Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

61
Chisturi si Tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale Definitii Hiperplazia = o masa de t. proliferativ, bn. dif., care e intr-o oarecare masura autolimitanta, neavand capacitatea de a creste autonoma ?????; • se aseamana cu o tumora propriu-zisa (clinic si histopat.); • aparitia si ev. asociata cu prezenta unui factor stimulator (ex. microtraumatism cronic), lez. putand remite dupa disparitia acestui factor; Hipertrofia = cresterea volumetrica a cell. si nu multiplicarii acestora => aparenta proliferare a t.; Hamartomul = proliferare dismorfica (deformanta) a t. din care deriva, neavand capacitatea de a creste autonoma, ci prez. o dezv. paralela cu intreg orgsm. ??????; ! distinctia dintre un hamartom şi o tumora benigna propriu-zisa este adeseori arbitrara; => maj. tumorilor benigne ale sugarului şi copilului mic sunt hamartoame de dezv.; ex. tumorile vasc. (hemangioamele, limfangioamele etc.); nevii pigmentari de la niv. tegum.; odontoamele, fibroodontomul ameloblastic si tumorile odontogenice spinocelulare de la niv. oaselor mx.; • caracter autolimitant (la un moment dat al evolutiei lor); • nu infiltreaza ţt. adiacente; Coriostomul = similar hamartomului, cu deosebirea ca proliferarea dismorfica provine din ţt. care nu sunt prezente in mod obişnuit la locul de aparitie; ex. chisturile gastrointestinale heterotopice care pot fi prezente la copii; prezenţa de struct. cartilaginoase/osoase in parenchimul lingual (condromul sau osteomul de pe fata dorsala a lb. – extrem de rare); prezenta de ţ. tiroidian in baza lb. (guşa linguala);

description

chisturi si tumori

Transcript of Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Page 1: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Chisturi si Tumori benigneale partilor moi orale si cervico-faciale

Definitii

Hiperplazia = o masa de t. proliferativ, bn. dif., care e intr-o oarecare masura autolimitanta, neavand capacitatea de a creste autonoma ?????;

• se aseamana cu o tumora propriu-zisa (clinic si histopat.);• aparitia si ev. asociata cu prezenta unui factor stimulator (ex. microtraumatism cronic), lez.

putand remite dupa disparitia acestui factor;

Hipertrofia = cresterea volumetrica a cell. si nu multiplicarii acestora => aparenta proliferare a t.;

Hamartomul = proliferare dismorfica (deformanta) a t. din care deriva, neavand capacitatea de a creste autonoma, ci prez. o dezv. paralela cu intreg orgsm. ??????;

! distinctia dintre un hamartom şi o tumora benigna propriu-zisa este adeseori arbitrara;=> maj. tumorilor benigne ale sugarului şi copilului mic sunt hamartoame de dezv.;

ex. tumorile vasc. (hemangioamele, limfangioamele etc.); nevii pigmentari de la niv. tegum.; odontoamele, fibroodontomul ameloblastic si tumorile odontogenice spinocelulare de la niv.

oaselor mx.;

• caracter autolimitant (la un moment dat al evolutiei lor);• nu infiltreaza ţt. adiacente;

Coriostomul = similar hamartomului, cu deosebirea ca proliferarea dismorfica provine din ţt. care nu sunt prezente in mod obişnuit la locul de aparitie;

ex. chisturile gastrointestinale heterotopice care pot fi prezente la copii; prezenţa de struct. cartilaginoase/osoase in parenchimul lingual (condromul sau osteomul

de pe fata dorsala a lb. – extrem de rare); prezenta de ţ. tiroidian in baza lb. (guşa linguala); prezenta extrem de frecventa a gl. sebacee ectopice, in special pe mucoasa jugala, den.

granulatii Fordyce.

Teratomul = tumora propriu-zisa de dezv., cu capacitatea de creştere continua, fara a avea caracter autolimitant, si este constituit din tt. de la dist. fata de locul de aparitie, cu origine in toate str. germinative;

• frecventa – mare la niv. ovarului (unde sunt in general benigne) sau testiculului (unde sunt in gen. maligne);

OMF, la niv. plaseului bucal (chistul teratoid) sau mai rar la niv. oaselor mx. sau in reg. cervicala;

ex. teratomul chistic al ovarului, care contine struct. variate (foliculi piloşi, gl. sebacee, struct. dentare sau osoase);

Page 2: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Tumorile benigne = proliferari dismorfice de tt., irev., cu capacitate de creştere continua, autonoma şi teoretic nelimitata;

• evolutie continua, de cele mai multe ori lenta, stoparea putandu-se face doar prin extirpare completa;

• cresterea tumorala se face prin impringerea tt. adiacente (nu prin infiltrare);• fara caracter metastazant;• “sindr. de neoplasm benign”, considerând neoplasm orice tip de proliferare tumorala, benigna

sau maligna;

Chistul = cav. pat. cu conţinut lichidian sau semisolid, delimitată de o membr. epit.;• controversa daca trebuie considerate tumori cu conţinut chistic sau entitati anatomopatologice

distincte;

Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale

= chisturi de dezv., având cel mai frecvent origine embrionara, dar pot fi datorate şi transf. chistice a gl. salivare (chistul mucoid sau ranula), a foliculului pilos (chistul epidermoid) sau gl. sebacee (chistul sebaceu);

→ chisturi ale parţilor moi orale:• chistul dermoid • chistul teratoid • chistul gastrointestinal heterotopic • chistul limfoepitelial oral

→ chisturi cervicale:• chistul branhial;• chistul canalului tireoglos şi guşa linguala;

→ chisturi salivare (ale parţilor moi orale):• mucocelul şi sialochistul; • ranula;

→ chisturi ale struct. epidermului si anexelor sale:• chistul sebaceu/chistul epidermoid; • chistul cu incluzii epidermale;

Schema:• nedureros (asimptomatic)• dim.• crestere (lenta/rapida);• tegum./muc. acoperitoare nemodif./destinse (prin transp. se obs. continutul chistic) => depinde de adancimea fata de supraf. ;• mobil/atasat de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);• consistenta ferm-dura/ferm-elastica/moale-fluctuenta;• la presiune lasa/nu lasa godeu;• la perforare se elim. continutul;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

Page 3: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Chistul dermoid= chist de dezvoltare care apare cel mai frecvent la adultii tineri, uneori fiind prezent chiar la naştere. = transf. chistica a incluziilor epit. restante de la locul de unire a arcurilor branhiale, pe linia mediana;

→ localizare = oriunde pe linia mediana, acolo unde struct. sunt formate prin unirea arcurilor branhiale; • localizarea tipica = deasupra planului m. milohioidian, in planşeul bucal (chist oral);

sub planul m. milohioidian (chist suprahioidian);

• localizare extrem de rar = in limba, pe linia mediana;

→ chistul dermoid oral – aspecte clinice:• nedureros (asimptomatic)• dim. cativa mm → 10-12 cm;• crestere lenta => ajunge sa deformeze planşeul bucal ant. şi sa impinga limba spre in sus şi

spre post. => tulburari de alim., fonatie şi respiratie;• tegum./muc. acoperitoare destinse (prin transp. se obs. continutul chistic galbui);• mobil pe planurile adiacente (tegum./muc. si profund);• consistenta ferm-elastica;• la presiune lasa godeu;• la perforare se elim. continutul pastos de de culoare cenusiu-galbuie;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

→ chistul dermoid suprahioidian care se dezvolta sub planul m. milohioidian – aspecte clinice:• nedureros (asimptomatic)• crestere lenta => ajunge sa deformeze loja submentoniera, aspect de "barbie dubla";• tegum.acoperitoare frecvent nemodif.;• mobil pe planurile adiacente (tegum./muc. si profund);• consistenta ferm-elastica;• la presiune lasa godeu;• la perforare se elim. continutul;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

→ diag. dif.:• chistul dermoid oral:

-ranula sublinguală => situata paramedian; aspect clinic şi continut caracteristic; consistenţa fluctuenta;

-chistul teratoid => practic imposibil de diferentiat clinic; aspecte orientative: caracter congenital, consistenţa este mai

ferma,uneori se palpeaza un conţinut ferm/dur;

Page 4: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

-limfangiomul chistic al planşeului bucal => prezent la naştere sau in primii ani de viaţa;

frecvent aspect polichistic;intereseaza partile moi supraiacente;lichid clar/sero-hemoragic;

-supuraţiile lojei sublinguale => semne caracteristice de supuratie; evoluţie rapida; stare gen. alterata;

-tumorile gl. sublinguale => situate paramedian;consistenţa ferma;se mobilizeaza odata cu gl.;

• chistului dermoid situat sub planul m. milohioidian:-ranula suprahioidiană => consistenţa fluctuenta;

la palparea bimanuala orala/cervicala, continutul ranulei este impins din compartimentul inf. (suprahioidian) in cel sup. (oral);

-abcesul lojei submentoniere => semne caracteristice de supuraţie, cu tegum. destinse, lucioase, hiperemice;

evol. rapida; stare gen. alterata;

-adenita submentonieră => semne caracteristice de supuraţie, dar cu aspect circumscris;

-chistul canalului tireoglos => se mobilizeaza in deglutiţie şi in protruzia lb.; frecvent prezinta fistule cervicale mediane;

-adenopatia metastatică submentonieră => tumora maligna in teritoriul de drenaj (buza, planşeu bucal ant., limba);

consistenţa ferma;evol. mai rapida;tendinţa de infiltrare şi fixare la ţt.

adiacente;

→ anatomie patologica:• alc. din struct. ale dermului => membr. chistica este groasa, formata din epit. pluristratificat

keratinizat, putând contine şi anexe aberante ale pielii, cum ar fi gl. sebacee sau sudoripare;• contine o mare cant. de keratina şi de multe ori sebum;

→ tratament = chirurgical = extirparea in totalitate a acestuia;• abord oral sau cutanat, in fct. de localizare si pt. formele de mari dim. e nevoie uneori de

abordul mixt, oral şi cutanat;• dificila, din cauza extinderii formaţiunii chistice mai ales catre baza lb.;

aderentelor pe care le formeaza pe masura ce se fibrozeaza parcelar, in special daca a fost suprainf.;

• recidivele dupa extirparea completa sunt extrem de rare;

Page 5: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Chistul limfoepitelial oral = rara, cu origine la niv. struct. limfoide ale CB (inelul lui Waldayer: amigalele palatine, amigdalele linguale şi struct. adenoide faringiene), fiind localizata la acest nivel si poate deriva şi din struct. adenoide accesorii, putând aparea la niv. planşeului bucal, fetei ventrale a lb., marg. acesteia sau la niv. valului palatin;

→ apar la orice vârsta, dar este mai frecvent la adulţii tineri.;

→ aspecte clinice – struct. similara chistului branhial:• formatiune nodulara submuc.;• nedureros (asimptomatic)• dim. < 1 cm, rareori > 1,5 cm;• crestere (lenta/rapida);

• tegum./muc. acoperitoare nemodif. => depinde de adancimea fata de supraf.; cul. albicioasa/galbuie care transpare prin muc.;

• mobil/atasat de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);

• consistenta ferm-dura;• la presiune lasa/nu lasa godeu;

• la perforare se elim. continutul cremos de cul. alb-galbuie;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

=> lezz. similare se pot dezvolta şi la nivelul parotidei, având aspect nodular cu dim. de 2-5 cm.

→ diag. dif.: -adenoamele gl. salivare mici;-toate formaţiunile chistice cu localiz. la niv. CB;

=> localiz. la niv. struct. adenoide ale inelului lui Waldayer orienteaza intr-o oarecare masura diag.;

→ anatomie patologica :• aspectul histopatologic identic chistului branhial;= transformarea chistica a incluziilor epit. de la acest nivel => membr. formata din epit.

pluristratificat, parakeratinizat, din care se descuameaza cell. epiteliale care “plutesc” in conţinutul chistic + incluzii de ţ. limfoid in p. chistic, de cele mai multe ori constituind un str. care circumscrie intregul chist SAU este discontinuu SAU doar sub forma de insule de t.;

→ tratament = extirpare chirurgical = excizia in totalitate;• riscul de recidiva este minim;• chisturile limfoepiteliale parotidiene necesita parotidectomie superficiala.

