www.dacoromanica.ro

-;Z7 ;;Z ;Z:0 ;,,WEeigtilq8firdiiir-Z;i2-1rZT 11 ,T^-'41rSt SIJ.\ t

c)A, 3/71

CAZANIICE CUPRIND IN SINE

EVANGHELIILE TALCUITE ALE DUMINICILORDE PRESTE AN

?I CUCAZANIILE SINAXARULUI PRAZNICILOR IMPARATESTI

ALESFINTILOR CELOR MARI DE PRESTE AN

TIPARITEIn zilele Majestatei Sale binecredinciosuluiI

REGELE ROMANIEI

i sub ArhipastoriaI. P. S. Patriarh MIRON

Cu aprobarea si binecuvantarea Sfantului Sinod al SfinteiBiserici Ortodoxe Autocefale Romane

Dupa cele date la lumina pre vremea fericitului episcop FILARETIn Sfanta Episcopie a Ramnicului la anul 1792

WAIIWAAI

0*YBUCURETI

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI1929 1.4

7

7 7

.t

OfT4PYYTTYYWYVYTYIPVVIP4POVVVVIN

"N htotAtiftntidb4A1A4A4AMAANIAJtntActi..8 v

0

.0. E..

.-1(4 U1S.3.s'14LC31 '" 9'C

1 B2:1

L-E A7 rtE rse t 4i

I fLEI.C.*

it_,-80r4 7firl--8 (,( RI

V3.

E LIZ 8.48.r(IL st,-EN MITTAI 7,0 R.g J 41

-gip Or-

-g-EL 57;

-.EsE 3-

- 1-4(44 [11.Er..g1 FielL 13`

3.1

1141141N. ItFil:r,c m3DITI.. IIIa,E rd t 5 E4-

-EL B--E PTtsi -

Lr E#erg ,11( 3-

im*E.1 Li L AL _AL _AL .AL , .lt.. -AL. Ads. L _AL. -E....111tt 80

k

FAe)

R5 I Nwww.dacoromanica.ro

,,111111111,11",'

Inainte CuvaratareCairo dreptmciriforul editor

recum trupul se tine cu hrana, aiderea isufletul cu Dumnezeqtile cuvinte se hranetei cre*te, curatindu-se de spinii pacatului iinflorind rodurile cele bine placute celui cene-au rascumparat cu sangele sau din robia

intunerecului.Deci, de vreme ce de multe on i la cele din a-

fara lucruri vedem ca. pornirea a fiqte ce trebuintase pricinuete din aratarea i indemnarea cu cuvan-tul, a5ijderea dar, i mai vartos, pot sa sporeascain cele duhovnicqti ascultatorii cei binecredincioi,cand cuvantul lui Dumnezeu deapururea se trambi-teaza in inimile lor ; cand intru indestularea paineivietei petrec. Atunci i Hristos intru danii se s-14lueste trupul se face mort despre pacat, precumzice Pavel, iar Duhul vietuete intru dreptate.

Pentru aceasta a se propovedul adevarul Evan-gheliei de catre cei din randuiala bisericeasca, estecea mai mare trebuinta ; iar a-1 tacea pre acesta, estecea mai mare osanda. ce osanda 1 Osanda slugeicare a ascuns talantul Domnului sau in pAmant inu 1-a negutatorit.

Drept aceea, din porunca prea sfintitului nostrustapan, Chiriu Chir Filaret episcopul Ramnicului,s'a dat in stamba aceasta dumnezeeasca carte, intrucare se cuprind Cazaniile Duminicilor de preste an, ceare fietecarea in sine talcuirea Evangheliei Dumini-cei, pentru mai buna intelegerea poporului de obte.

,

6Av

Mos7Coe-A,

si

t.3 www.dacoromanica.ro

INAINTE CUVANTARE

Asisderea, aceasta carte mai cuprinde, atat Caza-niile Praznicilor celor Imparatesti, cat si petrecereacea inalta si plina de ravna dumnezeeasca a unorsfinti ce au patimit pentru Mire le sufletelor, dela ca-rele se si incununara si fericirei cei de veci se fa-cura mosteni.

