Cetatea culturală nr 128 martie 2015

58

description

Poeme

Transcript of Cetatea culturală nr 128 martie 2015

Page 1: Cetatea culturală nr 128 martie 2015
Page 2: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVI, NR. 30 (128), martie 2015, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Ilustr�am acest num�ar al revistei "Cetatea cultural�a" cu lucr�ari de Vasile MIC.

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

Tel/fax.

0264-595309; 595322

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Page 3: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

Cuprins

Ionu�t �TENE - MI�SCAREA LUI HOREA DE LA 1784 NU A FOST NUMAI R�ASCOAL�A �T�AR�ANEASC�A

SAU REVOLU�TIE POPULAR�A, CI UN ADEV�ARAT R�AZBOI RELIGIOS PENTRU ORTODOXIE . . 4

Damian TODIT,

�A - E V E N I M E N T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Alexandru DOBRESCU - O BOAL�A NETRATAT�A LA TIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Adrian GRAUUENFELS - SECOLUL XXI - na�sterea �si metamorfoza unei reviste postmoderniste . . . . . . 11

Lucre�tia BERZINTU, AJRP.org - RAIF BADAWI - CONDAMNAT LA ZECE ANI �INCHISOARE �SI LA 1000

BICIUIRI PENTRU C�A �SI-A EXERCITAT DREPTUL LA LIBERTATEA DE EXPRESIE �IN ARABIA

SAUDIT�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Mihai M�ANUT,IU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Eugen EVU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Victoria DUT,U - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Al. Florin �TENE - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Lavinaia B�ARNEAT,

�A - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Boris MARIAN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Constantin RUSU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Ioan BARBU - NOAPTEA ASTA VA FI ULTIMA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Ioan BARBU - REPTILA DIN PIATR�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Ioan BARBU - SCRISOARE C�ATRE HEMINGWAY . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Madeleine DAVIDSOHN - INIMI DE POR�TELAN - 133 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Paul LEIBOVICI - O NOAPTE �INS,EL�ATOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Anda Laura SILEA - POEZIE �SI G�ANDIRE ABSTRACT�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Ion ANDREI�T�A - VITRALII.NEGU�T�ATORII DE VIE�TI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Khazarii de ieri Evreii de azi. Un popor misterios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Ionel POPA - O CERCETARE NECESAR�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Regis ROMAN - Se iubeau de la ½U� la ½u� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Cosmina Marcela OLTEAN - Via�ta ��n trei dimensiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Dr. Adrian ROGOZ - EXISTEN�T�A �SI NONEXISTEN�T�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

ORFEU ATOTPUTERNICUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

MERIDIANE LITERARE � POE�TI NEOZEELANDEZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

3

Page 4: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

4

Ionu�t �TENE

MI�SCAREA LUI HOREA DE LA 1784NU A FOST NUMAI R�ASCOAL�A�T�AR�ANEASC�A SAU REVOLU�TIE PO-PULAR�A, CI UN ADEV�ARAT R�AZBOIRELIGIOS PENTRU ORTODOXIE

Am citit foarte mult �si cu mare aten�tie nume-roase c�ar�ti �si documente despre r�ascoala �t�ar�aneasc�aa lui Horea, Clo�sca �si Cri�san. Istoriogra�arom�aneasc�a de-a lungul timpului a fost in�uen�tat�ade factorul politic. �In general, istoriogra�a im-pune mituri indubitabile despre evenimente isto-rice, care nu pot � contestate f�ar�a ca cel care o faces�a nu �e acuzat de impietate. Nicolae Iorga vedea��n Horea un prototip al emancip�arii rom�anilor diniob�agie cu arma ��n m�an�a, un erou popular. Faptce este adev�arat. Istoricul clujean David Prodan,in�uen�tat de marxism �si comunism, ��n cartea sapublicat�a ��n 1979,½R�ascoala lui Horea� ��l percepea pe Nicola Ursu

�si mi�scarea sa, ca un r�azboi �t�ar�anesc, ca o r�ascoal�asocial�a ��mpotriva asupririi �si a iob�agiei, cu maipu�tine conota�tii na�tionale. Documentele expusede David Prodan abund�a de revolte sociale vio-lente. �Imediat dup�a teoria social�a a lui Prodan vineistoricul �Stefan Pascu cu cartea ½Revolu�tia popu-lar�a de sub conducerea lui Horea�, tip�arit�a ��n 1984sub in�uen�ta lui Nicolae Ceau�sescu, consider�andmi�scarea de la 1784 o revolu�tie popular�a, un felde revolu�tie na�tional�a avant la lettre ��nainte de ceafrancez�a de la 1789 �si care sintetiza revolta social�a�si na�tional�a a �t�aranilor rom�ani iobagi, ce doreau odubl�a eliberare: social�a �si na�tional�a. Totu�si, dup�a olecturare atent�a a documentelor mi�sc�arii lui Horeadin Mun�tii Apuseni, dezb�arat�a de conven�tionalismesociale �si in�uen�te marxiste, am ajuns la conclu-zia c�a evenimentul cutremur�ator de la 1784 a fosto resurec�tie religioas�a a ortodoxiei ��n Ardeal, unadev�arat r�azboi religios de emancipare, prin reli-gie, a rom�anilor de sub dubla st�ap�anire: a nobililormaghiari �si a papista�silor catolici.Contextul religios al ridic�arii �t�aranilor sub con-

ducerea lui Horea, Clo�sca �si Cri�san se face subsemnul unei cruci mari de aur ��n form�a bizantin�a.S�a nu uit�am c�a rom�anii ortodoc�si din Ardeal eraupersecuta�ti. Dup�a unirea religioas�a cu for�ta, dela 1700, a episcopului Atanasie Anghel cu Roma�si na�sterea Bisericii Greco-Catolice, cre�stinii orto-

doc�si din Transilvania au trecut prin persecu�tii ini-maginabile. S�n�tii ortodoc�si Sofronie, Visarion �siOprea la 1750-1760 au repornit rena�sterea ortodox�a��n Ardeal, aprinz�and ca un foc mistuitor religiosPrincipatul de sub conducerea austriac�a �si nobi-liar�a maghiar�a. Resurec�tia ortodoxiei ��n Ardeal,la 1760 s-a ��ntins ca un pojar al credin�tei cl�atin�andUnirea cu Roma f�acut�a la comanda Vienei. Vi-sarion �si Oprea au parte de moarte martiric�a ��ntemni�tele austriece. Sofronie se retrage ��n Mun�tiiApuseni unde mo�tii refuzaser�a Unirea cu Roma �sierau p�astr�atori ai dreptei credin�te. Sofronie estearestat de unguri la Abrud, ��ns�a mo�tii nu renun�t�ala Ortodoxie. Ca urmare, guvernul de la Viena��i ordon�a generalului austriac Bukow s�a trag�a cutunul ��n peste 150 de biserici �si m�an�astiri orto-doxe. Exist�a documente prin care a��am c�a epi-scopul unit �si clerul greco-catolic instigau la arde-rea bisericilor ortodoxe de lemn �si dela�tiunea anti-ortodox�a era ��n �oare la Blaj. �Inceputul r�ascoaleirom�anilor �si desf�a�surarea acesteia st�a sub semnulcrucii. Adun�arile de organizare �si ��nceputul revol-tei se fac ��n bisericile ortodoxe �si preo�tii se pun ��nfa�ta �t�aranilor rom�ani r�ascula�ti. Se �stie c�a Episcopiagreco-catolic�a de la Blaj �si intelectualii �Scolii Arde-lene, care erau uni�ti, au fost critici acerbi ai luiHorea �si rom�anilor din Apuseni, pentru c�a ace�stiamilitau pentru recunoa�sterea ortodoxiei �si a dreptu-rilor lor religioase, implicit pentru drepturi sociale�si na�tionale. �In Ardeal, Ortodoxia se confunda cupoporul rom�an. R�ascula�tii botezau pe to�ti cei care��i prindeau ��n calea lor: nobili unguri, papista�si,greco-catolici, reforma�ti, intelectuali sau negustori.Aceast�a str�ans�a legatur�a dintre preo�time �si ma-sele de �t�arani a culminat ��n Transilvania, ��n tim-pul r�ascoalei de la 1784, condus�a de Horea, Closca�si Cri�san. La aceast�a uria�s�a mi�scare au partici-pat si mul�ti preo�ti de la �tar�a, activ�and ��n diversemoduri: conduc�atori de grupe, gazde, informatori,transmi�t�atori de �stiri, str�ang�atori de fonduri pen-tru drumul lui Horea la Viena etc. Rolul acestora��n mi�scare reiese evident dintr-o �peti�tiune� a no-bilimii din Comitatul Albei, adresat�a, ��n vremear�ascoalei, contelui Anton Jankovics, comisar impe-rial ��n Transilvania, ��n care se spune: �Deoarecepreo�tii rom�ani sunt aceia care a�t�a�t�a mai cu seam�apoporul la revolu�tiune, din aceast�a cauz�a s�a se pu-blice c�a ��n oricare sat va erupe o revolu�tiune, acolopreo�tii rom�ani, primarii �si jura�tii cu trei in�si l�ang�ad�an�sii, se vor pedepsi cu moarte, ��n conformitate cu

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 5: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

5

legile patriei�. Cum acela�si lucru era cerut �si de no-bilimea din Comitatul Hunedoarei, care, ��n suplicaei c�atre acelasi potentat, cerea �s�a se pedepseasc�a��ntr-un mod exemplar preo�tii rom�anilor care, subpretextul religiunii, ��nva�t�a plebea ca s�a exterminezepe unguri�.Pe data de 28 octombrie 1784, �ind zi de t�arg la

Brad, jude�tul Hunedoara, un num�ar semni�cativde iobagi se a�au ��n aceast�a localitate. Cri�san s-adus la acest t�arg �si s-a ��nt�alnit pe ascuns, sub po-dul de peste Cri�s, cu �t�arani din mai multe sate dinZ�arand, pe care i-a convocat la o ��nt�alnire la bise-rica din satul Mesteac�an, ��n ziua de 31 octombrie,duminic�a. �In ziua de 31 octombrie 1784 se adu-naser�a la biserica din Mesteac�an 600 �t�arani iobagidin Z�arand �si din Mun�tii Apuseni. La ��nt�alnire auvenit Cri�san �si Clo�sca, Horea �ind bolnav nu a pu-tut participa. Cri�san le-a ar�atat �t�aranilor o crucede aur primit�a de la Horea, care i-ar � fost d�aruit�aacestuia din urm�a de ��nsu�si ��mp�aratul Iosif al II-leaodat�a cu o scrisoare prin care ��mp�aratul ��i ��ndemnape rom�ani s�a mearg�a s�a se ��nroleze ��n regimentelede gr�aniceri. Preotul din Mesteac�an a ��nt�arit celespuse de Cri�san, astfel c�a iobagii au pornit ime-diat spre Alba Iulia spre a se ��nrola ��n armat�a,pentru a sc�apa de iob�agie. La 5 noiembrie 1784Horea, Clo�sca �si Cri�san intr�a ��n ora�sul C�ampeni,jude�tul Alba, ��n fruntea r�ascula�tilor. �In C�ampeni�si ��n toate satele din ��mprejurimi s-au ��nt�amplatacelea�si scene ca �si ��n Z�arand, iobagii ��ncerc�and s�a�stearg�a diferen�tele de statut social dintre ei �si no-bilii de orice origine etnic�a, maghiar�a sau rom�an�a.Dup�a c�aderea ora�sului C�ampeni ��n m�ana iobagilorrom�ani, au urmat Abrudul �si Ro�sia Montan�a, undede asemenea nobilii care au vrut s�a scape cu via�t�aau fost obliga�ti s�a treac�a la religia ortodox�a. Cuacest prilej se pare c�a Horea ar � zis despre no-bilii captura�ti ��n via�t�a: ½Cari se dau cu noi �si se��mp�art�a�sesc cu noi din faptele noastre, � nu trebuiesup�ara�ti. Ci ca s�a �m mai siguri c�a vor �tinea totmereu cu noi, s�a-i boteza�ti pe legea noastr�a.� No-bilii boteza�ti de preotul ortodox rom�an primeau dela acesta c�ate un bilet pe care era scris ½Acesta-icre�stin bun�.Dintre preo�tii participan�ti la r�ascoal�a amintim pe

Popa Dumitru din Certeje, care ��n 1782 a ��nso�titpe Horea la Viena, spre a cere dreptate pe seamacelor asupri�ti; popa Ioanas

,Cazan din Mesteac�an,

Popa Ionit,�a Dadei, care a purtat o circular�a a lui

Horea la Lup�sa �si de acolo la Mujina; preo�tii Du-

mitru din Cincis,s,i Mihai din B�acia, luat

,i prizonieri

��mpreun�a cu alt,i t

,�arani, de locotenentul Kallyani;

preotul Zaharia din Bratea, care cheam�a pe �t�aranicu arme la sine acas�a, pentru nevoile r�ascoalei;popa D�anil�a din Criscior, la casa c�aruia nobilii tre-buiau s�a aduc�a r�aspunsul la ultimatumul din 11noiembrie 1784, c�aci altfel se va ataca Deva; pre-otul Petre Iancu din Lup�sa c�aruia, la o adunare,Clo�sca ��i cerea �s�a ia cu sine Sf�anta Cuminec�atur�aspre a putea ��mp�art�a�si pe cei ce se vor imboln�avi�;popa Ioan din Leheceni, care, ��n pia�ta Va�sc�aului,���si exprima dorin�ta zic�and: �De ar aduce Dumne-zeu pe r�asculati aici, c�aci de nu ne va � mai bine,mai r�au nu poate s�a �e�; popa Vasile din Pintic,care aduna pe s�ateni noaptea ��n biseric�a �si le citeao scrisoare a lui Horea, ��ndemn�andu-i s�a �e gatapentru ��nceperea r�ascoalei, care va � vestit�a printragerea clopotelor; popa Avram din Uib�ares

,ti, cel

ce ��n timpul atacului de la Ribit,a, din turnul bise-

ricii ��ndemna poporul la lupt�a; popa Gheorghit,�a

Nicola din Albac, fost c�apitan al r�asculat,ilor �si

duhovnic al lui Horea; popa Niculae din Or�as,tie,

care trece ��n �Tara Rom�aneasc�a s�a cear�a ajutoarepentru r�ascula�ti; preotul Nicolae Ra�t din MaieriiB�algradului, care a scris testamentele lui Horea s

,i

Clos,ca, i-a ��mp�art�a�sit s

,i i-a ��nso�tit la locul de su-

pliciu. Aici, p�an�a a fr�ant cu roata pe Clos,ca, a

stat l�ang�a Horea, �tin�andu-l �cu m�ana pe dup�a cap�,dar c�and a ��nceput s�a-l fr�ang�a cu roata �si pe acesta� v�az�and �at�atea chinuri�- acolo sus pe �e�safod�, a�c�azut le�sinat jos� �si a trebuit s�a �e dus cu carulacas�a, c�aci ���si pierduse sim�tirea. Au fost �si al�tipreo�ti ortodoc�si al�aturi de lupta lui Horea.Consider c�a istoriogra�a rom�aneasc�a ar trebui

s�a se aplece mai mult asupra documentelor legatede mi�scarea mo�tilor de la 1784. Se va observacum r�ascoala lui Horea nu a fost una strict de eli-berare social�a �si na�tional�a de sub st�ap�anirea ma-ghiar�a, ci a avut un puternic caracter religios, deresurec�tie a ortodoxiei persecutate de autorit�a�tileaustriece, nobilii unguri �si fra�tii ½uni�ti� de la Blaj.Tensiunile religioase ��n�abu�site pe parcusul secoluluiXVIII, prin interzicerea religiei rom�ane�sti: ortodo-xia ��n Ardeal, au r�abufnit sub forma unui r�azboireligios cu conota�tii de eliberare na�tional�a, sub con-ducerea celor trei martiri rom�ani: Horea, Clo�sca �siCri�san.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 6: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

6

Damian TODIT,

�A

E V E N I M E N T

Duminic�a, 23 no-iembrie 2014, pe imo-bilul din strada Fabri-cii de chibrituri, nr. 18din Cluj- Napoca, s-adezvelit o plac�a memo-rial�a pe care este s�apat��n marmur�a urm�atorultext: �IN ACEST

IMOBIL A LOCUIT G-RAL COL PRE-

CUP VICTOR, PRIMAR AL MUN. CLUJ�IN ANUL 1948, COMANDANT AL AR-

MATEI A IV-A ROM �ANE, COPILOT AL

ZBORULUI BAC�AU � BLAJ, DIN 23 XI

1918, NUMIT �ZBORUL MARII UNIRI�

1889 -1958

Cu acest evenimentse �nalizau eforturile demai mul�ti ani depuse dec�atre familia lui PopescuVladimir, nepot al gene-ralului Precup. A fostaleas�a ziua de 23 noiem-brie, c�and se ��mplineau96 de ani de la �zborul

Marii Uniri�, considerat ca un reper istoric ��n me-moria familiei. Potrivit uzan�telor, placa memo-rial�a a fost s�n�tit�a de un sobor de preo�ti, au luatcuv�antul primarul din Miercurea Sibiului, Prof.univ. dr.Ioan Silviu Nistor, dr Vasile Lechin�tan,prof. Niculae Gastone �s.a., totul pe fundalul unorc�antece patriotice evocatoare. Dac�a avem��n vederec�a, ��n urm�a cu un secol, viitorul general Precup eramobilizat��n armata austro � ungar�a, care m�ar�s�aluiaspre front, putem considera ac�tiunea aceasta ca ointen�tie de a evoca un secol de la Marea Unire.

Cine a fost Victor Precup?

�In ultimii ani s-a scris mult despre aceast�a perso-nalitate cel pu�tin controversat�a din istoria noastr�a,care a rezistat celor trei etape at�at de deosebite (re-gimul austro-ungar, Rom�ania Mare �si republica po-pular�a), a dialogat cu at�atea personalit�a�ti istorice �sia decis soarta multor oameni. Istoricii au reu�tit s�a�i contureze personalitatea, s�a-i descifreze evolu�tia �si

rostul ��n evenimentele ��n care s-a antrenat cu voiasau f�ar�a voia lui �si au concluzionat c�a avem ��n fa�t�aun patriot rom�an care si-a pus ��n epoc�a amprenta��n general pozitiv�a asupra ac�tiunilor sale. �In cele ceurmeaz�a, ��ncerc�am s�a recon�gur�am aceast�a perso-nalitate, pe baza informa�tiilor luate, cu prioritate,din cele dou�a c�ar�ti scrise de clujeni ��n deceniul carea trecut: �Mituri �si legende din traditia multimile-nar�a a Clujului� scris�a de prof.univ. dr. Ioan Sil-viu Nistor �si �Primarii Clujului� scris�a de MarianLaz�ar.Victor Precup s-a n�ascut la 3 aprilie 1889,

��n Miercurea Sibiului. Tat�al s�au, Dumitru, erafunc�tionar la Prim�arie. �In 1899, Victor a absol-vit Scoala de cade�ti din Sibiu �si a fost ��ncadrat ��narmata austro-ungar�a cu gradul de sublocotenent.Pl�anuind s�a avanseze��n acest domeniu, s-a��nscris laAcademia Militar�a din Viena, unde erau tineri dintoate etniile imperiului. Aici a avut parte de primulcon�ict notabil. Na�tionali�stii unguri ��i etichetau perom�ani �m�am�aligari� �si rom�anul din el a ripostat,ajung�andu-se la violen�t�a. Cercet�arile s-au �nalizatcu��nvinuirea lui Precup �si mutarea acestuia la Aca-demia Militar�a din Budapesta, unde era un regimmai aspru. La izbucnirea r�azboiului, a fost trimispe front �si, dup�a c�ateva confrunt�ari, a fost deco-rat �si ��naintat la gradul de c�apitan. Fr�am�ant�arilerom�anilor din armata imperial�a l-au afectat pro-fund �si a trecut linia frontului ��mpreun�a cu al�ti ca-marazi La 7 noiembrie 1918, a fost primit ��n ar-mata rom�an�a, cu gradul de c�apitan. Treptat a de-venit un om de baz�a ��n g�arzile na�tionale (�StefanCicio-Pop ��i era unchi). I s-au ��ncredin�tat misiunide mare r�aspundere. Astfel, la 14 noiembrie 1918,al�aturi de Nicolae B�alan (viitorul mitropolit al Ar-dealului), a plecat la Ia�si, cu misiunea de a explicasitua�tia din Transilvania �si de a cere ajutor pentrurealizarea unirii. Aici, cei doi delega�ti ai ConsiliuluiNa�tional Rom�an Central s-au ��nt�alnit cu oameniipolitici rom�ani �si cu reprezentan�tii Fran�tei, Angliei�si SUA, de la care au ob�tinut promisiuni de sprijintotal.R�aspunsul a fost trimis��n ziua de 23 noiembrie cu

un avion �Farman 40�, nr. 3240, pilotat de pilotullt. Vasile Niculescu, av�andu-l copilot pe c�apitanulVictor Precup. Peste ani, c�and era un simplu cea-sornicar, Niculescu va povesti despre acest zbor,marea ��ncercare a vie�tii sale. Au decolat de laBac�au, cu destina�tia Blaj, la ora 10. F�ar�a carling�a�si f�ar�a echipament special de protec�tie, s-au uns pe

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 7: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

7

fa�t�a cu para�n�a ca s�a poat�a rezista la minus 40 degrade acolo sus, la 2600 de metri altitudine. Dup�adou�a ore �si un sfert, au ajuns deasupra Blajului. Audat drumul la sacii cu manifeste, apoi au aterizat peC�ampia Libert�a�tii, unde rom�anii a�sezaser�a un mo-nument simbolic ��n amintirea revolu�tiei din 1848,Piatra Libert�a�tii, Pilotul zborului Marii Uniri des-crie entuziasmul cu care au fost primi�ti, ��nt�alnirilecu reprezentan�tii C.N.R.C. S-a ��ntors ��n Moldova��nziua urm�atoare cu r�aspunsul Consiliilor na�tionaledin Blaj �si Alba Iulia, dar �si cu o mic�a buc�a�tic�a din�Piatra Libert�a�tii� .Victor Precup s-a re��ntors ��n Moldova peste os�at�am�an�a, pentru a duce regelui Ferdinand docu-mentele adoptate la Alba Iulia. �In timpul revolu�tieibol�sevice din Ungaria, ��n prim�avara 1919, ��l g�asimpe c�apitanul Victor Precup la Budapesta. Este unmoment controversat din via�ta lui. S�a � fost trimisde Consiliul Dirigent ��n misiune o�cial�a?�In 1920 ��l g�asim ��n Reg. 6 Infanterie, cu gradul demaior �si urm�and Academia Militar�a��n specializareaInforma�tii militare.Peste doi ani este ��n Comandamentul Militar al Ba-sarabiei, lt.colonel, av�and func�tia de sub�sef la Sta-tul major, Insp. Gen al Inf. �In aceast�a func�tie aavut mari di�cult�a�ti cu ru�sii care for�tau s�a treac�ailegal ��n Basarabia.Dup�a plecarea lui Carol din �tar�a �si renun�tarea luila tron, Precup devine om de leg�atur�a cu fostulprin�t mo�stenitor, la fel ca Manoilescu. �In octom-brie 1927, Manoilescu a fost arestat ��n trenul cucare venea de la Paris. Asupra lui s-au g�asit patruscrisori compromi�t�atoare, ��n care se vorbea despredecizia lui Carol de a reveni �si de a urca pe tron.Manoilescu a fost judecat imediat, dar a fost salvatde Precup, care f�acea parte din Consiliul de r�azboi�si a votat pentru achitarea acuzatului.Criza economic�a a complicat mult via�ta politic�a.Revenirea lui Carol este invocat�a tot mai mult camarea speran�t�a de salvare. �In timpul guvern�arii�t�ar�aniste, Maniu ��l trimite pe Precup la Paris s�atatoneze situa�tia. Aici el devine un apropiat al luiCarol �si se va antrena cu toat�a energia ��n ac�tiuneaproiectat�a. L-a a�steptat pe Carol la Some�seni, deunde l-a dus la Bucure�sti �si s-a ��ngrijit apoi de pazalui �si asigurarea a tot ce-i era necesar.Dup�a cum se �stie, ��n scurt�a vreme, din maresperan�t�a, Carol a devenit o mare dezam�agire, iarsf�ar�situl domniei sale este lamentabil. Pentru Pre-cup ��ns�a, Carol a devenit un adev�arat c�al�au. �In loc

s�a-l recompenseze pentru toate serviciile ce i le-af�acut, regele l-a aruncat tot mai mult spre perife-rie cu �sicane �si amenin�t�ari. (Era anti �Duduia�).Nemul�tumirile veneau din toate p�ar�tile �si Precupare senza�tia c�a ar � sprijinit de toat�a lumea dac�aar declan�sa o ac�tiune de ��nl�aturare a acestui rege.S-a sf�atuit cu mul�ti prieteni �si cuno�stin�te �si a de-cis s�a dea lovitura ��n preajma s�arb�atorilor de Pa�sti1934. Din p�acate, complotul a fost descoperit �sicomploti�stii aresta�ti, judeca�ti �si condamna�ti la anigrei de temni�t�a. Dup�a condamnare, ��n cazarmaMalmaison, ��n ziua de 5 mai 1934, au fost adu�sidelega�ti de la toate unit�a�tile militare din �tar�a.Areloc un spectacol ca-n evul mediu: mai ��nt�ai s-a cititsentin�ta decis�a pentru cei 8 o��teri, apoi li s-au rupts�abiile �si li s-au smuls epole�tii. Astfel, un lt. colonelcare se visa ministru de r�azboi, ajunge de�tinut ��nDoftana, condamnat la 10 ani de temni�t�a grea. Afost o mare lec�tie �si o mare��ncercare pentru Precup,dar cu destul folos pentru vremurile ce vor veni.La Doftana, Precup a avut leg�aturi cu comuni�stii��ntemni�ta�ti pentru diferite delicte, inclusiv cu Ghe-orghe Gheorghiu � Dej. (�In casa lui Precup dinCluj-Napoca se mai p�astreaz�a c�ar�ti po�stale trimisedin Doftana, obiecte care au apar�tinut condamna-tului �si chiar un ou care a fost c�andva ro�su, pe careeste o cruce �si scris �DOFTANA 1938� ).�In septembrie 1940, ��n urma plec�arii lui Carol,situa�tia celor condamna�ti ��n urm�a cu 6 ani se vaschimba decisiv. Precup a fost gra�tiat, prin decretregal, la 11 septembrie 1940, ca urmare a propuneriilui Ion Antonescu. Urmeaz�a ��n via�ta sa o perioad�a��n care s-a retras ��n propria g�aoace, ��ncerc�and s�a nusupere pe nimeni �si s�a anticipeze posibile evolu�tiidup�a r�azboiul ce nu se mai termina �si care adusesepentru Rom�ania surprize tot mai nepl�acute. Pen-tru a supravie�tui vremurilor tulburi, �si-a ��ncropito �rm�a comercial�a � PORTEX-, av�and ca obiectcomercializarea de produse textile, marochin�arie,chimicale �si tehnice. Va reie�si la lumin�a dup�a 23august 1944, c�and a fost numit sef de stat majoral g�arzilor patriotice �si c�and l-a cunoscut pe EmilBodn�ara�s. La 12 aprilie 1945, �cunoscutul lupt�atorantifascist� Victor Precup este��naintat la gradul degeneral de brigad�a prin ��nalt decret regal, �ind con-siderat un nedrept�a�tit al regimurilor trecute. Re-activarea lui ��n armat�a cu sus�tinerea celor ce sepreg�ateau s�a preia puterea, l-a determinat s�a parti-cipe la Conferin�ta Na�tional�a a Partidului Comunistdin octombrie 1945. �In aceste vremuri tulburi pen-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 8: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

8

tru armat�a, c�and mul�ti o��teri au fost ��nl�atura�ti pemotive politice, Precup va prcurge un nou drum as-cendent, devenind un pion important ��n reorgeniza-rea unit�a�tilor militare. A lucrat o vreme la Direc�tiaSuperioar�a a Culturii, Educa�tiei �si Propagandei. �In1946 este ridicat la gradul de general de divizie �sieste numit cdt. al Corpului 6 Teritorial Cluj. Cuaceast�a ocazie a fost un om de baz�a ��n organizareaalegerilor parlamentare din noiembrie 1946 �si asigu-rarea ��n continuare a lini�stii ��n zona Clujului. La 18martie 1947, ��n sala mare a prim�ariei clujene a avutloc festivitatea de decernare a diplomei de �cet�a�teande onoare� lui Vianceslav Molotov, la care a parti-cipat �si comandantul Corpului Teritorial Cluj. Erauna din dovezile certe privind direc�tia ��n care se��ndrepta Rom�ania. Imediat dup�a aceast�a festivi-tate, Precup a fost deta�sat la comanda Regiunii IVMilitare Ia�si, de unde va � trecut ��n rezerv�a pesteun an.La v�arsta de 59 de ani, dup�a o via�t�a tr�ait�a la ceamai ��nalt�a tensiune, fostul comandant ar � trebuits�a lase celor mai tineri �barca pe valuri�. Nu putemsti dac�a din proprie ini�tiativ�a sau��ndemnat de al�tii,s-a lansat mai departe ��n activitatea cu care era fa-miliarizat. La 6 martie 1948, ��n sala de festivit�a�tia Prim�ariei clujene, ��n prezen�ta unui public nume-ros, a avut loc festivitatea de instalare a lui VictorPrecup ��n func�tia de primar al Clujului. �In celepatru luni de primariat, ar � de men�tionat c�atevarealiz�ari notabile: s-a s�arb�atorit aducerea gazuluimetan ��n ora�s, dezvoltarea re�telei de ap�a, reface-rea cl�adirilor lovite de bombe ��n timpul r�azboiului,zugr�avirea fa�tadelor, subven�tionarea c�aminelor decopii, defalcarea a 2 ha. de teren din parcul ora�suluipentru dezvoltarea stadionului, reluarea zboruriloraeriene spre Bucure�sti, s�arb�atorirea zilei muncii la1 mai �s.a.Instaurarea dictaturii proletariatului a venit ca unv�ant rece �si la Cluj. Primarul instalat doar cuc�ateva luni ��n urm�a �si ��ncepuse s�a fac�a ordine ��nora�s, va � ��nlocuit cu �un vechi lupt�ator pentru ca-uza clasei muncitoare�, ceferistul Vasile Deac. Pre-cup a fost chemat la Bucure�sti, unde a fost numit��n diferite func�tii. �Intre 1949 -1953 este consiliertehnic ��n Ministerul For�telor Armate. Dup�a aceeaa fost pre�sedinte al C.G.M. (Confederat

,ia General�a

a Muncii), apoi pre�sedinte al A.V.S.A.P. (Asocia�tiaVoluntar�a pentru Sprijinirea �si Ap�ararea Patriei).Dup�a venirea de la Cluj i-au parvenit informa�tiic�a ��nl�aturarea de la prim�aria clujean�a s-a f�acut

din �anumite motive�, De aceea, la 21 mai 1949,a adresat autorit�a�tilor un memoriu ��n care cerea�limpezirea situa�tiei�. N-a primit r�aspuns. �In aceiani, mul�ti patrio�ti rom�ani care f�acuser�a Rom�aniaMare �si se zb�atuser�a pentru prop�a�sirea ei au fostincarcera�ti. Precup avea destule motive s�a se alar-meze. De aceea, la 24 octombrie 1952, a f�acut unnou memoriu c�atre autorit�a�ti, dar �si de data asta afost l�asat f�ar�a r�aspuns.�In 1958, s�an�atatea i-a dat unele semnale. S-a dusla Ol�ane�sti, pentru o cur�a obi�snuit�a. S-a ��ntors laBucure�sti, dar n-a mai ajuns. A murit ��n automo-bil. Exist�a unele b�anuieli asupra acestei mor�ti ne-obi�snuite, care s-a petrecut ��n drumul spre capital�a��n 2 septembrie 1958.Victor Precup a fost a�sezat pentru ve�snicie��n criptafamiliei din Miercurea Sibiului, ��ngrijit�a cu respec-tul cuvenit de c�atre urma�si. �In 2008, la Bac�au auavut loc festivit�a�ti la care s-a evocat �zborul MariiUniri�. Cu aceast�a ocazie, Victor Precup a fost de-clarat �cet�a�tean de onoare� al Bac�aului �si s-a decisca o strad�a din ora�s s�a-i poarte numele. �In �nal neputem ��ntreba: oare la Cluj-Napoca nu s-ar puteaface ceva asem�an�ator? Deocamdat�a, nepotul gene-ralului �si primarului a pus aceast�a plac�a memorial�a!

Alexandru Ciucurencu - Peisaj cu capi�te

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 9: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

9

Alexandru DOBRESCU

O BOAL�A NETRATAT�A LA TIMP

Premiul na�tional Mihai Eminescu de anul acestaa produs o oarecare v�alv�a ��n republica literelornoastre, unde � ne��nt�ampl�andu-se de obicei lucrurivrednice de aten�tie � e de ��n�teles c�a �si motivelede controverse lipsesc. Ne-am obi�snuit ��ntr-at�at cufaptul, alt�adat�a de neacceptat, c�a scara valorilor s-a��ntors cu susul ��n jos, c�a apari�tiile editoriale peni-bile sau numai mediocre sunt ��ncununate cu laudede care n-au avut parte vreodat�a nici pu�tinii clasiciai scrisului beletristic rom�anesc, iar rarele volume��ntr-adev�ar consistente, c�and nu sunt ignorate, abiade ��ncap ��n bilan�turile de sf�ar�sit de an, ��nc�at o nou�acon�rmare a acestei practici nu ar trebui s�a mire penimeni.Dimpotriv�a, s-ar c�adea s�a �m m�andri de superba

consecven�t�a a criticii de ��nt�ampinare, mai precis aceea ce a mai r�amas din ea. Cu jenant de pu�tineexcep�tii, aceasta a abandonat nerentabilele criteriide judecare estetic�a ��n favoarea altora mai ½priete-noase�, ��n cuprinsul c�arora rela�tiile, interesele per-sonale �si ��n destule r�anduri sf�anta ignoran�t�a ocup�aprim-planul. Criticii v�arstnici, ��n tinere�te renumi�titocmai prin exigen�t�a, ��mpr�a�stie azi certi�cate debun�a purtare literar�a cu u�surin�ta lucrativ�a cu careo institu�tie presupus�a imaculat�a ��mp�ar�tea, ��n altveac, indulgen�te p�ac�ato�silor, ��nchipuindu-�si proba-bil c�a reputa�tia de odinioar�a e su�cient de mare cas�a scuze �agrantele erori comise la senectute.C�at despre tinerii critici, ace�stia, ��n majoritate

cu o educa�tie literar�a �si mai ales moral�a destul desub�tire, au c�alcat ap�asat pe urmele mae�strilor ��nvia�t�a, consider�and c�a aceasta e calea succesului ga-rantat. �In atari circumstan�te, a trata ��nt�amplareade la Boto�sani drept o situa�tie excep�tional�a misepare nu doar nepotrivit, dar de-a dreptul amuzant.�In fond, ce s-a ��nt�amplat la Boto�sani? Un juriudin care au f�acut parte �si doi-trei critici respec-tabili, condus dintotdeauna din umbr�a de ��nsu�sipre�sedintele actual al Uniunii Scriitorilor, a g�asitde cuviin�t�a s�a ofere marele premiu unui poet medi-ocru. Nici ½foarte bun�, cum a declarat pre�sedinteleManolescu, nici m�acar ½reputat�, cum a sus�tinut��ntr-un Laudatio, menit mai degrab�a s�a-l scoat�a din��ncurc�atur�a dec�at s�a pun�a punctul pe i, pre�sedinteleformal al juriului, ci minor ��n deplinul ��n�teles alcuv�antului. Ei �si?

