Ce si cum - Munti - si cum - Munti.pdf Viafa pe grohotig Plantele pot tr[i pe stAnci? Ce sunt Pdramo...

Click here to load reader

  • date post

    21-Feb-2020
  • Category

    Documents

  • view

    3
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Ce si cum - Munti - si cum - Munti.pdf Viafa pe grohotig Plantele pot tr[i pe stAnci? Ce sunt Pdramo...

  • unti Hanke Huber

    'llustratii de Marion Wieczorek Traducere din limba germand

    Anca Vasas

    d enciclopedia rao

    Cele trei vArfuri din Dolomifi, ltalia

  • Formarea gi rispindirea Cum se formeazi muntii? Ce se intAmpll cAnd straturile de rocl sunt comprimate? Exist[ munti ;i sub ap6? Din ce sunt formaji munlii? 0are munlii dispar? Fenomene carstice

    Foc ai gheafi De ce unii munli ,,scuip[" foc? Unde existi vulcani? Ce este un ghelar montan? Crevase

    Unde exista gheala vesnic6? Viata 1n ghea[6

    Oare peste o sutl de ani vor mai exista ghelari in Alpi? Cum se formeaz[ avalansele?

    Soare, vint gi ploaie Clima din munli difer[ de cea de la ges? Aerulrarefiat Ce este rlul de inillime? De ce in munli wemea este atit de schimb[toare?

    Cum se formeazi vAntul de munte si de ses? Atpiiin fliciri lnversiuni climatice Ce este foehnul?

    Ptantele de la munte Ce zone intAlnim in drum spre vArf.z Ce este frontiera p[durii? Ce flori sunt tipice pentru Alpi? Cum supravieluiesc plantele in munli? Viafa pe grohotig

    Plantele pot tr[i pe stAnci? Ce sunt Pdramo gi Puna? Sibiide argint gi citugiri uriagi

    munfilor Animalele din munti Cum se adapteazi animalele climatului aspru de munte? 2T De ce fluiera marmota? z8 Ce plslri trliesc in Alpi? z8 Vulturiidin munfi 29 De ce caprele negre ;i lapii silbatici pot sf, se calere atAt de bine? 29 Cum au ajuns camilele in Anzi? 30 Ce animale de prad[ exist[ in mun{i? 3t

    Cuprins

    4

    5

    6

    7

    9

    9

    10

    77

    72

    73

    73

    u 33

    33

    34

    35

    35

    t6 16

    37

    37

    38

    t8 39

    40

    40

    41

    42

    42

    43

    46

    +8

    q8

    14

    75

    t6 77

    17

    77

    18

    18

    79

    79

    20

    27

    22

    22

    23

    23

    24

    24

    25

    Protejarea munlilor

    Oamenii din munfi CAnd au populat oamenii Alpii? Ce reprezint[ pagunile alpine pentru oamenii din Alpi? Pigunite alpine - nature virgini? Cine au fost incaqii? Trenuri?n mun{i

    Cum traversau oamenii munlii? Cum triiesc oamenii in Himalaya? laci

    Munfii ca zone de petrecere a timpului liber De cAnd se duc oamenii in vacant[ la munte?

    Sporturile de var[ la munte Ce nu trebuie s[ lipseasc[ intr-o drumelie? Echipament pentru escatadi Sporturi practicate pe zipada De cAnd exist[ schiuri? Pind la timitl Virfuride peste 8 ooo de metri

    Apa gi materiile prime Munlii stocheaz[ apf,? Cum funclioneaz[ o hidrocentrall? Ce materii prime ne furnizeazl mun\ii?

    Salvamontul

    lndicePovegti, mituri, retedinte de zei

  • Formarea gi rispdndirea munlilor CAnd pl[ci masive ale scoar{ei

    privim mai indeaproape alcitui- rea PimAntului. EI este format dintr-un nucleu invelit in mai multe straturi. Stratul exterior cel mai dur se nume;te litosfer[, lithos insemnAnd in limba greaci ,,piatrf,".

