Cf - Modul II - Man - an II Sem 2 - Ur
-
Upload
vasile-munteanu -
Category
Documents
-
view
49 -
download
0
Transcript of Cf - Modul II - Man - an II Sem 2 - Ur
UNIVERSITATEA „HYPERION” BUCURESTI
FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE
Lect.univ.dr. USTINIA RACHITA
CONTABILITATEA FINANCIARA
MODUL II
BUCURESTI
2011
ÎN
VĂ
ŢĂ
MÂ
NT LA
D
IS
TA
NŢĂ
Contabilitatea financiară – Modul II 2
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Introducere
Cursul de “Contabilitate financiara” se adreseză studentilor
inscrisi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Stiinte
Economice.
Lucrarea de fata urmareste sa-i ajute pe viitorii absolventi sa
inteleaga mai bine complexitatea si modul de tratare a informatiei
contabile, ca baza pentru fundamentarea viitoarelor decizii de
conducere a unitatilor socio-economice.
Ilustrarea cu exemple semnificative a celor mai bune practici de
realizare a inregistrarilor contabile aferente activitatilor curente ale
operatorilor economici din Romania, pun in evidenta temeinica
pregatire profesionala a autoarei, dar, totodata, ofera si modele de
urmat pentru cei care se afla la inceputul activitatii lor profesionale.
Cursul “Contabilitate financiara” este structurat in zece unitati de
invatare (capitole), fiecare dintre acestea indicand urmatoarele
elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea informatiei;
competente specifice unitatii de invatare; cuprins al unitatii de
invatare; teme de control; bibliografie specifica unitatii de invatare.
Evaluarea cunostintelor – consta in evaluarea finala, concretizata
prin examenul sustinut in perioada de sesiune.
Contabilitatea financiară – Modul II 3
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Cuprinsul suportului de curs
CUVINTE CHEIE 7
1. Unitatea de invatare nr. 1 – CONTABILITATEA
FURNIZORILOR DE MARFURI
9
1.1. Comercializarea marfurilor în activitatea de comert primite
de la furnizori utilizand metoda inventarului permanent
10
1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primit de
la furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial
12
1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului 12
1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului 13
1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte
comerciale
15
1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru
datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de
marfuri
19
1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de
primit
20
1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert 21
1.7. Tema de control 22
1.8. Bibliografia specifica unitatii de învatare 22
2. Unitatea de invatare nr. 2 - CONTABILITATEA TAXEI
PE VALOAREA ADAUGATA
24
2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului 25
2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus 26
Contabilitatea financiară – Modul II 4
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
in contabilitate TVA la achizitie
2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern 27
2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de
catre Organele Vamale
30
2.5. Tema de control 32
2.6. Bibliografia specifica unitatii de invatare 32
3. Unitatea de invatare nr. 3 - OPERATII GENERALE
PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII
34
3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii 35
3.2. Tema de control 37
3.2. Bibliografia specifica unitatii de invatare 37
4. Unitatea de învatare nr. 4 - PRINCIPALELE
INFORMATII SI SITUATII PRACTICE PRIVIND
CONTABILITATEA TREZORERIEI
38
4.1. Principalele informatii si situatii practice privind
contabilitatea trezoreriei
39
4.2. Tema de control 41
4.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare 41
5. Unitatea de invatare nr. 5 - CONTABILITATEA
INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT
43
5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt 43
5.2. Tema de control 45
5.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare 46
6. Unitatea de invatare nr. 6 - OPERATIUNILE DE 47
Contabilitatea financiară – Modul II 5
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE
IMPOTRIVA RISCURILOR
6.1. Aspectele teoretice 48
6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni 49
6.3. Tema de control 51
6.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 51
7. Unitatea de invatare nr. 7 - CONTABILITATEA
TRANZACTIILOR LA BANCI
53
7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni
bancare in lei
54
7.2. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in
valuta
58
7.3. Tema de control 61
7.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 61
8. Unitatea de învatare nr. 8 - INFORMATII SI
TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND
CHELTUIELILE
62
8.1. Aspectele teoretice 63
8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile 66
8.3. Tema de control 73
8.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 74
9. Unitatea de invatare nr. 9 – INFORMATII SI
TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND VENITURILE
75
9.1. Apectele teoretice 76
Contabilitatea financiară – Modul II 6
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri 79
9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare 82
9.4. Tema de control 83
9.5. Bibliografia specifica unitatii de invatare 84
10. Unitatea de invatare nr. 10 - CONTABILITATEA
OPERATIUNILOR PRIVIND REZULTATUL
EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL 121
“PROFIT SAU PIERDERE”)
85
10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului
financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)
86
10.2. Tema de control 89
10.3. Bibliografia specifica unitatii de învatare 89
11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI aSUPORT DE CURS 91
12. NOTITELE CURSANTULUI 93
Contabilitatea financiară – Modul II 7
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Cuvinte cheie
- inregistrari contabile,
- capital,
- capitalul social,
- aport la capitalul social,
- venituri din vanzarea activelor,
- debitori,
- debitori diversi,
- radiere societate,
- mijloc fix,
- amortizare,
- rezerve din reevaluare,
- reevaluare,
- TVA,
- venituri,
- cheltuieli,
- furnizori,
- materii prime,
- materiale auxiliare,
- imprumuturi,
- creante,
- impozit pe profit,
Contabilitatea financiară – Modul II 8
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
- Declaratia 101 privind impozitul pe profit,
- materiale,
- clienti,
- clienti incerti sau in litigiu,
- prorata,
- decontari comerciale,
- decontari interne,
- efecte comerciale,
- cheltuieli de exploatare,
- furnizori de imobilizari,
- angajamente financiare,
- efecte de platit,
- valute/devize,
- cheltuieli financiare,
- profit contabil,
- profit fiscal,
- Codul Fiscal,
- Declaratia 300 privind taxa pe valoarea adaugata,
- Ordinul nr.3055/2009,
- Legea nr.31/1990 (republicata) etc.
Contabilitatea financiară – Modul II 9
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 1
CONTABILITATEA FURNIZORILOR DE MARFURI
Timpul de studiu individual estimat: 7 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
inregistrarile contabile referitoare la comercializarea
marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori
utilizând metoda inventarului permanent
inregistrarile contabile referitoare la comercializarea
marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori
cu reduceri sub forma de rabat comercial
inregistrarile contabile referitoare la decontarile comerciale
pe baza de efecte comerciale
acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de
primit
modalitatile de incasarea a efectelor de comert
Cuprinsul unitatii de invatare:
1.1. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la
furnizori utilizand metoda inventarului permanent
1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la
furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial
Contabilitatea financiară – Modul II 10
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului
1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului
1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte
comerciale
1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru
datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de marfuri
1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de primit
1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert
1.7. Tema de control
1.8. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Cele mai utilizate conturi din aceasta clasa de conturi sunt
conturi de furnizori si clienti, in care se inregistreaza operatiunile
privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile
executate si serviciile prestate, precum si alte tipuri de operatiuni
similare efectuate.
1.1. COMERCIALIZAREA MARFURILOR IN ACTIVITATEA DE
COMERT PRIMITE DE LA FURNIZORI UTILIZAND
METODA INVENTARULUI PERMANENT
Exemplificare:
Societatea comerciala X are ca obiect de activitate comertul,
utilizeaza metoda inventarului intermitent si este platitoare de TVA,
inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatiuni economico-
financiare:
Contabilitatea financiară – Modul II 11
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
1. Marfurile existente in stoc la inceputul perioadei sunt in
valoare de 5.000 lei sunt preluate pe cheltuieli.
Inregistrari contabile:
607 “Cheltuieli privind
marfurile”
= 371 “Marfuri” 5.000 lei
2. Cumpararea de marfuri pe baza de factura; cost de achizitie
este de 4.000 lei, TVA 24%.
%
607 “Cheltuieli privind
marfurile”
4426 “TVA neexigibila”
= 401 “Furnizori” 4.960 lei
4.000
960
3. Inregistrarea marfurilor nevandute pana la sfarsitul perioadei
de gestiune, consemnate in listele de inventariere, pentru care se
diminueaza cheltuielile, in suma de 2.000 lei.
371 “Marfuri” = 607 “Cheltuieli privind
marfurile”
2.000 lei
4. Se inregistreaza inchiderea contului de cheltuieli.
121 “Profit sau pierdere” = 607 “Cheltuieli privind 7.000 lei
Contabilitatea financiară – Modul II 12
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
marfurile”
1.2. COMERCIALIZAREA MARFURILOR IN ACTIVITATEA DE
COMERT PRIMITE DE LA FURNIZORI CU REDUCERI SUB
FORMA DE RABAT COMERCIAL
Exemplificare:
Societatea comerciala X factureaza unui client marfuri in valoare
de 1.000 lei. Pentru respectarea clauzelor contractuale acorda o
reducere sub forma de rabat de 4%. Clientul deconteaza factura
inainte de termenul de scadenta, motiv pentru care primeste o
reducere de 3%, TVA 24%.
Factura fiscala cuprinde urmatoarele elemente:
- Pret de vanzare…………………………………………………………………… 1.000 lei
- Rabat comercial 4% (1.000 x 4%) = 40 lei
Neta comerciala…………………………………………………………………….. 960 lei
- Scont 3% (960 x 3%) = 29 lei
Neta financiara (960 – 29) = 931 lei
- TVA 24% (931 x 24%) = 223 lei
Neta de plata……………………………………………………………………….. 1.154 lei
1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului
Inregistrari contabile:
1. Se cumpara marfuri:
Contabilitatea financiară – Modul II 13
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
1.190 lei %
960 371 “Marfuri”
230 4426 “TVA
deductibila”
= %
401 “Furnizori”
767 “Venituri din scontur
obtinute”
1.190 lei
1.154
36
- In practica curenta a agentilor economici aceasta inregistrare
se poate realiza si astfel:
%
371 “Marfuri”
4426 “TVA
deductibila”
= %
401 “Furnizori”
767 “Venituri din sconturi
obtinute”
1.190 lei
960
230
2. La decontarea facturii se inregistreaza scontul.
401 “Furnizori” = %
5121 “Conturi la banci in
lei”
767 “Venituri din sconturi
obtinute”
1.190 lei
1.154
36
1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului
Inregistrari contabile:
1. Se inregistrarea vanzarii marfurilor:
Contabilitatea financiară – Modul II 14
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
411 “Clienti” = %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
1.190 lei
960
230
2. Incasarea facturii fiscale de la client.
%
5121 “Conturi la banci in
lei”
667 “Cheltuieli privind
sconturile acordate”
= 411 “Clienti” 1.190 lei
1.154
36
sau se poate inregistra scontul direct la facturare.
