Charles Chaplin .:i:::,;r

a:.: 1....1. 't', ,., l: .li',i:

'/ifrta men ;t':" ' iii

,

MomceANDtoNEscu' :' '' ': :.

Arrcr Bens

ItBEF

FI

NEMIRA

UNU

M-am nlscut pe 16 aprilie 1889, la ora oPt seara, in East

Lane, \flalworch. La pulin timp duptr asta ne'am mutat in'\Ufest

Square, pe St. George Ro1d, Lambeth' Din povegtile Mamei'

lumea in care triiam era una fericite. condiliile noastre ma-

teriale ne asigurau un confort moderat' Aveam o locuinql cu

trei camere mobilate cu gust. Una dintre primele mele amin-

tiri este cum inainte si plece la teatru in fiecare seari Mama

ne a$ezape mine 9i pe Sydney in pat 9i ne lisa in griia unei

menajere. tn lumea mea de copil de trei ani qi iumrtate, totul

era posibil. Dactr Sydney,careera cu Patru ani mai mare decit

mine, putea str faci tot felul de trucuri magice, putea sI inghiti

o monedl gi sl o fact apoi str apari din creqtetul capului, la fel

flceam gi eu. Aqa cl am inghilit o monedi de juma' de penny'

iar Mama a trebuit si cheme un doctor'

Searr de seari, duptr ce se tntorcea de la teatru, avea obiceiul

sI lase tot felul de delicatese pe masi Pentru Sydney 9i pentru

mine, ca si le glsim dimineala - o felie de tort napolitan sau

13

- VTATA MEA

bomboane -, inlelegerea fiind si nu facem niciun zgomot cAnd

ne trezim, pentru cI ea dormea pine mititzht.Mama era subretl pe o scenl de variettrli, o mignonne la

cei aproape treizecide ani ai ei, cu un corP frumos, cu ochi

albapri-violet gi un pir gatendeschis, atAt de lung, ci putea sI

se a$eze pe el. Degi nu era o mare frumuse1e, noui ni se ptrrea o

aparilie mirificl. Cei care au cunoscut-o aveau s5-mi spunl mai

tirzbt,peste ani, cr era elegant[ delicati 9i atrigltoare 9i ci avea

un farmec irezistibil. Era min&tr str ne imbrace frumos Pentru

plimberile de duminica - pe Sydney in cosnrm Eton, cu Panta-

loni lungi, iar pe mine intr-un coshrmas de catifea dbastrl, cu

mlnuqi tot albastre, asortate. Erau adevfuate ocazipentru mici

rlbufniri de tngAmfare aceste plimberi pe KenninSon Road'

Londra era linigtite in zilele acelea. Ritmul era linigtit. Chiar

gi tramvaiele trase de cai care traversau podul'westminster

mergeau linigtit gi se intorceau calm pe bancul rotativ de la

capitul liniei de lAngl pod. in zilele ProsPere ale Mamei, noi

locuiam pe'westminster Bridge Road. Atmosfera era vesele 9i

prietenoasl, erau magaitne *rlg,ltoare, restaurante 9i slli de

concefie. Chioqul de fructe de la coll, din fala podului, era o

galaxie de culori, cu piramidele lui frumos aranjate de porto-

cale, mere, pere gi banane de afard.contrastand cu griul solemn

al clEdirii Parlamentului, aflati de partea cealaltd a rAului'

Aga era Londra copiltuiei mele, Lon&a toanelor 9i a dimi-

neflor mele: imi amintesc Lambeth in zilele de primlvarl;

imi amintesc lucruri gi incidente mirunte; imi amintesc o cr-

Itrtorie cu mama, sus, in vehiculul tras de cai, incercind sr

atingem tufele de liliac pe lingl care treceam - imi amintesc

14

Uruu

nenumiratele bilete de transport colorate, portocalii, albastre,

roz qiver"i, care se imprl;tiau pe trotuar cAnd se opreau tram-vaiele -, imi amintesc de floriresele rubiconde de la colprl Podului'Westminster

fecAnd vesele boutonniiresl cu degetele lor inde-mAnatice, manewAnd brocarrul gi feriga tremurito"r.. Lrri

"-irr.tesc mirosul umed de la trandafirii proaspit stropili, care tmitransmiteau un aer vag de tristeje - de duminicile melancolice

qi de plringii cu chipuri palide 9i de copiii lor, care purtau cu ei

mori de vAnt de jucirie gi baloane colorare de-a lungul Podului'Westminster. tmi amintesc vasele de transport peste Tamisa

cob"orAnd incet hornurile cAnd alunecau pe sub pod. Din astfel

de lucruri mlrunte cred cI s-a nlscut sufletul meu.

