Cercetare de Marketing Privind Consumul de Fast-Food in Randul Studentilor Din Cadrul Unversitatii...

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ NAPOCAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI

GESTIUNEA AFACERILORSPECIALIZAREA ECONOMIA COMERŢULUI,

TURISMULUI ŞI A SERVICIILOR

Cercetare de marketing

privind consumul de fast-food în

rândul studenţilor din cadrul

Unversităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj

Napoca

Autorii:

Cercetare de marketing privind consumul fast-food

Data predării: 08 mai, 2009

- 2 -


Sumar

Sumar.......................................................................................................................2

Lista figurilor...........................................................................................................3

Lista tabelelor...........................................................................................................4

Rezumat...................................................................................................................5

Cap.I Introducere..................................................................................................6

1.1 Tema cercetării.Argumentare................................................................6

1.2 Scopul cercetării.....................................................................................6

1.3 Obiectivele cercetării.............................................................................6

1.4 Ipotezele cercetării.................................................................................6

Cap.II Metodologia................................................................................................7

2.1 Natura cercetării.....................................................................................7

2.2 Unitatea de sondaj..................................................................................7

2.3 Mărimea eşantionului şi metoda de eşantionare folosită.......................7

2.4 Procentul chestionarelor exploatabile....................................................7

2.5 Datele de realizare a anchetei................................................................8

2.6 Elaborarea chestionarului.......................................................................8

2.7 Tipul analizelor efectuate.......................................................................8

Cap.III Analiza datelor.........................................................................................9

3.1 Caracteristici socio-demografice...........................................................9

3.2 Delimitarea consumatorilor de nonconsumatori..................................12

3.3 Factorii ce determină consumul...........................................................13

3.4 Obiceiurile de consum.........................................................................17

3.5 Fast-food-urile preferate......................................................................20

3.6 Analiza încrucişată a întrebărilor.........................................................21

Concluzii................................................................................................................26

Anexe ....................................................................................................................27

- 3 -


Lista figurilor

Figura 1.: Sexul.......................................................................................................9

Figura 2.: Domiciliul stabil...................................................................................10

Figura 3.: Facultăţile frecventate..........................................................................11

Figura 4.: Suma de bani disponibil lunar..............................................................12

Figura 5.: Consumatori/nonconsumatori de fast-food..........................................13

Figura 6.: Factorii ce determină consumul de fast-food.......................................14

Figura 7.: Importanţa principalelor caracteristici ale fast-food-ului.....................15

Figura 8.: Frecvenţa consumului de fast-food......................................................17

Figura 9.: Locul consumului de fast-food............................................................18

Figura 10.: Suma de bani cheltuită lunar pe fast-food..........................................19

Figura 11.: Fast-food-urile cele mai des vizitate..................................................20

- 4 -


Lista tabelelor

Tabelul 1: Relaţia dintre sexul persoanelor interogate şi calitatea de

consumator/nonconsumator...................................................................................21

Tabelul 2: Corelaţia dintre mediul de provenienţă şi banii cheltuiţi.....................23

Tabelul 3: Corelaţia dintre suma disponibilă lunar şi suma cheltuită pe fast-food 24

Tabelul 4: Mediul-Sexul-Consumator/Nonconsumator........................................25

- 5 -


Rezumat

Tema cercetării o reprezintă consumul de fast-food al studenţilor din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca.