1.190 %
1.154 411 “Clienti”
36 667 “Cheltuieli
privind
sconturile
acordate”
= %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
1.190 lei
960
230
Contabilitatea financiară – Modul II 15
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
1.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR COMERCIALE PE BAZA
DE EFECTE COMERCIALE
Din punct de vedere contabil efectele comerciale scontate
neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului
contabil si se mentioneaza in notele explicative.
Ele trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute
de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata
sau anulata.
In contabilitatea financiara aceste aspecte sunt urmarite cu
ajutorul conturilor: 403 “Efecte de platit” (P); 405 “Efecte de platit
pentru imobilizari” (P); 413 “Efecte de primit de la clienti” (A).
Aplicatia 1
Societatea comerciala X inregistreaza in contabilitate
urmatoarele operatiuni economico-financiare privind efectele
comerciale:
1. Se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime in valoare de
2.000 lei, TVA 24%.
%
301 “Materii prime”
4426 “TVA deductibila”
= 401 “Furnizori” 2.480 lei
2.000
480
2. Acceptarea de catre furnizor a unui efect comercial (Bilet la
ordin) in valoare de 2.380 lei.
Contabilitatea financiară – Modul II 16
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
401 “Furnizori” = 403 “Efecte de platit” 2.480 lei
3. Plata la scadenta a efectului comercial in valoare de 2.380 lei.
403 “Efecte de platit” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
2.480 lei
4. Diferentele favorabile (+) de curs valutar constatate la
lichidarea efectelor de plata in valuta, in valoare de 2.000 lei.
403 “Efecte de platit” = 765 “Venituri din diferente
de curs valutar”
2.000 lei
5. Sumele datorate de clienti reprezentand efectele comerciale
acceptate, in valoare de 1.200 lei.
413 “Efecte de platit de la
clienti”
= 411 “Clienti” 1.200 lei
6. Efectele comerciale primite de la clienti in valoare de 1.200 lei.
5113 “Efecte de incasat” = 413 “Efecte de primit de la
clienti”
1.200 lei
7. Incasarea efectelor comerciale in valoare de 1.200 lei.
Contabilitatea financiară – Modul II 17
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 5113 “Efecte de incasat” 1.200 lei
8. Diferentele nefavorabile (-) de curs valutar, la lichidarea
efectelor comerciale de primit in valuta, in valoare de 1.000 lei.
665 “Cheltuieli din
diferente de curs
valutar”
= 413 “Efecte de primit de la
clienti”
1.000 lei
9. Incasarea efectelor comerciale de la clienti in valoare de 2.000
lei.
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 413 “Efecte de primit de la
clienti”
2.000 lei
10. Incasarea efectelor comerciale in valuta in valoare de 4.350
lei (1.000 euro x 4,35 lei/euro).
5124 “Conturi la banci in
valuta”
= 413 “Efecte de primit de la
clienti”
4.350 lei
Aplicatia 2
In cursul trimestrului IV anul N societate comerciala X livreaza
altei societati marfuri la pret negociat de 2.000 lei, TVA 24%, cu
scadenta 30 decembrie anul N.
Contabilitatea financiară – Modul II 18
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Valoarea marfurilor la pret de inregistrare/cumparare este de
1.600 lei. Pe data de 25 decembrie anul N, unitatea care a livrat
marfurile primeste si accepta in locul creantei un efect comercial
(Cambia) prin care trasul (o terta persoana) se obliga sa achite
valoarea respectiva.
Cambia se depune la banca pentru a se incasa.
1. Se inregistreaza factura privind livrarea marfurilor.
Inregistrari contabile:
411 “Clienti” = %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
2.480 lei
2.000
480
2. Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor livrate.
607 “Cheltuieli privind
marfurile”
= 371 “Marfuri” 1.600 lei
3. Inregistrarea efectului comercial acceptat (Cambia).
413 “Efecte de primit de la
clienti”
= 411 “Clienti” 2.480 lei
4. Cambia se depune la banca pentru a fi incasata.
Contabilitatea financiară – Modul II 19
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5113 “Efecte de incasat” = 413 “Efecte de primit de la
clienti”
2.480 lei
5. Se inregistreaza incasarea Cambiei la termen (26 decembrie
anul N).
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 5113 “Efecte de incasat” 2.480 lei
1.4. ACCEPTAREA SI INCASAREA EFECTULUI DE PLATA (A
CAMBIEI) PENTRU DATORIILE FATA DE FURNIZORI,
CREATE IN URMA ACHIZITIILOR DE MARFURI
Inregistrari contabile:
1. Inregistrarea facturii pentru marfurile achizitionate de la
furnizori in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.
%
371 “Marfuri”
4426 “TVA deductibila”
= 401 “Furnizori” 2.480 lei
2.000
480
2. Acceptarea de catre furnizor a platii prin efecte de comert
(Cambia).
401 “Furnizori” = 403 “Efecte de platit” 2.480 lei
Contabilitatea financiară – Modul II 20
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
3. Platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale
(Cambia).
403 “Efecte de platit” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
2.480 lei
1.5. ACCEPTAREA SI INCASAREA DE CREANTE PE BAZA DE
EFECTE DE PRIMIT
Inregistrari contabile:
1. Se inregistreaza factura fiscala pentru marfurile vandute
clientilor in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.
411 “Clienti” = %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
2.480 lei
2.000
480
2. Acceptarea de catre client ca incasarea sa se faca prin efecte
de comert (Cambia).
413 “Efecte de primit de la
clienti”
= 411 “Clienti” 2.480 lei
Contabilitatea financiară – Modul II 21
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
1.6. MODALITATI DE INCASAREA A EFECTELOR DE COMERT
Inregistrari contabile:
(1) Pastrarea pana la scadenta a Cambiei si apoi incasarea ei,
ceea ce presupune:
- Remiterea efectului spre incasare la banca:
5113 “Efecte de incasat” = 413 “Efecte de primit de la
clienti”
2.480 lei
- Incasarea prin banca a Cambiei (efectului comercial):
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 413 “Efecte de primit de la
clienti”
2.480 lei
(2) Andosarea efectelor operatia de schimbare a beneficiarului,
adica o Cambie acceptata de la un client poate fi folosita pentru a regla
o datorie fata de un furnizor.
Se andoseaza o Cambie cu valoarea de 1.500 lei acceptata de un
client la ordinul unui furnizor.
In contabilitatea vechiului beneficiar (andosantului) se va efectua
urmatoarea inregistrare:
413 “Efecte de primit de la
clienti”
= 411 “Clienti” 1.500 lei
(3) Scontarea efectelor – operatia prin care un efect de comert
(de exemplu Cambia) se incaseaza inainte de scadenta.
Contabilitatea financiară – Modul II 22
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
- Se depune la banca spre scontare un efect de comert in suma
de 1.200 lei, pentru care se face urmatoarea inregistrare:
5114 “Efecte remise spre
scontare”
= 413 “Efecte de primit de la
clienti”
1.200 lei
- La incasarea efectului de comert, banca deconteaza valoarea
acestuia, mai putin scontul acordat bancii (20 lei).
%
5121 “Conturi la banci in
lei”
667 “Cheltuieli privind
sconturile acordate”
= 5114 “Efecte remise spre
scontare”
1.200 lei
1.180
20
1.7. TEMA DE CONTROL
1. Metoda inventarului permanent – inregistrari contabile.
2. Inregistrari contabile in cazul aceptarii si incasarii creantelor pe
baza de efecte de primit.
3. Care sunt modalitatile de incasarea a efectelor de comert?
Exemplificati apoi cu ajutorul inregistrarilor contabile.
1.8. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP
Contabilitatea financiară – Modul II 23
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura
Transversal, Bucuresti, 2008 si 2010.
2. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
3. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a autoarei
efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
4. Ustinia, Rachita – Bune practici de inregistrari contabile pentru
activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura
Sitech, Craiova, 2011.
5. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima data
prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.
6. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,
Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
7. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti,
2008-2011.
8. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura CECCAR,
Bucuresti, 2010.
9. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si modificata
ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul
nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.
10. x x x OMFP nr.2234/2011 – privind Sistemul de raportare
contabila la 30.VI.2011 a operatorilor economici din Romania.
11. x x x OMFP nr.2239/2011 – privind aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate.
Contabilitatea financiară – Modul II 24
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 2
CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
Timpul de studiu individual estimat: 5 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte :
inregistrarile contabile referitoare la TVA
inregistrarile contabile in situatia in care constata lipsa de
bunuri din gestiune (pentru care s-a dedus TVA la
achizitie )
contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern
contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de
catre Organele Vamale
Cuprinsul unitatii de invatare:
2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului
2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus in
contabilitate TVA la achizitie
2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern
2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de catre
Organele Vamale
2.5. Tema de control
Contabilitatea financiară – Modul II 25
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
2.6. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) se determina si se
inregistreaza in contabilitate potrivit legii (in prezent este de 24%).
Pentru agentii economici care comercializeaza marfuri, produse si
servicii la intern, TVA datorata bugetului de stat se stabileste ca
diferenta dintre valoarea taxei exigibile (iesite/vandute) aferenta
bunurilor livrate sau serviciilor prestate (4427 “TVA colectata”) si a
taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii prestate
(4426 “TVA deductibila”).
Cotele de impozitare a taxei pe valoarea adaugata au suferit o
serie de modificari in timp, acest procent este stabilit in general, in
functie de politic
In prezent aceasta cota este de 24%, numita si cota standard,
iar pentru anumite produse si servicii speciale medicale sau produse
lactate aceasta cota este de 9%, numita si cota redusa.
2.1. INREGISTRARILE CONTABILE ALE TVA-ULUI
In contabilitate evidenta taxei pe valoarea adaugata se tine pe
Jurnale de TVA in ordinea cronologica intrarilor si iesirilor, adica atat
la cumparare (4426 “TVA deductibila”), cat si la vanzare (4427 “TVA
colectata”), iar pentru utilizatorii externi (exemplu, Administratiile
financiare) se depune lunar Declaratia 300 “Decont de taxa pe
valoarea adaugata” 1.