Nu e prima dat�a (�si cu siguran�t�a nici ultima)c�and se petrece a�sa ceva. S-ar putea enumera juriimult mai prestigioase care au comis nedrept�a�ti in-�nit mai mari. Ceea ce nu scuz�a defel op�tiunea ju-riului nostru, care dup�a dou�a decenii �si mai bine dealegeri judicioase ���si d�a ��n petec de doi ani ��ncoace.�In plan estetic, op�tiunea sa este �si r�am�ane impar-donabil�a, ca orice gaf�a grosolan�a de apreciere. Pre-supunem c�a juriul a ales dup�a o matur�a chibzuin�t�a�si c�a aceasta e m�asura actual�a a gustului s�au. Iargusturile, cine nu cunoa�ste aceast�a scuz�a?, nu sediscut�a. �Si atunci de ce au s�arit ��n sus cei trei-zeci �si ceva de poe�ti �si critici din genera�tiile maitinere, cer�and nici mai mult, nici mai pu�tin dec�atdemisia onoratului juriu? P�ai au s�arit pentru c�a ��nlista nominaliza�tilor �gurau cel put

,in dou�a nume

de poe�ti care ar � meritat cu prisosin�t�a premiul ��ncauz�a: Mircea C�art�arescu �si Liviu Ioan Stoiciu.Au mai s�arit �indc�a premiantul din 2015 este

nu doar vicepre�sedinte al Uniunii Scriitorilor, dar�si director executiv al principalei reviste a aces-teia �si, presupun contestatarii, ambele func�tii ad-ministrative ar � ½modelat� op�tiunea juriului. �Si, ��n�ne, au s�arit deoarece pre�sedintele efectiv al juriu-lui era, ��nt�ampl�ator, �si �seful direct al c�a�stig�atorului,acela�si care l-a propulsat de la Craiova la Bu-cure�sti, instal�andu-l, prin simpla-i voin�t�a, ��n v�arfulbreslei scriitorilor. �In mod normal, date �indcircumstan�tele evocate, n�asc�atoare de inevitabilesuspiciuni, 2/1/2015 O boal�a netratat�a la timphttp://www.cotidianul.ro/print/255840 2/3 dom-nul Chifu ar � trebuit s�a nu participe la competi�tie.�Si, chiar dac�a va � fost nominalizat ��mpotrivavoin�tei sale, s�a se retrag�a. N-a avut ��ns�a t�aria oriinspira�tia unui asemenea gest, cum n-a avut-o nici��n iunie trecut, atunci c�and a luat premiul coloc-viului de la Alba Iulia, nici ��n octombrie trecut,c�and is-a p�arut �resc s�a accepte marele premiu alunui alt festival de literatur�a (Fest Lit, Cluj, 2014),pe care � alt�a ��nt�amplare! � chiar el ��l ini�tiase.Am citit cu maxim�a curiozitate epistola public�a alui Mircea Martin c�atre Nicolae Manolescu (Obser-vator cultural, nr. 756 din 23.01.2015), menit�a asemnala nevoia unei noi proceduri de votare, �si am��n�teles din cuprinsul ei c�a pre�sedintele de facto aljuriului, care n-a fost, cum s-ar � cuvenit, acela�sicu pre�sedintele de jure, chestiona telefonic jura�tii,contabiliza voturile �si anun�ta rezultatul �nal.Nu cunosc toate detaliile modului ��n care s-au

desf�a�surat lucr�arile juriului de la Boto�sani, dar

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 10: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

10

��mi aduc aminte de o ��nt�amplare de acum c�a�tivaani, c�and am fost pre�sedintele juriului care acordapremiile anuale ale Uniunii Scriitorilor. Am luatde comun acord hot�ar�area ca votul s�a �e secret,urm�and ca majoritatea simpl�a a voturilor s�a decid�ac�a�stig�atorul, �si neam apucat de treab�a. Dup�a ce amvotat premiul pentru poezie �si s-a comunicat rezul-tatul, unul dintre membri a ie�sit brusc din sal�a subpretextul unei urgen�te. Am a�steptat s�a-�si rezolveproblema �si am votat premiul pentru proz�a. S-aanun�tat rezultatul �si, ca un f�acut, acela�si membrune-a p�ar�asit temporar sub un pretext asem�an�ator.A revenit �si s-a votat premiul pentru critic�a, s-au num�arat voturile �si acela�si membru a �t�a�snit peu�s�a. Mi s-a p�arut cam ciudat�a aceast�a avalan�s�ade urgen�te pe capul bietului om, a�sa c�a am ie�sitdup�a el, g�andind c�a o � av�and nevoie de o m�an�a deajutor.M�a ��ngrijorasem degeaba: dumnealui �sedea pe

o canapea de pe hol, vorbind precipitat la tele-fon cu o persoan�a c�areia ��i tot spunea: ½Da, dom-nule pre�sedinte!�, ½Bine, domnule pre�sedinte!�, ½Am��n�teles, domnule pre�sedinte!�. N-am zis nimic, de�sic�ateva cuvinte mai neacademice st�ateau s�a-mi zbo-are de pe limb�a. C�and am fost iar�a�si ��n forma�tiecomplet�a, am �tinut s�a atrag aten�tia c�a difuzareainforma�tiilor��nainte ca lucr�arile juriului s�a ia sf�ar�sitmise pare inacceptabil�a, dup�a care am trecut la vo-tarea celorlalte premii, desf�a�surat�a f�ar�a alte inci-dente.Tocmai redactam comunicatul �nal, c�and a in-

trat intempestiv pe u�s�a vicepre�sedintele Chifu. ½Atefefonat domnul Manolescu - ne-a comunicat el ��nchip de bine�te � �si s-a ar�atat nemul�tumit de pre-miile pe care ave�ti de g�and s�a le da�ti.� ½Serios?Dar de unde �stie domnul Manolescu pe cine pre-miem? C�a doar nu face parte din juriu!� - m-amar�atat eu mirat privindu-l insistent pe membrul po-didit mai devreme de urgen�te. ½N-are importan�t�a.Destul c�a �stie. �Si a mai ad�augat c�a, dac�a nu v�areconsidera�ti votul, nu va participa la festivitatea depremiere.� ½Nu-i nimic, i-am r�aspuns. Voi anun�taeu premiile.� Vicepre�sedintele ne-a p�ar�asit la fel debrusc precum ap�aruse, ca s�a revin�a peste un minut��ntinz�an-du-mi telefonul. ½E domnul pre�sedinte�, a�tinut el s�a m�a avertizeze. A urmat o lung�a �si pe-nibil�a discu�tie ��n contradictoriu, ��n care interlocu-torul invoca ni�ste presupuse neregularit�a�ti ale vo-tului, iar eu ap�aram cu din�tii rezultatele la carese ajunsese. A ��ncercat s�a m�a conving�a s�a refa-

cem votul la proz�a, pretinz�and c�a ne facem de r�ascu un astfel de premiant. Am refuzat categoric �si,v�az�and c�a nu sunt �sanse s�a ajungem la un cap�at,l-am informat c�a ��mi voi da public demisia dinjuriu, dup�a care n-are dec�at s�a premieze pe cinepofte�ste. Atunci a schimbat tonul, a evocat tot fe-lul de circumstan�te interne �si interna�tionale, a c�aror��n�sirare mi-era greu s�a o pricep, pentru ca ��n celedin urm�a s�a-mi spun�a pe �sleau c�a ar � de preferats�a acord�am marele premiu nu doar lui cutare, ci�si lui cut�arescu, c�a omul fusese deja anun�tat c�a iapremiul �si c�a b�atuse sute de kilometri ��n acest scop.½Bine, am obiectat eu, dar exist�a un singur mare

premiu!� ½Fii f�ar�a grij�a, rezolv eu!� Le-am trans-mis propunerea jura�tilor, care n-au avut nimic deobiectat, mai ales c�a persoana c�al�atorit�a de departeera a doua pe lista cu rezultatele votului. Ce vreaus�a spun? C�a domnul Manolescu a fost membru ��ntoate juriile care aveau o leg�atur�a oarecare cu Uniu-nea Scriitorilor. Uneori direct, de cele mai multe oriprin interpu�si. Sau f�ac�and presiuni asupra membri-lor juriilor, ��n majoritate �e fo�stii s�ai studen�ti, �e��ncuraja�ti �si sprijini�ti de el ��n ascensiunea literar�a,prin urmare moralmente datori s�a-i urmeze suges-tiile �si indica�tiile.Numai el se crede liber de orice datorie moral�a,

inclusiv de acelea pe care, t�an�ar �ind, pretindeac�a le ap�ar�a din r�asputeri: buna credin�t�a �si dreptulla opinie. Azi, nu-l intereseaz�a dec�at s�a dicteze �sis�a controleze orice mi�scare ��n lumea literar�a, trans-form�andu-�si gusturile �si interesele ��n litere de lege.E �si acesta un mod de a ar�ata c�a e ��nc�a pre�sedinteleUniunii Scriitorilor, �e �si prin 2/1/2015 O boal�anetratat�a la timp http://www.cotidianul.ro/ print/255840 3/3 siluirea statutului acesteia. Bine��n�telesc�a n-ar � putut-o face de unul singur. A avut, deci,grij�a s�a se ��nconjoare de oameni ��ndeajuns de slabi�si de recunosc�atori ca s�a-i domine, i-a miluit cufunc�tii de conducere, ��n care ace�stia nici ��n vis n-ar� cutezat s�a se imagineze, le-a hiperbolizat in�melemerite literare ��n prefe�te �si la lans�arile de carte, i-a cadorisit cu toate premiile posibile �si imposibile,��nc�at � cople�si�ti de elogii �si onoruri � dumnealor auajuns s�a cread�a c�a li se cuvin �si c�a doar o str�amb�ajudecat�a critic�a, crescut�a din nepricepere ori gelo-zie, i-a��mpiedicat p�an�a acum s�a ocupe pozi�tiile at�atde meritate. A�sa s-a ajuns ��n penibila situa�tie, ne-mai��nt�alnit�a ��n istoria breslei, ca ��n fruntea UniuniiScriitorilor s�a troneze o m�an�a de veleitari, ceea cear � ��nc�a de acceptat dac�a pauperitatea lor literar�a

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 11: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

11

ar � fost compensat�a de vizibile calit�a�ti manageri-ale.Or, exact ��n vremea ½domniei� lui Nicolae Ma-

nolescu, Uniunea a pierdut aproape tot ce maiavea, inclusiv demnitate �si respect, �ind nevoit�a s�ase gudure pe l�ang�a to�ti puternicii zilei, c�ateodat�af�ac�and compromisuri greu de acceptat, doar-doarva primi c�ateva �rimituri cu care s�a nu moar�a detot. Scandaloasa premiere de la Boto�sani, trebuies�a o spun, nu e un biet accident, o simpl�a a�tipire aspiritului critic, ci efectul lungului �sir de ��nc�alc�arinesanc�tionate de breasl�a ale regulilor jocului demo-cratic.Am urm�arit cu ��nc�antare reac�tiile prompte ale

mai tinerilor poe�ti �si critici, care declar�a neted c�anu mai accept�a s�a lise v�and�a drept valori f�ac�aturile��nmul�tite ca ciupercile. ½Nu mai poate merge a�sa� -a rezumat unul dintre revolta�ti opinia cvasi una-nim�a. �Intr-adev�ar, nu mai merge a�sa. Dar m�ag�andesc c�a, dac�a acum doi ani, c�and s-a modi�catf�ar�a consultare general�a statutul Uniunii Scriitori-lor, numai pentru ca o persoan�a s�a poat�a avea �si unal treilea mandat de pre�se-dinte, reac�tiile scriitori-lor ar � fost m�acar la fel de ferme �si de numeroaseca �si ��n cazul bucluca�sului premiu de la Boto�sani,probabil c�a nu s-ar � ajuns ast�azi aici.Din c�ate-mi aduc aminte, atunci s-au rostit

��mpotriv�a doar c�ateva voci r�azle�te, prea slabe cas�a ��mpiedice o asemenea ��nc�alcare s�d�atoare a nor-melor democratice. Netratat�a la vreme, boala pu-terii absolute, al c�arei virus pare s�a existe ��n starelatent�a p�an�a �si ��n spiritele cele mai judicioase, cas�a se activeze �si s�a-�si fac�a mendrele la prima oca-zie favorabil�a, se ��ntinde �si d�a grave complica�tii. �Inatari ��mprejur�ari, medicii cu experien�t�a recomand�atratament chirurgical.

29 ianuarie 2015 P.S. Nu am nici o ��ndoial�ac�a revistele Uniunii Scriitorilor au primit deja sem-nalul de a compune jignitoare noti�te anonime des-pre aceia care au avut ��ndr�azneala s�a pun�a ��n cauz�apurtarea nu tocmai potrivit�a a domnului pre�sedinte.A�sa s-a ��nt�amplat ��ntotdeauna �si probabil nu-�si vorie�si nici acum din obicei. Numai c�a de ast�a dat�a,�ind cam mul�ti ��ndr�azne�tii, vor avea ceva de lucru.

Adrian GRAUUENFELS

SECOLUL XXI - na�sterea �si metamorfozaunei reviste postmoderniste( Revista ASILR - rebotezat�a )

Juan Gris

Ca s�a ��n�telegem maibine fenomenalul uz alnetului �si impactul saucultural trebuie s�a ne��ntoarcem cu aproape100 de ani ��n urm�a, maiprecis la eclipsa total�ade soare din 29 mai1919.A�at ��n insula Principedin oceanul Atlantic la

vest de Africa, Frank Watson Dyson, astronomal cur�tii britanice m�asoar�a cu precizie curburaspa�tiului capt�and lumina unor stele a�ate��n spatelesoarelui. Aceast�a descoperire a�rm�a univoc teoriarelativit�a�tii �si teoremele postulate de Albert Ein-stein: timpul, spa�tiul, lumina �si gravita�tia nu suntfenomene universale ci dependente de sistemul dereferin�t�a, de masa �si viteza acestuia ��n spa�tiu.Putem declara azi c�a momentul eclipsei din 1919marcheaz�a ��nceputul unei noi ere, cea a postmo-dernismului, un termen complicat, un set de ideicare nu s-a cristalizat dec�at 40-50 de ani mai t�arziudup�a faimoasa eclips�a. Postmodernismul este unconcept larg care afecteaz�a multe fa�tete ale acti-vit�a�tii umane: artele, arhitectura, muzica, litera-tura, cinematogra�a, politica, comunica�tia �si teh-nologiile. Modernismul care ��l preceda a ��nlocuitla r�andul sau standardele victoriene care de�neaucon�tinutul artelor vizuale, muzica, poezia, dramadar �si modul lor de consum. La v�arful modernis-mului (mai exact ��ntre anii 1910-1930) �guri ma-jore��n cultura European�a printre care James Joyce,Virginia Woolf, George Eliot, Ezra Pound, MarcelProust, Mallarme, Kafka �si Maria Rilke rede�nescarta poeziei �si a �c�tiunii.Din punct de vedere literar modernismul am-

pli�c�a scrisul impresionist �si subiectivitatea. Au-torul discut�a sim�turile �si actul percep�tiei lucru-rilor, neglij�and subiectul percep�tiei. Modernismulevit�a obiectivitatea, nara�tia dintr-un punct clar devedere, sau pozi�tia moral-decent�a. Un exemplubun este Faulkner care folose�ste schema repeti�tiei,aceia�si scen�a este narat�a de personaje diferite. Unalt modernist este portughezul Fernando Pessoa

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 12: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

12

care scrie nuvele sub 72 nume diferite, ��ncerc�and s�atr�aiasc�a �si s�a mimeze via�ta personajului ��n cauz�a.S�a ne amintim de scriitorul francez Boris Vian careoscila ��ntre multiple meserii: inginerie, poezie, li-teratur�a, muzician de jazz, traduc�ator, critic, in-ventator mix�andtoate voca�tiile cu o egal�a pasiune.Rom�anul Sandu Darie ��nva�t�a pictur�a cu Medi Dinu(so�tia poetului �Stefan Roll) �si amestec�a ��n picturasa texte poetice, sau produce picto-scrisoridin carec�ateva s-au p�astrat. Br�ancu�si experimenteaz�a artafotogra�c�a, Man Ray probeaz�a pictura, fotogra-�a, gra�ca, sculptura �si cinematogra�a descoperindtehnici care ne uimesc �si azi prin inventivitatea lor.

Sandu Darie

Modernismul dizolv�agrani�tele clare dintre proz�a�si poezie, cele dou�a genurise confund�a �si se imit�a. Elpoate mixa forme fragmen-tate, discontinuit�a�ti saucolaje aleatorice ale unormateriale diferite. Se pre-fer�a o estetic�a minimalist�afavoriz�andu-se spontanul �siexperimentul creativ. Pede alt�a parte moderni�stiiresping a�sa zis�a cultur�a eli-tist�a dar �si pe cea popular�aaccept�and cu simpatie orice

material care faciliteaz�a expunerea, distribu�tia �siconsumul artei.

Sandu Darie

Postmodernismul folose�steacelea�si idei, exager�anddizolvarea grani�telor,ad�aug�and parodie, brico-laj, ironie, ambiguitate,accentu�and condi�tiaumanilor a�a�ti ��n pro-ces de dezumanizare,deconstruc�tie �si pierderea identit�a�tii. Postmo-dernismul apare a �o colec�tie de art�a ��ntranzi�tie, depersonalizat�a,problematica este a unui

individ singular, unul din milioane al c�arui mesajse pierde ��n zgomotul de fond al tehnologiilor care��l amenin�t�a �si ��nghit. �In contrast cu modernismul,postmodernismul nu lamenteaz�a fragmentarea,nici eclectismul lucrurilor din jur, sau provizoratul

lor, ci din contra le celebreaz�a. Arta se poate jucacu nonsensuri vizuale, muzicale sau literare f�ar�a s�avizeze c�autarea unui mesaj coerent.

Gherasim Luca

Acum 50 de aniprofesorul canadianMarshall mcLuhan se-ziza evolu�tia mediilor�si postula chintesen�tacomunica�tiei post-moderniste astfel:"Nu mesajul esteimportant ci modul��n care se folose�stemedia". Teoreticieniidemonstrez�a asociereapostmodernismuluila tehnologie. Dac�a

secolul trecut se caracteriza prin producerea �sitransportul de bunuri materiale folosind motorulcu ardere intern�a, camioane, trenuri, vapoare,avioane, etc postmodernismul se bazeaz�a pe proce-sarea �si transferul informa�tiei. �In numai c�a�tiva zecide ani am fost martori la pr�abu�sirea industriilortradi�tionale care au f�acut loc erei electronice �sicomunica�tionale. Telefonia, internetul, televiziu-nea, computerele �si softurile aderente au inundatconsumatorul fascinat de noile gadgeturi care l-auf�acut accesibil �si informat oric�and �si oriunde peplanet�a. Informa�tia c�andva greu de ob�tinut, circul�aazi pe autostrade insensibile la valoarea mesajului.Capodopere dar �si maculatur�a, pornogra�e saureclame comerciale au acela�si drept la existen�t�a�si circula�tie. A�sa zis�a lume civilizat�a a devenit opia�t�a de bunuri perisabile sus�tinute de o campanieinforma�tional�a f�ar�a precedent - iat�a capitalismulde consum ��n expansiune.

Beatrice Bernath-Israel

Limbajul ereiinforma�tionale devinesimpli�cat, s�ar�acit �sifolosit exclusiv la pro-ducerea �si r�asp�andireainforma�tiei. Totu�siel trebuie s�a r�am�an�ara�tional, transparent,realist �si relevant con-sumatorilor lucizi care��l observ�a. Se cere oobiectiv�a conectivitate

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 13: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

13

��ntre obiect, percep�tia lui �si cuvintele folosite��n al descrie. Modernismul a fost capabil s�ajusti�ce �si se explice sctructurile politice, sociale,institu�tiile pe care le folosim inclusiv democra�tia,legislatura, �stiin�tele �si estetica. A�s sumarizamodernismul ca o for�t�a opus�a haosului, el faceordine �si stabile�ste bariere binare ��ntre ordine�si dezordine. Postmodernismul respinge marelenarativ, el prefer�a scurtele povestiri, evenimetelelocale, intime, el accept�a situa�tia efemer�a, provi-zoriul, temporarul, improviza�tia �si experimentulresping�and universalul, adev�arul, ra�tiunea, sta-bilitatea, eternul. Idea de real, de permanent,dispare, manipul�am o suprafa�t�a f�ar�a ad�ancime,f�ar�a semni�ca�tii generalizate. Postmodernimuleste afectat de starea de erudi�tie colectiv�a �side organizarea informa�tiei. Dac�a ��n modernismcuno�stin�tele egalau no�tiunea de �stiin�t�a ��n opozi�tiecu narativul, �stiin�tele �ind considerate pozitive, iarpove�stile, scrisul ��n sine, era v�azut c�a un materialprimitiv, ira�tional. Postmodernismul claseaz�ainforma�tia, o distribuie, o stocheaz�a �si o evalueaz�aaltfel dec�at ��n trecut. Practic ieftinirea mediei dememorare permite ca orice produs, informa�tie, �espiritual�a sau nu, s�a �e stocat�a inde�nit. Altfelspus orice informa�tie care nu poate � digitalizat�a �sistocat�a va � pierdut�a. Aceast�a paradigm�a duce lapostulatul urm�ator: ce este opus cuno�stiin�telor nueste ignoran�t�a ci "zgomot". Cu alte cuvinte oriceinforma�tie asociat�a cu no�tiune de "zgomot" nu va� acceptat�a de sistemele automate care ne servescpe noi umanii. S�a ne amintim de marele �losofWittgenstein care scria acum 60 de ani: "ce nupoate � exprimat prin cuvinte, nu exist�a". Mul�tipoe�ti �si scriitori c�at �si arti�sti plastici sau ci-nea�sti au fost atra�si de postmodernism. Ar � olist�a foarte lung�a din care aleg doar c�ateva numede reprezentan�ti ��n poezie: Mircea C�art�arescu,Traian Co�sovei, Florin Iaru, Alexandru Mu�sina,Ana Blandiana - ��n Rom�ania, Bianca Marcovici,Andrei Fischof, Adrian G, Beatrice Bernath ��nIsrael.

Secolul XXI se opune Entropiei informa�tiei.

Exist�a o lege �zic�a care enun�t�a un adev�ar uni-versal: orice entitate �e ea un produs natural sauprodus de umani tinde s�a se re��ntoarc�a la stareahaotic�a care l-a precedat. Entropia distruge pi-ramidele, civiliza�tiile, bunurile materiale, planeta

��ns�a�si dar �si informa�tia oric�at de so�sticat ar � eacodi�cat�a �si ��nregistrat�a. Un teoretician celebru,Francois Lyotard, subliniaz�a importan�ta ��ntreb�arii:cine decide �si care informa�tie este zgomot saunu. Ajung acum la miezul chestiunii pe care re-vista Secolul XXI * vrea s�a-l rezolve. Un textorganizat, estetic, plasat pe net are dou�a scopuri,cel imediat de a se adresa unui public dornic deinforma�tie �si cultur�a la zi, iar altul istoric, de a in-tra ��n categoria materialului informa�tional stocatpe net, c�at timp acesta va d�ainui. Revista SecolulXXI va continua s�a apar�a bilunar �si are ��n com-pas starea artelor: poezia, literatura, critica, arteleplastice, fotogra�a, jurnalismul. Particip�a benevolscriitorii asocia�tiei dar �si oaspe�ti eviden�tia�ti pentruaportul lor actual la cultura de limb�a rom�an�a. Co-laboratorii no�stri provin din trei continente, netulfaciliteaz�a transferul de informa�tie on line. Vomg�asi proz�a, poezie, haiku, critic�a, epigrame, umor,art�a, gra�c�a dar �si lans�ari de carte sau reportajedespre evenimente din via�ta Asocia�tiei. Nu voi po-meni nume, sunt multe �si de prestigiu, dar suntobligat s�a men�tionez dedica�tia �si talentul doamneiSash Segal din Canada care se ocup�a cu virtuozi-tate de tehnoredactarea revistei.Revista poate � comod lecturat�a pe net, pe Fa-

cebook sau pastrat�a ��n memoria computerului per-sonal. Folosim un program �exibil -�ash- carepermite lectura �si r�asfoitul bro�surii, similar cutip�aritura real�a. Adresa revistei poate � salvat�a�si astfel accesat�a oric�and, nelimitat. Dup�a cum amdiscutat, entropia amenin�t�a s�a distrug�a materia dar�si informa�tia. Av�antul tehnologic duce la��nvechireamediilor, ��nlocuindu-le cu altele mai avansate. �Inprocesul de transla�tie dintre sisteme informa�tia sepierde sau este alterat�a. A�s aminti casetele audio�si video at�at de r�asp�andite acum 20 de ani, azi numai pot � folosite. Un exemplu revelant se petrece��n jurul anului 2000 c�and un doctorant��n astro�zic�acere NASEI anumite fotogra�i f�acute de astronau�tipe Lun�a. Fotogra�ile se g�aseau p�astrate ��n arhiveleNASA, stocate pe medie magnetic�a, dar aparatulcare le cite�ste �si transpune ��n vizual s-a defectat �sinimeni nu a �stiut s�a-l repare. Iat�a cum o tehnologiede v�arf devine entropic�a, inutil�a.

Avantajele erei digitale

Am s�a deviez de la subiect pentru c�a este im-portant s�a trecem ��n revist�a �si avantajele epocii

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 14: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

14

digitale postmoderniste. Dac�a p�an�a ��n anii 70-80tip�ariturile erau produse mecanic de o tehnologier�amas�a neschimbat�a de la tiparul Gutenberg, lu-crurile au evoluat radical. Autorul de azi folosindcomputerul, softurile de editare �si printerele digi-tale poate produce c�ar�ti similare cu cele mai ele-gante edi�tii de pe pia�t�a. Procesul este facilitatde tehnologia devenit�a trivial de simpl�a �si acce-sibil�a: scanarea, fotogra�a digital�a �si programelede gen Word sau Photoshop permit realizarea unorproiecte complexe cu gra�c�a �si culoare imposibile��n trecut, azi executate "home made" la costuriminimale. De exemplu a�s pomeni cartea Came-liei Iuliana Radu - Caietul Ro�su - o carte tip�arit�a��n anul 2014. Cartea con�tine text digital, gra�c�acu desenele autoarei �si manuscrise inedite, scanate.Constat�am c�a autorul postmodernist nu se limi-teaz�a la o singur�a disciplin�a, ci adreseaz�a toate c�aileperceptive - audio vizuale, tactilul, introspec�tia �siexperien�ta sa biogra�c�a. El folose�ste media gra�c�a,fotogra�a, tehno-redactarea, adres�and toate aspec-tele me�ste�sugului de a produce o cultur�a aliniat�ala cerin�tele tehnologiei dar �si a�stept�arilor consuma-torului obi�snuit cu multimedia oferit�a de industriacomunica�tional�a. S�a privim recenta carte a Gabrie-lei Ana B�alan "Labirintul de Cristal". Este o cartef�acut�a prin efortul comun a unor prieteni, scriitori,ilustratori, traduc�atori �si gra�cieni. Autoarea nuezit�a ��n a mixa debutan�ti cu arti�sti maturi, includeo prefa�t�a critic�a, c�at �si anun�turi de carte ap�arute ��nreviste care devanseaz�a ��ns�a�si lansarea c�ar�tii. Teh-nic, cartea este realizat�a la editura Self-Publishingcare doar tip�are�ste �si leag�a foile��ntr-un produs �nit.Iat�a cum Ana B�alan exploateaz�a la maximum ne-tul, comunica�tia �si tehnologia ��ntr-un melanj post-modernist. �Si nici nu am pomenit de con�tinutulbilingv al c�ar�tii, care �si el eclectic, este o colec�tiede poezii, scrisori �si proz�a, traduse de 6 traduc�atoridiferi�ti.

Revista ASILR s-a n�ascut cao natural�a continuarea a Revis-tei Grupului celor 7, un experi-ment publicat pe net �si extinsla 23 de numere difuzate lunar.Cu grupul 7 am��ncercat s�a refaco perioada de glorie a avangar-dei rom�ane c�and poe�tii, picto-rii �si fotogra�i lucrau ��mpreun�ala produc�tii poetice-pictoriale la

3, 4 sau mai multe m�aini. Erau coproduc�tii care

demonstrau str�alucit c�a arta f�acut�a ��n comun arevigoare, este diversi�cat�a �si proasp�at�a, ��ncadrat�a��n noul val al suprarealismului care ��n�orea ��nRom�ania �si Europa. Am sistat Grupul celor 7 cas�a fac loc Revistei ASILR. Am reu�sit s�a producemun caleidoscop postmodernist al scrisului �si al artei��n regiunea noastr�a f�ar�a s�a neglijez vreo fa�tet�a amentalului care ne preocup�a.Doresc s�a citez o poezie inspirat�a dintr-o meta-

for�a, scris�a de poetul Luis Borges.Un leopard capturat st�a ��ntre gratiiEl vede oameni care vin �si pleac�a, v�antul care

mi�sc�a frunzele uscateEl nu �stieNu poate �stiice e dragostea, ce e cruzimeacum este o pasiune arz�atoarecel mult dore�ste s�a de�sire scaunul de pai al paz-

niculuis�a scape de plictisul ��nchisorii

�Intr-o zi s-a ��nt�amplat o excep�tie, paznicul i-avorbit leopardului:

Tu ai tr�ait �si vei muri ��n aceast�a ��nchisoarepentru ca un om s�a te poat�a privi�si ��n �nal s�a ��nchid�a�gura ta, simbolul t�au��ntr-un poemcare are un loc destinat��n urzeala universului.

Paznicul a iluminat ignoran�ta �arei care �si-a��n�teles destinul

Poetul a murit uitat, la fel to�ti semenii s�ai.�In ultimele lui clipe un zeu i-a dezv�aluit poetului

secreta sa menire, de a �xa'o revela�tie ��n in�nitul lumilor. Leopardul �si po-

etul dorm ��mbr�a�ti�sa�tinimeni nu ��n�telege cum simplitatea omului

��ndur�a complexitatea lumilor..

Cu peste 1000 de cititori pe net revista SecolulXXI, refuz�a mediocritatea ��n schimbul excelen�teiestetice, revista are un loc de onoare ��n spa�tiulcultural al Diasporei, pled�and pentru uzul pedantal limbii rom�ane actuale, �ind o platform�a des-chis�a celor cu har �si dor pentru minunata noastr�alimb�a matern�a.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 15: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

15

(*) Este vorba de noul nume al fostei revisteASILR = Asocia�tia Scriitorilor Israelieni de LimbaRom�an�a

Lucre�tia BERZINTU, AJRP.org

RAIF BADAWI - CONDAMNAT LAZECE ANI �INCHISOARE

�SI LA 1000 BICIUIRI PENTRU C�A �SI-AEXERCITAT DREPTUL

LA LIBERTATEA DE EXPRESIE �INARABIA SAUDIT�A

Raif BADAWI, 32de ani, scriitor arabsaudit, creatorul unuiblog ��n Arabia Saudit�a(Free Saudi Liberals),c�a�stig�ator al premiului"Reporteri f�ar�a fron-tiere" (RSF) pentru

libertatea religioas�a �si de exprimare, a fost arestat��n 2012, amendat cu aproape 300.000 de dolari�si condamnat la zece ani de ��nchisoare de c�atreTribunalul Penal din Jeddah, ��n baza acuza�tiilorpentru presupusa insult�a a Islamului saudit peblogul s�au, �si la 1000 de lovituri de bici, 50 ��n�ecare vineri, timp de 20 de s�apt�am�ani. Mediciispun c�a este echivalent cu o execu�tie ��n rate.BADAWI a fost biciuit de 50 de ori ��n fa�ta a sute

de spectatori, pe 9 ianuarie 2015, ��ntr-o pia�t�a pu-blic�a, dup�a rug�aciunile de vineri, ��n fa�ta moscheiiAl Jafali din ora�sul - port Jeddah. Picioarele �sim�ainile au fost ��nc�atu�sate ��n timpul biciuirii, iarRaif BADAWI a r�amas t�acut �si nu a strigat, dup�adeclara�tiile unui martor pentru Associated Presscare a vrut s�a r�am�an�a anonim.La c�ateva zile dup�a �sdin�ta de judecat�a, so�tia lui

BADAWI, Ensaf HAIDAR, a primit amenin�t�ari cumoartea de la persoane anonime. Astfel, ��n 2012,HAIDAR �si cei trei copii au fugit ��n Canada, undecontinu�a lupta pentru eliberarea so�tului ei, a c�aruis�an�atate este precar�a �si nu va face fa�t�a altor rundede lovituri de bici.Starea s�an�at�a�tii lui Raif BADAWI din Arabia Sa-

udit�a se deterioreaz�a, a declarat la Ottawa, so�tialui, doamna Ensaf HAIDAR, refugiat�a ��n Quebeccu cei trei copii. Al�aturi de o�cialii Amnesty Inter-national, HAIDAR a spus c�a este foarte ��ngrijorat�a

pentru el deoarece este imposibil ca un om s�a re-ziste la 50 de lovituri de bici ��n �ecare s�apt�am�an�a.Oameni din ��ntreaga lume sunt �soca�ti de crudasentin�t�a, prelu�and cauza lui, protest�and pe str�azisau pe re�tele de socializare. Astfel:S-a creat o coali�tie ��n Parlament Hill, Canada,

cer�andu-se primului ministru, Stephen HARPER,s�a intervin�a personal la saudi�ti pentru eliberarealui Raif BADAWI de a se al�atura familiei sale careare cas�a ��n Canada;Parlamentarii din Bundestag, Germania, au ce-

rut ��n unanimitate iertarea imediat�a �si eliberareaactivistului de pe Internet, Raif BADAWI;Pe Facebook, activi�stii au organizat proteste la

ambasadele �si consulatele arabe ��n �t�arile lor de ori-gine;Grupul de pe Facebook care are peste 10.700 de

membri, a solicitat mar�suri de protest �si campa-nii ��n Germania, Belgia, Elve�tia, Austria, Canada,Marea Britanie, Irlanda �si S.U.A.;Un grup mic de demonstran�ti s-au adunat la Am-

basada Arabiei Saudite, joi, la Bruxelles, cer�andeliberarea imediat�a �si necondi�tionat�a a blogheruluisaudit;Organiza�tia pentru Drepturile Omului face apel

la guvernul saudit s�a renun�te la toate acuza�tiileaduse ��mpotriva lui BADAWI �si s�a �e eliberat ime-diat, declar�and: "Acuza�tiile ��mpotriva lui, bazateexclusiv pentru implicarea lui BADAWI ��n creareaunui site web pentru discu�tie pa�snic�a despre religie�si �guri religioase, ��ncalc�a dreptul la libertatea deexprimare";Un val de proteste ��mpotriva biciuirii lui BA-

DAWI au avut loc ��n fa�ta Ambasadei Regale a Ara-biei Saudite ��n Oslo, Norvegia;Al - Hussein, al familiei regale iordaniene, a f�acut

apel ca biciuirea s�a �e��ntrerupt�a �si s�a se revizuiasc�aurgent acest tip de pedeaps�a extraordinar de dur�a;Zeid RAAD AL - HUSSEIN, mare comisar al

O.N.U. pentru drepturile omului, a spus c�a biciui-rea este "cel pu�tin o form�a de pedeaps�a crud�a �si inu-man�a", care este interzis�a de dreptul Interna�tional;Barbaria a fost condamnat�a de directorul ad-

junct al Amnesty International pentru OrientulMijlociu �si Africa de Nord, Said BOUMEDOUHA,care a spus: "biciuirea lui Raif BADAWI este unact vicios de cruzime care este interzis�a ��n con-formitate cu dreptul interna�tional. Prin ignora-rea apelurilor interna�tionale pentru a anula aceast�abarbarie, autorit�a�tile Arabiei Saudite au demonstrat

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 16: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

16

o desconsiderare oribil�a pentru principiile de baz�aale drepturilor omului."18 laurea�ti ai Premiului Nobel au semnat o scri-

soare deschis�a, ��ndemn�and cadre universitare dinArabia Saudit�a pentru a condamna biciuirea luiBADAWI. So�tia lui Raif BADAWI, doamna EnsafHAIDAR, printre altele a spus: "Sper c�a toate gu-vernele din lume vor intensi�ca eforturile pentru aface presiuni asupra autorit�a�tilor de a opri ceea cese inten�tioneaz�a s�a fac�a cu so�tul meu. Eu cred c�a opot face ��n cazul ��n care vorbesc direct cu guvernuldin Arabia Saudit�a."Este o ipocrizie a func�tionarilor din Arabia

Saudit�a, care au condamnat public actele deviolen�t�a de la Paris ��mpotriva personalului Char-lie Hebdo, dar au aprobat b�ataia brutal�a a unuicet�a�tean pentru exprimarea liber�a a opiniilor sale,se men�tioneaz�a ��n Los Angeles Times.Sebastian USHER, analist - Orientul Mijlociu

pentru BBC, felicit�a pe to�ti cei care au protestatpe str�azi �si consider�a c�a protestele au fost e�ciente.Canada �si Quebec sunt preg�atite s�a ureze bun

venit lui BADAWI; el �si familia lui pot locui ��ncondi�tii de siguran�t�a.Avocatul lui BADAWI, Walled ABU ALKHAIR,

a fost arestat �si la 7 iulie 2014 a fost condamnatla 15 ani ��nchisoare, urmat�a de o interdic�tie de ap�ar�asi �tara timp de 15 ani. Curtea Penal�a Specia-lizat�a ��n Jeddah l-a g�asit vinovat de "subminarearegimului �si o�cialilor", "incitarea opiniei publice"�si "insultarea sistemului judiciar". Avocatul Wa-lled ABU ALKHAIR a declarat pentru BBC c�adomnul BADAWI, un tat�a de trei copii, a con�r-mat ��n instan�t�a c�a el a fost un musulman, dar aspus judec�atorului c�a �ecare are o �sans�a de alegere,de a crede sau de a nu crede.