Obictivul cercetării:■ Stabilirea ponderii consumatorilor de fast-food din totalul studenţilor■ Stabilirea factorilor ce determină consumul■ Stabilirea obiceiurilor de consum:

▪ Frecvenţa de consum▪ Cantitatea consumată▪ Localizarea consumului

Pentru realizarea anchetei am folosit metoda sondajului aleator non-exhaustiv.Analizele efectuate sunt cantitative şi au fost folosite următoarele tipuri:▪ Analiza individuală a întrebărilor▪ Analiza încrucişată▪ Analiza corelaţiei dintre variabile(cu ajutorul testului “hi-pătrat”) şi a

intensităţii acesteia (cu ajutorul coeficientului lui Pearson)Concluziile trase în urma cercetării:▪ Două treimi din studenţii interogaţi sunt de sex masculin▪ Aproximativ 80% dintre ei provin din mediul urban▪ Cei mai mulţi frecventează Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea

Afacerilor▪ O treime din studenţi nu dispune de nici măcar 200 RON lunar, în timp ce un

sfert are la dipoziţie peste 400 RON.▪ Rata ridicată a consumatorilor, combinată cu numărul relativ mare al

studenţilor din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (şi din cadrul altor universităţi din ţară), ar putea însemna constituirea acestora într-un segment de piaţă relativ important din perspectiva producătorilor de fast-food, care ar putea diferenţia oferta lor, ţintind acest segment în mod special.

▪ Majoritatea studenţilor consumă fast-food datorită plăcerii şi ambianţei▪ Cele mai importante caracteristici ale fast-food-urilor sunt considerate gustul

şi calitatea, iar cele mai nesemnificative ambalajul şi reclama▪ Cei mai mulţi consumă fast-food de 2-3 ori pe săptămână▪ Locurile unde se consumă cel mai frecvent fast-food sunt locurile chiar unde

se află fast-food-ul şi domiciliul.▪ Majoritatea studenţilor cheltuie lunar pe fast-food între 51-100 RON.▪ Există legături directe între variabilele cercetării▪ Există legături de intensitate slabă între următoarele variabile:

- sexul – consumul- mediu – sumă cheltuită

▪ Există legături de intensitate medie între variabilele:- sumă disponibilă – sumă cheltuită

▪ Nu au fost identificate variabile cu legături de intensitate maximă

- 6 -


Capitolul I: Introducere

1.1. Tema cercetării. Argumentare

Tema cercetării o reprezintă consumul de fast-food al studenţilor din cadrul

Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca.

Alegerea temei se datorează faptului că, în opinia noastră studierea

fenomenului sus menţionat prezintă real interes din punctul de vedre al producătorilor

de fast-food, din prisma poziţionării şi diferenţiării propriei oferte, date fiind

trăsăturile şi obişnuinţele specifice studenţilor, datorate mediului şi vârstei în care

aceştia se află. Pe lângă acest fapt şi noi, realizatorii acestei cercetări, suntem la

rândul nostru studenţi, şi curiozitatea faţă de obiceiurile colegilor noştrii în această

privinţă ne-a determinat să realizăm acest studiu.

1.2. Scopul cercetării

Scopul cercetării constă în realizarea unei radiografii a consumului de fast-

food în rândul studenţilor, analiza motivaţiilor, obiceiurilor, tendinţelor de consum,

respectiv structura acestuia.

1.3. Obiectivele cercetării

■ Stabilirea ponderii consumatorilor de fast-food din totalul studenţilor

■ Stabilirea factorilor ce determină consumul

■ Stabilirea obiceiurilor de consum:

▪ Frecvenţa de consum

▪ Cantitatea consumată

▪ Localizarea consumului

1.4. Ipotezele cercetării

■ Cel puţin 75% dintre studenţi sunt consumatori de fast-food

■ Majoritatea studenţilor consumă fast-food datorită plăcerii

■ Majoritatea studenţilor consumă fast-food de 2-3 ori pe săptămână

- 7 -


Capitolul II: Metodologia

■ Natura cercetării

Prezenta cercetare este una cantitativă, deoarece are ca obiectiv descrierea

cuantificată a comportamentelor studenţilor faţă de problema studiată.

■ Unitatea de sondaj

Unitatea de sondaj este reprezentat de studenţi (din cadrul Universităţii

“Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca)

■ Mărimea eşantionului şi metoda de eşantionare folosită

În dimensionarea eşantionului am admis un prag de încredere de 95%,

respectiv o marjă de eroare de 5%. Deoarece ponderea componentelor din eşantion

care posedă(nu posedă) caracteristica cercetată, probabilităţile p şi q au fost

considerate deopotrivă 50%.

