rena raedle, Vladan JeremićSuburbiile moderniste - patrimoniu cultural universal, raionul Ciocana Nouă / Modernist suburbs – part of the World Communal heritage, Ciocana noua district

N

308

par

tea

i r

econ

figur

area

sp

aţiu

lui u

rban

309

Capi

tolu

l 4

Chi

şină

u - c

apita

lă R

epub

licii

Mol

dova

(199

1 –

pre

zent

)

in the microraions are a space where people live their private-social life. At the same time, this space can be used by anyone – a collective space. The green surroundings of Blok 45 (microraion 45) are ideal for children, with a large number of playgrounds and a popular promenade built along the left bank of the Sava. It is likewise considered a healthy and quiet place for living, because it has many green areas, sports grounds and bicycle tracks by the river.

Although New Belgrade was supposed to have large number of green areas, these have not come to life exactly as expected and maybe have not been realized precisely according to the plan envisaged by the architects. Perhaps Blocks 45 and 70 illustrate best the original idea of the green city, above all due to their specific connection to the Sava river quay. Sel-dom can you find in big cities a free and direct access to the river. In most European cities, where “river access” exists, it is usually privatized, or there are commercial buildings located by the rivers or lakes. In the post-Soviet cities as well, in the countries of the former Soviet Union, in the majority of socialist settlements the free space that is situated between the buildings, as well as the parks, have been privatized in recent years. Commercial outlets have been opened, shopping malls, things that practically block the way to the river for ordinary citizens. The districts Botanica, Buiucani, Ciocana and Riscani of Chisinau are still cases where the green areas are preserved and free access to lakes is available.

As a contemporary reflection of Chisinau and the New Belgrade Garden City surroundings we have developed a new initiative under title “World Communal Heritage”, a campaign that should affirm the open spaces of Modernist urbanism as non-proprietary communal herit-age. The World Communal Heritage campaign is not about the protection of the cultural heritage or of nature, but about communal space. That means space that people share together, use together. Non-proprietary space. Actually, World Communal Heritage wants to hack the conservative meaning of “heritage” (as the one given by UNESCO, for example) and to transform it into action! The World Communal Heritage Manifesto clearly states our posi-tion and suggests concrete actions:

Since the so-called victory of Western neo-liberal capitalism, communal services and public space are being predatorily privatized. It is our task to stop the destructive appropriation of communal heritage by the tycoons! Before the words “public” and “communal” disappear from our vocabulary we want to remember one great achievement of the 20th century: equally accessible public space. Here we are not referring to the public space as the place of representation for the state and its elites, such as public squares or state cultural institutions.

We think of the non-proprietary communal space created around Modernist apartment-blocks often – though not always – built at the periphery of urban centres.

From France to the Soviet Union, Modernist town planning and public housing was driven by the idea of securing equal access to urban infrastructure, to light, air and green space. The solution were high-rise apartment-blocks that left plenty of open space for communal facilities such as schools, kindergartens, community houses with playgrounds, sports fields, pathways, and meadows in between the developments. These park-like spaces, immediately outside the dwelling, are available to all in equal measure and open for everybody’s use.

Let us constitute those open spaces as political space!

There are no safeguards or fences that could slow down your pace! You can gather together without paying a for-tune for the gentrified lifestyle in the inner-city! The open-ness, porosity and communicability of Modernist social architecture and landscaping that takes the form of a wealth of free space, pedestrian pathways, bridges, passages, niches, little woods and bushes provide the opportunity for direct action, so let’s take it:

Between the blocks, social movements are born!

Obviously some part of society perceives this potential as a security risk that is difficult to control. In former welfare

As many cities of the world that expanded at a large scale in the 20th century, Chisi-nau has several districts in the vicinity of the city centre that were planned from scratch as public housing projects. The residential microraions were mostly built

from standardized prefabricated concrete panels. Although many associate this construction with the socialist era and the ideas of communism, few people know that this construction method was originally developed in the United States and used for the first time around 1910 in the housing community Forest Hills Gardens in Queens, New York, driven by the idea of the Garden City. The Garden City is an idea that established itself during the Victorian so-cial urbanist utopias that endeavoured to integrate the advantages of city (business, money and entertainment) and village (fresh air, sun and healthy living) into a form of an ideal, but also functional city. The Garden City idea, that was further developed by Ebenezer Howard in England, and was later influenced by reformist “town planners”, as well as by Modernist “town-planning” architects such as Melnikov, Le Corbusier or Gropius, by the ideas of Bau-haus, by Mies van der Rohe’s school and by Soviet town planning.

Forest Hills Gardens and the Garden Cities of Chisinau in Moldavia or New Belgrade in Serbia (ex-Yugoslavia) are two extreme models of suburbia planning, used since in the whole world. While the former is a private community that cannot be entered by non-inhabitants, the latter were built as public housing according to the principles of Soviet Modernist Urbanism or Yugoslavian Socialist Modernism. The flats in Chisinau are located in high-rise buildings surrounded by green space that is publicly accessible. Each district contains public services such as schools, kindergarten, playgrounds, sport grounds, stores and clubs.

The districts Botanica, Buiucani, Ciocana and Riscani were erected mainly in the 70’s and 80’s and consist of 6-9-storey concrete panel apartment buildings. Compared to New Belgrade, there seems to be planned even more green area per inhabitant in the microdistricts of Chisinau. While the central boulevards of each district (Bd. Moscova, Bd. Dacia, Str. Alba-Iulia, Str. Mircea cel Batran) are lined with new shops, fast food restaurants, gambling halls and churches erected on the free space in front of the first row of buildings, the inner yards between the blocks remained until now mostly untouched, but in some places privatization has begun and investors start building new structures in the collective spaces between the buildings.

New Belgrade was built after the Second World War, as the swampland between the Danube and the Sava rivers was drained through Youth work actions and industrializa-tion, and modernist housing buildings were raised, mostly for workers, the new inhabit-ants that were coming to Belgrade. This was also the home for a working class that did not have its living space in the old part of the city. The original citizens’ attitude towards New Belgrade, and especially the attitude of citizens from the old part of the city, was not positive in the majority of cases. People did not like to cross to the other side of the river and to live in concrete blocks, or “dormitories”, as they called them.

Although there were plans for several large projects to be developed in New Belgrade – and some of them have been developed, such as the building of the Federal Executive Council of Yugoslavia, or the building of the Central Committee, which are some of the most imposing buildings in Ušće (the Confluence), or the Ušće park and the building of the Mu-seum of Contemporary Art, or the large hotels and the edifice of the Sava Center built a little later – part of the Sava side New Belgrade microraions remained isolated, and only during the last fifteen years or so have acquired a different dynamics of development and become one of the most important parts of New Belgrade today.

New Belgrade was seen as the ideal socialist city of former Yugoslavia. Green areas between the New Belgrade buildings have nothing to do with the function of the city park in the old city. Here the function of the park is neither representative nor ornamental. The green areas

Chisinau jungle and the new belgrade (novi beograd) blocks - modernist suburbs as

world communal heritage Rena RAEDLE, Vladan JEREMIć

Chisinau jungle and new Belgrade (novi Beograd) bloks - modernist suburbs as world communal heritage, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIC

Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Buiucani.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Buiucani Microdistrict.

Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.