Page 6: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Chistul branhial (chistul limfoepit. cervical, chistul cervical lateral)= incluzia epit. a unui pliu endodermic al celei de-a 2 fante branhiale

SAU= incluzia intr-un gg. limfatic a unui epiteliu de tip salivar (probabil din parotida) (teorie sustinuta şi de prezenta elem. limfoide care se evidentiaza la ex. histopatologic al peretelui chistului);

→ localizare de-a lungul SCM:-frecvent pre- si sub-SCM in 1/3 sup. si medie a acestuia, in dreptul bifurcatiei carotice;-periangulomandibular;-mai rar, in 1/3 inf. a m. SCM;

→ apare in special la adolescenti sau adulti tineri, mai frecvent la sexul feminin.

→ aspecte clinice:• nedureros (asimptomatic)• dim. pana la 8-10 cm;• crestere – perioada lunga de latenta, dupa care se dezvolta rapid volumetric, in aprox. 1-3

sapt., deseori pac. facând o corelaţie intre o inf. acuta a cailor aeriene sup. şi debutul creşterii rapide;• tegum. acoperitoare nemodif.;• mobil pe planurile adiacente, dar nu se mobilizeaza cu misc. capului si nici in deglutitie

(raport intim cu ACE si ACI, insinuându- se pe sub pântecele posterior al m. digastric, catre peretele lateral al faringelui şi vf. apofizei stiloide);

• consistenta moale-fluctuenta;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. laterocervical;

→ diag. dif.:• limfangioame cervicale => apar in prima copilarie;

nu sunt bn delim.;au tendinţa de remisie odata cu creşterea copilului;

• adenopatii metastatice cervicale => prezenţa unei tumori maligne orale/faringiene; consistenţa ferma; când au dim. mari sunt fixate şi infiltreaza pl.

adiacente;

• adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene)=> consistenţa ferma; poliadenopatie cervicala; lipsa unei tumori maligne primare in teritoriul de drenaj limfatic;

• adenite cronice specifice => ex. paraclinice specifice; biopsia gangg. stabilesc diag. de certitudine;

• tumorile glomusului carotidion (paragangliomul) => caracter pulsatil;

• lipomul laterocervicol => evol. extrem de lenta; consistenţa moale, dar nefluctuenta;

Page 7: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

→ anatomie patologica• peretele este gros şi format de cele mai multe ori din epit. pavimentos pluristratificat

keratinizat sau nu SAU epit. de tip pseudostratificat SAU epit. resp. ciliat SI poate prezenta ulceratii, atunci când a fost suprainf., IAR un str. de ţ. limfoid circumscrie parţial sau in intregime peretele chistic, fiind adeseori organizat in adev. centre germinative;

• conţinutul este un lichid tulbure, laptos, in care se gasesc nmr. cell. epit. descuamate si când se suprainf., conţinutul devine purulent;

→ tratament = extirpare chirurgicala = excizia in totalitate;• abordul chirurgical = cervical, printr-o incizie tegum. orizontala => cicatricea postoperatorie

este disimulata intr- un pliu nat. al gâtului (in trecut se folosea abordul prin incizie verticala, de-a lungul marg. ant. a SCM, care avea avantajul unui acces mai facil, dar in schimb cicatricea postoperatorie era inestetica);

• extirparea pp. desprinderea acestuia de pachetul vasc.-nv. al gâtului si de p. lateral al faringelui şi de vf. apofizei stiloide, in port. sa sup. => f. dificil in cazul chisturilor suprainf. care adera la aceste struct. anatomice;

• extirpat in totalitate nu recidiveaza;• sunt citate cazuri de malignizare a chistului branhial, dar se considera ca ar fi vorba despre

metastaze gangg. cu conţinut chistic, ale unor tumori maligne de la niv. CB /orofaringelui şi nu de transf. maligna a epit. unui chist branhial;

Page 8: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Chistul canalului tireoglos (chistul median al gâtului) = transf. chistica a unor incluzii epit. embrionare restante la niv. canalului tireoglos;

→ N acesta se oblitereaza în S6 intrauterina, vestigiile sale fiind istmul tiroidian şi foramen caecum situat inapoia "V" -ului lingual pe LM => chisturile canalului tireoglos sunt localiz. pe traiectul acestui canal, cel mai frecvent suprahioidian si mai rar subhioidian şi cu totul excepţional suprasternal, frecvent pe linia mediana, dar poate sa apara si paramedian;

→ apar frecvent la vârsta 15-30 de ani, mai rar prezente la copilul mic, iar dupa 30 de ani, incidenţa scade progresiv odata cu inaintarea in vârsta;→ afecteaza in mod egal ambele sexe;

→ aspecte clinice:• chist cervical rotund bn. delimitat;• nedureros (asimptomatic);• dim. < 3 cm, dar poate ajunge si la 10 cm;• crestere rapida (in 2-4 sapt.) pe care pac. o coreleaza cu un episod de inf. acuta a cailor resp.

sup., care pare a constitui factorul de activare a transf. chistice a resturilor embrionare de la niv. canalului tireoglos;

• tegum. acoperitoare nemodif. => depinde de adancimea fata de supraf. ;• mobil de planurile adiacente, cu exceptia raportului direct cu hioidul => în mod ct. chisturile

sunt aderente de corpul/coarnele hioidului => se mobilizeaza in deglutitie; si uneori, la palpare, se percepe un cordon cu traiect de la chist pâna in baza lb.;

• consistenta moale;• la presiune lasa/nu lasa godeu;• la perforare se elim. continutul;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. cervical;-poate fistuliza in o 1/3 din cazuri:

*localiz. supra/subhioidian,;*tegumentul adiacent are un aspect ingroşat, cu marg. rulate spre int.;*din orif. fistulos se elimina o secreţie sero-muc. limitata cant.;*explorarea fistulei cu un cateter bont evidenţiaza traiectul spre osul hioid;

*rareori aceste fistule pot avea 2 orif., unul tegum. şi unul la niv. foramen caecum;

• fistula poate fi cauzata de o extirpare incompleta;

→ diag. dif.: • cu alte formaţiuni cervicale mediene:

-chistul dermoid; -ranula suprahioidiană; -chistul epidermoid/ sebaceu;

-lipomul;

-supuratia lojei submentoniere; -adenite submentoniere;

Page 9: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

-adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene); -adenopatii metastatice submentoniere;

• fistula se dif. de: -chistul epidermoid/sebaceu suprainfectat şi fistulizat; -osteomielita arcului mentonier, cu fistulizare cervicala;-adenopatii metastatice submentoniere cu ruptura capsulara şi invazie tegumentara.-chisturi rad. ale dd. frontali inf. fistulizate tegum., submentonier;

→ anatomie patologica:• membr./perete subtire format/a din epit. pseudostratificat, uneori ciliat SI prez. foliculi

tiroidieni, care uneori pot suferi o transf. maligna in adenocarcinom papilar tiroidian;

→ tratament = extirparea chistului, prin procedeul Sistrunk;• abordul este cervical, printr-o incizie orizontala disimulata intr-un pliu nat. al gâtului. • membr. este subtire => extirparea este dificila şi exista riscul perforarii chistului in timpul

interventiei => se recom. de multe ori punctionarea intraoperatorie a chistului şi indepartarea parţiala a continutului, pentru a-l detensiona;

• mai intâi se elib. polul inf. al chistului, apoi se detaşeaza porţ. sup. a acestuia, care se insinueaza printre fb. mm. milohioidieni şi hiogloşi catre baza lb., aderând sau nu la muc. linguala in dreptul foramen caecum (daca adera la muc. linguala este necesara şi extirparea unei porţ. din muc., bineinteles urmata de sutura plagii rezultate la niv. bazei lb.;

• dupa detaşarea chistului de ţt. adiacente, acesta va ramâne ataşat in profunzime, de corpul/coarnele hioidului => obligatoriu extirparea chistului se va face impreuna cu rezecţia osoasa a porţ. de hioid de care adera;

• recidivele sunt rare dupa extirparea completa a chistului, impreuna cu fragm. hioidian de care acesta adera;

• in cazul in care extirparea membr. nu a fost completa, in 2- 3 sapt. de la intervenţia chirurgicala sau mai târziu apare o fistula cervicala mediana => extirparea acesteia nu se va face mai devreme de 6L, pt. a permite organizarea şi definirea traiectului fistulos, care sa permita o excizie completa => o incizie eliptica, delimitând o porţ. tegum. care circumscrie orif. fistulos, iar piesa de rezecţie va include aceasta porţ. tegum., traiectul fistulos şi fragm. osos hiodian de care adera;

• sunt descrise cazuri rare de transf. maligna a epit. chistic;

Guşa linguală= persistenta ţ. glandular tiroidian aberant in baza lb. si nu este un chist, ci o tumora de tip coriostom, dar având in vedere mecanismul patogenic similar, consideram ca este utila prezentarea sa alaturi de chistul canalului tireoglos;

→ localiz. pe fata dorsala a lb., inapoia “V”-ului lingual, pe linia mediana/paramedian, la niv. foramen caecum;

→ mai frecventa la sexul feminin si creste in timpul menstruatiei;

→ descoperita adesea intâmplator sau pe seama unor semne indirecte, legate de tulb. respiratorii prin obstrucţia partiala a cailor aeriene sup., sau in urma unor mici hemoragii persistente.

→ aspecte clinice:

Page 10: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

• masa carnoasa tumorala in baza lb., care se evidentiaza prin tractionarea ant. lb.;• nedureros (asimptomatic)• dim.• crestere (lenta/rapida);

• muc. acoperitoare nemodif., dar subtire de cul. rosie-albastruie;• mobil/atasat de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);

• consistenta moale;• la presiune lasa/nu lasa godeu;• la perforare se elim. continutul;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

! de multe ori t. tiroidian aberant situat in baza lb. şi care formeaza guşa linguala reprez. funcţional gl. tiroida a pac. => interventia chirurgicala de extirpare este CI, pac. neavând gl. tiroida normala;

=> in cazul in care se suspicioneaza existenţa guşei linguale, ex. scintigrafic stabileşte cu exactitate nat. tiroidiana a t. aparent tumoral.

→ diag. dif – având in vedere raritatea extrema acestei entitati, in primul rând ne vom orienta mai ales catre alte diag.:

-hemangioame şi limfangioame => aspect clinic caracteristic, care reflecta continutul sanguin sau limfatic;

-chistul canalului tireoglos cu fistulă la niv. muc. linguale, inapoia "V"-ului lingual; -rabdomiosarcom => frecventa crescuta la copii şi localiz. acestora; -tumori maligne ale lb. cu localiz. inapoia “V”-ului lingual => rare la copii;

evol. rapida; tulb. funcţ. majore.;

→ tratament :• in maj. cazurilor, nu este necesar tratamentul chirurgical;• daca induce tulb. resp. importante, este necesara extirparea parţiala sau totala, dar luând in

calcul un trat. hormonal de substituţie in cazul in care este singurul ţ. tiroidian al pac. => sunt descrise cazuri de transplantare a guşei linguale la niv. cervical/in grosimea unui mm. scheletal, care prez. un pat vasc. suficient pt. reluarea fcţ. endocrine;

Page 11: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Mucocelul (chistul mucoid) şi sialochistul (chistul mucos, chistul de duct salivar)= mucocelul este o formatiune cu aspect chistic, frecvent intâlnita la niv. muc. orale, care se datoreaza perforarii canalului de excreţie al unei gl. salivare accesorii şi patrunderii secreţiei salivare in ţt. adiacente;

→ apare in urma unui traumatism acut sau unor microtraumatisme cronice ale muc. orale (ex. ticuri de muşc. a buzelor sau muc. jugale.