Astfel mărimea minimă a eşantionului este:

Din motive financiare am stabilit un eşantion efectiv de 60 de persoane.

Eroarea va fi:

Pentru realizarea anchetei am folosit metoda sondajului aleator non-

exhaustiv.

■ Procentul chestionarelor exploatabile

Procentul chestionarelor exploatabile este de 95% (57 din 60 chestionare)

■ Datele de realizare a anchetei

▪ Locul realizării anchetei: localurile municipiului Cluj-Napoca

▪ Perioada de culegere a informaţiilor: 12-28 aprilie, 2009

- 8 -


▪ Numărul anchetatorilor: 2 persoane.

■ Elaborarea chestionarului

▪ Identificarea caracteristicilor cuprinse în obiectivele cercetării şi ordonarea logică a

acestora

▪ Formularea întrebărilor ce umează a fi adresate subiectului investigat.

S-au folosit întrebări închise, deschise, filtru şi de identificare

S-a acordat atenţie calităţii întrebărilor ( să fie suficient de specifice să aibă

limbaj simplu, să evite ambiguitatea, să fie neipotetice)

▪ Dimensionarea corespunzătoare, punerea în pagină şi aspectul estetic general

▪ Codificarea şi elaborarea listei de coduri

■ Tipul analizelor efectuate

Analizele efectuate sunt cantitative şi au fost folosite următoarele tipuri:

▪ Analiza individuală a întrebărilor

▪ Analiza încrucişată

▪ Analiza corelaţiei dintre variabile(cu ajutorul testului “hi-pătrat”) şi a intensităţii

acesteia (cu ajutorul coeficientului lui Pearson)

- 9 -


Capitolul III: Analiza datelor

În cele ce urmează vom prezenta analiza datelor obţinute şi prelucrate.

În prima parte a analizei vom expune rezultatele primare ale anchetei.

Abordarea noastră presupune gruparea întrebărilor care tratează aceeaşi temă,

facilitând astfel tragerea unor concluzii, degajarea unor sinteze.În ceea ce priveşte

partea finală a raportului, vom analiza existenţa eventualelor corelaţii, legături între

variabilele cercetării, respectiv intensitatea acestora.

3.1 Caracteristici socio-demografice

Informaţiile privind caracteristicile socio-demografice se obţin cu ajutorul

întrebărilor de identificare. Considerăm că aceste informaţii pot fi utile şi edificatoare,

dat fiind faptul că caracteristicile socio-demografice au o influenţă deloc neglijabilă

asupra comportamentului indivizilor în general, inclusiv asupra comportamentului de

consumator. Prima noastră întrebare de acest gen se referea la sexul celor interogaţi.

Astfel am obţinut următoarea repartiţie pe sexe:

Sexul

Masculin65%

Feminin35%

Masculin Feminin

Figura 1: Sexul

După cum ne indică diagrama de mai sus, 65% din cei interogaţi sunt

reprezentaţi de persoane de sex masculin, şi doar 35% de cele de sex feminin.

- 10 -


Din punct de vedere al provenienţei (domiciliului stabil), studenţii se împart în

două categorii:

Domiciliul stabil

Mediu Urban79%

Mediu Rural21%

Mediu Urban Mediu Rural

Figura 2: Domiciliul stabil

Se observă că majoritatea studenţilor, mai precis 79% provin din mediul

urban, cei din mediul rural au pondere de 21%, asta însemnând că patru din cinci

studenţi trăiesc la oraş, iar unul singur la ţară.