1 OMFP nr.1752/17.XI.2005 republicat prin OMEF nr.2374/12.XII.2007 pentru
aprobarea modelului si continutului formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea
adaugata”, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.392/11 iunie 2007.
Contabilitatea financiară – Modul II 26
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Pentru toate cele cinci tipuri de TVA existente in contabilitatea
financiara din tara noastra, s-a stabilit urmatoarea corelatie intre
aceste conturi, si anume:
Atunci cand:
4426 > 4427 = 4424 rezulta TVA de recuperate
4426 < 4427 = 4423 rezulta TVA de plata
4426 = 4427 = 0 TVA nul
In situatia in care in documentele de comercializare fiscale
(Facturi si Facturi fiscale) a marfurilor si serviciilor prestate este
calculata TVA separat in coloana dedicata taxei pe valoarea adaugata,
iar furnizorul este platitor de TVA, aceasta se deduce si automat prin
efectuarea urmatoarelor calcule:
Exemplificare:
Daca valoarea totala a facturii este de 250.000 lei, iar pe coloana
de TVA nu s-a calculat nimic, marfurile se comercializeaza cu TVA
24%, in aceasta situatie se procedeaza astfel:
(250.000 lei : 1,24) = 201.613 lei (baza sau valoarea fara TVA);
201.613 x 24% = 48.387 lei.
Proba: 201.613 + 48.387 = 250.000 lei.
2.2. CONSTATARI DE BUNURI LIPSA DIN GESTIUNE PENTRU
CARE S-A DEDUS IN CONTABILITATE TVA LA ACHIZITIE
Ca regula generala, in cazul constatarilor de bunuri, lipsa din
gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata la achizitie,
se considera ca a avut loc o livrare de bunuri cu plata pentru care se
datoreaza TVA. Exceptie fac bunurile pierdute sau furate.
Contabilitatea financiară – Modul II 27
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
In Normele de aplicare a Codului fiscal2, bunurile pierdute sunt
denumite drept “bunurile disparute in urma unor calamitati naturale,
cum ar fi: inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta
majora”. Bunurile furate sunt denumite “bunurile lipsa din gestiune,
neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada
constatarii furtului de la organele de politie, care este acceptata de
societatile de asigurari”.
Normele de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, depasirile de
plafon la protocol/sponsorizare, persoanele impozabile au obligatia de
a intocmi autofacturi, strict pentru scopuri de TVA, in cazul depasirii
plafoanelor indicate (Art.128 (8) lit. f) si Art.129 (5) lit. a) din Codul
fiscal coroborat cu Normele de aplicare).
Autofactura trebuie sa cuprinda la rubrica “Cumparator”: numele,
adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei
impozabile si la denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate:
depasire plafon protocol/sponsorizare/mecenat, dupa caz.
2.3. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTAREA
TVA LA INTERN
In cazul comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata) se fac
urmatoarele inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata.
Exemplificare:
Societatea comerciala X cumpara marfuri de la furnizori interni (en-
gros) la preturi negociate in valoare de 2.000 lei si TVA 24%.
Inregistrari contabile:
1. Se inregistreaza intrarea marfurilor in magazin.
2 Codul fiscal al Romaniei prin Legea nr.571/2003, republicata si modificata ultima
data prin OUG nr.127/8 octombrie 2008.
Contabilitatea financiară – Modul II 28
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
%
371 “Marfuri”
4426 “TVA deductibila”
(2.000 lei x 24%) = 480 lei
= 401 “Furnizori” 2.480 lei
2.000
480
2. Adaosul comercial practicat de unitate este in medie de 20%.
371 “Marfuri” = 378 “Diferente de pret la
marfuri”
400 lei
3. Se inregistreaza 4428 “TVA neexigibila” (2.000 + 400) x 24% = 576
lei
371 “Marfuri” = 4428 “TVA neexigibila” 576 lei
4. Se vand marfurile din magazin cu numerar tertilor/clientilor.
5311 “Casa in lei” = %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
2.976 lei
2.400
576
Contabilitatea financiară – Modul II 29
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5. La sfarsitul lunii se descarca gestiunea marfuri vandute prin
magazin.
%
607 “Cheltuieli privind
marfurile”
378 “Diferente de pret la
marfuri”
4428 “TVA neexigibila”
= 371 “Marfuri” 2.976 lei
2.000
400
576
6. Se efectueaza operatiunea de regularizare a TVA cu ocazia
exigibilitatii.
4427 “TVA colectata” = %
4426 “TVA deductibila”
4423 “TVA de plata”
576 lei
480
96
7. Virarea la buget a TVA de plata.
4423 “TVA de plata” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
96 lei
8. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
Contabilitatea financiară – Modul II 30
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
= 121 “Profit sau pierdere” 2.400 lei
121 “Profit sau pierdere” = 607 “Cheltuieli privind
marfurile”
2.000 lei
2.4. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
SUSPENDATA DE CATRE ORGANELE VAMALE
Persoanele juridice impozabile care au beneficiat de suspendarea
platii taxei pe valoarea adaugata la Organele Vamale vor evidentia in
contabilitate operatiunile respective astfel:
Exemplificare:
Inregistrari contabile:
1. Inregistrarea obligatiei de plata a taxei pe valoarea adaugata
evidentiate in Declaratia vamala de import pentru care beneficiaza de
suspendarea platii la Organele Vamale.
4428 “TVA neexigibila” = 446 “Alte impozite, taxe
si varsaminte
asimilate”
x x x lei
2. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea
adaugata evidentiate in Declaratia vamala de import (DIV), pentru care
beneficiaza de suspendarea platii la Organele Vamale.
446 “Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate”
= 5121 “Conturi la banci in
lei”
x x x lei
Contabilitatea financiară – Modul II 31
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
4426 “TVA deductibila” = 4428 “TVA neexigibila” x x x lei
3. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea
adaugata catre organele de stat prin compensarea efectuata.
446 “Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate”
= 4424 “TVA de recuperat” x x x lei
4426 “TVA deductibila” = 4428 “TVA neexigibila” x x x lei
4. In situatia in care plata sau compensarea taxei pe valoarea
adaugata se efectueaza in termenele prevazute, agentii economici se
pot efectua direct urmatoarele inregistrari contabile:
In cazul platii:
4426 “TVA deductibila” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
x x x lei
In cazul compensarii:
4426 “TVA deductibila” = 4424 “TVA de recuperat” x x x lei
La persoanele juridice care nu sunt inregistrate ca platitori de
taxa pe valoarea adaugata, operatiunile de mai sus vor fi evidentiate
din punct de vedere contabil astfel:
635 “Cheltuieli cu alte
impozite, taxe si varsaminte
asimilate”
= 446 “Alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate”
- cu TVA
datorata
446 “Alte impozite, taxe si = 5121 “Conturi la banci in - cu TVA
Contabilitatea financiară – Modul II 32
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
varsaminte asimilate” lei” platita
2.5. TEMA DE CONTROL
1. TVA – aspecte teoretice.
2. Inregistrarile contabile in cazul TVA-ului.
3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul constatarilor de bunuri,
lipsa din gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata
la achizitie ?
2. Inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata in cazul
comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata).Exemplificati.
2.6. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
2. Hennie van Greuning – International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.
3. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si
OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008
si 2010.
4. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 33
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 34
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 3
OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE
PENTRU INVESTITII
Timpul de studiu individual estimat: 1 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
inregistrarile contabile referitoare la subventiile de primit
inregistrarile contabile referitoare la primirea subventiei
inregistrarile contabile referitoare la achizitionarea bunului
pentru care s-au facut demersuri (un utilaj)
inregistrarile contabile referitoare la plata datoriei fata de
furnizorul de imobilizari
inregistrarile contabile referitoare la amortizarea lunara a
bunului de folosinta indelungata (utilajului)
decontarile contabile referitoare la inregistrarea lunara in
contul de venituri a unei plati din subventii.
Cuprinsul unitatii de invatare:
3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii
3.2. Tema de control
3.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Contabilitatea financiară – Modul II 35
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
3.1. OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU
INVESTITII
Subventiile pentru investitii sunt privite drept sume cu titlul
gratuit, nerambursabile si foarte important, nepurtatoare de dobanda
in scopul finantarii unor investitii pe termen lung.
Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu
ajutorul contului 131 “Subventii pentru investitii”.
Alte conturi specifice utilizate sunt: 445 “Subventii” si contul
7584 “Venituri din subventii pentru investitii”.
Exemplificari:
Inregistrari contabile:
1. Se inregistreaza subventiile de primit.
445 “Subventii” = 131 “Subventii pentru
investitii”
x x x lei
2. Primirea subventiei.
5121 “Conturi la banci in lei” = 445 “Subventii” x x x lei
3. Achizitionarea bunului pentru care s-au facut demersuri (un
utilaj).
% = 404 “Furnizori de x x x lei
Contabilitatea financiară – Modul II 36
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
2131 “Echipamente
tehnologice”
4426 “TVA deductibila”
imobilizari” x x x
x x x
4. Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari.
404 “Furnizori de imobilizari” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
x x x lei
5. Amortizarea lunara a bunului de folosinta indelungata
(utilajului).
6811 “Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizarilor”
= 2813 “Amortizarea
investitiilor mijloacelor
de transport, animalelor,
plantatiilor”
x x x lei
6. Inregistrarea lunara in contul de venituri a unei plati din
subventii.
131 “Subventii pentru
investitii”
= 7584 “Venituri din
subventii pentru
investitii”
x x x lei
Contabilitatea financiară – Modul II 37
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
3.2. TEMA DE CONTROL
1. Ce sunt subventiile pentru investitii? Dati exemple.
2. Inregistrarea contabila in cazul primirii subventiei pentru investitii.
3. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil amortizarea
lunara a bunului de folosinta indelungata (utilajului)?
3.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE
INVATARE
1. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
2. Ustinia, Rachita – Bune practici de inregistrari contabile pentru
activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech,
Craiova, 2011.
3. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.
4. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,
Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
5. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-
2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 38
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 4
PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII PRACTICE
PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI
Timpul de studiu individual estimat: 1 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
contabilitatea trezoreriei
cash-flow
titlurile de plasament
casa si conturi la banci
contabilitatea disponibilitatilor in valuta
Cuprinsul unitatii de invatare:
4.1. Principalele informatii si situatii practice privind contabilitatea
trezoreriei.
4.2. Tema de control
4.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Contabilitatea financiară – Modul II 39
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
4.1. PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII PRACTICE
PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI
In tara noastra, contabilitatea trezoreriei asigura evidenta
clara si la zi a urmatoarelor informatii/situatii importante:
(i) existenta si miscarea actiunilor detinute la entitatile afiliate
(denumite si titluri de plasament),
(ii) a altor investitii pe termen scurt,
(iii) a disponibilitatilor in conturi la banci si/sau casierie,
(iv) a creditelor bancare pe termen scurt,
(v) a altor valori de trezorerie.
Cash-flow reprezinta „un proces de transformare succesiva In
decursul unei perioade de timp a banilor, in stocuri, creante şi apoi din
nou in lichiditati, şi care reprezinta sângele vietii oricarei companii.
Daca acest circuit este incetinit in mod determinant, starea de
insolvabilitate poate sa apara”, este de parere profesorul american
Robert Higgins.
Suntem de acord numai partial cu opinia distinsului profesor,
care a prezentat intr-un mod simplist circuitul banilor intr-o
intreprindere numai prin prisma activitatii de productie, desfacere şi
incasare, omitând din vedere, faptul ca procesul de „creare a
banilor” intr-o intreprindere este mult mai complex, fiind influentat de
o serie de factori interni sau factori externi procesului respectiv.
„Starea de cash-flow - sustin profesorii americani Belverd E.
Needles Jr., Henry R.Anderson & James C.Caldwell - este o stare
financiara care arata sursele şi utilizarile banilor intr-un exercitiu
financiar.”
Contabilitatea financiară – Modul II 40
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Cu alte cuvinte, distinşii profesori pun semnul egalitatii intre
fluxul de numerar şi fluxul de fonduri, opinie care intr-o viziune globala
poate fi acceptata.
Cu toate acestea, abordarea fluxului de numerar prin prisma
fluxului de fonduri, nu poate fi acceptata de noi, intrucat, in primul
rând, mişcarea fondurilor nu surprinde viabilitatea activitatilor de
exploatare, de investitii şi de finantare.
Pe de alta parte, in viziunea anglo-americana variatia trezoreriei
reprezinta o componenta a surselor de finantare a activitatii totale a
intreprinderii.
Titlurile de plasament – sunt de fapt investitii pe termen scurt,
reprezentate prin actiunile si obligatiunile emise si rascumparate in
vederea realizarii unui excedent intr-un termen scurt. Comisioanele si
alte cheltuieli similare efectuate cu ocazia cumpararii titlurilor de
plasament se inregistreaza in contabilitate direct in conturile de
cheltuieli ale exercitiului.
Pentru deprecierea investitiilor pe termen scurt detinute ca active
circulante, la sfarsitul exercitiului financiar N, cu ocazia inventarierii, pe
seama cheltuielilor, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare. La
iesire din gestiunea entitatii a investitiilor pe termen scurt, eventualele
ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.
Casa si conturi la banci - cuprind: disponibilitatile in lei si
valute (devize), creditele bancare pe termen scurt, inclusiv dobanzile
aferente, valorile de incasat, conturi curente, dobanzi de platit si de
incasat, sumele virate sau depuse la banci in numerar sau prin
mandate postale, pe baza de documente prezentate entitatii si
neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont
distinct.
Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca
in parte. Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci sau in casieria
Contabilitatea financiară – Modul II 41
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
societatii, precum si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si
platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.
Contabilitatea disponibilitatilor in valuta aflate in banci sau
in casieria societatii, precum si a miscarii acestora, se tine distinct
pentru activitati fara scop patrimonial si separat pentru activitati
economice. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se
inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca
Nationala a Romaniei.
Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in
contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala Romana, la care se
efectueaza licitatia cu valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in
valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs
valutar (±).
4.2. TEMA DE CONTROL
1. Contabilitatea provizioanelor.
2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung.
3. Contabilitatea acreditivelor in lei si valuta.
4.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 42
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
2. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
3. Ustinia, Rachita – Bune practici de inregistrari contabile pentru
activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech,
Craiova, 2011.
4. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.
5. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-
2011.
6. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura
CECCAR, Bucuresti, 2010.
Contabilitatea financiară – Modul II 43
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 5
CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN
SCURT
Timpul de studiu individual estimat: 1 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
investitii, investitii pe termen scurt
inregistrarile contabile referitoare la investitii pe termen
scurt
Cuprinsul unitatii de invatare:
5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt
5.2. Tema de control
5.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
5.1. CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT
Investitii pe termen scurt se evalueaza la costul de
achizitie/pretul de cumparare sau la valoarea stabilita potrivit
contractelor incheiate intre parti.
Contabilitatea financiară – Modul II 44
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Contabilitatea se tine cu ajutorul Clasei 5 de conturi, Grupa 50
“Investitii pe termen scurt”, formata din urmatoarele conturi sintetice
de gradul I:
contul 501 “Actiuni detinute la entitatile afiliate” (A) ;
contul 505 “Obligatiuni emise si rascumparate” (A);
contul 506 “Obligatiuni” (A);
contul 508 “Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate” (A);
contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen
scurt” (P).
Exemplificare:
Inregistrari contabile:
1. Entitatea X rascumpara 1.000 obligatiuni a 5 lei bucata, iar plata
se face in numerar.
505 “Obligatiuni emise si
rascumparate”
= 5311 “Casa in lei” 5.000 lei
2. Se inregistreaza anularea obligatiunilor emise si
rascumparate.
161 “Imprumuturi din
emisiuni de obligatiuni”
= 505 “Obligatiuni emise si
rascumparate”
5.000 lei
3. Entitatea cumpara 200 obligatiuni la un pret de 5 lei bucata,
cu plata prin virament.
Contabilitatea financiară – Modul II 45
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
506 “Obligatiuni” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
1.000 lei
4. Ulterior, aceasta entitate vinde 100 bucati cu 6 lei bucata, cu
incasare pe loc in numerar.
5311 “Casa in lei” = %
506 “Obligatiuni”
764 “Venituri din
investitii
financiare cedate”
600 lei
500
100
5. Dupa 7 zile, entitatea vinde 100 obligatiuni cu 4,90 lei bucata.
%
5311 “Casa in lei”
664 “Cheltuieli privind
investitiile financiare
cedate”
= 506 “Obligatiuni”
500 lei
490
10
5.2. TEMA DE CONTROL
1. Ce reprezinta investitiile pe termen scurt?
2. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil anularea
obligatiunilor emise si rascumparate?
Contabilitatea financiară – Modul II 46
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
3. Cum se inregistreaza in contabilitate vanzarea si incasarea in
numerar (in lei) a unor produse achizitionate anterior?
5.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Hennie van Greuning – International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.
2. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
3. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
4. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.
5. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-
2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 47
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 6
OPERATIUNILE DE ACOPERIRE A FLUXURILOR DE
TREZORERIE IMPOTRIVA RISCURILOR
Timpul de studiu individual estimat: 2 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
tehnicile de protectie contra riscurilor financiare
hedging-ul
tratamentul contabil specific hedging-ului
variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire
variatiile de valoare ale instrumentului acoperit
Cuprinsul unitatii de invatare:
6.1. Aspectele teoretice
6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni
6.3. Tema de control
6.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Contabilitatea financiară – Modul II 48
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
6.1. ASPECTELE TEORETICE PRIVIND OPERATIUNILE DE
ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE IMPOTRIVA
RISCURILOR
Pe pietele internationale actuale, una dintre cele mai utilizate
tehnici de protectie contra riscurilor financiare este acoperirea
(hedging-ul).
Din perspectiva economica, intr-o relatie de acoperire prezinta
importanta realizarea compensarii riscurilor si reducerea expunerilor,
efectele economice ale unei asemenea operatiuni fiind aceleasi,
indiferent de tipul riscului financiar acoperit.
Din punct de vedere contabil, hedging-ul presupune
desemnarea unuia sau mai multor instrumente de acoperire, astfel
incat modificarea valorii juste a acestora sa compenseze, total sau
partial, modificarile valorii juste/fluxurilor de trezorerie aferente unui
element acoperit.
Consecintele contabile ale acestui tratament difera in functie de
clasificarea operatiunii in una dintre aceste trei categorii:
(i) acoperirea valorii juste,
(ii) acoperirea fluxurilor de trezorerie
(iii) acoperirea investitiei nete in entitati externe.
De aceea, contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor
(hedge accounting) reprezinta un tratament contabil special care
urmareste cunoasterea concomitenta (in contul 121 “Profit sau
pierdere”), imediata sau amanata, a castigurilor si pierderilor aferente
tranzactiei de acoperire si elementului acoperit.
Operatiunile de acoperire a fluxurilor de trezorerie sunt cele in
care elementul acoperit este un flux de trezorerie viitor, aferent fie
Contabilitatea financiară – Modul II 49
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
unui activ sau unei datorii detinute, fie unei tranzactii prognozate si
foarte probabile.
Din cauza riscurilor foarte numeroase ce caracterizeaza
activitatea economica actuala, firmele nu mai sunt multumite doar cu
protejarea expunerilor din bilant sau a angajamentelor ferme. In
prezent, sunt necesare si operatiuni de acoperire a tranzactiilor
prognozate.
Acestea difera de angajamentele ferme prin urmatoarele
trasaturi 3:
tranzactiile ferme au termene fixe si sunt cerute, spre deosebire
de cele anticipate, care nu au termene stabilite si sunt nesigure;
riscul major legat de angajamentele ferme este cel al variabilitatii
fluxurilor viitoare de trezorerie din cauza modificarii ratelor de
schimb/de dobanda, in timp ce in cazul tranzactiilor prognozate
variabilitatea fluxurilor este si mai mare ca urmare a riscului de pret si
a celui de neincredere a tranzactiei. Din aceste motive, protejarea
fluxurilor de trezorerie impotriva riscurilor este mai des intalnita la
tranzactiile anticipate decat la angajamentele ferme.