Apoi, gi obiectele din camera noasrri de zi mi-au influengat

simprile: tabloul Mamei, in mirime naruralfi cu Nell Gwyn2,care nu-mi pllcea deloc. Sticlele cu gAt lung de pe bufet, care

md deprimau, gi cutiula muzicald,rctundd, cu suprafala ei emai-

latd,, pe care erau pictali nigte ingeraqi pe nori, care-mi phceaugi mi deconcertau. tn schimb, sclunelul meu de juclrie de gase

penny, cumpirat de laflgani, il iubeam penrru ciimi dldeaunneobignuit'simg al posesiunii.

tmi amintesc momenre extraordinare: o vizhe la RoyalAquarium3, unde am vlzut impreund cu Mama numere de circ

1 ,Cocarde" - in lb. fr. in orig. (n. tr.).2 Eleanor

"Nell" Gwyn (1650-L687) a fost muke vreme merresa regeluiCarol al trlea al Angliei, Scoliei 9i Irlandei (n. tr).

3 Sali mare, aflatl,la coljul cu Victoria Srreet, vizavi de WestminsterAbbey, unde aveau loc spectacole extraordinare qi numere de circ [cledirea,deschisl i". 1876, a fost demolattr itr 1903 (n. tr.)l (n. a.).

15

- !1414 ys4

gi magie, unde am vezut-o pe ,8a", caPul unei femei zimbind

dintre flacari, cutia norocoasi la gase penny, Mama ridicAndu-mi

pe un butoi mare de rumegu$, str-mi degun pachet-surprizi, in

care erau un fluier de zahx candel, care nu scotea niciun sunet'

gi o brogi rubinie, de jucfie. Apoi, o vizitl la sala de concerte

Canterbury, $and intr-un fotoliu de plug, rogu gi ascultAndu-l

pe tata cintAnd...

Acum e noapte, iar eu sunt infigurat bine tntr-o ptrturi

groasi de ciltrtorie, sus, lntr-o trlsurl cu Patru cai, mergAnd

cu Mama 9i prietenii ei de la teatru, alintat de veselia gi de

risetele lor, ln timp ce trompetistul nostru trimbileazi cdt

poate, ca sI ne facem auzili pe Kennington Road, inzdrdngi'

nitul atelajului 9i in zgomotul de copite al cailor.

'Apoi ceva s-a intimplat! Se poate str fi trecut o lunr sau

doar cAteva zile - brusc mi-am dat seama cI ceva nu mai era

in regule cu Mama gi cu lumea de afari. Era plecati toata di-

mineaga cu o prieteni gi se intorcea acasi foarte tulburati. Eu

mtr jucam undeva, pe jos, pe podea gi am devenit dintr-odati

con$tient de agitalia intensi de deasupra mea, ca 9i cum ag fiaruzitzgomotele de pe fundul unei fintini. Exclarnalii furioase,

lacrimi, Mama repeta intruna numele Armstrong - Armstrong

a spus asta, Armstrong a spus aia, Armstrong a fost o bruti!

Agitajia ei era ciudati gi foarte puternici, aga cd am inceput sX

plAng atAt de tare, incAt a fost nevoiti sI mI ia in brale gi sI mImAngAie. Peste ciliva ani aveam si descopir ce se intAmplase

in dupl-ami aza aceea.Se intorsese de la tribunal, unde avusese

loc procesul in care ea il daduse in judecatl Pe tata, pentru cI

t6

Uttu

nu le oferea niciun fel de sprijin materid copiilor, iar cazul nu

se rezolvase tn favoarea ei. Armstrong era avocatul tatilui meu.

Prea pulin am {ost congtient de existenla unui tatl gi nu-mi

"*intesc si fi locuit cu noi. $i el era actor de vodevil, un btrr-

bat tdcut gi melancolic, cu ochi intunecali. Mama spunea ciseamlni cu Napoleon. Avea voce de bariton gi era considerat

un artist foarte bun. Chiar de pe-atunci cAgtiga considerabila

suml de patruzeci de lire pe siptlmini. Problema era cI bea

prea mult, iar Mama spunea ci Ssta a gi fost motivul Pentru care

s-au despi4it.Pentru un actor de vodevil era destul de greu pe-atunci sd

nu bea, pentru ci alcoolul se vindea in teatre gi dupe un act

era de a$teptat sr te duci la barul teatrului gi sr bei cu clienlii.