→ este un chist in adev. sens al cuv., deoarece nu prez. membr.;

→ mai frecvente la copii şi tineri, care de altfel sunt mai expuşi traumatismelor minore labio-geniene;

→ localiz. cel mai frecvent la niv. mucoasei labiale inf., paramedian, mai rar fiind prezente pe muc. jugala, porţ. ant. a fetei ventrale a lb. sau in planşeul bucal (in acest caz fiind greu de dif. de ranula) si extrem de rar la niv. buzei sup., spre deosebire de tumorile gl. salivare mici, care sunt mai frecvente la nivelul buzei sup. şi exceptionale la buza inf.;

→ aspecte clinice:• deformatie rotund-ovalara;• nedureros (asimptomatic) sau discret dureros;• dim. mici, cativa mm. si mai rara cativa cm;• crestere (lenta/rapida);

• muc. acoperitoare nemodif., dar unul superficial lasa sa transpara continutul salivar => cul. albastruie;

• mobil/atasat de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);

• consistenta moale-fluctuenta;• la presiune lasa/nu lasa godeu;

• la perforare se elim. continutul;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

=> frecvent se "sparge", elimina continutul salivar şi evolueaza spre vindecare spontana.;=> alte ori are o evol. cronica, refacându-se dupa o per. de timp şi ulterior transformându-se

intr-un sialochist propriu-zis;

= sialochistul este o lezz. datorata dilataţiei chistice a canalului de excreţie a unei gl. salivare accesorii, in urma obstrucţiei cronice a acestuia şi a retenţiei consecutive de mucus ;

→ apare si prin evol. cronică a unui mucocel, sau direct, fara o etiologie precizata;

→ mai frecvent la adulţi;

→ localiz. mai frecvent in parotida si mai rar la niv. gl. salivare mici;

→ aspecte clinice:• nodul submucos;• nedureros (asimptomatic) sau discret dureros;• dim. mici, cativa mm. si mai rara cativa cm;• crestere lenta;

Page 12: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

• muc. acoperitoare nemodif., dar unul superficial lasa sa transpara continutul salivar => cul. albastruie;

• mobil/atasat de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);

• consistenta usor ferma;• la presiune se elim. o cant. de mucus sau secretie purulenta;• la perforare se elim. continutul;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

→ ambele se pot localiza si la niv. sinusurilor paranazale, mai frecvent pe podeaua sinusului mx.:*apar in special la adultii tineri, pe fondul unei sinuzite mx. cronice, frecvent nat. alergica;*se produce hipertrofia cell. specializate de la niv. muc. sinusului mx., secretia de mucus

acumulându-se intre planseul osos al sinusului şi mucoasa detaşata.;*se dezv. o cav. chistica, identificata întâmplator, in urma unui ex. rx. (SAF sau OPG), cu aspect

de “soare-rasare”;

→ diag. dif.: • diag. dif. al lezz. muc. orale:

-hemangioame sau limfangioame de mici dim. sau dilatatii venoase in muc. orala, cel mai frecvent la nivelul muc. labiale;

-tumori benigne/maligne ale gl. salivare mici;

• diag. dif. al mucocelului şi sialochistului sinusului mx.:-polipul sinuzal; -tumori benigne ale muc. sinusului mx.;-tumori maligne ale sinusului mx. (de mezostruct.);

→ anatomie patologica :• mucocelul:

-nu are o membr. proprie, fiind totuşi circumscris de un t. de granulatie cu multiple macrofage şi zone de fibroza, iar continutul este format din secretie salivara;

-tt. perilezionale prez. un infiltrat inflam. cronic;-gl. salivare accesorii învecinate au canale de excretie dilatate.

• sialochistul:-are o membr. constituita din epit. atrofic şi continut lichidian/mucos;-uneori apar modif. metaplazice oncocitice ale epit. => proeminente papilare, oarecum

asem. celor din tumora Warthin ???, dar fara stroma limfoida => uneori diag. histopatologic de chistadenom papilar, care însa nu are o componenta tumorala în adev. sens al cuv.;

→ tratament• mucocelul gl. salivare mici - involueaza spontan de cele mai multe ori, dar, daca are caracter

recidivant şi evolueaza spre sialochist, atitudinea terapeutica este de extirpare chirurgicala, impreuna cu gl. salivare implicate.

• sialochistul gl. parotide - extirpare chirurgicala printr-un abord similar parotidectomiei; • mucocelul şi sialochistul sinusului mx. - nu necesita in gen. trat. chirurgical, decat daca are

dim. mari şi obstrueaza ostiumul sinusului mx., intretinând fen. de sinuzita cronica, se recom. cura radicala a sinusului mx.;

Page 13: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Ranula= inrudita cu sialochistul planşeului bucal, cuv. derivând din latinescul rana (broasca) si rezulta prin transf. chistica a epit. unuia dintre canalele de excreţie ale gl. sublinguale, care se deschid in planşeul bucal sau in port. terminala a canalului Wharton, spre deosebire de sialochist, care este caracteristic gl. salivare mici;

→ localizare – paramedian in planseul bucal, deasupra m. milohioidian;

→ aspecte clinice:• nedureros (asimptomatic)• dim. variabile, dar poate ajunge la unele importante (ocupa intreg hemiplanseul => impinge

lb. in sus si de partea opusa sau poate chiar depasi linia mediana aparand usor strangulata la niv. frenului lingual

• crestere (lenta/rapida);

• muc. acoperitoare nemodif., dar pe masura ce creste in vol. ridica muc. si prin transparenta este vizibil continutul lichidian =>cul. tipic albastruie;

• adera de planurile profunde, dar nu de corticala L a mand.;• consistenta moale-fluctuenta;• la presiune lasa/nu lasa godeu;

• la perforare se elim. continutul, un lichid vascos caracteristic, similar cu saliva (singura dif. fiind cant. mica sau abs. de ptialina), si se decomprima, dar reface in cateva zile;

• se poate suprainfecta:-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

• varianta clinica mai rar intâlnita = ranula "in bisac" (ranula suprahioidiana, ranula plonjanta) = ranula care trece in reg. suprahioidiana (loja submentoniera, loja submand.), printre fb. m. milohioidian sau prin interstiţiul hiogloso-milohioidian:

-formatiune chistica aparent formata din 2 compartimente, unul situat deasupra m. milohioidian in planseul bucal si unul sub m. milohioidian in loja submentoniera sau/si loja submand. => forma unei clepsidre;

-nedureros (asimptomatic)-dim. variabile, dar poate ajunge la unele importante => formatiunea chistica bombeaza

submentonier sau/si submand., paramedian, intre marg. bazialara a mand. si osul hioid, iar la niv. planseul bucal compartimentul este mai putin evident, fiind acoperit de gl. SL si devine evidenta la aplicarea presiunii pe celalalt compartiment;

-crestere (lenta/rapida);

-tegum. si muc. acoperitoare nemodif., dar pe masura ce creste in vol. ridica muc. si prin transparenta este vizibil continutul lichidian =>cul. tipic albastruie;

-adera de planurile profunde, dar nu de corticala L a mand.;-consistenta moale-fluctuenta;-la presiune exercitat pe un compartiment se mareste celalalt;-la perforare se elim. continutul, un lichid vascos caracteristic, similar cu saliva

(singura dif. fiind cant. mica sau abs. de ptialina), si se decomprima, dar reface in cateva zile;-se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

Page 14: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

• f. rar se dezv. numai sub m. milohioidian, situaţie in care adera la gl. SM si apare de obicei dupa extirparile incomplete ale ranulei in bisac;

→ diag. dif.:• al ranulei sublinguale:

-dilataţiile chistice ale canalului Wharton => apar prin obstructia canalului datorata unui corp strain sau unui calcul salivar;

tumefactia e legata de orarul meselor;

insotita de fen. de colica salivara;

-chistul dermoid => localiz. pe LM;consistenta pastoasa;cul. galbuie;

-chistul teratoid => consistenţa variabila;cul. galbuie;

-chistul gastrointestinal heterotopic => mai rar in planşeul ant.; aspect de masa nodulara;

-hemangioame si limfangioame ale planşeului bucal => evol. mai indelungata;aspect clinic

caracteristic;

-tumori benigne/maligne ale gl. SL (adenom, adenocarcinom);

-tumori maligne ale muc. planşeului bucal;

• diag. dif. al ranulei suprahioidiene este dificil in contextul in care se asociaza cu modif. min. la niv. planşeului bucal şi se face cu toate celelalte lezz. chistice sau tumorale sau cu fen. supurative ale reg. submentoniere sau/şi submand.;

→ anatomie patologica:• similar sialochistului;• colecţie de secreţie salivara (din care lipseste ptialina sau are c% f. mica) + supensii de cell.

epit., circumscrisa relativ de o membr. chistica formata din 3 str.:(1) str. periferic alc. din fibroblaşti (f. aderent la ţt. adiacente – muc. planşeului bucal,

mm., gl. salivare);(2) str. mij. alc. din ţ. cj. bn. vasc.;(3) str. int. format din cell. epit. cilindrice, poliedrice şi mai rar ciliate;

→ tratament = extirparea ranulei, inclusiv a membr. chistice si gl. SL implicată, pt. a preveni apariţia recidivelor;

• abord oral, la niv. planşeului bucal;• destul de dificila, având in vedere faptul că membr. chistica este f. subţire şi extrem de

aderenta la ţt. adiacente;• se identifica, izoleaza şi conserva elem. anatomice din planşeul bucal:

Page 15: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

-canalul Wharton;-pachetul vasc.-nv. lingual;

• o varianta terapeutica mai puţin folosita astazi este marsupializarea ranulei => permiterestabilirea drenajului gl. SL in CB;

! indicata numai in cazul ranulei SL având dezavantajul apariţiei frecvente a recidivelor;

• ranula suprahioidiană cu evol. strict sub m. milohioidian necesita un abord chirurgical cervical submand. si extirparea se face de cele mai multe ori, impreuna cu gl. SM de care adera;

• ranula “in bisac” necesită uneori un abord chirurgical mixt, oral şi cutanat, atunci când formaţiunea chistica, fiind strangulata de fb. m. milohioidian. nu poate fi extirpata in totalitate numai prin abordul cervical submand.;

Chistul sebaceu / chistul epidermoid= chistul sebaceu are origine la niv. foliculului pilos şi include gl. sebacee secretoare de sebum care umple cav. chistica => ia naştere prin blocarea excreţiei de sebum, cu acumularea acestuia şi proliferarea consecutiva a epit. adiacent;

= chistul epidermoid repr. transf. chistica a unei porţ. invaginate a epit. parţii sup. a unitatii pilosebaceeneincluzând şi gl. sebacee => nu conţine sebum (poate aparea rareori şi in urma invaginării traumatice a foliculului pilos)

→ localizare – apar frecvent la niv. tegum. cervico-faciale, cel mai adesea in reg. geniană şi preauricular;

→ prezente mai ales pe fond de acnee, activa sau in antecedente;

→ rare la pubertate, mai frecvente la adulţi, dar mai ales la vârsta a treia;→ mai frecvent la bărbaţi;

→ aspecte clinice:• nodul solitar;• nedureros (asimptomatic)• dim.• crestere (lenta/rapida);

• tegum. acoperitoare discret hiperemice, care prin transluciditate lasa sa se vada formatiunea chistica de cul. alb-galbuie;

• mobil de planurile adiacente (tegum./muc. si profund) (se poate fixa prin firboza in urma suprainfectarilor repetate;

• consistenta ferm/fluctuenta;• poate fistuliza la tegum.;• la presiune lasa/nu lasa godeu;• la perforare se elim. continutul;

• se poate suprainfecta:-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

Page 16: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

→ diag. dif.:• adenita acută congestivă/supurată;• tumori benigne parotidiene (pt. localiz. la niv. tegum. reg. parotidiene);• chistul branhial suprainf. (pt. localiz. la niv. tegum. reg. cervicale lat.);• chistul canalului tireoglos sau chistul dermoid (pt. localiz. la niv. tegum. reg. submentoniere);

→ anatomie patologica:• p. chistic format din epit. pavimentos pluristratificat, cu un aspect similar epidermului, precum

şi un str. de cell. granulare bn. reprez.;• apar zone variabile de fibroza;• conţinutul chistic este format din ortokeratina sau/şi sebum;• uneori are aspect ulcerativ, asociind o reacţie inflam. perilezionala marcată, cu nmr.

macrofage

→ tratament = extirparea completa a chistului epidermoid/sebaceu este obligatorie, altfel apar recidivele;

• din cauza aderenţelor tegum. frecvente in urma suprainfectarilor repetate, este necesara şiextirparea porţ. tegum. care adera de chist, printr-o excizie in "felie de portocala";