N

310

311

Capi

tolu

l 4

Chi

şină

u - c

apita

lă R

epub

licii

Mol

dova

(199

1 –

pre

zent

)

În mijlocul Bulevardului Dacia se găsesc nişte structuri metalice de forma unor flori mari. Acestea au fost construite pentru a susţine decoraţiunile de reprezentare în timpul ceremoniilor sovietice. Cu toate că respectivul

regim politic a dispărut acum 20 de ani, suporturile-catarg pentru stea-guri au rămas neatinse. Par oarecum abandonate, dar tot îşi îndepli-nesc funcţia la diferite ocazii, precum ziua oraşului, Ziua Independenţei şi alte sărbători (guvernarea comunistă le-a folosit inclusiv de 1 Mai şi 9 Mai). În contrast cu această conservare a tradiţiei sovietice găsim mul-te exemple de întoarcere radicală împotriva trecutului socialist.

Sugestia mea este să se păstreze unele elemente ale trecutului şi să fie puse într-o nouă funcţiune pentru a crea publicitate unei tradiţii şi a da acestor obiecte o destinaţie care să răspundă nevoilor oamenilor din ziua de azi. Voi realiza copii după patru structuri-suport (cele de pe Bu-levardul Dacia) şi le voi amplasa într-o aşezare geometrică pe un spaţiu verde din cartierul Botanica. Amplasarea geometrică a obiectelor va trebui să corespundă cu cea a elementelor existente. O groapă cu nisip pentru copii ar trebui să fie piesa centrală, iar între structuri vor fi am-plasate bănci (care există deja), astfel încât tot ansamblul să semene cu pavilioanele din parcuri.

În afară de faptul că fac referire la arhitectura iniţială a cartierului, obiectele vor trebui să susţină funcţionarea spaţiilor dintre blocuri aşa cum a fost ea proiectată de către arhitecţi şi aşa cum a rămas în conti-nuare. De aceea, fiecare structură va fi adaptată pentru următoarele

funcţii: pergolă pentru flori, cabană de joacă pentru copii, stâlp pentru sârmele de rufe, şi o sculptură pe care îndrăgostiţii să atârne lacăte, simi-lară cu cele care se pot vedea pe podul de peste canalul Vodootvodnyi din Moscova. Cu toate că voi păstra logica vechii arhitecturi, chiar şi în ceea ce priveşte alegerea metodei şi a materialului de construcţie, voi realiza o îmbunătăţire a mediului locatarilor.

Deşi structura lor de bază este aceeaşi, obiectele pot funcţiona diferit. De-oarece fiecare obiect este doar o parte din întreaga arhitectură ce constă din forme repetitive, funcţiile individuale nu interferează cu mediul. Insta-laţia mea va face referire la urbanismul reproductibil industrial al epocii socialiste. Mă voi concentra asupra elementelor sale utile şi cred că este posibilă adaptarea structurilor repetitive la nevoile individuale locale fără a distruge tradiţia şi fundamentul conceptual sau estetica vizuală care creează identitatea locală.

Structura de suport/catarg de steag a fost proiectată pentru ocazii de săr-bătoare. Eu voi atrage atenţia asupra unui element care merită omagiat: coeziunea socială ca rezultat al amenajării corespunzătoare a utilităţilor obşteşti. Aceasta este una din valorile socialiste care ar putea dispărea dacă o lăsăm în seama evoluţiei dirijate de comerţ. În loc să sărbătorească elemente politice sau evenimentele istorice în general, părţile utile ale arhitecturii se vor sărbători pe ele însele. Voi crea un echilibru între păs-trarea tradiţiei şi modificările spontane şi dinamice care urmează nevoile oamenilor.

Merită să sărbătorim!propunere pentru o intervenţie în spaţiul public

Tilmann MEJER-FAJE

Mer

ită

să s

ărb

ăto

rim

! pro

pu

ner

e p

entr

u o

inte

rven

ţie

în s

paţ

iul p

ub

lic d

e Ti

lman

n M

ejer

-Faj

e,

Loca

ţie:

Inte

rio

rul u

nei

cu

rţi d

in s

ecto

rul B

otan

ica,

bd

Dac

iaTh

at’s

wo

rth

cele

bra

tin

g! p

rop

osal

for a

n in

terv

enti

on

in p

ub

lic s

pac

e b

y Ti

lman

n M

ejer

-Faj

e,

Loca

tin:

A c

ou

rt fr

om

Bot

anic

a d

istr

ict,

Dac

ia b

d.

states, Modernist multi-storey apartment blocks are being violently condemned and – like the Heygate Estate in London – are being torn down to make room for new buildings for wealthier clients. According to the same profit-driven logic, city authorities in former socialist states sell open communal spaces to private investors, who use them for the purposes of individual exploitation.

The World Communal Heritage Campaign supports communities and individuals that wish to organize and take action in order to prevent the destruction of communal space in their neighbourhoods.

We affirm the idea of common goods that are managed by the community and we ac-knowledge the communal as heritage that must be further developed by the community – and not by individualistic interests.

Therefore we call on you to organize and take the future of communal spaces in your hands!

Join the World Communal Heritage Campaign!

Any communal, open space can be nominated by citizens, individuals, groups or communi-ties as World Communal Heritage.

We initially present several spaces that bear the attributes of World Communal Heritage. These are the communal spaces in the following microraions, housing estates or satellite towns: Botanica, Rascani and Buiucani in Chisinau (Moldavia), Heygate Estate in London (United Kingdom), Block 70 and Block 63 in New Belgrade (Serbia), Gropiusstadt in Berlin and Langwasser in Nürnberg (Germany).

We invite everyone who is interested to nominate and support their additional suggestions!

You may use the stickers, the logo and material to start a new campaign anywhere in the world.

You are invited to self-organize and to install panels indicating that a certain space is ac-knowledged as World Communal Heritage Site, as shown in the pictures from New Belgrade and Chisinau.

Chisinau jungle and new Belgrade (novi Beograd) bloks - modernist suburbs as world communal heritage, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIC Merită să sărbătorim! Tilmann MeJeR-FAJe

Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.

Merită să sărbătorim! Propunere pentru o intervenţie în spaţiul public de Tilmann Mejer-Faje.That’s worth celebrating! Proposal for an intervention in public space by Tilmann Mejer-Faje.

N

304

par

tea

i r

econ

figur

area

sp

aţiu

lui u

rban

305

Capi

tolu

l 4

Chi

şină

u - c

apita

lă R

epub

licii

Mol

dova

(199

1 –

pre

zent

)

tea veche a oraşului. În cele mai multe cazuri, atitudinea celorlalţi locuitori faţă de Noul Belgrad şi mai ales atitudinea celor din partea veche a oraşu-lui nu a fost una pozitivă. Oamenilor nu le convenea să treacă de partea cealaltă a râului şi să stea în blocuri de beton, “la cămin”, cum spuneau ei.

Cu toate că s-a preconizat construirea unor obiective mari în Noul Belgrad – iar unele dintre acestea chiar au fost construite, cum ar fi clădirea Con-siliului Executiv Federal al Iugoslaviei, sau clădirea Comitetului Central, care sunt unele din cele mai impunătoare clădiri din Ušće (“Confluenţa”), sau parcul Ušće şi Muzeul de Artă Contemporană, sau marile hoteluri şi Centrul Sava, construit puţin mai târziu – unele microraioane dinspre râul Sava a Noului Belgrad au rămas izolate, abia în ultimii aproximativ 15 ani căpătând o nouă dinamică în dezvoltare şi devenind una din cele mai im-portante părţi ale Noului Belgrad de azi.

