Cine e Charlemagne ?

24
Cine e Charlemagne?

description

.

Transcript of Cine e Charlemagne ?

Page 1: Cine e Charlemagne ?

Cine e

Charlemagne?

Page 2: Cine e Charlemagne ?

Dr. Herbert Illig, profesor de istorie german,

a lansat în 1996 teoria “timpului fantomă”, prin

care a susţinut că între anii 614 şi 911 nu s-a

întâmplat absolut nimic în istorie, întrucât

aceşti ani au fost inventaţi.

Criticii acestei teorii vin însă cu un

argument forte: existenţa lui Carol cel Mare

(Charlemagne), marele împărat al Sf. Imperiului

Roman, cel care ar fi trăit între anii 742 şi 814.

Astfel, dacă acest împărat ar fi domnit şi existat

cu adevărat în această perioadă, atunci toată

teoria “timpului fantomă” cade.

Dar chiar a existat acest celebru împărat?

E posibil să-l eliminăm din istorie?

Desigur că nu e uşor, dar nici imposibil.

Sunt multe lucruri stranii în legătură cu Carol

cel Mare, dintre care vom aminti câteva:

Page 3: Cine e Charlemagne ?

1) Nesiguranţa datei şi locului de naştere

a împăratului.

Nu se ştie exact unde s-a născut Carol cel

Mare, existând de-a lungul timpului o mulţime

de locuri de naştere. De asemenea, şi data

naşterii a variat foarte mult (între 742 şi 747).

Despre mama lui Charlemagne, Betrada, s-a

spus ba că a fost o prinţesă bretoniană, ba că o

nobilă ungară, sau membră a familiei imperiale

bizantine.

2) Neclarităţi privind încoronarea ca

împărat a lui Carol cel Mare.

Nu este clar dacă împăratul Carol a cerut să

fie încoronat, sau a fost încoronat pe

neaşteptate de către Papă. De asemenea, nu se

ştie dacă a fost o încoronare formală sau o

aclamaţie. Einhard, biograful oficial al

împăratului, susţine că a fost o “acceptare a

titlului imperial”.

Page 4: Cine e Charlemagne ?

3) Mari istorici şi cronicari de după

perioada domniei lui Charlemagne nu scriu

nimic despre acesta.

E curios faptul cum unii istorici şi cronicari

n-au auzit nimic despre un împărat

“Charlemagne”. E vorba de Andreas din

Bergamo (sec.9), Bonizo din Sutri (sec.11), Gero

din Reichersberg (sec.12), Nicolaus Cusanus

(sec.15).

4) Numărul incredibil de mic de vasali ai

împăratului identificaţi.

În 1966, Bollough a reuşit să identifice doar

2 vasali ai împăratului, din cei peste 1.000

raportaţi a fi “vassi dominici” în cronici, şi din

cei 30.000 de vasali nobili. Până în 1990,

Walther Kienast a reuşit să identifice 24 de

vasali. Chiar şi aşa, este un număr foarte mic.

5) Relaţiile împăratului cu alţi

conducători, neconfirmate din alte surse.

Page 5: Cine e Charlemagne ?

Se spune în istorie că Charlemagne ar fi

întreţinut relaţii diplomatice cu Harun al-

Raschid, califul Bagdadului (personajul din

“1001 de nopţi”), care i-a trimis drept cadou un

elefant alb, cu care împăratul ar fi participat în

toate acţiunile militare desfăşurate între anii

802 şi 810. Surpriză, însă! Nici o sursă arabă nu

menţionează existenţa unei asemenea relaţii

diplomatice.

6) Ce clădiri a ridicat Charlemagne?

Precum ştim din textele vechi, între 476 şi

855 au fost ridicate 1.695 de clădiri în toată

Europa (clădiri ce au supravieţuit până în

prezent), dintre care 312 catedrale, 1.254 de

mănăstiri şi 129 de palate regale. Iată ce afirmă

istoricul Harald Braunfels: “Dintre toate aceste

clădiri, până în 1991 doar 215 au fost examinate

de arheologi, iar din acestea, construcţiile

originale au fost găsite în maximum 10 clădiri,

restul clădirilor existente până în ziua de azi,

fiind de fapt reconstrucţii”.