Ilustra�tie de Vasile MIC

Mihai M�ANUT,IU

MAMA AUDE VOCI

mama mea aude voci pe care noi nu le auzimce frumos c�ant�a ��n gr�adin�ab�aiet

,ei s

,i fetit

,e cu voci de glicin�a

apoi dintr-odat�a ochii ��i ��ngheat,�a

te-am pierdut c�and erai mics,i toate vocile din gr�adin�a au amut

,it

nu pl�ange mam�a sunt aici

te-am pierdut odat�a c�and erai micacum es

,ti ceva mai mare s

,i vocile spun

c�a ��nc�a nu te-am g�asit

�IN A S,APTEA ZI

��n a s,aptea zi te-ai uitat la creat

,ia Ta

peste p�am�anturi s,i ape

s,i-ai decis c�a e bun�a-bun�as,i c�a e bine-bine

��n aceeas,i zi printre boschet

,i tranda�ri tufe de mirt

a ap�arut s,i dozatorul de mor�n�a

pentru asta da pentru asta��t

,i mult

,umim

pentru c�ateva mii de ani am g�asitdozatorul ��n r�azorul cu tranda�ris,i l-am reinventat l-am cur�at

,at de rugin�a

��t,i mult

,umim pentru asta ���ai mult

,umim

de aceea eu s,tiu c�a Tu s

,tii

s,i c�a es

,ti f�ar�a gres

,eal�a

DESIGUR

desigur c�a o iubeam acum sunt b�atr�andar nu m�a-ndoiesc o iubeam��mi pl�acea s�a-i sparg armura de azbestbibelourile de port

,elan (avea cu sutele)

azbestul curgea atunci ca mierealingeam mierea azbestuluiera dulcea venit dup�a aceea anchilozapanicaa venit dup�a aceea ziua de azi

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 17: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

17

desigur c�a o iubeamarmurile noastre erau alc�atuite din bibelouri spartet�aiau la colt

,uri s

,i ne r�aneau la cea mai mic�a mis

,care

POATE C�A

poate c�a te-ai sup�arat Doamne c�a am ��ntrebatdar nu cred de fapt c�a te-ai sup�aratpoate te-ai sup�arat Doamne c�a am zism-am zb�atut s

,i am ��ntrebat (mai f�ac�and

��ntre timp s,i c�ateva chestii mai murd�arele)

de ce te-ai sup�arat Tu c�a ��ntrebah da te-ai putea sup�aradac�a as

,��ntreba f�ar�a s�a as

,tept sau s�a cred

c�a voi primi un r�aspunsnumai c�a nu as

,a am ��ntrebat

poate de-aia te-ai sup�arat

eu sunt mic Doamne foarte micdac�a te-ai sup�arat te rog nu te mai sup�arac�a-s lipsit de discern�am�antdac�a am ��ntrebat nu ��nseamn�a c�a am ��ntrebat

C�AND S-A RIDICAT

c�and s-a ridicat prima oar�a din patelefant

,ii regali s

,i-au arcuit trompele s

,i au t

,ipat

ascut,it -

ea s-a ridicat de unde astrologii au prezis c�a nu seva mai ridicaniciodat�a s

,i

c�a as,a va sf�ars

,i - oloag�a

la patiubirea meaiubirea meas-a ridicat s-a dat jos din as

,ternuturile bolnave

s,i bizans

,ul s/a pr�abus

,it

iar c�arjele ei au ��n�orit ��n alt ev -glorie celui de sus.

Ion Tuculescu - Ochii demiurgului

Adrian BOTEZ

HRISTOS POETUL

n-a dulgherit �si n-a m�ancat sl�anin�aci-i vizionar Poet � zidar al r�anii:a-nchipuit cu truda Lui senin�ape Omul-Munte � viscolind dih�anii

izb�anda Lui � mut�and z�ari �si istoriismulg�and din p�antec - mirul de lumin�apreschimb�a crima ��n arcada �orii:schilodu-acum e �utur f�ar�a vin�a!

cultura leprei � cump�ana orbiriiprin cuv�antare-s turnul de v�azduh:c�aci Golgota-i veninul nou-privirii

�si ��n�orirea c�arnii ��n Sf�ant Duh!...de-asprimea Lui Hristos tocim p�acatul�si-I reg�asim ��n Frumuse�te � sfatul!

LA O MARGINE DE LUME

la o margine de lume � prin cet�a�ti de rugi de murepitulat ��n t�arzii stele � crai peste gr�adini mahmurecer sc�azut �si s�n�ti de vineri ��nvelesc ��n �ori lehuze��nt�alnesc ��n tain�a magii cu prorocitoare buze

la o margine de lume � gr�anicer de vise trezesinguratic prepuielnic socotesc albine-amieze�si c�and seara cu r�acoare-mi fulger�a pitic regatuldin p�aduri c�azut de trude vine Crist s�a-mi cear�asfatul

�erb la marginea de g�anduri tainele or�anduiriicari t�arziu dospi-vor chipuri � colo sus � lumiim�ahnirii:c�aci aici sub zarea verii pritocesc vinul luminiipentru c�and ��n lumea mare iar vor n�ap�adi ciulinii

de aici � din valea-uitat�a-a untdelemnului s�n�tiriicresc piticii r�ad�acina a�strilor deda�ti uimiriicresc iste�ti piticii lunii leac de alinare-a �rii�si iert�ari pentru to�ti zeii ce-or deschide por�ti privirii

e o lume-aici de ierburi ce-n�oresc muguri minuniie o lume umilit�a � glasnic�a vr�ajind cu-alunii:nimeni nu o ia ��n seam�a � to�ti ���si uit�a azi str�abuniidar dinspre blajini spre ceruri se desc�atu�sez colunii!

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 18: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

18

CEA�TA �SI POETUL

Motto: ½eu nu-mi fac rost de griji � cigriji de rost! �e-o cea�t�a-at�at de deas�a � de nu se v�ad nici s�n�tiise zv�arcolesc fantasme de orbi ��n agoniedemonii prind pe frunte coroane precum prin�tii:s�a fugi din om ��n bestii devine-o isterie

de ce s�a-�ti vezi durerea � c�and po�ti ucide zeii?de ce s�a �i martirul � c�and sc�anteie jungherul?de ce s�a-�ti ri�sti regatu-n v�apaie � precum leiic�and po�ti s�a �i m�agarul ce-�si ap�ar�a ungherul?

...e cea�ta mum�a bun�a a la�sit�a�tii lumiie lut ceresc ��n care c�arti�ta prop�a�se�ste!de ce s-ar da n�aierul ��n largurile spumii

c�and poate s�a se-ngra�se de c�ate ori r�anje�ste?...Poetul nu s-ascunde � se sinucide-n mite:un cimitir golgotic de lacrimi r�astignite

DATORIA CEA DE OB�STE

vreau s�a contribui �si eu la prosperitatearaiului � da�ti-v�a la oparte � s�a ajung ��n lumina��ntregului

nu m�a mul�tumesc eu cu statutul desta�e � ci vreau s�a ��naintez ��ngrad �si ��nlumin�a � p�an�a m�a voi face remarcat deGeneralul Gr�adinar

sunt at�at de multe de f�acut �si pringr�adina aia p�ar�aginit�a � at�at demulte � c�a m�a ia durerea decap � parc�a nici n-a�s mai ��ndr�azni s�atrec pragul: darrudele mele � cele dins�am�an�ta neagr�a-voievodal�a � neamurilemele � at�at de ostenite de�ori � m�a mustr�a � de dincolo de oglinzilem�arilor � pentru �sov�aiala-mi deval: mi-e ru�sine � mi-etare ru�sine s�a le las s�a trudeasc�a � singure cuDumnezeu � prin dumbr�avile de subMuntele Lunii �siSoarelui

...voi trece - da � voitrece - s�a-mi ��mplinesc � �siacolo � datoria cea de ob�ste

JURNALISTIC�A MODERN�A

��ntr-o gar�apustie aranjasem - rezolut - c�ateva��ntrevederi (�si interviuri) urgente: prima �siprimul - cu patru jurnali�sti aitimpului trecut � plasa�ti ��ntreparanteze p�atrate: [½o, nunoi mai putem a�stepta � oric�at � eram doar

��n

eterna nesiguran�t�a a trecerii �] - �si astfel � cine�stie pec�at�a vreme - de ei am sc�apat

mai r�am�aseser�alady Chatterley � unnecunoscut de buzunar �sio fereastr�a de cenu�s�a � luminat�a de olumin�a mereu la fel denecunoscut�a

dar lady Chatterley tocmai ser�at�acise � din nou � de iubitul eip�adurar � se r�at�acisede p�adure � ��n p�adure (nici eas�araca nu mai �stie prepozi�tia exact�a � pentru��ntunericul pierzaniei!) � deci

s�a trecem lanecunoscutul de buzunar � ...daro, zei! � sacr�ebleu de jar! � haina mi-o uitasem��ntr-ocrac�a de stejar (din codrul de bezne al pierderilorchatterley-ene!) � pe c�and ��mi spionamscumpa meaproprie umbr�a - prelungit�a libidinos de ��nt�arziereane�reasc�a a soarelui printre noi � ca urmare

nici tu hain�a � nici tubuzunar � nicinecunoscut � nicinimic...

n-are a face � voi trece m�acar o dat�a prinfereastra de cenu�s�a

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 19: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

19

vulcanic�a � luminat de olumin�a mereu la fel denecunoscut�a � �sigata

...iat�a ce ��nseamn�a s�a �i expeditiv �si s�a pro��ti decuceririle temporale alejurnalisticii moderne

CREZUL POETULUI

nu privi bezna bocind�a � nici c�al�ai vicleni ai lumii:prive�ste la Dumnezeul rev�arsat ��n Arta Sf�ant�a!azi cetatea-i n�ap�adit�a de dezl�an�tui�ti nebunii...peste hoituri � peste tronuri � dansul ciumei se-n�erb�ant�a!

nu te-ncrede-n vreo lumin�a � doar ��n focul din cu-vinte:��n proorocirea limbii se vor pr�abu�si ciclopii!de-azi ��ncolo carnea mor�tii s�a nu te mai ��nve�sm�antec�aci Hristos n-are nevoie nici de calp �si nici de c�npii!

a venit pe drum de noapte s�a te-nduplece be�tias-a deschis desfr�au-n pagini s-umple enciplopedia:fulger �i �si arde-n stihuri toat�a-a lumii-obscen�acarte

scrie-n slav�a epopeea Frumuse�tii dindeparte!... plin Cuv�antul s�a destrame idolii scorni�ti de cea�t�aca f�aclii vor arde la�sii: Crist se vrea privit ��n fa�t�a!

Eugen EVU

POETUL

Dac�a aici, pretutindeni,Se zides

,te ceva

L�asat,i ��n grija poetului

Ferestrele.

PREAPLINUL

Din prea-mult�a dragoste (patrie interioar�a)Fericit cel ce min�aile-s

,i o vreme ��s

,i pierde

Melodiindu-l moartea s,i potrivnica �ar�a

Ce duhuie-n dezmierd de foaie verde

Alt veac veni-va-n mai viu dintru pierdereOglindi-va ��n Clar Foarteviu, prin transcendere

Nu-t,i reprima din erori nici erorile c�arnii

Te arat�a, te las�a v�azut, fr�ange p�ainea din HarArabii sunt zeii prin veac de vecerniiIar cei r�ai dintru sine dispar ...

Fii-t,i prag s

,ie ��nsut

,i, ramuri s

,i punte -

Altar, din genunchi peste frunte�Inc�a viu s

,i �ind limpezeasc�a

Viat,a ta str�alumina zeiasc�a.

CUM

Cum s�a redai nume st�arilor-f�ar�a-cuv�antPretutindeni pot

,i �i acolo unde g�andul te duce

E o stare f�ar�a trup s,i f�ar�a p�am�ant

Iar ��n mis,carea ei nu-i nici o r�ascruce

Cum s�a �i, c�and �irea-i nesomn s,i nenas

,tere

Pietre sf�ar�amate-s cuvintele, din nisip str�aveziu -�Inghi�aindu-ne urmele care pier spre cunoas

,tere:

Acolo ris,ti s�a te pierzi omor�andu-te viu.

Cum s�a rupi din cuv�ant numai semni�cat,ie?

Cum s�a opres,ti, c�and mis

,carea-i totul s

,i fug�a

Poezie s,i moarte-ncles

,tare-n acea ecuat

,ie

�Intrebarea ��nalt,�a, subjug�a s

,i-i rug�a ...

O MONED�A PE FRUNTE

Cel rodnic ��ntrebat asuprit de esent,e

Pl�atind cu un altfel de s�ange�It

,i d�aruie o moned�a ��nsorit�a pe-ntuneric

O moned�a cu lumin�a proprieDin r�aul g�andit pe frunte r�acoroas�a as

,eaz-o

Fii sigur c�a soarele va r�as�ariAtunci te ridic�a s

,i arunc�a spre zeu privirile

Dou�a monede:Fruntea ta va c�anta!

�IN FAGURI LIMPEZI

Prin veacuri spulber din cuvinteP�astreaz�a vag ce-a fost s�arutulHar locuit ��n trupuri s�nteAtingere cu ��nceputul

Fugar Argila Vis N�ascut

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 20: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

20

Mai sun�a clar sub vama �riiC�a forma-s

,i a��a rar s

,tiut

Astralul duh al preaiubirii

�In faguri limpezi ne-am ziditDin energiile primarePrin veac de spulber auritDin lacrima b�atr�an�a-n �oare ...

Victoria DUT,U

Floare de foc a privirii

Acum in�nitul esteDoar o privireO stare a mint

,ii

Ce-s,i f�aures

,te c�ai

S,i in�nitul p�atrunde

In simt,irea �rii

F�ac�and loc luminiiCa ��n ziua dint�ai

Acest in�nite tr�aitcu puterein cele se suntale lumii eim�ana scriecuvintele cheies,i su�etulcuprinde ��n elnesf�ars

,irea

de in�nitce estepasul

T�auf�acut ��nlumea celor cesunt cuomul cecres

,te in Tine

cu su�etulin�nit��n in�nitul T�au.

Al. Florin �TENE

Al doisprezecelea ceas

Vremea urc�a ��n imponderabil,P�as�arile sub zborul c�arora moleculele de aer morPoart�a t�acerea ��ntre particule,Doar mi�scarea brownian�a ��n dezordinea eiOrdoneaz�a apa de ploaieDin paharul de pe mas�a.C�antecul mierli�tei pune miere ��n levita�tiaFulgului de p�ap�adieDus mai departe ��n interiorul zileiCum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasuluiPe cadranul numerotat de cinevaCe n-a �stiut s�a numereDec�at p�an�a la al doisprezecelea ceas.

A doua moarte a lui Zeus

Zeus ��n speran�ta nemuririC�at a existat la Pontul Euxin�Si-a modelat din lut �si piatr�aStatuia lui la care s�a se-nchineOamenii din �ecare vatr�a.Apoi de teama ��ndumnezeirii a urcat�In al �saptelea cer de unde nu se vine.Diana, iubita lui, plecat�a la v�an�atoareA��and c�a zeus e sus ��n neuitares-a ��ntors s�a prosl�aveasc�a statuiace str�alucea m�area�t�a-n soare,chem�and mul�timile s�a se ��nchine-strig�and: alleluia, aleluia!...�Si a mai trecut un mileniu de prosternare,Diana se ruga la statuie mereuCum f�aceau �ecare.Trecuse vremea pentru zeu...Dorind s�a arate lumiiC�at de mult ��l cunoa�ste pe Zeus�Si s-o ��ntoarc�a la rug�aciune�Ingenunchind ��n negura humii,La ceasul r�as�aritului de steaA ��nceput s�a sparg�a cu s�ageata statuia -A�stept�and o minune -Plebea s�a cunoasc�a ce �stia �si ea:Piatr�a, lut ars �si. . . alleluia!Dezam�agi�ti oamenii au p�ar�asit pe Diana,Au plecat g�anditori din HamangiaUit�and c�a o himer�a alt�adat�a au iubit.A ��nceput iar�a�si urgia

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 21: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

21

�In Pia�t�a.Era epoca mor�ti unui mit!Dumnezeu ��n mintea lor prindea via�t�a!

Lavinaia B�ARNEAT,

�A

Poem la un ban

Flac�ara ��nc�a mai arde ��n ap�a,Nou�a ne tremur�a oasele de frig,Un frig existen�tial, ai spune tu�Si eu a�s spune c�a e�sti stupid.Cu trupurile goale, ne �tinem de m�an�a �Doi str�aini.Nu vorbim, avem prea mult violet pe buze �De-ar �stii Dumnezeu c�a i-am mu�scat amurgul...Nu mai vorbi,�I�ti cad frimituri de stelePrintre din�ti!

Ciocolat�a cu arom�a de scrum

Ciocolat�a cu arom�a de scrumL�ang�a paharul ��njum�at�a�tit de vodk�a;Mai bei o gur�a, mai tragi un fum,Azi nu-i zi de ceart�a, nici de polk�a,Dar nu-�ti pas�a, oricum,Acordeonul zace ��n drum...Dansezi tango,Mai pasional, mult mai feroce,�I�ti iube�sti Eul tras la indigo,Astupi cu m�ana a lumii voce�Si pl�angi, �si r�azi, amigo...E zi de tango,De unul singur,Cu scrumul �si paharul,Desigur.

Pofta

Dumnezeule, �ti-au c�azut merele din Eden,Ca o avalan�s�a de culoare.Toat�a cunoa�sterea se sf�ar�am�a�Si toat�a pofta asta doare.Dumnezeule, trimite-mi dou�a aripi,S�a-�ti str�ang merele ��ntr-un loc,C�a nu ��ndr�aznesc s�a le ating cu m�ainile mele,Fiindc�a ard �si iau foc.

Dumnezeule, miroase a verde crud,Verde ca un m�ar.Cre�ste-mi Doamne dou�a aripi,C�ate una pe c�ate-un um�ar �S�a-�ti str�ang merele la loc,C�a tare doare pofta asta�Si arde ca un foc.

Defensiv�a

Ce p�acat! N-am nici lance, n-am nici scut,S�a m�a ap�ar de invazia de ��ndr�agosti�ti din pia�t�a.Ce-or � av�and azi cu to�tii de mi s-au adunat ��ng�and?Le-am spus c�a nu particip la aceast�a parad�a.Am tras perdeaua la geam, a�sa, ��ntr-un sictir �lo-zo�c...Of, su�ete de ce te-ai n�ascut singuratic?Mi-e ciud�a pe tine c�a nu respec�ti nicio norm�a debun sim�t.Tu chiar nu �stii c�a orice su�et are o pereche?�Imi r�azi ��n g�and �si-mi spui c�a este treab�a demodat�a.Dar dac�a nu-�ti pas�a de ce m�a faci s�a m�a ascund?E plin de roman�te roze ��n pia�t�a,De-a�s avea o lance, de-a�s avea un scut...

Melancolie

Tace arcu�sul vioriiPrintre valuri sf�ar�amateDe st�anci sau de orgoliiProprii sau ��mprumutateDe la ei �Cei c�a�tiva zeiLa care doar pesc�aru�siiMai cuteaz�a s�a se ��nal�te...Trebuia s�a �m sub semnul unei balan�te,Pe ale c�arei talere am � m�asurat timpulAscuns ��ntre mii de ceasuri �Acel praf ��nchis ��ntr-o clepsidr�a

�Si toat�a acea distan�t�a parcurs�a pe un pod de lumin�aSuspendat ��ntre dou�a ploi.Tace arcu�sul rozelor roman�tePrintre valuri ��nspumateDe iluzii �si r�at�aciriProprii sau ��mprumutateDe la ei �Cei c�a�tiva zeiLa care doar pesc�aru�sii

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 22: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

22

Mai cuteaz�a s�a se ��nal�te...

La vam�a

De aici ��ncoloDrumurile se despart,Dincolo de grani�t�aNu mai suntem noi.�Inainte de-a pleca �ecare ��n lumea lui str�ain�a,D�a-mi ��napoi ce ascunzi ��n buzunarul de la piept,�Stii c�a-mi apar�tine �si mai �stii c�a nu e dreptS�a m�a la�si c-o jum�atate de inim�a �Nici nu are cum s�a bat�a�Si s�angele ��mi d�a prin l�aturi, iar su�etul ��mi trimi-tite ��n pupil�aS.O.S.�Stiu, ar � frumos s�a mai vorbim ca alt�adat�a,S�a facem planuri pe h�artie...Ar � minunat de-am avea �si timp, dar iat�a �Bariera se deschide, am intrat ��n vam�a.S�a ne punem actele ��n ordine:Un su�et eu, un su�et tu,Eu o inim�a pe jumate,Tu o inim�a �si jum�atate.Ai grij�a s�a nu te prind�a cu bunuri nedeclarate!

Boris MARIAN

Haimanaua din Manhattan

Buona sera signorina, kiss me, good night,Bet

,i lapte praf din dorint

,ele mele malaxate, intro-

vertite, golanule,Ea tace, el bea, ea bea, el tace, ea este Bea dinCaraibe,Are dulciuri ascunse ��n c�amara inimii,p�apus

,ile s

,i le t

,ine sub fusta prea lung�a,

salut, �t,osule, ai venit t�arziu, nu ai loc nici la sub-

sol,f�a s

,i tu un design interior, ��n su�etul t�au mare c�at

un living,ne bestializ�am s

,i noi c�at putem,

iubirea are un gust puternic am�arui,las�a publicitatea, acolo doar impotent

,ii se dau

mari,feroce este sexul ��n t�acere,ca o noapte la muzeul sta�ilor, ca un guturai f�ar�aleac,

simt,i cum te cutremuri? Ce Richter t

,i-as

,ar�ata eu

sau altul?Fiecare cu focosul sau folosul s�au.Omphale face cele mai bune friganele.Pp paparazzo, na-t

,i-o paiat

,o.

Un om st�a l�ang�a tine, dar nu-l vezi,Deci nu existat

,i niciunul.

B�atr�an�a, ur�at�a s,i rea, moartea mai vine pe sear�a,

Ea s,opotes

,te basme despre lumin�a, iubire, minci-

noas�a, hain�a,Exist�a un burete cu care s�a s

,tergem trecutul? Ioc.

Iocnapathan.Copiii violent

,ei nasc violent

,�a. �Intunericul urmeaz�a

verii. Canopus.Ne rotim pe aceleas

,i cercuri, cercul scoate limba,

unii r�ad.Pacientul se numes

,te Jason. Iona habar nu are de

ce.Tryptizol, ce-i aia, maic�a? Nimeni nu cunoas

,te ca-

uzele crizei.Crim�a perfect�a. M�ana mea e un trup de �ori.Nisip dureros m�a ��ngroap�a. P�adurile bogate au arsmocnit�In �ecare. Axa lumii s

,uier�a. As

,teptat

,i un nou con-

tinent?Pentru ce? P�as�ari pe dune, caii pe t

,�arm, totul a

secatP�an�a la diamant.

Nicolae Grigorescu - Ghiocel

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 23: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

23

Constantin RUSU

Confesiune

�In anarhia z�ambitoarele mul�tumesc cu plec�aciunicelor care mi-au pus covoarepe drumurile cu oameni buni.

C�and am ��nceput s-ascult popii��n biserici aduse de-al meu buniccu laudele prin care epitropiim-au ��nv�a�tat s�a nu r�am�an eu micam v�azut c�a timpul ��mi e tat�amama-mi face ��n inim�a palatepentru o zi bun�a �si mai dreapt�acu n�adejdi ��n petale colorate.

Aduc ��ac�ari pe un munte sacru,al viitorului pe care ��l s�adescpentru cei ce �stiu un singur lucrus�a fac�a aur din tot ce-i rom�anesc.

Ilustra�tie de Vasile MIC

Ioan BARBU

NOAPTEA ASTA VA FI ULTIMA

�In avion, oamenii devinal�tii. Brusc, las�a impresia c�aexisten�tele lor lineare se frac-tureaz�a, d�and la iveal�a abisuriimprevizibile.M�a simt ca ��ntr-o lume sever

compartimentat�a, dominat�a de oformidabil�a disciplin�a. Din c�and��n c�and, trece prin dreptul meu,

��mping�and masa pe rotile, o fat�a ��nalt�a, cu p�arulca smoala, at�at de negru c�a b�atea ��n albastru. De-cor hiper-hollywoodian. �S�an�tule�tul dintre cei dois�ani abunden�ti ��i iese ��n eviden�t�a. Frumuse�tea eidezmor�te�ste chiar �si su�etele ferecate. �Smechere�ste,���si arunc�a o �suvi�t�a de p�ar peste cap, m�ang�aie unuldin s�anii polei�ti cu dulcea�ta privirilor din jur, ��nclipa c�and trupul s�au unduios se pierde ��n b�ataiarazelor argintii ale dimine�tii ivite prin hublourileavionului. Ne ��ncruci�s�am privirile. Ridic�a dinspr�ancene cu sub��n�teles �si pe obraz i se desen�a ogropi�t�a sub form�a de semilun�a. Salut, cu elegan�t�a,��nclin�and capul. O aud ��ng�aim�and cu glas u�sor,gutural:� La revedere, domnu' !Deja ne z�ambea p�am�antul.Forfot�a mare. C�al�atorii ��mpov�ara�ti de bagaje

golesc aeroportul. Taxiuri, autobuze, autoturismecare a�steapt�a��ntr-o mul�time frem�at�atoare. . . Coborsc�arile ��nspre metrou, intr�and ��n noaptea sub p�a-m�antului unde lucesc ireal, ca ��n apa unui acva-riu uria�s, trenuri fosforescente, venite parc�a dintr-o alt�a existen�t�a. Aici, jos, oamenii se leap�ad�a detoate m�a�stile. Fe�tele li se ��nmoaie. Umerii se caut�a�si se ating. O nelini�ste surd�a, �erbinte plute�ste��n aerul resorbit de sute de guri, peste trenul carealearg�a, vuind, sub p�am�ant. C�ateva minute �si oa-menii se vor desp�ar�ti, vor deveni piese mute pe otabl�a de �sah. �In jur, ochi care t�anjesc, buze albe�si ro�sii care fream�at�a, ca ��ntr-o be�tie de opiu. Amsenza�tia c�a trenul duce spre nic�aieri ni�ste existen�teap�asate de plictiseal�a.Apare stewardesa. Trage dup�a ea, prin acel pu-

hoi de gr�abi�ti, geamantanul cu care cobor�ase dinavion. M�a recunoa�ste. F�ar�a s�a-mi dau seama, ��nclipa aceea subteran�a existen�ta mea s-a fr�ant ��ntr-un punct care bucur�a s

,i doare.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 24: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

24

*M-am trezit ��n zori. Eram singur.L�ang�a pern�a, un bilet: ½Am plecat. Nu m�a mai

c�auta. Doar �ti-am spus: trei zile. Anamaria ���ti vada unele l�amuriri. Aurora.�Seara ��mi spusese:� M�aine o s�a plec!M-am f�acut alb. O ��ntrebare scurt�a, aproape

�soptit�a:� De tot?� Da, �ti-am mai spus, doar trei zile.� Noaptea asta este a noastr�a, nu?� Fire�ste.S-a dezl�an�tuit asupra-mi cu o s�alb�aticie de �ar�a

��nfometat�a, ��ngrop�andu-m�a ��n neant.*Sun la recep�tie, dup�a Anamaria, menajera ei. O

��nso�tise s�a ne serveasc�a pe timpul �sederii noastre lacabana ½Picior de munte� din Predeal.� Unde e Aurora?� A plecat.� Se mai ��ntoarce?� Nu. V-a l�asat un bilet.F�ar�a s�a m�a sl�abeasc�a din ochi, ca �si cum s-ar �

temut c�a-i sar de g�at, a f�acut un pas��n spate. Apoi,a dat drumul pove�stii care i-o spusese Aurora la ple-care, s�a m�a ��mbrobodeasc�a.Capul ��mi v�aj�aie.� Domni�soara Aurora s-a dus direct la aeroport.

Are curs�a la Paris. C�and se ��ntoarce, merge la tat�alei, la Ploie�sti. E foarte bolnav. A chemat-o pepatul de moarte s-o ��ncredin�teze logodnicului pecare i l-a ales, un negustor foarte bogat. B�atr�anulei tat�a este un om s�arac �si dore�ste s�a-�si lase fataaranjat�a. Nici vorb�a de dumneavoastr�a. ½Laurencee prea b�atr�an pentru mine �si nu e destul de bogat�,mi-a spus domni�soara Aurora s�a v�a spun. Mai ziceac�a prima oar�a c�and a intrat ��n casa dumneavoastr�ai s-a p�arut c�at o colivie. ½Casa logodnicului pe caremi l-a g�asit b�atr�anul meu tat�a este somptuoas�a. Pedeasupra, e mai t�an�ar �si are bani destui.�Nu mai �stiu cum i-am replicat. C�and a ie�sit a

��nchis grabnic u�sa ��n urma ei.*Am r�at�acit pe str�azi, p�an�a ��nspre pr�anz, c�and m-

am pomenit ��ntr-un restaurant abandonat printreni�ste arbori grote�sti. Abia am putut lua ceva ��ngur�a. Friptura a r�amas aproape��ntreag�a��n farfurie.M-am hot�ar�at s�a merg la Bucure�sti. ½�In aproapedou�a ore sunt ��n capital�a�, mi-am zis.

Din Gara de Nord m-am dus direct pe stradaArdeziei, unde Aurora avea o cas�a veche, mo�stenirede la bunic�a-sa dinspre mam�a. Strada era t�acut�a,ca un cimitir. Casa��n��ntuneric. Am luat tramvaiulp�an�a la Ci�smigiu. Am revenit pe Ardeziei a doua,a treia zi. . . Nimeni. ½A avut dreptate Anamaria. Avenit din curs�a �si acum este la tat�al ei.�Cu o zi��nainte de a m�a hot�ar�� s�a plec la Ploie�sti s-

o caut, spre sear�a mi-am f�acut curaj s,i m-am apro-

piat de din nou de b�atr�ana ei cas�a de pe Ardeziei.D�ar�am cu um�arul u�sa de la intrarea din dos. Pus-tiu, s�ar�acie. �Intr-una din od�ai, pe un umera�s, fru-mosul ei chimonou alb cu �ori mari, ro�sii. Un capotlung, p�an�a la c�alc�aie. La Predeal, Aurora l-a avutcu ea. Mi s-au p�arut acum ni�ste �ori fantastice,care tremurau ca vii ��n boarea amurgului.Am ies

,it din cas�a, am rezemat u�sa cu un par

g�asit prin preajm�a s,i, agale, pornesc spre Ci�smigiu,

a�at la vreo jum�atate de ceas de mers pe jos. M�aprinde o ploaie u�soar�a, zuruitoare, care mai multlumineaz�a decorul dec�at s�a-l ��ntunece. Pe o alee,l�ang�a un copac, mi se n�aluci c-ar � Aurora. M�aapropii. . . E chiar ea, dar nu e singur�a. O str�angela piept un b�arbat. Nu-l disting clar de la distan�tala care m�a a�u. S�a �e vreo sut�a de metri. M�aascund dup�a un copac. �Imbr�a�ti�sarea lor a �tinut,poate, o clip�a, poate o or�a. . .�Inl�an�tui�ti, au luat-o��n direc�tia casei ei.�In lumina unui fulger le-am deslu�sit chipu-

rile la am�andoi. �Intr-adev�ar, era Aurora! Iart�an�arul. . .M-am frecat la ochi. T�an�arul era �ulmeu. Doamne, Dumnezeule!...

REPTILA DIN PIATR�A

Inamicul nr. 1 ��nc�a p�ande�ste din v�azduh.½Uhuuu, uhuuu! Gata, s-a dus. . . � se lini�ste�stenea Vasile. Dar inamicul nr. 2 p�andea de subvaluri, per�d. C�and a tras de n�avod, to�ti ne-ambucurat: ½Ce gras e!� � �si namila �si-a ar�atat tru-pul inform, resping�ator, din pricina gelatinei roz cutremure tr�andave. �Imp�aclise �si umpluse plasa. �Injur, apa se f�acuse ca uleiul!... O meduz�a! Pe�stiine t�arcoleau de departe, f�ac�andu-ne temenele iro-nice: ½Sic!, servi�ti o meduz�a la pr�anz. . . � Nea Va-sile a scuipat furios spre meduz�a. Pe urm�a a scui-pat ��n palme, a pus m�ainile pe ni�ste n�avoade maimici �si le-a afundat ��n ap�a. Soarele, ��ntre timp, a��nceput s�a frig�a. �In �salup�a st�am ca-n frig�ari. Scoa-tem c�am�a�sile de pe noi �si r�am�anem goi p�an�a-n br�au.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 25: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

25

Frun�tile ne sunt lac de sudoare. Mo�t�aiam. ½Bun�aar � o ploicic�a rece, de trezire, s�a aline s�age�tile as-tea ale soarelui.� O comand�am Sf�antului Ilie. Cuputerea lui divin�a, nu vrea deocamdat�a s�a deschid�acerul. Dup�a vreo trei sferturi de or�a s-a ��nduplecat.Puhoi a venit, potop. . . F�ar�a m�acar un tunet deavertisment. �Salupa s-a umplut cu ap�a. To�ti ne-amrepezit s-o golim. Care cu cofele, care cu palmelef�acute cofe. Nea Vasile, ��n schimb, s-a repezit lan�avoade. Ploua cu stelu�te de argint viu, cu scrum-bii �si cu raci de mare, g�albui �si p�aro�si ca pieptul s�au,cu calcani bubo�si, turti�ti, mari ca ni�ste farfurii, cuguvizi ce-�si rotesc furio�si ochii alba�stri, de m�argic�a,ploua cu ro�sioare foarte ro�sii �si cu babu�ste de cu-loarea p�anzei albite. Plou�a din ad�ancuri cu pe�sti,spre bucuria lui nea Vasile. . . Plou�a mai departe �sidin cer. Iar noi vis�am s�a nu se mai opreasc�a ploaiam�acar p�an�a spre sear�a. Dar Sf�antul nu ne-a as-cultat. Ploaia s-a oprit dintr-odat�a �si a ap�arut unv�ant ca de toamn�a. Duelul soare-ploaie s-a topitdin senin, duelul era acum ��ntre soare �si v�ant.� O lu�am spre insul�a? �Il ��ntreb pe c�armaci.� O lu�am, dar ne oprim la vreun kilometru, doi

de ea. Nu ne las�a ca s�a ne apropiem . . . �Salupa��nainteaz�a sub v�ant. Suntem la gurile Dun�arii, lavreo 40 de kilometri de Sulina. Ne apropiem de in-sul�a. T

,�ar�ait ca de greieri dup�a ploaie. E mult�a vi-

sare ��n jur, mult�a reverie. . . �Salupa tescuit�a de ap�aalunec�a u�sor. A�stept�am soarele s�a-�si arate fa�ta,s-o zv�ante. �Il simt cum se zbate, cu greutatea �si�erbin�teala lui, ��n n�avoadele v�antului.Pun binoclul la ochi. Nimic, doar o p�acl�a

s�agetat�a de lumini�te intermitente. ½Acolo e farulinsulei!� �si ��ndrept bra�tul ��n direc�tia ��n care mer-gem. Stau ��n st�anga c�armaciului, �salupa are vola-nul pe dreapta, e adus�a din Anglia. �Inaint�am �si,undeva ��n zarea aburoas�a, o dung�a de uscat ��ncheiemarea cu soarele ivit dintr-odat�a din ape, c�ant�arindlumina pe dou�a talgere de smarald.� Iat-o! zice c�armaciul. Aia e insula. . .E ca spinarea unei gigantice reptile adormite, o

reptil�a din piatr�a, sumbr�a, lene�se, rece, abia pal-pit�and ��ntre solzii de argint ai valurilor ce-o scald�a,respir�and odat�a cu marea.Stau cu ochii pe reptila din piatr�a, ��n�orat la

g�andul c�a ��n grotele ce-i ferestruiesc calcarele sunttunuri gigantice cu gurile c�ascate spre noi �si solda�ticu m�ainile ��ncle�state pe mitraliere. Se zice c�a insulaar � blindat�a de afeturile mor�tii, ca-n ½Tunurile dinNavarone�. Dar pe insul�a totul pare ��ncremenit,

ca ��ntr-o stamp�a suprarealist�a. Singurele mi�sc�arisunt ale valurilor �si, deasupra lor, ale pesc�aru�silorce inund�a v�azduhul.P�as�arile insulei. . . D�ainuie o legend�a cum c�a

p�as�arile ���si au rostul lor pe insul�a. L-au slujit peAhile, care ar � avut prin aceste locuri un tem-plu �si, pare-se, tot pe aici i se a��a �si morm�antul.Numai Dumnezeu �stie unde, timpul l-a ��ngropat ��nad�ancurile sale. Veacurile s-au dus s

,i ele iradiate de

timp. A r�amas legenda despre Templul lui Ahile,au r�amas �si pesc�aru�sii de argint, au r�amas �si cormo-ranii negri ca smoala. �In zile ploioase, dar �si ��n celecu uragane, r�am�an nemi�sca�ti pe st�anci, sanc�tion�andde sus, rece, actul uman, cu zbaterile lui de reptil�a.A r�amas � �si e crezut�a �si azi � legenda despre Ahile,eroul din Troia, nemuritorul Ahile Tracul, viteazul�si vizionarul care s-a jucat cu veacurile, cu spa�tiile,cu mi�sc�arile de oameni de la o altitudine pe caren-o pot atinge dec�at p�as�arile care l-au slujit.

SCRISOARE C�ATRE HEMINGWAY

Drag�a Ernest, ��n ziua c�and am vizitat or�as,elul

Key West de pe insula arhipelagului Florida Keys,m-ai rugat s�a ajung pe coasta Cubei s�a-l caut peb�atr�anul pescar Santiago. ½E un Sal�ao, mi-ai zis,om lipsit de noroc. Vezi dac�a mai tr�aie�ste. . .De-o � s�a-l g�ases

,ti ��n viat

,�a, d�aruies

,te-i c�at

,iva pes

,ti.

B�atr�anul nu mai poate ies,i ��n larg. Nu uita s�a-i

duci s,i-o sticl�a cu rom. L-ai face tare fericit. . . �

Am ��nt�alnit un om de-al locului care m-a scos ��nlarg. Ghinion sau noroc, cine poate s

,ti! Un gr�anicer

ne-a ��ntors din cale. Zicea c�a ne-am apropiatprea mult de soare. ½Merget

,i pe valuri ucigas

,e!�

Ce a�asem cu o zi ��nainte se adeverea prin vorbagr�anicerului. Vocea nopt

,ii: ½O rafal�a l-a dobor�at pe

fugar s,i l-a ��nghit

,it oceanul!�

�In momentul acela, dac�a mi-ar � dat cineva unmorman de aur nu putea scoate acidul din su�etulmeu c�atr�anit, m�arginit de ur�a amestecat�a cu du-rere. S�a nu pot s�a-l vizitez pe b�atr�anul Santiago!?Alungat s

,i f�ar�a vreo t

,int�a anume am naufragiat pe

Coasta de Vest a Floridei, ��n Golful Mexic.�In Panama City Beach, am ��nchiriat un aparta-

ment dintr-un hotel a�at pe t,�armul Atlanticului.

