CDL Practica aIX-A
-
Upload
ramona-bocos-cozma -
Category
Documents
-
view
733 -
download
7
Transcript of CDL Practica aIX-A
Unitatea de învăţământ: Avizat Colegiul Economic “Hermes” Petrosani Director Profilul: SERVICII Domeniul de pregătire de bază: Turism si alimentatie publicaModulul: CDLNr. de ore/an:90 ore Avizat Clasa: aIX-a D Sef catedraProfesor: Cozma Ramona
PLANIFICARE CALENDARISTICĂAN ŞCOLAR:2012-2013
CDL - ORGANIZAREA SI REZOLVAREA PROBLEMELOR SPECIFICE DOMENIULUI
NOTA DE PREZENTARE
Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului IV
recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un număr de 90 de ore/an ce se vor efectua pe
parcursul a trei săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.
Elaborarea curriculum-ului porneste de la STANDARD-ul DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ (SPP), care va garanta pregătirea unitară a tuturor elevilor şi adulţilor care
doresc să obţină calificarea de nivel 1, „Lucrător în comerţ”.
Dezvoltarea competentelor necesare calificarii profesionale se realizează prin
dobândirea unităţilor de competenţe cheie: ”Organizarea locului de muncă” respectiv
„Rezolvarea de probleme”.
De aceea, profesorul/maistru instructor va urmări dezvoltarea acestor competenţe prin
intermediul conţinuturilor ştiinţifice, iar evaluarea performanţelor elevilor se va axa pe
demonstrarea dobândirii competenţelor.
Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate cuprinse în SPP reprezintă
module de pregătire de sine stătătoare.
Competenţele cheie sunt repartizate în diferite module, în funcţie de posibilităţile de
exersare şi evaluare a acestora.
Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:
conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor
de performanţă din SPP;
evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoretice
ale acestora.
1
elevii îşi va dezvolta competenţe cheie importante pentru viitoarele activităţi de la locul
de muncă: competenţe de comunicare si vor aplica continuu tehnici de îmbunătăţire a
calităţii la locul de muncă.
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
COMPETENŢE INDIVIDUALE
CONŢINUT TEMATIC
UC 7
ORGANIZAREA
LOCULUI DE MUNCĂ
C1 - Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
Selectarea mijloacelor de muncă- materii prime şi auxiliare, - echipamente şi utilaje,- instalaţii, S.D.V.- uri
Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente- respectă succesiunea operaţiilor de
lucruÎntreţinerea curăţeniei la locul de muncă- materiale de curăţenie specifice
locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)
- prin metode manuale, - mecanice - semiautomate
C2 – Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă
Explicarea principiilor ergonomice de bază- microclimat, - economia mişcărilor, - poziţia de lucru
Măsuri individuale de reducere a efortului fizic- poziţia de lucru, - succesiunea mişcărilor, - dozarea efortului
Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă- ventilaţie, - temperatură,- iluminare, - zgomot
C3 – Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea
Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date- fişe de lucru,
2
sarcinilor - regulamente, - schiţe simple,- explicaţii
Verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru- comparare,- măsurare
Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor- repetarea operaţiei,- ajustări
U10
REZOLVAREA DE
PROBLEME
C1 – Identifică
probleme simple
Detectarea unor situaţii problematice- din documente,- din experienţa proprie,- din experienţa grupului de
cunoscuţi (familie, prieteni, grup de lucru)
Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiţii de timp şi de loc, - condiţii de metodă sau mod de
abordareFormularea problemei în funcţie de caracteristicile determinate
C2 – Alcătuieşte şi
aplică un plan de
rezolvare a unei
probleme simple
Identificarea unei alternative de rezolvare a problemei- consultare,- exersare, - observare, - testare
Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei- proiectarea unui rezultat dezirabil
într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de rezolvare)
Întocmirea planului de rezolvare a problemei- obiective,- metode, - esurse, activităţi, - mijloace şi cai de realizare,- mod de evaluare
Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat- ordinea de realizare din plan,- timpul de rezolvare,- colaborarea cu alţi parteneri
C3 – Verifică rezultatele
obţinute în urma
Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat- rezultate identice,
3
aplicării planului de
rezolvare a unei
probleme simple
- asemănătoare sau diferiteAprecierea rezultatului obţinut în urma comparării- acceptare sau respingere, - satisfacţie sau insatisfacţie
Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare- preluarea rezultatului apreciat drept
identic sau asemănător în situaţii simple, care presupun acelaşi tip de rezolvare
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:
1. Selectarea mijloacelor de muncă- materii prime şi auxiliare,- echipamente şi utilaje,- instalaţii, S.D.V.- uri2. Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente- respectă succesiunea operaţiilor de lucru3. Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă- materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)- prin metode manuale,- mecanice- semiautomate
4. Explicarea principiilor ergonomice de bază- microclimat,- economia mişcărilor,- poziţia de lucru5. Măsuri individuale de reducere a efortului fizic- poziţia de lucru,- succesiunea mişcărilor,- dozarea efortului6. Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă- ventilaţie,- temperatură,- iluminare,- zgomot7. Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date- fişe de lucru,- regulamente,- schiţe simple,- explicaţii8. Verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru- comparare,- măsurare9. Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor- repetarea operaţiei,- ajustări
4
10. Detectarea unor situaţii problematice- din documente,- din experienţa proprie,- din experienţa grupului de cunoscuţi (familie, prieteni, grup de lucru)11. Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiţii de timp şi de loc,- condiţii de metodă sau mod de abordare12. Formularea problemei în funcţie de caracteristicile determinat13. Identificarea unei alternative de rezolvare a problemei- consultare,- exersare,