    Acest strat exterior este for- mat din mai multe pllci tectonice in care sunt incastrate continen- tele. De cele mai multe ori, plici- le sunt mai mari decAt

    continentele, ele intinzAn-

    .tN

    du-se gi sub ape. EIe nu sunt fixe, ci plutesc. Plutesc deoarece se afl[ pe suprafala unui strat al PamAntului care este format din- tr-un material vAscos, partial to- pit, denumit astenosfera. Pl[cile tectonice se pot a;adar depf,rta unele de altele sau se pot apropia si ciocni. Ele nu se mi;ci mai mult de cAliva centimetri in fie- care an, cam cu aceea;i vitezd cu care cresc unghiile.

    CAnd pl[cile tectonice se cioc- nesc, sunt antrenate forle enorme ;i se pot na;te munli. Dou[ pl[ci se pot ciocni frontal doar in ca- zuri extreme. DacI o placf, ocea- nici ;i una continentali se ciocnesc, cea oceanicI se scu- fund[ gi se topeEte. Ciocnirea celor dou[ pllci tectonice deter- minl activitatea vulcanic[.

    Camerd fi09tna

    Trcrorrcl pl-iclrcn Teoria tectonicii plicilor, ideea

    ci toate continentele se migci

    pe un soi de ptici la suprafafa

    Pimdntului, nu este foarte

    veche. Pini [a mijlocul secolului )C(, oamenii de gtiinli

    aveau cu totul alte conceptii

    despre formarea munfilor. Dar

    toate aceste teorii igi aveau

    stibiciunite lor. Abia Alfred

    Wegener a venit cu ideea ci continentele s-ar putea migca.

    De aici s-a niscut apoi teoria

    derivei continentelor gi a

    ciocnirii plEcilor uriage.

    Cu ajutorul acesteia, formarea

    munfilor se putea explica mult

    mai ugor.

    Prin scufundorea pldcii oceanice sub cea continentald se formeazd mun,ti $i se na$te

    o ct iv itate a v ul can i cd.

    .)rii-

    lliltql - '

    ".\:-**'\

    f;.;ffi :x@.i..rft

    Cum se rormeaza munlil t

    terestre se cioc- nesc, se for- meazi munlii. Pentru a inlele- ge acest feno- men trebuie sa

    NS'r\ +

    t -1---).*ffi* & 4**- h6t" {s'"

    : Creastd oceonicd

  • Olympic Mountains din nord-vestul Statelor Unite ale Americii s-au formatin urmo coliziunii dintre o placd oceonicd ! una continentold.

    FrnrstRr GEoLoctcE Daci straturile de roci se afl5

    unele deasupra celorlalte, pe

    cele de jos nu [e putem vedea.

    1n unele regiuni, straturile

    vechi le stripung pe cele noi,

    ajungdnd la suprafati. Astfel

    de regiuni se numesc ferestre

    geologice sau chiar tectonice.

    Un astfel de exemplu este

    fereastra Unterengadiner din

    Atpii Elvefieni sau fereastra

    Tauern din Austria.

    Litosfera este im pdr{itd in pldci tectonice moi mari sou mai mici care se deplaseazd in diferite direclii.

    Formarea mur+lilor este legate

    $i de cutremure. Masele de pimAnt se aglomereazi, atAt in sus, cat gi in jos. A;a s-au for- mat, buneoari., Anzri din Ameri- ca de Sud.

    Uneori, douI continente se ciocnesc direct. Atunci ele sunt sudate cu o presiune enorme, iar pe linia de sudurl se formeaze munti. Himalaya s-a format prin coliziunea dintre India ;i Tibet. Formarea Alpilor este ceva mai complicate, dar ;i aici, ciocnirea pllcilor tectonice a condus la aparitia acestor munti.