6.2. TRATAMENTUL CONTABIL SPECIFIC ACESTOR TIPURI DE
OPERATIUNI 4
Importanta acestui tip de tratament contabil consta in aceea
ca, partea eficienta a operatiunii de acoperire a fluxurilor de trezorerie
se recunoaste in capitalurile proprii pana cand elementul protejat
afecteaza rezultatul net al perioadei5.
3 A.J.Pahler, Advanced Accounting. Concepts and Practice, 8th edition, Thomson
South-Western, Ohio, 2003. 4 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania. 5 J. Okochi, Cash Flow Hedging’s Impact on Book Valuation, London, 2002.
Contabilitatea financiară – Modul II 50
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Din acest motiv, in cazul existentei unui numar insemnat de
astfel de operatiuni de acoperire si al recunoasterii unor sume
importante in capitalurile proprii, investitorii unei intreprinderi trebuie
sa acorde atentie sporita capitalurilor sale proprii atunci cand iau
decizii economice.
In cele mai multe cazuri, este indicata consultarea unui specialist
independent inainte de efectuarea investitiei intr-o societate care
realizeaza operatiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie.
Tratamentul contabil:
Variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire sunt
recunoascute fie in capitalurile proprii, daca sunt asociate acoperirii
eficiente a riscurilor, fie in rezultatul net al perioadei, daca acoperirea
nu este eficienta6;
Variatiile de valoare ale instrumentului acoperit, care sunt
inregistrate in capitalurile proprii, sunt reprezentate de minimum dintre
castigurile/ pierderile cumulate aferente instrumentului de acoperire
care au compensate, inca de la inceput, modificarile fluxurilor de
trezorerie viitoare previzionate, exclusiv partea ineficienta a acoperirii,
pe de o parte, si valoarea justa a modificarilor cumulate ale fluxurilor
de trezorerie viitoare ale elementului acoperit, de la inceperea relatiei
de acoperire, pe de alta parte;
Orice parte din profitul sau pierderea asociata instrumentului de
acoperire, considerata ineficienta va fi imediat reflectata in rezultatul
perioadei sau in capitalurile proprii (daca instrumentul de acoperire
este un activ disponibil pentru vanzare);
6 Partea ineficienta a instrumentului derivat de acoperire se recunoaste in contul de
rezultate. Ineficienta instrumentului nederivat de acoperire se inregistreaza in
rezultatul net sau in capitalurile proprii, dupa caz.
Contabilitatea financiară – Modul II 51
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Un element specific exclus din dimensiunea castigului sau pierderii
aferente fluxurilor de trezorerie ale instrumentului de acoperire va fi
recunoscut in contul 121 “Profit sau pierdere” al perioadei respective.
6.3. TEMA DE CONTROL
1. Acoperirea (hedging-ul) – aspecte teoretice.
2. Tranzactiile ferme.
3. Angajamentele ferme.
4. Contabilitatea operatiunilor de regularizare si asimilate.
6.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Hennie van Greuning – International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.
2. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si
OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008
si 2010.
3. Ustinia, Rachita – Bune practici de inregistrari contabile pentru
activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech,
Craiova, 2011.
4. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.
5. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura
CECCAR, Bucuresti, 2010.
Contabilitatea financiară – Modul II 52
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
6. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si
modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul
nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.
7. x x x OMFP nr.2239/2011 – privind aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate.
8. x x x Colectia de revista: Contabilitatea, expertiza si auditul
afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
Contabilitatea financiară – Modul II 53
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 7
CONTABILITATEA TRANZACTIILOR LA BANCI
Timpul de studiu individual estimat: 2 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
inregistrarile contabile ale diverselor operatiuni bancare in
lei
inregistrarile contabile ale diverselor operatiuni bancare in
valuta
Cuprinsul unitatii de invatare:
7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in
lei
7.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni
7.3. Tema de control
7.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Cu ajutorul conturilor din Clasa 5 “Conturi de trezorerie”, Grupa
51 “Conturi la banci” se reflecta in contabilitatea bancilor urmatoarele
operatiuni economico-financiare privind cecuri de incasat, avansuri de
Contabilitatea financiară – Modul II 54
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
trezorerie, dobanzi de incasat, acreditive in lei, lichiditatile si creditele
bancare pe termen scurt si dobanzile aferente acestora etc.
Conturile sintetice de gradul I din aceasta grupa:
- contul 511 “Valori de incasat” (A);
- contul 512 “Conturi curente la banci” (B);
- contul 518 “Dobanzi” (B);
- contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” (P).
7.1. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR
OPERATIUNI BANCARE IN LEI 7
Exemplificari:
1. Se primeste o fila de CEC de la un client pentru marfurile
livrate, in valoare de 1.400 lei.
5112 “Cecuri de incasat” = 411 “Clienti” 1.400 lei
2. Se incaseaza fila de CEC in valoare de 1.400 lei prin
intermediul bancii.
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 5112 “Cecuri de incasat” 1.400 lei
3. Se depune la banca numerar in suma de 2.000 lei.
581 “Viramente interne” = 5311 “Casa in lei” 2.000 lei
7 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiară – Modul II 55
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 581 “Viramente interne” 2.000 lei
4. Se achita un efect comercial in valoare de 3.000 lei prin
intermediul serviciilor bancii.
403 “Efecte de platit” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
3.000 lei
5. Se inregistreaza dobanda bancara cuvenita agentului
economic pentru disponibilul aflat la banca, la termen de 12 luni in
suma de 200 lei.
5187 “Dobanzi de incasat” = 766 “Venituri din dobanzi” 200 lei
6. Se incaseaza dobanda bancara conform extrasului de cont.
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 5187 “Dobanzi de incasat” 200 lei
7. Se acorda un avans de 400 lei administratorului firmei.
542 “Avansuri de
trezorerie”
= 5311 “Casa in lei” 400 lei
8. La sosirea din delegatie, administratorul prezinta documentele
justificative (bilete de calatorie, chitanta hotel) suma de 300 lei, din
care, TVA 48 lei, iar suma necheltuita o depune la casierie.
Contabilitatea financiară – Modul II 56
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
%
625 “Cheltuieli cu
deplasari,
detasari si transferari”
4426 “TVA deductibila”
5311 “Casa in lei”
= 542 “Avansuri de
trezorerie”
400 lei
252
60
88
9. Se achita salariile personalului in suma de 20.000 lei.
421 “Personal-salarii
datorate”
= 5311 “Casa in lei” 20.000 lei
10. Se deschide un acreditiv pentru plata marfurilor in suma de
5.000 lei.
581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la banci in
lei”
5.000 lei
5411 “Acreditive in lei” = 581 “Viramente interne” 5.000 lei
11. Furnizorului i se achita suma de 4.000 lei, inclusiv TVA 24%,
plata se face din acreditivul constituit la banca.
401 “Furnizori” = 5411 “Acreditive in lei” 4.000 lei
12. Diferenta neconsumata din acreditiv se restituie la banca
(5.000 lei – 4.000 lei) = 1.000 lei.
Contabilitatea financiară – Modul II 57
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
581 “Viramente interne” = 5411 “Acreditive in lei” 1.000 lei
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 581 “Viramente interne” 1.000 lei
13. Se obtine un credit bancar pe termen scurt in valoare de
3.000 lei, dobanda aferenta fiind de 100 lei.
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 5191 “Credite bancare pe
termen scurt”
3.000 lei
666 “Cheltuieli privind
dobanzile”
= 5198 “Dobanzi aferente
creditelor bancare pe
termen scurt”
100 lei
14. Se incaseaza in numerar suma de 2.000 lei reprezentand
incasari din vanzarea marfurilor (unitatea nu este platitoare de TVA).
5311 “Casa in lei” = 707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
2.000 lei
15. Suma incasata se depune la banca.
581 “Viramente interne” = 5311 “Casa in lei” 2.000 lei
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 581 “Viramente interne” 2.000 lei
16. Conform extrasului de cont al bancii, se incaseaza de la
clienti contravaloarea marfurilor vandute in suma de 6.000 lei.
Contabilitatea financiară – Modul II 58
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5121 “Conturi la banci in
lei”
= 411 “Clienti” 7.000 lei
7.2. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR
OPERATIUNI BANCARE IN VALUTA 8
Acordarea si justificarea avansurilor de trezorerie in valuta
pentru deplasari in interes de serviciu in strainatate se face pe baza
Ordinului de deplasare, iar disponibilul se ridica de la casieria societatii.
Drepturile banesti de delegare, detasare si deplasare in interersul
serviciului sunt deductibile numai in limita prevederilor cuprinse in
actele normative in vigoare, constatate prin documente justificative.
Legea nr.571/2003 - privind Codul fiscal prevede: “Suma
cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru
deplasari in strainatate (in valuta) si in Romania (in lei), este in limita
a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care
contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii
precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata
salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in
exercitiul financiar curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la
nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in special”.
Pentru a reda inregistrarile contabile care se efectueaza in
contabilitate in legatura cu acordarea si justificarea avansurilor de
trezorerie in valuta, se prezinta urmatoarea situatie intalnita in practica
agentilor economici.
Exemplificare:
- Suma avansului in valuta acordat:………….………………………..... 2.000 euro
8 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiară – Modul II 59
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
- Cursul valutar al monedei euro la data acordarii avansului: 4,25 lei/
euro
- Cheltuieli in valuta efectuate in interesul serviciului (diurna,
cazare, transport)...........................................................
1.800 euro
- Cursul valutar al monedei euro la data depunerii decontului\
de cheltuieli efectuate: …………………….................................
4,30 lei/
euro
- Cursul valutar al monedei euro la data platii diferentelor
cheltuite in plus in valuta: …………………………………………………….
-
Din informatiile prezentate mai sus, se observa ca suma totala a
cheltuielilor in valuta efectuate cu ocazia deplasarii in strainatate in
interesul serviciului (1.800 euro) este mai mica decat avansul de
trezorerie acordat in valuta (2.000 euro), iar cursul valutar al monedei
in euro la data justificarii avansului (4,30 lei/euro) este mai mare decat
cel de la data primirii avansului spre decontare (4,25 lei/euro).
Inregistrari contabile9:
1. Inregistrarea numerarului in valuta ridicate din contul de
disponibilitati din banca pe baza documentatiei prezentate bancii
(2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500 lei).
