele curbate, creeazãimpresia de incomensurare.

În cazul acestui însemnat edifi-ciu, faþadele exterioare sunt lipsitede elemente decorative, o trãsãturãtipicã a arhitecturii bizantine timpuriiºi medii.

Dupã cucerirea Constantinopoluluide cãtre turci, biserica devine moschee.

(Va urma)


Coºurile de fum, în sezonul receing. Laszlo SCHRECK - director tehnic Schiedel România

În vederea satisfacerii cerinþelorsevere de funcþionalitate ºi durabili-tate (rezistenþã la ºocuri termicedatorate autoaprinderii funinginii,etanºeitate la gazele de ardere ºiumiditate, rezistenþã la condensatulacid, la cicluri de îngheþ ºi dezgheþ,rezistenþã ºi stabilitate la acþiuneavântului ºi a seismului), înãlþimea,aria secþiunii utile ºi soluþia construc-tivã a coºurilor de fum noi, chiar ºi încazurile în care acestea deservescconstrucþii rezidenþiale, vor fi sta-bilite numai de cãtre specialiºti.

În conformitate cu legislaþia despecialitate în vigoare, la construireacoºurilor de fum se pot utiliza sis-teme de coºuri de fum sau elementecomponente de origini diverse, caredispun de declaraþie de conformitateºi marcaj CE ºi prin care se atestãfaptul cã produsele respective suntadecvate pentru domeniul evacuãriigazelor de ardere.

Executarea / instalarea coºurilorde fum pe timp friguros impuneluarea mãsurilor pentru asigurareaunor temperaturi pozitive, de minim+50C, necesare întãririi în condiþiioptime a mortarelor/chiturilor spe-ciale folosite la îmbinarea ele-mentelor componente realizate dinmaterial ceramic / ºamotã.

O atenþie deosebitã se va acordaizolãrii termice corespunzãtoare ºiamplasãrii corecte a coºurilor defum în raport cu elementele com-bustibile ale construcþiei deservite,fiind necesarã realizarea unei dis-tanþe de siguranþã. Aceastã distanþãtrebuie sã fie precizatã în declaraþiade conformitate ºi în instrucþiunilede montaj ale sistemului de eva-cuare.

Etanºarea trecerii coºului de fumprin acoperiº / învelitoare este deasemenea o operaþiune importantã,producãtorii de coºuri de fum, de sis-teme de învelitori sau ferestre de

mansardã punând la dispoziþia exe-

cutanþilor diverse accesorii în acest

sens (benzi speciale, ºorþuri meta-

lice modulare etc.)

Canalul de racordare, prin care

se realizeazã legãtura dintre genera-

torul de cãldurã ºi coºul de fum, se

Odatã cu pregãtirile pentru intrarea în sezonul rece, revin în actualitate unele lucrãri de construcþiispecifice acestei perioade a anului, cum sunt lucrãrile privind construirea coºurilor de fum, condiþiepentru finalizarea acoperiºurilor, în cazul construcþiilor noi. De asemenea, tot în aceastã perioadã seimpune verificarea stãrii tehnice ºi curãþarea coºurilor de fum existente, elemente componenteimportante ale unei instalaþii termice de încãlzire, bazatã pe arderea diferitelor tipuri de combustibili.

Coº de fum metalic neetanº, corodat

Coº de fum amplasat adiacentmaterialelor combustibile

Coº de fumnecurãþat la timp

Început de incendiucauzat de coºul de fum

va executa numai din materialecorespunzãtoare domeniului, deregulã din tubulaturã rigidã sau flexi-bilã, confecþionatã din oþel inoxidabil.

Piesele de conectare la coº

(adaptoare, reducþii) au un rol decisiv

în asigurarea dilatãrilor termice

libere ale racordurilor, precum ºi în

ceea ce priveºte etanºeitatea între-

gului sistem de evacuare a gazelor

de ardere.