• frecvent, chistul se perforeaza intraoperator, ingreunând extirparea completa;• in cazul unui chist epidermoid/sebaceu suprainf., se temporizeaza intervenţia chirurgicala şi se

admin. AB, in concordanţa cu etiologia stafilococica a inf., si antiinflam., pâna la remiterea fen. acute;• in cazul transf. chistului intr-o colecţie supurativa, este necesara incizia şi drenajul colecţiei şi

amânarea intervenţiei chirurgicale pâna la dispariţia fen. supurative, şi refacerea chistului;

Page 17: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Chistul cu incluzii epidermale= prin invaginarea epit. la niv. dermului, cauza fiind de cele mai multe ori traumatica, dar şi chirurgicala (prin afrontarea incorecta a marg. plagii in timpul suturii la tegum.);

→ apare la orice vârstă;

→ aspecte clinice:• nodul subcutanat;• nedureros (asimptomatic)• dim. mici;• crestere (lenta/rapida);

• tegum. acoperitoare nemodif.;• mobil de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);• consistenta ferm-dura/ferm-elastica/moale-fluctuenta;

• fara tendinta de fistulizare;• la presiune lasa/nu lasa godeu;• la perforare se elim. continutul;

• se poate suprainfecta:-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

→ diag. dif.:• chistul epidermoid/sebaceu (de cele mai multe ori pe baza ex. histopatologic);• toate celelalte lezz. cu care se face diag. dif. pt. acestea:

-adenita acută congestivă/supurată;-tumori benigne parotidiene (pt. localiz. la niv. tegum. reg. parotidiene);-chistul branhial suprainf. (pt. localiz. la niv. tegum. reg. cervicale lat.);-chistul canalului tireoglos sau chistul dermoid (pt. localiz. la niv. tegum. reg.

submentoniere);

→ anatomie patologica:• p. chistic este format din epit. pavimentos pluristratificat keratinizat şi cu zone de fibroza, dar

fără a prezenta elem. accesorii ale pielii;• conţinutul chistic = ortokeratină;

→ tratament = extirparea chirurgicala;• din cauza aderenţelor tegum. frecvente in urma suprainfectarilor repetate, este necesara şi

extirparea porţ. tegum. care adera de chist, printr-o excizie in "felie de portocala";• frecvent, chistul se perforeaza intraoperator, ingreunând extirparea completa; chirurgicala şi se

admin. AB, in concordanţa cu etiologia stafilococica a inf., si antiinflam., pâna la remiterea fen. acute;• in cazul transf. chistului intr-o colecţie supurativa, este necesara incizia şi drenajul colecţiei şi

amânarea intervenţiei chirurgicale pâna la dispariţia fen. supurative, şi refacerea chistului;

Page 18: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Tumorile benigne ale părţilor moi orale şi cervico-faciale

→ extrem de diverse dpdv al ţ. de origine si dpdv clinic => nu exista o clasif. standardizata;→ entitatile histopatologiee discutate in acest subcapitol sunt cele mai frecvente şi care necesita de cele mai multe ori un trat. chirurgical de specialitate (o multitudine de alte entitati clinice şi histopatologice au fost excluse din aceasta clasif. având in vedere faptul ca sunt mai degraba de natura dermatologica, iar trat. specific al acestora este nechirurgical);

Hiperplazii şi hipertrofii reactive şi inflamatorii"Epulis-like"

• Hiperplazia fibroasa inflamatorie• Granulomul piogen• Fibromul osifiant periferic• Granulomul periferic cu celule gigante• Granulomul congenital

Musculare• Hipertrofia maseterina benigna• Miozita osifianta

Tumori benigne epitelialeTumori benigne ale structurilor epiteliale propriu-zise

• Papilomul

Tumori benigne ale glandelor salivare mici• Adenomul pleomorf;• Adenomul canalicular;• Adenomul cu cell. bazale;• Mioepiteliomul;• Oncocitomul;• Papilomul ductal;• Sialadenomul papilifer etc.

Leziuni pigmentare ale mucoasei şi tegumentului• Macula melanica orala• Nevul melanocitic dobândit şi variantele sale

Tumori ale anexelor pielii• Tumori ale foliculului pilos;• Tumori ale gl. sudoripare;• Tumori ale gl. sebacee;

Tumori benigne mezenchimaleTumori predominant fibroase

• Fibromul

Page 19: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

• Fibromatoza gingivala

Tumori ale ţesutului adipos• Lipomul• Lipomatoza cervico-faciala (Sindromul Modelung)

Tumori ale structurilor nervoase• Schwannomul• Tumora cu celule granulare• Neurofibromul solitar• Neurofibromatoza• Paragangliomul

Tumori ale tesutului muscular• Rabdomiomul• Leiomiomul

Tumori vasculare şi limfatice• Hemangiomul• Malformatii vasculare• Angiomatoza encefalo-trigeminala (sindr. Sturge-Weber)• Limfangiomul• Hemangiopericitomul

Coriostoame osoase si cartilaginoase• Osteomul şi condromul părtilor moi

Page 20: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Hiperplazii reactive şi inflamatorii

! epulis = termen generic care defineşte orice excrescenta cu aspect aparent tumoral care se localiz. la niv. partilor moi ale crestei alv.;

= reuneşte, strict pe baza criteriilor clinice legate de aspectul proliferativ şi de localiz. la niv. crestei alv., o serie de proliferari hiperplazice reactive sau/şi inflam. cu mecanism etiopatogenic extrem de divers;

=> formatiuni hiperplazice cu aceleaşi caractere etiopatogenice şi histopatologice pot avea şi alte localiz. la niv. muc. orale => den. de "epulis" sau "epulida" este nerecomandabil, deoarece nu reflecta caracterele specifice ale lez. (pt. uşurinţa s-a menţinut in practica apelativul de “epulis”, ca o a doua den. a acestor lezz. inflam.);

Hiperplazia fibroasa inflamatorie= den. “epulis fissuratum”;= pe fondul iritaţiei cronice a muc. de la acest niv., datorata instabilitatii unei proteze dent. mobile;

→ localiz. = cu predilecţie pe versantul V al arcadei sup. sau in fundul de şanţ vestibular, putând fi prezent şi V la arcada inf. sau mai rar pe versantul P/L;

→ apare la pac. mai in vârsta, edentaţi parţial sau total şi purtatori de proteza mobila;→ mai frecvent la sexul fem.;

→ aspecte clinice:• 2 pliuri de muc. paralele cu cresta alv., iar santul format intre ele coresp. marg. protezei

mobile;• nedureros (asimptomatic) sau discret dureroasa la palpare;• dim. variate, de la lezz. mici de aprox. 1 cm, pâna la hiperplazii extinse, formate din multiple

pliuri de muc., interesând intregul şanţ vestibular;• crestere (lenta/rapida);

• muc. acoperitoare nemodif. sau hipermiata sau ulcerata la niv. santului;• mobil/atasat de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);• aspect fibros;• consistenta ferma;• la presiune lasa/nu lasa godeu;• la perforare se elim. continutul;• se poate suprainfecta:

-palpare dureroasa;-tegum./muc. destinse, congestive;-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;

• se poate localiz. la niv. muc. palatului dur, lez. e den. polip fibroepitelial – formatiune vegetanta pediculata comprimata de proteza mobila (poate fi evidentiata doar prin ridicarea de pe plan);

• poate aparea si o alta varianta, den. hiperplazia papilomatoasa inflamatorie care se localiz. la niv. muc. palatului dur sau mai rar la niv. crestei alv. sup.;

-apare mai ales la pac. care poarta permanent proteza, in contextul unei igiene orale deficitare;

-poate aparea şi la pers. care nu sunt purtatoare de proteze mobile, dar care au resp. orala SAU poate fi o manif. a inf. HIV;

Page 21: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

= multiple excrescente de mici dim., cu aspect de “broboane”, pe fondul unei muc. hiperemice, nedureroasa, se asociaza extrem de frecventa cu candidoza orala => senzaţia de usturime şi durerea la palpare pot fi prezente;

→ diag. dif. – aspect extrem de asem. cu o formă de debut ulcerativă a unei tumori maligne a gingivomuc. crestei alv., mai ales in contextul in care lez. prez. o zona ulcerativa => diag. de certitudine poate fi stabilit numai pe baza ex. histopatologic;

→ anatomie patologica:• hiperplazie a ţ. cj. fibros;• muc. acoperitoare fiind hiperparakeratozica cu hiperplazie papilara inflam.;• tt. din imediata vecinatate prez. un infiltrat inflam. difuz cu multiple eozinofile;• gl. salivare minore adiacente prez. fenomene de sialadenita.

→ tratament:• va ridica intotdeauna suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne:• se recom. pac. sa renunţe la purtarea protezei timp de 10-14 zile şi se prescrie un colutoriu oral

antiinflam., urmând ca pac. sa revina la control dupa acest interval;• daca in acest interval de timp lez. se remite in totalitate => de etiologie microtraumatica

datorata unei proteze dent. adaptate deficitar => se adapteaza sau reface proteza si pac. este dispensarizat pt. a urmari daca lez. reapare;

• trebuie avut in vedere faptul ca o astfel de lez. iritativa cronica, asociata sau nu cu alţi factori de risc locali sau gen., prez. un risc de transf. maligna => daca lez. nu se remite, pac. va fi trimis intr-o sectie de chirurgie oromaxilofaciala, unde se va practica intervenţia chirurgicala de extirpare a lez. = excizia in totalitate a zonei hiperplazice, printr-o incizie care circumscrie formaţiunea, plasata in muc. clinic sanatoasa;

! deoarece pac. nu a mai purtat proteza aprox. 2 sapt., s-a produs red. in volum a t. hiperplazic => interventia chirurgicala va fi mai de mai mica amploare, menajând pe cât posibil şantul vestibular;

! se recom. menţinerea periostului subiacent;! obligatoriu, dupa intervenţia chirurgicala, se va aplica proteza dentara, ale carei

margini au fost readaptate pt. a nu constitui din nou un factor iritativ => pt. a putea menţine, pe toata per. cicatrizarii per secundam, forma şi adâncimea şantului vestibular, necesare unei viitoare reprotezari corecte (necesara captuşirea vechii proteze in hipercorectie, cu Stents sau alte mat. de amp., asigurând astfel un rezultat postoperator in concordanta cu necesitatea unui câmp protetic coresp.); unei viitoare protezari corecte;

• intervenţia chirurgicala de extirpare a lez. hiperplazice are un dublu rol:(1) indepartarea chirurgicala in totalitate a formaţiunii hiperplazice;(2) profilaxia unei eventuale recidive prin asigurarea unui câmp protetic coresp. (in

special adâncimea fundului de sac vestibular), care sa permita o reprotezare ulterioara coresp.;

• obligatoriu ex. histopatologic al piesei de extirpare;

• varianta polipului fibroepitelial al muc. palatului dur => extirparea chirurgicala la dist., incluzând o porţiune limitata de muc. palatinala care circumscrie pediculul polipului;

• varianta hiperplaziei papilomatoase inflam. => refacerea protezei dentare, trat. antifungic local şi/sau gen. şi instituirea unor masuri de igiena orala riguroasa, precum şi evitarea purtarii permanente a protezelor; poate fi totuşi necesara extirparea chirurgicala.

Page 22: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Granulomul piogen= hiperplazie reactiva a muc. CB, formata din ţ. granulativ, ca rasp. la un factor iritativ local;= den. in trecut in nmr. moduri care reflecta o serie de concepte eronate privind patogeneza sa:

-lezz. de la niv. muc. orale (in special de pe muc. linguala sau jugala) au fost den. botriomicom, considerându-se ca factorul etiologie este botriococul;dar s-a dovedit ca aceste lezz. nu au etiologie inf. => den. de granulom piogen este improprie, este o hiperplazie cu aspect granulomatos, şi nu un granulom in sine, şi nu are caracter piogen, nefiind in rel. cu o inf. B => s-au mentinut din motive istorice si pt. a nu crea confuzii;

→ poate aparea la orice varsta si la ambele sexe;

→ aspecte clinice:• masa pseudotumorala pediculata/sesila;• nedureros (asimptomatic)• dim. câtiva mm → câţiva cm;• crestere la inceput rapida, dupa care staţioneaza => alarmeaza pacientul, care se va prezenta

la medic in cel mai scurt timp;• culoare = roz → roşu intens (purpuriu), in fct. de vechimea lezz.:

-lezz. recente sunt mai intens vascularizate;-lezz. vechi sunt mai fibrozate;

• supraf. lezz. neteda/globulara/zone ulcerative caracteristice;• consistenta moale;• sângereaza la cel mai mic traumatism, datorită intensei vascularizatii;

! posibilitatea confuziei granulomului piogen cu o tumora malignă in faza de debut;

→ tipuri:• granulomul piogen gingival = epulisul granulomatos:

-cea mai frecventa forma;-apare in sp. interdentar, in special pe versantul V;-in maj. cazurilor in leg. cu un d. care prezinta o carie subgingivală sau o lucrare

protetică fixa adaptata deficitar, microiritaţia locala şi infl. cronica pe fondul unei igiene orale deficitare constituind factorul cauzal.

