Ceva Smecher

7/23/2019 Ceva Smecher

http://slidepdf.com/reader/full/ceva-smecher 1/9

Concurenţa reprezintă confruntarea deschisă, rivalitatea sau cooperareadintre agenţii economici vânzători-ofertanţi, ca rezultat al comportamentului lorspecic interesat de atragere a consumatorilor, în vederea asigurării unor proturiridicate şi sigure. Din această deniţie pot desprinse câteva elemente denitoriipentru înţelegerea conţinutului concurenţei

- implică în acelaşi timp rivalitatea, dar şi cooperarea dintre diferiţi agenţi economicicu scopul realizării celor mai !une condiţii de producţie, vânzare, achiziţie a!unurilor de consum, de efectuare a operaţiunilor !ăneşti, valutare, nanciare etc.Cu alte cuvinte, concurenţa reprezintă o întrecere care are drept scop o!ţinereaunor avanta"e cât mai însemnate #sau, în anumite condiţii, doar reducerea riscurilorşi$sau pierderilor%&

- interesul propriu reprezintă elementul ma"or care dictează comportamentulecărui agent economic ce îşi desfăşoară activitatea într-un cadru concurenţial.'stfel, cumpărătorii încearcă să găsească vânzătorii cu cele mai convena!ile

preţuri, calitatea cea mai !ună, condiţiile de livrare a !unurilor de consum şifactorilor de producţie cele mai favora!ile, iar vânzătorii urmăresc atragerea decumpărători cu forţă economică ridicată, sta!ili în achiziţii, receptivi la preţ ş.a.&

- premisa e(istenţei concurenţei o reprezintă li!ertatea formării preţului.

Funcţiile concurenţei sunt următoarele:

1. )acilitează a"ustarea autonomă a cererii şi ofertei în toate domeniileactivităţii economice. Concurenţa stimulează preocupările pentru creşterea,diversicarea, îm!unătăţirea calităţii ofertei de mărfuri, pentru adaptarea ei ladinamica cerinţelor pieţei. *e pieţele dominate de ofertă #+piaţa vânzătorilor%,strategia competiţională determină rmele să se particularizeze faţă de rivali. *epieţele dominate de cerere #,,piaţa cumpărătorilor%, în relaţiile cu clienţii potenţiali,se urmăreşte specializarea într-un sector individualizat al cererii. Concurenţareglează piaţa prin mecanismul preţurilor, orientând u(urile de factori deproducţie şi iniţiativa privată spre acele ramuri şi sectoare ale economiei careproduc utilităţi recunoscute social.

2. timulează realizarea progresului ca atare, în accepţiunea sa generală,dar mai ales a progresului tehnico-economic. Concurenţa oferă un puternic motiv dea dezvolta produse performante şi de a descoperi metode de a produce cu un cost

mai scăzut. /u se poate cunoaşte cu precizie care vor noile dorinţe aleconsumatorilor sau care tehnologie de fa!ricaţie va conduce la minimalizareacosturilor pentru unitatea de produs. 0ntreprinzătorii sunt li!eri să introducă înfa!ricaţie un nou produs sau să folosească o tehnologie de fa!ricaţie mult maipromiţătoare decât cele utilizate până în prezent, însă au nevoie de spri"inulinvestitorilor care doresc să le pună la dispoziţie fondurile necesare. 0n economia depiaţă funcţionează li!ertatea de a alege atât a întreprinzătorilor, cât şi a celor carear putea să-i susţină. Concurenţa conştientizează pe întreprinzători, cât şi pe



investitori, că tre!uie să-şi asume responsa!ilitatea aducerii pe piaţă a produselorrespective, de a le oferi la preţul fundamentat #de ofertă%, în raportul cu cerinţelereale ale pieţei.

*entru un agent economic producător, condiţia de a reuşi pe o piaţă

concurenţială o constituie anticiparea, identicarea şi rapida adaptare a ideilornovatoare. *rin competiţia continuă între agenţii economici, concurenţa deschideperspective de proturi pentru toţi participanţii la "ocul pieţei, favorizându-i pe cei!uni şi foarte a!ili şi izolându-i pe cei sla!i, pe cei care nu reuşesc să se adapteze lacerinţele pieţei.

3. 0mpiedică realizare protului de monopol de către agenţii economiciasigurând o alocare raţională a resurselor între variantele utilizărilor solicitate pepiaţă şi statornicind o repartizare a proturilor proporţional cu contri!uţia efectivă aagenţilor economici în procesul de producţie şi distri!uţie a mărfurilor. 1otodată, princoncurenţă se descoperă mărimea şi structura optimă a activităţii desfăşurate de un

agent economic, mărimea şi structura care pot menţine cel mai uşor costul peunitatea de produs sau serviciu, la un nivel cât mai mic. pre deose!ire de altesisteme economice, economia de piaţă nu mandatează şi nu limitează tipurile derme cărora li se permite să intre în competiţie. 2ste permisă orice formă legală deorganizare a activităţii economice, condiţia reuşitei pentru orice rmă ind ecienţa

în raport cu costurile.