Page 6: Cine e Charlemagne ?

7) Capela din Aachen, atribuită lui

Charlemagne, a fost de fapt construită mult

mai târziu.

Capodopera arhitecturii caroligiene, capela

din Aachen, se spune că a fost ridicată între anii

792 şi 799, sub îndrumarea directă a lui Carol

cel Mare. Totuşi, clădiri comparabile cu Aachen,

ca stil şi tehnologie, n-au mai fost ridicate până

la apariţia stilului romanesc (din secolul 11).

Istoricul Herbert Illig afirmă astfel că această

capelă a fost ridicată în secolul 11.

8 ) Contradicţiile economice din perioada

vieţii lui Charlemagne.

Descoperirile istorice privind starea

economică din timpul lui Carol cel Mare arată

multe contradicţii. În timp ce unii vorbesc de o

perioadă de belşug, alţii spun că a fost o

perioadă de profundă decădere economică. Un

arheolog german, pe nume Heinsohn, a

demonstrat recent că monezile atribuite lui

Carol cel Mare, nu pot fi distinse de monezile

Page 7: Cine e Charlemagne ?

atribuite lui Carol cel Simplu (898-929). De

altfel, Illig afirmă că acest Carol cel Simplu a

fost un personaj real şi a fost folosit ca model în

construirea legendei despre Charlemagne.

9) Locul de înmormântare al lui Carol cel

Mare ridică semne de întrebare.

Se spune că Charlemagne ar fi fost

înmormântat în capela din Aachen (asta în

contradicţie cu testamentul său de a fi

înmormântat la catedrala din Saint Denis).

Acest lucru ar contrazice prohibiţiile de

înmormântare în interiorul bisericilor,

proclamate de Carol în anii 809 şi 813.

10) Cum a dispărut totuşi mormântul lui

Charlemagne?

Mormântul lui Carol cel Mare a fost camuflat

atât de bine, încât n-a mai putut să fie

descoperit decât după două secole, tocmai în

anul 1.000 de către împăratul Otto al III-lea.

După aceasta, mormântul a devenit iarăşi uitat,

Page 8: Cine e Charlemagne ?

şi a fost redescoperit şi deschis de către

împăratul Friedrich Barbarossa (1123-1190).

Apoi, iarăşi a fost uitat, iar mormântul n-a mai

fost descoperit niciodată, nici până în ziua de

azi. Interesant e faptul că mormântul lui Otto I,

din domul din Magdeburg, a fost dintotdeauna

onorat, în ciuda distrugerilor şi reconstrucţiilor

bisericii.

11) Împăratul Barbarossa, falsificatorul

lui Charlemagne?

Se spune că Friedrich Barbarossa (1152-

1190) a fost cel care a introdus termenul de

“Sacrum Romanum Imperium” (adică, Sf.

Imperiu Roman). Atunci, cum se face că

Charlemagne, care ar fi trăit cu vreo 4 secole

înainte era cunoscut sub titlu de “împărat al Sf.

Imperiu Roman”? Barbarossa a ordonat

exhumarea lui Carol cel Mare, pe care l-a

canonizat. Se ştie că multe din falsurile

referitoare la Charlemagne provin din timpul

împăratului Barbarossa.

Page 9: Cine e Charlemagne ?

12) Biografia lui Charlemagne, plină de

erori.

Istoricul Leopold von Ranke, afirmă despre

biografia lui Carol cel Mare, scrisă de cronicarul

său Einhard: “Volumul este plin de erori istorice

(…) Adeseori, anii săi de domnie sunt falşi (…)

există date false şi în ceea ce priveşte împărţirea

imperiului între cei doi fraţi ai lui Carol (…)

numele papilor sunt confundaţi, soţiile şi copiii lui

Carol n-au fost înregistraţi corect, astfel încât

autenticitatea biografiei a fost pusă de multe ori

la îndoială”.

13) Charlemagne, “tatăl Europei”, doar o

legendă romantică?