• botriomicom = granulomul piogen de la niv. muc. orale (in special de pe muc. linguala sau jugala); -pe fondul unui factor iritativ mec. cronic => frecvent legat de traumatizarea muc. in mom. contactului arcadelor dentare;

-pac. corelează apariţia lezz. cu un traumatism acut al muc. prin muşcare in timpul mişc. funcţionale;

• granulom al gravidei (tumora de sarcina):-incidenţa accentuata a granulomului piogen in sarcina;-incidenta se accentuează in trimestrul al III-lea de sarcină;-cauza probabilă hormonală, prin creşterea niv. estrogenilor şi progesteronului +

deficienţe nutriţionale + igienă orală necorespunzătoare;-după naştere, granulomul piogen involuează, putând chiar dispărea in totalitate;

→ diag. dif.:• al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu:

*fibromul osifiant periferic (epulis fibros) => consistenta mai ferma; cul. roz deschis;

Page 23: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

nu apare decât in leg. cu prezenţa unui d.; diag. de certitudine se stabileşte numai histopatologic;

*granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)=> cul. mai albastruie; diag. de certitudine se stabileşte numai histopatologic;

*tumori maligne ale mucoasei crestei alv.;

• al granulomului piogen cu alte localizaliri orale ( “botriomicom”) se face cu: *papilomul muc. orale => nu sângereaza spontan sau la mici traumatisme;

diag. de certitudine fiind histopatologic;

*fibromul muc. orale => consistenţa mai ferma; cu. roz deschis;

*forme de debut ale tumorilor maligne ale muc. orale;

→ anatomie patologica:-proliferare marcata a struct. vasc., asem. cu cea din ţ. de granulaţie, cu prezenţa a nmr. vase de

neoformaţie care se organizeaza sub forma unor agregate cu aspect lobular;-supraf. lez. este ulcerativa, cu prezenţa unei membr. fibrino-purulente;-infiltrat inftam. perilezional abundent;-lezz. mai vechi prez. zone extinse de fibroza, care pot ajunge chiar sa inlocuiasca in totalitate

celelalte struct. ale lez. => se pare ca o mare parte a fibroamelor gingiv. sunt de fapt granuloame piogenice care s-au fibrozat in timp;

→ tratamentul:• granulomului piogen gingival (epulis granulomatos):

-extirparea chirurgicala cu marg. de siguranţa de aprox. 2 mm, cu indepartarea periostului subiacent, pâna la nivelul osului alveolar;

!daca se constata ca osul este moale, demin., se practica chiuretajul osos pâna in ţ. sanatos;

!extracţia d./dd. adiacenti lezz. nu este obligatorie, decât atunci când, dupa chiuretajul osos, apare o mobilitate a acestuia/acestora, sau daca prezenta lor impiedica extirparea completa a formatiunii.

-plaga postoperatorie se vindeca per secundam, fiind protejata cu meşa iodoformata sau ciment parodontal;

-indepartarea factorului iritativ local (detartraj, trat. cariei dentare subgingivale, extractia RR irecuperabil, refacerea lucrarii protetice fixe adaptate necorespunzator);

• "botriomicomului" (granulomul piogen cu alte localizari orale):-extirparea chirurgicala impreuna cu ţesut adiacent clinic normal;-plaga postoperatorie se inchide de obicei prin sutura primara, dar se poate aştepta şi

epitelizarea sec.; -indepartarea factorului iritativ local;-recidivele sunt rare şi apar de obicei in contextul in care extirparea a fost incompleta şi

nu s-a indepartat factorul iritativ local.

• granulomul gravidei are un risc mai mare de recidiva pe perioada sarcinii.

Page 24: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Fibromul osifiant periferic (epulisul fibros)= o hiperplazie reactiva a ţ. cj. fibros parodontal, nefiind un fibrom propriu-zis;

→ origine = struct. parodontale;=> posibila prezenţa unor osificari intralezionale care deriva din struct. dure parodontale

(Cm, lamina dura).;

→ localizare = la niv. crestei alv. dentate, fiind intotdeauna in leg. cu prezenţa unui d. cauzal (la niv. papilei interdent.) si cea mai frecventa este in reg. frontala;

=> diag. de epulis fibros se exclude la niv. crestei alv. edentale;

→ mai frecvent la pacienţii tineri;→ mai frecvent la sexul feminin;

→ aspecte clinice:• masa pseudotumorala gingiv. sesila, mai rar pediculata;• nedureros (asimptomatic)• dim. mici , < 2 cm;• cul. roz/rosie;• se poate ulcera;• evol. lenta, si de cele mai multe ori d. implicat nu e mobil;• consistenta ferma;• ex. rx. poate evidenţia distrucţia marg. alv. sau a septului interdent. de la niv. d. implicat;

uneori mici focare de osificare la niv. epulisului fibros.

→ diag. dif.:• granulomul piogen gingiv. (epulis granulomatos) => consistenţa mai redusa;

cul. roşie; sângereaza la mici traumatisme; diag. de certitudine se stabileşte

numai histopatologic;

• granulomul periferic cu cell. gigante (epulis cu celule gigante) => cul. mai albastruie; diag. de certitudine se

stabileşte numai histopatologic;

• tumori maligne ale muc. crestei alv. in per. de debut;

→ anatomie patologica:• t. reactiv cu o cant. mare de t. fb. cu celularitate crescuta şi zone de t. fibrovasc. cu

componenta inflam.;• focare microscopice de osificare sau chiar de dim. mai mari, prin formarea de trabecule osoase

de catre osteoblaşti activi;• rare celule gigante multinucleate;• lez. nu este incapsulata.

→ tratamentul = chirurgical = extirparea completa a formaţiunii tumorale impreuna cu struct. parodontale din care deriva (la dist. de marg. acesteia, aprox. 2 mm) si frecvent extracţia d. cauzal.;

• exista şi situaţii clinice când d. poate fi conservat, dar numai atunci când chiuretajul sp. parodontal s-a efectuat corect şi d. nu şi-a pierdut stabilitatea;

• rata de recidiva este semnificativa (15-20%), fiind in primul rând legata de indepartareaincompleta a struct. parodontale;

Page 25: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Granulomul periferic cu cell. gigante (epulisul cu cell. gigante)= hiperplazie cu aspect pseudotumoral, localizata la niv. crestei alv., care deriva din periost sau din struct. lig. parodontal, are de asem. etiologie iritativa;= expresia clinica la niv. parţilor moi a granulomului central cu cell. gigante, cu localizare intraosoasa;! trebuie exculsa asocierea cu hiperparatiroidismul;

→ apare la orice vârsta, ceva mai frecvent la > 50 de ani si usor mai frecvent la sexul feminin;

→ localizarea exclusiv la niv. crestei alv.;→ etiologie iritativa:

• d. cauzal care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal (carie subgingiv. sau o lucrare protetica fixa adaptata deficitar);

• creasta alv. edentata (lez. de forma ovoidala sau fuziforma, cu aspect asem. unei tumori vasculare);

→ aspecte clinice:• lez. nodulara sesila si rar pediculata;• dim. de aprox. 2 cm, putând ajunge rar la 5-7 cm;• culoare roşie-violacee;• consistenţa ferm-elastica;• ex. rx. evidentiaza o liza osoasa caracteristica, care afecteaza limbusul alv. subiacent şi uneori

suprafata rad. a d. cauzal sau in cazul zonelor edentate, creasta alv. subiacenta care prez. o eroziune superficiala cu aspect de “os ciupit”;

! confuzii cu aspectul rx. al osului procesului alv. in formele de debut ale tumorilor maligne ale gingivomucoasei crestei alveolare;

→ diag. dif.:• granulomul piogen gingival (epulis granulomatos) => consistenţa mai redusa;

cul. roz – roşie; sângereaza la mici traumatisme; diag. de certitudine se stabileşte

numai histopatologic;

• fibromul osifiant periferic (epulis fibros) => consistenta mai ferma; cul. roz deschis; nu apare decât in leg. cu prezenta unui d.; diag. de certitudine se stabileşte numai

histopat.;

• tumori maligne ale muc. crestei alv. in faza de debut;

→ anatomie patologica:-proliferare a cell. gigante multinucleate, pe fondul prez. cell. mezenchimale ovoide sau

fuziforme cu multiple mitoze.;-focarele microhemoragice det. prezenţa unor depozite de hemosiderina la periferia lez.;-studiile de specialitate au aratat ca cell. gigante multinucleate sunt intr-adevar osteoclaste, fapt

care explica şi liza osoasa subiacenta;

Page 26: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

→ tratamentul = chirurgical = extirparea in totalitate a formatiunii cu marg. libere plasate în t. sanatos (aprox. 2 mm) împreuna cu periostul subiacent, pâna la nivelul osului alv. + indepartarea factorului iritativ local este obligatorie;

• decizia de conservare a d./dd. implicaţi se va face in fcţ. de grd. de implantare osoasa a acestuia/acestora, dupa chiurelajul complet al sp. parodontal din care deriva formaţiunea, precum şi a osului alv. modif.;

• chiuretajul osos pâna în t. sanatos este obligatoriu şi in localiz. la niv. crestei alv. edentate;• vindecarea plagii se face prin epitelizare sec., fiind protejata cu:

-meşa iodoformata;-ciment parodontal;-şina linguala;-placa palatinala de protectie (pt. lezz. de la niv. crestei alv. edentate);

• rata de recidiva este de aprox. 10%., fiind in principal legata de neindepartarea struct. dure subiacente afectate.

! granulomul piogen gingiv. (epulisul granulomatos), fibromul osifiant periferic (epulis fibros) şi granulomul periferic cu cell. gigante (epulisul cu cell. gigante) formeaza o triada de epulide cu caractere clinice relativ similare, existând totuşi câteva elem. clinice orientative care le diferenţiaza:

=> şi elem. histopatologice sunt asem. => trat. va urma aceleaşi principii de radicalitate, iar ex. histopatologic al piesei de excizie este singurul care poate preciza diag. de certitudine;

Page 27: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Granulomul congenital (epulisul congenital)= lez. extrem de rara care apare la nou-nascut, având o histogeneza incerta;→ cel mai frecvent sexul feminin (aproape 90% dintre cazuri). => deşi ţ. nu are receptori pt. estrogeni, factorul hormonal implicat in apariţia sa nu poate fi neglijat;

→ localizare – cel mai frecvent pe creasta alv. mx. paramedian.;

→ aspecte clinice:• masa polipoida ovoidala sau multilobata;• prezenta la naştere pe creasta alv. sau in mod excepţional işi poate avea originea la niv. muc.

linguale;• cul. roz – roşie;• supraf. neteda;• dim. de cativa mm → 2 cm, dar poate fi şi mai mare => in cazul formatiunilor de dim. mari,

pot aparea tulb. resp. sau chiar fen. de subnutriţie => se impune extirparea chirurgicala precoce;

→ diag. dif. – chistul gingiv. al nou-nascutului => lezz. multiple de mici dim., cu caracter chistic;

→ anatomie patologica:-cell. rotunde, mari, cu citoplasma eozinofila, granulara;-daca formaţiunea evol. de mai mult timp, aceste cell. devin alungite şi separate de ţ. fibros;

→ tratament = chirurgical = extirparea lezz., care nu are niciodata caracter recidivant, chiar dupa extirpari incomplete;

• fara trat., are tendinta de remisie lenta. putând disparea in totalitate dupa mai multe luni. => nu se justifica atitudinea expectativa din cauza tulb. funcţ. pe care le induce sugarului;

Page 28: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Hipertrofia maseterină benignă= marire de volum unilat., mai rar bilat., a m. maseter, pe seama unui fen. de hipertrofie musc., datorata unei hiperfct. musc. prin obiceiuri vicioase de bruxism unilat. sau masticaţie unilat.;

→ mai frecvent la sexul masculin;

→ aspecte clinice:• tumefactie a reg. parotideo-maseterine, unilat., care se poate asocia cu o ingroşare a unghiului

mand. la locul de insertie a m. maseter, care poate fi evidentiata palpator sau la ex. rx.;• se evidentiaza prin palparea m. atunci când pac. strânge dd. in Oc.;

→ diag. dif.:• tumori parotidiene => ex. clinic şi rx. stabileşte cu certitudine diag. de tumora parotidiana;

• tumori ale ramului mand. => pot crea confuzii de diag., mai ales atunci când tumora osoasa a depaşit corticala ext. a ramului mand. şi a infiltrat m. maseter;

trismus; diag. de certitudine se va stabili numai dupa investigatiile

imagistice, care evidentiaza lezz. osoase la niv. ramului mand.;

• abcesul maseterin => semne clinice caracteristice de supuratie; trismus marcat;

→ anatomie patologică – fiind vorba de caracterul strict de hipertrofie musc., nu sunt prezente modif. histopatologice ale t. musc. excizat.

