CHESTIONAR PRIVIND STILUL DE ÎNVATARE

Acest chestionar este destinat sa va ajute sa va identificaţi metoda preferata de învăţare. Ca punct de referinţa luaţi in calcul un singur curs sau o singura experienţa din care ati invatat cel mai mult. Acordaţi o nota mare cuvintelor care descriu cel mai bine modul in care aţi invatat şi o nota mică acelor cuvinte care descriu cel mai puţin corect stilul dvs. de învăţare. S-ar putea sa fie dificil sa alegeţi cuvintele care descriu cel mai bine stilul propriu de învăţare, deoarece nu exista răspunsuri bune sau greşite. Diferitele caracteristici descrise in chestionar sunt "bune" in mod egal. Scopul acestui chestionar este de a va descrie modul in care dvs. ati invatat cel mai eficient. Pentru completarea chestionarului este de preferat sa va gândiţi la o experienţă recentă, la o situaţie pe care v-o amintiţi bine.

Instrucţiuni

Mai jos sunt 9 seturi de cate 4 cuvinte. Amintindu-va cea mai eficienta situatie de învăţare, ordonati cuvintele din fiecare set, acordand 4 puncte cuvantului care va caracterizeaza cel mai bine sj apoi descrescator pana la 1, acordat cuvantului care va caracterizeaza cel mai putin. Fiecare cuvant trebuie sa aiba propriul sau punctaj (deci, nu se pot acorda 2 note de 4 sau 3 note de 2). Nu faceţi legaturi.

1 Implicat Tentat Discriminativ Practic2 Receptiv Impartial Analitic Relevant3 Sentimente Vedere Gandire Actiune4 Acceptare Constientizare Evaluare Isi asuma

riscurile5 Intuitiv Intrebator Logic Productiv6 Concret Observator Abstract Activ7 Orientat spre Reflecta Orientat spre viitor Pragmatic8 Experienta Observare Conceptualizare Experimentar

e9 Intens Reflexiv Rational Responsabil10

Experienta concreta/a face

Observatia/Reflectia/a privi

Conceptualizare abstracta/a gandi

Experimentare active/a incerca

Ceea ce aţi obţinut este imaginea importanţei relative pe care o acordaţi fiecăruia dincele patru stiluri de învăţare. Aşa cum am arătat, nici un stil nu este mai bun decât celelalte.Cel mai mare scor reprezintă stilul preferat.

Un scor ridicat pe axa "A face" reprezinta o abordare receptiva a învatarii bazata peexperienta si care se sprijina pe judecati fundamentale, pe sentimente. Aceste persoane au tendintasa fie empatice si "orientate catre persoana". In general, ele gasesc nefolositoare abordarile teoreticesi tind sa trateze fiecare situatie ca pe un caz unic. Acesti oameni invata cel mai bine din exempleconcrete in care se pot implica. Indivizii care prefera stilul "a face" tind sa se orienteze mai degrabacatre colegi, catre egali decat catre autoritate in abordarea învatarii si beneficiaza cel mai mult de peurma feedback-ului si a discutiilor cu colegii.

Un scor ridicat pe axa "A privi" indica o abordare impartiala sj reflectiva a învatarii.Aceste persoane se bazeaza mult pe observatii si judecati facute cu grija şi prefera situaţiile deînvăţare pasiva (lecturile), care le permit sa joace rolul de observatori « impartiali »

Un scor ridicat pe axa "A gândi" indica o abordare analitica, conceptuala a învatarii, carese bazeaza mult pe gandire logica şi evaluare rationala. Acesti indivizi tind sa se orienteze mai multcatre obiecte si simboluri decat catre alte persoane. Ei invata cel mai bine in situatii formale, inprocese de învăţare dirijate de autoritate, situatii impersonale ce subliniaza teoria şi analizasistematica, beneficiaza puţin de pe urma "descoperirilor" nestructurate rezultate din exercitii şisimulari.

Un scor ridicat pe axa "A Încerca" ("A testa") indica o orientare activa către învăţareace se bazeaza mult pe experimentare. Aceste persoane învata cel mai bine cand se implica inproiecte, teme sau discutii tn grupuri mici. Le displac situatiile de învăţare pasiva (lecturile). Aceştiindivizi tind sa fie extrovertiti.

Ce intrebari ridică aceste scoruri?Trebuie sa ne gândim daca nu cumva folosim în mod excesiv un anumit

stil. Gândiţi-vala situaţii din trecut din care ati invatat ceva. S-a întâmplat aceasta în stilul dvs. preferat?Ganditi-va la o situatie in care aţi avut dificultati sa învatati ceva (si de fapt nu ati învatat). În cestil ati lucrat atunci? Care este stilul dvs. favorit?

Schema

Acum, sa privim desenul în totalitate. Cei mai multi oameni si-au dezvoltat prinexperienta cel puţin două stiluri pe care le utilizează pentru învăţare. Pe Scala Kolb sunt două« axe » de idei:• activ - pasiv (dreapta de la "a încerca" la "a privi");• concret - abstract (dreapta de la "a face" la "a gandi").

Stabiliţi, în funcţie de aria triunghiurilor care se formează, care este preferinţa dvs. pentru învăţare(activ-abstract; pasiv-abstract; activ-concret, pasiv-concret). Aria cea mai mare reprezintă preferinţa dvs. pentru un anumit stil de învăţare

Un motiv major pentru care Kolb a elaborat aceasta teorie despre cum învaţă oamenii afost legitimarea fiecăruia dintre stilurile de învăţare. Fără acest tip de teorie am fi continuat sacredem ca învăţarea este ceea ni s-a întâmplat în şcoala. Educaţia tradiţională este axata peînvăţarea abstracta si pasiva (cadranul inferior drept). Gradul in care o persoana valorizează sipoate lucra într-un asemenea stil depinde de nivelul sau de şcolarizare: cat de mult (în timp) si catde bine a învăţat.

In plus, Kolb indica importanta, pentru fiecare dintre noi, a dezvoltării abilitaţii de a folositoate stilurile, deoarece fiecare faţetă adusa de fiecare stil este un nou rafinament pentru ceea ceînvăţam. Oamenii care doar fac si nu se gandesc la ceea ce ar putea învaţa sau testa în altesituaţii îşi limitează învăţarea. Prin urmare, cu fiecare situaţie noua, ceea ce am învăţat înainte numai poate fi aplicat de la o situaţie la alta. In mod similar, cineva care învaţă doar privind estedependent de "acţiunea" altei persoane pentru a putea aplica. Gradul în care putem învaţa făcând,privind, reflectând la ceea ce am făcut şi testând alte soluţii în situaţii noi, este gradul in careciclul învatarii este mereu încheiat si aplicabil altor situaţii.