Cele mai importante 10 gre şeli de evitat în managementul ... · PDF filePe termen...

of 25/25
Cele mai importante 10 greşeli de evitat în managementul financiar Raport special
  • date post

    05-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    219
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Cele mai importante 10 gre şeli de evitat în managementul ... · PDF filePe termen...

  • Cele mai importante

    10 greeli de evitat n

    managementul financiar

    Raport special

  • 1

    Raport special Cele mai importante 10 greseli de evitat in managementul financiar

    2012 RENTROP & STRATON

    Autor: Irinel Ion

    Manager produs: Raluca Bajan Manager Centru de Profit: Andreea Micu

    Director Divizie Editorial: Rzvan Tanase

    Lucrare editat de:

    RENTROP & STRATON Grup de Editur si Consultant n Afaceri

    (recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)

    Presedinte: George Straton Director General: Florin Cmpeanu

    Director Creatie Productie: Cristina Straton

    Director Economic: Mariana Netoiu Serviciul Clienti

    Tel.: 021.209.45.45

    Fax: 021.408.28.99 E-mail: [email protected]

    Puteti consulta si celelalte lucrri editate de RENTROP & STRATON la www.rs.ro

    Toate drepturile rezervate.

    Nicio parte din acest material nu poate fi reprodus, arhivat sau transmis sub nicio

    form si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, nregistrare audio sau video, fr permisiunea n scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt

    responsabili pentru nicio pierdere ocazionat vreunei persoane fizice sau juridice care actioneaz

    sau se abtine de la actiuni ca urmare a citirii materialelor publicate n aceast lucrare.

  • 2

    Cele mai importante 10 greseli de evitat in

    managementul financiar

    STUDIU DE CAZ 1

    Greseala: Evaluarea deciziilor manageriale asupra rentabilitatii unei companii poate fi

    masurata prin compararea profiturilor obtinute in decursul a doua perioade, in cazul unei

    cresteri a profitabilitatii putand concluziona ca deciziile luate de catre management au fost adecvate

    Corect: analiza rentabilitatii unei companii trebuie sa fie axata in mod necesar pe masurarea unui set de indicatori, dintre care profitul are abia un rol subsidiar.

    Profitul obtinut, masurat ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile inregistrate de catre o

    companie are rolul de a mssura performanta obtinuta de catre o companie in decursul unei perioade. In practica exista mai multe masuri ale profitului, in diverse tari existand notiuni si

    definitii distincte cu privire la profit, numarul acestora fiind considerabil.

    Astfel, putem vorbi despre:

    Marja bruta (Gross margin), care se calculeaza ca diferenta dintre veniturile provenite din vanzarea bunurilor si a serviciilor si costul acestora. In costul bunurilor si a serviciilor se includ doar o parte a cheltuielilor inregistrate de catre o companie si anume

    cheltuielile directe si o parte din cheltuielile indirecte, adica cele care pot fi alocate in mod direct bunurilor sau serviciilor vandute;

    Profit operational (Operating profit), care se calculeaza ca diferenta dintre marja bruta si toate cheltuielile operationale. Mai este cunoscut sub denumirea de profit inainte de

    dobanzi si taxe (earnings before interest and taxes) si defineste surplusul generat de activitatea

    operationala (de exploatare);

    Profit brut (Profit before taxes), care reprezinta profitul realizat inainte de impozitare (taxe) si dupa scaderea cheltuielilor cu dobanzile (aferente capitalului pus la

    dispozitie de institutiile financiare);

    Profit net (Net profit) reprezinta profitul net dupa deducerea impozitului pe profit si a ajustarilor pentru activitatile extraordinare (in unele tari).

    Masurile cu privire la profit descrise anterior au dezavantajul lipsei de comparabilitate dintre

    diverse companii situate in special in tari diferite, deoarece politicile si procedurile contabile folosite difera, de regula, de la tara la tara si chiar de la companie la companie.

    Astfel, rezultatele contabile obtinute sunt influentate de politica de amortizare a

    imobilizarilor, recunoasterea si capitalizarea activelor necorporale precum goodwill-ul,

    metoda de gestiune a stocurilor, recunoasterea cheltuielilor aferente activelor depreciate etc.

  • 3

    In plus, profitul net dupa deducerea cheltuielilor cu dobanda si a taxelor este influentat de

    modalitatea de finantare (mixul de capital) folosit de catre fiecare companie si de politica

    fiscala din zona in care compania activeaza.

    Masurile contabile ale profitului sunt considerate de catre multi analisti economici a avea o

    relevanta mai insemnata pentru banci si alte institutii finantatoare decat pentru o companie, si

    asta deoarece profitul nu include si o dimensiune de remunerare a capitalurilor puse la

    dispozitie de catre actionari, a costului acestora.