→ tratamentul:• initial – deconditionare a obiceiului vicios care a produs hipertrofia maseterina (echilibrare

Oc, gutiere Oc etc.);

• secundar – la cererea pac., et. chirurgicala cu caracter de corectie fizionomica = rezectia modelanta a m. maseter, cu abord pe cale orala;

Page 29: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Miozita osifiantă traumatică→ mecanismul de aparitie = “implantarea” traumatica de periost activ in masa musculara, iar cell. stern mezenchimale din periost se diferentiaza şi formeaza struct. osoase sau o matrice condroida calcificata; → apare frecvent la adolescenti sau adulti tineri, care relateaza un traumatism acut in antecedente, cu plaga zdrobita la acel nivel;

→ localizare – cel mai adesea este interesat m. maseter, dar pot fi implicati şi alti mm.;

→ aspecte clinice:• fara modif. semnificative, doar prezenta unei cicatrici posttraumatice a regiunii;• trismus persistent, ca semn al constricţiei de mand.;

=> diag. se stabileşte pe baza anamnezei care releva traumatismul cu plaga zdrobita in antecedente şi a ex. CT care va scoate in evidenta radioopacitaţi in masa musc. uneori in leg. cu corticala osoasa;

=> exista situatii in care focarele de osifieare fac corp comun cu articulatia => induc o adev. anchiloza temporo-mand., care ridica dificultati de trat.;

→ diag. dif.:• osteosarcoame sau condrosarcoame ale ramului mand.;

• hemangiom cu multipli fleboliti;

• fibroză musc. cicatriceală posttraumatică care induce constricţia de mand.;

→ anatomie patologica:-lez. reactiva care se produce la niv. unui m. striat;-fibroblaşti cu aspect pleomorf şi cu multiple mitoze;-vascularizaţie abundenta;-zona este inconjurata de trabecule de osteoid şi de osteoblaşti activi;-zone de proliferare condroida sau mixoida;-aspect degenerativ al fb. musc.;

=> pare a fi sugestiv pt. diag. de sarcom, dar faptul ca lez. este limitata infirma acest diag.

→ tratament = extirparea lez. cu asocierea mecanoterapiei => restabilirea, chiar daca nu in totalitate, mişc. mand., iar in caz de anchiloza temporo-mand., este necesara instituirea trat. specific, de artroplastie cu mat. de interpoz. sau chiar protezarea ATM;

Page 30: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Tumori benigne epiteliale

Papilomul= proliferare tumorala benigna a str. spinos al epit., având drept cauza probabila inf. cu virusul papiloma uman (HPV);

! studiile arata ca dintre cele > 100 de tipuri de HPV, cel puţin 24 sunt implicate in apariţia papiloamelor cu localiz. OMF, iar tipurile virale 2, 6 şi 11 sunt in mod relativ ct. identificate in cele cu localiz. orala;

! HPV este prezent in CB la maj. pers., fara insa a induce vreo manif. clinica;! modul de transmitere a virusului nu este cunoscut;

→ incidenta papiloamelor este relativ mare la niv. pop. gen., afectând 1 din 250 de pers., fara prevalenta in fcţ. de sex;

→ mai frecvent intre 30 şi 50 de ani, dar poate aparea la orice vârsta, inclusiv la copii;

→ localizarile:tipice muc. linguala;

muc. jugala;roşul de buza;

alte localizari muc. palatului dur;muc. valului palatin;lueta;

→ aspect clinic:• dim. mici, max. 0,5-1 cm, excepţional > 1 cm;• formatiune tumorala cu creştere exofitica (spre ext.);

supraf. neregulata, verucoasa (acoperit cu protuberanțe mici, sferice, de forma unor negi) / conopidiforma;

prelungiri digitiforme; pediculat/sesil;

• consistenta moale/ferma, in fct. de prezenţa sau absenţa ţesutului fibros;• culoare alba/roşiatica/aspectul muc. normale, in fct. de grd. de keratinizare;

→ entitati aparte:• papilomul sino-nazal:

-localizare muc. CN/muc. sinuzurilor paranazale (in special sinusul maxilar);-asimptomatic => descoperit de cele mai multe ori întâmplator la un ex. endoscopic

sinuzal;-3 variante histopatologiee:

*papilomul scuamos;*papilomul inversat (risc de malignizare de 15%);*papilomul cu cell. cilindrice;

-dificultati de diag. dif.;

• papilomul la niv. tegum. cervico-faciale - asem. verucii vulgare;

Page 31: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

• papilomatoza = nr. lezz. papilare, cu localizare tegumentara, orala (papilomatoza orală floridă) sau laringiana.

→ diag. dif.:• papilomul oral trebuie dif. de:

-granulomul piogen (“botriomicomul”) => sângereaza spontan sau la mici traumatisme; diag. de certitudine fiind histopatologic;

-fibromul mucoasei orale => supraf. neteda; muc. acoperitoare normala;

-forme de debut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos;

-forme de debut vegetante ale tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular;

• papilomul sino-nazal trebuie dif. de:-mucocelul/sialochistul sino-nazal;

-forme de debut ale tumorilor maligne ale muc. sino-nazale (de mezostructura);

→ anatomie patologica:-proliferare benigna a str. spinos al epit. => se regaseşte in literatura de specialitate şi sub

den. de papilom scuamos - am evitat acest termen pentru a nu crea confuzii cu carcinomul spinocelular. -proiecţii papilare exofitice, cu un cordon central fibrovasc.;-ortokeratoza, parakeratoza sau / şi acantoliza;-mitozele frecvente, dar limitate la str. bazal, aspectul putând fi confundat cu displazia de grd. 1;-koilocite (cell. epit. cu nc. picnotici înconjuraţi de un halou clar), prezente frecvent in inf.

virale, dar prezenta acestora nu este suficient de specifica pt. confirmarea etiologiei virale;-infiltrat inflam. cronic perilezional;

-papilomul sino-nazal are 3 variante histopatologice:*papilomul scuamos;*papilomul inversat;*papilomul cu cell. cilindrice;

→ tratament:• papilomul oral => extirparea in totalitate a formaţiunii impreuna cu baza de implantare;

-recidivele dupa extirparea completa sunt rare;-riscul de malignizare al papilomului in sine este scazut, dar totuşi exista o controversa

in ceea ce priveşte implicarea sa in transform. maligna a muc., având in vedere faptul ca inf. HPV constituie un factor de risc local, in interrel. cu alti factori locali sau generali;

• papilomul sino-nazal => extirpare;-uneori, prin evol., desfiinţeaza peretele sino-nazal, localizându-se şi la niv. sinusului

maxilar => necesara cura radicala a sinusului maxilar pe cale rinologica.

Page 32: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Tumori benigne mezenchimale

Fibromul→ cea mai frecventa formatiune tumorala benigna intâlnita la niv. muc. CB, desi nu ar fi o tumora benigna propriu-zisă, datorită potenţialului sau limitat de creştere (în evol. işi stopeaza creşterea la un mom. dat, rareori depaşind 2 cm in diam.) => considerat mai degraba o hiperplazie reactiva a ţ. cj. fibros sau un hamartom, in strânsa leg. cu un factor iritativ sau un microtraumatism cronic local;

→ provine din ţ. cj.;→ localizare – superficiala sau profunda, la niv. muc. orale şi la niv. tegum. cervico-faciale:

-muc. linguală → cu predilectie pe fata ventrala, marg. lat. si vf. lb.;-muc. jugală;-la nivelul buzelor;-gingivomuc. proc. alv.;-gingivomuc. palatului;-gingivomuc. de la niv. planşeului bucal;

! cele tegumentare - la niv. reg. geniene, nazale si frontale;

→ mai frecvent la sexul feminin;→ apare la orice vârstă;

→ aspecte clinice:• lezz. nodulare, reliefate, cu baza de implantare sesila/pediculata;• nedureros;• dim. variabile, de la 0,5 cm → 2 cm, rareori au fost descrise forme clinice de masa tumorala

de dim. mari ce ocupa sp. edentate, in localiz. de la niv. gingivomuc. alv.;• supraf. neteda; • muc. acoperitoare este de aspect normal, dar poate prezenta uneori ulceratii superficiale şi

semne de inflam., mai ales in localiz. de la niv. muc. jugale, cand se situeaza pe linia de proiectie a pl. de Oc (supusa traumatismelor cronice Oc);

• consistenţa poate fi variabila (moale, ferma sau dura), in corelaţie cu aspectul histopatologic al lez., in fct. de conţinutul de fb. cj., vase sanguine şi limfatice;

• cele tegumentare:-lezz. nodulare;-consistenţa ferma;-mobili pe pl. superficial/profund;-tegum. acoperitoare nemodif.;-cele situate in profunzimea partilor moi sunt inconjurate de o capsula cj., care permite

enucleerea facila a formaţiunii;

• cel mai frecvent, sunt lez. solitare, nefiind insa excluse situaţiile clinice cu localiz. multiple, den. fibromatoze (ex. in cadrul sindr. Gardner);

→ diag. dif. - nu pune probl. decat in cazul:• formelor tumorale compuse => ex. histopatologic precizeaza diag. de certitudine;• formelor tumorale cu lezz. de mici dim.:

-granulomul piogen (botriomicomul) => sângereaza spontan sau la traumatisme minore;

Page 33: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

-papilomul muc. orale => supraf. neregulata; muc. acoperitoare modif., de cul. roşie;

→ anatomie patologică:• masa nodulara, constituita predominant din t. cj., format din nmr. fb. de colagen, ce delim. o

retea in sp. careia se gasesc fibroblaşti şi capilare;• epit. pavimentos pluristr. care poate prezenta hiperkeratoza, mai ales in localiz. orale, supuse

unor iritaţiilor cronice => dificultati de diag. datorita cul. albicioase pe care o capata;• in localiz. de la niv. gingivomuc. alv., pot aparea focare de calcifiere, in contextul unor entitati

histopatologice derivate, cum ar fi: fibromul osifiant periferic, fibromul cementifiant periferic, fibrom odontogenic etc.;

• se poate asocia cu alt tip de tumora benigna a ţ. cj. => forme histopatologice compuse cum ar fi: fibrolipom, fibromixom, neurofibrom, angiofibrom, osteofibrom etc.