Întreþinerea periodicã a coºurilor

de fum existente, obligatorie înainte

de începerea sezonului rece, este o

acþiune de importanþã majorã, care

are drept scop asigurarea unui tiraj

corespunzãtor, necesar funcþionãrii

la randament a surselor de cãldurã,

exploatarea în deplinã siguranþã a

instalaþiilor termice ºi prelungirea

duratei de funcþionare a coºurilor.Procedeele de verificare ºi

curãþare a coºurilor de fum au fostperfecþionate, dotãrile cu diferite

unelte, echipamente ºi aparaturãfiind extinse. În prezent coºarul numai foloseºte sârma ºi unica perie.S-a trecut la utilizarea periilor dediferite forme, materiale ºi dimensi-uni, ataºate la tije rigide sau flexibile,în funcþie de tipul de coº de fum ºi denatura depunerilor. În anumite situ-aþii, se impun chiar intervenþii meca-nizate, iar aspiratorul, cu ajutorulcãruia se asigurã evacuarea funin-ginei, în condiþii de pãstrare a curã-þeniei în spaþiul de amplasare acoºului, face parte din dotareacoºarilor profesioniºti. De aseme-nea, s-a schimbat modul de verifi-care a stãrii tehnice a coºului,trecându-se, de la un simplu controlcu oglinda ºi lumina, la inspecþii foto-video ºi proba de etanºeitate lagazele de ardere cu fumigena.

Reabilitarea coºurilor de fum aleconstrucþiilor civile, care nu cores-pund cerinþelor actuale de funcþio-nalitate ºi de siguranþã în exploatare,

se poate realiza prin mai multemetode. Cea mai frecventã esteintubarea cu tubulaturã de ºamotãsau din oþel inoxidabil special.

Numãrul ridicat de incendii(peste 2.200 în anul 2011) ºi intoxi-caþii cauzate de coºurile de fumdefecte sau necurãþate impune otratare foarte serioasã a acesteiproblematici. Prin respectarea legis-laþiei în vigoare cu privire la introdu-cerea pe piaþã a produselor pentruconstrucþii, prin executarea lucrã-rilor prezentate numai de cãtre per-sonal calificat ºi prin prevedereaunor sisteme de coºuri de fum pre-fabricate certificate – situaþie în carecaracteristicile lor tehnice nu maisunt lãsate în sarcina celui de peºantier, mai mult sau mai puþin pri-ceput ori inspirat – proprietarii deconstrucþii vor beneficia de o insta-laþie capabilã sã funcþioneze încondiþii de deplinã siguranþã ºi ran-dament energetic maxim. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Dan STEMATIU

S-a nãscut la 7 martie 1943, înBucureºti.

A urmat cursurile Facultãþii deHidrotehnicã din Institutul de Con-strucþii Bucureºti, devenind inginer înanul 1966.

Activitatea inginereascã a început-oîn anul 1966 la ISCH, ca inginer sta-giar, studiind probleme legate demiºcãrile nepermanente în sistemelesub presiune ºi cu saltul în castele deechilibru ale uzinelor hidroelectrice ºiparticipând la elaborarea de algoritmiºi programe.

Între anii 1967 - 1969 a activat laISPH Bucureºti, ca inginer proiectantîn colectivul UHE ºi ºef de proiectobiect pentru lucrãrile: Asigurareabarajului Sadu II împotriva viiturilor ºiAcumularea Valea Mare de la UHECâmpeni.

Din anul 1969 ºi pânã în prezent,îºi desfãºoarã activitatea la Institutulde Construcþii Bucureºti (UniversitateaTehnicã de Construcþii Bucureºti),Catedra de construcþii hidrotehnice:asistent (1969 - 1973), ºef de lucrãri(1973 - 1990), conferenþiar (1990 -1991), profesor (din anul 1991).

În afara conducerii de seminarii ºiproiecte, a predat cursurile: Calcululstructurilor hidrotehnice, Metoda ele-mentelor finite, Inginerie seismicã,Mecanica rocilor, Amenajãri hidro-energetice, Hidraulicã ºi amenajãrihidrotehnice, Metode deterministe ºiprobabilistice în evaluarea siguranþei

construcþiilor hidrotehnice, Evaluarea ºigestiunea riscului.

În anii 1973 - 1974, a fost cercetã-tor asociat la Universitatea Californieidin Berkeley - SUA, participând la treiproiecte de cercetare (calculul struc-turilor hidrotehnice ºi proiectarea anti-seismicã a barajelor) ºi a publicat olucrare în jurnalul EERC - Berkeley.

În anul 1984 a fost detaºat la ISPH,unde a participat direct la elaborareaunor proiecte pentru amenajãrile Viºeu- Someº ºi Marun (Iran).