Am cutreierat c�ateva ore prin ��mprejurimi, apoim-am retras s�a-mi trag su�etul. E at�ata soare ��njurul meu ��nc�at m-a convins s�a stau o s�apt�am�an�a��ntreag�a, ��n �ecare dimineat

,�a, s�a-mi ��nc�alzeasc�a �-

ecare p�articic�a neacoperit�a. Acum, am deschis fe-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 26: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

26

reastra dormitorului �si privesc imensitatea oceanu-lui. Inima ��mi d�a ghes �si, pe nepus�a mas�a, m-amhot�ar�at s�a-�ti scriu aceste r�anduri ca s�a �imi descarcsu�etul. Lumea de azi nu mai este cea cum o �stiitu. Acum, nu po�ti ��nainta prea mult ��n larg, �indc�aa fost ��ntins un gard invizibil de s�arm�a ghimpat�a,Lupta cu pes

,tele nu mai este la mod�a, ca ��n tim-

pul b�atr�anului t�au ghinionist, ��ncordarea surd�a amu�schilor s-a mutat la nivelul creierelor.Azi diminea�t�a, dup�a un dus

,linis

,titor am mers

��n buc�at�arie s�a-mi preg�atesc o omlet�a. Deodat�a, oalarm�a a ��nceput s�a urle disperat�a. Am l�asat ti-gaia mai multe minute pe foc �si fumul a dezmor�titinstala�tia de alarm�a. �Stiu ce g�andes

,ti acum: ½S-a

trezit �si t,�ar�anoiul �asta ��ntr-o buc�at�arie mai so�s-

ticat�a �si a alarmat pompierii!� Subiect de nuvel�a,zici tu. Cum m-am descurcat cu pompierii? Amluat tigaia �si am aruncat-o pe o ��ntindere de ni-sip. Hotelul mu�sc�a din plaj�a. Noroc c�a fereastrade la buc�at�arie era deschis�a. Alarma a amu�tit �sipompierii n-au mai ap�arut. �In timpul �asta, ��n pis-cina de-al�aturi, Grig, americanul care m�a ��nsot

,es

,te,

pe care l-ai cunoscut, exersa mi�sc�ari de rodeo. �Siz�ambea pe sub p�al�arie. Poart�a tot timpul pe cap op�al�arie texan�a cu borurile ca o streas

,in�a.

Dup�a �sirul de zeci de zile petrecute ��n FordulBronco, pe scaunul din dreapta lui Grig, emisfe-rele creierului ��mi ard, s-au alterat de drumul obo-sitor al miilor de mile parcurse. Aveam nevoie deodihna asta. Am vizitat, p�an�a acum, multe pa-rohii rom�anes

,ti. Le-am pierdut num�arul. Tu ai

un Dumnezeu al t�au? O zi ��ntreag�a m-am rugatla Catedrala Ortodox�a ½Sf. Gheorghe� din Detroit.Rangul acesta i l-a dat, ��n 1961, �Inalt Prea s�nt

,itul

Arhiepiscop Valerian Trifa. Am stat de vorb�a cupreo�ti, cu cet�a�teni rom�ano-americani. Majoritatea�si-au p�astrat ce aveau mai sf�ant, limba, credin�ta �siobiceiurile str�abune. Nu �stiu dac�a tu ��n�telegi toateastea. Voi, americanii, v�a juca�ti de v-a�ti ascunse-lea cu istoria. Care v�a sunt str�amo�sii? Temerarulnavigator genovez Cristofor Columb a descoperitun continent necunoscut, ce avea s�a �e numit mait�arziu America. Nu b�anuia el as

,a ceva!

S�arb�atorile Pascale le-am petrecut al�aturi decre�stinii mei rom�ani la M�an�astirea ½Adormirea Mai-cii Domnului� din Rives Junction, ��n statul Michi-gan. Este singura M�an�astire Ortodox�a Rom�an�a dinAmerica, s�n�tit�a ��n anul 1987. Vie�tuiesc acolo zecec�alug�ari�te, care ascult�a de maica stare�t�a Gabriella,iar serviciul religios este asigurat de arhimandri�tii

Roman Braga �si Felix Dubneac. Am luat parte laSf�anta Slujb�a a �Invierii Domnului, la procesiuneaLuminii cu ��nconjurarea bisericii, apoi la Utrenie.Liturghia Sf. Ioan Hrisostom s-a f�acut cu obi�snuitabinecuv�antare ½Hristos a �Inviat!�, rostit�a de treiori. Dup�a Liturghie, a urmat binecuv�antarea ar-tosului, a c�arnurilor �si ou�alor. Apoi s-a ��ntins omas�a pentru to�ti cei prezen�ti la �Inviere. Am ciocnitou�a ro�sii, am m�ancat carne de miel �si alte bun�at�a�tipreg�atite de m�aicu�te. M-am sim�tit ca acas�a, de�sim�a a�am la c�ateva zeci de mii de kilometri de �tar�a,departe de to�ti cei dragi ai mei.Emo�tii puternice am tr�ait la Sf�anta M�an�astire �si

��n dup�a-amiaza primei zile dup�a noaptea �InvieriiM�antuitorului. L-am cunoscut pe �Inalt Preas�n�titul Nathaniel Popp, actualul Arhiepiscop deDetroit �si al Arhiepiscopiei Ortodoxe Rom�ane dinAmerica �si Canada. M-am ��ntret

,inut cu s�nt

,ia sa

ceasuri bune, ��ntr-un dialog interesant. Am a�atfapte inedite din istoria rom�anilor din America.Episcopia Ortodox�a Rom�an�a din America s

,i Can-

ada a fost ��n�in�tat�a��n anul 1929, ��n timpul domnieiregelui Carol I, c�and ��n fruntea Sf�antului Sinod dela Bucure�sti se a�a Prea Fericitul P�arinte PatriarhMiron Cristea. �Int�aiul Episcop rom�an de pe conti-nentul nord-american a fost Prea s�nt

,itul Policarp

Moru�sca. Chemat, ��n �tar�a, ��n 1939, la��ntrunirea Sf.Sinod, Prea s�n�tia Sa n-a reu�sit s�a revin�a ��n Ame-rica, din pricina r�azboiului �si, mai apoi, re�tinut dec�atre cerberii regimului comunist, care l-au for�tats�a se retrag�a din scaunul episcopal. Cu demnitate,s-a opus cererilor repetate ale acestora. S-a urcatla Domnul cu g�andul la eparhia �si la oile sale l�asatef�ar�a p�astor spiritual. �I�si doarme somnul de veci laAlba Iulia, capitala noastr�a istoric�a, ��n rom�ana ve-che ��i mai zice B�algrad. Aici s-a legitimat unireaTransilvaniei s

,i a Banatului cu Regatul Rom�aniei.

Cavoul preg�atit la ½Vatra Rom�aneasc�a� este s,i acum

gol.�In seara primei zile a Sf�antului Pa�sti, la

M�an�astirea rom�aneasc�a din Rives Junction a fostVecernie Mare cu Vohod �si Evanghelie. U�sileSf�antului Altar au r�amas deschise p�an�a ��n s�amb�atadinaintea Duminicii Tomii. To�ti rom�anii, cu mic cumare, au c�antat ½Hristos a �Inviat�. Cum t

,i-am mai

scris ��n aceast�a epistol�a, m-am simt,it cu adev�arat

acas�a, ��ntre ai mei, ��ntre prieteni dragi cu su�etecurate, rom�ane�sti.Timpul trece mai repede ��n America dec�at

acas�a, clipele alunec�a mai us,or ��nspre v�azduhul

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 27: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

27

g�andurilor. Mintea mi se ��ntunec�a la promisiuneane��mplinit�a ��n leg�atur�a cu b�atr�anul t�au din poves-tea cu marea. La rom�ani, o promisiune f�acut�a edatorie curat�a! O s�a-l caut pe b�atr�anul t�au pescarSantiago. T

,i-am promis, e lege! Voi p�andi un �ux

prielnic s�a ajung la el. Am g�asit aici un c�armacimult mai versat s

,i mult mai ��ntov�ar�as

,it cu largul

oceanului. . . Luna nu s-a ar�atat ��n noaptea asta. O �

m�ancat-o v�arcolacii. Este o noapte neagr�a peste��ntinderea de ap�a. Lini�stea necuprins�a este tul-burat�a doar de trasul unei plute care vine dinad�ancuri. Am o presim�tire. ½Trebuie se �e b�atr�anulcu pe�stele cel mare care trage de funie �si duce barcaspre mal.�Fii fericit, dear Ernest Hemingway. Santiago

tr�aie�ste!

Madeleine DAVIDSOHN (Israel)

INIMI DE POR�TELAN - 133

Erau de-o v�arst�a cu bunica �si se �tineau foartem�andre de originea lor nobil�a, iar marca imprimat�ape suprafa�ta �n�a, le atesta f�ar�a nici-o ��ndoial�a,provenien�ta. C�and discutau ��ntre ele, puteai de-slu�si un clinchet dulce de por�telan.Asta, �indc�a de fapt erau numai dou�a ce�scu�te de

cafea. Dar, ce fel de ce�scu�te!Odat�a, au f�acut parte din serviciul de primire,

al uneia din �doamnele de onoare� de la palat, pec�and familia regal�a, mai ocupa castelul Pele�s. Aufost comandate ��n Cehia, la cel mai vestit atelierde por�telanuri �si to�ti au fost de acord c�a serviciulacesta, e o adev�arat�a bijuterie. De atunci, au c�azutcapete �si coroane, timpurile s-au schimbat. Din 12ce�scu�te elegante, cu inimioare aurii, ��ncondeiate peemailul lucitor, au r�amas numai dou�a. Povestea lora mers ��n pas cu vremea.Pe c�and erau ��nc�a un serviciu complet, au nime-

rit ��n vitrina plin�a de praf �si mizerie a unui anti-car. De aici, le-a cump�arat un fost calic ��mbog�a�titde r�azboi, care s-a gr�abit s�a le schimbe, pentru oprotec�tie la mai marii zilei. Astfel au ajuns ��n casaunui �stab de la partid.Participau la toate �sedin�tele, la elaborarea pla-

nurilor de perspectiv�a, la ��ntruniri �si dezbateriC�and discu�tiile deveneau furtunoase, pericolul

p�area din cale afar�a de mare �si inimioarele de

por�telan se str�angeau de groaz�a. De ajuns omi�scare gre�sit�a s�a le transforme ��n cioburi. Darfrica nu le putea ferii de primejdii. �Si, astfel,num�arul lor se ��mpu�tina cu �ecare ziC�ate mai r�am�aseser�a, le-a primit coana moa�s�a,

��ntr-un cr�aciun geros, atunci c�and nepotul �stabuluia devenit tat�a.½Hei! S�a �e cu noroc drag�a tovar�a�s�a Aglaie �si,

s�a-�ti �e de bine, c�a asta-i marf�a rar�a, marf�a de . . .Cocoane, a spus bosul �si a s�arutat-o zgomotos pe

am�andoi obrajiiDar nici acolo n-au r�amas ce�scu�tele mult�a vreme.Aglaia, ��nv�artea pe l�ang�a meseria ei fel de fel de

afaceri de troc �si astfel, ��ntr-o bun�a zi, ce�scu�telec�ate r�amaser�a din ��ntregul servici au intrat ��n po-sesia unui general ie�sit la pensie.S-ar � putut crede c�a acum ��n sf�ar�sit �si-au g�asit

lini�stea. Dar n-a fost tocmai a�sa.Avea generalul mo�stenire din timpurile cele bune

un baston cu m�aciulie de argint �si o ran�a veche lapicior. C�and ��l apucau durerile, b�atea cu bastonul��n podele, de tremurau pere�tii, du�sumeaua �si toat�amobila din cas�a, ��mpreun�a cu inimioarele ce�stilor depor�telan. Dar ca �si cum at�ata n-ar � fost de-ajuns,mai avea b�atr�anul �si-o pisic�a cu ochii galbeni, deduh r�au. C�and s�area motanul pe masa ��nc�arcat�a curesturi de m�ancare �ecare inimioar�a aurie pictat�ape glazura de por�telan ���si vedea sf�ar�situl.Astfel, orice zi, putea aduce cu sine o primejdie

nou�a. . . p�an�a ce, ��ntr-un gest de galanterie, genera-lul a hot�ar�at s�a ofere ce�scu�tele cadou de ziua ei,vecinei de la etajul trei, madam Moscovici, care-iera �si menajer�a Greu de g�asit un cadou mai de pre�t�si generalul �stia c�at ��i pl�acau femeii ce�scu�tele de ca-fea. �Intotdeauna le admira �si le �stergea de praf cuat�ata grij�a, de parc�a le-ar � m�ang�aiat½Precis cafeaua are alt gust c�and o bei ��ntr-un

asemenea degetar�, spunea ea cl�atin�andu-�si b�arbiadubl�a.�Ce�scu�tele au oftat u�surate, c�and s-au v�azut ��n

noua locuin�t�a. Cuno�steau m�ainile grijulii ale luimadam Moscovici �si se sim�teau ��n siguran�t�a Desi-gur le durea inima dup�a surioarele lor, disp�arute�ecare prin moarte violent�a, dar ��mpotriva sor�tiinu te po�ti pune.Doamna Moscovici, le aprecia cu adev�arat, dar

cafeaua. . . ehei cafeaua r�am�asese doar cu numele.Un surogat de te minunai cum se putea bea.�In diminea�ta aceea, cum st�ateau cumin�ti pe raf-

tul din bufetul cu geamuri �slefuite, au z�arit cu mi-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 28: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

28

rare o lad�a mare de lemn care ocupa ��ntreg salonul.Zi de zi, lada se umplea cu lucruri, pachete scoase

de prin �sifoniere �si din sertare.½Se mut�a oare doamna Moscovici?� s-au ��ntrebat

ce�scu�tele ��ngrijorate.Dup�a amiaz�a au a�at misterulMadam Moscovici pleac�a ��n �Ere�t Israel � �tara de

dincolo de mare.- �Tara str�amo�silorNu c�a ar avea prea mare importan�t�a schimbarea

de clim�a, de �tar�a sau de continent, dar c�al�atoria cuvaporul reprezenta un adev�arat pericolSufocate, ��n cala unui vas de transport, parc�a

�si vedeau sabia lui Damocles, at�arrnat�a deasuprainimioarelor auriiMarea a fost neprietenoas�a, a�sa cum este uneori

Marea Neagr�a, iar la sosire au mai avut de suportat��nmagazinatul s�apt�am�ani de-a r�andul ��n depoziteleportului. Haufa�Si, iat�a, ��ntr-o bun�a zi au v�azut ��n sf�ar�sit lumina

soarelui. Erau dou�a ce�scu�te de por�telan, albas-tre ca cerul, ��ncondeiate cu inimioare de aur curat,24 karate, blazonul serviciului de cafea. At�at mair�am�asese din cele dou�asprezece c�ate fuseser�a odat�a�In �ecare diminea�t�a, m�ainile dr�ag�astoase ale gos-

podinei le umpleau cu lichidul �erbinte �si aromat,��nv�arteau apoi za�tul, ca s�a-�si mai treac�a b�atr�aniivremea. Doamna Moscovici le suiau pe cea mai��nalt�a poli�t�a a dulapului, de unde se vedea Medite-rana p�an�a departe la orizontDar m�ainile ei tremurau din zi ��n zi mai tare �si

inimioarele aurii tremurau tot la felGrozav se mai temeau de ziua c�and numai

una. . . va r�am�ane singur�a pe lume

Ilustra�tie de Vasile MIC

Paul LEIBOVICI (Israel)

O NOAPTE �INS,EL�ATOARE

Era o dup�a-amiaz�a senin�a.Nici prea cald �si niciprea rece.Dar �suierul v�antului se putea auzi clar, cuscurte ��ntreruperi.�Suier t�aios ca v�arful unei s�age�titrimise spre dep�art�ari. C�and se ��nv�artea deasupradealurilor, oameni ���si ridicau privirile crez�and c�a ��lvor identi�ca, ��n mi�scarea lui sinuoas�a, repezit�a.Darera un v�artej scurt, abrubt, �suier�ator.Privirile se ridicau. Privirile coborau.�In mersul lor adesea lent, alteori repezit aproape

cot la cot, urm�arindu-i mi�sc�arile, str�alucirile,drume�tii sperau spre o minune.Minune ?!...Cine �stie?Cea mai mare minune de fapt era ��ns�a�si faptul

c�a trecur�a mii de ani, n�avale �si r�azboaie, cr�ancene��nc�aier�ari ��ntre b�a�stina�si �si n�av�alitori dar ruinelecet�a�tii Sarmizegetusa Regia, marcate destul de pu-ternic, au r�amas aproape intacte.Adev�arat! Doar bolovanii grei, bine ��n�p�ti,

cu r�ad�acini ad�anci ��n p�am�antul negru, greu �si��nc�ap�a�t�anat nu au putut � nici mi�scate, nicisf�ar�amate.M�ainile celor care c�autau adesea pe furi�s, ��n

nop�tile cenu�sii,��ntunecate s�a dezgroape, c�aut�and ��nad�ancuri aurul �si argintul ascuns de str�abuni, oris-au schingiuit, ori nu �si-au mai lecuit r�anile .Oare c�a�ti din cei ce s-au furi�sat, cu g�anduri rele,

prin aceste locuri au r�amas ��n via�t�a?Dup�a mii de ani, dup�a furtuni �si r�azboaie ma-

rea minune, semnele dacice nu puteau � nici��nl�aturate,nici desprinse .

Poate de aceia oamenii din toate timpurile maicredeau ��n minuni?Botezuri �si nun�ti ;petreceri �si morm�ant�ari; cei

ce credeau ��n ve�snicie �si cei ce nu-�si g�aseau lo-cul ��mp�ac�aciunii su�ete�sti, la vreme de iarn�a, lavreme de usc�aciune a p�am�antului din lipsa ploilor�si cei mai mul�ti ��n ½Noaptea S�anzenelor� luau dru-mul piepti�s c�atre urmele b�atr�anei cet�a�ti.C�and ��nsf�ar�sit ajungeau sus aveau picioarele um-

�ate din pricina pietrelor ascu�tite care le-au t�aiatt�alpile, pielea le era uscat�a, albicioas�a �si r�au miro-sitoare , iar mintea nu putea desprinde cu claritatec�at�a vreme trecuse de c�and au ��nchis poarta casei�si p�an�a s-au v�azut pe platoul str�abun.Mai to�ti erau convin�si c�a slujba din seara aceea

le va u�sura su�etul. C�antecele vechi, ��nv�a�tate din

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 29: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

29

fraged�a copil�arie �si ��n�al�tate spre ceruri ���si vor g�asiecou ��n su�ete necunoscute ale zeilor.

Zeii, ori c�a�ti ar �, ori c�a�ti mai plutesc, ori c�a�timai vegheaz�a asupra su�etelor lor, ���si vor ��ndepliniimai devreme sau mai t�arziu datoria.Ei, zeii daci-lor Zamolxis, Gebeleizis sau Bendis le vor veni ��n��nt�ampinare.�Indemna�ti de c�ate unul dintre cei care �e c�a cre-

dea, �e c�a avea vreun interes sau altul, ��n ziua �xat�aa cire�sarilor, de prin toate satele, ��mprejurimile �sichiar dep�art�arile, b�atr�ani �si mai tineri o porneaula drum purt�and ��n su�et credin�ta magic�a, iar ��nmemorie � unele dorin�te ascunse.

To�ti ace�stea, cu desagele pline de merinde, cofecu ap�a �si ciomege pentru ��nt�ampinarea hoardelorde c�aini sau cine �stie ce animale le mai puteau ie�si��n cale, urcau ��nc�a din miezul nop�tii, deal dup�adeal,��n�ng�and ciomegele printre bolovanii t�aio�si,pentru a ajunge la timp colo sus, pe platou.

Din c�and ��n c�and se auzeau strig�aturi vechidec�and p�am�antul:

MATINUS

SULI LIUS

ILAN

TILAN

Iar cei care erau mai tineri, ��mpin�si de credin�tacelor v�arstnici sau poate de curiozit�a�tile de tot felul,nev�azute p�an�a ��n acele momente strigau:

½Diminea�ta soarele str�aluce�ste, zg�and�arindlene�si�.

Se ��ndemnau unii pe al�tii ca s�a ajung�a sus peplatou, unde dup�a spusele lui Ialomi�t�a, a lui Alice�si a altor practican�ti ai ezoterismului, ��i a�steapt�azeii.

Acolo, numai acolo c�and soarele va apune �si sevor��ntrevedea primele raze ale lunii, glasurile se vor��n�al�ta spre numero�sii zei, f�ac�atori de minuni.Fiecareva avea datoria s�a-�si exprime oful, speran�ta, s�a r�ad�asau s�a boceasc�a, s�a��si de-a pe fa�t�a durerea, s�a cear�azeilor nev�azu�ti, ��ndeplinirea visului, a c�aut�arii....!

Oamenii ace�stea veni�ti pe c�ai diverse, din locurimai mult sau mai pu�tin �stiute, ��n acea noapte auprilejul s�a-�si descarce su�etul, s�a cear�a ��ndeplinireaunei dorin�te, s�a observe ��n razele ��ac�arilor ��n�al�tate,desprinse din jarul aprins pe Zeul protector.

½Su�etele-a�sa mergeau vorbele-circul�a ve�snic dinlumea aceasta, ��n cealalt�a, c�a moartea ar � intrarea��n alt t�ar�am, iar via�ta ar � ie�sirea, adic�a revenireape p�am�ant.�.

Din aceast�a pricin�a pe ��mbr�ac�amintea unui micgrup erau embleme care reprezentau un �sarpe deargint pe fond albastru, iar deasupra un v�asc��mpodobit cu ciucuri.

Fete a c�aror prim�avar�a trecuse de mult, burlacicare nu �si-au g�asit nici un rost ��n via�t�a, bolnavi,g�albeji�ti, o�li�ti, adu�si ��n c�arc�a sau sprijini�ti ��n b�ate,b�atr�ane �si mo�snegi cu credin�ta��n Zeul care-i va pro-teja dincolo, c�and vor ajunge la Judecata faptelordin timpul vie�tii.Tabloul acesta mai mult ��nfrico�s�ator, ne ��nt�alnit

altundeva, p�area ��n ochii excursioni�stilor moldo-veni care la ��nceput au stat ��nm�armuri�ti, dac�anu o curiozitate unic�a, o tradi�tie pe care nu og�asiser�a nici scris�a prin hrisoave, ci doar povestit�ade propov�aitorii ezoterismului, practicieni ai rituri-lor oculte.O ceat�a de vreo c�a�tiva b�arba�ti �si femei, s�a �

fost cam zece �cinsprezece le ��mp�ar�teau celor defa�t�a c�ani cu vin �si pl�acinte cu br�anz�a, ��ncuraj�andu-i s�a bea, s�a c�ante �si s�a joace ��n lumina s�albatec�a a��ac�arilor ro�sii-galbene care se ridicau spre ��n�al�timi.Caloiene, Ene!Caloiene, Ene!Cum ne curg lacrimileS�a curg�a �si ploile,Zilele �si nop�tile,S�a umple �san�turileS�a creasc�a legumile�Si toate ierburile!�In timp ce ace�stea urlau din r�asputeri, al�tii

a�seza�ti pe altarul lui Apollon-��nconjurat de cei zeceucenici, unde a fost cioplit a�sa zisul ½Soare de An-dezit�, priveau c�atre in�nit ��ncerc�and, ��n zadar, s�adeslege cele ce se petreceau .�In�al�tat pe unul din st�alpii r�ama�si ai Cet�a�tii

Sarmizegetusa, marele preot rostea incanta�tia ri-tual�a de primire a solului ��n ceruri: ½cine vinela mine,sus,m�an�andu-�si calul peste Podul-de �Foc.Ferice de voi !St�ap�ane ,sun�a din corn! Pe p�am�antbel�sugul s�a curg�a!Limbile focului se ��mpr�a�stiau, sc�anteiele porto-

calii se ab�ateau asupra st�alpilor de lemn uscat devreme, c�antau �si jucau b�at�and cu picioarele, cu bu-zduganii, p�am�antul negru, tare al vechii a�sez�ari.Unii din ei, dup�a cum era tradi�tia Herodotian�a,

�tineau trei suli�te cu v�arful ��n sus, iar al�tii apuc�andde m�aini �si de picioare pe cel ce urmeaz�a a � trimisla Zamolxis �si azv�arlindu-l ��n sus, ajungea ��n v�arfulsuli�tei.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 30: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

30

Participan�tii la aceast�a bestial�a ceremonie seprindeau��ntr-un dans care ��ncepea cu un ritm grav,oracular.�In acest timp se putea asculta vocea grav�a a celui

care conducea ½ceremonia�:

½Cine vine la mine, sus, m�an�andu-�si calul peste Po-dul de Foc

Ferice de voi !

St�ap�ane sun�a din corn!

Pe p�am�ant bel�sugul s�a curg�a!

Cel care accept�a s�a �e aruncat ��n sus , chiar dac�anu c�adea ��n v�arful celor trei suli�te, ori se lovea debutucii platformei din cadrul am�teatrului, ast�aziacoperit�a cu buruieni, la vremea aceea pres�arat�a cunisip �si rumegu�s.

Ame�ti�ti de b�autur�a, veseli�ti �si ��n�erb�anta�tib�ateau din picioare �si c�antau-strigau:

Dou�a �re, dou�a paie

La Ciuleandra la b�ataie!

Hora se pornea, foarte lent, foartecump�atat.Apoi, cu c�at vremea trecea �si vinulse urca la cap, jocul se ��ncingea �si pa�sii deveneaudin din ce ��n ce mai iu�ti.

Juc�atorii cuprin�si dup�a mijloc au format un zidcompact de corpuri care se ml�adia, se ��ndoaiau, ser�asuceau �si tresaltau cum porunceau l�autarii.

Din mijlocul acestei mase buim�acite, ame�tite sef�acu auzit�a vocea sub�tire, ca a unei sirene.Un grupde femei ½SENES� luau parte la o ceremonie ��ntoat�a goliciunea lor, cu p�arul despletit, iar corpulvopsit ��n negru, prad�a unui delir ne��nfruntat. Al-tele, erau ��nf�a�surate cu ieder�a �si frunzi�s verde.

Ialomi�t�a dup�a ce a observat cum masele de tineri�si b�atr�ani s-au l�asat momi�ti cu vin, c�antece �si joc,�si-a v�azut de c�aut�arile lui ��mpreun�a cu banda deho�ti a c�arui conduc�ator �si p�arta�s era.

Excursioni�stii moldoveni, st�ateau uimi�ti ��n v�arfuldealului, privind, ce e drept cu emo�tie, sau poateconsterna�ti, la tot alaiul acela, la focurile ��n�al�tate,la ��ac�arile care dup�a ce ���si luau drumul spre��n�al�timi, se ��ntorceau vijelioase spre butucii de peplatforme, care la r�andu lor se aprindeau.

- E o adev�arat�a manifestare barbar�a, se exprim�aunul din ei.

½Care merge pe calea lupului ���si va a�a moarteape Drumul Amarului� spuse Stelian .

- Lupul ��nainte,

Ca s�a te �nsp�aim�ante ,

S�a nu te-nsp�aim�an�ti, ad�aug�a Nicoleta.

Dup�a miezul nop�tii cei mai slabi, femei �si b�atr�aniadormiser�a treptat, treptat cu capetele plecate,r�az�ama�ti unul de altul, sau de c�ate un ciot de prinprejur.Fumul negru, des ��l inspirau ��n ne�stire �si o tus�a

grea, ��n�adu�sit�a s-a pornit ��ntinz�andu-se pe toat�aplatforma.Nechezatul unor cai se ��mpletea cu l�atratul lung

al c�ainilor. Focuri de pu�sc�a cuprindeau ��ntreagaa�sezare .Atmosfera vesel�a a unei nop�ti cu limbi de foc

ro�sii, scoase parc�a din g�atlejurile �serpilor, se stinsetreptat-treptat,de la o vreme.Unii dintre credincio�sii zeilor ���si tr�ageau cu greu

picioarele ��ndrept�andu-se spre vale. Pe margineadin dreapta se putea auzi clipocitul p�ar�aului cu ap�aproasp�at�a, ��nvior�atoare.Cei mai ��nputere s-au cobor�at p�an�a la albia

p�ar�aului. Apa rece, argintie le-a descre�tit frun�tile,le-a ��mprosp�atat �rea.Tr�ageau c�ate o ��nghi�titur�a �si ��n acela�s timp ���si

muiau p�arul ��n cl�abucii spumo�si ai apei p�ar�aului.C�and s-au trezit de-abinelea se a�au pe potecile

Or�a�stiei.Ca deobicei, la mijlocul zilei ap�area gazeta lo-

cal�a ½Libertatea�. Pe prima pagin�a era scris cu li-tere mari negre ½Noaptea aceasta,urm�ari�ti de jan-darmi,au fost aresta�ti �si trimi�si spre judecat�a oband�a de ho�ti care ��ncercau s�a fure, s�a distrug�a Te-zaurul din jurul Sarmizegetusei� .

Anda Laura SILEA

POEZIE �SI G�ANDIRE ABSTRACT�A

Paul Val�ery porne�ste ��n studiul s�au de la premisac�a ideii de Poezie i se opune ideii de ½G�andire abs-tract�a�, ��ncerc�and s�a demonstreze c�a se porne�ste dela o prejudecat�a, tocmai de aceea, putem consideradiscursul lui Val�ery ca �ind un discurs �loso�c alunui poet prin excelen�t�a din moment ce teoreticia-nul vorbe�ste despre poezie ��n termeni uneori de-adreptul �loso�ci, dup�a cum vom vedea c�a este��nsu�sidemersul demonstra�tiei sale, conform lui Phillipevan Tieghem.Demonstr�and c�a acestor dou�a no�tiuni le cores-

pund dou�a tipuri de profunzimi: cea a poetului �sicea a �losofului. Astfel, poetul ne va comunica prin

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 31: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

31

poezie impresia unei st�ari n�asc�ande de emo�tie, po-emul ap�ar�and astfel ca o re�ec�tie critic�a ulterioar�aunei st�ari de pl�acere �si unei surprize, adic�a uneiimixtiuni a hazardului; ��n timp ce �losoful ne vacomunica ni�ste concepte la care ajunge prin analiz�ara�tional�a a c�aror cauze nu sunt surpriza �si pl�acerea,ci dorin�ta de a ajunge la o revelare a Ideii abstracte.Pentru a putea de�ni mai bine necesitatea unui

demers care ss�a se scuture de podoa-bele limbaju-lui comun, public, Val�ery face apel la o cur�a�tire asitua�tiei verbale prin care indi-vidul trebuie s�a selepede de cele adoptate de la societate, elementelingvistice care ��i corup g�andirea, pentru a g�asi ��nel elementele menite s�a-i arate calea spre Idee. Nulimbajul adoptat de la ceilal�ti este instrumentul cucare descoperim idei, ci Via�ta, apelul la experien�taproprie care explic�a �si se adapteaz�a propriilor nevoiindividuale.�In plan poetic, scopul unei astfel de analize in-

dividuale asupra unei probleme este crearea uneist�ari poetice. Aceast�a stare poetic�a pleac�a de laun accident, de la hazard. Dac�a g�andirea duce lana�sterea unei idei care are ca �nalitate material�a unpoem, putem vorbi de realizarea unei st�ari poetice,dac�a idee nu se materializeaz�a sub aceast�a form�a,ea intr�a ��n sfera �e a unui demers de cercetare, �ea aforismului personal (idee considerat�a de individca �ind valoroas�a ��n codul s�au de valori ideologice).Accidentul, hazardul este cel care apare ca �indadev�aratul instrument poetic, tocmai pentru c�a eldeclan�seaz�a g�andirea care se manifest�a ��n poezieprin apelul la limbaj. De aceea, Val�ery vede poeziaca �ind o ½art�a a limbajului ��n care anumite com-bin�ari de cuvinte pot produce o emo�tie pe care altelenu o produc �si pe care noi o numim poetic�a�. Acesteemo�tii reprezint�a rezultatul contactului dintre unmesaj �si sensibilitatea receptorului, dac�a sunt con-forme acestei sensibilit�a�ti, ele ���si vor schimba va-loarea, se vor g�asi ��ntr-un alt tip de rela�tie, unacare le muzicalizeaz�a, armoniz�andu-le, conferindu-le rezonant

,e, determin�andu-le interdependen�ta lor.

Dar, aceast�a stare poetic�a nu este su�cient�a pen-tru a face dintr-un individ un poet, ea trebuie s�ase reg�aseasc�a �si ��n cititor, pentru c�a, spune Val�ery,func�tia poetului este de a crea starea poetic�a laceilal�ti, s�a transforme cititorul ��ntr-un ½inspirat�.Cititorul este cel care ne ½ofer�a meritele transcen-dente ale puterilor �si harurilor care se dezvolt�a ��nel �, el este cel care caut�a �si g�ase�ste ��n poet ½cauzaminunat�a a minun�arii sale�.

Ins�a a genera aceast�a stare �si a o sintetiza suntdou�a st�ari diferite care pot � similare conceptelorde senza�tie �si ac�tiune. Senza�tia apare instantaneu,sub domina�tia surprizei, a hazardului, �si ��n gene-ral nu poate avea o �nalitate practic�a, ��n timp caac�tiunea este asocia�t�a unui demers ra�tional, de ana-liz�a, �iind a posteriori senza�tiei, �si �ind generat�a desenza�tie. Ea poate � concretizat�a �e��ntr-o manifes-tare artistic�a (muzic�a, pictur�a) sau poate genera unra�tionament sau o analiz�a critic�a a st�arii din careapare. Aceste manifest�ari au loc��n spa�tiul care esteconcretizat de urm�atoarele determin�ari: Lumea ex-terioar�a, Corpul nostru �si Spiritul nostru. Aces-tea sunt elementele care interac�tioneaz�a ��n cadrulunei senza�tii pentru a genera o ac�tiune. Analiz�andsenza�tia �si ac�tiunea observ�am c�a exist�a o diferen�t�a��ntre �nalit�a�tile acestor tr�airi: din senza�tie poateap�area o producere spontan�a de c�atre spirit a uneiopere estetice, ��n timp ce analiza st�a la baza uneifabric�ari a operelor estetice. Se poate exempli�caprin simpla analiz�a a felului ��n care apar o poe-zie �si un tablou. Conform lui Val�ery, tabloul areca instrument ideea, materializat�a ��ntr-o imagineinteriorizat�a de pictor, ��n timp ce poezia folose�stecuv�antul pentru a exterioriza ideea ce se concreti-zase ��n mintea poetului. Concluzia la care ajungeeste c�a versurile nu r�aspund unei nevoi speci�ce,poate doar nevoii de a se crea pe sine, de a exprimaun tip de limbaj anume, de aici de�nirea poeziei caart�a a limbajului sau ca limbaj ��n limbaj.De ce apare poezia ca o form�a de limbaj ��n lim-

baj ?Poezia este o art�a a limbajului, limbajul �ind

v�azut ca o crea�tie a practicii, a nevoii de a comu-nica urm�arind sau nu o �nalitate practic�a. Dac�a uncuv�ant, o fraz�a supra-vie�tuie�ste dup�a ce acest rolpractic se ��ncheie, ea se transform�a valoric, deve-nind estetic�a, dorind s�a devin�a poezie. Astfel, lim-bajul creeaz�a pe de o parte un limbaj care r�aspundenevoii de comunicare �si unei nevoi practice, carer�am�ane ��ntr-un univers imanent, real �si pragmaticprin excelen�t�a, unde a��n�telege��nseamn�a a��nlocui �sia r�aspunde ; �e un limbaj care r�aspunde unei nevoiiestetice, care nu este de ordin practic �si care cores-punde unui univers poetic, f�ar�a un scop materialanume, unde a ��n�telege ��nseamn�a a transforma.Poetul pentru a exprima un g�and, o senza�tie face

apel la un limbaj, care const�a ��n rela�tionarea nive-lului fonetic �si a celui semantic. Iar pentru a putearezona ��n cititor mesajul s�au acest limbaj trebuie

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 32: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

32

s�a �e sincron limbajului interior al cititorului, tre-buie s�a-l fac�a pe acesta s�a vibreze nu numai pe planauditiv, dar �si ra�tional �si al sensibilit�a�tii. A�sadarlupta poetului se d�a cu materia verbal�a prin spe-cularea sensului �si sunetelor cuvintelor, av�and cascop crearea unei rela�tii ��ntre armonie �si ��n�teles ��ncadrul mesajului poetic, poeziei.

�Tin�and cont de acestea trebuie s�a vedem �si poetulca un individ care se transform�a pornind de la unincident ascuns. El descoper�a, tot a�sa cum copilul��nv�a�t�and s�a mearg�a descoper�a c�a poate dans, c�apoate folosi limbajul pentru a crea o stare poetic�a.Val�ery folose�ste pentru a ar�ata trecerea de la

proz�a (v�azut�a ca manifestare a limbajului cotidian)la poezie compara�tia ��ntre trecerea �si diferen�tele��ntre Mers �si Dans. Astfel, dac�a Mersul este oac�tiune care este pu�tin perfectibil�a �si chiar mono-ton�a, Dansul ofer�a o in�nitate de posibilit�a�ti de ase manifesta. Tot a�sa proza apare similar�a mersu-lui, av�and un obiect precis �si urm�arind o �nalitateconcret�a: exprimarea unui mesaj; ��n poezie, ca �sidansul, apar ca activit�a�ti gratuite ce con�tin in�nitmai multe posibilit�a�ti de manifestare dec�at celelaltedou�a activit�a�ti.Diferen�ta ��ntre limbajul folosit de proz�a �si cel fo-

losit de poezie reiese din faptul c�a, limbajul prozeiare o utilitate precis�a, el ��ncet�and s�a existe odat�aatins scopul s�au ini�tial, ��n timp ce limbajul poezieitr�aie�ste ��n receptor, provoc�andu-l la o reconstituire��ntocmai a mesajului s�au.