    CAnd se formeazl munti, fo4e enorme com- prim[ mase de roc[. Prin acest proces de compri- mare se pot forma cute,

    la fel cum ar aparea dacl am plia o stof[. Crusta devine astfel mai groase si mai scurte. Cutele pot fi verticale sau oblice sau chiar r[sturnate. Dac[ privim o cute rlsturnatl in secliune, vom con- stata ce ordinea straturilor de roce este si ea inversatl.

    In afar[ de asta, mai pot ap[- +G llua^rA rea si asa-numite inversi-

    Ce se intimpti c6nd straturile de roci sunt comprimate?

    ,F d{.

    - -.\ uni. Asa denumesc l\}r geologii procesele in

    care anumite stra- turi se sparg ;i p[r{i ale aces- tora se depla- seaz[ in sus, in jos sau chiar lateral. Daci

    presiunea este foarte mare, astfel

    de fragmente se pot plasa unul peste

    (.

    t;;:,. ,,,: ia:

    1 | t:ra::' 1,,, ;:: a:ri

    ?.8$*,:*t:,.

    altul, restul straturilor

  • CAnd straturile de rocd sunt comprimate, se formeozd diferite cute (sus) sou falii (ios)

    Deplasore pe verticald in jos

    Vdrfuri gola;e in Pirinei. Acest lonl muntos dintre Spanio ;i Franla s-o format com in aceeosi perioodd cu Alpii.

    asezandu-se deasupra ca o pla- pume.

    Felul cum se comport[ roca, daci se sflrimi sau se pliaz5., depinde in cele din urm[ de mate- rialul din care este formatf,: unele roci sunt mai elastice, pot fi de- formate mai usor, altele se sparg mai usor, sunt mai casante. Pe lAng[ aceasta, proprietatile rocilor se modificd in func{ie de con- diliile de temperaturi ;i de presi- une. Presiunea ;i temperatura cresc cu cAt ne apropiem de cen- trul PlmAntului. Astfel, o rocd duri gi fdrAmicioas[ la suprafala poate fi modificat[ precum ceara caldf,, in interiorul P[mAntului.

    Mai sf, nu-ti vinl sd crezi, dar de pe fundul mlrilor ;i al oceanelor se inal![ munli falnici. Ei pot chiar s[-i de-

    pf,;easc[ in in[llime pe cei de pe uscat. Creasta atlantic[, de exemplu, se intinde pe circa 16 000 de kilometri. Este asadar de dou[ ori mai lungi decAt

    Existi,munti gi sub ap6?

    MUlll reprezint6 ridicdturi ale scoa(ei terestre gi sunt

    rispindifi pe intreaga

    suprafafi a Terrei de [a tropice

    p6ni la poli. Lanturite

    muntoase sunt impunitoare

    ti pot atinge chiar 7 ooo de kilometri, ca ln cazul Anzilor.

    Munfii acoperi cam o treime

    din suprafafa planetei noastre.

    lndiferent de pozifia tor

    geografici, ini$imea lor

    dicteazi gi suprafetele

    locuibile. ro% din uscat se

    inatfd la z ooo de metri de la

    nivelul mirii. Muntii sunt

    impun6tori gi prin diferenfa

    de nivel, uneori uriagi.

    Aceasta se formeazi ?ntre

    zona montani gi zona

    submontani sau intre dealuri

    givii. Deplosare orizontald

  • lnsula Surtsey din largul lslandei a apdrut in ry63 in urmo unei erup{ii vulconice.

    Anzl| Ea incepe la nord de Is- landa ;i traverseaza intregul 0cean Atlantic pAni la Insula Bouvet din apropierea Antarc- ticii. AIte lanluri muntoase sub-

    acvatice sunt creasta indo-atlantic6, creasta

    indo-central[ gi mul- , ,. ,::,.;.:. :: ,. te altele.

    M[surali de pe fundul marilor, ace;ti munli sub- acvatici ating inillimi de 1 000

    pAna la 3 000 de metri. Fundul ocea-

    nelor se a fl5, de re- guld, la adAncimi de 4 000

    pAna la chiar 6 000 de metri. Unele vArfuri de munli sunt a