Noul Belgrad era văzut ca oraşul socialist ideal al fos-tei Iugoslavii. Zonele verzi dintre clădirile din această parte a oraşului nu au niciuna din funcţiile parcului din vechiul oraş. Aici, funcţia parcului nu este nici de reprezentare, nici de ornamentare. Spaţiul verde din aceste microraioane este locul în care oamenii îşi trăiesc viaţa lor privat-socială. În acelaşi timp, acesta este un spaţiu pe care îl poate folosi toată lumea – un spaţiu colectiv. Împrejurimile verzi ale Microra-ionului 45 sunt ideale pentru copii, având un număr mare de locuri de joacă şi o promenadă care se bucură de popularitate, aşezată de-a lungul malului stâng al Savei. Zona este considerată un loc sănătos

şi liniştit de trai, pentru că are multe spaţii verzi, terenuri de sport şi piste de biciclete pe malul râului.

Cu toate că se preconizase ca Noul Belgrad să aibă un număr mare de zone verzi, acestea nu s-au materializat chiar cum trebuia şi cel mai pro-babil n-au fost realizate în întregime conform planului arhitecţilor. Micro-raioanele 45 şi 70 exprimă poate cel mai exact ideea iniţială de “oraş ver-de”, mai ales datorită legăturii lor deosebite cu cheiul râului Sava. Rareori se poate găsi în marile oraşe un astfel de acces liber şi direct la un curs de apă. În majoritatea oraşelor europene cu “acces riveran”, acest acces este fie privatizat, fie pe malurile apelor sunt construite obiective comer-ciale. Şi în oraşele post-sovietice, în ţările fostei Uniuni Sovietice, în majo-ritatea localităţilor socialiste spaţiul gol dintre clădiri, precum şi parcurile

au fost privatizate în ultimii câţiva ani. S-au deschis unităţi comerciale, mall-uri, practic obstacole în calea cetăţenilor de rând către cursul de apă. Cartierele Botanica, Buiucani, Ciocana şi Râşcani din Chişinău re-prezintă cazuri în care zonele verzi au fost păstrate şi accesul la lacuri este nestingherit.

Ca o reflecţie contemporană asupra împrejurimilor oraşelor-grădină Chişinău şi Noul Belgrad, am pornit o nouă iniţiativă, sub titlul “World Communal Heritage” (“Patrimoniul Comun Universal”), o campanie care să susţină statutul spaţiilor deschise ale urbanismului modernist ca patrimoniu comun care nu aparţine nimănui anume. Această cam-panie nu va însemna protejarea patrimoniului natural sau a naturii, ci a spaţiului comun. Adică a spaţiului pe care oamenii îl împart şi-l folosesc împreună. Spaţiu care nu aparţine nimănui anume. De fapt,

La fel ca în multe oraşe din lume care s-au extins considerabil în seco-lul XX, în Chişinău există mai multe cartiere în proximitatea centrului oraşului care au fost destinate de la bun început blocurilor de locu-

inţe de stat. Cartierele de locuinţe erau în cea mai mare parte construite din panouri de beton prefabricat standardizate. Cu toate că mulţi asocia-ză acest tip de construcţii cu perioada socialistă şi cu ideile comunismului, puţini ştiu că această metodă de construcţie a fost inventată în Statele Unite şi folosită pentru prima dată pe la 1910 în cartierul Forest Hills Gar-dens din Queens, New York. Oraşul-grădină este o idee care a câştigat teren pe vremea utopiilor urbaniste victoriene, care încercau să îmbine avantajele oraşului (afaceri, bani şi divertisment) cu cele ale satului (aer curat, soare şi trai sănătos) sub forma unui oraş ideal, şi în aceeaşi măsură funcţional. Ideea Oraşului-grădină a fost dezvoltată de Ebenezer Howard în Anglia, iar mai târziu a fost influenţată de “urbaniştii” reformişti, pre-cum şi de arhitecţii “urbanişti” modernişti precum Melnikov, Le Corbusi-er sau Gropius, de ideile şcolii Bauhaus, de şcoala lui Mies van der Rohe şi de urbanismul sovietic.

Forest Hills Gardens şi oraşele-grădină Chişinău în Moldova sau Noul Bel-grad din Serbia (fosta Iugoslavie) reprezintă două modele extreme ale planificării suburbiilor, aplicate de atunci încoace în întreaga lume. În vre-me ce primul este o comunitate privată, în care nu pot intra decât cei care locuiesc acolo, cel de-al doilea a fost destinat fondului locativ de stat, con-form principiilor Urbanismului Modernist Sovietic sau ale Modernismului Socialist Iugoslav. Apartamentele din Chişinău se află în blocuri-turn sau în blocuri înconjurate de spaţii verzi accesibile oricui. Fiecare microraion cuprinde servicii publice precum şcoli, grădiniţe, locuri de joacă, terenuri de sport, magazine şi cluburi.

Cartierele Botanica, Buiucani, Ciocana şi Râşcani au fost construite în cea mai mare parte în anii ‘70 şi ‘80 şi constau din blocuri de locuinţe cu 6-9 etaje, din panouri de beton prefabricat. Prin comparaţie cu Noul Belgrad, în microraioanele din Chişinău pare să se fi atribuit prin planificare mai mult spaţiu verde pe cap de locuitor. În vreme ce bulevardele centrale ale fiecărui cartier (Bd. Moscova, Bd. Dacia, Str. Alba-Iulia, Str. Mircea cel Bătrîn) sunt mărginite de magazine noi, restaurante fast-food de săli de jocuri şi de biserici construite pe spaţiul rămas liber în faţa primului rând de clădiri, spaţiile dintre blocuri au rămas până acum aproape neatinse, deşi în unele locuri a pătruns privatizarea şi investitorii au început să clădească noi obiective şi în spaţiile de folosinţă comună dintre blocuri.

Noul Belgrad a fost construit după cel de-al doilea Război Mondial, terenul mlăştinos dintre Dunăre şi râul Sava fiind drenat prin acţiuni ale Tineretului Muncitor şi datorită cerinţelor industrializării, aici fiind înălţate clădiri moderniste de locuinţe, în marea lor majoritate pentru muncitori, noii locuitori ai Belgradului. Aceasta a devenit o nouă casă şi pentru noua clasă muncitoare care nu-şi găsise spaţiu de locuit în par-

Jungla din Chişinău şi blocurile din noul belgrad (novi beograd) – suburbiile moderniste

ca patrimoniu comun universal Rena RAEDLE, Vladan JEREMIć

Jungla din Chişinău şi blocurile din noul Belgrad (novi Beograd) – suburbiile moderniste ca patrimoniu comun universal, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIć

Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.

N

306

Part

ea I

Rec

onfig

urar

ea s

paţ

iulu

i urb

an

307

Orice spaţiu deschis de folosinţă comună poate fi nominalizat de către cetăţeni, persoane fizice, grupuri sau comunităţi, ca făcând parte din Pa-trimoniul Comun Universal.