Fiestecare invatatura a acestei carti, la ziva sa a-ceti cu glas lurninat intru adunarea poporului bise-ricesc, datori suntem, spre intelegerea ascultatorilor,spre desteptarea sufletelor celor ametite de betiapatimilor. Si macar de se si afla multi de cei caricu greu priimesc spre ascultare mantuitoarea propo-veduire, intunecata fiind mintea for cu dulcetile tru-pesti, insa pentru unii ca acestia mai vartos sa nuinceteze cuvantul mantuirei, caci intru cea deapuru-rea invatatura de mantuirea sufletelor for si infrico-sarea muncilor de veci, carora vor fi mosteni ceice nu se parasesc de rautati, doara se vor desteptasi unii ca aceia spre luminarea pocaintei.

Iar a nu se ceti intru adunarea Bisericei Cazaniaa fiestecareia Duminici si zile in care se praznuescPraznicile cele Imparatesti si Sfintii cei ce s'au ne-voit pentru Hristos, iata ca cu totul poporul cel derand va petrece intru intunerecul nestiintei.

Dator este dar si fiestecare crestin a supune auzulsau spre ascultarea dumnezeestei invataturi, si a pliniporuncile Mantuitorului, carele catre unii ca acestiagraeste : Fericiti sunt cei ce and cuvantul lui Dum-nezeu si-1 pazesc pre dansul".

Al tuturor Area plecat,GRIGORIE IERODIACONUL

din Sputa Episcopie a Ramnicului, 1781.

SEXg

www.dacoromanica.ro

CAZA.1\TILA DUMINECA

VAMESULUI BSI A FARISEULUI

Cuvant inainte.

ristos adevaratul invatator al dreptatei devecie mai inainte a vazut ca un tiutor atoate, ca iute mutate este marimea de-arta i trufia. Aceasta si pre ingerii cari

n'au pazit a for incepatura, cu negura intu-neieculai de vecie i-a acoperit, i in prapastie subpamant i-a incuiat. Iar smerenia, lumina este. Aceastai pre pacatoi ii lumineaza i in Cer ii ridica.

Pentru aceasta trufia o leapada Domnul, i impute,celor ce li se pare cat sunt drepti, i osandesc precei ce se intorc dela pacat. Iar smerenia o lauda,i pre pacatosii cari se pocaesc, ii indrepteazacasi pre acest Vames de carele acum marturisesteaceasta Evanghelie.

Evanghelia dela Luca Cap. 18, Stih. 10.is -a Domnul pilda aceasta : Doi oameni au intratin Biserica s se roage ; unul fariseu i altul

c vamq. Fariseul stand, ala se ruga intru sines :iDoamne multumescu-ti, ca. nu sunt ca ceilalti oa-

WYe 5)6A2www.dacoromanica.ro

rs6---- CAZANIE LA DUMINICA Icmeni: jefuitori, nedrepti, preacurvari, sau ca i acestevame. Postesc de doua on in saptamana; dauezeciuiala din toate cate catig. Iar vameul de-cdeparte stand, nu vrea nici ochii sai la Cer sa-icridice, ci ii bated pieptul zicand: Domnul milostiv.fii mie pacatosului 1 Zic vou6, s'a pogorit acesta(mai indreptat la casa sa, decat acela. Ca tot celc ce se inalta smeri-se-va, iar cel ce se smeretec inalta-se-va , .

Invatatura pentru Vames si Fariseu.Tocmeala au imparatii cand vor sa-i trimita voi-nicii la rasboiu: mai inainte le dau de veste sa-i

gateasca armele, sa le ascut6, i sa se Invete a sedeprinde in lucruri de rasboiu. Si cand ii trimit, staude-i invata i-i indeamna cu cuvantul sa nu bagein searna nici frica, nici moartea. Si Inca in mijloculacestora, tuturor le fagaduesc daruri i boierii.

Pia intr'acel chip i parintii dascalii Bisericei noa-stre au facut, caci vom s ne ducem cu rasbQiuasupra diavolului, ucigatoriului celui de suflete, s-1luptam i sa-1 batem cu postul i cu ruga i sa-1omorim cu smerenia. Pentru aceea cu trei saptamaniInca mai inainte de aceasta, adica mai inainte deInceperea Postului, ne dau tire Sfintii Parinti sa negatim catre nevointa cea sufleteasca, i cu cuvantulne indeamna i ne invata, s nu grijim nici cum detrupul nostru, ca de un lucru putred i trecator.Pentru care lucru ne fagaduesc, din Santa Scripture,daruri i plata mare.