→ tratament = extirparea in totalitate a formatiunii tumorale (impiedica aparitia recidivelor);• în localiz. mucozale, fibromul se extirpa impreuna cu baza de implantare (sesila sau

pediculata), printr-o incizie eliptica plasata in ţ. normal, la aprox. 2 mm de marg. clinice ale formaţiunii tumorale;

• la niv. tegum. cervico-faciale, fibroamele sunt localiz. de obicei subtegum., extirparea se face fara dificultate, datorita "capsulei" cj. care le delimiteaza;

Page 34: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Fibromatoza gingivala→ caracter ereditar, autozomal dominant, fiind sau nu asociata unor sindr. complexe (ereditara, dar nu şi congenitala, prezenta la naştere) => poate face parte dintr-un sindr. care sa includa fibromatoza gingivala, hipertricoza, retard mental şi epilepsie, totuşi, in cele mai multe cazuri, fibromatoza gingivală este singura manifestare evidenta clinic;

→ aspecte clinice:• gingivomucoasa are aspect normal la vârsta copilariei, dezv. fibromatoasa aparând la vârsta

adolescenţei sau chiar mai târziu;• mărirea de volum a fibromuc. gingiv., care poate fi discreta sau poate ajunge la dim.

impresionante;• consistenta ferma (fibroasa);• caracter dens, difuz;• supraf. neteda/nodulara;• gingivomuc. acoperitoare normala/palida;

nedureroasa; nesângerânda;

• daca se manifesta la vârsta apariţiei DP, poate impiedica erupţia dd. din cauza consistenţei ferme, iar atunci când apare la adulţi, poate sa acopere coroana dd. (elefantiazis gingival);

→ diag. dif.: • hiperplazia gingiv. med. => admin. cronic de antiepileptice (fenitoin), imunosupresoare (ciclosporine), blocante ale canalelor de Ca (nifedipina, verapamil);

• hiperplazia gingiv. din leucemii acute => adeseori este primul semn clinic al leucemiei acute, având caracteristic faptul ca gingia sângereaza spontan sau la cele mai mici traumatisme funcţionale;

• neurofibromatoza ereditară şi alte sindr. cu caracter ereditar;

→ anatomie patologică:• proliferarea t. cj. fibros, cu caracter paucicelular, cu fb. de colagen dense, şi fara componenta

inflam. semnificativa;• epit. acoperitor este adeseori acantotic;

→ tratamentul:• chirurgical cu excizia ţ. gingival in exces, din considerente funcţionale şi fizionomice;• gingivectomie extinsa, care va permite expunerea dd. acoperiţi de fibromucoasa;• are caracter recidivant => se reface la 1-2 ani de la intervenţie;

masurile de igiena locala şi indepartarea in mod repetat a PB limiteaza intr-o oarecare masura recidivele;

Page 35: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Lipomul= tumora benigna a ţ. adipos, fiind cea mai frecventa transf. tumorala mezenchimala, localiz. in t. subcutanat superficial;→ localizare - in special pe trunchi şi membre, dar poate aparea şi in teritoriul OMF, de cele mai multe ori la niv. cervico-facial (ex. reg. parotidiana) şi mai rar oral (mai ales la niv. reg. jugale, in vestibulul bucal, la niv. lb., planşeului bucal sau in grosimea buzei); → patogeneza tumorii este incerta - apare mai frecvent la pers. obeze, dar metabolismul t. lipomatos intratumoral este complet independent de metabolismul lipidic al organismului;

→ aspecte clinice:• masa tumorala;• creştere lenta;• consistenta moale, care deformeaza progresiv regiunea in care apare;• tegum. acoperitoare au aspect normal;

• sunt situatii clinice in care lipomul se dezvolta profund sub planul m. platysma, in sp. fasciale submand. şi laterocervicale;

• in reg. parotidiana, localiz.:-fie subcutanat, deasupra pl. SMAS;-fie in loja parotidiana propriu-zisa, putând fi bn. delim. sau sub forma unei mase

grasoase difuze care se intrica printre acinii glandulari;• in localiz. de la niv. CB:

-dim. < 3 cm, rareori peste;-muc. acoperitoare intacta, dar poate transpare uneori cul. galbuie a formaţiunii;

• in localiz. jugale, uneori nu este vorba despre lipoame propriu-zise, ci de hernierea bulei Bichal, de multe ori dupa odontectomia unui M3 sup.;

• sindr. Madelung (lipomatoza cervico-facială) este o varietate non-tumorala rara care se datoreaza continuarii proliferarii lipoblastelor de la niv. siturilor cu grasime fetala - mase lipomatoase difuze, importante, la niv. toracelui, feselor şi in reg. cervico-faciala (reg. parotidiana, submand., laterocervicala şi occipitala) si are caracter de bilat.;

→ diag. dif.:• toate entităţile chistice sau tumorale benigne ale reg.;• adenopatiile cervicale;• chisturi, tumori benigne sau maligne cu debut nodular ale gl. salivare mici ale muc. orale.

→ anatomie patologica-masa circumscrisa de adipocite mature, prezentând trabecule fibrovasculare, o vascularizaţie

abundenta şi care este uneori incapsulata;-asocierea cu componenta fb. este frecventa => fibrolipom;-alte forme histopatologice derivate, cum ar fi angiolipomul. lipomul pleomorf, lipoblastomul

benign (cel mai adesea corespunzator sindr. Madelung);

→ tratament = extirpare chirurgicala;• de cele mai multe lipomul nu este incapsulat => apare ca o masa grasoasa care herniaza prin

plaga, iar delim. de ţt. adiacente este relativ dificila;• daca lipomul este bn. delim. (incapsulat) (fibrolipom) => se practica enucleerea formatiunii;• lipomatoza cervico-faciala din sindr.Madelung este dificil de tratat, din cauza caracterului

difuz, cu intricarea in ţt. adiacente => ingreuneaza extirparea;• indepartarea partiala duce la recidive => prelungirile digitiforme grasoase din ţ. adiacent

formeaza noi lobi lipomatoşi.

Page 36: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Schwannomul (neurilemomul) = tumora benigna cu origine la niv. cell. Schwann care este formata exclusiv din aceste cell.;→ mai frecvent la categoria de vârsta de 30-50 de ani;→ localizare - in teritoriul OMF (la niv. lb. sau planseului bucal sau, in cazuri rare, la niv. oaselor maxilare) sau la niv. zonelor de flexie ale membr. => se asociaza frecvent cu traiectul unui nv. pe care, de altfel, odata cu creşterea tumorala , îl impinge ???;

→ aspecte clinice:• mase nodulare;• asimptomatice sau alteori discret dureroase;• mobile pe pl. adiacente;• muc. acoperitoare destinsa, dar nemodif., uneori obs. prin transparenta vascularizatia muc.;

• pt. localiz. endoosoase:-parestezie/anestezie in teritoriul nv. din care provine;-deformarea corticalelor osoase, prin evol.;-crestere limitata;-in timp pot suferi transf. mistice sau calcificari la niv. microscopic;

→ diag. dif.:• neurofibromul;• celelalte tumori benigne cu aspect nodular submuc.;• formele de debut nodular ale tumorilor maligne ale gl. salivare mici;

→ anatomie patologica:• tumori încapsulale formate din cell. fuziforme Schwann;• dispozitie arhitecturala den. Anton A.???, bn. organizata, cu nc. în palisada;• str. de cell. cu nc. in palisada alternând cu zone acelulare eozinofile constituie struct. tipice

den. corpusculii Verocay ???;• dispoziţia arhitecturala tip Anton B ??? este mai putin organizata, cu prezenţa de cell.

fuziforme Schwann dispuse haotic la niv. unei strome laxe, cu mici vacuole;• componenta vasc. bn. reprez.;

→ tratament = extirparea formaţiunii, fav. de prezenta capsulei peritumorale care o delim. de ţt. adiacente;

• recidivele sunt extrem de rare;• nu se transf. malign;

Page 37: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Tumori vasculare şi limfatice

! polimorfism clinic;

Clasificare lui Jackson (criterii patogenice, clinice şi terapeutice):• Hemangioamele = tumori benigne vasc. ale per. copilariei, caracterizate printr-o faza de

creştere rapida, cu proliferarea cell. endoteliale, urmata de o perioada de involuţie graduala; maj. nu sunt prezente clinic la naştere, dar devin evidente in primele 8 sapt. de viaţa;

• Malformatiile vasculare = an. struct. vasc. fără proliferare endoteliaIă; sunt prezente la naştere şi persista de-a lungul vieţii;

• Malformaţiile limfatice (limfangioamele) = proliferari de tip hamartom ale vaselor limfatice, nefiind considerate de natura tumorala; apar prin "sechestrarea" unor struct. limfatice, care nu comunica in mod normal cu restul sist. limfatic;

Embriologie→ struct. vasc. se formeaza in v.i.u., existând 3 stadii de dezv. a sist. vasc.;

• stadiul de dezv. a reţelei capilare difuze, fara existenţa traiectelor arteriale sau venoase;• stadiul de structurare a traiectelor arteriale şi venoase din masa capilara deja existenta (S7 de

dezv. v.i.u.);• stadiul de matuare a struct. vasc., în urma caruia se structureaza complet sist. vasc. fetal,

format din capilare, artere, vene şi vase limfatice (L2 de dezv. v.i.u.);

→ sacii endoteliali care dezv. canalele limfatice deriva din vene şi din plexurile capilare primare => acest fen. are caracter centrifug fata de struct. venoase, dezvoltând progresiv sist. limfatic;

→ alterarile in dezv. embriologica duc la aparitia unor an. vasc. care pot fi arteriale, venoase, capilare, limfatice sau mixte si in fcţ. de mom. in care se produc pe parcursul proc. de dif. şi maturare vasc. => alterarile embriologice precoce dau naştere unor malformatii capilare sau arterio-venoase si cele tardive produc malformatii venoase sau limfatice;

Page 38: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Hemangiomul= cea mai frecventa tumora a per. copilariei, fiind prezent la aprox. 5-10% dintre copiii de 1 an;→ mai frecvente la sexul feminin (3:1);→ localizare = in special in teritoriul OMF;

→ aspecte clinice:• maj. cazurilor sunt forme solitare, dar pot exista şi tumori cu localiz. multiple;• hemangioamele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naştere, dar se poate uneori

identifica o macula de cul. deschisa cu o reţea teleangiectatica, iar in primele sapt. de viaţa, tumora se dezv. rapid;

• hemangioamele superficiale tegum.:-reliefate şi boselate;-cul. roşie aprinsa;-consistenta ferma;-tumora nu se goleste de sânge la presiune;

• tumorile mai profunde:-discret reliefate;-tenta albastruie;

• faza proliferativa dureaza de obicei 6-10 luni, dupa care creşterea este stopata şi incep sa involueze:

-cul. se modifica treptat, in purpurie;-consistenţa mai scazuta;

=> frecvent, la 5 ani, coloraţia dispare complet => aprox. 50% dintre hemangioame involueaza complet pâna la 5 ani şi aproape toate dupa vârsta de 10 ani;

• dupa regresia completa in 50% dintre cazuri tegum. vor avea aspect normal, iar in restul cazurilor vor exista modif. tegumentare persistente de tip atrofic, cicatriceal sau teleangiectatic;

• complicatiile apar in aprox. 20% dintre cazuri:-cea mai frecventa este ulceratia, care poate aparea sau nu pe fondul suprainf.;-hemoragia poate fi prezenta, dar de cele mai multe ori nu este importanta cantitativ;-in raport cu localiz. lor, hemangioamele oculare şi perioculare duc la ambliopie,

strabism sau astigmatism;-cea mai severa complicatie sindr. Kasabach-Merritl???:

*caracterizat prin purpura trombocitopenica, coagulopatie de consum, hemoliza microangiopatica şi fibrinoliza marcata intralezionala;

*apare in cazul hemangioamelor de mari dim., la copilul mic;*mortalitate de 30-40%;

=> totuşi studii recente arata ca acest sindr. nu este asociat unui hemangiom tipic, ci mai degraba altor tumori vasc., cum ar fi hemangioendoteliomul kaposiform.