Vom prezenta iniţial câteva spaţii ce au atributele unor obiective ale Patri-moniului Comun Universal. Acestea sunt spaţiile comune din următoarele microraioane, cartiere de locuinţe sau oraşe-satelit: Botanica, Râşcani şi Buiucani din Chişinău (R. Moldova), Heygate Estate din Londra (Marea Britanie), Microraioanele 70 şi 63 din Noul Belgrad (Serbia), Gropiusstadt din Berlin şi Langwasser din Nürnberg (Germania).

Îi invităm pe toţi cei interesaţi să facă nominalizări şi să-şi argumenteze propunerea!

Puteţi folosi etichetele, emblema şi materialele pentru pornirea unei noi campanii oriunde în lume.

Sunteţi invitaţi să vă autoorganizaţi şi să instalaţi panouri indicatoare pe care să scrie că un anumit spaţiu este recunoscut ca Sit al Patrimoniului Comun Universal, aşa cum vedeţi în fotografiile din Noul Belgrad şi Chişi-nău.

World Communal Heritage doreşte să revoluţioneze sensul conservator al termenului “patrimoniu” (în sensul dat de UNESCO, de exemplu) şi să-l transforme în acţiune! Manifestul World Communal Heritage arată clar poziţia noastră şi propune acţiuni concrete:

De la aşa-zisa victorie a capitalismului neo-liberal occidental, serviciile obşteşti şi spaţiul public sunt privatizate în mod sălbatic. Este de datoria noastră să oprim aproprierea distructivă a patrimoniului comun de către moguli! Înainte ca termeni precum “public” şi “obştesc” să dispară din vocabularul nostru, dorim să reamintim tuturor una din marile realizări ale secolului XX: spaţiul public accesibil tuturor. Nu ne referim la spaţiile pu-blice ca locuri de reprezentare a statului şi a elitelor sale, cum sunt pieţele publice sau instituţiile culturale de stat.

Ne gândim la spaţiul comun care nu aparţine nimănui anume, creat în jurul blocurilor moderniste construite adesea – deşi nu întotdeauna – la periferia centrelor urbane.

Din Franţa până în Uniunea Sovietică, urbanizarea modernistă şi constru-irea fondului locativ aveau la bază ideea asigurării accesului egal la infra-structura urbană, la lumină, aer şi spaţiu verde. Soluţia au fost blocurile-turn, care lăsau mult spaţiu liber pentru utilităţi obşteşti precum şcolile, grădiniţele, cluburile de cartier cu locuri de joacă, terenuri de sport, alei şi pajişti între zonele construite. Aceste locuri asemănătoare parcurilor, situate imediat în afara locuinţelor, le sunt disponibile tuturor în egală măsură, şi pot fi folosite de oricine.

Haideţi să facem din aceste spaţii deschise un spaţiu politic!

Nu există bariere sau garduri care să vă încetinească! Vă puteţi întâlni fără a plăti o avere pentru stilul de viaţă îmburghezit al centrului oraşului! Des-chiderea, porozitatea şi comunicabilitatea arhitecturii şi a peisajului social modernist ce ia forma unei bogăţii de spaţii libere, alei pietonale, poduri, pasaje, nişe, pădurici şi arbuşti, dau ocazia acţiunii directe. Haideţi să ne folosim de ea: dintre blocuri se nasc mişcările sociale!

Evident, o parte din societate percepe acest potenţial ca pe o ameninţa-re la adresa siguranţei, greu de controlat. În ţările conduse în trecut pe modelul statului social, blocurile-turn moderniste sunt condamnate cu vehemenţă şi – aşa cum s-a întâmplat cu zona Heygate Estate din Londra – sunt demolate pentru a face loc unor clădiri noi, pentru clienţi mai bo-gaţi. Conform aceleiaşi logici a profitului, edilii din fostele state socialiste vând investitorilor privaţi spaţii deschise de folosinţă comună, iar aceştia le folosesc pentru exploatare individuală.

Campania World Communal Heritage susţine comunităţile şi persoanele care doresc să se organizeze şi să acţioneze pentru împiedicarea distruge-rii spaţiilor comune din locurile în care trăiesc.

Susţinem ideea bunurilor comune care sunt gestionate de către comu-nitate şi recunoaştem bunul obştesc ca pe un patrimoniu care trebuie dezvoltat pe mai departe de către comunitate, şi nu de către interesele individualiste.

De aceea vă chemăm la organizare şi la luarea în propriile mâini a viitoru-lui spaţiilor comune!

Alăturaţi-vă campaniei World Communal Heritage!

Jungla din Chişinău şi blocurile din noul Belgrad (novi Beograd) – suburbiile moderniste ca patrimoniu comun universal, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIć

Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.

Dat

e b

iogr

afice

/ Bi

ogra

phi

es48

4

de ş

tiinţ

ă po

pula

rizat

ă ba

zat

pe i

stor

ia e

xplo

rării

spa

ţiulu

i co

smic

, cos

mol

ogie

şi s

ound

art

htt

p://

cozz

zzzz

zzzm

onau

ti-ca

.blo

gspo

t.com

/. Ca

dea

ler d

e in

form

aţie

din

est

, fac

ilite

ază

tran

sfer

ul d

e te

hnol

ogie

de

supr

aveg

here

din

est

spr

e ve

st

la S

igin

t 20

09 în

Kol

n ht

tp://

even

ts.c

cc.d

e/si

gint

/200

9/Fa

hr-

plan

/eve

nts/

3123

.en.

htm

l.

Oct

avia

n Ţ

ÎCU

est

e as

iste

nt u

nive

rsita

r la

Uni

vers

itate

a In

ter-

naţio

nală

Lib

eră

din

Mol

dova

şi c

erce

tăto

r co

ordo

nato

r la

In

stitu

tul

de I

stor

ie ş

i D

rept

al

Aca

dem

iei

de Ş

tiinţ

e a

Re-

publ

icii

Mol

dova

. A o

bţin

ut u

n do

ctor

at în

isto

rie d

e la

Uni

-ve

rsita

tea

“Al.

I. Cu

za” d

in Ia

şi, R

omân

ia (

2000

). În

per

ioad

a 20

06/2

007

a fo

st P

rofe

sor

Invi

tat

Fulb

right

la

Cent

rul

Rus,

Es

t Eur

opea

n şi

Eur

asia

n al

Uni

vers

ităţii

din

Illin

ois,

S.U

.A..

În

2010

a fo

st m

embr

u al

Com

isie

i Pre

zide

nţia

le p

entr

u St

udie

-re

a Re

gim

ului

Tot

alita

r din

Rep

ublic

a M

oldo

va. D

r. O

ctav

ian

Ţîcu

a p

rimit

Prem

iul N

aţio

nal a

l Mol

dove

i pen

tru

Ştiin

ţă ş

i Li

tera

tură

(20

04)

şi M

edal

ia “

Mer

itul C

ivic

” di

n pa

rtea

Pre

-şe

dint

elui

Rep

ublic

ii M

oldo

va (

2010

). A

utor

al t

rei v

olum

e (p

ublic

ate

în M

oldo

va, G

erm

ania

, Mar

ea B

ritan

ie ş

i S.U

.A.)

şi

a pe

ste

30 d

e ar

ticol

e.