Deci, pentruca postului ii este de folos i ajutormare pocainta i smerenia, iar sminteala i impiede-carea lui este mandria, pentru aceea i Sfintii Parinti

T mai inainte de toate, pun Inaintea noastra pilda carea TiS3 re, 6) a

T'.

www.dacoromanica.ro

VAMEqULDI f A FARISEITLIII

au graft Dumnezeu de vame i de fariseu. i cuaceasta ca cu un bucium strip. i cheama pre toticretinii i ii invata : cu fariseul s lepede mandria,far cu vameul s se smereasca sa se pocaiasca.Ca precum este smerenia intaia treatid catre Dum-nezeu, asa i mandria este intaia cadere a omului.Ca. i diavolul dintaiu pentru mandrie a cazut (precumscrie Luca. Evanghelistul cap. 1o, stih 18: Vazut-ampre satana. ca un fulger din Cer cazand1), i dinfinger luminat s'a facut drac intunecat. Pentru aceeanimenea pentru bunatatile sale sa nu se aiba presine i pre altul sa osandeasca, ca Dumnezeu celormandri cu toate le sta improtiva, far celor smeritile da dar bun. Ca niai mult iubete Dumnezeu precel pacatos cand se pocaete, decat pre cel dreptcand se falete. Pentru aceea macar i toate buna-tatile de am face i toata legea de am umplea, snu ne marim, nici sa ne lauclam, ci pururea sa nesmerim i sa ne osandim pre noi, far nu pre altul.

Aceasta ne invata pre noi Dumnezeu astazi, degraete cu pilda, Si zice ash : (Doi oameni au intratin Biserica sa se roage 1, caci doua cete de oamenisunt in lume: adica dreptii i pacatoii. Pentru aceeaca de doi oameni graete Dumnezeu. Pentru dreptiaduce la mijloc pre fariseu, caci intr'acea vremefariseii erau alei dintru ceilalti oameni pentru postulSi pentru dreptatea ce aveau, i erau cinstiti i lau-dati de oameni buni. Iar pentru pacatoi aduce prevame,caci vameii se chemau ceea ce cumparauveniturile Domnilor i le precupeau, i numai pentruca sa dobandeasca Si sa stamp mult, napastuesc iasupresc lumea. Ca intru inima vameului iubirea

1) Isaia cap. 14, 15.

si

.3fe 6)43:.www.dacoromanica.ro

68 CAZANIE LA DITIENICAbanilor petrece, lacomia, strambatatea, apucarile.Intre toti oamenii vameul este asupritor i lup inoile cele cuvantatoare, adica in oameni. Hiara sal -batica este vameul. Cu atatea rautati a intrat va-meul acela in Biserica, cum zice Santa Evanghelie :

Doi oameni au intrat in Biserica s se roage D. Sidupa aceea arata Si ce oameni au fost, de zice : unulfariseu, iar altul vame. Aceti doi au intrat sa seroage lui Dumnezeu pentru pacatele lor.

Deci ascultati i ruga for in ce chip a fost :Fariseul a statut i s'a rugat cu mandrie i a zis

aa, : Multumesc tie Doamne Dumnezeul meu, ca nusunt ca alti oameni. Decal toti oamenii s'a facutpre sine mai bun, i deal toata lumea s'a judecatpre sine mai sfant. Si incai n'a zis ca nu este -caunii oameni, ci a zis ca nu este ca toci oamenii :apucatori, nedrepti, curvari. Pre toti i-a facut nedrepti,numai pre sine s'a aflat drept. Pre toti i-a gashcurvari, numai pre sine curat i fail de pacate.nu i-a ajuns numai atata, ci Inca a osandit i prevame, ca. 1-a vazut rugandu-se i el lui Dumnezeu,i a zis : nu sunt nici ca acest vame pacatos. Nus'a rugat pentru sine intaiu, dup . aceea s se roagei pentru ccl pacatos. Ci numai cat a intrat in Bi-serica, a osandit i pre vame i pre alti oameni pretoti, numai pre sine s'a laudat i s'a socotit buninaintea lui Dumnezeu. *i a inceput a-1 numara, lu-crurile cele bune i a zice : postesc de doul on insaptamana i dau a zecea din toate cate agonisesc.Intru acea vreme aveau obiceiu jidovii de posteaudoul zile in saptamana i dau Bisericei a zecea dintoate cate aveau. Pentru aceea i fariseul acela s'alaudat, ca postete i (IA a zecea lui Dumnezeu din