4. 3ecanismul concurenţial asigură plasarea preţurilor la niveluri reale,favorizând raţionalizarea costurilor ca mi"loc de creştere a proturilor, altfel spus,concurenţa contri!uie din plin la reducerea preţurilor de vânzare, în paralel cudiminuarea costurilor şi chiar diferenţierea şi diversicarea ofertei, prin intermediul

presiunii pe care o e(ercită asupra producătorilor în sensul satisfacerii la un nivelcât mai ridicat a e(igenţelor consumatorilor.

5. Concurenţa are rol direct asupra psihologiei agenţilor economici,alimentând optimismul acestora, stimulându-le creativitatea, făcând ca ei să sepreocupe în permanenţă de ecienţa, de ma(imizarea protului şi, implicit, desatisfacerea în condiţii !une a nevoilor de consum.

Deşi au evoluat şi s-au diversicat odată cu piaţa şi dezvoltarea mecanismuluiconcurenţial, instrumentele luptei de concurenţă pot delimitate în două maricategorii economice şi e(traeconomice. Dintre instrumentele economice se

menţionează reducerea costurilor !unurilor su! cele ale concurenţilor, diminuareapreţurilor de vânzare, îm!unătăţirea calităţii, reînnoirea sortimentelor, pu!licitatea,acordarea de facilităţi clienţilor etc. Cele mai frecvente întâlnite instrumentee(traeconomice sunt o!ţinerea de informaţii privind activitatea concurenţilor,sponsorizarea unor activităţi social-culturale de interes local sau naţional, spiona"uleconomic şi, în unele cazuri care eludează legea, corupţia, şoma"ul !oicotul sauchiar violenţa deschisă.



0n raport cu instrumentele folosite în lupta concurenţială, aceasta a fost departa"ată în loială şi neloială. Concurenţa loială presupune utilizarea nediscriminatorie decătre agenţii economici ofertanţi a unora dintre instrumentele amintite, în condiţiileaccesului li!er pe piaţă şi ale respectării legalităţii. Concurenţa neloială constă înutilizarea unor mi"loace nelegale, de natură e(traeconomică pentru cucerirea şi

consolidarea poziţiilor deţinute pe anumite pieţe, sau în practici discriminatorii deacordare a anumitor stimulente unor categorii speciale de consumatori etc.4egislaţia ţărilor cu economie de piaţă prevede măsuri stricte pentru descura"area şichiar eliminarea celor mai multe dintre actele de concurenţă neloială.

Piata si concurenta. Tipuri de piata concurentiala

D2)5/562' *52125 5 ' C7/C862/125

*iata a aparut cu mult inaintea economiei de piata, ea ind trasatura,celula de !aza a acesteia. Ca importanta e considerata pentru agentiieconomici ca ind locul de unde vin si pleaca informatiile economice carestau la !aza deciziilor acestora.

9 : ' nu se confunda piata cu economia de piata;

Piata are legile, relatiile si institutiile ei si se defneste ca indmecanismul economico-social prin care se orienteaza activitatile economice,

e un sistem comple( si coerent de relatii, legi si mecanisme care seintrepatrund si care contin in esenta cererea, oferta, preturile si institutiileorganizatorice.

5n esenta, ea este o retea de tranzactii de acte de vanzare - cumpararede !unuri, servicii, informatii, titluri de valoare. *iata nu se rezuma la unspatiu geograc, un teritoriu, desi il include #targuri, e(pozitii, centreregionale, !urse <<<c=>d de marfuri sau valori%, inclusiv la spatiul virtual#piata online%, ci ea e apreciata ca un spatiu economic cu legi, relatii,mecanisme si institutii legate intre ele.

*rincipalul rol$functie a pietei consta in aceea de reglator al activitatiila nivel macroeconomic, de asigurare a echili!rului macroeconomic. 5n modpractic, piata asigura formarea preturilor pe !aza propriilor legi, indeose!i alegii cererii si ofertei. Cele mai importante componente economice ale pietei,ecare avand mecanismele sale, sunt oferta, cererea, preturile siconcurenta.



Concurenta #C% reprezinta o componenta a pietei, trasatura de !aza aeconomiei de piata, cea care dinamizeaza intreaga activitate economica.pecialistii apreciaza C drept cuvantul de ordine intr-o economie, ind tratatametaforic in dictionarele de economie #?@A=% astfel BC reprezinta pentrulumea industriala ceea ce reprezinta oarele pentru lumea zicaB.