581 “Viramente interne” = 5124 “Conturi la banci in
valuta”
8.500 lei
2. Inregistrarea in contabilitate a societatii in “Registrul de casa
in valuta” a sumei in valuta ridicate de la banca (2.000 euro x 4,25
lei/euro = 8.500 lei).
9 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiară – Modul II 60
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5314 “Casa in valuta” = 581 “Viramente interne” 8.500 lei
3. Inregistrarea acordarii avansului de trezorerie pe baza
dispozitiei de plata catre casierie (2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500
lei).
542 “Avansuri de
trezorerie”
= 5314 “Casa in valuta” 8.500 lei
4. Inregistrarea cheltuielilor de deplasare efectuate in valuta in
interesul serviciului conform Decontului de cheltuieli si a documentelor
justificative prezentate in contabilitate (bilete de avion, note de plata
hotel, transport, etc.): (1.800 euro x 4,25 lei/euro) = 7.650 lei.
625 “Cheltuieli cu
deplasari,
detasari si transferari”
= 542 “Avansuri de
tezorerie”
7.650 lei
5. Inregistrarea sumei (in valuta) depuse la casierie societatii din
avansul primit de la trezorerie pe baza Dispozitiei de incasare de catre
casieria societatii si a Chitantei pentru operatii in valuta: (200 euro x
4,30 lei/euro = 860 lei).
5314 “Casa in valuta”
(200 euro x 4,25 lei/euro) =
850 lei,
(200 euro x 0,05 lei/euro) =
10 lei.
= %
542 “Avansuri de
trezorerie”
765 “Venituri din diferente
de curs valutar”
860 lei
850
10
Contabilitatea financiară – Modul II 61
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
7.3. TEMA DE CONTROL
1. Contabilitatea viramentelor interne.
2. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul unitatii.
3. Contabilitatea dobanzilor datorate tertilor.
4. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare.
7.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-
2011.
2. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura
CECCAR, Bucuresti, 2010.
3. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si
modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul
nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.
4. x x x OMFP nr.2234/2011 – privind Sistemul de raportare
contabila la 30.VI.2011 a operatorilor economici din Romania.
5. x x x OMFP nr.2239/2011 – privind aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate.
6. x x x Colectia de revista: Contabilitatea, expertiza si auditul
afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
Contabilitatea financiară – Modul II 62
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 8
INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND
CHELTUIELILE10
Timpul de studiu individual estimat: 1 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici
pierderile intreprinderii si/sau agentilor economici
cheltuielile de exploatare si structura lor
cheltuielile financiare si structura lor
cheltuieli extraordinare si structura lor
cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru
depreciere sau pierdere de valoare si structura lor
inregistrarile contabile referitoare la cheltuielile privind stocurile
inregistrarile contabile ale diverselor operatiuni bancare in
valuta
Cuprinsul unitatii de invatare:
8.1. Aspectele teoretice
8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
10 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiară – Modul II 63
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
8.3. Tema de control
8.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare
8.1. ASPECTELE TEORETICE
In general cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici
sunt definite ca fiind valori platite sau de platit in momentul in care se
contracteaza obligatia financiara fata de furnizori pentru materiile
prime primite, materiale, produse, produse finite, semifabricate,
diferite stocuri, lucrari, servicii prestate, cheltuieli cu personalul,
amortizarile si ajustarile, provizioanele, decontari cu bugetul statului,
precum si diferite cheltuieli financiare si extraordinare etc.
Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice curente
sau viitoare si pot rezulta sau nu, ca urmare a desfasurarii activitatii
curente a entitatii in cadrul fiecarui exercitiu financiar.
“Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale
utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte
contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a
efectuat, la imobilizarile corporale sau drept cheltuieli in perioada in
care au fost efectuate in functie de beneficiile economice aferente,
similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale
proprii”11.
Contabilitatea cheltuielilor intr-o intreprindere se tine pe diferite
feluri de cheltuieli, si anume dupa natura lor:
(i) Cheltuieli de exploatare, in care se cuprind:
- materiile prime,
11 Conform cu OMEF nr.2374/12.XII.2007, Art.III, pct.6 (2).
Contabilitatea financiară – Modul II 64
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
- materiale consumabile,
- materiale auxiliare,
- costul de achizitie al materialelor pentru ambalat nestocate si al
obiectelor de inventar consumate trecute direct pe cheltuieli,
- costul energiei si apei consumate, valoarea animalelor si
pasarilor,
- costul marfurilor vandute si ambulate etc.;
(ii) Cheltuieli financiare cuprind:
- pierderi din creante legate de participatii;
- cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferentele de
curs valutar nefavorabile (-),
- cheltuieli privind dobanzile pentru imprumuturile acordate de
banci pentru exercitiul financiar in curs,
- sconturi si reduceri acordate clientilor, pierderi din creante de
natura financiara si altele;
(iii) Cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente
extraordinare);
(iv) Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile
pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu
impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
Toate conturile din Clasa 6 de conturi “Conturi de cheltuieli” sunt
conturi cu functia contabila de activ, deci, incep sa functioneze prin a
Contabilitatea financiară – Modul II 65
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
se debita in cursul fiecarei luni (perioade de gestiune:
luna/semestru/an) si se crediteaza provizoriu la sfarsitul fiecarei
perioade de raportare, iar rezultatul definitiv al exercitiului financiar se
stabileste anual si reprezinta soldul final al contului 121 “Profit sau
pierdere”.
Conturile sintetice de gradul I (formate din trei cifre) din aceasta
clasa de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice (formate din patru
cifre), in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau
potrivit necesitatilor proprii ale fiecarei entitatii. Cheltuielile legate de
emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct In
capitalurile proprii ale entittatii (contul 149 “Pierderi legate de
emiterea, rãscumpãrarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii”) atunci când nu sunt
Indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizãri
necorporale (contul 201 “Cheltuieli de constituire”).
Clasa 6 de conturi “Conturi de cheltuieli” este formata din 10
grupe de conturi, si anume12:
Grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile”;
Grupa 61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de
terti”;
Grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”;
Grupa 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate”;
Grupa 64 “Cheltuieli cu personalul”;
Grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare”;
Grupa 66 “Cheltuieli financiare”;
Grupa 67 “Cheltuieli extraordinare”;
12 Potrivit Planului de Conturi General (PCG).
Contabilitatea financiară – Modul II 66
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Grupa 68 “Cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si
ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare”;
Grupa 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”.
In continuare se prezinta principalele tipuri de inregistrari
contabile13 privind cheltuielile societatii comerciale X.
8.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE 14
Exemplificare:
Inregistrari contabile:
1. Includerea in cheltuielile exercitiului a materiilor prime
constatate lipsa, la pretul standard de 150 lei si a diferentei de pret
(100 lei / 2.000 lei = 0,05; 0,05 x 150 lei = 8 lei) aferente acestor
active circulante iesite din gestiunea unitatii in acest mod.
601 “Cheltuieli cu materiile
prime”
= %
301 “Materii prime”
308 “Diferente de pret
la materii prime
si
materiale”
158 lei
150
8
13 Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata prin Legea nr.86/2008, Art.III, pct.6
(2), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.292/15.IV.2008, dandu-se
textelor o noua numerotare. 14 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiară – Modul II 67
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 1.850 lei.
Diferenta de pret in plus aferenta activelor iesite din gestiunea entitatii
prin includerea lor pe cheltuieli este de 93 lei (0,05 x 1.850 lei = 93
lei).
601 “Cheltuieli cu materiile
prime”
= %
301 “Materii prime”
308 “Diferente de pret la
materii prime si
materiale”
1.943 lei
1.850
93
3. La sfarsitul lunii august anul N (2011) se face transferul
intregului sold de 2.100 lei al contului de cheltuieli cu materiile prime
in contul de calcul al rezultatului exercitiului.
121 “Profit sau pierdere” = 601 “Cheltuieli cu
materiile prime”
2.100 lei
4. In cursul lunii septembrie anul N, se efectueaza un inventar
intermitent si se constata un plus de materii prime, in valoare de 125
lei.
301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu
materiile prime”
250 lei
Contabilitatea financiară – Modul II 68
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Aplicatia 1
La data de 1 august anul 2011 (anul N), soldul contului 301
“Materii prime” este de 1.000 lei, exprimat in costul de achizitie.
Peste cateva zile se dau in consum materii prime in valoare de
doar 980 lei, intrucat diferenta de 20 lei, reprezinta perisabilitati care
nu pot fi imputate.
Materiile prime ramase in sectie la sfarsitul lunii august sunt in
valoare de 150 lei. Pentru aceasta suma se elibereaza un Bon de
predare-transfer-restituire si un Bon de consum pentru luna august
(anul N).
La finele luni se constata un plus de inventar in suma de 18 lei.
Inregistrari contabile:
1. Se inregistreaza iesirea din gestiunea entitatii a materiilor
prime degradate, in valoare de 20 lei.
601 “Cheltuieli cu materiile
prime”
= 301 “Materii prime” 20 lei
2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 980 lei, in
baza Bonului de consum nr.11 din 10 august anul N.
601 “Cheltuieli cu materiile
prime”
= 301 “Materii prime” 980 lei
Contabilitatea financiară – Modul II 69
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
3. Scaderea din volumul cheltuielilor cu materiile prime a sumei
de 150 lei, reprezentand valoarea acestor bunuri ramase neconsumate
la finele lunii august, conform documentului de restituire.
301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu
materiile prime”
150 lei
4. La sfarsitul lunii august, conform notei contabile se face
transfer a intregului sold de 850 lei al contului de cheltuieli cu materiile
prime la contul 121 “Profit sau pierdere”.
121 “Profit sau pierdere” = 601 “Cheltuieli cu
materiile
prime”
850 lei
5. Se inregistreaza darea in consum a materiilor prime ramase in
Sectia de productie in valoare de 150 lei, conform Bonului de consum
nr.1 din data de 1 septembrie anul N, inregistrarea plusului in suma de
18 lei constatat la inventariere la finele lunii si inchiderea contului de
cheltuieli la finele exercitiului financiar cu soldul sau de 132 lei.