Multe teatre flceau profit mai mare din vAnzdrile de la bar

decAt din biletele vindute, iar o mullime de staruri de pe sceni

erau pletite bine nu numai pentru talentul lor, ci qi fiindcn i9i

cheltuiau mai toli banii la barul teatrului. Mulli artiqti au fost

distrugi de bluturi - :'alJr|. meu a fost unul dintre ei. A muritintr-o comtr alcoolicl la 37 de ani.

. Mama povestea despre el cu umor qi cu tristele. Devenea violent cAnd bea, iar in timpul unui asemenea acces de furie ea a fugit

la Brighton impreuni cu nigte prieteni, iar ca rlspuns la tele-

grama lui innebuniti: ,Ce naiba vrei sa faci? Rlspunde imediat!",

i-a telegrafiat inapoi: -Baluri, petreceri gi picnicuri, dragule!"

Mama a fost fiica cea mare intr-o familie cu doui fete. Tatilei, Charles Hill, un cizmax irlandez"venise din County Cork,

din Irlanda. Avea obraji roz-alii, pdrul alb zburlit gi o barbl ca a

lui Carlyle in portretul lui \fihistfer. Era adus de spate din cauza

- \rrg414 1yg4

unei gute cdpdtate,spunea el, drncauzicd{usese nevoit si doarml

pe cAmpuri umede, unde se ascundea de polilie in timpul insu-

reqiei nalionaliste. Se stabilise apoi la Londra, unde-gi deschisese

un mic atelier de reparat incelpminte, in East Lane, \7dwonh.

Bunica era pe jumtrtate 1igance. tn familia noastri, Ista era

scheletul din dulap. Oricum, bunica se filea cI familia ei pla-

tise mereu un fel de rentl funciarl. Numele ei de fatl a fost

Smith. Mi-o amintesc ca pe o doamnl in vArstl, luminoasi gi

miculi de staturd, care mi intAmpina intotdeauna cu entuziasm

gi ficea eforturi sI vorbeasci pe limba copiilor. A murit tna-

inte ca eu si tmplinesc $ase ani. Era despi4iti de bunicul, dar

motivul nu l-au zis niciodatl. insl, dupi spusele mltuqii Kate,

ar fi fost vorba despre un triunghi amoros - bunicul ar fi sur-

prins-o impreunl cu un amant.

SI mlsori nivelul de moralitate al familiei noastre dupl stan-

darde obignuite ar fi la fel de greqit ca a pune un termometru

tntr-o oale cu apd care fierbe. Cu astfel de atribute genetice'

cele doul fete driguqe ale pantofarului au plecat destul de re-

pede de-acasi gi au inceput sd graviteze in jurul scenei.

MItuga Kate, sora mai micl a Mamei, a fost subreti. $timtnsd destul de pujin despre ea, pentru ci intra gi ieqea din viefle

noastre sporadic. Era frumugici gi temperamentale qi niciodatl

nu s-a inples prea bine cu Mama. Vizitele ei ocazionale se ter-

minau de obicei brusc, cu o ceafte iscatl de ceva ce spusese sau

flcuse Mama. La optsprezece ani, Mama a fugit tn Africa im-

preunl cu un bdrbat intre doui vArste. Povestea adesea despre

viagapecare o dusese acolo: trrise in lux, printre plantalii, ser-

vitori gi cai la scarl.

18

$ASE

Ajunsesem la vArsta dificila gi neplicutd a adolescenpei, dacle sd ne luim dupl tiparul emolional standard. tmi pliceau ris-cul gi melodrama, eram un visitor trist, furios pe via15, pe carein acelagi timp o iubeam pitimag, o minre in crisalida, din careieqeau brusc scAntei de m.aturit7t". t, ,..rt labirint de oglinzideformatoare mi-am irosit acei ani, ambipiile mele lxgnind inrafale. CuvAntul ,artd" nu mi-a trecut niciodati prin cap sauprin vocabular. Teatrul era un mod de viaji gi nimic mai mult.