Interesant e faptul că Angilbert, ginerele lui

Carol cel Mare, scrie în anul 799 o epopee în

care îl numeşte pe Charlemagne ca fiind “lumina

Europei, capul lumii, părintele Europei”. Dar în

799, Charlemagne nu era împărat, fiind

încoronat în anul 800. Johannes Fried, într-un

articol publicat în revista “Der Spiegel” arată că

Page 10: Cine e Charlemagne ?

mitul lui Carol cel Mare ca “părintele Europei” a

apărut mult mai târziu, ca un produs al

napoleonismului romantic sau hitlerismului

german.

Carol cel Mare, o simplă legendă

Toate acestea de mai sus sunt întrebări şi

dubii legitime cu privire la viaţa lui Carol cel

Mare. În final, să facem o mică analiză a tuturor

faptelor înfăptuite de Charlemagne. Comparând

toate biografiile şi cărţile scrise despre Carol cel

Mare, se poate observa cu uşurinţă că ceea ce a

obţinut acest conducător în doar 44 ani de

domnie, ar fi necesitat cu uşurinţă vieţile a 3

sau 4 generaţii de oameni obişnuiţi. Împăratul

se duce la războaie, ţine la curtea sa din Aachen

pe cei înţelepţi oameni din toată lumea. Este un

făcător de legi perfect; în toată viaţa sa, a dat

peste 1.000 de decrete şi a creat un sistem

juridic performant. Dar a fost şi un mare

folclorist şi mitologist; a fost un mare lingvist,

atât în limba germană, cât şi în cea latină. De

Page 11: Cine e Charlemagne ?

asemenea, a ordonat (deşi era analfabet!) o nouă

versiune a Bibliei, căci, dacă nu ştiţi, el a fost şi

un excepţional teolog, el singur conducând

sinodurile ecleziastice. El a creat şcoli, biblioteci

şi universităţi, şi asta cu mult înainte ca ele să

fie menţionate în Europa.Totodată, el a fost un

fel de ministru al agriculturii; e considerat

strămoşul fizic şi spiritual a jumătate din

Europă. Era şi mare arhitect, căci, dacă n-aţi

aflat până acum, ei bine, el ar fi proiectat

minunata capelă de la Aachen. Era de asemenea

şi un strălucit astronom. Nu vi se pare totuşi,

cam multe caracteristici pentru un singur om?

Da, genii au mai existat în lume (ca de exemplu

Leonardo da Vinci), dar acest Charlemagne, pe

lângă că era un geniu, mai avea şi timpul

necesar să conducă regiuni întinse din Europa,

ceea ce pare absolut imposibil. Totul, pentru a

crea o legendă…o legendă despre un erou şi un

“tată al Europei”, care se pare că n-a existat

niciodată…

Page 12: Cine e Charlemagne ?

Teoria timpului fantomă:

acum nu suntem în anul 2010, ci în

1713 !

Totul a pornit de la calendarul gregorian

Cronologia noastră creştină se bazează pe

corecţiile calendarului, realizate de către papa

Gregorie al XIII-lea. În anul 1582, s-a sărit peste

10 zile, cu scopul de a sincroniza circumstanţele

astronomice cu sistemul cronologic al

calendarului. Dar, această corecţie nu ia în

calcul eroarea care s-a acumulat în calendarul

iulian, din vremea lui Iulius Cezar (45 d.C.). Se

corecta de fapt eroarea cumulată din anul 300.

Specialiştii susţin că papa Gregorie al XIII-

lea s-a referit la celebrul Conciliu creştin de la

Niceea (325 d.C.). În acest conciliu, fie s-a

corectat calendarul, fie, cel puţin, echinocţiul a

fost fixat pe data de 21 martie. Dar nu există

nicio dovadă pentru acest lucru.

Page 13: Cine e Charlemagne ?