No

med

a şi

Ged

imin

as U

RB

ON

AS

şi-a

u cr

eat

o re

put

aţie

in

tern

aţio

nală

ca

pra

ctic

ă so

cial

-inte

ract

ivă

şi i

nter

disc

i-p

linar

ă ce

exp

lore

ază

confl

icte

le ş

i co

ntra

dicţ

iile

crea

te

de c

ondi

ţiile

eco

nom

ice,

soc

iale

şi p

oliti

ce d

in f

oste

le ţ

ări

sovi

etic

e. C

ei d

oi fo

lose

sc p

latf

orm

e ar

tistic

e p

entr

u a

crea

sp

aţii

pub

lice

de in

tera

cţiu

ne ş

i de

angr

enar

e a

grup

urilo

r so

cial

e, m

obili

zând

com

unită

ţile

loca

le ş

i înc

uraj

ând

ima-

gina

ţia lo

r cu

ltur

ală

şi p

oliti

că. C

ei d

oi s

unt

co-f

onda

tori

ai

pro

gram

ului

art

istic

int

erdi

scip

linar

JU

TEM

PUS,

ai

VILM

A

(“Vi

lniu

s In

terd

isci

plin

ary

Lab

for

Med

ia A

rt”)

, şi

ai V

OIC

E,

pub

licaţ

ie d

e in

tern

et p

e te

me

de c

ultu

ră m

edia

. A

u ex

-p

us l

a b

iena

lele

de

la S

ao P

aulo

, Ber

lin, M

osco

va, L

yon

şi

Gw

angj

u, ş

i la

exp

oziţi

ile M

anife

sta

şi D

ocum

enta

, pe

lâng

ă al

te n

umer

oase

exp

oziţi

i int

erna

ţiona

le, i

nclu

siv

o ex

poz

iţie

per

sona

lă la

Bie

nala

de

la V

eneţ

ia ş

i la

MA

CBA

în B

arce

lona

. A

u fo

st b

enefi

ciar

ii un

ei s

erii

într

egi d

e b

urse

şi r

ezid

enţe

ar

tistic

e de

înal

t ni

vel,

prim

ind

incl

usiv

Pre

miu

l Naţ

iona

l al

Litu

anie

i (20

07),

o b

ursă

la C

entr

ul d

e A

rte

Mon

talv

o A

rts

Cen

ter

din

Cal

iforn

ia (

2007

/08)

; un

pre

miu

pen

tru

Cel

mai

Bu

n A

rtis

t In

tern

aţio

nal l

a Bi

enal

a de

la G

wan

gju

(200

6) ş

i Pr

emiu

l pen

tru

cel m

ai b

un p

avili

on n

aţio

nal d

e la

bie

nala

de

la V

eneţ

ia (2

007)

. Cei

doi

Urb

onas

sun

t co

-fon

dato

rii a

r-hi

vei T

rans

actio

n A

rchi

ve ş

i co-

dire

ctor

i ai A

rhiv

ei P

ro-t

est

Lab.

Ged

imin

as U

rbon

as e

ste

asis

tent

uni

vers

itar

în c

adru

l Pr

ogra

mul

ui p

entr

u A

rtă,

Cul

tură

şi T

ehno

logi

e de

la M

IT.

Nom

eda

Urb

onas

est

e ce

rcet

ătoa

re-d

octo

rand

la U

nive

rsi-

tate

a N

orve

gian

ă p

entr

u Şt

iinţă

şi T

ehno

logi

e.

Vla

dim

ir U

S N

ăscu

t în

1980

, sta

bili

t la

Chi

şină

u. A

ab

solv

it A

ca-

dem

ia d

e M

uzic

ă, T

eatr

u şi

Art

e Pl

astic

e di

n M

oldo

va, F

acul

-ta

tea

Art

e Pl

astic

e (1

998

– 20

03),

Col

egiu

l Inv

izib

il M

oldo

va,

lab

orat

orul

(20

01 –

200

3),

Uni

vers

itate

a de

Art

e di

n Be

l-gr

ad, M

aste

rat î

n M

anag

emen

tul C

ultu

rii ş

i Pol

itici

Cul

tura

le

în B

alca

ni, S

erb

ia ş

i M

unte

negr

u 20

05 –

200

6 şi

Eco

le d

u M

agas

in, P

rogr

am In

tern

aţio

nal d

e St

udii

Cur

ator

iale

, Gre

-no

ble

, Fra

nţa

(200

4 –

2005

). A

par

ticip

at la

exp

oziţi

i de

grup

şi

per

sona

le, t

aber

e şi

sim

poz

ioan

e di

n: C

hişi

nău,

Tig

hina

, D

ubăs

ari,

Râb

niţa

, Băl

ţi, V

ăsie

ni, M

ăcăr

eşti,

Hîr

top

ul M

are,

St

ejăr

iş, B

ahm

ut, T

âpov

a (M

oldo

va),

Iaşi

, Buc

ureş

ti, B

acău

, H

umor

, O

rade

a (R

omân

ia),

Kiev

(U

crai

na),

Ista

nbul

(Tu

r-ci

a), P

ieria

s (G

reci

a), R

oma

(Ital

ia),

Varş

ovia

(Pol

onia

), Ly

on,

and

Eura

sian

Cen

ter,

Uni

vers

ity o

f Illi

nois

, USA

. In

2010

he

was

a

mem

ber

of t

he P

resi

dent

ial C

omm

issi

on f

or t

he S

tudy

ing

and

Ass

essm

ent o

f the

Com

mun

ist T

otal

itaria

n Re

gim

e in

the

Repu

blic

of M

oldo

va. D

r. O

ctav

ian

Tîcu

was

aw

arde

d N

atio

nal

Priz

e of

Mol

dova

in th

e Fi

eld

of S

cien

ce a

nd L

itera

ture

(200

4)

and

the

“Civ

ic M

erit”

Med

al b

y th

e Pr

esid

ent o

f the

Rep

ublic

of

Mol

dova

(201

0). A

utho

r of t

hree

boo

ks (p

ublis

hed

in M

oldo

va,

Ger

man

y, th

e U

K an

d U

SA) a

nd m

ore

than

30

artic

les.

No

med

a &

Ged

imin

as U

RB

ON

AS

have

est

ablis

hed

an in

tern

a-tio

nal r

eput

atio

n fo

r so

cial

ly in

tera

ctiv

e an

d in

terd

isci

plin

ary

prac

tice

expl

orin

g th

e co

nflic

ts a

nd c

ontr

adic

tions

pos

ed b

y th

e ec

onom

ic, s

ocia

l, and

pol

itica

l con

ditio

ns in

the

form

er S

o-vi

et c

ount

ries.

They

use

art

pla

tform

s to

rend

er p

ublic

spa

ces

for i

nter

actio

n an

d en

gage

men

t of s

ocia

l gro

ups,

evok

ing

lo-

cal c

omm

uniti

es a

nd e

ncou

ragi

ng t

heir

cultu

ral a

nd p

oliti

cal

imag

inat

ion.