Val�ery, pentru a exempli�ca aceast�a for�t�a de atr�ai a poemului, apeleaz�a la exemplul unui pendulimaginar care oscileaz�a ��ntre Voce �si Fondul unuidiscurs. Poemul, ca �si pendulul, se ��ntoarce mereuasupra sa recre�andu-se. Acest lucru este posibiltocmai pentru c�a ��ntre form�a �si fond, ��ntre sunet �sisens, ��ntre poem �si starea de poezie exist�a o egali-tate de importan�t�a care ��i lipse�ste prozei. Dar acestpoem oscileaz�a �si ��ntre o senza�tie �si o idee sau unsentiment, apoi revine la amintirea acelei senza�tiide la care porne�ste. Ajungem astfel la concluzia c�aamintirea, memoria este cea care confer�a substan�t�a,cea care determin�a g�andirii, tocmai prin aceast�a��ntoarcere asupra senza�tiei prime, dar care dispare��n fa�ta automatismului cerebral �si ��n fa�ta ra�tiunii.G�andirea este acel proces care face s�a tr�aiasc�a ��nnoi sentimentul c�a exist�a �si altceva ��n afara corpu-lui, oferindu-ne, de asemenea, iluzia unei alte re-alit�a�ti, o realitate imaginar�a, care apare �si atuncic�and corpul este inactiv.

Observ�am, deci, c�a faimosul nostru pendul aajuns s�a oscileze ��ntre Voce �si G�andire, ��ntreG��ndire �si Voce �si ��ntre Prezen�t�a �si Absen�t�a. Re-zult�a de aici c�a valoarea unui poem const�a ��n in-disolubilitatea dintre sens �si sunet. Totu�si, treabapoetului este s�a ne dea senza�tie unit�a�tii ��ntre vor-bire �si sens. Cuvintele puse ��n rela�tie de c�atrepoet ac�tioneaz�a ca o vraj�a, ca un acord muzical,care nu este ��ns�a su�cient pentru a revela acele co-mori nobile care sunt reprezentate ��ntr-un poemvaloros. Pentru aceasta ele trebuie s�a se asociezeINSPIRA�TIEI, care apare ca un fel de energie spi-ritual�a oferind poetului ceea ce-i lipse�ste pentru acrea Poemul. �Ins�a inspira�tia nu trebuie s�a existeindependent de ra�tiune, ra�tiunea �ind cea care sal-veaz�a opera din haosul senza�tiei �si iluziei, oferindu-io realitate concret�a �si valoroas�a.Astfel, observ�am c�a �si poetul pentru a putea re-

aliza o bun�a crea�tie poetic�a trebuie s�a fac�a apella ra�tiune �si chiar la G�andirea abstract�a, care estemenit�a s�a scoat�a crea�tia din mizeria senza�tiei �si aimpulsului. F�ar�a aceast�a G�andire, toate efectelehazardului �si ale Muzei ar r�am�ane materiale brutecare nu pot � valori�cate pe plan literar. Timpulluat de aceast�a elaborare poemului prin mecanis-mul g�andirii ia mult timp �si acest lucru este deobicei ignorat de cititor care crede c�a poezie esteun produs ��n cea mai mare parte al imagina�tiei.Imagina�tia este cea care doar declan�seaz�a procesulde constituire al st�arii poetice. Uneori, c�and nicig�andirea nu poate ajuta poetul pentru a g�asi caleaspre un produs valoros intervine ��nsu�si poemul carese r�asfr�ange asupra sa, autocre�andu-se.Realiz�am, ��n concluzie, c�a poemul este un produs

al al�atur�arii imagina�tiei, g�andirii abstracte �si chiara lui ��n sine pentru a se putea crea o stare poetic�aat�at ��n cititor c�at �si ��n poet. De aceea el este celmai menit s�a exprime sentimentele �si Ideile unui eumiraculos, Eu-l unui individ.

Ilustra�tie de Vasile MIC

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 33: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

33

Ion ANDREI�T�A

VITRALII

NEGU�T�ATORII DE VIE�TI

Am ��n fa�t�a o carte: ½Trei anidin via�ta mea�, de PompiliuManea, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2014. Am citit-o, amrecitit-o � �si ��ncerc s�a ��nsemnc�ateva cuvinte pe marginea ei, �sinu izbutesc. Re�ectez.Personajul lui Gogol cump�ara

su�ete moarte. (Su�ete moartecump�ar�a �si ast�azi candida�tii

no�stri la deput�a�tie sau la tronul statal � dar asta-ialt�a poveste, �si poate nu at�at de dep�artat�a deprima). Tot ��n literatur�a descop�ar c�a al�tii cump�ar�aani; ani de via�t�a ce-ar urma tr�ai�ti. Scriitorul I.Opri�san public�a ��ntr-o carte a sa � ½Flori de cer

albastru�, Editura Saeculum I. O. Bucure�sti, 2009� o povestire uluitoare, ½Via�t�a de v�anzare�, ��ncare un b�atr�an s�ar�acit, ½om zdrav�an la cei 80 deani�, se hot�ar�a�ste s�a v�and�a din anii care i-au mair�amas � �si d�a, ��n acest sens, un anun�t la Micapublicitate (½Persoan�a ��n plin�atatea puterilor v�andani din via�ta mea viitoare. Pre�t convenabil�) lacare prime�ste chiar �si oferte: un ½student� dinAmerica, R�azvan Mehedeu, ce aduce ��n multeprivin�te cu Dracul. Da, dar autorul ne avertizeaz�a,de pe coperta c�ar�tii, c�a este vorba de ½proz�apseudo-fantastic�a�.C�autarea nu-i su�cient�a, r�aspunsurile nu m�a

mul�tumesc. Pentru c�a ��n cartea lui Pompiliu Ma-nea este vorba de via�t�a adev�arat�a. De ani concre�ti� cu zilele, s�apt�am�anile �si lunile lor � fura�ti acesteivie�ti. Tr�ai�ti, totu�si: greu, durut, s�anger�and � darfura�ti. �Si (re)descoperi�ti ��n dosarele Securit�a�tii, dela C.N.S.A.S. Acolo, ��n dou�a dosare, el �si-a reg�asit,�l�a cu �l�a, zilele vie�tii sale furate. Trei ani � dinaugust 1986 p�an�a ��n august 1989 � tr�ai�ti zilnic subsabia lui Damocles.Rev�ad cartea. �Int�ampl�ari banale, de munc�a, de

via�t�a, obi�snuite��n existen�ta celor mai mul�ti oameni;oameni de r�and, anonimii; marii anonimi.E drept, eroul principal, ��nsu�si autorul, avea ceva

½bube� la dosar: tata fost chiabur; cumnatul ares-tat (a c�antat, ca student, ��n anul 1948, ½De�steapt�a-te, rom�ane� (azi, imn na�tional!) re-arestat, pen-tru c�a, dotat cu o memorie fenomenal�a, a ��nv�a�tat

��n ��nchisoare zeci �si zeci de poezii ale lui RaduGyr, pe care la ie�sire le-a notat �si. . . s-a a�at; sora(so�tia acestuia) condamnat�a pentru ½omisiune dedenun�t�. �Si, totu�si. Eroul, alias Pompiliu Manea,s-a str�aduit (�si a izbutit) s�a duc�a o via�t�a curat�a; nudin team�a, ci din preceptele morale ��nv�a�tate acas�a.Pe c�and se petreceau nenorocitele ��nt�ampl�ari ale

celor trei ani proscri�si, Pompiliu Manea era ingi-ner, �seful Atelierului Jude�tean de �Intre�tinere �si Re-parare a Aparaturii Medicale-Cluj (ast�azi, profesoruniversitar doctor, membru de onoare al Acade-miei de �Stiin�te Medicale). Era apreciat �si stimatde toat�a lumea: de la omul de r�and �si vecinul debloc, p�an�a la colegii de munc�a �si marile somit�a�timedicale ale vremii. �Si, totu�si. . . (mereu ��mi vine��n v�arful condeiului acest proverb echivoc!). �Si,totu�si, a fost urm�arit pas cu pas: acas�a, la telefon,��n pat, sub pat (microfoanele!) la locul de munc�a,pe strad�a, ��n vacan�t�a; oriunde.Urm�arit, de ce? Pentru ce posibil�a vin�a? Suspec-

tat de ½spionaj ��n interesul �t�arilor mici-Belgia� �siacuzat de ½subminarea economiei na�tionale�. Pen-tru ca, la cap�atul celor trei ani de iad � pe½23.07.1989, sub nr.331/OG/005769� � Inspecto-ratul Jude�tean Cluj - Securitate, Serviciul III,s�a propun�a ��nchiderea DUI ½MIHU� (Dosar deUrm�arire Informativ�a; MIHU �ind numele de cod alurm�aritului) cu men�tiunea: ½Problem�a insu�cientprobat�a ��n penal�. Astfel, conchide autorul c�ar�tii,½s-a aruncat la gunoi munca a 38 de o��teri de Se-curitate �si Poli�tie, dintre care 3 generali, 8 colonei,7 locotenent-colonei, 6 c�apitani, 4 locotenen�ti ma-jori, 1 locotenent �si 2 angaja�ti civili la Pa�sapoarte�.Sursele � informatorii, turn�atorii etc. � sunt de or-dinul altor zeci, dac�a nu sute.Cartea � despre care scriitorul Ioan Barbu aver-

tizeaz�a ��n ½Cuv�ant ��nainte� c�a p�astreaz�a ��ntre co-pertele sale ½�le de adev�arat�a istorie vie, ilus-trat�a cu documente ale tr�ad�arii prin dela�tiune� �con�tine �si un episod tulbur�ator, un cr�ampei devia�t�a cutremur�ator. �Intr-una din zilele lunii mar-tie 1989, so�tia urm�aritului, Doina Manea, bolnav�ade cancer �si a�at�a ��n spital sub tratament (dup�a adoua opera�tie!), ��n�stiin�tat�a de vecini c�a i-au intratmili�tienii ��n cas�a (��n lips�a!), ½c�and a auzit ce se pe-trece (citez din carte) �si-a scos perfuziile, a trimis-o pe Mirela (�ica lor) dup�a un taxi �si au plecatacas�a, unde au g�asit totul perchizi�tionat, r�av�a�sit detoate cele pe care le aveam, cotrob�aite �si aruncate��n mijlocul camerelor, ca ��n urma unui jaf bandi-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 34: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

34

tesc, care c�auta ceva anume. . . valut�a, mijloace deinterceptare �si transmisie de date pentru spionaj,fotogra�i, documente etc.�.Desigur, nu doar acest dramatic act de via�t�a

disperat�a l-a determinat pe autor (care-�si iu-bea/iube�ste foarte mult familia: so�tia �si cei doicopii, Oana-Mirela �si Bogdan-Cristian) s�a ��nchinecartea acestei �in�te rare: ½Dedic aceast�a carte me-moriei so�tiei mele Doina Manea, care, la 48 de anine-a p�ar�asit, ��n ziua de 27 decembrie 1989� . . .M�a ��ntreb � �si v�a ��ntreb: Ce-ar � sim�tit? cum s-

ar � bucurat? ce s-ar � ��nt�amplat cu aceast�a �in�t�a,cu aceast�a nobil�a femeie, dac�a ar mai � tr�ait c�a�tivaani, c�ateva luni, c�ateva zile?. . . Dar ½sabia lui Damocles� i-a retezat, brusc,

�rul vie�tii!

Khazarii de ieri Evreii de azi. Un popor mis-terios1

Dup�a "Dosare secrete" privind r�azboiul nev�azut alevreilor sionis

,ti cu rom�anii

O stranie poveste a fost mereu lansat�a de-a lun-gul timpului de c�atre evrei, relativ la ��nchipuita lorexistent

,�a milenar�a pe teritoriul Rom�aniei, reven-

dic�and astfel un drept natural. O astfel de teo-rie, care sustine colonizarea Daciei de imperiul ro-man cu populat

,ie evreiasc�a stramutat�a din Iudeea,

a fost relansat�a ��n anul 2002 de c�atre Tes,u Solomo-

vici ��n lucrarea Rom�ania Iudaica, lucrare sub forma

1Material preluat de pe internet

a dou�a volume urias,e publicate pe banii Ministeru-

lui Culturii din Rom�ania, deci pe banii contribua-bililor rom�ani. De aici decurge ideea c�a evreii auo existent

,�a natural�a ��n Rom�ania dinainte ��nc�a de

nas,terea poporului rom�an. Ei bine, de aici mai este

doar un pas p�an�a la a spune c�a drepturile lor asu-pra teritoriului Rom�aniei sunt mai vechi dec�at alenoastre. Astfel, am ajuns s�a ne ��nv�at

,�am istoria de

la str�aini. Ungurii (hunii) ne spun c�a nu ne-au g�asitaici c�and s-au as

,ezat ��n Transilvania s

,i ��n C�ampia

Panoniei, iar evreii ne spun c�a nici nu ne n�ascusemc�and ei erau st�ap�ani ��n Dacia ca cet�at

,eni Rom�ani.

Ceva adev�ar exist�a in aceste a�rmat,ii, s

,tiind c�a,

- de exemplu, Triburile judaice ale Khazarilor aup�atruns prin secolele 8-9 pe teritoriul de azi alRom�aniei, intinz�andu-s

,i Imperiul s

,i aici, - ��ns�a po-

vestea real�a a fost extrem de mult exagerat�a departizanii Sionismului. V�a vom explica in detaliucum stau lucrurile...

Teoria ascendent,ei

evreies,ti asupra

rom�anilor ��n terito-riilor dacilor (DaciaTraian�a sau Rom�aniade mai t�arziu) a fostlansat�a ��ntr-o serie destudii ale autorilor evrei��nc�a de la jum�atatea

secolului al 19-lea s,i prima jum�atate a secolului 20,

pentru ca s�a revin�a ��n fort,�a la ��nceputul mileniului

3, de data aceasta pe banii rom�anilor s,i f�ar�a nici o

react,ie din partea istoricilor rom�ani. Cu totul alta

a fost situat,ia acum 90 de ani, c�and Nicolae Iorga

��s,i prezenta ��n sedint

,a Academiei Rom�ane lucrarea

Istoria Evreilor ��n T,�arile noastre, d�and replica

necesar�a unor autori precum Johan Kaspar Blunt-schli sau Bernard Stambler. Bluntschli a�rmase, la1879, ��n lucrarea Statul rom�an s

,i situat

,ia juridic�a

a Evreilor ��n Rom�ania ca: �F�ar�a ��ndoial�a c�aun num�ar mare de familii israelite au venit ��nprovincia dunarean�a Dacia, ��nca sub domniavechilor ��mparat

,i Romani. Aceste familii vechi

israelite s-au conservat aici si sunt cel put,in tot as

,a

de vechi pam�antene ca si natiunea rom�ana. . . Eleformeaz�a s

,i s�amburele populat

,iei evreies

,ti de ast�azi

din Rom�ania�. Astfel de fundament�ari f�ar�a niciun probatoriu dec�at imaginat

,ia autorilor evrei

s-au dorit lucr�arii de �rigurozitate s,tiint

,i�c�a� ce se

publicau la momentele c�and evreii ��ncercau s�a-s,i

consolideze pozit,ia socio-economic�a din Rom�ania,

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 35: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

35

ci nu de dragul adev�arului s,tiint

,i�c. �Provincia

dunarean�a Dacia�, despre care scria Bluntschli, eratotus

,i Dacia Traian�a, iar ��mp�aratul Traian, as

,a

cum s-a v�azut mai sus, nu i-a agreat deloc pe evrei��n calitate de �colonis

,ti�, pun�and armata chiar sa

��i extermine (cazul insulei Cipru). Scrierea luiBluntschli a fost, ��ns�a, una politic, pus�a ��n slujbaevreilor din Rom�ania, deoarece a�rma, ��n chiaranul 1879, c�a familiile evreies

,ti sunt �cel put

,in

tot as,a de vechi p�am�antene ca nat

,iunea rom�an�a�,

adic�a ap�area chiar ��n vremea c�and evreii, n�av�alitoripeste rom�ani, revendicau ���mp�am�antenirea� de lat�anarul stat rom�an.Nicolae Iorga, dup�a ce enumer�a toate docu-

mentele ��n care este ment,ionat�a prezent

,a unor

evrei pe teritoriul T,�arii Rom�anes

,ti s

,i al Moldo-vei,

r�aspunz�and de fapt lucr�arii L'histoire des Israelitesroumains et le droit d'intervention (Paris 1913) aevreului Bernard Stambler, formuleaz�a urm�atoareaconcluzie: �Astfel am ajuns la [anul] 1600 f�ar�aa g�asi ment

,iunea unui element evreiesc as

,ezat ��n

p�art,ile noastre�.

Adev�arul despre aparit,ia evreilor pe p�am�anturile

rom�anilor a fost totus,i scris de adev�arat

,ii cer-

cet�atori, mult,i dintre ei chiar evrei. Este vorba

despre autorii istoriei �Imperiului Khazar�, numits,i �Regatul Evreiesc�, sau cele �Nou�a T�ar�amuri� alekhazarilor � popor barbar r�asp�andit ��n Caucaz, peVolga si pe Don, convertit la mozaism ��n anul 740,integrat mai apoi ca �evreu� ��n Ucraina s

,i Polo-

nia, dup�a ca-re ��mpins cu ur�a de aceste gazde sprerom�anii din Moldova, ulterior anului 1600. �In limbarom�an�a a fost publicat�a traducerea remarcabiluluistudiu al lui Arthur Koestler, Al treisprezecelea trib,Khazarii (��n 1987 la Roma, de editura Nagard, ana-gramare a numelui Dr�agan, al �nant

,atorului Iosif

Constantin Dragan). O list�a foarte mare de stu-dii israeliene (��n limba ebraic�a), dar s

,i din ��ntreaga

lume, folosite ca surse de evreul Koestler, conducla o concluzie cutremur�atoare: cet�at

,enii actualului

stat Israel nu au nici o legatur�a genetic�a s,i rasial�a

cu evreii de acum dou�a mii de ani (semit,i), au-

tori ai textelor biblice, des,i au complotat s

,i revendi-

cat teritoriul Palestinei pentru a ��n�int,a Israelul, ��n

baza dreptului lor natural asupra vechiului lor stat.Aces

,ti israelieni ��s

,i trag originea din s�albaticii kha-

zari (numit,i s

,i askenazi), b�autorii de s�ange uman,

popor f�ar�a cultur�a scris�a, care ��mpreun�a cu rudelelor aliate, hunii, au ��ngrozit dou�a continente acum1.000 de ani, prin sadism s

,i pl�acerea de a ucide.

Unul dintre pionierii cercet�arilor privind ob�ars,ia

khazar�a a evreimii de ast�azi este Abraham N. Po-liak, profesor de istorie medieval�a a evreilor la Uni-versitatea din Tel Aviv, submin�and astfel legenda�poporului ales�, a�rm�a A. Koestler, prin cele dou�astudii ale sale ��n limba ebraic�a: Convertirea kha-zarilor la iudaism (1941 editura Zion, Ierusalim)si Khazaria � istoria unui regat evreiesc ��n Europa(1951 editura Mossad Bialik, Tel Aviv). �In intro-ducerea lucrarii sale, A. Poliak scrie c�a �Realit�at

,ile

impun un nou mod de abordare, at�at a problemeirelat

,iilor dintre evreimea khazar�a s

,i celelalte colec-

tivit�at,i evreies

,ti, c�at s

,i a ��ntreb�arii c�at de departe

putem merge ��n considerarea acestei evreimi kha-zare drept nucleu al marii comunit�at

,i evreies

,ti din

Europa oriental�a [cu principal debus,eu Rom�ania -

n.n.]. Descendent,ii acesteia � cei care au r�amas pe

loc, cei care au emigrat ��n Statele Unite s,i ��n alte

t,�ari, precum s

,i cei care s-au dus ��n Israel � for-

meaz�a ast�azi marea majoritate a evreimii mondi-ale.� La r�andul sau Koestler adaug�a: �Marea majo-ritate a evreilor care au supraviet

,uit ��n lumea con-

temporan�a sunt de origine est-european�a, s,i deci,

probabil, mai ales khazar�a. . . , str�amos,ii lor veneau

nu de pe malurile Iordanului, ci de pe ale Volg�ai,nu din Canaan, ci din Caucaz. Deci din punct devedere genetic, ei se ��nrudesc mai de aproape cutriburile hunilor, ungurilor s

,i maghiarilor dec�at cu

semint,iile lui Abraham, Isaac si Iacob.�

�Inainte de a arata pe scurt istoria acestor barbaritravestit

,i ��n popor biblic, khazarii, vom ar�ata teme-

rile autorilor evrei, privind propriile lor dezv�aluiri,acelea c�a �evreii nu sunt evrei�.�Sunt cons

,tient de primejdia ca lucrarea mea s�a

�e interpretat�a � scrie A. Koestler, de origine evreukhazar � ca o negare a dreptului la existent

,�a a

statului Israel. Dar acest drept nu se bazeaz�a peoriginile ipotetice ale poporului evreu s

,i nici pe

leg�am�antul mitologic al lui Abraham (si al lui Ia-cob) cu Dumnezeu; el se ��ntemeiaz�a pe dreptulinternat

,ional, adic�a pe hot�ar�area luat�a de Nat

,iunile

Unite ��n 1947?. �Il ��ntelegem pe Koestler, c�a trebuies�a se apere ��n fat

,a conat

,ionalilor s�ai, dar noi tre-

buie s�a ne amintim c�a hot�ar�area luat�a de Nat,iunile

Unite se bazeaz�a pe s,antajul baronului bancher

evreu Rothschild asupra Marii Britanii, ca �evreiis�a ��si primeasca patria ��napoi�, adic�a p�am�anturilePalestinei. Neexis-t�and, ��ns�a, nici o justi�care aprezent

,ei actualei rase de evrei (khazari) pe terito-

riul de ast�azi al Israelului, Koestler insist�a cu justi-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 36: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

36

�c�ari fabricate la ��nt�amplare s,i noroc: �Oricare ar

� originile rasiale ale cet�at,enilor Israelului [adic�a

cele khazare - n.n.] s,i oricare ar � iluziile nutrite

de ei ��n aceast�a privint,�a [ca ar � urmasi ai poporu-

lui biblic - n.n.], statul lor exist�a de jure s,i de facto

[?]. . .��mp�art,irea Palestinei a fost rezulta-tul unui

secol de imigrat,ie pas

,nic�a s

,i eforturi de pionierat

ale evreilor, ceea ce ofer�a justi�carea etic�a pentruexistent

,a legal�a a statului Israel. Dac�a cromozomii

populat,iei sale cont

,in gene de origine khazar�a. . . e

un lucru irelevant s,i nu poate afecta dreptul Israe-

lului la existent,�a�. Noi credem c�a dimpotriv�a, nu

numai c�a NU justi�c�a dreptul la existent,�a modern�a

a unui stat evreu, dar astfel de studii, cu real�a baz�as,tiint

,i�c�a, d�ar�am�a chiar s

,i orice pretent

,ie (�r la Tes

,u

Solomovici) de ascendent,�a a evreilor de azi asupra

teritoriilor rom�anesti.�Paradoxul� descoperit de aceste cercet�ari

s,tiint

,i�ce, este acela c�a nu urmas

,ii vechilor evrei

semit,i (ai celor 12 triburi biblice) sunt cei pe care

ast�azi, sub identitate evreiasc�a, ��i reg�asim ca ceimai mari conspiratori la adresa tuturor celorlaltepopoare, ci un popor asiatic r�azboinic, violent s

,i ra-

pace, ��nrudit cu hunii (s,i, ��ntr-o mai mic�a masur�a,

chiar cu turcii), anume khazarii sau askenazii, care,��n anul 740 dup�a Hristos, au trecut la religia evre-iasc�a, mozaismul, deoarece le satisf�acea instincteleprimitive, criminale s

,i de jaf.

Evreii khazari sau askenazi, turcomani din ste-pele Asiei, sunt ast�azi proprietarii marilor afaceridin ��ntreaga lume, ai marilor �nant

,e, ei conduc or-

ganismele mondialiste s,i oligarhice ale lumii occi-

dentale, sub identitate evreiasc�a.La apogeul puterii lor medievale, khazarii aveau

sub control circa treizeci de nat,iuni si triburi dife-

rite, stabilite pe teritorii ��ntinse ��ntre Munt,ii Cau-

caz, Marea Aral, Munt,ii Ural s

,i stepele ucrainene.

�Ii aveau supus,i pe bulgari, burtas

,i, ghuzi, maghiari,

coloniile gotice s,i greces

,ti din Crimeea, triburile

slave de la nord-vest, iar armatele khazare f�aceauexpedit

,ii de jaf ��n Gruzia, ��n Armenia s

,i ��n Cali-

fatul Arab. P�an�a ��n secolul IX khazarii nu aveaurivali��n regiunile de la nord de Marea Neagra s

,i Ma-

rea Caspic�a (denumit�a ��n epoca Marea Khazar�a),�ind stap�anii supremi vreme de peste un secol s

,i

jum�atate si astup�and poarta Uralo-Caspic�a de tre-cere din Asia ��n Europa. Un cronicar arab��i descrieca av�and fet

,ele albe, cu p�arul mai ales ros

,u, �u-

tur�andu-le ��n v�ant, iar trupurile le erau m�aruntes,i �rea rece. �In schimb, o cronic�a georgian�a ��i

identi�c�a pe khazari cu armatele lui Gog si Ma-gog, s�albatici, cu fet

,e hidoase s

,i deprinderi de �-

are s�albatice, �care beau s�ange de om�. Privitorla semni�cat

,ia denumirii de �khazar�, cercet�atorii

amintesc despre unele presupuse derivate moderneale cuv�antului: cuv�antul rusesc �cazac�; cuv�antulmaghiar �huzar� (ambele desemn�and un c�al�aret

,cu

��nf�at,is,are r�azboinic�a); sau cuv�antul german �ket-

zer�, ��nsemn�and eretic, adica evreu. (Nu trebuief�acut�a totus

,i confuzia etnic�a ��ntre khazari s

,i cazaci,

chiar dac�a este posibil�a o apropiere istoric�a ��ntreaces

,tia.)

Cronica lui Priscus a�rm�a aparit,ia khazarilor pe

scena european�a pe la mijlocul secolului al V-leaca popor dominat de huni. Totodat�a, ��mpreun�a cumaghiarii s

,i alte triburi, khazarii pot � socotit

,i un

vl�astar t�arziu al hoardei hune a lui Atila. Khazariis-au a�at, ��ntr-adev�ar, sub tutela hunilor, apoi subcea a turcilor. Dup�a declinul turcilor la mijlocul ve-acului al VII-lea le-a venit lor r�andul s�a st�ap�aneasc�a�Regatul de miazanoapte�, cum ��l numeau persaniis,i bizantinii.La anul 627 Statul Persan a fost de�nitiv ��nvins

de ��mp�aratul bizantin Heracliu, a�at ��n aliant,�a

cu hoarda khazarilor condus�a de regele lor, Zie-bel, care a contribuit la campanie cu peste 40.000de c�al�aret

,i. Pentru a obt

,ine aceast�a aliant

,�a, �ica

��mp�aratului Heracliu, Evdochia, i-a fost f�ag�aduit�ade sot

,ie regelui khazar.

Un nou triunghi al puterii se n�ascuse��n Asia: Ca-lifatul Arab (de religie islamic�a sau mahomedan�a),Imperiul Roman de R�as�arit (sau Bizantin, de re-ligie cres

,tin-ortodox�a) s

,i Regatul Khazar (care era

��n c�autarea unei identit�at,i religioase personale), ��n

primii dou�azeci de ani de la fuga profetului Ma-homed la Medina ��n anul 622, musulmanii arabiizbutiser�a deja s�a cucereasc�a Persia, Siria, Mesopo-tamia, Egiptul s

,i s�a ��ncercuiasc�a centrul Imperiu-

lui Roman de R�as�arit (Turcia de ast�azi). Pentru��nconjurarea Imperiului Bizantin, Caucazul khazarreprezenta ��ns�a o piedic�a. Ca urmare a avut locserie de b�at�alii interminabile ��ntre arabi s

,i khazari,

din care victorios,i ies

,eau de regul�a khazarii care, la

un moment dat, ��n anul 730, au cotropit Gruzia s,i

Armenia s,i au ��naintat p�an�a dincolo de jum�atatea

drumului spre Damasc, capitala Califatului Arab.O armat�a musulman�a proasp�at ridicat�a a stavilit��ns�a hoarda khazar�a s

,i a alungat-o ��napoi, peste

munt,i, spre cas�a.

Decizia khazarilor de a se converti la religia evre-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 37: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

37

iasc�a, mozaismul, a avut un caracter politic, sco-pul principal �ind acela al unei identit�at

,i religioase

diferite de cea a Romanilor cres,tini s

,i a arabilor

musulmani, principalii lor concurent,i, c�arora le era

astfel stopat�a capacitatea de asimilare cultual�a. �Inalt�a ordine de idei, mozaismul, promit

,�and adept

,ilor

s�ai st�ap�anirea tuturor popoarelor lumii, conveneade minune unui neam r�azboinic si s�angeros pre-cum khazarii. O cronic�a arab�a nota: �Regele kha-zarilor se f�acuse evreu ��nc�a sub Califatul lui Ha-run al Ras

,id (anii 786-809)�. Aproape concomitent

cu convertirea lor, khazarii au adoptat s,i alfabetul

ebraic.Peste 300 de ani ��ns�a, statul khazar a ��nceput s�a

decad�a, dec�aderea sa �ind marcat�a de repetateleizbucniri ale unui sionism mesianic, cu fals

,i mesia,

precum David El-Roy, eroul unui roman de Benja-min Disraeli, ce au condus campanii donchihotes

,ti

pentru �recucerirea Ierusali-mului�. �In anul 1141un evreu khazar sionist, pe nume Iehuda Halevi,��n celebra sa carte, KUZARII, sust

,inea ideea c�a

�nat,iunea evreiasc�a� este singurul mediator ��ntre

Dumnezeu s,i restul omenirii, dar c�a la sf�arsitul is-

toriei toate popoarele vor � supuse iudaismului.Aparit

,ia vikingilor rhusi (stramosii rus

,ilor) pe

scena istoriei a cauzat dec�aderea �nal�a a khaza-rilor. Rhusii efectuau campanii violente de prad�a,ceea ce i-a obligat pe khazari s�a se apropie mai multde supus

,ii lor maghiari, pe care i-au as

,ezat stra-

tegic peste malul apusean al Donului, ca tamponla n�av�alirile rhusilor. Schema a funct

,ionat vreme

de aproape un secol, timp ��n care relat,iile dintre

maghiari s,i khazari s-au str�ans tot mai mult, cul-

min�and cu dou�a evenimente ce au in�uent,at pro-

fund nat,iunea maghiar�a. A fost ��n�int

,at�a prima

dinastie maghiar�a, khazarii instal�andu-l rege pe Ar-pad, peste cele 7 hoarde maghiare, iar mai multetriburi khazare s-au contopit cu maghiarii, modi-�c�and astfel caracterul etnic al acestora. Pentru cas-au dovedit �mai vrednici ��n razboaie� maghiariile-au ��ncredint

,at conducerea militar�a a statului lor

celor trei triburi khazare care s-au unit cu ei. P�an�ala mijlocul secolului X, ��n Ungaria se vorbeau at�atmaghiara, c�at si khazara, ceea ce face ca ��n ma-ghiara de ast�azi s�a existe peste 200 de cuvinte deorigine khazar�a.Rhusii au reus

,it��n cele din urm�a s�a distrug�a rega-

tul khazar la sf�ars,itul secolului al X-lea, pentru ca

apoi, la mijlocul secolului al XIII-lea, khazarii s�acad�a victime ale marii invazii mongole declans

,ate

de Ginghis Han. Hoarda de Aur a acestuia s,i-a

stabilit centrul imperiului chiar pe teritoriul kha-zar. �Dar ��nainte s

,i dup�a ridicarea mongolilor,

khazarii au trimis multe l�astare s,i rami�cat

,ii ��n

t,�arile slave nesubjugate, ��n cele din urm�a contribu-ind la f�aurirea marilor centre evreies

,ti din Europa

R�as�aritean�a� (S.W. Baron, A social and ReligiousHistory of Jews). �Intr-adev�ar, disparit

,ia nat

,iunii

khazare din habitatul s�au istoric este concomitent�acu aparit

,ia celor mai mari concentr�ari de evrei din-

spre nord.Exodul evreilor khazari spre T

,�arile Rom�anes

,ti

sau spre centrul Europei a fost precedat de ��nte-meierea coloniilor s

,i as

,ez�arilor khazare ��n diferite

p�art,i ale Ucrainei s

,i Rusiei meridionale. Astfel, la

Kiev a continuat s�a existe o mare comunitate evre-iasc�a s

,i dup�a cucerirea oras

,ului de la khazari de

c�atre neamul rhus. De aceea, ��n Ucraina s,i Polonia

sunt numeroase toponime derivate de la �khazar�sau �jid� (evreu): Jidovo, Kozarzewek, Kozara, Ko-zarzow, Jidovska Voia, Zydati-cze etc.O situat

,ie mai special�a au avut evreii khazari

din Ungaria. Ultima rezistent,�a khazar�a ��n Unga-

ria a avut loc ��n secolul X, c�and sf�antul S,tefan a

��mbr�at,is,at credint

,a romano-catolic�a s

,i l-a ��nvins pe

khazarul Gyula, r�azvr�atit s,i �trufas

,��n credint

,a lui,

care nu voia ��n ruptul capului s�a se cres,tineze�. �In

anul 1222 regele maghiar Andras II a emis, la pre-siunea supusilor sai, �Bula de aur�, prin care evrei-lor li se interzicea s�a �e s

,e�, perceptori sau contro-

lori ai monopolului regal al s�arii, ceea ce ��nseamnac�a p�an�a la emiterea edictului, evreii din Ungariadet

,ineau aceste importante pozit

,ii, fapt con�rmat

s,i de pozit

,ia de custode al veniturilor curt

,ii regale,

detinuta de contele Teka, evreu khazar.Prin urmare, exodul evreilor khazari a f�acut ca,

practic, T,�arile Rom�anesti (mai ales Moldova) s�a

se a�e, dup�a secolul al XIII-lea, ��nconjurate de opopulat

,ie evreiasc�a nestatornic�a, as

,ezat�a vremel-

nic ��n Rusia, Polonia, Ucraina s,i Ungaria. Foca-

rul propriu-zis al evreimii r�as�aritene a fost ��ns�a Po-lonia, aici n�asc�andu-se idis

,ul, limbajul popular al

evre-ilor p�an�a la al II-lea R�azboi mondial (��nc�avorbit ��n S.U.A. s

,i Rusia), amalgam de ebraic�a,

german�a medio-r�as�aritean�a s,i elemente slavone.

Explicat,ia const�a ��n faptul c�a, din punct de vedere

cultural s,i social, ��n Polonia medieval�a elementul

dominant l-au constituit germanii, populat,ie imi-

grant�a superioar�a evreilor khazari s,i mai in�uent�a

din punct de vedere economic s,i intelectual.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 38: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

38

�In concluziile sale, A. Koestler (autor evreu kha-zar) a�rm�a c�a, din punct de vedere etnic, tribu-rile semite de pe malurile Iordanului (�adev�arat

,ii

evrei�) sunt total deosebite de triburile turco-khazare de pe Volga (care formeaza evreimea deast�azi), �Dar ��n acelas

,i timp religia lor exclusi-

vist�a gene-reaz�a tendint,a de a se str�ange laolalt�a

s,i de a refuza contactele cu exteriorul, de a-s

,i sta-

bili propriile comunit�at,i cu propriile lor l�acas

,uri de

rug�aciune, cu s,colile lor, cu cartierele lor de lo-

cuit s,i cu ghetourile (init

,ial impuse de ei ��ns

,is,i,

nu din af�ar�a) ��n orice oras sau tara ��n care sestabileau. . . Religia mozaic�a � spre deosebire decres

,tinism, budism sau mahomedanism � implic�a

apartenent,a la o nat

,iune istoric�a, la o ras�a aleasa.

Toate s�arb�atorile [religioase] evreies,ti comemoreaz�a

evenimente din istoria lor nat,ional�a: exodul din

Egipt, revolta maccabeilor, moartea asupritoruluiHaman, distrugerea Templului. Vechiul Testamenteste mai ��nt�ai s

,i ��nt�ai narat

,iunea istoriei unei

nat,iuni. . . , crezul ei este mai degrab�a tribal dec�at

universal. Toate rug�aciunile s,i toate riturile practi-

cate proclam�a apartenent,a la o ras�a straveche, ceea

ce ��n mod automat ��l separ�a pe evreu de trecutul ra-sial s

,i istoric al poporului ��n s�anul c�aruia tr�aies

,te.