În anul 1994 a fost visiting profes-sor la Politehnica din Torino - Depar-tamentul de Inginerie Seismicã.De asemenea, a fost colaborator external sectorului de baraje, ISPIF Bucureºti(1972-1973); consultant la firmaWoodward ºi Gizinski - SUA, pentrubarajul Sweetwater Dam (1974);membru al grupei de proiectare pentruMetroul Bucureºti (1971; 1975); con-sultant la firma Ende - Bolivia, pentrubarajul lcla (1982); consultant la firmaWesco - Iran, pentru barajul Al-Avian(1983); consultant la firma Mahab-Godds - Iran, pentru amenajareaMarun (1984; 1986; 1989); colaboratorextern, în Secþia de baraje ICPGABucureºti (1987 - 2004); membru înComisia tehnicã româno-iranianã,pentru barajul Marun (1991-1993);preºedintele Comisiei de urmãrire acomportãrii barajelor la CompaniaNaþionalã Apele Române (din 1992pânã în prezent); preºedintele pãrþii

române a Comisiei UCC din Comisiamixtã româno-iugoslavã, pentru SHNPorþile de Fier I ºi II (din 1997 pânã înprezent); consultant al firmei Dames &Moore - Anglia, pentru Baia Mare TaskForce a EC (2000); consultant alfirmelor SNC Lavalin - Canada ºiMWH - SUA, pentru TMF Corna (din2002 pânã în prezent).

Începând din anul 1990, a fostpreºedinte sau membru în comisiile deexpertizã nominalizate de MinisterulApelor ºi Mediului sau ale MinisteruluiIndustriei ºi Resurselor, pentru sta-bilirea cauzelor ºi definirea soluþiilor încazul accidentelor tehnice: rupereabarajului Belci; avaria de la nodul depresiune al CHE Lereºti; incidentelede comportare de la barajul Tarniþa;instabilitatea versantului stâng al bara-jului Poiana Ruscã; comportareaatipicã a nucleului barajului Gura Râu-lui; accidentul tehnic de la iazul Colbu;ruperea digului de contur al iazuluiAurul; cedarea barajului de la iazulNovat; avaria de la CHE Izvoarele etc.

De asemenea, a fost expert alpãrþii române pentru SHN TurnuMãgurele - Nicopole (1976 - 1980) ºimembru în comisiile de expertizã pen-tru barajele: Tãu, Valea Sadului, Râu-ºor, Poiana Uzului, Gura Râului,derivaþia Drãgãneºti ºi consultant pen-tru proiectarea amenajãrilor: acumulareaAzuga ºi barajele asociate dezvoltãriiminiere Roºia Montanã.

A coordonat studiile amenajãrii

Barajul Drãgan - Alegerea formei optimeºi calcule structurale

Barajul Valea de Peºti - expertizareastãrii de siguranþã

Barajul Poiana Uzului - Analiza structuralãprin postcalcule


bazinelor hidrografice Someº, Sebeº,Viºeu-Tisa (prin analizele de risc demediu consacrate iazurilor de decan-tare s-a creat o nouã bazã, raþionalã,în alcãtuirea soluþiilor de protecþie amediului).

În paralel cu aceastã activitateimpresionantã, prof. Dan Stematiu adesfãºurat ºi o activitate ºtiinþificãînsemnatã, în domeniile:

� Elaborarea de modele pentrucalculul barajelor arcuite, bazate perezolvarea numericã, prin diferenþefinite ºi apoi prin elemente finite, pen-tru rezolvarea unor probleme dificile(efectul dat de greutatea proprie încazul execuþiei etapizate - subiect con-cretizat ºi în teza de doctorat; compor-tamentul în cazul rosturilor neinjectatesau parþial injectate, pentru barajeleHerculane ºi Obreja; efectul rostuluiperimetral ºi efectul mecanic al infil-traþiilor, pentru barajul Paltinul; câmpultermic ºi fisurarea termicã, pentrubarajul Drãgan);

� Modelarea matematicã a bara-jelor din materiale locale: simulareaexecuþiei ºi umplerii lacului þinândseama de comportamentul elasto-plastic al umpluturilor (barajele Siriu,Râul Mare); implementarea modeluluivâsco-elasto-plastic pentru umpluturi(Leºu, Oaºa, Râuºor etc.); simulareaexecuþiei ºi a evoluþiei presiunii apeidin pori, pentru nucleele de argilã(Cerna, Râul Mare, Homorâciu etc.);modelarea contactului între corpul deumpluturã ºi versantul sau vatraamonte (Bolboci, Leºu, Poiana Mãru-lui); analiza seismicã a barajelor (Siriu,Bolboci, Oaºa etc.);

� Probleme de mecanica rociloraferente galeriilor ºi cavernelor subte-rane hidrotehnice.