În concluzie, se pare că între papa Gregorie

al XIII-lea şi Iulius Cezar există 300 de ani mai

puţini decât s-a crezut iniţial. Pornind de la

această observaţie, un cercetător german, pe

nume Heribert Illig, a dezvoltat o teorie a

timpului fantomă, conform căreia în istorie au

fost inseraţi aproape 300 de ani (297 de ani, mai

exact). Pentru această perioadă de timp (între

anii 614 şi 911), conform lui Illig, nu există nicio

evidenţă fizică de existenţă. Într-adevăr,

perioada evocată de Illig ca fiind fictivă, se mai

numeşte şi “Evul Mediu întunecat”, deoarece

descoperirile arheologice din acea perioadă sunt

extrem de rare. Până în ziua de azi, nu s-a găsit

nicio dovadă de colonizare din Evul Mediu

timpuriu în oraşele romane. Sursele istorice nu

sunt cele contemporane acelei perioade, ci au

fost scrise câteva secole mai târziu. Sute de

oraşe bizantine par să fi fost nelocuite în acest

timp. De asemenea, descoperirile din Spania

cucerită de musulmani nu încep cu anul 711

(anul cuceririi musulmane), ci cu începutul

secolului al 10-lea.

Page 14: Cine e Charlemagne ?

Nu există construcţii din „perioada

timpului fantomă”

Dacă teza lui Illig este adevărată, aceasta

înseamnă că n-ar trebui să existe nici măcar o

singură descoperire din acea perioadă. Totuşi,

faptul care vine să susţină puternic teoria

cercetătorului german este acela că din cele

peste 1.000 de clădiri menţionate a fi construite

între 614 şi 911, foarte greu mai pot fi regăsite

astăzi. Astfel, Pfalzkapelle din Aachen (o mare

capelă care se spune că ar fi fost construită de

împăratul Carol cel Mare prin anii 800), deşi mai

există şi în perioada prezentă, totuşi ridică

multe semne de întrebare. Clădiri, comparabile

în stil şi tehnologie, cu Pfalzkapelle, n-au mai

fost ridicate decât în secolul 11, odată cu

apariţia stilului romanesc. Aripile arcuite ale

catedralei nu se regăsesc decât în secolul 11 în

Speyer. O copie aproape fidelă, ca stil de

construcţie catedralei din Aachen (presupusă a

fi construită prin anii 800) este biserica din

Ottmarsheim (ridicată în 1049). De aceea, Illig

Page 15: Cine e Charlemagne ?

presupune că această catedrală este o clădire

aparţinând secolului al 11-lea.

Un alt exemplu este catedrala Torhalle din

Lorsch, care ar aparţine secolului al 12-lea, şi

nu anului 770, aşa cum se crede în prezent. De

asemenea, câteva din puţinele biserici rămase

din epoca lui Carol cel Mare (sec.8-9) se

potrivesc foarte bine stilului secolelor 10-11.

Cum explică istoricii clasici lipsa

aproape totală a evenimentelor istorice

dintre anii 600 şi 900?

Să ne uităm mai întâi la Imperiul Bizantin.

Între anii 600 şi 900 izvoarele istorice aproape

că lipsesc. Unii istorici presupun că timp de 300

de ani, după anul 600, în Imperiul Bizantin n-a

mai avut loc evenimente importante întrucât

toate reformele importante au fost realizate în

antichitatea târzie. Alţii afirmă că, în această

perioadă evoluţia societăţii bizantine a fost atât

de înceată încât pentru acest lucru n-a mai fost

nevoie de emiterea de documente istorice.

Page 16: Cine e Charlemagne ?

Şi în istoria arabă şi persană există aspecte

destul de ciudate care n-ar putea fi explicate

decât prin teoria timpului fantomă. Astfel,

cunoscuta operă epică Shahname, scrisă în

jurul anului 1010, se sfârşeşte odată cu domnia

regelui persan Yazdegird al III-lea, care a murit

în anul 651. Opera nu ne spune nimic despre

cuceririle islamice din Persia, fără a face deloc

vreo aluzie la islam. Pur şi simplu sunt sărite

300 de ani de influenţă islamică, ca şi cum

acestea n-ar fi existat niciodată.