Credint,a mozaic�a, as

,a cum dovedesc dou�a mii de

ani de istorie tragic�a, determin�a auto-segregat,ia pe

plan nat,ional s

,i social. Ea ��l izoleaz�a pe evreu s

,i

��ndeamn�a la izolarea lui de c�atre ceilalt,i. Ea creeaz�a

��n mod automat ghetourile �zice s,i culturale. Ea

��i transform�a pe evreii din diaspora ��ntr-o pseudo-nat

,iune. . . ; aceast�a pseudo-nat

,iune este vag unit�a

printr-un sistem de credint,e tradit

,ionale ��ntemeiate

pe premise rasiale s,i istorice. . . �

A. Koestler evit�a s�a spun�a direct adev�arul:�pseudo-natiunea� evreiasc�a s-a constituit ��ntr-oret

,ea mondial�a oligarhic�a cu scopul precis contu-

rat de a controla s,i stap�ani ��ntreaga omenire.

P�an�a la anul 1600, Nicolae Iorga nu g�asise nicio ment

,iune de element evreiesc as

,ezat durabil ���n

p�art,ile noastre�, iar cea mai mare parte a evreilor

care s-au stabilit ��n T,�arile Rom�ane, cu prec�adere ��n

Moldova, provin din evreii khazari, venit,i dinspre

Polonia s,i Rusia. Aparit

,ia primilor evrei ��n Mol-

dova se leag�a de r�ascoala de dezrobire economic�a acazacilor poloni din anul 1648. Latifundiarii polo-nezi s

,i lituanienii cedaser�a treptat evreilor khazari

��ntreaga activitate de administratori s,i ��ncasatori

de impozite, aces,tia devenind astfel exponent

,ii ex-

ploat�arii celei mai nemiloase. R�ascoala cazacilor a

aruncat ��ns�a ��n Moldova o mare parte dintre ex-ploatatorii evrei, ca arendas

,i s

,i c�am�atari, cum a

a�at-o, la Ias,i, un c�al�ator sirian (Paul din Alep)

din gura unuia dintre fugarii evrei, Iancal, sc�apatde masacrul declans

,at de cazaci.

Ionel POPA

O CERCETARE NECESAR�A

Dup�a Decembrie 1989 s-au reeditat c�atevac�ar�ti fundamentale de etnologie rom�aneasc�a de lasf�ar�sitului secolului al XIX-lea �si��nceputul secoluluial XX-lea, semnate de Simion Florea Marian,TudorPam�lie, Elena Niculi�t�a Voronca. Consecin�tele n-au ��nt�arziat. �In primul r�and s-au revigorat cer-cet�arile ��n domeniu. �In al doilea al doilea r�and cri-tica literar�a,prin c�ateva condee tinere, �si-a nuan�tat,ad�ancit �si l�argit cercetarea rela�tiei literaturii cultecu edogra�a, mitologia �si folclorul. �In acest processe ��nscrie �si cercetarea lui Mircea P�aduraru, Repre-zentarea Diavolului ��n imaginarul literar rom�anesc,Ed. Univ. �Alexandru Ioan Cuza�, 2012, 269p.

Cartea e structurat�a ��n trei mari capitole �si unul�nal de concluzii. �In capitolul prim, ��Introducere�,autorul urm�are�ste status questiones al problemei ��ncercetarea etnologic�a, folcloric�a �si ��n sfera criticii li-terare �si ��n alte contribu�tii. Autorul traseaz�a hartapreocup�arilor de demonologie ��n cultura rom�an�a.Din ��ncheierea cu �perspectiva noastr�a asupra su-biectului ��n discu�tie� am re�tinut: �Inten�tia noastr�aeste s�a oferim o perspectiv�a asupra dinamicii Di-avolului ��n imagina�tia rom�aneasc�a, plec�and de lanivelul experien�tei folclorice p�an�a la nivelul �c�tiuniiculte.�, �si ��In studiul de fa�t�a ne intereseaz�a aceiscriitori ale c�aror opere ��ntre�tin un raport specialcu cultura popular�a �si, ca atare avem ��n vedere nuorice Diavol, ci acela care se hr�ane�ste din imagina-rul tradi�tional autohton.� Capitolul ��nt�ai este car-tea de vizit�a a autorului: seriozitatea �si profunzi-mea document�arii asupra temei �si exemplu de de-ontologie. Acela�si lucru ��l putem spune �si desprecapitolul secund.

Capitolul al doilea, �Prolegomene la o posibil�aistorie a Diavolului ��n mentalul rom�anesc�, esteunul teoretic centrat pe meta�zica �si �zica Dia-volului. Capitolul amplu prin aspectele aduse ��ndiscu�tie. Cheia de bolt�a a respectivelor pagini

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 39: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

39

(50) sunt subcapitolele �despre numele Necuratu-lui� �si �Chipurile Dracului� ��n care este urm�arit�ami�scarea etimologic�a �si diferen�tele semantice din-tre: Nef�artate, Drac, Diavol, Lucifer, persoan�a di-abolic�a. �In ��ncheiere, dup�a modelul lui G. Du-rand, �Structurile antropologice ale imaginarului�,cercet�atorul nostru propune o taxonomie a imagi-narului Diavolului: regimul de reprezentare diurn�si nocturn. Paginile acestui capitol (desigur nunumai acestea) sunt �si un exemplu de rigoare ara�tionamentelor �si a argumentelor. Semnalez p. 31-32 ��n care expune metodologia dup�a care �si-a alestema cercet�arii �si �si-a organizat demersul teoretic�si aplicativ.Dup�a aceast�a expunere a metodologiei �si a con-

ceptelor, ��n capitolul al treilea, cel mai amplu(143 p.), �Reprezentarea Diavolului ��n literaturarom�an�a�, cercet�atorul analizeaz�a prezen�ta Diavo-lului ��n c�ateva texte reprezentative din opera luiIon Creang�a, Ion Luca Caragiale, Ion Ag�arbiceanu,Gala Galaction, Pavel Dan, Vasile Voiculescu, Ce-zar Petrescu, Mircea C�art�arescu, Bogdan Popescu,din perspectiva a �Trei atitudini fundamentale deraportare la domeniul culturii populare�: primultip: preluarea masiv�a din folclor prin �instituireaunui raport dialogic a operei literare culte cu fol-clorul�; ��n al doilea tip sunt ��ncadrate operele re-aliste care �fac trimitere constant la un orizontira�tional, la un plan supranatural, f�ar�a de care nuse poate ��n�telege lumea a�sa-zis real�a�; al treilea tipsubsumeaz�a operele ��n care �structurile folcloricesunt supuse unui tratament poetic radical de ampli-�care/��ngro�sare [duc�and ] prin datele ira�tionalului[la] o dezarticulare a modelului folcloric�. Acest tipeste cel mai �violent� ��n sensul c�a duce p�an�a la pier-derea modelului folcloric. Fiecare tip este ilustratprin opere ale scriitorilor aminti�ti adineaori.Capitolul patru e al concluziilor. Dintre ele una

mi-a atras aten�tia. Dup�a o scurt�a referirev la cul-tura rus�a ��n care s-a dezvoltat o eseistic�a �si litera-tur�a pe teme de meta�zic�a cre�stin�a, autorul nostruscrie ��ntreb�ator: �Oare putem pune ��nclina�tia scri-itorilor rom�ani pentru reprezentarea comic�a noc-turn�a a Diavolului ��n seama unei incapacit�a�ti de acon�gura �si gestiona un proiect imaginar de o ase-menea di�cultate? [. . . ] Nu e curios c�a nu avemnici un roman, nu capodoper�a, dar m�acar bun, ��ncare Diavolul s�a �e personaj principal?� Poate nuera locul s�a dea un r�aspuns. Sau autorul a evitato posibil�a polemic�a cu clerul ��nalt �si cu preas�n�tii

conduc�atori ai BOR obseda�ti de ideea : poporulrom�an s-a n�ascut cre�stin �si a r�amas eminamentecre�stin p�an�a azi. Nu e locul aici s�a detliez argu-mentarea ideii formulate.O cronic�a onest�a nu se poate f�ar�a ni�ste observa�tii,

dac�a nu critice, atunci cel pu�tin c�ateva nedu-meriri.De exemplu. De ce ��n �primul tip de valori�care afolclorului� nu �si-a g�asit loc �si Ion Budai-Deleanucu celebrele strofe despre rai �si iad din minunata�Tiganiada? Chir dac�a textul e ��n versuri (la oadic�a, proz�a ritmat�a! ) ��n cazul acesta se putea faceo mic�a abatere de la restric�tia marcat�a de titlu. Deasemenea ��n �al doilea tip . . . � nu poate � pre-zent�si Mircea Eliade cu Domni�soara Cristina?Ni�ste nedumeriri am �si leg�atur�a cu comentarea

nuvelelor lui Pavel Dan (Urcan b�a-tr�anul �si Moar-tea lui Urcan b�atr�anul � p. 172-180; dar �si Co-pil schimbat � p. 148-154 ). La un moment datse face trimitere spre naturalism. Eu nu pariezpe existen�ta naturalismului la Pavel Dan, aici evorba, nu de naturalism, ci de expresionism (nu-i frumos s�a m�a citez! ). �Si mai mai spune cri-ticul: �Sugestiile macabre, actualizate prin semneprecum schletic, sp�anzurat, s�ange, anticipeaz�a ��nordine evenimen�tial�a, dar contribuie �si la instaura-rea unei atmosfere ��ntunecate. �In a�steptarea gestu-rilor agresive �si a r�abufnirii ira�tionale, perspectivaexplicativ�a se con�gureaz�a distinct, ca o abatere dela coeren�ta realist�a a textului, ca o interpretare spi-ritual�a a lumii. Vederea autorului devine viziune.�Viziunea scriitorului nu are cauzele men�tionate decomentator. Cred c�a trebuie s�a amintesc autoruluic�ar�tii, despre care facem vorbire ��n aceast�a cronic�a,c�a aici (microtextele comentate de Dsa. - nu e uni-cul caz -) este vorba de folosirea tehnicii expre-sioniste.Neie�sirea din paradigma indicat�a prin titlul este

un c�a�stig ��n planul teoretic ai con-ceptelor. �In celal descrierii �si organiz�arii materialului documentar(cap. 1 �si 2 ). Dar, poate � �si un minus deoarecelimiteaz�a interpretarea. A�sa se explic�a faptul c�apartea aplicativ�a (cap. 3 ) e mai mult descriptiv�a�si mai pu�tin interpretativ�a.Pornind de la aceste observa�tii-nedumeriri, mai

ales de la ultima ,de care sigur auto-rul c�ar�tii estecon�ttient, ��mi exprim speran�ta c�a va relua �par-tea aplicativ�a� �si o va dez-volta �si ��mbog�a�ti ��ntr-onou�a carte de interpretare a multiplelor m�a�sti subcare Dracul apa-re ��n multe alte opere dec�at celeprezente ��n cartea de fa�t�a. Speran�ta exprimat�a se

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 40: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

40

sprijin�a �si pe cele a�rmate de autor: �Tou�si, ��n faza��n care se a��a acum, lucrarea de fa�t�a nu este exha-ustiv�a, nici ��n sensul deschiderii pe care subiectulo cere, nici ��n sensul apofund�arii analitice p�an�a laultimile ei consecin�te, nici ��n sensul epuiz�arii ma-terialului existent.�

Regis ROMAN

Se iubeau de la ½U� la ½u�

Se iubeau mult! A�sa, ca la ��nceput, de�si pri-mele ��n�rip�ari au venit ��n urm�a cu peste dou�a de-cenii. Atunci s-au cunoscut. �Intr-un mediu infor-mal, printr-o re�tea de socializare on-line. Parteagrav�a, chiar problematic�a dac�a ambii erau irasci-bili, pe moment, ��n leg�atur�a cu amintirile comunevenea din faptul c�a se contraziceau vehement ��nprivin�ta anotimpului c�and au vorbit pentru primadat�a. Consensul lipsea �si dilema era perpetuunesolu�tionat�a. N-au p�astrat primele conversa�tii iarbazele de date au fost �sterse de�nitiv, irecuperabil.El sus�tinea c�a s-a ��nt�amplat vara, ea c�a era iarn�a.Nici m�acar anotimpuri ��nrudite nu erau, at�at deconfuzi argumentau, ��nc�at, ��ncredin�tat c�a are drep-tate, �ecare sugera explicit sau implicit, c�a cel�alaltse��n�seal�a �si c�a nu �stia nici m�acar pe ce lume tr�aie�step�an�a nu �si-a g�asit perechea. Ceea ce conta, p�an�ala urm�a, era adev�arul indiferent la orice interpre-tare a contextului ce se traducea prin faptul c�a seiubeau, de�si au parcurs o rela�tie zbuciumat�a, de-seori normal�a, ��ns�a armonioas�a �si, ��n felul ei, in-destructibil�a. Reu�seau s�a dep�a�seasc�a di�cult�a�tile,bine��n�teles lu��nd ��n calcul prejudec�a�tile occidentaleculturale majore, �tineau unul la altul �si nu doreau��n ruptul capului s�a se despart�a. B�arbatul se com-porta, f�ar�a s�a sar�a calul, o idee, cu mai mult�a liber-tate de ac�tiune mascat�a pentru a nu � descoperit,iar femeia se aciuia, pro�t�and de sl�abiciunile par-tenerului, o fr�antur�a, cu mai multe condi�tion�ari �sicerin�te materiale. Unul tr�aia sensibil, senzorial, ins-tinctual dar n-o ar�ata din respect pentru partener�a,altcineva respira pragmatic, pro�t�and la maximum,dar n-o recuno�stea ca gen feminin excep�tional.- Tu u, �si singur?- Eu u, �si singur�a!Dac�a au dep�a�sit o gr�amad�a de momente casnice,

�re�sti, cumin�ti, grele sau grave, lucrul acesta s-a ��nt�amplat ca un fel de predestinare: h�ar�azire,

memorie bun�a, completare reciproc�a, inteligen�t�a.Erau su�cient de iste�ti s�a con�stientizeze c�a scenariulunei rupturi poten�tiale nu le-ar aduce mai mult�alibertate, avere, hedonism sau senin�atate. Dim-potriv�a. Nu era vorba despre conven�tionalism �siobi�snuin�t�a, de�si se g�andeau uneori la habitudinilecotidiene. Mai degrab�a se pre�tuiau cumva f�ar�a s�a orecunoasc�a ��n mod f�a�ti�s ��n sensul ��n care ��ncercaus�a-�si p�astreze o doz�a de indiferen�t�a, de for�t�a pro-prie, de siguran�t�a individual�a. Comunicau orice,uneori ��n forme misterioase, numite insinuant tele-patice: cam doreau ambii acela�si lucru sau deseorise g�andeau la aceea�si idee, le pl�aceau acelea�si femei,despre b�arba�ti nu discutau, dar nici nu mergeaumai departe, r�am�aneau la observa�tiile verbale. Celmai mult le era team�a de singur�atate �si, mai ales,de efortul de a rec�auta o alt�a persoan�a la care nunumai c�a trebuiau s�a se adapteze, dar �si pe care vor� nevoi�ti s�a o ��n�teleag�a. Aveau ��n jur o mul�time decuno�stin�te, prieteni �si amici desp�ar�ti�ti care au de-venit, cu timpul, izola�ti �si patetici ��n c�aut�arile lorobsesive ratate. Uneori li se p�area c�a mai mul�tioameni se despart, dec�at se ��mprietenesc. Rela�tiilese n�aruiau ca �rele unui castel de nisip uscate dev�ant. De probleme au reu�sit s�a treac�a folosind sti-lul tradi�tional al unor cupluri proaspete ��nchegatecare o clip�a se iubesc, pe urm�a se ur�asc pentru ase dori mai mult cu tot dispre�tul necesar ��mp�ac�ariice este necesar s�a revin�a. Nepotrivirile �si con�ic-tele le diminuau voit, le aplatizau, le bagatelizaupentru a nu-i conduce ��ntr-o situa�tie de impas teri-bil. Cum veneau torentele de ploaie��n anotimpurilecalde, tot a�sa se n�apustea ��n casa lor afectivitateaclipocitoare a inseparabilit�a�tii. Cu toate c�a picu-rii intrau ��n p�am�ant �si jocul dement disp�area, cel��n care vedeau efectiv via�ta prin ochii celuilalt �sierau orbi�ti dac�a partenerul nu-�si reprezenta nimic,totu�si se iubeau. Construiser�a o memorie colec-tiv�a comun�a care nu era banal�a, era ��nc�arcat�a desemni�ca�tii ale iubirii �si comunic�arii. Apatia sen-sibilit�a�tii c�autau s�a o dep�a�seasc�a prin ie�siri ��n ora�ssau ��n afara lui, �ind ��mpreun�a singuri, l�as�and ��nspate alte imagini per�de, al�ti oameni de care s-au folosit ori care i-au folosit �si doreau s�a-i uite,nu aveau un viitor ��ndelungat comun. Erau lega�ti,mai ales, de sf�ar�situl de s�apt�am�an�a necesar ca apa:incolor, tolerant, insipid �si inodor dar bun pentruconstruc�tia unor imagini comune, intepretate dife-rit, nu prea d�adeau importan�t�a detaliului.- �Ti-e mai sete?

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 41: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

41

- Sete?- De mine! De cine altcineva?- Tare... cineva plesc�aia cu n�aduf, dar se pare c�a

nu se g�andea chiar acolo unde ar � trebuit ��n acelecontexte.Erau, p�an�a la un moment dat, d�aruit de

��nt�amplare, donat de existen�ta proprie, descoperitca la prima ��nt�alnire de potriveal�a, ferici�ti. Sau seiluzionau? Nu se prea �stia de vreme ce con�stiin�talor se ��nv�artea prin nebuloase. Tr�aiau clipa. Ma-xima societ�a�tii! La munte, la mare, ��n �tar�a saustr�ain�atatea urban�a sau rural�a, dar neap�arat eu-ropean�a. El era eurona�tionalist �si nu admitea s�adep�a�seasc�a grani�tele. Oricum, clipa reprezenta to-tul, prezentul pierdut ��n viitorul pe care nu �si-l preaproiectau. Nu acea sens de vreme ce se sim�teau des-tul de des bine. Miroseau sexualitatea cum se spunela obsesiile tinere�sti, adic�a, pur�a, curat�a, s�an�atoas�a.Nimic r�au ��n asta. G�andeau cum al�tii c�autau nir-vana �si nu se prea s�aturau. Tinere�te, b�atr�ane�te cupoalele pe vine! �Ins�a un lucru e cert, confundaufericirea ba cu mul�tumirea, ba cu bucuria. Nimeninu le-a spus c�a nu este acela�si lucru. �Si chiar deerau veseli, extazia�ti urma indubitabil o triste�tead�anc�a ca dup�a starea de efect terminat al LSD-ului, ee-ului sau al altor ciud�a�tenii. Cum adic�a?De ce nu pot prelungi o asemenea stare? Li sep�area nedrept. �Si mai ales urm�arile. Depresiile.Deprim�arile. Era incorect s�a nu poat�a men�tin�a se-nin�atatea plutirii, reveriei, entuziasmului c�a sunt��n tot �si ��n toate, sau invers, c�a totul este ��n�auntrullor, autoam�agindu-se c�a sunt comple�ti. Dac�a erausu�cien�ti, realiza�ti profesional tot g�aseau motivede nelini�ste �si nemul�tumire ��n colectivitatea poli-tic�a, �nanciar�a sau microgrupal�a: serviciu, prie-teni, familie �s.a., doar au fost ��nv�a�ta�ti s�a nu semul�tumeasc�a cu ceea ce au. Niciodat�a nu este bun�ao asemenea stare. Dep�a�sirea ��nseamn�a progres. Seconsiderau progresi�stii cumin�ti ai secolului XXI,���si doreau mai degrab�a moartea, dec�at s�a se des-part�a. Deveniser�a dependen�ti unul de cel�alalt. Nuau realizat acest lucru, dar se sim�teau bine c�and sere��ndr�agosteau, la un nivel diferit, inedit, ��n timp.Dependen�ta ��n cuplu treze�ste sentimentul unui raip�am�antean care te face s�a ignori independen�ta unuianimal urban.- Unde ai fost?- Ei unde, acolo!- Unde?- �Ti-am spus ��nainte. Acolo �si nu m�a mai ta-

china at�ata! Nu-mi place s�a m�a repet½ , parc�a nu �stiiasta! reac�tionase cumva iritat, t�ac�and��mbufnat, peurm�a, concentr�andu-se asupra �stirilor despre sportdin paginile ziarului pe care ��l �tinea pe genunchi.La o fals�a r�ascruce existen�tial�a, adic�a dup�a o

ceart�a care nu se mai sf�ar�sea �si-au dat seama c�asunt gelo�si. Reciproc, individual. Au hot�ar�at ��nurma unei �sedin�te comune cu public on line care ��iurm�areau, ��n majoritate amici, c�a gelozia��nseamn�a,p�an�a la urm�a, pretext, motiv la�s de desp�ar�tire,de ��nvinov�a�tire. Nu era ��n libertatea acceptat�a ��nacord de harp�a standardizat�a �si anacronic�a, totu�si,s�a �e vicio�si. Era o condi�tie u�soar�a la care pu-teau renun�ta f�ar�a eforturi prea mari. Oricum, nici-odat�a nu-l va ierta! La fel de bine cum omul care agre�sit nu va spune nici m�acar par�tial adev�arul! Iardac�a faptele nu au existat ��n realitate se �stie, natu-ral, c�a exist�a universurile multiple, aici poate nu ap�ac�atuit, dar ��n altul cu siguran�t�a a ��n�selat! Suntdou�a principii de baz�a ale oric�arei familii. C�andajungi s�a min�ti, spui adev�arul, �si invers. Analiz�andfamiliile so��stii au descoperit paradoxul mincino-sului �si nu altfel. Nicicum nu este bine, de vremece triste�tea ontic�a, depresia gnostic�a, sup�arareaaxiologic�a, dezn�adejdea estetic�a sunt c�autate in-con�stient de c�atre oameni c�and vor s�a se despart�a,m�acar o perioad�a, dar n-au curajul s�a fac�a pri-mul pas. �Si caut�a scuze cu asiduitate. Sau vors�a �e ��n�sela�ti ca s�a ��n�sele la r�andul lor. Ori vors�a sufere ca s�a mai simt�a ceva, pentru a se rebu-cura de via�t�a, a trece dincolo de plictiseal�a �si ba-nalitate. Dar cum orice dependen�t�a se converte�ste��n alta au schimbat-o, o perioad�a, cu indiferen�ta.Frumuse�tea relativei singur�at�a�ti. A aceleia ��n carete na�sti pozna�s ��n curul gol �si ��n care o persoan�astr�ain�a de tine, cel pu�tin la ��nceput, te ��ngrije�ste,te �sterge, te spal�a, te c�ant�are�ste, te hr�ane�ste, te��mbrac�a.

- Bun�a. Pa.- Hei, ce mai faci? Bine! formule de salut menite

doar s�a ��ndep�arteze oamenii unii de al�tii c�and leeste fric�a, lene s�a spun�a adev�arul ��n leg�atur�a cuceea ce simt, s�a se dea de gol atunci c�and dorescceva sau nu au chef s�a-�si justi�ce ra�tiunea �si crezul,s�a-�si consume energia cu contradic�tii hilare care-sun efect al propriilor reprezent�ari ce se formeaz�a ��nmodalit�a�ti culturale false.La fel cum pup�a b�arba�tii o m�an�a sau feme-

ile un obraz au ajuns s�a se ating�a f�ar�a implicaredar sur�az�atori �si bucuro�si c�a s-au ��nt�alnit pe mo-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 42: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

42

ment sau c�a se vor desp�ar�ti c�at de cur�and. Niciaceasta n-a durat prea mult �indc�a au redescope-rit c�a au, totu�si, o g�andire comun�a. Ei se ½u� �si½U�. Nu au uitat! Nu puteau r�am�ane indiferen�ti lasf�ar�situl rela�tiei, ar � fost ca �si cum ar � acceptatde bun�avoie, nesili�ti de nimeni s�a devin�a atei, ne-credincio�si, s�a uite religia ��n care au fost boteza�ti,s�a se converteasc�a de parc�a ar exista mai mul�tiDumnezei, nu mai mul�ti preo�ti �si pastori pedo�lisau paranoici. Nu doreau s�a se transforme ��n sta-tui, de�si sexul devenise pentru c�ateva luni cam depiatr�a, se ��nc�alzeau, se lubre�au, dar nu tr�aiau in-tens, �ecare avea��n minte reprezent�ari diferite. Zile��ncremenite. Peste care se g�aineaz�a zbur�atoarele.Pip�aiau pielea partenerului ca pe un portofel sauca pe o po�set�a uzat�a. Sim�teau o pl�acere nostalgic�ala atingere, dar istoria condamn�a lucrurile demo-date, ��nvechite ce trebuie imperativ a � schimbate.Cu ce? N-au g�asit �si nici nu au c�autat alterna-tiv�a. Nu s-au str�aduit dec�at ��n joac�a mental, f�ar�as�a mearg�a mai departe. �I�si ar�atau disponibilit�a�tile,�ecare ��n felul �si ��n conjunctura proprie, ��ns�a nuerau credibili. Iar c�and au f�acut gre�seala s�a tr�adezeefectul ob�tinut s-a redus la o vin�a �si vinov�a�tie per-vers�a, opus�a pl�acerii, chiar mai mult, dezgust fa�t�ade propria persoan�a. Nu mai vor c�alca gre�sit! �Si-au�soptit �ecare ��n sine, �si chiar �si-au jurat ��n fa�ta aceea ce considerau c�a au mai sf�ant. Unul ��n fa�taunor iconi�te pe care �si le at�arnase ��ntr-un ungheral mobilierului de pe hol �si cu care vorbea deseori,��ns�a, atunci c�and era teribil de nervos, le scuipacu furie, cu un fel de pasiune ��nfr�anat�a, dict�andu-le s�a-l pedepseasc�a. Cealalt�a mergea la coafor �sila �sedin�te de masaj unde se dest�ainuia �si ���si spu-nea resemnat�a regretele, dorind s�a �e mai ��n form�apentru cel h�ar�azit. Cuplul pe care ��l formaser�aera destul de cunoscut �si ar�atat cu degetul ca unmodel demn de urmat. Ar � fost aiurea s�a nu le��nt�areasc�a convingerile �si s�a le arate contrariul, c�alumea a gre�sit ��n privin�ta lor. Declinul indiferen�teia ��nsemnat urcu�sul carierismului. La ��nceput ��ntain�a de sear�a. Mai pe urm�a ��n v�azul tuturor. Darnu era bine, deloc �resc, din cauza efectelor nedo-rite. Se ��ndep�artau �si mai mult unul de cel�alalt.Dac�a vrei s�a dez��ndr�agoste�sti doi oameni este su�-cient ca unuia s�a ��i dai �e promisiunea, �e func�tiide conducere, administrative!- M�a mai ub, �si sigur?- Eu te ub, �si-s foarte singur�a!A fost un dialog al lor spus ��ntr-o sear�a ��n care

�ecare a ��ncercat s�a ���si alunge toate g�andurile pecare le mai aveau ��n minte, toate r�am�a�si�tele ne-�re�sti care le-ar � ��ngreunat apropierea. Remiro-seau sexualitatea, tandre�tea neegoist�a, apropierilemultiple. Urbanul ora�s care e mai singur dec�atomul str�azii ��n prag de iarn�a, ��nc�alzindu-se doarcu propria f�aptur�a, tremur�and de frig cu c�at estemai populat.- Bine! Am demisionat din func�tie. S�a avem

mai mult timp liber pentru noi, doi, cum ne vomdescurca vom vedea.- Excelent ��i �sopti Marittea cu un ton suav, lin

de parc�a atunci s-ar � trezit, totu�si inten�tia o tr�ada�si ar � vrut s�a ��i spun�a prin acel cuv�ant mai multef�ar�a s�a articuleze nimic ��n plus.O chema Maria! Dar din cauza banalit�a�tii prenu-

melui ���si inventase un pseudonim la care �tinea Ma-rittea. �Si se recomanda astfel, neav�and de g�and s�a�si-l schimbe �si ��n realitate. M�acar ��n apelare �tineas�a �e original�a. Era un cali�cativ inventat. Nu avu-sese posibilitatea s�a-�si aleag�a numele, c�and a fostmic�a, dar m�acar pseudonimul putea s�a-l decid�a. Nune na�stem egali, ���si spunea uneori cu triste�te, revol-tat�a c�a este altfel. �Si dac�a ar � a�sa cum ���si imaginape moment era sigur�a c�a nu i-ar pl�acea �si ar �tines�a nu mai �e astfel. Oricum o lua, tot nu era sa-tisf�acut�a! Dar o candoare total�a a pus st�ap�anirepe trupul ei. �Ii era deplin recunosc�atoare c�a pusesecuplul pe primul plan, ��mpreun�a form�and o turm�a��n doi, perfect�a. Nu mai avea cuvinte. Sim�tea ne-voia impetuoas�a s�a fac�a ceva. Ceva ce i-ar placelui �si mai ales ei. Ca ��n darurile cele mai reu�site.Folosite ��n comun.- Excelenisimo repet�a ��nviorat�a, f�ar�a prea mult

efect, g�adurindu-se ca un c�a�tel care vrea m�ancare�si m�ang�aieri de la st�ap�an.I-a trecut m�ana peste obrajii rotunjori �si pu�tin

palizi cu tandre�te. Era supra-doritoare s�a fac�asex, intrase ��n nebunia poftelor de ��mpreunare ca�si cum ar � fost ultimele animale de pe p�am�antcare nu ar mai � avut dec�at o perioad�a scurt�a devia�t�a. Voia sex ��ns�a nu o putea striga ��n guramare, a�sa cum ar � f�acut-o de ar � fost singur�a,nu se c�adea �si, ��n plus, putea s�a �e interpretat�agre�sit �e de el, �e de vecini. O clip�a ��i veneas�a renun�te complexat�a dar sim�tea focul din inte-rior intensi�c�andu-se �si risipindu-se ��n toat�a burta.Cum s�a-i cear�a verbal a�sa ceva mai ales c�a ��l vedea��ng�adurat �si oarecum distant? Bunul sim�t caracte-ristic o impulsion�a s�a deschid�a repezit dar cu tact,

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 43: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

43

f�ar�a s�a �e v�azut�a, ��n buc�at�arie o sticl�a de vin alb, lepl�acea am�andoura, poate va descifra semni�ca�tiiletransmise. Nu-i pl�aceau scenariile apocaliptice, erasceptic�a �si chiar ironic�a la adresa lor, le ��n�telegeara�tiunea f�acut�a doar pentru a maximiza isterii con-sumatoriste de mas�a, dar atunci s-a pus ��n impos-taza unei profte teribile. Dorea s�a �e devorat�a! Ve-nerat�a! M.u.l.t.i.d.e.f.l.o.r.a.t.�a � sintagma lor caurmare a unei partide, rare ��n ultimul timp, deamor nebun! ½te-am multide...?� ��ntreba el, ½m-ai �orat!� r�aspundea ea dac�a a fost cu adev�aratsatisf�acut�a. Nu min�tea. Nu min�tise niciodat�a ��nleg�atur�a cu cel mai sf�ant lucru pe care ��l purtau se-creto�si ��mpreun�a. Azi cu ce s-a ales? Doar cu ideeac�a, uneori, inten�tiile nu sunt acordate ��n cupluri.Unul vrea, alta ba! Una ��nnebune�ste, altul nu!- Am demisionat! cuvintele au fost rostite mo-

nosilabic, de parc�a i s-a rupt �lmul �si ��ncerca s�aias�a din amnezie, relu�and pas cu pas ceea ce f�acuse��nainte. A dat din umeri de c�ateva ori automat,c�aut�and nedumerit un r�aspuns la farsa pe care �si-ajucat-o sie�si. Indubitabil gre�sise dar nu ���si imaginac�a o s�a devin�a morcovit, trist, bulversat ��n leg�atur�acu decizia luat�a. Nu se cuno�stea prea bine. Eranec�ajit �si d�ar�amat. Se ��mb�atase f�ar�a s�a consumealcool. Se drogase f�ar�a s�a utilizeze nimic interzis.Se av�antase f�ar�a s�a aib�a nici iner�tie, nici gravita�tie.Degeaba.Sori nu prea prev�azuse o reac�tie a coitului. Mai

degrab�a ��ncerca s�a-�si ��n�teleag�a comportamentul.Era tot mai surprins de ceea ce f�acuse - demisiadat�a ��n urm�a cu c�ateva ore aducea cu o partid�aterminat�a cu o necunoscut�a care la ��nceput ��l ex-taziase, dar la sf�ar�sit ��i era sil�a, grea�t�a, team�a deconsecin�te. Nedumerirea se ampli�ca cu �ecare se-cund�a care trecea. Privea, absent, �in�ta din fa�t�avenind dintr-o alt�a dimensiune, imagin�andu-�si c�aeste o extraterestr�a cu tentacule cam lungi care ��lademeneau, ��ncerc�and s�a ��l trag�a ��nspre un spa�tiudiferit. Imaginea Marittei ��l obsedase ��n ultimultimp. S�a �e vinovat�a? �In�telegea c�a nu prea autimpul condorului de-a � ��mpreun�a. Sporov�aial�a,dans, glume, mime, evadare, vizualizare a unui �lm,impresionare. S�a comenteze o carte sau un pasajmai deosebit citit de unul care sim�tea nevoia s�a-l��mp�art�a�seasc�a. Pentru sex ��i trebuiau c�ateva mi-nute de acomodare, familiarizare cu ideea, concen-trare. Nu a avut inten�tiile respective, caz ��n caretotul ar � decurs �uent �si u�sor. Nu era preg�atit. Sepref�acea c�a e interesat dar nu era ��n toanele lui.

- Am f�acut bine? continu�a �sirul g�andului.- De�steptare, rosti ��n�teleg�and instantaneu c�a e

dus cu pluta, s-a ancorat ��n alt�a parte �si ar faceceva, dar nu �stia ce, pe moment, pentru a-i rec�ap�ataaten�tia. Avea chef nebun.- Cre' c�a te ub. D-aia! Relev�a d�and din cap �si

mai g�anditor.B�arbatul izbugni ��ntr-un fel mascat de pl�ans is-

teric de aproximativ o clip�a. �Si-l control�a instan-taneu, f�ac�andu-se c�a s-a ��necat cu saliv�a, doar num�anca nimic. Tu�sise de c�ateva ori ca s�a ��nt�areasc�aipoteza propus�a. Fo�sn�ai o revist�a care era pem�asu�ta din dreapta. Aranj�a cu zgomot o scrumier�aornamental�a de cristal goal�a. Nu-i p�area r�au dup�ao slujb�a! Defel. Dimpotiv�a. R�adea. �Si horn�ai caun cal ��n�tepat ��n testicole, d�andu-�si seama c�a a fostcaraghios, c�a tot la ceea ce �tine ��n via�t�a se a�a ��nfa�ta lui, nu la ��ntr-un birou am�ar�at, personalizatcu obiecte sterile �si reci. �I�si reaminti de copil�ariec�and trecea u�sor de la o stare la alta din cauza ma-mei care ��l f�acea s�a r�ad�a c�and credea c�a a r�amasf�ar�a �ot�a iar cor�abiile s�a leg�anau pe fundul pe careobligatoriu �si-l imagina de gen feminin.- Mai spune-mi o dat�a! M�a iube�sti? se gu-

dur�a cum numai femeile sigure de rela�tie �stiu s�ase alinte retoric pentru a ob�tine recon�rmareaeviden�tei sau pentru a-�si umili partenerul. Uti-lizau un fel de sp�alare zilnic�a a creierelor �indc�aaparenta nesiguran�t�a era pervertit�a ��n aceea�si pro-gramare lingvistic�a.- �Stii c�a nu-mi place s�a m�a repet. M�a inhib. Am

memorie bun�a �si pretind �si altora s�a aib�a la fel. Teb...- Ba�ti?- Vrei? Unele �si-o caut�a cu lum�anarea, de parc�a

le-ar place. O privea p�atrunz�ator, venindu-i s�a osperie sau s�a o �sicaneze.- Deh, f�acu pref�ac�andu-se sc�arbit�a, d�and cu de-

getele prin aer ca �si cum ar alunga c�ateva scamecu siguran�t�a nedorite. Juca teatru. De multeori ��mprumuta roluri �si i se p�areau tari. S�a setranspun�a ��n alte persone, s�a adopte personaje ��nfunc�tie de starea-i de plictiseal�a sau de agita�tie.Cele mai multe ��i ie�seau bine c�and era nesuferit deplictisit�a.- Sau ���si doresc, din c�and ��n c�and, s�a sufere?