Doctrina capitalismului e cea a li!eralismului economic !azat peprincipiul Blaissez faire, laissez paser, le monde va de lui mmeB. 5nseamna Ctratata ca o lege naturala, suverana, intocmai ca legea gravitatiei./eoli!eralii considera ca nu tre!uie e(agerata C, ci tratata rigid ca pe unmodel de comportament al agentilor economici care se consfrunta intre eiprintr-un raport de forte pe piata, invingand cel care a lucrat cel mai !ine,ind calea cea mai !una de satisfacere a tuturor intereselor, de asigurare innal a echili!rului macroeconomic.

Concurenta se defneste ca ind rivalitatea, lupta, competitia dintre

participantii la actul de vanzare - cumparare atat pe piata profactorilor#factori de productie% cat si pe piata satisfactorilor #a !unurilor si serviciilor!ancare, totul pentru cresterea prota!ilitatii afacerii lor%

'ceasta esenta formeaza continultul legii concurentei, cea caree(prima relatia de opozitie dintre producatori pe de-o parte, si cumparatoripe de alta parte, in vederea asigurarii unor conditii mai favora!ile de am!eleparti.

Care e deci ratiunea de a a competitiei 2ste instaurareadominatiei Bconsumatorului regeB, adica de a su!ordona productia

consumului, de a produce doar ce e necesar la un momnet dat pe piata, inconditii sta!ilite de pret si de calitate.

Concluzie

- C se detaseaza ca importanta prin urmatoarele elemente acordaecarui agent economic li!ertatea sa produca si sa vanda ceea ce ilavanta"eaza, si sa cumpere ceea ce ii e foarte necesar, si in conditii dema(ima satisfactie si calitate.

- C acorda acentilor economici posi!ilitatea sa isi desfasoare operatiunile

economice in conditiile cele mai avanta"oase pentru el, dar tinand contca de pe urma acestor conditii si operatiuni, cel mai avanta"at va cumparatorul, care alege ofertantul cu produsul cel mai !un pentru el cupretul cel mai mic.

- C stimuleaza pe de-o parte oferta iar pe de alta parte cerereaconsumatorului pentru un produs de calitate la preturi cat mai mici



-

C confera economiei de piata functionalitate si ma(ima ecientaeconomica intrucat ea realizeaza o severa selectie economica, adicaselecteaza activitatile eciente de cele neeciente, promovand ecientain afaceri.

)8/C15542 C7/C862/125

?. timuleaza progresul social in = directii

a. stimuleaza si furnizeaza pe acei agenti economici care lucreaza!ine, ecient, cu productivitate mare, costuri mici si calitati !une

!. ii pedepseste si ii elimina pe cei care lucreaza prost, inecient,generand in acest caz falimente, risipa de munca sociala,ascutirea contradictiilor si conicte

=. 6egleaza piata prin li!ertatea preturilor

<. Determina reducerea preturilor de vanzare

E. 're functia de e(ecutant al cerintelor altor legi o!iective legeaproductivitatii, legea cererii si ofertei, legea protului

A. )ace posi!ila ca prin macanismele preturilor, societatea sa producadoar ceea ce e necesar si dorit, si cerut de consummator, intervenindastfel in repartizarea si alocarea resurselor

F. 1ransforma interesele individuale in interese sociale si actiunileindivizilor in necesitati reale ale societatii

Concurenta tre!uie tratata ca un mit, adica ca pe un instrument-minune,care ar rezolva toate pro!lemele sociale, ca o notiune cu du!la determinare,ce creeaza si progress dar si efecte negative, contradictorii asupra dezvoltariisocietatii

5/16832/1242 48*125 D2 C7/C862/1' 475'4' 5 /2475'4'

5nstrumentele se impart in = categorii

#'%

de natura economica

-

reducerea costurilor si implicit a preturilor su! nivelul celor aleconcurentei

-

ridicarea calitatii produselor



-

acordarea de facilitate clientilor

- diversicarea sortimentelor

-

lansarea de noi modele care sa contri!uie la cresterea notorietatii

- reclama si pu!licitatea

- designul

-

am!ala"ul

- profesionalismul vanzatorilor

#G% de natura e(traeconomica

- furnizarea de informatii generale pentru toti clientii #pliante, reclame%

- sponsorizarea de actiuni de interes local$national

- presiuni morale asupra unor concurenti

-

spina"ul, santa"ul, trucul

- eliminarea zica a concurentului incomod

5n raport cu utilizarea acestor instrumente, C im!raca = forme

concurenta loiala - caracterizata de folosirea nediscriminatorie aacestor instrumente in conditiile accesului li!er pe piata fara restrictiisi a totalei transparente a pietei

concurenta neloiala - este incorecta, nelegala si consta intr-o sumade acte si fapte anticoncurentiale care avanta"eaza pe unii sidezavanta"eaza pe altii #e( a!uz de pozitie dominanta de monopol%