The

Urb

onas

are

cof

ound

ers

of t

he J

UTE

MPU

S in

terd

isci

plin

ary

art

prog

ram

, of

VILM

A (

Viln

ius

Inte

rdis

cipl

i-na

ry L

ab fo

r Med

ia A

rt),

and

of V

OIC

E, a

net

-bas

ed p

ublic

atio

n on

med

ia c

ultu

re. T

hey

have

exh

ibite

d at

the

San

Paul

o, B

erlin

, M

osco

w, L

yon

and

Gw

angj

u Bi

enna

les

– an

d at

the

Man

ifest

a an

d D

ocum

enta

exh

ibiti

ons

– am

ong

num

erou

s ot

her

inte

r-na

tiona

l sho

ws,

incl

udin

g a

solo

sho

w a

t the

Ven

ice

Bien

nale

an

d at

the

MA

CBA

in B

arce

lona

. The

y ha

ve b

een

awar

ded

a nu

mbe

r of

hig

h-le

vel

gran

ts a

nd r

esid

ency

aw

ards

, in

clud

-in

g th

e Li

thua

nian

Nat

iona

l Priz

e (2

007)

; a f

ello

wsh

ip a

t th

e M

onta

lvo

Art

s Ce

nter

in C

alifo

rnia

(200

7/08

); an

aw

ard

for t

he

Best

Inte

rnat

iona

l Art

ist

at t

he G

wan

gju

Bien

nale

(200

6) a

nd

the

Priz

e fo

r the

bes

t nat

iona

l pav

ilion

at t

he V

enic

e Bi

enna

le

(200

7). T

he U

rbon

as a

re c

o-fo

unde

rs o

f Tr

ansa

ctio

n A

rchi

ve

and

co-d

irect

ors

of th

e Pr

o-te

st L

ab A

rchi

ve. G

edim

inas

Urb

o-na

s is

an

Ass

ocia

te P

rofe

ssor

in t

he A

rt, C

ultu

re a

nd T

echn

ol-

ogy

Prog

ram

at M

IT. N

omed

a U

rbon

as is

PhD

rese

arch

er a

t the

N

orw

egia

n U

nive

rsity

for S

cien

ce a

nd T

echn

olog

y.

Vla

dim

ir U

S Bo

rn in

198

0, li

ves

in C

hisi

nau.

Gra

duat

e of

the

Fine

A

rts

Aca

dem

y (1

998-

2003

); th

e In

visi

ble

Colle

ge M

oldo

va,

the

Labo

rato

ry (

2001

-200

3); B

elgr

ade

Art

Uni

vers

ity –

mas

-te

r’s d

egre

e in

Cul

ture

Man

agem

ent

and

Cultu

ral

Polic

ies

in B

alka

ns, S

erbi

a an

d M

onte

negr

o (2

005

– 20

06);

Ecol

e du

M

agas

in, I

nter

natio

nal C

urat

oria

l Stu

dies

Pro

gram

, Gre

nobl

e,

Fran

ce (2

004

– 20

05).

Part

icip

ates

in g

roup

and

per

sona

l ex-

hibi

tions

, ar

t ca

mps

and

sym

posi

ums

in C

hisi

nau,

Tig

hina

, D

ubas

ari,

Rybn

itsa,

Bal

ti, V

asie

ni,

Mac

ares

ti, H

arto

pul

Mar

e,

Stej

aris

, Ba

hmut

, Ti

pova

, (M

oldo

va);

Iasi

, Bu

char

est,

Baca

u,

Hum

or, O

rade

a (R

oman

ia);

Kiev

(U

krai

ne);

Ista

nbul

(Tu

rkey

); Pi

eria

s (G

reec

e);

Rom

e (It

aly)

; War

saw

(Po

land

); Ly

on,

Stra

s-bo

urg,

Cer

illy

(Fra

nce)

; Lju

blja

na (S

love

nia)

; Viln

ius

(Lith

uani

a);

Tron

dhei

m (

Nor

way

); Be

rlin,

Reg

ensb

urg

(Ger

man

y);

Nov

i Sa

d (M

onte

negr

o);

Yere

van

(Arm

enia

). Fo

undi

ng m

embe

r an

d pr

esid

ent

of t

he “O

berli

ht “-

Mol

dova

You

ng A

rtis

ts A

s-so

ciat

ion

(200

0-20

07).

From

200

0 he

org

aniz

es e

xhib

ition

s an

d co

ntem

pora

ry a

rt p

roje

cts

in C

hisi

nau,

Tig

hina

, Dub

asar

i, Ra

bnits

a, B

alti,

But

ucen

i, M

acar

esti

(Mol

dova

’s Tr

ansd

nies

ter

regi

on).

Exch

ange

pro

ject

s in

Rom

e, I

taly

, org

aniz

ed i

n co

l-la

bora

tion

with

the

Inte

rnat

iona

l Cen

tre

Am

ici S

cuol

a an

d in

G

reno

ble

and

Die

, Fra

nce,

in t

he fr

amew

ork

of t

he 1

5th

Ses-

sion

of t

he M

agas

in S

choo

l.

Mar

k V

ERLA

N B

orn

in 1

963,

live

s in

Chi

sina

u. H

e st

udie

d: S

choo

l of

Fin

e A

rts “

Schi

usev

,” Chi

sina

u, R

ep. o

f Mol

dova

(197

4 - 1

978)

, Fi

ne A

rts

Colle

ge “A

l. Pl

amad

eala

”, C

hisi

nau,

Rep

. of

Mol

dova

(1

983

- 198

6). P

artic

ipan

t in

man

y ex

hibi

tions

, am

ong

whi

ch:

Stra

sbou

rg,

Cer

illy

(Fra

nţa)

, Lj

ublja

na (

Slov

enia

), Vi

lniu

s (L

ituan

ia),

Tron

dhei

m (

Nor

vegi

a), B

erlin

, Reg

ensb

urg

(Ger

-m

ania

), N

ovi S

ad (M

unte

negr

u), E

reva

n (A

rmen

ia).

Mem

bru

fo

ndat

or ş

i pre

şedi

nte

al A

soci

aţie

i Tin

erilo

r Pl

astic

ieni

din

M

oldo

va O

ber

liht

(200

0 –

2007

). În

cep

ând

cu 2

000

orga

-ni

zeaz

ă ex

poz

iţii ş

i pro

iect

e de

art

ă co

ntem

por

ană

la C

hi-

şină

u, T

ighi

na, D

ubăs

ari,

Râb

niţa

, Băl

ţi, B

utuc

eni,

Măc

ăreş

ti (r

egiu

nea

tran

snis

trea

nă/M

oldo

va; R

oma

(Ital

ia)

– p

roie

ct

de s

chim

b o

rgan

izat

în c

olab

orar

e cu

Cen

trul

Inte

rnaţ

iona

l A

mic

i Scu

ola

din

Rom

a şi

în o

raşe

le G

reno

ble

şi D

ie (F

ranţ

a)

în c

adru

l Ses

iuni

i a 1

5-a

a Şc

olii

Mag

asin

.

Mar

k V

ERLA

N N

ăscu

t în

1963

, sta

bili

t la

Chi

şină

u. A

stu

diat

la

Şcoa

la d

e A

rtă

„Al.

Şciu

sev”

, Chi

şină

u (1

974

- 19

78) ş

i Col

e-gi

ul d

e A

rte

Plas

tice

“Al.