Acest moment de ceall gi confiizie l-am traversat singur.TArfe 9i begii ocazionale apdreau qi rreceau, dar nici vinul ginici femeile gi nici vreun cantec nu-mi atrdgeau atenjiapenrruprea mult timp. tmi doream dragoste gi aventurl.

trlel.g atAt de bine psihologia 9i atitudinea tinirului dinmigcarea teddy boyt, cu stilul lui vestimentar imprumutat din

.. 1 Migcarea trddy boy este definiti de tinerii care purrau haine inspirate

din stilul epocii eduardiene, introdus de tinerii britanici dupa Al Doilea

130

frse

epoca eduardiand. Ca noi to1i, igi doregte atentie, pasiune gi

poveste. De ce nu i-am tolera momentele de exhibilionismqi grosolinie, la fel ca pe ale bnielilor din gcolile publice, cu

lipsa lor de orizont, cu furia lor) Nu e normal ca atunci cAnd

vede aga-numita clasd superioari afirmAndu-gi ingAmfarea pros-

teasci sI vrea si gi-o reclame gi el?

$tie cI automobilul se supune voinlei lui la fel cum se opune

voinlei oriclrei clase... Ci nu e nevoie de vreo mentalitate spe'

ciala se schimbivitezasau sI apegi pe un buton. L aceasttr epoctr

nebuni, nu e el oarelaf.el de grozav ca orice Lancelor, aristo-

crat sau cdrturar,degetul lui nu e la fel de puternic in a distruge

un orat, precum orice armati a lui Napoleon? Nu e oare acest

,teddy boy' o paslre phoenix care invie din cenuga unei clase

conducltoare vlnovate, iar atitudinea lui nu e oare motivati de

un gAnd din subcongtient, anume ci omul e un animal doar pe

jumtrtate imblAnzit, care de generadi intregi ii conduce pe cei-

lafui prin viclenie, cruzime gi violenll? Dar, cum spunea Bernard

Shaw: ,Bat cimpii, cum bat oamenii care au o suferinli*.

PAne la urml mi-am gisit ceva de lucru intr-un vodevil.

Circul Casey avea un spectacol despre Dick Turpin, celebrul

ho1, gi unul despre ,Doctorul" \(alford Bodie. Cu ,Doctorul"Bodie am avut ceva succes, pentru ci era ceva mai mrilt decAt o

comedie ugoari. Era o caracterizareatipului profesoral, savant,

R5zboi Mondial. "TeddyBoys"

giauluat numele de la tidul unui aar dtnl953,Edzomd, to Tddy, care a defrnitpentru prima datl mifarea rock & roll in Marea

Britanie, sub numele de Teddy Boy. ttceputt in anii 1950, la Londra, s-a

rtspAndit rapid in toati Marea Britanie, find asociattr cu muzica rock & rollamericanl din perioada respectivtr.

131

- !1414 y6a

gi am avut fericita idee de a mi machia in aqa fel tncAt se arer

exact ca el. Eram vedeta trupei gi cAgtigam trei lire pe slptd-

mAna. Aveam gi o trupi de copii care jucau ca nigte adulli intr-oscenl care se petrecea pe o sffIdulI. Era un spectacol ingrozitor,

dar credcl m-a ajutat sl-mi dezvolt abilitafle de comediant.

Cand Circul Casey a jucatla Londra, am star la o pensiune

in Kennington Road, la doamna Fields, o viduvd de vreo 65 de

ani, care avea trei fiice: Frederica, Thelma gi Phoebe. Frederica

eru mfuitatd, cu un me$te$ugar tAmplar din Rusia, un om bun,

dar teribil de urAt, cu o fali neciopliti, de tdtar, cu ptrrul gi

mustafa blonde gi o expresie duri 9i rigidi tn priviri. Noi pase

mAncam in bucltdrie gi ajunseserim si cunoaqtem familia foarre

bine. CAnd lucra la Londra, Sydney venea sl locuiascl tot aici.

CAnd in sfirgit am plecat de la Circul Casey, m-am tntorsin Kennington Road gi am continuat sI iau masa la familiaFields. BitrAna doamni era de treabi,rlbddtoare qi foaqre mun-

citoare, iar singurii ei bani erau cei din inchirierea de camere.

Frederica, fiica miritatd., era intrelinuti de soj. Thelma gi

Phoebe aiutau la treburile din gospoderie. Phoebe avea cinci-

sprezece ani gi era frumoasi. Avea un chip lung qi'awilin gi

prezentam un mare interes pentru eaatatdin punct de vedere

fizic, citgi sentimentd. Acestuia din urmi i-am rezistatpentru

cd nu tmplinisem inci gaptesprezece ani gi n-aveam decAt in-tenlii rele in privinla fetelor. Dar ea era ca o sfAntl gi nu s-a

tntimplat niciodati nimic intre noi. Oricum, a inceput si ginifoarte tare la mine gi am devenit foarte buni prieteni.