- 11 -


În continuare să vedem facultăţile frecventate de studenţi interogaţi, respectiv

procentajele aferente fiecărei facultăţi:

3

2

3

5

4

9

6

7

4

14

0 2 4 6 8 10 12 14

Istorie-Filozofie

Sociologie

Studii Europene

Fizică

Geografie-Geologie

Matematică-Informatică

Drept

Litere

Psihologie

Ştiince Economice

Facultăţile de provenienţă

Figura 3: Facultăţile frecventate

Studenţii participanţi la această anchetă frecventează zece din cele treizeci şi

şapte de facultăţi din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”. Cei mai mulţi studiază la

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, ce se explică prin faptul că

instituţia respectivă e cea mai mare dintre facultăţi. Facultăţile de Litere şi

Matematică-Informatică ocupă şi ele locuri fruntaşe în privinţa numărului de studenţi

interogaţi, în timp ce facultăţile de Sociologie şi Studii Europene „au furnizat” relativ

puţini studenţi.

- 12 -


Răspunsurile date la întrebarea privind suma de bani disponibilă lunar, ne

oferă informaţii de importanţă majoră, admiţând faptul că situaţia materială are un

impact covârşitor asupra obiceiurilor de consum:

Sumă de bani disponibilă lunar

Sub 200 RON35%

Între 201-300 RON23%


Peste 401 RON26%

Sub 200 RON Între 201-300 RON Între 301-400 RON Peste 401 RON

Figura 4: Suma de bani disponibilă lunar

Diagrama ne indică faptul că mai mult decât o treime din studenţi(35%)

dispun lunar de o sumă de sub 200 RON. Aproximativ un sfert dintre ei (23%) se

încadrează în intervalul de 201-300 RON, iar o parte relativ mică (16%) în intervalul

de 301-400 RON. În schimb 26% declarau că au posibilitatea de a cheltui lunar sume

substanţiale, de peste 401 RON.

În urma acestor rezultate putem trage următoarele concluzii generale:

- 13 -

▪ Două treimi din studenţii interogaţi sunt de sex masculin▪ Aproximativ 80% dintre ei provin din mediul urban▪ Cei mai mulţi frecventează Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor▪ O treime din studenţi nu dispune de nici măcar 200 RON lunar, în timp ce un sfert are la dipoziţie peste 400 RON.


3.2 Delimitarea consumatorilor de nonconsumatori

Chestionarul debutează cu o întrebare menită să delimiteze cele două sfere

esenţiale din perspectiva acestui studiu: cea a consumatorior, respectiv a

nonconsumatorilor de fast-food.

6

51

0

10

20

30

40

50

60

Nonconsumatori Consumatori

Consumatori/nonconsumatori de fast-food

Figura 5: Consumatori/nonconsumatori de fast-food

Rezultatele obţinute indică o majoritate convingătoare a ponderii

consumatorilor de fast-food din totalul poulaţiei studiate. Doar 11% (6 persoane),

adică aproximativ un singur student din zece nu consumă deloc fast-food. Se confirmă

astfel prima ipoteză a cercetării, care presupunea un procentaj de 75% a

consumatorilor. Rata ridicată a consumatorilor, combinată cu numărul relativ mare al

studenţilor din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (şi din cadrul altor universităţi din

ţară), ar putea însemna constituirea acestora într-un segment de piaţă relativ important

din perspectiva producătorilor de fast-food, care ar putea diferenţia oferta lor, ţintind

acest segment în mod special.

- 14 -


3.3 Factorii ce determină consumul

Odată delimitată sfera consumatorilor de cea a nonconsumatorilor, am încercat

să aflăm motivaţiile, factorii determinanţi ce stau la baza consumului efectiv.