Plăm

ădea

lă”,

Chi

şină

u, R

ep. M

oldo

-va

(198

3 - 1

986)

. Par

ticip

ant l

a m

ai m

ulte

exp

oziţi

i loc

ale

şi

inte

rnaţ

iona

le, d

intr

e ca

re: E

xhib

ition

of M

oldo

van

Gra

phi

c A

rtis

ts, A

ache

n, G

erm

ania

(19

93);

“Kilo

met

rul 6

,” SC

CA

Ex-

poz

iţia

Anu

ală,

Chi

şină

u, R

ep. M

oldo

va (

1996

); “M

esaj

e de

la

Tza

ra -

REfle

cţii

în R

E” a

2-a

exp

oziţi

e an

uală

a S

CCA

Chi

şi-

nău,

Rep

. Mol

dova

, “M

ultip

le H

omes

” USA

/Mol

dova

(199

7);

“Sur

âsul

Gio

cond

ei”

– Fe

stiv

al d

e Pe

rfor

man

ce,

Chi

şină

u,

Rep.

Mol

dova

, “PE

RIFE

RIC

2” –

Fes

tival

de

Perf

orm

ance

, Iaş

i, Ro

mân

ia (

1998

); “T

ranz

it N

APO

K”,

Clu

j N

apoc

a, R

omân

ia,

“Aft

er t

he W

all”,

Sto

ckho

lm, S

uedi

a (1

999)

; «КI

NO

VARI

(im

i-ta

zia)

», C

hişi

nău,

Rep

. Mol

dova

, “U

nfor

tuna

tely

last

Sun

day

afte

rnoo

n so

meb

ody

left

the

door

op

en…

”, Si

ttar

d, O

land

a (2

000)

; “In

vAsi

a”, O

rhei

ul V

echi

, Rep

. Mol

dova

, “Ex

il -

2001

”, “B

lood

and

Hon

ey”,

Vien

na, A

ustr

ia (

2003

); “T

rans

fer”

Exh

i-b

ition

and

Rou

nd T

able

, Mos

cova

, Rus

ia, “

Shar

goro

d’2

009”

Re

zide

nţă,

Sha

rgor

od, U

crai

na (2

009)

. Exp

oziţi

i sol

o, d

intr

e ca

re: “

Dac

ă aş

i ave

a un

ate

lier…

”, C

hişi

nău,

Rep

. Mol

dova

, “M

ario

ka, F

iul P

loii”

, Clu

j, Ro

mân

ia (1

999)

; “En

y”, C

entr

ul E

x-p

oziţi

onal

C. B

rânc

uşi,

Chi

şină

u, R

ep. M

oldo

va (2

009)

; Cen

-tr

ul C

omer

cial

MA

LLdo

va, C

hişi

nău,

Rep

. Mol

dova

(201

0).

Ral

uca

VO

INEA

est

e cr

itic

de a

rtă

şi c

urat

or, s

tab

ilită

la B

ucu-

reşt

i. A

stu

diat

Isto

ria ş

i Teo

ria A

rtei

la B

ucur

eşti

(199

7-20

01)

şi C

urat

oria

tul

în A

rta

Con

tem

por

ană

la L

ondr

a (2

004-

2006

). D

in 2

006

este

co-

fond

ator

al E

-car

t.ro,

aso

ciaţ

ie c

ul-

tura

lă n

on-p

rofit

cu

sedi

ul în

Rom

ânia

ded

icat

ă ce

rcet

ării,

p

rodu

cţie

i şi d

esim

inăr

ii ar

tei m

oder

ne ş

i con

tem

por

ane

şi

arhi

tect

urii.

Înce

pân

d cu

200

9 E-

cart

.ro a

infii

nţat

un

pro

-gr

am p

entr

u de

zbat

eri

cult

ural

e şi

int

erve

nţii

artis

tice

cu

titlu

l Dep

arta

men

t pen

tru

Art

ă în

Sp

aţiu

l Pub

lic. A

cţio

nând

în

ace

astă

dire

cţie

E-c

art.r

o a

fost

unu

l din

co-

orga

niza

torii

(îm

pre

ună

cu I

nstit

utul

Goe

the,

War

şovi

a, I

nstit

utul

Pol

o-ne

z, B

erlin

şi r

aum

lab

or B

erlin

) a p

roie

ctul

ui K

NO

T. C

onec

-tă

nd e

xist

entu

l cu

im

agin

arul

, ca

re a

avu

t lo

c în

201

0 în

sp

aţiu

l pub

lic d

in B

erlin

, War

şovi

a şi

Buc

ureş

ti. D

in 2

008

Ra-

luca

Voi

nea

este

co-

edito

rul r

evis

tei I

DEA

. Art

ă +

Soc

ieta

te,

pub

licat

ă la

Clu

j, Ro

mân

ia. w

ww

.e-c

art.r

o, w

ww

.kno

tlan

d.ne

t, w

ww

.idea

mag

azin

e.ro

.

“Kilo

met

rul

6,” S

CCA

Ann

ual

Exhi

bitio

n, C

hisi

nau,

Rep

. of

M

oldo

va (1

996)

; “M

essa

ges

from

Cou

ntry

side

- R

Eflec

tions

in

RE” 2

nd a

nnua

l exh

ibiti

on o

f SCC

A C

hisi

nau,

Rep

. of M

oldo

va,

Inte

rnat

iona

l ex

chan

ge e

xhib

ition

“M

ultip

le H

omes

” U

SA/

Mol

dova

(19

97);

“Gio

cond

a’s S

mile

” -

Perf

orm

ance

Fes

tival

, C

hisi

nau,

Rep

. of

Mol

dova

, “PE

RIFE

RIC

2” -

Per

form

ance

Fes

-tiv

al, I

asi,

Rom

ania

(19

98);

“Tra

nzit

NA

POK”

, Clu

j Nap

oca,

Ro-

man

ia, “

Aft

er t

he W

all”,

Stoc

khol

m, S

wed

en (1

999)

; “КI

NO

VARI

(im

itazi

a)”,

Chi

sina

u,

Rep.

of

M

oldo

va,

“Unf

ortu

nate

ly

last

Su

nday

aft

erno

on s

omeb

ody

left

the

doo

r op

en…

”, Si

ttar

d,

Net

herla

nds

(200

0); “

InvA

sia”

, Orh

eiul

Vec

hi, R

ep. o

f Mol

dova

, “E

xil

- 20

01”,

Dob

ruja

, Re

p. o

f M

oldo

va (

2001

); “B

lood

and

H

oney

”, Vi

enna

, A

ustr

ia

(200

3);

“Tra

nsfe

r” Ex

hibi

tion

and

Roun

d Ta

ble,

Mos

cow

, Ru

ssia

, “S

harg

orod

’200

9” R

esid

ency

, Sh

argo

rod,

Ukr

aine

(200

9). S

olo

exhi

bitio

ns, a

mon

g w

hich

: “Il-

lusi

ons,”

Chi

sina

u, R

ep. o

f Mol

dova

(199

4); “

EXO

DU

L” C

hisi

nau,

Re

p. o

f Mol

dova

(199

5), “

If I h

ad a

wor

ksho

p…”,

Chi

sina

u, R

ep.

of M

oldo

va, “

Mar

ioka

, Son

of R

ain”

, Clu

j, Ro

man

ia (1

999)

; “En

y”,

Bran

cusi

Exh

ibiti

ng C

ente

r, C

hisi

nau,

Rep

. of M

oldo

va (2

009)

; M

ALL

dova

Co

mer

cial

Ce

nter

, C

hisi

nau,

Re

p.

of

Mol

dova

(2

010)

Ral

uca

VO

INeA

is a

rt c

ritic

and

cur

ator

, bas

ed in

Buc

hare

st. S

he

stud

ied

Art

His

tory

and

The

ory

in B

ucha

rest

(199

7-20

01) a

nd

Cura

ting

Cont

empo

rary

Art

in L

ondo

n (2

004-

2006

). In

200

6 sh

e co

-foun

ded

E-ca

rt.ro

, a n

on-p

rofit

, ind

epen

dent

inst

itu-

tion

base

d in

Rom

ania

and

ded

icat

ed to

rese

arch

ing,

pro

duc-

ing

and

diss

emin

atin

g m

oder

n an

d co

ntem

pora

ry a

rt a

nd

arch

itect

ure.