    Astfel, pe termen scurt, creditorii sunt interesati de lichiditatea intreprinderii, adica de

    capacitatea acesteia de a face fata scadentelor pe termen scurt, fiind interesati in principal de

    necesarul de fond de rulment sau capital de lucru pentru a face fata nevoilor de lichiditati generate de procesul de exploatare.

    Pe termen lung, creditorii trebuie sa se asigure de solvabilitatea si rentabilitatea intreprinderii,

    de care depinde plata dobanzilor si rambursarea datoriilor. Ei sunt interesati de marimea datoriilor, posibilitatea de rambursare, capacitatea de autofinantare a intreprinderii, precum si

    de rentabilitatea si utilitatea imprumutului acordat.

    Creditorii sunt interesati si de structura financiara a intreprinderii, de mixul capitalurilor

    folosite in derularea activitatilor curente, care prezinta gradul de risc prin levierul financiar

    (adica raportul dintre datorii si capitalurile proprii). Structura capitalurilor atrase de catre o

    companie influenteaza in mod direct si costul acestora.

    Modul de abordare a performantelor bazat strict pe analiza profitabilitatii inregistrate s-a

    dovedit limitat, ceea ce a impus un sistem de tratare a informatiei apt sa ofere managerului

    datele necesare si relevante adoptarii deciziilor financiare.

    Astfel, analiza performantelor unei companii nu trebuie sa se limiteaze numai la date

    financiare, ci inglobeaza si informatii economice si cu privire la mediul concurential, iar

    rezultatele analizei sunt integrate in modele financiare, necesare elaborarii previziunilor.

    Spre exemplu, costul capitalurilor atrase de catre o companie de la furnizorii externi de

    capitaluri sunt prezentate transparent in cadrul contului de profit si pierdere al unei companii, prin intermediul cheltuielilor cu dobanzile. In schimb, costul capitalurilor furnizate de catre

    actionari nu este prezentat in mod explicit in cadrul situatiilor financiare si a contului de profit si pierdere, chiar daca este evident faptul ca si aceste fonduri puse la dispozitie de catre

    actionari au un cost.

    Pentru a efectua o analiza relevanta asupra performantelor realizate de catre o companie, este

    necesar sa luam in considerare si costul capitalurilor furnizate de catre actionari. Pentru a

    determina acest cost avem nevoie de informatii suplimentare pe care nu le regasim de regula

    in situatiile financiare ale unei companii.

    Actionarii particulari sau intreprinderi sunt direct interesati in cresterea valorii

    intreprinderii, deoarece ei investesc capitaluri supuse la riscuri. Remunerarea actionarilor este

    constituita prin dividende si plus-valoarea creata de intreprindere.

  • 4

    In conceptia unor autori (F.Modigliani si M.H.Miller1), valoarea actiunilor este dependenta de

    profit, independent de dividende, in timp ce alti autori (M.Gordon, E.Shapiro) considera ca

    actiunile au o valoare egala cu valoarea actuala a fluxurilor dividendelor estimate.

    In practica, investitorii procedeaza la o evaluare a rentabilitatii sperate de intreprindere, fiind

    interesati atat in perspectiva castigurilor viitoare (beneficiul pe actiune si plus-valoarea in

    capital), cat si in rentabilitatea imediata prin studiul politicii dividendelor si al riscului in

    vederea orientarii spre titlurile avantajoase.

    Actionarii actuali si cei potentiali urmaresc sectorul de activitate al intreprinderii si locul pe

    care aceasta il ocupa, fiind interesati in indatorarea acesteia, capacitatea de autofinantare si

    rentabilitatea investitiilor.

    Indicator P&L

    Firma A

    Firma B Observatii

    Venituri vanzari 100.000 100.000

    Costul bunurilor vandute 60.000 55.000

    Firma A foloseste met. CMP, iar firma B

    FIFO

    Marja bruta 40.000 45.000

    Cheltuieli operationale 25.000 21.000

    diferente intre politica de amortizare a

    investitiilor

    Profit operational (PBIT) 15.000 24.000

    Costuri de finantare

    (dobanzi) 6.000 4.000

    costul finantarii este de 12% pentru A si 8%

    pentru B

    Profit brut 9.000 20.000

    Impozit pe profit 2.250 3.200 25% firma A versus 16% firma B

    Profit net 6.750 16.800

    Dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos, doua companii cu performante

    operationale aproape similare, care activeaza in cadrul aceleiasi industrii (cu acelasi volum al

    volumelor comercializate, structura similara a cheltuielilor si credite contractate egale) pot

    avea masuri ale profiturilor obtinute foarte diferite, ca urmare a unor diferente existente la nivelul politicilor contabile sau a nivelului dobanzilor si taxelor platite.

    Cel mai relevant indicator de tip P&L (pentru analiza performantei) este EBITDA (earnings

    before interest, taxes, depreciation & amortization), tocmai pentru faptul ca nu incorporeaza elemente sensibile precum dobanzile si taxele platite sau am