Răspunsurile obţinute sunt redate de figura următoare:

3

37

29

2 20

5

10

15

20

25

30

35

40

Procentaj

Nevoie Plăcere Curiozitate Ambianţă Pulicitate Altele

Factorii

Factorii ce determină consumul de fast-food

Figura 6: Factorii ce determină consumul de fast-food

Rezultă din figura de mai sus că motorul principal al consumului e reprezentat

de plăcerea oferită de consumul fast-food-ului; aşa consideră două treimi din totalul

consumatorilor. O parte relativ importantă a consumatorilor (aproximativ 18%) a

nominalizat un factor de ordin social, respectiv ambianţa. 6.45% dintre studenţi e

determinat de un factor fizilogic, mai precis de simţul nevoii de a consuma. O pondere

mică au cei care consumă fast-food pentru a-şi satisface curiozitatea, ei reprezintă

doar 3,23% din total. Tot acest procentaj revine şi celor care sunt influenţaţi şi

determinaţi să consume datorită publicităţii, în primul rând. Având în vedere sumele

semnificative cheltuite pe publicitate, impactul aproape de neglijat a publicităţii

asupra consumului ar trebui să ridice importante semne de întrebări şi să dea de gândit

managementului firmelor producătoare, în vederea eficientizării acestor acţiuni.

- 15 -


Din perspectiva importanţei pe care o acordă consumatorii diferitelor

caracteristici ale fast-food-ului am obţinut următoarele rezultate:

Foart

e Im

port

ant

Import

ant

Neutr

e

Neim

port

ant

Delo

c Im

port

ant

Preţ

Gust

Ambalaj

Reclamă

Calitate

26

19

41 1

1

11

25

7 7

1

12

26

75

2823

0 0 09

31

10

0 105

101520253035

Nr. persoane

Calificative

Caracteristici

Importanţa caracteristicilor fast-food-ului

Figura 7: Importanţa principalelor caracteristici ale fast-food-ului

Din această diagramă rezultă a multitudine de informaţii utile şi importante:

- Gustul şi calitatea sunt considerate caracteristicile principale ale fast-food-

ului, aproape toţi studenţii le consideră caracteristici de importanţă majoră.

- Importanţa pe care consumatorii o acordă preţului rămâne doar cu puţin în

urmă faţă de cea acordată gustului şi calităţii.

- În schimb, ambalajul şi reclama nu sunt apreciate de către consumatori ca

fiind caracteristici importante, ci mai degrabă neutre, neimportante în alegere

- 16 -


O altă abordare a diagramei conduce la aceleaşi rezultate:

- În rândul caracteristicilor apreciate ca fiind foarte importante conduc detaşat gustul

şi calitatea, în timp ce cele mai nesemnificative caracteristici sunt considerate

ambalajul şi reclama.

Astfel, putem concluziona, că:

- 17 -

▪ Majoritatea studenţilor consumă fast-food datorită plăcerii şi ambianţei▪ Cele mai importante caracteristici ale berii sunt considerate gustul şi calitatea, iar cele mai nesemnificative ambalajul şi reclama


3.4 Obiceiurile de consum

După ce am analizat factorii ce determină consumul, şi ierarhia importanţelor

pe care consumatorii le acordă principalelor caracteristici ale fast-food-ului, vom

prezenta în continuare obiceiurile studenţilor legate de consum.

Am conceput şi am introdus în chestionar o întrebare cu ajutorul căruia să

obţinem informaţii pe care le considerăm foarte importane: frecvenţa consumului.

Frecvenţa consumului de fast-food

6%

44%

13%

37% Zilnic

De 2-3 ori pe săptămână

De 4-5 ori pe lună

Ocazional

Figura 8: Frecvenţa consumului de fast-food

În urma reprezentării grafice a rezultatelor obţinute s-a dovedit o ipoteză

formulată încă de la începutul cercetării: cei mai mulţi studenţi, respectiv 44%

consumă fast-food, în general, de 2-3 ori pe săptămână. Acest procentaj este urmat de

cel al consumatorilor ocazionali. 13% a bifat categoria “4-5 ori pe lună”, proporţia

consumatorilor zilnici fiind şi mai mică, de numai 6%.

Având în vedere caracterul aparte al vieţii de student, în linii mari am obţinut

datele la care ne aşteptam.