Via�ta-i mai frumoas�a apoi, spuse z�ambind, res-pir�and u�surat, ad�anc.Fa�ta oval�a �si ochii lumino�si, ��ncadra�ti de o frunte

nu prea��nalt�a, dar ferm�a��l seduseser�a de la��nceput.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 44: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

44

Nu le-ar schimba cu nimic ��n lume �si nici nu le-arremodela. Mai ales c�a avea aerul naiv, imatur, decopil�a �si acum ce ��i amintea de �ecare dat�a c�and ovedea de copil�arie, de propria tinere�te c�and visa c�ao s�a se fac�a mare c�andva. S-a maturizat dar nu-iprea pl�acea. A�sa c�a ��ncerca s�a tr�aiasc�a ��n trecut.Marietta se juca cu ��ntrerup�atorul de la lamp�a. Oconecta �si o deconecta la c�ateva secunde, ezitant�a�si distrat�a, ascult�and ce i se spune.- Nuuu! �si r�adea satisf�acut�a c�a ��l adusese ��napoi,

repet�and nega�tia.�Ii captase aten�tia �si trebuia s�a aib�a grij�a s�a nu

mai plece ��n alt�a parte. �Il iubea mult �si nu-�si ima-gina nicio secund�a din via�t�a singur�a. Mai mult,era ��nc�antat�a de ideea timpului tropotit. Cel careplezne�ste de indiscre�tie sau plictiseal�a din cauz�a c�astau prea mult unul cu cel�alalt. Tropotirea e dulce,mmm g�andea ��nveselit�a c�a lucrurile or s�a ias�a, dinnou, cum vrea ea, vr�ajitoarea. Considera c�a-i ovr�ajitoare, adic�a a ��mprumutat de mic�a rolul fe-meii puternice. I se potrive�ste. Era secretul ei. Nul-a spus nim�anui, niciodat�a. Dar c�and era singur�a���sischimonosea �gura, ���si punea o peruc�a sintetic�a,alb�a ��n cap �si intona incanta�tii, cu un ton �epi�tig�aiat, �e grav��n sensul desc�antecelor care aveauca subiect ceea ce voia s�a i se��nt�ample. Dar nu aveacerin�te absurde, mari, dec�at atunci c�and urm�areas�a se distreze pe seama ei, ��n rest blestema lume�ste,cotidian, m�arunt.Au intrat ��n fug�a, unul dup�a cel�alalt, ��n baie. Se

dezbr�acau dezordonat, frenetic, �ecare arunc�andu-�si hainele c�at mai repede oriunde. Le vor ordonamai t�arziu! Se f�acea c�a n-o prinde, Marietta sepref�acea c�a se eschiveaz�a c�at mai bine. Aveau tottimpul din lume. Mai ales c�a era s�amb�at�a �si puteaus�a se trezeasc�a la orice or�a din zi sau din noapte.Apa curgea ��n van�a de un timp. Un �r de spum�ase prelinsese printr-un col�t ��n care jetul de ap�a sepr�av�alea ��n�auntru.Sori ���si uitase ceasul pe m�an�a, ��n rest era gol �si

��nfrigurat. Geamurile din sufragerie erau par�tialdeschise. Nu era rezistent la ap�a. Nu-i ve-nea s�a-l arunce pe jos. Era un doxa cam vechi,auto��nc�arcabil, dar de care era legat sentimental.�Si-a spus ��ntr-o secund�a c�a de ��l va arunca sau deva c�adea pe jos se va dezintegra. Opri jocul de-a fuga dup�a femeie. Sim�tea libertatea �si fericireade-a � ��mpreun�a. Nimic nu o s�a-i despart�a! �Si ea���si g�asise ceva de re��ntoarcere �si r�azg�andire. Cer-

ceii f�acu�ti de m�an�a din urechi, stil asiatic, careerau ��mbr�aca�ti cu metale nepre�tioase �si, presupu-nea, se oxidau repede. Ca doi b�atr�anei ramoli�tis-au ��ntors din drum, au trecut pragul dormitoru-lui ��mpreun�a pentru a-�si plasa obiectele ��n locurilepreferate, suspin�and mai mult din cauza efortuluianterior. De veselie �si pentru a relua jocul anteriorMarittea chicoti scurt, provocator �si �t�a�sni, din noupe u�sa micu�t�a, provoc�andu-l s�a o prind�a.S-a ��ntors lin, calm, nu mai avea chef s�a fug�a,

mai ales c�a, erec�tia ��l incomoda prin balansare, a�sac�a, p�a�sise normal c�atre baie. Marietta ajunsesedeja, dar ��ntoarse capul s�a vad�a dac�a este urm�arit�az�ambind frumos, cum numai ea �stia, cel pu�tin ��nimaginea lui de copil cu fa�ta luminoas�a. Apoi se��ntinse cu tot trupul ��n baie, alunec�and �si lovindu-se cu un sunet ��nfundat de marginea closetului pecare ��l l�asase descoperit, f�ar�a colac. Un sentimentde vinov�a�tie i se strecur�a ��n minte, ampli�c�andu-semai mult dec�at obsesia renun�t�arii la func�tia admi-nistrativ�a. Ar � fost posibil s�a-i amortizeze lovi-tura. Marietta tremur�a de c�ateva ori spasmatic,apoi ��ncet�a s�a se mai mi�ste. A ajuns instantaneuacolo, v�ar�andu-�si u�sor palma sub cap, vorbindu-i,rug�and-o s�a spun�a ceva, orice. Pieptul nu-i maiurca, nici nu-i cobora. Oare mai respira? Nu-i ve-nea s�a o mi�ste de teama unor fracturi la coloan�a.Ochii ��i erau ��nchi�si. Era ��n starea de negare. Nucredea c�a s-a lovit r�au, avea impresia c�a se preface,dar era, totu�si, mut�a �si inert�a. Apa curgea ��n van�a,��n continuare, ��ncep�and s�a dea pe dinafar�a. Spumase topise. De disperare luase telefonul �si form�a dec�ateva ori num�arul de urgen�t�a, �indc�a ��l gre�sise de�ecare dat�a, m�ainile tremur�andu-i destul de evi-dent. Nu �stia ce s�a fac�a. Nu �stia nici ce s�a spun�a.Nu ���si amintea strada pe care st�ateau. Nu �stia nicicum ��l cheam�a. Era terminat. Apa se prelingea ��ncontinuare. Nu-l interesa. Va c�adea peste vecini,��i va inunda. Nu mai avea nicio importan�t�a! S�a �murit? se ��ntreb�a ��ngrozit de posibilitate. Ascultadac�a respir�a. Nu auzea nimic.- Veni�ti repede! A c�azut �si nu mai mi�sc�a deloc...- Adresa, v�a rog, solicit�a o voce obosit�a, indife-

rent�a la cap�atul cel�alalt al telefonului. �Si spune�timai explicit ce s-a ��nt�amplat. Unde s-a lovit su-biectul?Devenise subiect, deja? �Ii r�aspunse c�at de calm

putea s�a �e, adic�a ajung�and s�a ���si controleze tonul�si timbrul �ec�arui cuv�ant impulsiv, violent, istericla toate ��ntreb�arile. A fost necesar s�a ��i detalieze

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 45: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

45

cum �si ce s-a ��nt�amplat, f�ar�a s�a se pun�a ��n discu�tie.Detaliile-s inutile, de multe ori. Mergea la baie �si aalunecat ��nainte de a ajunge la van�a, a c�azut �si selovise la cap ��n zona posterioar�a. Nu se mai mi�sca�si avea impresia c�a nici nu respir�a.- Veni�ti. Veni�ti! aproape o implora, starea de

disperare accentu�andu-se �soptit �si timid.- Am trimis echipajul. A�stepta�ti lini�stit! auzi vo-

cea neutr�a �si rutinat�a de la cel�alalt cap�at al �rului,apoi ��nchise. Avea treab�a, doar...Era ½u�-ul ½U�-ul lui unic! I-a pus o oglind�a mic�a

de pe hol ��n fa�ta nasului �si a gurii, a buzelor care nuse mai rosteau nimic, p�an�a s�a soseasc�a ambulan�tasau oricine, orice d�at�ator de speran�te. Oglinda seaburise u�sor. S-a bucurat, g�andindu-se c�a mai aveao �sans�a ��ns�a, imediat a regret nemul�tumit, ur�andsursa, ra�tion�and c�a aburul putea proveni de la apacald�a ce curgea ��n continuare, ��nc�alzindu-i genun-chii, ei spatele, fesele, picioarele ��ntredesf�acute. Ci-tise despre moarte. V�azuse cadavre. A fost aproapede moarte c�and a stat ��n com�a c�ateva zeci de orebune, ��n urma unui accident, ��n care auzise co-mentariile doctorilor care spuneau c�a este termi-nat. Totu�si, i-a contrazis �si a r�amas ��n via�t�a. Darnu sim�tise moartea p�an�a atunci. Empatia mor�tiitreze�ste cea mai grozav�a durere. Mult mai maredec�at faptul tr�airii proprii. �In�telesese pe deplin ex-presia naiv�a, romantic�a, prosteasc�a: mi-a�s da via�ta��n locul t�au! Zg�ar�aia cu unghiile parchetul �si col�tulmustind al carpetei, ignor�and durerea. St�atea caun c�aine, acoperit ��n jurul taliei numai cu un pro-sop, ne�stiind ce s�a fac�a. Era normal ca timpul s�ase dilate, s�a treac�a greu, insipid, caustic. Nu se��nt�ampla nimic!

Apa mai avea un mic drum de parcurs �si ajungeala prelungitorul mesei de c�alcat din holul mic caresepara baia de celelalte camere. Mirosea a �tes�atur�a��mb�acsit�a de ap�a cald�a. Scurcircuit sau moarte!Nu era un cap�at de lume. Totu�si nu inten�tiona s�a��nchid�a robine�tii. Gesturile simple �si e�ciente nu-ist�ateau ��n caracter. Firea ��i spunea s�a se complice�si s�a c�aute variantele di�cile. Credea c�a este dife-rit datorit�a alegerilor realizate. �Intr-o m�asur�a eradiferit, dar nu at�at de mult pe c�at ���si dorea. �Ii lu�apulsul de c�ateva ori. Nu-l g�asea. Plecase. R�at�acit.Neconform ca �si el, ��ntr-o stare proast�a, mizera-bil�a. Zilele ��n care nu e�sti capabil s�a g�ase�sti deci-ziile bune sunt rare, dar sunt! Nu-�si imagina sin-gur�atatea. O iubise �si o iubea��n continuare. �In ½U�.A�sa c�a hot�ar�� s�a a�stepte �si s�a lase destinul, adic�a

electricitatea s�a hot�arasc�a pentru am�andoi. Priveacu drag trupul femeii. Scurcircuit sau moarte! Sea�sezase cu spatele la zid, �tin�andu-i m�ana dreapt�a��n ambele m�aini. La spate sim�tea tevile �erbin�tiale caloriferului. U�sa de la intrare era deschis�a.Nu o ��nchideau ziua dec�at rareori. Ar � trebuit s�aajung�a. �Ii venea s�a veri�ce dar nu se auzea nimicde afar�a. Nu putea rata momentul. �Inchise ochii,mul�tumit, derul�andu-�si imagini din vacan�te, c�anderau ��mpreun�a ��n ½u�. Dac�a un impuls i-a f�acut s�ase ��nt�aleasc�a, tot un electron o s�a hot�arasc�a de sevor desp�ar�ti!- H�a! Hiii! Bree! Fugi!- Unde?- Afar�a. Bu�f. Aia-s plini de curent! Priza scoate

fum.Asistenta care intrase prima ��n apartament ��i

��mpingea pe cei doi, pe brancardier �si pe mediccu putere. De disperare ��i pozi�tion�a ��n afara u�siide la intrare. �In�auntru era un cuplu l�ang�a careo priz�a scotea, din c�and ��n c�and, sc�antei. Eraumor�ti. �Si nimeni nu i-a mi�scat p�an�a nu au ajuns �sipompierii care au decuplat siguran�tele de la panoulde comand�a. Era aproape diminea�t�a. B�arbatulr�amase cu o m�an�a pe umerii femeii iar cealalt�a era��ndreptat�a spre perete. Chiar �si a�sa, ��ntin�si pe jos,goi ar�atau ca un cuplu frumos, liber, unic. Doi��ndr�agosti�ti.

Ilustra�tie de Vasile MIC

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 46: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

46

Cosmina Marcela OLTEAN

Via�ta ��n trei dimensiuni

Via�ta ca �loso�e

Dac�a ��mi propun s�a analizezacest concept, ��n cele mai profunde��n�telesuri ale sale, constat c�a a�s pu-

tea da o multitudine de sensuri �si c�a a�s putea g�asi o��ntreag�a palet�a de nuan�te a ceea ce ��nseamn�a via�ta.�Intr-un fel sau altul cu to�tii credem c�a putem de�niacest cuv�ant. S�a �e oare a�sa facil ? Poate �i, ��ns�adoar dac�a arunci o privire pasager�a spre ea, pen-tru c�a altfel ��ncercarea de a o de�ni poate rezultao adev�arat�a provocare. C�aci ea este, s�a nu uit�am,��n primul r�and o problem�a �lozo�c�a fundamental�a,��ntrebarea despre sensul vie�tii reprezent�and inimare�ec�tiilor �lozo�ce.

Pe c�a�ti g�anditori �si mari in-telectuali nu i-au preocupat unastfel de g�and? C�a�ti nu au��ncercat s�a-i explice sensul, ��nfr�am�antarea lor? Spunea cuat�ata profunzime �si patos greculPlaton c�a ½o via�t�a care nu esteaprofundat�a, nu merit�a tr�ait�a�,iar prin asta el ridica, de fapt onou�a problem�a: aceea a ra�tiunii�si intelectului uman, care ar tre-

bui s�a ne guverneze via�ta. Ce rosta ar avea s�adob�andim experien�ta vie�tii, dac�a aceasta nu ar aveaputerea de a ne ��nva�ta s�a g�andim ?

Via�ta ca o art�a

A tr�ai frumos �si demn este o art�a a c�arei tehnic�anu o poate preda nici un maestru. Tratatul artei dea tr�ai��l scriem singuri prin faptele, reu�sitele �si bucu-riile pe care ni le pres�ar�am singuri ��n cale. Iar caleao putem lumina noi ��n�sine, cu lumina din noi, cu lu-mina intelectului. Inevitabil, via�ta ��nseamn�a, pen-tru cei ale�si, cautare �si contemplare a frumosului.Totodat�a, ��n aceea�si parametrii, mai ��nseamn�a cre-are a frumosului, �si c�autare a binelui �si adev�arului.Mul�ti se ��ntreab�a care poate � cheia fericirii. Oarenu e tocmai frumosul, binele �si adev�arul? Arta e ocale ��n via�t�a spre acel ceva superior, divin la carer�avnim cu toat�a �in�ta, �si pe care nu-l putem g�asi cuu�surin�t�a. Dar, cu siguran�t�a, exist�a ! O alt�a pild�a

de la Platon spune c�a ½dac�a via�ta merit�a prin cevas-o tr�aiasc�a omul, numai pentru aceasta merit�a, c�aajunge s�a contemple frumuse�tea ��ns�a�si.�

Sursa creativit�a�tii artisticese a��a ��n imboldul de a ex-prima propriile imagini in-terioare, cuvintele a face, acrea, de�nind principiul di-vin al crea�tiei. Astfel omulprime�ste de la Divinitate pro-pria putere de crea�tie. Imbol-dul creator poate avea sursede ordin magic, dorin�ta de amaterializa g�andirea sau unsimplu joc de imita�tie, ��nso�titde pl�acerea de a da form�a.

Din neant artistul pl�asmuie�ste chip, iar ��n haos eladuce ordine, investigheaz�a realul �si ��ntrevede ire-alul, trecutul, viitorul, tranzitoriul �si eternitatea.C�autarea ��nceputurilor, a r�ad�acinilor sale �si ale ar-tei e c�autarea unei continuit�a�ti, c�aci numai �stiind deunde vine poate �sti omul unde se duce. Teoriile ide-aliste pun la originile lui ½homo aesteticus� voin�tade art�a. Simbolul este exprimat printr-un echiva-lent intuitiv a unei idei, de unde deriv�a concep�tiasa magic�a, credin�ta c�a o imagine sau obiect de art�atraduce la modul sensibil-intuitiv o for�t�a invizibil�aa naturii.

Via�ta ca o stare

Cu un ocean nesf�ar�sit �si plin poate � asemuit�avia�ta. Dar ��n ciuda grandorii sale aparente, poateseca ��ntr-o clip�a, pentru c�a nici marile oceane nusunt ferite de aceast�a primejdie la nesf�ar�sit. Toateau un punct de plecare �si un punct ��n care e �rescs�a ��nceteze, pentru a se continua o ordine �reasc�a��n natur�a. Dar c�and vorbesc despre via�ta ca o starem�a refer la caracterul ei pasager, la acea impresiepe care ne-o las�a c�ateodat�a, cum c�a am � mar-tori la propria poveste. Via�ta este o ��nl�an�tuire de��nt�ampl�ari ce se succed episodic �si oricum ai privi-o tot pare foarte limitat�a temporar comparativ cuin�nitul care ��i taie �rul. E tulbur�ator c�at de �rav�ae via�ta, c�a�ti factori ar putea s�a o fac�a s�a dispar�a�si totu�si ea g�ase�ste o cale de a r�azbi �si a continuas�a existe... pentru o vreme. Uneori m�a ��ntreb dece trebuia s�a �stim c�a nu vom � aici dec�at o vreme.Poate pentru a��nv�a�ta s�a pre�tuim timpul �si s�a tr�aimcu intensitate. E interesant cum atunci c�and sun-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 47: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

47

tem tineri avem impresia nemuririi, sim�tim c�a ni-mic nu ne poate opri sau r�ani ��ntrat�at c�at s�a nu nevindec�am. Uneori tr�aim ca �si cum totul ni se cu-vine, c�aci mereu c�aut�am ce este al nostru �si vremca totul s�a ne apar�tin�a. Sim�tim nevoia mai ales aunui loc c�aruia s�a-i apar�tinem �si pe care s�a-l numimacas�a, ca �si cum acest acas�a ar � pentru totdeauna.�Si poate este ! Cine poate �stii ? Apoi cu trecereaanilor con�stientiz�am cu oarecare team�a de necunos-cut c�a de fapt trecerea noastr�a prin lume e doar oalt�a poveste, doar o �l�a dintr-o carte m�area�t�a, ocarte de istorie a omenirii. Istoria e tezaurul vie�tiiomene�sti, la care ��ncerc�am din r�asputeri s�a contri-buim cumva. Dar putem oare face ceva ��nafar�a dea lupta? Mi se pare uluitor cum omul ���si poate ac-cepta condi�tia �si cu resemnare decide s�a lupte p�an�ala ultima su�are. Poate e o form�a de consolare, dara�sa cum sf�atuia �losoful german Kant, ½tr�aie�ste-�ti via�ta ca �si cum �ecare fapt�a a ta ar deveni legeuniversal�a�, c�aci ea e doar ½un sejur�, dup�a cum seexprima Platon, �si tot el ne��ncuraja ½s�a tr�aim via�taca �si cum ne-am a�a ��ntr-o pies�a de teatru.� Dar��ncele din urm�a, esen�ta e totul: ce e l�asat lumii. �Ins�aaceast�a condi�tie excep�tional�a pu�tini, foarte pu�tiniajung s�a o cunoasc�a. C�aci adev�arata cunoa�stere e�ltrat�a prin min�ti de geniu.

Iar la sf�ar�situl zilei te ��ntrebi: Ce-am f�acut EU?Am ��ncercat s�a pun un �r de nisip ��n de�sert!

Eu, ��n fa�ta vie�tii

�Inc�a m�a v�ad ��n fa�ta visurilor mele, prinse �ecare,pe crengile unui cire�s falnic, cu roadele sc�aldate��n soare, m�ang�aiate de v�ant �si curtate de �uturi.Privesc spre ele cu iluzii �si ��nver�sunare. G�andesc��ndelung la o cale de a atinge creanga cea mai

��nvecinat�a de nem�arginirea Cerului. Ne trezim,dintr-o dat�a parc�a, ��n v�altoarea vie�tii, ca ��ntr-unvis. O vreme nu realiz�am care ne e scopul, apoi miide ��ntreb�ari ��ncep s�a ne b�antuie, s�a ne urm�areasc�aexisten�ta. A��am c�a singuri trebuie s�a deslus

,im un

drum care ��nc�a nu exist�a. E incert, c�aci nimeni nua l�asat urme pentru noi prin labirintul cu tranda�rirari �si plini cu spini. Te ��ntrebi apoi care ���ti e me-nirea. Cum s�a dob�ande�sti libertatea pas�arii ceru-lui c�and ���si las�a pre�tioasele aripi ��n voia c�al�atoruluiv�ant. Condi�tia uman�a are o profunzime dramatic�a:s�a-�ti vezi trupul �si spiritul trec�and. . . S�a �i convinsc�a orice ai face, te apropii cu �ecare zi de iminent �sis�a nu con�stientizezi ce ��nseamn�a asta cu adev�arat.�Inc�a nu-mi pot explica cum omul g�ase�ste puterea dea crede ��n triumf, de a se crede nemuritor uneori,c�and adev�arul se a��a tocmai la cealalt�a extrem�a.Oare cum ��ndr�azne�ste s�a declare r�azboi Timpului?Dar singura �si adev�arata lupt�a se d�a ��n interior. Culumea din noi!Ce bine mi-ar � fost s�a am privilegiul de a

m�ang�aia v�antul cu aripile mele, ori s�a-mi odihnesccapul ��ngreunat de g�anduri pe catifeaua unei petalede tranda�r. Ori s�a port pe aripi culori pastelatesub form�a de pulbere magic�a, s�a zbor ��n imensita-tea cerului, s�a savurez roua, �si singura ��ndeletnicires�a-mi �e contemplarea �orilor. Mi-ar � fost scurt�aexisten�ta, dar altminteri, una ��ndelungat�a, privat�ade esen�t�a, e doar agonie. Pe frunzele cire�sului dinfa�ta mea stau scrise toate cuvintele lumii. De acolo��ncerc s�a culeg cu grij�a unele pe care s�a le d�aruiescunui cititor. Sunt acelea�si cuvinte, ne apar�tin tu-turor, dar s�a le alegi pe cele potrivite �tie, e o art�a!Ele se cer ��nc�arcate de sentiment pentru a atingesu�ete.Dac�a p�am�antul �si marea ascund comori, via�ta

pune ��n om z�ac�aminte de valoare. Pe care ��ns�a tre-buie s�a le descopere �si s�a le exploreze. Unora le suntstr�aine comorile din ei. Via�ta e uneori stranie: tepo�ti a�a odat�a, asemeni unui �uture, zbur�and preaaproape de soare, ori alteori te po�ti a�a prins ��ntreun munte �si o pr�apastie. E�sti obligat s�a cau�ti caleade mijloc: �e escaladezi, cu m�ainile goale, muntele,ori, ��mbr�a�ti�sezi resemnat, printre lacrimi, neantul.Se spune c�a lacrimile au darul de a sp�ala su�etul�si ochii, pentru a privi apoi lumea mai clar, pentrua-i sesiza mai u�sor culorile vibrante. �Ins�a din toat�aapa de pe p�am�ant, lacrima e pic�atura cea mai grea,c�aci e ��nc�arcat�a de sentiment, cea mai adev�arat�aexpresie a tr�airii. . .

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 48: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

48

Dr. Adrian ROGOZ

EXISTEN�T�A �SI NONEXISTEN�T�A

Sim�team, p�an�a la a �sti, c�a nu mai este, ��n lume,loc de frumuse�te, de art�a expiatoare �si de r�asu�arelin�a-a luminii, din inima �si din pl�am�anii mei ceisufoca�ti de-amintire - dac�a nu se preface lumeamea ��ntr-un fulger, ��ntr-o limb�a unic�a, ie�sit�a dintretoate dualit�a�tile preschimb�arii �si trans�gur�arii, ca�si de sub toate t�acerile morilor pustiurilor arabe �sinababe, donquijote�sti, de t�acere frazat�a � limb�a pecare numai spiritul meu o ��n�telege.Existen�t�a �si Nonexisten�t�a � totdeodat�a! Nescris�a

de nimeni anume - �si scris�a ��n toate rotirile Ceruluide Stele.Trebuia s�a a�u locul unde �erbe aerul, vestind

c�a toat�a ��nc�a su�area �si toat�a nesu�area lumii auun centru. Unul singur, singurul sigur - pentru ane putea c�a�t�ara, pe el, pe ramurile ��ndesate �si pel�astarii stufo�si ai centrului lumii - credin�ta �si dorulin�nit �si inexplicabil de limpezire ultim�a, de lumin�af�ar�a de g�and ori strigare.Nu era dorin�ta, precoce n�ascut�a, de moarte �

nu � ci in�nit �si de nespus mai mult dec�at at�ata.Adic�a, era Adev�arul. Unic �si de necomentat. �Inprimul r�and � f�ar�a dram�a.Certitudinea. St�alpul Lumii. �Inafara oric�arui

teatru, ��nafara oric�arei oglinzi ori oglindiri inver-sate.M-am ��mbarcat, ��ntr-o noapte (pe corabia unui

palermitan, venit, cu credin�t�a uimit�a,-n Toledo ��si plecat din portul Cadix, din Andaluzia), spre�t�armii Iudeii. Am ajuns, pe jos, ��n zdren�te, cu osete de nestins ��n p�antecele-mi schilav, la Ierusa-lim. C�amilarii tr�ageau de zdren�tele mele, ��n toatep�ar�tile, intuind, negustore�ste, c�a sub zdren�tele melese poate a�a �si altceva dec�at o simpl�a f�alf�aire-av�azduhului. Era �si acesta un mod de credin�t�a � dareu m-am dep�artat, iute �si f�ar�a nicio vorb�a, de el.Am trecut peste z�ad�arniciile popoarelor �si istoriei.Am ajuns sub umbra unui munte sumbru. Acuma,t�acut.Acolo, ��n v�arf, neclintite, st�ateau crucile. Toate

trei. Mereu � trei.Nu de mult t�acuse Dismas, din m�arturisire. Hes-

tas amor�tise, resemnat ��n bezn�a �si-n tulbure. IarCrist cel din mijlocul lumii tocmai ��i d�aduse luiDismas r�aspunsul � cu n�ad�ajduire de auzire spreHestas, din bezne. Cerurile �erbeau deasupra cru-

cii din mijloc. Copacul Lumii frem�ata din frunzead�anca �si necru�t�atoarea furtun�a. P�am�antul �si cerul,uimite �si ostenite de lipsa de moarte, se preg�ateaude noua �si indicibila nuntire. Sub beznele norilor,se prilejeau s�arb�atoarea luminii �si sufocarea tuturorparadoxurilor, a tuturor c�ar�tilor (dar �si a explo-ziei de ��nmul�tiri infernale, precum ��nchipuirile �si,groaznic, zv�arcolirile formelor lui Proteus - a �lelorpove�stii!). Da, se clocea, acolo, moartea, prin auto-sufocare, a tuturor c�ar�tilor, ascunse-n minciun�a,-ale lumii.M-am uitat ��n ochii lui ��nchi�si. Prin pleoapele

lor, ale ochilor lui a�tinti�ti dincolo de moarte, m-amuitat. �Si n-am mai v�azut, ��n ochii alba�stri ai ce-lui de pe crucea din mijloc, nicio dram�a, �si n-ammai auzit, apoi, nicio gl�asuire-afectat�a, niciun so-�sm f�atat de prea ��ntensa luminare a beznei, ea deea ��nsp�aimat�a. Ci am v�azut doar Scara �Ingerilor.Scara Luminii Vestirii-A��arii. Am v�azut-o cumse suie scara, dreapt�a �si sever�a, �si cum apoi se-ngr�am�ade�ste lumina, ��ntr-una �si tot mai compact�a,pe trunchiul Copacului Lumii, spre cuibul v�ap�aii ce-lei unice �si f�ar�a de �sov�aial�a.Nu Existen�t�a, nu Nonexisten�t�a.Doar fulger.El era fulgerul, iar nicidecum disperarea, nici

pervers�a, osteneala - �si nici uitarea. El este mijlo-cul lumii � �si doar de la el este ��ng�aduit�a credin�ta.Nu pacea �si nici, vreodat�a,-mp�acarea. �Si ��ng�aduit�aeste �si erezia uimirii c�azute pe g�anduri, egal. �Si,violent�a �si pururi dinamic�a - distrugerea. Darnu sunt ��ng�aduite, la El, tic�alo�sia - nu pidosniciauciga�s�a-a so�smelor, deci nu predarea c�atre per-versele n�aluciri ale mor�tii. Nu se ��ng�aduie carteaam�an�atoare-ntru �le, cartea cu dou�a fe�te-ale �lei -ci doar Slova cea nimicitoare-n necru�tarea luminii.Unica Slov�a.�Ins�a Adev�arul nu ucide crima. Toate crimele le-

nei �si oboselilor noastre viclene - acum de-abia se-n�rip�a �si-urmeaz�a....Doar mi-a dat mie (El, Centrul) sprijin de

n�ad�ajduire a vie�tii adev�arate. �Si miez al uit�ariide-uitare. C�at chin, c�at nepotolit (de nimic �si denimeni!) chin este ��n Tine, Dumnezeul uimirilormele, care, precum c�al�aii cei mai r�ai, m�a sf�a�sie,m�a ��mpart c�atre neuimirile semenilor mei � uita�ti,��n ast�a lume, dumnezei...!

... Din necump�atare de iubire mi se trage, totul -se-n�telege. Dar de-acum, ��n chilia �si-n c�ar�tile mele,nu mai ��ng�adui, nicicum, vreo lucire de-oglind�a.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 49: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

49

Existen�t�a, nonexisten�t�a � oglind�a �si oglindire. �Si,mai uciga�se dec�at ele � toate g�andurile, de dup�aextazele ratate!*...De acum ��ncolo, buzele mele vor rosti tot mai

pu�tine cuvinte, f�ar�a spasmele agonice ale vreuneiimagini. Inima mea, singur�a, spre cer va n�azui,poate oarb�a, poate vizionar�a. Centrul cercului ar-himedic m�a fascineaz�a � �si m�a ��nt�are�ste, spre a numai � eu � ci a � des�in�tat, cu totul, ��ntru El....V�ad, pe strad�a, cum un s�arman ��ntre s�armani

m�atur�a praful din uli�ti � �si vin al�aturi de el, �si-l ajut. Cu smerenie m�a-aplec �si-i iau m�aturoiuldintre palme. �Si-i v�ad, atunci, r�anile dinpalme, ��ns�angerate, �si m�a ��nchin c�atre r�anile cele-obsedante. �Si-i s�arut palmele, �si m�a-aplec, cu ul-tim�a umilire, la picioarele lui. S�armanul ��ntres�armani m�a scuip�a �si m�a love�ste peste buze, cusc�arb�a � �si-i mul�tumesc, sincer �si u�sor la su�et, cubuzele �tesute cu a�te de s�ange...Este at�at de bine �side ad�anc r�acoritor, c�at un r�agaz de respirare, ��ntredou�a preschimb�ari.Da, �stiu c�a nu pot suporta dec�at tr�ain�ta bir-

nic�a spaimei �si setei de oarb�a vecie, cu totul in-cert�a min�tii de om - dar temeinicit�a ��ntru miezulde �erbinte, miezul cel cosmic m�acelar �si sf�ant foc.Adev�arata tr�ain�t�a. At�at de miloas�a, sf�ant ��ndurat�amoarte c�atre via�t�a.M-au ��ntrebat �si m�a tot ��ntreab�a, din vreme ��n

vreme, umbre de oameni , pe str�azile largi �si detot zgomotoase ale cet�a�tii, de ce nu mai vreau s�ahoin�aresc prin p�aduri. C�a doar t�acerea mea, spunei, numai cu t�acerea p�adurilor s-ar ��n�telege. Amsur�as �si-am t�acut. Sur�ad �si tac. Am privit �si pri-vesc, pe g�anduri (c�and �si dac�a pot), c�atre pisc.Spiritul ��mi mai ��ng�aduie trupul doar prin

��ntov�ar�a�sirea mea, din s�apt�am�an�a ��n s�apt�am�an�a,cu sf�anta ostie. Cu Sf�antul Pisc. Gest de afec�tiune�si uluire, fa�t�a de El (...�si fa�t�a de mine, dar tot mairar mi-amintesc...).Nu-mi mai trebuie �si nicicum nu-mi lipse�ste car-

nea fra�tilor mei buni � carnea dobitocului, �areisau ierburilor � ci doar o admir �si o meditez ��ntrustr�aluminare (av�and drept icoan�a - Cristalul!), culuare-aminte, privind-o �si v�az�and-o (z�ambind eude a�sa sublim�a-ar�atare!), ��n nesf�ar�sitele ei pres-chimb�ari �si prefaceri �si trans�gur�ari, dictate celestde form�a, de loc �si de ceas. Dar de carnea de dum-nezeu al piscului, tot mai ��nfometat sunt �si (se zice)ar�at.

... Din necump�atare de iubire mi se trage, totul- se-n�telege. Dar �si de la oglinzi.�Ins�a supliciile pustiurilor eu le-am folosit spre

��nv�a�tare.�In�telep�tii, trejii �serpi ai de�sertului mi-au fost tai-

nic �si regal c�ap�at�ai, din prima mea noapte f�ar�a demine...!Rege f�ar�a coroan�a. Doar cu corol�a. C�ateodat�a

(c�and nu sunt atent la �lele c�ar�tilor viclene!) - cuaureol�a....Am ��nv�a�tat �si �stiu, cu pre�tul des�in�t�arii � deci,

al �Invierii:

¾NU EXISTEN�T �A, NU NONEXISTEN�T �A.DOAR FULGER¿�.

Adrian Botez - Varia�tiuni pe tema central�a a po-vestirii �Abatele �si imaginea din oglind�a�, din vol.�N�alucirile abatelui Bernardo�, Rm. S�arat, 2014)

ORFEU ATOTPUTERNICUL

Mitul lui Orfeu ne ofer�a multiple motive demedita�tie, dar �si multe ��ntreb�ari r�amase, p�an�a azi,f�ar�a de vreun r�aspuns. S-o lu�am cu r�abdare, s�a-ncepem cu ��nceputul.Iat�a cum am reu�sit s�a recompunem mitul des-

pre Orfeu, din diverse surse (inclusiv, sau: mai cuseam�a! - din �Metamorfozele� lui Ovidiu � lucrarepoetico-mitologic�a deosebit de interesant�a, pentruunele dintre r�aspunsurile pe care ni le propunema le oferi cititorilor, ��n acest subcapitol preliminar,al lucr�arii de fa�t�a!): �Orfeu (��n limba greac�a: Ορ-

φεας=Orfeus) este cel mai vestit c�ant�are�t, din mi-tologia greceasc�a. A avut-o drept mam�a pe muzaCalliope, tat�al s�au �ind �e Apollo, �e Oeagrus, re-gele Traciei. Oricum, Apollo, cel mai de seam�amuzician al lumii antice, l-a ��nv�a�tat s�a c�ante lalir�a, un instrument preferat at�at de zeu, c�at �si deOrfeu. Calliope �si surorile ei muze l-au instruit��n arta vocal�a. Se spunea, despre muzica sa, ��ncare glasul ��i era acompaniat de lir�a, c�a era at�at de��nc�ant�atoare, ��nc�at ��mbl�anzea animalele s�albatice �sif�acea pietrele, copacii �si mun�tii s�a-l urmeze.Izvoarele legendei a�rm�a, ��n mod repetat, origi-

nea tracic�a a lui Orfeu. �Ins�as,i arta c�antului pro-

venea ��n accept,ia vechilor greci din Tracia. Ar-

rian pomenes,te, ��n istoria dedicat�a patriei sale, Bi-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 50: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

50

thynica, din secolul al II-lea ��.Hr., o nimf�a nu-mit�a Tracia, cunosc�atoare a plantelor t�am�aduitoares,i n�ascocitoare de melodii. Numele acesteia ��lpoart�a t

,inuturile tracilor, cunoscute ��nainte sub de-

numirea de P�crke (fragmentul 13 din Bithynica).R�ad�acina indogermanic�a ½per-/pir/per(k)� semni-�c�a ½st�anca�, ½piscul� sau "piatra", ceea ce denot�acultul tracic al unei divinit�at

,i a munt

,ilor, identi�-

cat�a de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-anumit P�crkos sau Peiros s

,i a fost venerat chiar s

,i

��n epoca Imperiului Roman, sub forma de "Herosequitans", a unui r�azboinic trac c�alare, reprezen-tat uneori pe pietrele funerare romane. Toponi-mul Pirin/Perin al munt

,ilor din sud-vestul Bulga-

riei este derivat din numele acestui zeu, care devinesub in�uent

,a elen�a Sabazios. Acest zeu al luminii

z�amisles,te apoi cu Zeit

,a Mam�a pe sacerdotul cultu-

lui s�au, identi�cat cu regele trac Rhesus, cu Orfeu s,i

cu Zamolxis, acesta din urm�a �ind numit s,i ½Orfeul

nordic�.Orfeu a fost unul din argonau�tii care l-au ��nso�tit

pe Jason (Iason), ��n c�autarea l�anii de aur, c�antecelesale alin�and oboseala tovar�a�silor s�ai, ��n lunga lorc�al�atorie. Cel mai important rol al lui ��n ¾Argo-nautica¿ a fost cel de salvator al camarazilor s�ai,a�a�ti ��n pericol de a � vr�aji�ti �si du�si spre moarte,de c�atre sirene. Acordurile sale muzicale au fostat�at de m�aiestre, ��nc�at le-au ��nvins pe cele ale si-renelor (s.n.), argonau�tii reu�sind, astfel, s�a-�si con-tinue incursiunea. Povestea de dragoste a mito-logicului bard a fost extrem de scurt�a. Orfeu s-a��ndr�agostit de o nimf�a, pe nume Euridice/Evridike(<<ev>> ��nseamn�a <<bun,-�a>>, iar <<dike>>��nseamn�a <<justi�tie/dreptate>>: deci, Dreptateacea Bun�a!). Potrivit lui Ovidiu, era o naiad�a (onimf�a de ap�a), dar Vergiliu o descrie drept o driad�a(o nimf�a a copacilor). C�as�atoria lor s-a ��ncheiatatunci c�and un zeu pastoral, pe nume Aristaeus,cuprins de �erbin�tii �ori ai dorin�tei, a urm�arit-ope Euridice. Pus�a pe fug�a, nimfa a c�alcat pe un�sarpe, care a mu�scat-o de glezn�a, otrava acestuiaprovoc�andu-i moartea. Orfeu �si-a jelit so�tia, darnu s-a ��mp�acat cu trecerea ei ��n C�ampiile Elizee,hot�ar�andu-se s-o aduc�a ��napoi, de la Hades. Acobor�at, cu lira sa, ��n lumea subp�am�antean�a, iarc�antecul s�au a fermecat auzul tuturor spiritelor deacolo. Chiar �si cei condamna�ti la o pedeapsa etern�a(precum Sisyphus / Sisif �si Tantalus/Tantal) au ui-tat astfel de chinurile lor. Orfeu a traversat Styxulf�ar�a voia lui Charon, barcagiul mor�tii � se spune

c�a Charon, fermecat de c�antecul lui Orfeu, a l�asatv�asla din m�an�a, �si Orfeu, cu dreapta, m�ang�aia stru-nele lirei, iar cu st�anga v�aslea, pe apa Styxului.Cerberul cu trei capete i-a permis s�a treac�a dincolode por�tile infernului, f�ar�a a ��ncerca, ��n vreun fel, s�a-l opreasc�a. Muzica lui l-a vr�ajit p�an�a �si pe Hades,st�ap�anul mor�tilor, care a ascultat-o al�aturi de a saso�tie, Persephone/Persefona.Iat�a cum descrie aceast�a ��nt�alnire imposibil�a

��nsu�si Ovidiu, ��n <<Metamorfozele>> sale (trad.de N.A. Kun, Ed. Lider, Bucure�sti, 2003):<<Orfeu se apropie, c�ant�and, de tronul lui Hades�si se ��nclin�a ��n fa�ta lui. Lovi �si mai tare strunelelirei: c�ant�a despre dragostea lui pentru Eurydice�si despre via�ta lor fericit�a, din luminoasele zile aleprim�averii. Dar zilele de fericire trecuser�a repede.Eurydice muri. Orfeu ���si c�ant�a durerea, chinurileiubirii zdrobite �si dorul dup�a aceea pe care moarteai-o r�apise. �Intreaga ��mp�ar�a�tie a lui Hades ascultafermecat�a c�antul lui Orfeu. Zeul Hades ��l asculta,cu capul plecat pe piept. Sprijinindu-�si capul deum�arul lui Hades, zei�ta Persefone asculta, �si ea,c�antul de jale al lui Orfeu; lacrimi de durere ��iumezir�a ochii. Vr�ajit de sunetele acelui c�ant, p�an�a�si Tantal uit�a de chinurile pe care i le pricinuiser�afoamea �si setea. Sisif ���si ��ntrerupse munca grea �sizadarnic�a (s.n.), se a�sez�a pe bolovanul pe care ��l��mpingea mereu spre v�arful muntelui �si c�azu ad�ancpe g�anduri (s.n.). Fermecate de c�antul lui Orfeu,Danaidele se oprir�a �si ele ��n loc, uit�and de vasul lorf�ar�a fund (s.n.). �Ins�a�si Hecate, zei�ta ��nfrico�s�atoarecu trei capete, ���si acoperi fe�tele cu m�ainile, s�a nui se vad�a lacrimile din ochi. Chiar �si ne��ndurateleErinii fur�a mi�scate de c�antul lui Orfeu. Dar iat�ac�a strunele lirei de aur r�asun�a tot mai slab, c�antullui Orfeu abia se mai aude, p�an�a ce piere cu totul,asemenea unui suspin de durere ��n�abu�sit.