De asemenea, o examinare atentă a

arhitecturii omayyazilor (prima dinastie arabă

faimoasă, din 661 până în 750) scoate în

evidenţă lucruri neobişnuite pentru o dinastie

arabă, vizibile în palatele lor. Astfel, vedem o

pictură pe un perete (datând din anul 725 – în

ciuda interdicţiei religiei islamice de a picta

figuri umane), înfăţişându-l pe regele Khosrow al

II-lea plătind tribut pentru suveranitatea

omayyazilor. Dar totuşi, acest rege persan era

mort de aproape 100 de ani.

Page 17: Cine e Charlemagne ?

Şi istoria evreilor este un argument în

existenţa timpului fantomă. Un istoric cunoscut,

Roth, scria în 1966 următorul fapt: „Se pare că

evreii din Europa au dispărut total în zorii

decăderii Imperiului Roman. Nu există nicio

dovadă pentru existenţa lor în acea perioadă”.

Lipsa evoluţiilor istorice în anumite

fenomene la începutul Evului Mediu

Dacă ne uităm în lista de mai jos, observăm

că există o mulţime de lipsuri în evoluţia unor

fenomene istorice, aşa cum ar fi fost normal,

lipsuri acre se concentrează în jurul perioadei de

300 de ani dintre 600 şi 900:

- un gol în istoria construcţiilor din

Constantinopol (capitala mondială din acea

vreme): între anii 558 şi 908 nu s-a mai

construit nicio clădire importantă!

- un gol în evoluţia doctrinei creştinismului

(între 600 şi 1100 nu s-a mai produs nicio

schimbare importantă).

- un gol de circa 300 de ani în tehnicile de

Page 18: Cine e Charlemagne ?

prelucrare a pământului.

- o lipsă de evoluţie în arta mozaicului

(între 565 şi 1018).

- ortografia limbii germane a rămas la fel timp

de 300 de ani, deşi limba a cunoscut o continuă

evoluţie.

Cine a dat timpul înainte ?

Se crede că iniţiatorii acestei mari falsificări

a timpului sunt:

împăratul bizantin Constantin al VII-lea

(905-959),

împăratul Sf.Imperiu Romano-German

Otto al III-lea (980-1002)

papa Silvestru al II-lea (946-1003).

Otto al III-lea (împărat între 996 şi

1002) vroia să fie reprezentantul lui

Cristos pe pământ în zorii mileniului al

7-lea (6.000 de ani după Creaţie).

Page 19: Cine e Charlemagne ?

Papa, care a fost întronat de către împăratul

Otto, l-a sprijinit, cu cunoştinţele sale despre

astronomia şi matematica arabă.

Mama lui Otto provine din Curtea Bizantină,

ceea ce explică relaţia sa cu dinastia bizantină.

Acolo, cele 3 secole de „gol istoric” ar fi putut fi

foarte folositoare. Perşii au furat în anul 614 cea

mai importantă relicvă creştină, şi anume

crucea lui Iisus de pe Golgota. Doar existenţa

acestui timp fictiv ar fi putut face explicabilă

întoarcerea acestei relicve.

Schimbarea cronologiei a fost tăinuită prin

aranjamente suplimentare. Bizantinii au

schimbat anul 1015 al erei seleucidene în anul

6212 de la Crearea lumii. Creştinii occidentali

au schimbat anul 419 al erei martirilor în anul

1.000 de la naşterea lui Hristos. Evreii i-au

urmat şi au schimbat anul 1015 al erei

seleucidene în anul 4464 de la Creaţie. Până

acum, nimeni n-a putut explica de ce toate

Page 20: Cine e Charlemagne ?

culturile europene şi-au schimbat cronologiile în

acelaşi timp.

Împăratul Carol cel Mare

Secolele inexistente de istorie trebuiau

umplute cu evenimente istorice. Aşa că

împăratul Otto şi papa Silvestru au inventat o

poveste despre existenţa unui mare împărat,

Charlemagne (Carol cel Mare). Acest Carol cel

Mare, se spune că a fost încoronat pe 25

decembrie 800, o zi care a fost determinată, în

urmă cu 497 de ani, a fi ultima zi a lumii. Aşa

că Charlemagne a împlinit aceleaşi condiţii ca şi

Otto al III-lea, şi atunci înţelegem de ce

contemporanii (fictivi) ai lui Carol cel Mare n-au

manifestat nicio frică. Dar încoronarea lui Carol

cel Mare ar fi trebuit să fie inferioară încoronării

împăratului Otto, „împăratul noului mileniu, cel

de-al doilea”. Un articol interesant care să aducă

dovezi pentru inexistenţa lui Carol cel Mare va fi

publicat în curând, în exclusivitate, pe site-ul

www.lovendal.net.