- 18 -


În privinţa locului unde consumă de obicei fast-food-ul, cei interogaţi au dat

următoarele răspunsuri:

22%

40%

29%

8%

1%0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Procentaj

Acasă Pe loc, lafast-food

Pe stradă La bar Altundeva

Locuri

Locul consumului de fast-food

Figura 9: Locul consumului de fast-food

Rezultatele ne indică faptul că studenţii consumă de obicei fast-food când ies

în oraş; majoritatea (40%) chiar pe loc unde au cumpărat mâncarea, iar 29% pe stradă.

Putem afirma că studenţii nu prea frecventează barurile, doar 8% menţionând acestea

ca loc de consum. O cincime preferă să consume acasă.

- 19 -


Considerând suma de bani cheltuită lunar pe fast-food ca fiind o informaţie

esenţială, am încheiat această parte tematică a chestionarului adresând studenţilor o

întrebare în această privinţă.

Suma de bani cheltuită lunar pe fast-food

Mai puţin de 50 RON24%



Mai mult de 201 RON16% Mai puţin de 50 RON

Între 51-100 RON

Între 101-200 RON

Mai mult de 201 RON

Figura 10: Suma de bani cheltuită lunar pe fast-food

Conform diagramei de mai sus 24% dintre cei interogaţi abia alocă bani pentru

cumpărarea de fast-food. Majoritatea, adică 38%, cheltuie sume relativ modeste (între

51-100 RON), în timp ce 22% se încadrează în intervalul 101-200 RON. În schimb

16% dintre studenţi sunt dispuşi să renunţe la o sumă de peste 201 RON lunar din

propriul buget în favoarea cumpărării de fast-food.

Concluziile acestei părţi tematice sunt redate în tabelul următor:

- 20 -

▪ Cei mai mulţi consumă fast-food de 2-3 ori pe săptămână▪ Locurile unde se consumă cel mai frecvent fast-food sunt locurile chiar unde se află fast-food-ul şi domiciliul.▪ Majoritatea studenţilor cheltuie lunar pe fast-food între 51-100 RON.


3.5 Fast-food-urile preferate

În această parte tematică a analizei prezentăm structura consumului din

perspectiva celor mai des vizitate fast-food-uri.

Diagrama de mai jos redă fast-food-urile cele mai des frecventate:

Fast-food-urile des vizitate

36%

10%16%

16%

3%1%3%12% 2%1%

McDonald's

Michelangelo

Fast-Food Sora

Speed

Fast-Food Shanghai

Akropolis

Elias Fast-Food

KFC

SummerTimes Fast-Food

Buffo-Food Express

Figura 11: Fast-food-urile cele mai des vizitate

Deşi pe piaţa românească există o gamă destul de largă de fast-food-uri, cei

interogaţi au nominalizat doar 10 dintre acestea.

În vârful ierarhiei celor mai des vizitate fast-food-uri se află într-un mod

autoritar McDonald’s, cu 36

Pe poziţia a doua s-a clasat Speed, cu 16% şi tot cu 16% Fast-Food Sora, iar

podiumul imaginar este completat de către KFC cu 12%. Celelalte locuri au

înregistrat procentaje sensibil mai scăzute şi o dispersie relativ mare.

- 21 -


3.6 Analiza încrucişată a întrebărilor

În această parte a analizei ne propunem studierea legăturilor dintre diferitele

variabile ale cercetării, şi, în cazul existenţei unei legături determinarea intensităţii

acesteia. Pentru realizarea acestui scop constituim tabele încrucişate, cu două sau trei

intrări, cu ajutorul cărora comparăm răspunsurile la o întrebare în funcţie de

răspunsurile date la o altă întrebare (la alte întrebări). În demersul nostru vom

combina atăt variabile explicative cu unele dependente, cât şi variabile dependente,

între ele.