601 “Cheltuieli cu materiile
prime”
301 “Materii prime”
121 “Profit sau pierdere”
=
=
=
301 “Materii prime”
601 “Cheltuieli cu materiile
prime”
601 “Cheltuieli cu materiile
prime”
150 lei
18 lei
132
lei
Contabilitatea financiară – Modul II 70
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Aplicatia 2
In gestiunea societatii comerciale X, materialele existente pe
stoc la data de 30 septembrie anul N se compun din urmatoarele
elemente:
- Materiale auxiliare………………………………………………………………. 1.000
lei
- Combustibili………………………………................................... 3.800
lei
- Materiale pentru ambalat………………………………………………….. 200 lei
- Piese de schimb…………………………………………………………………… 1.400
lei
- Seminte si materiale de plantat………………………………………… 500 lei
- Furaje…………………………………………………………………………………… 400 lei
- Alte materiale consumabile………………………………………………… 900 lei
TOTAL: ……………………………………………………………… 8.200
lei
Toate materialele consumabile au fost date in consum, iar la
finele lunii septembrie anul N se restituie la magazin piese de schimb
in valoare de 100 lei si materiale pentru ambalat in suma de 50 lei.
La inventarierea efectuata pe data de 15 octombrie anul N se
constata lipsuri de materiale pentru ambalat neimputabile in valoare de
10 lei.
Contabilitatea financiară – Modul II 71
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Inregistrari contabile:
1. Se inregistreaza includerea in cheltuielile exercitiului financiar
curent a materialelor consumabile la un cost de achizitie de 8.200 lei,
conform bonurilor de consum.
601 “Cheltuieli cu materialele
auxiliare”
6022 “Cheltuieli privind
combustibilul”
6023 “Cheltuieli privind
materialele pentru
ambalat”
6024 “Cheltuieli privind piesele
de schimb”
6025 “Cheltuieli privind
semintele si materialele de
plantat”
6026 “Cheltuieli privind
furajele”
6028 “Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”
=
=
=
=
=
=
=
3021 “Materiale auxiliare”
3022 “Combustibili”
3023 “Materiale pentru
ambalat”
3024 “Piese de schimb”
3025 “Seminte si
materiale de
plantat”
3026 “Furaje”
3028 “Alte materiale
consumabile”
1.000 lei
3.800 lei
200 lei
1.400 lei
500 lei
400 lei
900 lei
2. Se inregistreaza restituirea la magazin a pieselor de schimb
ridicate in plus in valoare de 100 lei si a materialelor pentru ambalat
nefolosite in suma de 50 lei, in baza Bonului de predare-transfer-
restituire.
Contabilitatea financiară – Modul II 72
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
3024 “Piese de schimb”
3023 “Materiale pentru
ambalat”
=
=
6024 “Cheltuieli privind piesele
de schimb”
6023 “Cheltuieli privind
materialele pentru
ambalat”
100 lei
50 lei
3. Inchiderea la sfarsitul exercitiului a conturilor de cheltuieli cu
materialele consumabile pentru intregul sold de 8.050 lei, in baza notei
contabile din data de 30 septembrie anul N.
121 “Profit sau pierdere” = %
6021 “Cheltuieli cu
materialele auxiliare”
6022 “Cheltuieli privind
combustibilul”
6023 “Cheltuieli privind
materialele pentru
ambalat”
6024 “Cheltuieli privind
piesele de schimb”
6025 “Cheltuieli privind
semintele si materialele
de plantat”
6026 “Cheltuieli privind
furajele”
6028 “Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”
8.050 lei
1.000
3.800
150
1.300
500
400
Contabilitatea financiară – Modul II 73
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
900
4. Iesirea din gestiunea societatii comerciale X a materialelor
pentru ambalat neimputabile in valoare de 10 lei, constatate lipsa la
inventarierea efectuata in data de 15 octombrie anul N.
6023 “Cheltuieli privind
materialele pentru ambalat”
= 3023 “Materiale pentru
ambalat”
10 lei
5. Se inregistreaza la sfarsitul perioadei de gestiune (31
octombrie anul N) a contului de cheltuieli privind materialele pentru
ambalat cu intregul sold in suma de 10 lei.
121 “Profit sau pierdere” = 6023 “Cheltuieli privind
materialele pentru
ambalat”
10 lei
8.3. TEMA DE CONTROL
1. Cheltuieli – aspecte teoretice.
2. Clasificarea cheltuielilor.
3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul cheltuielilor privind
stocurile?
Contabilitatea financiară – Modul II 74
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
4. Cum se inregistreaza cheltuielile in contabilitate la sfarsitul fiecarei
luni?
5. Contabilitatea operatiunilor in curs de clarificare.
6. Contabilitatea ambalajelor.
7. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si
productiei in curs de executie.
8. Contabilitatea impozitelor si taxelor locale.
9. Contabilitatea privind impozitul pe profit.
8.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII
1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
2. Hennie van Greuning – International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.
3. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si
OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008
si 2010.
4. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
5. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 75
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 9
INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND
VENITURILE15
Timpul de studiu individual estimat: 1 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
venitul contabil
cresterea sau reducerea rezultatelor perioadei curente
veniturile din activitati curente si structura lor
valoarea justa
contabilitatea cifrei de afaceri
contabilitatea veniturilor extraordinare
Cuprinsul unitatii de invatare:
9.1. Apectele teoretice
9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri
9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare
9.4. Tema de control
9.5. Bibliografia specifica unitatii de invatare
15 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiară – Modul II 76
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
9.1. APECTELE TEORETICE
IAS 18 “Venituri din activitati curente” stabileste criterii care
trebuiesc indeplinite inainte ca venitul din activitati curente sa fie
obtinut (si prin urmare recunoscut) in situatiile financiare intocmite pe
baza de IFRS 216.
Venitul contabil este generat atunci cand veniturile din
activitatile curente si cheltuielile asociate acestora sunt recunoscute in
contul 121 “Profit sau pierdere”. Principiile de recunoastere si de
independenta sunt cele care determina momentul in care are loc
recunoasterea in contul de profit sau pierdere.
Atunci cand o societate isi prezinta in mod intentionat rezultatele
financiare sau conditia financiara, sau ambele, ea desfasoara o
manipulare financiara. In general, societatile se angajeaza in astfel de
activitati cu scopul de a-si ascunde problemele operationale. Cand
societatile sunt prinse, se confrunta cu pierderea increderii
investitorilor in conducere si cu o cadere ulterioara a pretului actiunilor
societatii in cauza.
Cele doua strategii de baza care fundamenteaza toate
manipularile contabile specifice sunt:
(1) Cresterea rezultatelor perioadei curente prin supraevaluarea
veniturilor din activitatile curente si a castigurilor sau prin
subevaluarea cheltuielilor;
(2) Reducerea rezultatelor perioadei curente prin subevaluarea
veniturilor din activitatile curente sau supraevaluarea cheltuielilor.
Exista probabilitatea ca o societate sa adopte o astfel de strategie
pentru a-si transfera rezultatele intr-o alta perioada de gestiune in care
acestea ar putea fi necesare.
16 Standardele Internationale de Raportare Financiara 2, editor CECCAR, Bucuresti,
2009.
Contabilitatea financiară – Modul II 77
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Veniturile din activitati curente sunt definite ca fiind, intrarea
bruta a beneficiilor economice aparute in cursul normal al activitatii,
din cursul unei perioade de gestiune sau care se materializeaza in
cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat contributiile din partea
participantilor la capital.
IAS 18 “Venituri dun activitati curente”, vizeaza tratamentul
contabil al veniturilor din urmatoarele tipuri de activitati:
vanzarea de bunuri;
prestarea de servicii;
utilizarea de catre altiii a activelor entitatii purtatoare de dobanzi
(IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”);
redevente;
dividende (IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si
evaluare”).
Veniturile din activitati curente exclud:
sumele colectate in numele unor terte parti, de exemplu, TVA;
venitul aferent contractelor de leasing (IAS 17 “Leasing”);
investitiile contabilizate prin punere in echivalenta (IAS 28
“Investitii in entitati asociate”);
contractele de asigurari (IFRS 2 “Standardele Internationale de
Raportare Financiara 2”);
modificarile valorii juste a activelor si datoriilor financiare (IAS 39
“Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”);
recunoasterea initiala si modificarile valorii juste a activelor
biologice (IAS 41 “Agricultura”).
Valoarea justa este suma pentru care un activ poate fi
tranzactionat sau o datorie poate fi decontata, intre parti interesate, in
Contabilitatea financiară – Modul II 78
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii
obiective.
Randamentul efectiv al unui activ este rata dobanzii necesara
pentru actualizarea fluxurilor viitoare de intrari si de numerar,
preconizate sa apara de-a lungul duratei de viata a activului, pentru a
egala valoarea contabila initiala a activului.
Vanzari plus service se refera la situatia in care pretul de
vanzare al unui produs include o suma pentru service ulterior, iar
partea din venituri aferenta efectuarii service-ului este inregistrata in
avans de-a lungul perioadei in care este efectuat service-ul.
Onorariile pentru serviciile financiare sunt recunoscute
imediat ca venituri, numai daca au fost inregistrate la valoarea lor
justa si sunt parte integranta a randamentului efectiv al unui
instrument financiar (de exemplu, capitalurile proprii).
Onorariile de angajament aferente imprumuturilor initiate
direct sunt inregistrate in avans si recunoscute ca ajustari ale ratei
efective a dobanzii sau sunt recunoscute ca venit la data expirarii
premature a angajamentului.
Venituri din dobanzi sunt recunoscute periodic si proportional
pe baza randamentului efectiv al activului, folosind rata efectiva a
dobanzii, IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”.
Redeventele sunt recunoscute pe baza contabilitatii de
angajamente economice, respectiv fondul comercial al contractelor
relevante.
Dividendele sunt recunoscute numai in momentul in care este
stabilit nivelul si dreptul de a primi plata acestora.
Acordurile de rascumparare apar atunci cand o entitate vinde
bunuri si imediat incheie un contract pentru rascumpararea lor la o
data ulterioara.
Contabilitatea financiară – Modul II 79
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Incertitudinea legata de colectarea/incasarea unor sume care
sunt deja incluse in venituri din activitati curente este tratata ca o
cheltuiala, sau mai precis ca o ajustare a veniturilor.
9.2. CONTABILITATEA CIFREI DE AFACERI17
Toate conturile din clasa 7 “Conturi de venituri” au functia
contabila de pasiv, deci, incep sa functioneze prin a se credita si sunt
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si a
Normelor metodologice de functionare a conturilor si Ordinul
nr.1879/6.VI.2010.