O t�acere ad�anc�a se l�as�a ��n jur. Zeul Hadeso curm�a, ��ntreb�andu-l pe Orfeu ce-l ��ndemnase s�avin�a ��n ��mp�ar�a�tia mor�tilor �s ice avea s�a-i cear�a.Hades se leg�a cu jur�am�antul neclintit al zeilor �pe apele r�aului Styx � c�a va ��mplini dorin�ta mi-nunatului c�ant�are�t. Orfeu ��i r�aspunse astfel: -O, puternice st�ap�anitor Hades, tu ne prime�sti, penoi, muritorii, ��n ��mp�ar�a�tia ta, atunci c�and ni sesf�ar�sesc zilele. N-am venit aici s�a v�ad groz�aviile din��mp�ar�a�tia ta, nici ca s�a iau � precum a f�acut Hera-cle � pe paznicul ��mp�ar�a�tiei tale, pe Cerber cel cutrei capete1. Am venit s�a te rog s�a-mi dai ��napoi peEurydice, so�tia mea, s-o duc pe p�am�ant. Red�a-i, te

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 51: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

51

rog, via�ta, c�aci vezi c�at suf�ar f�ar�a ea! G�ande�ste-te,st�ap�ane, c�a de �ti-ar lua cineva pe so�tia ta, Perse-fone, ai suferi �si tu, de bun�a seam�a. Nu �ti-o cerpentru totdeauna pe Eurydice. Ea va veni iar�a�si ��n��mp�ar�a�tia ta. Via�ta noastr�a e scurt�a, m�arite Ha-des. �Indur�a-te �si f�a ca so�tia mea Eurydice s�a soarb�aiar�a�si din bucuriile vie�tii, c�aci a cobor�at at�at det�an�ar�a ��n ��mp�ar�a�tia ta!

Zeul Hades c�azu pe g�anduri �si, ��n cele din urm�a,��i r�aspunse lui Orfeu: - Bine, Orfeu! �Ti-o voi da��napoi pe Eurydice. Du-o ��napoi la via�t�a, la luminasoarelui. Dar trebuie s�a respec�ti o condi�tie: tu veimerge ��n urma zeului Hermes, care-�ti va ar�ata dru-mul, iar ��n spatele t�au va veni Eurydice. Tot timpulc�at vei merge prin ��mp�ar�a�tia subp�am�antean�a n-aivoie s�a te ui�ti ��napoi. Ia aminte! Dac�a vei privi��n urm�a, ��n aceea�si clip�a Eurydice se va ��ntoarcepentru totdeauna ��n ��mp�ar�a�tia mea.

Orfeu accept�a, ner�abd�ator s�a porneasc�a ��napoi.Hermes, cel iute ca g�andul, aduse umbra Eurydicei.Orfeu o privi plin de fericire. Vru s�a ��mbr�a�ti�sezeumbra so�tiei sale, dar zeul Hermes ��l opri, zic�andu-i: - Orfeu, oare tu nu vezi c�a nu-i dec�at o umbr�a?S�a ne gr�abim, c�aci avem de str�ab�atut un drum greu.

Plecar�a. �In frunte p�a�sea Hermes, dup�a el ve-nea Orfeu, iar ��n spatele acestuia � umbra Eurydi-cei. P�ar�asir�a repede ��mp�ar�a�tia lui Hades. Charon��i trecu ��n luntrea lui peste apele Styxului. Iat�a �sic�ar�aruia care duce la suprafa�ta p�am�antului. Dru-mul e greu. Poteca urc�a piepti�s, �si toat�a e pres�arat�acu bolovani. �In jur e ��ntuneric. Silueta lui Her-mes abia se contureaz�a, ��nainte. Dar iat�a c�a ��ndep�artare se z�are�ste o gean�a de lumin�a. Acolo eie�sirea. De s-ar uita ��napoi, Orfeu ar putea s-ovad�a pe Eurydice. Dar vine ea, oare, ��ntr-adev�ar,dup�a el? N-a r�amas cumva ��n ��mp�ar�a�tia ��ntunecat�aa su�etelor celor mor�ti? Poate a r�amas ��n urm�a,c�aci drumul este at�at de greu! Dac�a a r�amas��n urm�a, e sortit�a s�a r�at�aceasc�a ve�snic ��n bezn�a.Orfeu ���si ��ncetini pa�sii �si ���si ��ncord�a auzul, ��ns�anu auzi nimic. Dar puteau �, oare, auzi�ti pa�siiunei umbre ne��ntrupate? Orfeu era tot mai ne-lini�stit, g�andindu-se ce se va � ��nt�amplat cu Eury-dice. Acum ar putea s�a vad�a limpede umbea so�tieisale. �In cele din urm�a, uit�a de toate, se opri �si privi��napoi. Aproape de d�ansul v�azu umbra Eurydicei.�Intinse m�ainile spre ea, dar umbra se ��ndep�art�a totmai mult, p�an�a pieri ��n bezn�a. Ca o stan�a de piatr�a��ncremeni Orfeu, cuprins de dezn�adejde.

�Ii fusese dat s-o vad�a a doua oar�a pe Eurydice

murind, iar vinovat de data asta era chiar el!Orfeu r�amase mult�a vreme �tintuit locului. Se

p�area c�a via�ta ��l p�ar�asise, c�a nu mai era dec�ato statuie de marmur�a. �In sf�ar�sit se mi�sc�a, f�acuun pas, ��nc�a unul �si porni ��napoi, spre malu-rile ��ntunecatului Styx. Era hot�ar�at s�a mearg�aiar�a�si la Hades, s�a-l roage din nou s�a i-o dea peEurydice.>>Varianta lui Ovidiu este aceea a bloc�arii lui Or-

feu, de ��nsu�si Charon, care refuz�a s�a-l mai treac�aStyxul. Exist�a, ��ns�a, varinte care vorbesc desprefaptul c�a Orfeu ajunge, din nou, ��n fa�ta lui Ha-des, dar Hades ���si b�agase, deja, degetele, ad�anc, ��nurechi, spre a nu se mai l�asa fermecat de muzica luiOrfeu.�In <<Georgicele>> lui Vergiliu, Proserpina

(zei�ta roman�a corespunz�atoare Persefonei) a fostcea care i-a redat-o lui Orfeu pe Euridice, im-pun�andu-i condi�tia ne��ntoarcerii capului. C�and luiOrfeu i s-a interzis s�a intre��n lumea subp�am�antean�aa doua oar�a, el nu ar � avut ��ncotro �si s-ar � ��ntorsacas�a. Potrivit lui Apollodorus, ��n acea perioad�aa ��ntemeiat Orfeu misterele lui Dionysos (Dionis),sau misterele or�ce. Se spune c�a vestitul c�ant�are�t�si-a g�asit sf�ar�situl ��n Tracia. A�sezat pe o st�anc�adin mijlocul unei paji�sti, d�adea glas unor c�antecetriste, inspirate de pierderea lui Euridice. Mena-dele, preotesele zeului vinului, Dyonisos, i-au cerut,cu ��nfocare, dragoste. Alt�a variant�a: i-au cerut s�ac�ante o muzic�a vesel�a, orgiastic�a. Orfeu nu le-af�acut pe plac, le-a respins - �si trupul i-a fost rupt��n buc�a�ti, cu m�ainile goale, de furioasele adepteale lui Dionysos. Muzele au pl�ans moartea lui Or-feu. Tot ele au adunat buc�a�tile din trupul lui �sile-au ��ngropat ��n Pieria, Macedonia. Constelatia"�Ingenunchiatului" sau Engonasin (numit�a, ��n zi-lele noastre, constela�tia lui Hercule) ��l reprezent�a,��n mitologia greceasc�a, pe Orfeu, ��ngenunchiat - ��nvreme ce femeile trace ��l atacau. Se spunea, deasemenea, c�a muzele i-au a�sezat instrumentul pre-ferat pe cer, sub forma constela�tiei Lira. Ovidiu,��n celebrele sale <<Metamorfoze>>, ��l consider�ape Apollo tat�al eroului s

,i foloses

,te ��n mare parte

cam aceleas,i izvoare precum Vergiliu. Dar Ovidiu

povestes,te legenda, ��n <<Metamorfozele>> din 43

��.Hr. - 18 d.Hr., mult mai am�anunt,it. De exem-

plu, umbra Euridicei e descris�a s,chiop�at�and, din

cauza mus,c�aturii de s

,arpe. Orfeu este caracteri-

zat de hybris fat,�a de zeii subp�am�anteni, c�antul

s�au devine demonic (s.n.). Ovidiu ia pe deasu-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 52: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

52

pra ��n considerare izvoarele or�smului precum s,i

elegia lui Phanocle, deoarece descrie personajul cadezgustat de femei (s.n.), dup�a pierderea Euridi-cei, pled�and pentru amorul socratic. Menadele ��lur�asc, deci, pe c�ant�aret

,, din pricina dispret

,ului s�au

pentru ele. C�antul lui Orfeu le ��nvinge initial ata-curile, este acoperit de-abia de zgomotele ritualuri-lor dionisice, ceea ce duce la sacri�carea eroului ��nonoarea zeului Dionis. Sf�ars

,itul legendei e, ��ns�a, la

Ovidiu, aproape ��mp�aciuitor, pentru c�a ��ntrevede,dup�a moartea lui Orfeu, o reunire a ��ndr�agostit

,ilor.

De remarcat este faptul c�a ��n nici unul din izvoa-rele antice, care cont

,in ��n ��ntregime legenda, nu e

pomenit rolul lui Hermes, drept c�al�auzitor ��n lumeaumbrelor, care a fost acceptat de prelucr�arile mait�arzii, ca de la sine ��nt

,eles (s.n.). Cea mai veche

m�arturie a rolului lui Hermes ��n legend�a o consti-tuie copia reliefului attic din sec. V ��.Hr. NumeleEuridice apare ��n versurile 31 s

,i 48�.

�In primul r�and, este de discutat, ��n contextultracismului or�c, ce semni�ca�tie au puterile or-�ce ini�tiale: �Se spunea, despre muzica sa, ��n careglasul ��i era acompaniat de lir�a, c�a era at�at de��nc�ant�atoare, ��nc�at ��mbl�anzea animalele s�albatice �sif�acea pietrele, copacii �si mun�tii s�a-l urmeze�.�A ��mbl�anzi animalele s�albatice� ��nseamn�a, de

fapt, a spiritualiza instinctele. Iar �a face pie-trele, copacii �si mun�tii s�a-l urmeze� � trebuie s�a��nsemne �a modi�ca, esen�tial, prin for�ta Duhu-lui - lumea�. Pentru c�a �si Hristos Dumnezeuspune vorbe asem�an�atoare c�atre Petru �si c�atreceilal�ti apostoli: �De ve�ti avea credin�ta c�at ungr�aunte de mu�star �si ve�ti spune muntelui s�a searunce in mare, se va arunca�. Deci, noi deducec�a, de fapt, din �sirul obiectual-semantic �pietre-copaci-mun�ti� conteaz�a totul � dar, mai cu seam�a,mun�tii! Dac�a �copacul� marcheaz�a, simbolic,���nvierea de tip vegetal�, dac�a pietrele sunt simbo-lul CREDIN�TEI NESTR�AMUTATE (�"Tu e�sti Pe-tru/Petras/PIATRA CREDIN�TEI, �si pe tine ��mi��ntemeiez Biserica�) � �mun�tii� reprezint�a, ��n pla-nul sacralit�a�tii tradi�tionale traco-dacice, c�autarea,a�area �si vegherea �gurilor de/c�atre rai� � C�AILEM�ANTUIRII COSMICE!Deci, ��n acest context, Orfeu este �Insu�si

M�antuitorul, izotopic semantic cu Zalmoxis-Hristos, tocmai prin for�ta sa de Creare Armonic�a�si de Re-Armonizare a �Intregului Cosmos!. . . A�sa se explic�a motivul pentru care Cha-

ron �si Cerber accept�a domina�tia C�antecului.

C�ANTECUL este, de fapt, motiva�tia ontologic�a �siesen�ta existen�tial�a a Cosmosului. Adic�a, motiva�tiadestructur�arii hotarelor, contururilor-ca-rupturi-��ntru-discontinuitate: pentru prima oar�a, Cerberrenun�t�a, prin puterea armoniei or�ce, la trimita-tea corupt�a de moarte a capetelor sale: a venit unVeghetor mai mare dec�at el � Veghetorul Unit�a�tiiLumii!. . . �Si, totu�si, ORFEUL HRISTIC, deocamdat�a,

��n mod conven�tional, trebuie s�a �tin�a seama de re-alitatea de dup�a p�acatul adamic (de observat si-militudinea apari�tiei mor�tii, pentru �jum�atatea� sarebel-dezandroginizat�a: Eurydice este mu�scat�a de�Sarpe, ca �si Eva, cea ispitit�a de �Sarpe: �SARPELEeste simbol al �In�telepciunii/Tainelor Originare,dar �si al Vrajbei Cosmico-Formale! Cu Propen-siuni Demiurgice. . . ). Interesant�a devine remarcalui Ovidiu, din Metamorfoze: �Euridice e des-cris�a s

,chiop�at�and, din cauza mus

,c�aturii de s

,arpe�.

Deci, Eurydice ���si ampli�c�a func�tionalitatea, prinMu�sc�atura-de-�Sarpe - devine un alter ego al luiHephaistos, �a �schiop�ata� ��nseamn�a: c�alc�and cuun picior ��ntr-o lume, iar cu cel�alalt picior ��n cea-lalt�a lume! Or, Hephaistos, dup�a ce-�si ��mpline�stemunca demoniac-subp�am�antean�a, ��n cov�alia sa, desub vulcanul Etna - ���si �sterge fa�ta �si �sor�tul �si se suiepe Olimp, unde, cu ajutorul apei Lethe-UITAREA(pe care o toarn�a ��n pocalele fra�tilor �si surorilorsale, zeii olimpieni, drept �nectar�!) - devine ZeulSuprem! To�ti zeii uit�a de ei ��n�si�si, de identitatea lordivin�a! Hephaistos i se substituie, astfel, temporar- chiar lui ZEUS!Revenind. Deocamdat�a, Orfeu trebuie s�a ac-

cepte triparti�tia lumilor: celest�a, p�am�antean�a,subp�am�antean�a.De aceea, cobor�area la Hades are cea mai pro-

fund�a semni�ca�tie, din tot mitul or�c. �In primulr�and, despre ce, oare, ar � putut s�a-i c�ante, Orfeului Hades, ��nc�at s�a-l fascineze pe acesta din urm�a��ntr-at�at, ��nc�at s�a cvasi-renun�te la statulul s�aude Zeu-al-�Intunericului Subp�am�antean-Paznic alC�ampiei Umbrelor (care s�a-�si ��ncalce fundamentalstatutul, eliber�and, ca precedent autodes�in�t�ator,pentru sinele �si func�tionalitatea sa, ��mpotrivitorfa�t�a de �Imp�ar�a�tia/Puterea Mor�tii � o umbr�a: peEurydice)?Sunt demne de observant �si reac�tiile colaterale

fascina�tiei lui Hades, din Metamorfozele ovidiene:�Sisif ���si ��ntrerupse munca grea �si zadarnic�a (s.n.),se a�sez�a pe bolovanul pe care ��l ��mpingea mereu spre

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 53: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

53

v�arful muntelui �si c�azu ad�anc pe g�anduri (s.n.).Fermecate de c�antul lui Orfeu, Danaidele se oprir�a�si ele ��n loc, uit�and de vasul lor f�ar�a fund (s.n.).��Si Sisif, �si Danaidele se autoextrag, prin putereaC�antecului Or�c, din ABSURD � �si re-intr�a ��nRA�TIONALITATE - NORMALITATE! Sisif chiar�cade pe g�anduri� � ceea ce munca sa absurd�a, pro-iectat�a de Hades ��ntru eternizare, nu-i permisese,p�an�a la auzirea C�antecului Or�c. La fel, Danaidelerealizeaz�a z�ad�arnicia unei trude absurde, a umpleriividului absolut!Ovidiu opteaz�a pentru un lamento al lui Orfeu

�si pentru ideea impresionabilit�a�tii cuplului Hades-Persefone: �Lovi �si mai tare strunele lirei: c�ant�adespre dragostea lui pentru Eurydice �si despre via�talor fericit�a, din luminoasele zile ale prim�averii.Dar zilele de fericire trecuser�a repede. Eurydicemuri. Orfeu ���si c�ant�a durerea, chinurile iubiriizdrobite �si dorul dup�a aceea pe care moartea i-or�apise. �Intreaga ��mp�ar�a�tie a lui Hades asculta fer-mecat�a c�antul lui Orfeu. Zeul Hades ��l asculta,cu capul plecat pe piept. Sprijinindu-�si capul deum�arul lui Hades, zei�ta Persefone asculta, �si ea,c�antul de jale al lui Orfeu; lacrimi de durere ��iumezir�a ochii�.Noi nu credem ��n aceast�a solu�tie. Este imposi-

bil s�a-l fascinezi pe c�atumai Zeul �Intunericului, cusiropozit�a�ti �si prin ��n�sirarea de evenimente strictpersonale, din existen�ta lui Orfeu! �In plus, este in-credibil ca Hades, pus de Zeus s�a �e st�ap�an al uneizone cosmic ��ntunecate, s�a �e ��nc�antat, sau, m�acar,��ng�andurat �si emo�tionat, de reamintirea unui sta-tut inferior. Orice s-ar spune, Hades ��l pizmuia pe�St�ap�anul St�ap�anilor�, pe fratele s�au olimpian, peCelestul Zeu al Luminii Cosmice Integrale � Zeus.La fel, lui Persefone nu trebuia s�a i se aduc�a aminte,m�acar din ra�tiuni diplomatice, de faptul c�a nu eradec�at, mereu, o jum�atate alternativ�a, a unui hibriddivin: jum�atate de an trebuia s�a stea ��n �IntunericulSubp�am�antean, iar o jum�atate de an, doar, puteas�a stea al�aturi de mama sa, Zei�ta Vegeta�tiei, De-meter. . .Atunci, care s�a � fost con�tinutul C�ANTECULUI

ORFIC? Poate c�a trebuie s�a apel�am, din nou, laintui�tia lui Ovidiu, care, chiar dac�a nu are unsim�t al discern�am�antului des�av�ar�sit, simte, instinc-tiv, c�a lucrurile sunt mult mai complexe, c�and evorba de ��nfruntarea unor for�te divine de primrang: �Orfeu este caracterizat de hybris fat

,�a de

zeii subp�am�anteni, c�antul s�au devine DEMONIC

(s.n.)�.A�sa suntem convin�si �si noi c�a a procedat Orfeu!

A c�antat c�antece de ��n-f�aimare, profund descrip-tiv�a, a for�telor ��ntunericului! Hades asculta ceeace, acum, i se oferea ca descrip�tie explicit �si diti-rambic�a � a ceeea ce, el ��nsu�si, ca zeu, doar intuia,p�an�a atunci!De aceea se spune, ��n unele variante ale mitului

or�c, c�a Hades ar � exclamat, de �ecare dat�a c�andOrfeu ��ncerca s�a sl�abeasc�a al s�au c�antec: �Haide,Orfeu, te impor, c�ant�a mai departe! Ori�sicer�asplat�a ���ti voi da, pentru c�antecul t�au, numainu te opri din c�antarea ta!� Deci, este evidentc�a lui Hades i se dezv�aluiau, abia acum, abisu-rile Mamei Geea �si ale ceea ce, mai t�arziu, se vorinstitu�tionaliza, ca SUPREME MISTERII ELEU-SINE! I se dezv�aluiau Supremele Taine ale �Theo-goniei� hesiodice!. . . Dar, implicit, Orfeu devenea, prin dezv�aluirea

Misticii �Intunericului Originar, al Germina�tiei �sial �Invierii Hristice - Adev�aratul St�ap�an al lui Ha-des! St�ap�an asupra Vie�tii �si Mor�tii, ca �si Hristos-Dumnezeu, M�antuitorul Lumii! Aceast�a etap�a or-�c�a se pare c�a ar coincide cu pogor�area lui Hristos��n Infern, dup�a �Inviere � pentru a �c�alca moarteacu moarte�!Drumul c�atre suprafa�t�a/zona terestr�a nu l-a

avut, ��n mod cert, pe Hermes, drept �c�al�auz�a�!Orfeu �stia drumul, deci ���ntoarcerea capului� nu��nseamn�a dec�at Rotirea/Revelarea Cosmic�a a Cer-cului Puterii Divine (�ROTIREA� Capului s-af�acut, deci, cu. . . 360 de grade!)! Eurydice, departede a-l p�ar�asi pe Orfeu, devine cealalt�a jum�atateandroginic�a a lui. Deci, prin �expedi�tia or�c�a� -se reface, de fapt, ANDROGINITATEA SACR�A,PARADISIAC�A! Faptul c�a Orfeu se ��ntoarce �LATALPA LUMII/IADULUI� este certi�cat de ��ns�a�siipostaza lui Hades, prezent�a ��n unele varintegrece�sti: Hades �cu degetele afundate ��n urechi�.�Degetele ��n urechi� formau, de fapt, o continuitate:AXA SURZENIEI T�ALPII IADULUI!!!Adic�a, devenise la fel de surd, precum TALPA

IADULUI! �Talpa� este doar o indica�tie de par-curs: ��n medicina homeopat�a, talpa indic�a �scur-gerile� energetice, dinspre diversele organe ale cor-pului, iar nu se instituie/substituie, ea ��ns�a�si, or-ganelor respective, ori func�tionalit�a�tii lor. Ha-des este anulat func�tional, sau, mai precis, esteredus la dimensiunile sale reale: este un perso-naj re-devenit IREAL! Moartea este iluzie demo-

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 54: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

54

niac�a, Orfeu-Cel-cu-Masc�a-Demoniac�a l-a ��nvins,ca �si Hristos, pe Eternul Du�sman al Omului �sial Cosmosului C�azut � �Moartea�! Din acest mo-ment, diurnul substituie nocturnul: este momen-tul pe care Eminescu ��l folose�ste, din plin, pentruimergen�ta �si emergen�ta GENIULUI s�au � pentruDemiurgia sa deplin�a/��mplinit�a � din episodul DA-CIA (cf. Memento mori)!Cea ce urmeaz�a, este, deja, cunoscut, sub alte

forme, cele evanghelice: Orfeu-Hristos, REAN-DROGINIZAT, se instaureaz�a, al�aturi de for�teledublu-func�tionale dionysiace, ��n Fruntea Universu-lui, exorcizat de Marele Iluzionist-Hades. El va dez-integra Lumea Veche-Cuv�antul �Invechit/�VechiulTestament� (�f�ar�a de coconi�, cum ��i zice Sf�antulDOSOFTEI!) � �si va instaura �Invierea, va re-creabazele Marii C�al�atorii de Restaurare Cosmic�a,��ntru Noul Cuv�ant, Cel RE-DEMIURGIC/�NoulTestament� (cel �cu coconi�!): Recuperarea Omu-lui ��ntru Paradis se va face/va deveni fuc�tional�aprin implicarea Lui efectiv�a! Adic�a, prin foir-mula de autosacri�ciu-autoimplicare sacral�a, ��nRestaurarea Lumii/Re-Instasurarea Paradisului:�Lua�ti, m�anca�ti, acesta este Trupul Meu... Be�tidintru acesta to�ti, acesta este S�angele Meu..."De aceea, ac�tiunea menadelor/MAINADELORtracice nu este una uciga�s�a, ci de ��mplinirea Ritualului Cosmic de RESTAURARE ARIFEULUI-ORFEULUI-M�ANTUITORULHRISTOS-�IMP�ARATUL/MONARHUL COS-MIC!�In limbajul tracilor: �KOG-A-ION ��nseamn�a

CAPUL MAGNIFICULUI (. . . ). Domnul Nop�tiieste echivalent cu KOGAION. Legendele elene�si romane spuneau c�a Orfeu era trac �si c�aMAINADES-Dansatoarele Sacre ��i t�aiaser�a capul,pe care, apoi, ��l aruncaser�a ��n r�au. (. . . ) Cetateanatal�a a lui Orfeu era D-ION � �A(l) lui ION; Mag-ni�cului. (. . . ) Misterele or�ce se celebrau noap-tea. S�nxul de pe platoul Bucegilor reprezenta, pen-tru ge�ti, Capul Lui Orfeu, Domnul Nop�tii (. . . ).Cu trei milenii ��nainte de autorul inscrip�tiei de laRomula, un ini�tiat or�c desenase o cruce, pe unadintre t�abli�tele de la T�art�aria. �In v�arful CRUCII sea��a un CAP, desigur al lui Orfeu. T�abli�ta poart�aurm�atorul text: NUN KA SA UGULAS PA IDIMKARA I�. Traducerea: Omul (nobilul) care �stie tai-nele va merge ��n ceruri. O statuet�a dacic�a ��l repre-zint�a pe Orfeu, cu bra�tele ��n form�a de COROAN�A.Pe ve�sm�antul sacerdotal al marelui erou civiliza-

tor se observ�a o CRUCE. (. . . ) Misterul or�c alCelui Jert�t s-a p�astrat ��n datina rom�aneasc�a aCALOIANULUI2 (. . . ). Ca Domn al Nop�tii, Or-feu era considerat �si cel ce aduce visele (cf. grec.M-ORPHEOS, zeul viselor). Semizeul Somnului.Acest ION-IANA, sub numele de Mo�s Ene aduce �siacum somnul copiilor rom�ani. Tot de la ION- �Mag-ni�cul provine �si titlul voievozilor rom�ani, ajuns��ntr-o epoc�a mai t�arzie IO3 (. . . ). Ca ��mp�arat cea fost, lui Orfeu i-au fost consecrate animalele cucoarne (COROAN�A!). (. . . ) A�sadar, lui ORFEUI s-a zis �si CERBUL �si ��n amintirea sacri�ciuluis�au s-a constituit teribila tradi�tie getic�a a trimite-rii unui sol curat la ceruri � �A-LEXAN-DROS�-�Cel Jert�t CERBULUI�. (. . . ) Herodot nu �stia c�aaceast�a tradi�tie era cu mai mult de dou�a milenii an-terioar�a na�sterii pe p�am�ant a lui Zalmoxis. (. . . )Pentru ini�tiatul or�c, mai t�arziu zalmoxian, erafoarte important ca, dup�a moartea p�am�anteasc�a,merg�and ��n Paradis, s�a evite LUPUL-DE-PESTE-AP �A, care ��l a�steapt�a s�a-l trag�a ��n Iad, l�aca�sulmor�tilor. (. . . ) 4�.

. . . Deci, Zalmoxis �si Hristos, dup�a��ntruparea lor,sunt asimila�ti de ORFEU. Mai mult, ORFEU RE-ANDROGINIZATUL trebuie s�a se nasc�a sub dou�achipuri, unul Feminin, de tip YIN (Artemis), al-tul Masculin, de tip YANG (Apollon) � �GEME-NII DIVINI�. CELE DOU�A CHIPURI COMPLE-MENTARE SIMBOLIZEAZ �A ESEN�TA DUBL �AA LUI ORFEU-ZALMOXIS-HRISTOS: �NETIN-DAVA � �Cetatea Na�sterii� � na�stere de gemeni,b�aiat �si fat�a5. Legendele sacre ale ge�tilor spuneauc�a, dup�a ��n�al�tarea Mariei la ceruri, copiii ei gemeniau fost adopta�ti de nobilul AISEPOS/P�astorul �side so�tia lui, BRITO-LAGIS/Divina Lupoaic�a, zis�a�si Frumoasa Lupoaic�a: Apollon Lykios/LUPUL6.(. . . ) Ge�tii, �si dup�a ei grecii, ��i numeau pecei doi Zalmoxis: APOLLON/Albul �si ARTE-MIS/Ro�sia. Mama lor era Fecioara Divin�a MA-RIAN/Magni�ca�7.

Ilustra�tie de Vasile MIC

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 55: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

55

MERIDIANE LITERARE �POE�TI NEOZEELANDEZI

Johanna AITCHISON

S�arut�andu-te

Te-am s�arutat,gura ta era mai moaledec�at orice alt�a gur�ape care-am s�arutat-o-nainte,�si pielea ta era moale,a�sa c�a mi-am pus manape obrazul t�au,de�si st�ateam ��nmijlocul unui bar,��nconjura�ti deal�ti oameni,iar tu erai cu acelprieten al t�au,care nu era prin preajm�a,chiar atunci.

C�ama�sa mea alb�a

��mi aminte�stide uin nas s�anger�and��ntr-o zi

mult prea mult s�angepentru a�sa o ne��nsemnat�a t�aietur�a

purtam o c�ama�s�a alb�am�a rugam s�a plou�a

m�a plimbamprin camere

& �sopteam cas�a m�a adaptezt�acerii

era un p�acats�a iesun p�acat s�a strig

dac�a gre�se�stite stropesc s�a te cure�te��n camera din spate

cu o chiuvet�a

pentru ap�a curent�a

cu patrupere�ti albi

& �si scaune confortabilece r�anjescca nebunia

Michele AMAS

Delicios auriu

E luminoas�ae luminoas�a ��n partea de sus, �ica meaalerg�and s�a m�a-nt�ampine.celelalte fete par st�angacecu umerii lor greoicu p�a�ar vopsit �si recrescut.Dar a mea e un m�ar frumosce se rostogole�ste pe c�arare�si iese pe poarta �scolii.

Vina

Sunt vina meaUnghiile picioarelor eiCoapsele eiP�arul ur�atDe pe bra�tele ei.

E vina meaC�a ea are prea multe c�ar�tiIar ghiozdanul ei pareGras.

Gr�asimea-i vina meaNu o hr�anesc corectNu-i limitez�Inghi�titurile.

E din vina meaC�asnicia e�suat�aPur �si simpluSunt de neiubit.

Lipsa banilor sunt vina meaCe fel de adultE o actri�t�a.

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 56: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

56

F�ar�a fra�ti �si suroriE vina mea cea mai mareO crim�a de neiertat.

Copiii

E chef sau foametecu sperm�anu-i a�sa?uneori ei se pot b�al�aci la piciorele talealteori sunt mai mici.

v�ad imita�tii de copiipe m�ainipe piep�tii c�ame�silorpe b�ancipe scaunele de m,a�sin�a

B�atr�anul, �stirb �si ��njur�andpurt�and ciorapi �si sandalee plin de copii.

Studentul�si-a abandonat copiiipe cear�sasfuri azi diminea�t�a.

Cei nen�ascu�ti

Fra�tii �si surorileCe prostie din partea lorS�a lase totul ��n seama mea.

Stupid �siSfatul psihologuluiGerman.

Acum o copil�a�I�si va-ngropa p�arin�tii.

Fra�ti �si suroriMamelele s�arate de copiis-au ��ntors ��n mare

transform�andu-se-n ni�ste mici balene gri.

Nola BORRELL

TuataraMatiu/Somes Island, Wellington

p�astreaz�a distan�tae�sti nou aicicol�turos �si arogant

�Inc�a un pas mai aproape�si n-ai s�a m�a mai vezin-ai s�a m�a mai vezi nic�aieri

Apleac�a-te-ntotdeauna mult, zicam ��nv�a�tat c�ate cevatimp de peste 200 milioane de ani

Ocup�a-�ti casa `ecologicpotrivit�a '�teava de scurgere va func�tiona

�Si-nceteaz�a s�a mai p�al�avr�aje�sti cu minem�a n�apustesc la pl�acinte s

,i b�auturi

m�an�anc doar ce-mi place

Dac�a o femeie nu danseaz�ao mu�sc de g�at�si apoi o iau

Totu�si, m�a bucur�a un pic decompanie. Men�tine sus numerele noastreiar pe-ale voastre jos

Nu c�a mi-ar � fric�aam supravie�tuit dinozaurilors-ar putea s�a-�ti supravie�tuiesc �si �tie.

Janet CHARMAN

Scrisoarea ro�sie

(se-nt�ampl�a ceva groaznic ��n �lmul rusescdoar via�ta merge mai departe)

acesta e c�aminulunde ea-�si cur�a�t�a camera�si prime�ste scrisoarea meace con�tine ceva de nerostit

Bomba din poem

De-ndat�a ce-a fost pus�a la po�st�ami-a fost ru�sine

dar acum e prea t�arziu

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 57: Cetatea culturală nr 128 martie 2015

57

pe c�and ea cite�steun pachet de lumin�ape tavanapare o hologram�a

ce-nseamn�a c�a e o diminea�t�a lene�s�aspre noaptea de-nceput a ierniineon natural spre a atrage��n furtun�a

o albin�a iese pe geam�striind parc�a unde se duce�si ��ntoarce foaiaspre a g�asi cuvintele ce o las�a tremur�and

detonarea

vrei s�a auzi asta?dar e-n ruse�stef�ar�a subtitluri

nu vei ��n�telegeoricum ea nu vorbe�ste aici

g�ande�ste-te la scrisoarea trims�a ce-ai primit

iubitul ei e mort pentru ea ori ea e gravid�asau mama ei spune c�a ea-i egoist�asau comitetul de eliberare condi�tionat�a-i respingecererea

aprovizioneaz�a teea-�si pune uniformacu mult rujde parc�a gura i-ar � r�anit�a

ceea ce e adev�arat�si pleac�a la schimbholograma rr�am�aneore-ntregi ��n via�ta real�amodi�c�andu-se pe tavan dup�a mi�scarea soarelui

mult timp dup�a ce noi am plecat

Philippa ELPHICK

Absolut (Fabulos)

Nu ���ti pot accepta absoluturiledeoarece

uneorinu se poate asigura ordinea�si nici s�a te las apoi f�ar�a un loc unde s�a mergi

s-ar putea s�a sim�ti haosulprin pierderea controluluidar atunci creaz�a tuceva nou

azi iubirea poate p�area ve�snic�adar m�aine �ti s-ar putea spune "ah, nu, mul�tumesc"

o absen�t�a motiv de a jeli o pierderesau de a nu face absolut nimic

iar spiritul i s-ar putea p�area cuivatat�a �si �udar unde ajungem eu �si tu cu asta?

Traduceri ��n limba rom�an�a de dr. Dan BRU-DASCU

Constantin Artachino - Sc�anteia

www.cetateaculturala.wordpress.com

Page 58: Cetatea culturală nr 128 martie 2015