Studiile s-au axat pe elaborarea demodele matematice, pentru simulareaexcavaþiilor ºi a tehnicilor de sprijinireºi respectiv pe determinarea para-metrilor de calcul pe baza încercãrilorin situ (galeriile Sãsciori, Siriu ºi pentrucavernele UHE subterane Ruieni, Rucãr);

� Evaluarea stabilitãþii versanþilorde rocã sub influenþa regimului hidro-geologic variabil sau al interacþiunii cubarajele de beton; soluþii de remedierepentru accidentul tehnic de la CHELereºti; evaluarea stabilitãþii versantu-lui stâng al barajului Poiana Ruscã;stabilirea efectului alunecãrii versantu-lui la acumularea Râuºor; analizasoluþiilor de stabilizare a versantuluidrept al barajului Sãcele etc.;

� Elaborarea unor modele în ele-mente finite 2D ºi 3D, pentru evalu-area câmpurilor de infiltraþii ºi rezolvareaunor probleme speciale la CHE Porþilede Fier II, barajul Marun, galeriaBelareca etc.;

� Probleme de siguranþã ºi riscdin domeniul lucrãrilor hidrotehnice(cuantificarea riscului prin tratãri inte-gral probabiliste, prin metode euristiceºi sisteme multicriteriale. A elaboratprimele studii de risc din România labarajele Strãjeºti, Poiana Uzului ºi laiazurile de decantare din industriaminierã Aurul - Baia Mare. De aseme-nea, a participat la elaborarea Legiisiguranþei barajelor ºi a normelortehnice generate de lege.

„În ºtiinþã“ - preciza prof. DanStematiu - „am fost adeptul cercetãriiaplicate, în cadrul cãreia modeleleconceptuale ºi-au gãsit sau nu vali-darea în prototipurile la scara 1:1.Calibrarea modelelor matematice,pornind de la datele din naturã, atât înhidrologie cât ºi în mecanica rocilor, aconstituit baza unor predicþii utile,valorificate apoi în soluþiile tehnice pecare le-am definit pe bazele acestora.Urmând acelaºi principiu, am legatdirect modelarea matematicã de acti-vitatea de urmãrire a comportãrii struc-turilor, creând modelele de predicþievalorificate în analiza siguranþei“.

Amintim cã prof. Dan Stematiu areºi o bogatã activitate publicisticãtehnicã ºi ºtiinþificã. A publicat peste160 de lucrãri: 9 cãrþi, o carte publicatãîn strãinãtate (John Wiley & Sons), 10materiale didactice în Editura UTCB,10 articole în reviste internaþionale,70 de articole în reviste din þarã,13 comunicãri ºtiinþifice la conferinþe ºisimpozioane din þarã ºi 50 de comu-nicãri la congrese ºi simpozioane înstrãinãtate.

Inserãm cãrþile tipãrite: Ingineriaseismicã a marilor baraje (coautor),1980; Calculul structurilor hidrotehniceprin metoda elementelor finite, 1988(lucrare premiatã de Academia Românãîn anul 1991); Metode numerice înhidrologie (în colaborare), 1997; Mecanicarocilor, 1997; Siguranþã ºi risc în con-strucþii hidrotehnice (coautor), 1999;lazuri de decantare. Managementulriscului, 2002; Mecanica rocilor pentruconstrucþii subterane, 2003 ; Embank-ment dams, 2006.

În urma cercetãrilor ºtiinþifice publi-cate în domeniul barajelor, a fostales membru în Comitetul tehnic alICOLD, lecturer la conferinþe presti-gioase (STRUCOME, H.P. Refurbishing,

Dam Safety etc.), iar unele dintre con-tribuþiile sale în domeniul inginerieiseismice a barajelor, al mecaniciirocilor pentru fundaþia barajelor ºi alevaluãrii riscului (considerate de realãvaloare) sunt citate ca lucrãri de refe-rinþã în literatura tehnicã strãinã.

Prof. Dan Stematiu este doctoringiner din anul 1976, iar în prezenteste conducãtor de doctoranzi.