Familia Fields era extrem de furtunoasi 9i din cAnd in cAnd

aveau loc descirciri emolionale in certuri pasionale in care

132

$as e

erau cu tojii implicali. Merul discordiei era de obicei al cui erarAndul la treburile casnice. Thelma, care avea aproape doul-z.ecide ani, era doamna familiei gi cea mai lenegd gi intotdeaunasusfinea ci era rAndul lui Phoebe sau al lui Frederica. $i de la osimple disputi totul degenera lntr-un adevirat scandal, in care

dureri de mult ingropate gi schelete ascunse tn dulapul familieierau scoase la vedere gi aruncate tn fala tuturor. Doamna Fieldsdezvdluia ci de cind fugise de-acasd cu un tAndr avocat dinLiverpool, Thema se credea o doamnl gi i se plrea cI nu mai ede nasul ei sI se ocupe de treburi din gospodirie, discursul ei

culminAnd cu: ,Dacd e$ri a$a o doamni, $rerge-o de-aici, du-teinapoi la avocatul tiu din Liverpool - numai cI nu re primegre!,,.

$i, ca sI fie cAt mai convingitoare, in final, doamna Field lua oce(ca gi o spirgea de pod.J. t , tor"""rt rimp, Thelma srftea lamasi, cu o atitudine de doamni, imperturbabile. Apoi, calm,luagi ea o ceaqcl 9i facea la fel, o ltrsa si cadi incet pe podea, spunAnd:

,$i eu pot sl-mi ies din fire!". $i pe urml arunca o alti cea;cl Ei

incl una, gi tot aqa, pAne cAnd podeaua eraimpAnirri de cioburi.

,$i eu pot si fac o scentr!" Iar bi*amami gi cele doud surori se

uitau neajutorate. ,Uiti-telaealUite ce face!" bodoglnea femeia.

,Llite, mai e aici ceva de sperr!" gi.i tntindea lui Thelma un bolpentru zahdr, iar ea il lua qi la fel de calmtr tl lesa sa cada.

ln astfel de ocazi,Phoebe era arbitrul. Era dreapttr qi corectigi se bucura de respectul familiei. De obicei incheia cearra, ofe-

rindu-se si faci ea munca, lucru cu care Thelma nu era de acordgi se opunea.

N-am avut de lucru vreo trei luni, iar Sydney m-a tntreqi-nut in perioada aia. ti phtea doamnei Fields paisprezece gilingi

- \1114T6 yE4

pe siptimani pentru casa fi masa mea. Acum, el era actorul

principal in trupa lui Fred Karno gi-i tot povestise despre fri-

Eiorul lui tdentat, dar Karno se tot fecuse cd n-aude, pentru cIi se pirea ci sunt prea taner.

La acel moment, actorii evrei erau la modtr in Londra, aga

ci m-am gandit ci ag putea si-mi ascund vArsta in spatele unor

musteti. Sydney mi-a dat doui lire pe care i-am investit in

aranjamente muzicale pentnr cAntece gi dialoguri comice,luate

dintr-o carte de glume ameicand,, Madbon\ Budget. SIpttrmini

intregi am repetat, juclnd infalafamiliei Fields. Ei erau ama-

bili 9i mI incurajau, dar nimic mai mult.

Am oblinut o siptrmAntr de probd, fdrd sa fiu platit, laForester's Music Hall, un teatru micul, situat undeva,lacapd-

tul lui Mile End Road, in miezul cartierului evreiesc. Mai ju-

casem acoloinainte, cu Circul Casey, iar directorul a considerat

ctr eram desnrl de bun ca sd-mi dea o gansd. Toate visele gi speran-

gele mele depindeau de siptimAna asta de probi. Dupx Forester,

aq fi jucat in toate circuitele importante din Anglia. $i cine qtiel

totr-rrn an poate ctr aveam si devin una dintre vedetele vodevi-

lurilor. Le-am prgmis tuturor din familia Fields ctr o sd le dau

invitalii la sfArgitul siptimAnii, cAnd numlrul meu avea str fie

legat 9i cu totul pus la punct.

- Presupun cI n-o sI mai vrei str locuiegti cu noi dupi suc-

cesul pe care o siJ ai, mi-a spus Phoebe.

- Basigur ctr o si vreau, am zis eu cu amabilitate.

Luni, la ora douisprezece, a a\rut loc repetilia cu cAntece gi

replici, cu care m-am descurcat profesionist. Dar nu am dat

suficientl atende machiajului. Nu eram hoterAt cum ar trebui

134