1. Influenţa sexulului persoanelor interogate

Legătura dintre sexul persoanelor interogate şi calitatea de

consumator/nonconsumator:

Ipoteze:

H0: nu se poate stabili o legătură directă între sexul persoanelor interogate şi

calitatea de consumator/nonconsumator.

H1: există legătură directă între sexul persoanelor interogate şi calitatea de

consumator/nonconsumator

SexTotal

Masculin Feminin

Consumator35

(33,11)

16

(17,89)51

Nonconsumato

r

2

(3,89)

4

(2,11)6

Total 37 2057

Tabelul 1: Relaţia dintre sexul persoanelor interogate şi calitatea

de consumator/nonconsumator

- 22 -


Eij = (total linia i)*(total coloana j)/(total general)

E11 = 37*51/57 = > E11 = 33,11

E22 = 20*6/57 => E25 = 2,11

2calc = Oij - valoare observată Eij - valoare

aşteptată

2calc=2,918

Pentru un nivel de semnificaţie de 0,05 şi grade de libertate (2-1)*(2-1)=1,

χ2teoretic=0,0039.

χ2calc(=2,918) > χ2

teoretic (=0,0039) => se acceptă ipoteza H1:există

legătură directă între sexul persoanelor interogate şi calitatea de

consumator/nonconsumator”.

Pentru a determina intensitatea legăturii dintre variabile vom calcula

coeficientul de contingenţă C:

unde:

C = coeficientul de contingenţă

2 = valoarea calculată a lui 2 în cazul celor două variabile

n = mărimea eşantionului

Legătura care există între variabile este de intensitate slabă deoarece C=0.22.

- 23 -


2. Influenţa mediului din care provin persoanele interogate

Legătura dintre mediul din care provin persoanele interogate şi suma de bani

cheltuită lunar pe fast-food:

MediulTotal

Urban Rural

Sub 50 RON8

(9,88)

4

(2,12)12

Între 51-100 RON18

(16,47)

2

(3,53)20

Între 101-200 RON9

(9,06)

2

(1,94)11

Peste 201ROn7

(6,59)

1

(1,41)8

Total42 9 51

Tabelul 3: Corelaţia dintre mediul de provenienţă şi banii cheltuiţi

2calc=2,98


χ2teoretic=0,35

χ2calc(=2,98) > χ2

teoretic (=0,35) => există legătură între mediul din care provin

persoanele interogate şi suma de bani cheltuită lunar pe fast-food.

Legătura care există între variabile este de intensitate slabă deoarece C=0,23.

- 24 -


3. Legătura dintre suma disponibilă şi suma cheltuită pe fast-food

Sumă

cheltuită pe fast-

food lunar

Sumă disponibilă (RON)

TotalSub

200

Între

201-300

Între

301-400

Peste

401

Sub 50

RON

6

(3,53)

3

(2,82)

0

(2,12)

3

(3,53)12

Între 51-

100 RON

6

(5,88)

5

(4,71)

1

(3,53)

8

(5,88)20

Între 101-

200 RON

2

(3,24)

3

(2,59)

5

(1,94)

1

(3,24)11

Peste 201

RON

1

(2,35)

1

(1,88)

3

(1,41)

3

(2,35)8

Total 15 12 9 15 51

Tabelul 3: Corelaţia dintre suma disponibilă lunar şi suma cheltuită pe fast-food

2calc=16,61


χ2teoretic=3,33

χ2calc(=16,61) > χ2

teoretic (=3,33) => există legătură între suma disponibilă lunar

şi suma cheltuită pe fast-food

Legătura care există între variabile este de intensitate medie deoarece C=0,49

- 25 -


Pentru o analiză şi mai aprofundată a legăturilor dintre variabilele cercetării la

unele tabele am introdus o a treia variabilă.