Cele mai des intalnite practici a!uzive sunt

impunerea in mod direct$indirect a preturilor devanzare$cumparare si refuzul de a trata cu anumiticlienti$furnizori, refuzul de a incheia contracte

limitarea productiei, a dezvoltarii tehnologiei, a desfacerii indezavanta"ul utilizatorilor #adica a crea unui gol de oferta pepiata%



aplicarea in privinta partenerilor comerciali a unor tratamenteinegale la prestatii echivalente #e( comertul cu marfa%

intelegeri privind impartirea pietelor, a zonelor, a surselor deenergie sau de credit

conditionarea incheierii de contracte, acceptarea de catrepartenerii comerciali a unor clauze stipuland prestatiisuplimentare care nu au nici o legatura cu o!iectul contractului

practicarea unor preturi e(agerate sau dimpotriva, preturi BderuinareB, Bsu! costuriB, de BdumpingB

e(ploatarea starii de dependenta economica a unui client fata deun concurent

Contraventii :

- oferirea servici de catre salariatul unei rme unui alt concurent

-

dezvaluirea de catre un salariat de secrete unui alt concurent

-

raspandirea in pu!lic de armatii mincinoase

- oferirea de mita, avanta"e, daruri

-

purtarea neloiala fata de propria rma

-

deturnarea clientelei unui concurent

Sanctiuni penale #ce se pedepsesc cu amenda sau inchisoare%

-

refuzul de a vinde un produs in timp ce marfa e disponi!ila

-

intelegerile dintre vanzator cu privire la pret

-

folosirea revanzarilor-

practicarea unor preturi de apel prin pu!licitate a!uziva #campaniipu!licitare%

- vanzarea in pierdere, ce falsica concurenta prin pret

15*865 5 168C1865 D2 *5'1' C7/C862/15'4'



2(ista = tipuri fundamentale de concurenta perfecta #pura% siimoerfecta #impura%, ce au evoluat istoric astfel

-

primul tip a fost specic primului stadiu al capitalismului, si anumestadiului li!erei concurente, !azat pe principiul li!eralismului clasic din

secolul ?> - al mainii Bautoprotectoare si autoreglatoareB a pietei prinfortele sale #sinonima cu piata li!era, fara restrictii%

- al doilea tip este specic stadiului = alcapitalismului, si anume stadiulmonopolist, ce e(ista si in prezent, avand la !aza principiul Bpumnuluivizi!ilB adica al fortei dominatiei, atata din partea marilor corporatii cat sidin partea statului & predomina azi dar e(ista cu ponderi mici si forme aleconcurentei perfecte #mai ales pe piata li!era, taraneasca, la targuri sie(pozitii%

4a analiza acestor tipuri de C se utilizeaza anumite criterii si conditii

o numarul si puterea agentilor economici participanti la tranzactie

o gradul de diferentiere a !unurilor care satisfac o anumita tre!uinta

o gradul de transparenta a pietei

o gradul de mo!ilitate a factorilor pe piata

o uiditatea pietei #restrictii sau facilitati%

o

diferite politici nationale sau locale

e formeaza astfel urmatoarele tiputi si structuri de piataconcurentiala

Cerere\Oerta

Numar mare Numar mic Unicitate

Numar

mare

C perfecta 7ligopol 3onopol

Numar mic 7ligopson 7ligopol !ilateral 3onopolcontracarat



Unicitate 3onopson 7ligopol contracarat 3onopol !ilateral

Cea mai raspandita forma dintre ele e cea de oligopol, adica cativa

producatori inuenteaza piata prin diferentiere, calitatea produsului si prinpodenre in oferta totala, sta!ilind si dictand preturile si conditiile #dar nu potdicta in totalitate piata - de e(emplu, industria automo!ilelor%

Cea mai nedorita forma de C e cea de monopol, adica singurproducator ocupa piata, dicteaza conditiile si preturile si intra in rivalitate cupu!licul, e contestat prin legile anti-trust ale statului.

Concluzie 3arile rme comerciale isi ela!oreaza propriile strategii prin careincearca sa isi apere *r de concurentii de pe diferite piete, prin care vor sacastige cat mai multi clienti, vor sa castige piata unui produs si sa se

impuna.

e cunosc < astfel de strategii

?. strategia efortului concentrat pe castigarea unei clienteleselectionate, a unei zone sau regiuni, impunand un produs dee(ceptie

=.

strategia distinctiei, a diferentierii, a elitei H strategia B3ercedesBpentru produsul de calitate e(ceptionala

<. strategia costurilor sau a preturilor im!ata!ile H strategiaB"aponezaB pentru preturile mici datorate costurilor mici #nu prinBdumpingB%

Ceva Smecher

Documents

Transcript of Ceva Smecher