• pers. cu hemangioame cutanate multiple sau de mari dim. au un risc mai crescut de existenţa a unor hemangioame concomitente viscerale;

• hemangioamele cervicale sau laringiene pot duce la obstructia cailor resp. sup.;

Page 39: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

→ anatomie patologica-in faza de proliferare prez. nmr. cell. endoteliale plonjante = den. faza de "hemangiom juvenil"

sau "hemangiom celular";-in timp, cell. endoteliale se aplatizeaza şi sp. vasc. devin mai evidente;-pe masura involuţiei, sp. vasc. devin dilatate (cavernoase) şi mai distanţate;

→ tratament• depinde de multi factori:

-vârsta copilului;-dim. lez.;-localiz. lez.;-stadiul in care se afla (de creştere sau regresie);

• hemangioamele mici, care nu induc afectari funcţ. => dispensarizarea (remit spontan, lent) si daca este vizat un trat. chirurgical, acesta va fi temporizat pâna dupa et. de involutie;

• lezz. in et. proliferativa, care prez. ulceratii, hemoragii repetate, sau creştere marcata, sau daca induc tulb. funct. importante => trat. med. preferabil celui chirurgical = terapie cortizonica pe cale gen. pe o durata de 60-90 de zile (primele imbunatatiri se obs. la 7-10 zile de la instituirea trat., dar, dupa scaderea dozei de cortizon, hemangiomul revine la acelaşi aspect clinic in 30% dintre cazuri (pt. a evita ef. sist., se poate practica inj. intralezionala de triamcinolon sau betametazona, având o rata de reuşita de 75%) cu urm. ef. adverse:

-formarea de hematoame;-necroza;-atrofia cutanata;-modif. de cul. a tegum.;

iar pt. hemangioamele care nu rasp. la trat. cortizonic, se poate aplica un trat. gen. pe baza de interferon-a-2Q.???

• radioterapia a fost folosita in trecut in cazurile de hemangioame gigante sau/şi cu evol. agresiva, astazi fiind mai rar folosita, având in vedere riscul semnificativ de malignizare dupa acest trat.;

-pt. hemangioamele persistente la adulti, doza este de 15-30 Gy???-dupa acest trat. se reevalueaza grd. de involutie şi str. cicatriceal format, uneori fiind

necesara rezecţia ampla şi reconstrucţia cu lambouri pediculate ??? sau liber vascularizate;

• scleroterapia, este eficienta pt. hemangioamele mici, = inj. intralezionala de ag. sclerozanţi pe baza de âool??? polietoxilat, cum ar fi polidocanolul (Aetoxisclerol 3%), pt. a induce fibroza (pt. formele de dim. mari, este necesara asocierea scleroterapiei cu extirparea chirugicala);

• trat. chirurgical are indicatii limitate - situaţiile in care hemangiomul este de mici dim. şi cu creştere relativ lenta, dar localiz. sa induce tulb. funcţ. semnificative;

• criochirurgia, scleroterapia, laserterapia, embolizarea şi chirurgia in sine au rezultate slabe din cauza dificultatilor de diferentiere a acestor hemangioame de malformatiile vasculare;

• trat. cu laser CO2 constituie un adjuvant in timpul exciziei, pt. o buna hemostaza şi limitarea cicatricilor reziduale;

• laserterapia este indicata mai ales in cazul hemangioamelor maculare (cele mai sensibile), dar şi pt. formele care nu au rasp. la trat. cortizonic, care au involuat doar partial, şi care induc tulb. funct.;

Page 40: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Malformaţiile vasculare→ prezente la naştere şi persista toata viata.→ clasificate in fct. de tipul de vas implicat in malformaţii (capilare, venoase sau arterio-venoase) şi dupa hemodinamica (malformaţii cu un flux crescut şi cu flux scazut):

→ malformaţiile capilare = lezz. cu flux scăzut, sub forma de macule cutanate in “pata de vin de Porto” cu o coloratie de la roz la purpuriu si evol. odata cu dezv. intregului organism (la pers. in varsta capata o cul. mai inchisa si devin nodulare, prin ectazie vasc.);

! ectazie = dilatatia temp. sau perm. a unui oran cavitar sau tubular;

• apar la aprox. 1% dintre n-n.;• localizare – cel mai frecvent pe fata, in special in zonele de emergenta trigeminala;

• in sindr. Sturge-Weber, se asociaza cu malformatii vasc. intracraniene;

→ malformaţiile venoase = lezz. cu flux scăzut, care cuprind o gama larga de entitati clinice, de la ectazii izolate, pâna la forme care implica mai multe tt. şi organe, cu o cul. albastruie, compresibile, evol. odata cu dezv. intregului orgsm., dar uneori se pot accentua în contextul unei presiuni sanguine venoase crescute => pot produce tromboze vasc. sec. şi fleboliti;

• prezente la naştere, dar este posibil sa nu fie de la inceput aparente clinic

→ malformaţiile arterio-venoase = lezz. cu flux crescut, care apar la niv. şunturilor arterio-venoase, dincauza fluxului vasc., uneori la palpare se poate percepe un "freamat vasc." sau o pulsaţie. tegum. acoperitoare sunt mai calde si se poate asocia cu ulceratii tegumentare, durere şi sângerare;

• prezente la naştere. dar pot fi remarcate abia in copilarie sau chiar in viaţa adultă;

→ anatomie patologica:-nu prez. proliferare endoteliala activa, atruct. vasc. aberante avand aspect microscopic similar

vaselor normale;-malformaţiile arterio-venoase prez. o retea densa de artere şi vene cu p. ingroşati şi nmr.

capilare;-având in vedere asem. histopatologice cu hemangiomul, sunt frecvente erorile de diag.;

→ tratament:• dificil;• depinde de dim. lez. şi de extinderea acesteia in struct. adiacente, uneori chiar cu risc vital;• scleroterapia, pt. a induce fibroza;

• trat. chirurgical (atunci cand este indicat) necesita eval. completa a lez. prin angiografie superselectiva preoperatorie, ocazie cu care se va practica embolizarea temporara sub control angiografic, la 24-48h preoperator si se parctica extirparea completa a lez. şi reconstrucţia defectului postexcizional (in per. de hemostaza data de embolizare);

Page 41: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

Sindromul Sturge-Weber (angiomatoza encefalo-trigeminala)= afect. de dezv., de tip hamartom, cu incidenta scazuta, caracterizata prin malformatii vasc. ale encefalului şi fetei;→ origine = persistenta plexului vasc. in jurul porţ. cefalice a tubului neural, care in mod normal apare in S6 şi regreseaza in S9 de v.i.u.;

→ localizare – unilat., distribuita de-a lungul uneia sau mai multor zone de emergenta trigeminala; ocazional poate fi bilat. la niv. feţei sau poate avea alte localizari pe corp;! doar 10% dintre pac. cu lezz. în “pata de vin de Porto” prez. sindr. Sturge-Weber, iar

la acestia pata de vin intereseaza de cele mai multe zona de emergenţa a ramului oftalmic;

→ aspecte clinice:• se nasc cu o malformaţie vasc. capilara a feţei, aşa-numita “pată de vin de Porto” sau “nevus

flammeus”;• lezz. faciale se asociaza cu malformatii vasc. leptomeningeale ipsilaterale, care induc uneori

manif. neurologice: convulsii, retard mental sau chiar hemiplegie de partea opusa;• rx. craniene evidentiaza calcificari cerebrale giriforme de partea afectata;• manif. oculare sunt uneori prezente: glaucom, malformatii vasc. ale conjunctivei, episclerei,

coroidei sau retinei;• manif. orale in sindr. Sturge-Weber sunt relativ frecvente şi constau in modif. hipervasc. a

muc. de partea afectata:-gingivomuc. crestei alv. poate prezenta un aspect de hiperplazic vasc. sau, in formele

de mari dim., proliferative, poate avea un aspect asem. epulisului granulomatos;-hiperplazia gingiv. poate fi pusa pe seama proliferarii vasc. şi pe seama medicaţiei

anticonvulsivante (fenitoina) admin.;-liza osoasa subiacenta este exceptionala;

→ anatomie patologica:• lezz. faciale cu aspect de “pata de vin de Porto”;• lezz. orale cu aspect histopatologic similar malformaţiilor vasc., cu nmr. vase dilatate in derm.;• lezz. gingiv. au aspect similar granulomului piogen;

→ tratament -prognosticul şi trat. depind de natura şi severitatea lezz. pe care le induce;-petele vasc. pot fi tratate cu laser-terapie;-intervenţia neurochirurgicala de indepartare a lezz. angiomatoase intracraniene;

-lezz. gingivale înduc uneori dificultati de menţinere a igienei orale => daca se decide extirparea acestor lezz., trebuie avuta in vedere hemoragia importanta consecutiva => laserterapia are indicaţie şi pt. aceste lezz.;

Limfangiomul

Page 42: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

→ 3 tipuri:• limfangiomul simplu (limfangiomul capilar), format din capilare limfatice;• limfangiomul cavernos, format din dilataţii ale vaselor limfatice mai mari;• limfangiomul chistic (higromul chistic), format din sp. chistice cu conţinut limfatic;

=> nu are in gen. relevanţa clinica, deoarece maj. lezz. sunt combinaţii ale tuturor celor 3 forme. => aceste forme apar prin acelaşi mecanism, in care difera doar dim. vaselor limfatice şi natura ţt. de vecinatate;

ex. limfangiomul chistic apare mai frecvent la nivel cervical şi in axilă, având in vedere conţinutul mare de ţ. cj. lax care permite expansiunea chistica;

limfangiomul cavernos este mai frecvent la niv. CB, unde ţ. cj. dens şi musc. limiteaza extinderea vaselor;

→ localiz. – predilecta in teritoriul OMF:• limfangioamele cervico-faciale sunt mai frecvente in reg. geniana, parotideo-

maseterina si trigonul post. al gatului;• limfangioamele orale sunt mai frecvente in 2/3 ant. ale lb.;

→ in 50% din cazuri, este manifest clinic la naştere şi > 90% sunt prezente clinic la vârsta de 2 ani;

→ aspecte clinice:• limfangioamele cervico-faciale:

-tumefacţii de consistenta moale;-îşi accentueaza vol. in inf. resp. acute;

• limfangioamele orale:-macroglosie;-frecvent sunt superficiale – muc. acoperitoare are aspect de “broboane” => vezicule;-profunde – formatiune de consistenta moale;

slab detimitata; muc. acoperitoare nemodif.;

• evol. este lenta, având de multe ori tendinta de regresie spontana;• complicatia cea mai frecventa este suprainf.;

→ anatomie patologică:-formate din vase limfatice care prez. dilataţii mai mari (limfangiomul cavernos) sau mai mici

(limfangiomul chistic) care infiltreaza difuz tt.;• uneori prez. agregate limfoide in p. struct. limfatice;

→ tratament:• atitudine expectativa, având in vedere posibilitatea de regresie spontana, cel putin pâna la

vârsta de 5 ani;• se va evita un trat. chirurgical, dar daca se opteaza pt. aceasta varianta, va consta in extirparea

formaţiunii, dupa investigarea imagistica, prin ecografie Doppler şi RMN, a extinderii lez., dar adeseori extirparea nu poate fi completa => recidivele sunt relativ frecvente;

• nu rasp. la trat. sclerozant;Hemangiopericitomul

Page 43: Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-faciale

= tumora rara derivata din pericite (cell. care formeaza str. care inconjoara endoteliul capilar).→ studii mai recente pun la indoiala existenţa hemangiopericitomului ca entitate histopatologica, considerând ca este in fapt vorba de o varianta de fibrom;

→ localizare – afecteaza de obicei membr. inferioare, putând fi prezenta şi in teritoriul OMF;

→ apare mai ales la adulti de ambele sexe, fiind rara la copii;

→ aspecte clinice:• nodul nedureros cu creştere lenta;• formele superf. se asociaza cu o pigmentare vasc. a tegum. acoperitor;

• o forma distincta, de pseudohemangiopericitom, intereseaza CN şi sinusurile paranazale, şi apare la pers. in vârsta => obstrucţie nazala şi epistaxis;

→ anatomie patologică:-bn. circumscris;-prez. insule de cell. rotunde sau fuziforme, aşezate in jurul capilarelor inconjurate de entoteliu; -ramificaţii vasc. aberante;-nmr. mitoze care se coreleaza cu caracterul tipic de creştere rapida a tumorii şi chiar

metastazare;-este dificil de estimat la inceput evolutia sa dupa un tipar benign sau malign;

→ tratament - având in vedere posibilitatea unui tipar de evol. malign, cu creştere rapida, risc de recidiva şi rata de metastazare de 10-50%, este necesara o extirpare cu marg. libere adecvate in supraf. şi profunzime, conform principiilor oncologice.