Exemplificare:
1. Se inregistreaza valoarea redeventelor pentru concesiuni, a
locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost emise facturi
catre concesionari, locatari si chiriasi in suma de 3.000 lei, TVA 24%.
Inregistrari contabile:
461 “Debitori diversi” = %
706 “Venituri din
redevente, locatii de
gestiune si chirii”
4427 “TVA colectata”
3.720 lei
3.000
720
17 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiară – Modul II 80
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
2. Sumele incasate in avans pentru redevente, locatii de gestiune si
chirii, care se formeaza venituri ale exercitiului in curs, in valoare de
2.250 lei.
472 “Venituri inregistrate
in avans”
= 706 “Venituri din
redevente, locatii de
gestiune si chirii”
2.250 lei
3. Se inregistreaza sumele datorate de personal reprezentand
chirii, care formeaza venituri ale entitatii, in suma de 3.050 lei.
4281 “Venituri inregistrate
in avans”
= 706 “Venituri din
redevente, locatii de
gestiune si chirii”
3.050 lei
4. Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul
lunii.
706 “Venituri din
redevente, locatii de
gestiune si chirii”
= 121 “Profit sau
pierdere”
8.300 lei
Aplicatia 1
Societatea comerciala X vinde marfuri cu livrare directa catre
clienti pe baza de Facturi fiscale ce se vor incasa ulterior.
Contabilitatea financiară – Modul II 81
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
- Pret de vanzare....................................................... 5.550 lei
- TVA 24%................................................................ 1.332 lei
TOTAL: ……………………………………………………………………………… 6.882 lei
1. Se inregistreaza vanzarea directa a marfurilor catre clienti.
411 “Clienti” = %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
6.882 lei
5.550
1.332
2. Se inregistreaza vanzarea de marfuri pentru care nu s-au
intocmit Facturi fiscale.
- Pret de vanzare......................................................... 2.800 lei
- TVA 24%.................................................................. 672 lei
TOTAL: ……………………………………………………………………………….. 3.472 lei
418 “Clienti-facturi de
intocmit”
= %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4428 “TVA neexigibila”
3.472 lei
2.800
672
Contabilitatea financiară – Modul II 82
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
3. Sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor cu
amanuntul sunt de 3.500 lei, inclusiv TVA (TVA = 3.500 lei : 1,24%) =
677 lei.
5311 “Casa in lei” = %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
3.500 lei
2.823
677
4. Se inregistreaza inchiderea contului de venituri.
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
= 121 “Profit sau
pierdere”
11.173 lei
9.3. CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE
Veniturile extraordinare sunt recunoscute in contabilitate de
Contul 771 “Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si
altele similare”, este singurul cont cu care se opereaza in aceasta
grupa de conturi, si anume veniturile rezultate din compensatiile
primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente
extraordinare.
Exemplificare:
Inregistrari contabile:
1. Se inregistreaza sumele primite sau de primit drept
compensatie pentru pierderi inregistrate de o societate pentru
Contabilitatea financiară – Modul II 83
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
exercitiul financiar (N-1) (anul 2010), ca urmare a efectuarii unor
cheltuieli generate de evenimentele extraordinare.
512 “Conturi la banci in
lei”
sau
445 “Subventii”
=
=
771 “Venituri din subventii
pentru evenimente
extraordinare si altele
similare”
771 “Venituri din subventii
pentru evenimente
extraordinare si
altele similare”
15.000 lei
15.000 lei
Contului 771 “Venituri din subventii pentru evenimente
extraordinare si altele similare” se Inchide la sfârşitul perioadei de
gestiune prin creditul contului 121 “Profit sau pierdere”.
Nu are sold la sfârşitul perioadei.
9.4. TEMA DE CONTROL
1. Veniturile din activitati curente – aspecte teoretice.
2. Cum se inregistreaza in contabilitate valoarea redeventelor pentru
concesiuni, a locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost
emise facturi catre concesionari, locatari si chiriasi?
3. Veniturile extraordinare – aspecte teoretice.
4. Cum se inregistreaza in contabilitate sumele incasate in numerar
din vanzarea marfurilor cu amanuntul?
Contabilitatea financiară – Modul II 84
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
9.5. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
2. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si
OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008
si 2010.
3. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
4. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 85
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Unitatea de invatare nr. 10
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND
REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL
121 “PROFIT SAU PIERDERE”)
Timpul de studiu individual estimat: 1 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea
cunostinte despre :
rezultatul exercitiului financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)
ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei luni
inregistrarile contabile legate de inchiderea lunara a cheltuielilor
si a veniturilor
Cuprinsul unitatii de invatare:
10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului
financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)
10.2. Tema de control
10.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Contabilitatea financiară – Modul II 86
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
10.1. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND
REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL 121
“PROFIT SAU PIERDERE”)
Acest cont se utilizeaza in contabilitatea financiara la sfarsitul
fiecarei perioade de gestiune (luna/trimestru/semestru/an) cu ajutorul
caruia se stabileste daca unitatea respectiva a lucrat pe profit sau
pierdere. Este un cont mai special denumit in practica contabila ca fiind
un cont care reflecta rezultatul exercitiului financiar.
Exemplificari:
Inregistrari contabile:
1. La sfarsitul perioadei de gestiune se inregistreaza in creditul
contului 121 “Profit sau pierdere” veniturile realizate de unitate in
cursul luii decembrie 2011.
%
701 “Venituri din vanzarea
produselor finite”
.
.
.
786 “Venituri financiare din
ajustari pentru
pierdere de valoare”
= 121 “Profit sau
pierdere”
40.000 lei
10.000
.
.
.
2.000
2. Se inregistreaza pierderile rezultate din exercitiul financiar
curent (anul 2011) reportate in exercitiul financiar urmator (2012).
Contabilitatea financiară – Modul II 87
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
117 “Rezultatul reportat” = 121 “Profit sau pierdere” 1.000 lei
3. La sfarsitul fiecarei luni contul 121 “Profit sau pierdere” se
debiteaza cu toate conturile de cheltuieli.
121 “Profit sau pierdere” = %
601 “Cheltuieli cu
materiile
prime”
.
.
.
698 “Cheltuieli cu
impozitul pe venit si
cu alte impozite care
nu apar in elementele
de mai sus”18
22.000 lei
12.000
.
.
.
.
800
4. Pierderile acumulate din exercitiile financiare din anii
precedenti se acopera cu profitul contabil realizat in anul curent
(2011).
121 “Profit sau pierdere” = 117 “Rezultatul reportat” 15.000 lei
5. Profitul brut obtinut in cursul anului 2011 se impoziteaza cu o
cota stabilita la nivel national (de exemplu, in prezent cota de
18 Se utilizeaza conform reglementarilor legale in vigoare, 2011-2012.
Contabilitatea financiară – Modul II 88
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
impozitare stabilita de catre Guvernul Romaniei este de 16%) si se
obtine profitul net.
121 “Profit sau pierdere” = 691 “ Cheltuieli cu
impozitul pe profit”
2.400 lei
6. Profitul net realizat in cursul exercitiului financiar 2011 se
repartizeaza pe destinatii legale la sfarsitul anului sau inceputul anului
2012.
121 “Profit sau pierdere” = 129 “Repartizarea
profitului”
12.600 lei
Ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei
luni:
Este important ca la fiecare inchidere contabila sa verificam si sa
analizam urmatoarele aspecte, pentru a ne asigura ca am respectat
intocmai cadrul legal care sta la baza situatiilor financiare:
Inchiderea cheltuielilor si veniturilor:
o Rulajul creditor (RC) al Clasei 6 de conturi “Conturi de cheltuieli”
trebuie sa fie egal cu rulajul debitor (RD) al contului 121 "Profit
sau pierdere";
o Rulajul debitor (RD) al clasei 7 de conturi “Conturi de venituri”
trebuie sa fie egal cu rulajul creditor (RC) al contului 121 "Profit
sau pierdere".
Trebuie sa tinem seama in analiza rulajelor de mai sus si de
influenta contului 711 "Variatia stocurilor" ce se foloseste in
activitatea de productie.
Contabilitatea financiară – Modul II 89
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
Conturile de venituri si cheltuieli trebuie sa prezinte sold 0 la sfarsit
de luna, fara nici o exceptie, rezultatul lor net reflectandu-se in
soldul contului 121.
10.2. TEMA DE CONTROL
1. Informatii si tratamente contabile privind veniturile.
2. Contabilitatea principalelor tipuri de venituri.
3. Contabilitatea privind impozitul pe profit.
10.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE
INVATARE
1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia
a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
2. Hennie van Greuning – International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.
3. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor
economici conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP
nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal,
Bucuresti, 2008 si 2010.
4. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind
contabilitatea financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011,
Universitatea Hyperion, 2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 90
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
5. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
Contabilitatea financiară – Modul II 91
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI
SUPORT DE CURS
1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
2. Hennie van Greuning – International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.
3. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si
OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008
si 2010.
4. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
5. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
6. Ustinia, Rachita – Bune practici de inregistrari contabile pentru
activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech,
Craiova, 2011.
7. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.
8. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,
Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
Contabilitatea financiară – Modul II 92
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
9. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-
2011.
10. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura
CECCAR, Bucuresti, 2010.
11. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si
modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul
nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.
12. x x x OMFP nr.2234/2011 – privind Sistemul de raportare
contabila la 30.VI.2011 a operatorilor economici din Romania.
13. x x x OMFP nr.2239/2011 – privind aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate.
14. x x x Colectia de revista: Contabilitatea, expertiza si auditul
afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
15. x x x Colectia de revista: Managementul financiar, editura
Rentrop & Straton, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
16. x x x Standardul International de Raportare Financiara
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (IFRS pentru IMM-uri), Editura
CECCAR, Bucuresti, 2009.
17. x x x Ordonanta de Urgenta nr.37/13 aprilie 2011.
18. x x x Norme metodologice de functionare a conturilor, publicate
in Ordinul nr.1879/6.VI.2010.
Contabilitatea financiară – Modul II 93
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
12. NOTITELE STUDENTULUI
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Contabilitatea financiară – Modul II 94
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Contabilitatea financiară – Modul II 95
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________