Sin

ce b

egin

ning

of 2

009,

E-c

art.r

o is

dev

elop

ing

a ne

w p

rogr

amm

e of

cul

tura

l deb

ates

and

art

istic

inte

rven

-tio

ns, u

nder

the

gene

ric ti

tle T

he D

epar

tmen

t for

Art

in P

ublic

Sp

ace.

Wor

king

in th

is d

irect

ion,

E-c

art.r

o w

as o

ne o

f the

four

co

-org

aniz

ers

(with

Goe

the-

Inst

itut

War

saw

, Po

lish

Inst

itute

Be

rlin

and

raum

labo

r ber

lin) o

f the

pro

ject

The

KN

OT.

Lin

king

th

e Ex

istin

g w

ith t

he Im

agin

ary,

whi

ch t

ook

plac

e in

201

0 in

th

e pu

blic

spa

ce o

f Ber

lin, W

arsa

w a

nd B

ucha

rest

.Sin

ce 2

008

Ralu

ca V

oine

a is

co-

edito

r of

IDEA

. Art

+ S

ocie

ty m

agaz

ine,

pu

blis

hed

in C

luj,

Rom

ania

. w

ww

.e-c

art.r

o, w

ww

.kno

tland

.ne

t, w

ww

.idea

mag

azin

e.ro

.

Chişinău - Artă, Cercetare în Sfera Publică/Chisinau - Art, Research in the Public SphereProducătorul proiectului/Project producer: Centrul pentru Artă Contemporană - [KSA:K], Chişinău (www.art.md)Director de proiect, Curator/Project Director, Curator: Ştefan RusuCoordonator de proiect, Director KSA:K/Project coordinator, Director KSA:K: Lilia DragnevaPartenerii proiectului/Project partners: Allianz Kulturstiftung/Germania, Asociaţia E-cart.ro, Câmpina, România (www.e-cart.ro), MEEM - Rael Artel Gallery: Non-Profit Project, Tallinn, Estonia (www.publicpreparation.org)

Partenerii proiectului în Moldova/Project partners in Moldova: Alianţa Franceză din Moldova, Institutul Goethe/Bucureşti, Centrul Cultural German ACCENTE/Chişinău, Institutul Polonez/Bucureşti, Forumul Cultural Austriac/Bucureşti, Catedra UNESCO de Studii Sud-Est Europene din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie al Republicii Moldova, Direcţia de Cultură a Primăriei Municipiului Chişinău, Regia de Transport Electric al Municipiului Chişinău, Asociaţia Oberliht/Chişinău.

Parteneri media/Media partners: Public Media Group SRL, Revista la Plic, Radio Europa Liberă, Publika TV

Mulţumiri/Acknowledgements:

Centrul KSA:K aduce mulţumiri următoarelor persoane care au contribuit la realizarea proiectului/KSA:K Center would like to thank the following for their contribution in the production of the project: Emil Dragnev, Igor Şarov, Ion Gumenâi, Oxana Africhean, Ludmila Năstase, Ruben Agadjanean, Nicu Borş, Katrina Schmitz, Diana Arosio, Maud Revol, Vladimir Us, Denis Bartenev, Elena Chiumac, Regina Ciumac, Veaceslav Scafaru, Petru și Pavel Brăila, Mihai Fusu, Indre Klimaite, Klaus Schafler.

Mulţumiri pentru sprijinul şi ajutorul acordat la realizarea proiectelor/Our thanks for the support in producing the following projects:Fenomenul cantinelor în ţările ex-sovietice / The canteen phenomenon in ex-soviet countries de Indre Klimaite: Petru Brăila, Oleg Caneev, Piotr Rusu şi personalul cantinei „Vibropribor”; Chisinau 2050 – Staţia de Manipulare a Climei / Chişinău 2050 – Weather Manipulation Station de Klaus Schafler: Anatolii Sidorenko– Director al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al AŞM, Alexei Botea, Irina Gheorghe; Steaua Paradisului / The Star of Parad(is)e de Société Réaliste (Ferenc Grof, Jean-Baptiste Naudy): Vladimir Şimanskii, Serghei Vrâncian, Davor Mišković, Vadim Ţigănaş, Ovidiu Ţichindeleanu, Klaus Shafler, Max Kuzmenko, Ghenadie Popescu; ŞTEFAN cel MARE eto LENIN / STEFAN cel MARE eto LENIN de Flo Kasearu: Kira Maximova – Directoarea Muzeului Gloriei Muncii, Gheorghe Morgoci – Director General al Regiei Transport Electric al Municipiului Chişinău, Valentina Crudu, Vladislav Hâncu, Nina Rehtina; Arcul de Triumf / The Arch of Triumph de Ghenadie Popescu: Vladimir Şimanskii, Ramin Mazur, Vadim Ţigănaş, Max Kuzmenko, echipa de colaboratori a Muzeului Naţonal de Etnografie şi Istorie Naturală; Metrobunker / Metrobunker de Max Kuzmenko: Ghenadie Popescu, Oleg Sârghe, Irina Frankova, Svetlana Tudorean, Victor Kuzmenko, Andrei Făină; Romaşka / Romashka de Tatiana Fiodorova: Valeria Barbas, Yulia Naidenova, Max Kuzmenko, Maud Revol, Oleg Krasnov, Stepan Sysoev, Ghenadie Popescu, Comunitatea Rusă din Moldova, Boris, Liuba, Vlad, Zina, şi locatarii blocului; Lecţie practică de ecologie urbană pentru cei tineri / Practical lesson in urban ecology for the youth de Ştefan Tiron şi Vadim Ţigănaş: Liceul “G. Asachi”, Chişinău; Tocul Naţional Brut / Gross National Heel de BCM (Irina Gheorghe şi Alina Popa): Valeria Barbas, Tatiana Fiodorova, Ghenadie Popescu, Ştefan Tiron.

Documentare proiect (foto/video)/Project documentation (photo/video):Ruben Agadjanean, Nicu Borş, Vladimir Şimanskii, Max Kuzmenko, Ramin Mazur, Stepan Sysoev, Denis Bartenev.

Chişinău-artă,

CerCetare în sfera publiCă

Ch

işin

ău

-ar

tă,

Cer

Cet

ar

e în

sfe

ra

pu

bli

Că