- observare,- testare14. Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei- proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de rezolvare)15. Întocmirea planului de rezolvare a problemei- obiective,- metode,- esurse, activităţi,- mijloace şi cai de realizare,- mod de evaluare16. Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat- ordinea de realizare din plan,- timpul de rezolvare,- colaborarea cu alţi parteneri
17. Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat- rezultate identice,- asemănătoare sau diferite18. Aprecierea rezultatului obţinut în urma comparării- acceptare sau respingere,- satisfacţie sau insatisfacţie19. Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic sau asemănător în situaţii simple, care presupun acelaşi tip de rezolvare
CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE.
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine maistrului
instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta activitatea
practică la particularităţile elevilor.
Maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile de
învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea
competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un
caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice
5
pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea
acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de
instruire practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi
elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,
să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului
de predare / învăţare.
Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele
de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de
pregătire profesională.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic şi
prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor
1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
Dacă evaluatorul este nesigur în legătura cu vreun element, el se poate adresa
Verificatorului intern.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
6
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la
lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
7
Titlul unităţii : ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
Competenţa:1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu asigurarea ordineii şi curăţeniei la locul de muncă
Criterii de performanţăPrecizări privind
aplicabilitatea criteriilor de performanta
Probe de evaluare
Evaluare
(a) Selectarea mijloacelor de muncă
Stelectarea de materii prime şi auxiliare, Stabilirea echipamentelor şi utilajelor, Folosirea instalaţiilor, S.D.V.- uri
Probe orale
Probe scrise
Joc de rol
1
(b) Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente
Respectă succesiunea operaţiilor de lucru
Probe orale
Probe scrise
Exerciţii practice
1
(c) Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă
Foloseste materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)Intretine curatenia prin metode manuale,mecanice,semiautomate
Probe practice
Exerciţii practice
1
8
SUGESTII METODOLOGICE
Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală,
dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. Pentru
unele domenii de pregătire ( comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc) practica comasată se poate
efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare, urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost
în practică să fie recuperate pe parcursul anului. Se recomandă ca acest tip de instruire să se
efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să
faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii.
Relaţia unitate de învăţământ – agent economic
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să
încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:
• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere
• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ
• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă
• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)
• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor
• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare
• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze
permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:
• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor
strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
Documente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasate
Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:
Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a
practicii Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică
comasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări
realizarea în totalitate a acesteia.
9
În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a
evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din
fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea,
fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului
tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare
concepute de profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va
constitui un element important în procesul de evaluare. De asemenea, profesorul/ maistrul instructor
va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor
prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.
Bibliografia:
www.edu.ro – este pagina web a Ministerului Educaţiei şi Cercetării de unde puteţi accesa
standardele de pregătire profesională
www.tvet.ro – este pagina web a Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi -
- Tehnic, unde puteţi accesa standardele de pregătire profesională şi auxiliare curriculare
- Cârstea , G., Pârvu, F., Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Economică,
Bucureşti, 1999
- Gavrilă, T., Lefter, V., Managementul firmei, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
- Olaru, M., Studiul calităţii produselor şi serviciilor, Editura Economică Preuniversitaria,
Bucureşti, 2000
- T. Gherasim, D. Gherasim Marketing turistic–, Editura Economica, - Octombrie 1999
- Legea Protecţiei Muncii 19/ 1996
- Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind prevenirea şi
stingerea incendiilor
- Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor
- Ordin 510/06.28.2002
- Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele legale de igienă şi sănătate publică
- Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea şi
securitatea muncii
10