Page 21: Cine e Charlemagne ?

„Teoria timpului fantomă” explică de ce anul

1000 n-a provocat deloc îngrijorări; schimbarea

cronologiei a avut loc la foarte scurt timp

înaintea zilei de 1 ianuarie 1000, astfel încât nu

mai exista timpul pentru îngrijorări.

Motivele pentru care s-a stabilit „timpul

fantomă” între anii 614 şi 911

În primul rând, datarea „timpului fantomă”

în secolele 7, 8 şi 9 s-a datorat arhitecturii.

Clădiri din perioada iustiniană (sec.5 şi 6) şi

ottoniană (sec.10-11) există şi nu pot fi puse la

îndoială. Doar foarte puţine clădiri (din india

până în Islanda) pot fi datate ca aparţinând

secolelor 7, 8 şi 9. Totuşi, aceste clădiri n-au

caracteristici speciale pentru ca datarea lor să

fie sub orice dubii.

Illig consideră că „timpul fantomă” începe în

anul 614, întrucât acesta este anul în care

Imperiul Bizantin a pierdut Ierusalimul şi Sfânta

Cruce. Acesta este un eveniment real, ce nu

poate fi pus la îndoială. Lucrul care poate fi pus

Page 22: Cine e Charlemagne ?

la îndoială sunt victoriile Imperiului Bizantin

asupra perşilor, raportate ca având loc în anul

637. Pe de altă parte, în anul 614, regele

merovingian Clothar al II-lea, s-a confruntat cu

o rebeliune a nobililor, eveniment care ar fi dus,

conform lui Illig, la instalarea sistemului de

conducere cu regenţi „major domus”, ce a durat

80 de ani (911-981). Konrad I a fost ultimul rege

merovingian (a domnit între 911 şi 918).

Terminarea perioadei fantome are loc în anul

911, conform cercetătorului german, când a

avut loc tratatul de pace între ducele viking

Rollo şi regele Carol cel Simplu, prin care

Normandia aparţinea normanzilor.

Cum s-au falsificat cronicile de istorie ?

Se ştie că evenimentele istorice din Imperiul

Bizantin (cel mai important imperiu mondial din

acea vreme) au fost cunoscute pe baza cronicilor

scrise de cronicarul bizantin Theophanes. Cel

de-al doilea volum al acestor cronici se numeşte

„Theophanes Continuatus”, şi-l are drept autor

Page 23: Cine e Charlemagne ?

pe împăratul bizantin Constantin al VII-lea

Porphyrogennetos (906-959). Illig presupune că

şi primul volum a fost redactat de acelaşi

împărat Constantin. De aici, se deduce faptul că

împăratul bizantin mai sus menţionat este

„creierul” falsificării istoriei „timpului fantomă”.

Interesant e faptul că Constantin al VII-lea e

binecunoscut istoricilor pentru alte documente

false realizate. Atunci, de ce n-ar fi falsificat şi

cronologia? Apoi, brusc, alţi cronicari bizantini,

sub domnia lui Constantin, încep trecerea

datelor istorice din formatul calendarului

Seleucid în formatul calendarului „de la Creaţia

lumii”. Nu s-a făcut oare acest lucru pentru a

ascunde extensia artificială a cronologiei?

De asemenea, un fapt interesant îl reprezintă

lipsa tuturor manuscriselor din limba greacă,

scrise cu majuscule. Foarte multe din ele au fost

transcrise în litere mici, încă din timpul

patriarhului Photios, Illig presupunând că

împăratul Constantin al VII-lea a fost

responsabil pentru această acţiune.

Page 24: Cine e Charlemagne ?

Oare de ce au fost transcrise toate

manuscrisele ?

Pentru a acoperi

adevarata istorie ?