Pentru activitatea tehnicã ºi ºtiinþi-ficã remarcabilã, prof. Dan Stematiu afost ales membru al Academiei deªtiinþe Tehnice din România ºi i s-aatribuit Premiul Academiei RomâneAurel Vlaicu.

Datoritã calitãþilor sale de bunorganizator ºi conducãtor, prof. DanStematiu a deþinut ºi importante muncide rãspundere în conducerea Univer-sitãþii Tehnice de Construcþii Bucureºti:decan al Facultãþii de Hidrotehnicã(1990 - 2000), prorector al UTCB (2000- 2004), rector al UTCB (din anul 2004),contribuind la organizarea învãþãmân-tului universitar de construcþii.

Mai precizãm cã prof. Dan Stematiueste verificator ºi expert MLPTL (A7,B5, D); expert certificat MAPM pentrubaraje ºi depozite de deºeuri industri-ale; membru în Comisia Naþionalãpentru Siguranþa Barajelor - vicepre-ºedinte al biroului operativ; preºedin-tele Comisiei de supraveghere acomportãrii barajelor aparþinând ANApele Române.

Ca ºi mentorul sãu, prof. RaduPriºcu, a îmbinat, în mod fericit, acti-vitatea de cercetare ºtiinþificã cu ceatehnicã - demn continuator ai marilorînaintaºi în profesie: Cristea Mateescu,Dorin Pavel, Radu Priºcu, AlexandruDiacon.

...O activitate tehnicã impresio-nantã, însoþitã de o activitate ºtiinþificãremarcatã ºi citatã în diferite publicaþiistrãine, alãturi de profesia de dascãluniversitar de excepþie ºi de bun orga-nizator al procesului de învãþãmânt înconstrucþii.

Deosebit de inteligent, cult, nova-tor, analitic ºi de sintezã, excelentpedagog, cu mare voinþã ºi putere demuncã, a adus onoare profesiei ºi þãrii.

Acesta este profesorul ºi omul deºtiinþã Dan Stematiu, personalitate deprim rang, a cãrui activitate s-a înscris,încã din viaþã, în ºtiinþa ºi tehnicahidrotehnicii româneºti.

(Din volumul „Personalitãþi româneºti în construcþii“,autor Hristache Popescu)

d i n s u m a rÎn loc de editorial 3

Constructori care vã aºteaptã C2, C3, C4, 18, 19

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenã

pentru betoane ºi mortare 4, 5

Ascensoare cu consum energetic Clasa A 6, 7

Tehnica de execuþie a pereþilor mulaþi 8, 9

Douã decenii de cercetare

geologicã ºi geotehnicã 10, 11

Exploatarea potenþialului clãdirilor

cu consum energetic redus 12

Topul celor mai puternici antreprenori ai României 13

Echipamente de cofrare ºi soluþii de acces 13

Staþie de epurare

realizatã cu sisteme complexe de cofraje 14, 15

Amenajare hidroenergeticã a râului Strei -

CHE Plopi 16

Managementul integrat al deºeurilor solide

în judeþul Argeº - depozitul Albota 17

Renovarea unei parcãri subterane

realizatã cu peliculã elastomericã 20, 21

A XII-a Conferinþa Naþionalã

de Geotehnicã ºi Fundaþii. Concluzii 22

Arhitecturã, inginerie

ºi servicii de consultanþã tehnicã 23

Pãmântul vegetal ca strat de fundare 24, 25

Asistenþã tehnicã de specialitate

pentru foraj, geologie, hidrogeologie,

geofizicã ºi minerit 26, 27

Foraje în cariere ºi mine de suprafaþã 28, 29

Consolidarea ºi modernizarea

unor clãdiri monument:

Primãria Sector 1, Bucureºti (II) 30 - 34

Organism de certificare 35

Elemente de fixare pentru construcþii 35

Proiectarea asistatã de experiment

a structurilor complexe (II) 36 - 41

O nouã gamã de produse

pentru finisaje în construcþii 41

Ingineria clãdirilor. Evoluþia construcþiilor (III) 42 - 45

Coºurile de fum în sezonul rece 46, 47

Instalaþii termice ºi sanitare 47

Agregate din zgurã metalurgicã 47

Personalitãþi româneºti în construcþii:

Dan Stematiu 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 87 – noiembrie ...

Documents

Transcript of citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 87 – noiembrie ...