Astfel am completat tabela 1 cu variabila “mediul de provenienţă”:

Mediu

lConsumator Nonconsumator

Urban

Sexul Masculin 31 1

Feminin 11 2

RuralMasculin 4 1

Feminin 5 2

Tabelul 4: Mediul-Sexul-Consumator/Nonconsumator

Din tabelul de mai sus rezultă următoarele informaţii principale:

- cei mai mulţi consumatori provin din mediul urban (82%)

- majoritatea covărşitoare a consumatorilor sunt persoane de sex

masculin

- ponderea nonconsumatorilor în rândul persoanelor de sex masculin

provenind din mediul urban este de doar 3%, în schimb în mediul rural se ridică la

20%

- ponderea consumatorilor de sex feminin în mediul urban este de

85%, în timp ce în mediul rural se situează la 72%

Concluzii:

- 26 -

▪ Există legături directe între variabilele cercetării▪ Există legături de intensitate slabă între următoarele variabile:

- sexul – consumul- mediu – sumă cheltuită

▪ Există legături de intensitate medie între variabilele:- sumă disponibilă – sumă cheltuită

▪ Nu au fost identificate variabile cu legături de intensitate maximă


Concluzii

În lucrarea de faţă au fost studiate obiceiurile, motivaţiile, tendinţele cu privire

la consumul de fast-food în rândul studenţilor din cadrul Universităţii ”Babeş-

Bolyai”, Cluj Napoca.

În urma analizei datelor obţinute am constatat că 90% din totalul studenţilor

sunt consumatori de fast-food. Principalii factori determinanţi în această privinţă sunt

plăcerea de a consuma fast-food. În privinţa caracteristicilor fast-food-ului, studenţii

acordă o importanţă majoră gustului şi calităţii, în schimb ignoră în mare măsură

ambalajul, chiar şi reclama.

- 27 -


Anexe

Chestionar

Prezentul chestionar constituie punctul de plecare al unei cercetări de

marketing privind consumul de fast-food al studenţilor din cadrul Universităţii

”Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca.

1. Consumaţi fast-food?

Da

Nu dacă nu, treceţi la întrebările de identificare (de la nr. 10)

2. Unde serviţi de obicei mâncarea?

Acasă

La cantină

Într-un fast-food

La restaurant

3. Cât de importante sunt următoarele caracteristici pentru

dumeavoastră la alegerea fast-food-ului?

Foarte

Importantă Importantă Neutru Neimportantă

Nu mă

interesează

de loc

Preţ

Gust

Rapiditatea

serviciilor

Reclamă

Calitate

- 28 -


4. Ce vă determină să consumaţi fast-food?

Nevoia

Plăcerea

Curiozitatea

Publicitate

Ambianţa

Altele___________________

5. Cât de frecvent consumaţi mâncăruri fast-food?

Zilnic

2-3 ori pe săptămână

4-5 ori pe lună

Ocazional

6. Unde consumaţi de obicei fast-food-ul cumpărat?

Acasă

Pe loc la fast-food

Pe stradă

La bar

Altundeva_________________

7 Precizaţi fast-food-ul cel mai frecvent vizitat de dumneavoastră:

______________________

8. De obicei, ce sumă de bani cheltuiţi pe fast-food lunar?

Sub 50 RON

Între 51-100 RON

Între 101-200 RON

Peste 201 RON

9. Sexul dumneavoastră:

Masculin

- 29 -


Feminin

10. Unde este domiciliul stabil al dumneavoastră?

Mediul urban

Mediul rural

11. La ce facultate sunteţi student?

_________________________________________

12. Ce sumă de bani aveţi la dispoziţie lunar?

Mai puţin de 200 RON

Între 201-300 RON

Între 301-400 RON

Peste 401 RON

Vă mulţumim pentru cooperare!

- 30 -

Cercetare de Marketing Privind Consumul de Fast-Food in Randul Studentilor Din Cadrul Unversitatii...

Documents

Transcript of Cercetare de Marketing Privind Consumul de Fast-Food in Randul Studentilor Din Cadrul Unversitatii...