GAV

$i

Wwz www.dacoromanica.ro

VAMEgrLIII ka A FARISEIILITI

tot cat are. Lucrurile lui cu adevarat erau bune, iargura a avut rea. Ca celuia ce face aceste lucruri, ise cade sa iubeasca pre strein si pre cunoscut, i sa-ifie mill de toti, cum ii era lui Avra.am. Iar acestaclevetea pre deaproapele sau osandea, pentrubunatatile sale se mandrea. Pentru aceea darea luin'a fost primita de Dumnezeu. Ca milostenia man-drului este ca o rand, lui Dumnezeu, i de postul lui,zice Isaia proorocul (in cap. 58 stih 5, 6) : (Nu caacest -post am ales, zice Domnul, ci dezleaga toatalegatura strambatacei,. Deci nici postul, nici darealui nu i-au fost de vre un folos.

Ascultati de acum i rugaciunea vameului, careleadus aminte de pacatele sale, a statut departe,

se bated in piept cu aceste cuvinte s'a rugat zi-cand: Doamne fii milostiv mie pacatosului, ca nusunt vrednic sa stau i sa caut cu ochii mei careCer, pentru multimea pa.catelor mele ; ca s'au in-multit faradelegile mele, mai vartos decat nisipulmarei, Si rautatile mele au covarit preste parulcapului meu. Inaintea Ta stau strambatatile mele.Aud ca, cartile se vor deschide i vor fi scrise toatesuspinele saracilor. Nu este nici un lucru, nici ungand sa nu tii to Dumnezeul meu. A raspunden'am vreme; a fugi n'am unde ; in Cer nu este loc;in pamant ma tern sa nu cumva s ma inghita, va-zand faptele mele cele rele. Pentru aceea am alergatcatre tine, milostive Mantuitorule iubitorule deoameni Doamne, i cu lacrami ma rog: curatqte-mapre mine pacatosul. Multe sunt pacatele mele, cimila to este mai mare. Dela oameni nu este putintaca sa ma spasesc eu, iar milostivirei tale este cuputinta aceasta ; ca, pentru pacatoi ai venit din

t9

i-1

i

i

i

Mra

si

;i -a

www.dacoromanica.ro

CAZANIE LA DIIMINICA

Cer pre pamant, ca sa-i chemi spre pocaint).. Decinu ma lasa nici pre mine indeert, ci ma primetei pre mine, cel ce caz cu smerenie i cu lacramicatre Sfintia Ta.

Pentru a.ceste cuvinte ce le-a grait vameul culacrami i cu smerenie, facut-a sufletul lui roada delucruri bune ; iara fariseul cu cuvintele lui, ca cu unwant mare, scuturat -a toata roada cea buna a su-fletului sau. Pentru aceea intru tot milostivul i dreptuljudecator Dumnezeu, platitu-le-au amandurora cumse cadea fiete caruia dintru ei. Pre fariseu, din bu-natatea mandriei lui, pogoritu-l'au intru adancul sme-reniei ; iar pre vame, din saracia smereniei lui,inaltatu-l-au intru bunatatea spaseniei, Si s'a umplutScriptura ce graete (la intaia carte a imparatilorcap. 2, stih 6, 7) : cDumnezeu micwreaza pre omi-1 marqte). Pre fariseu micoratu-l-au, caci se in-drepta pre sine ; iar pre vame indreptatu-l-au, pen-truca se osandea pre sine.

Ascultati ce au grait Dumnezeu de das.nii amandoi:Adevar graesc voua, ca. vameul acesta pogoritu-s'ain casa sa mai drept de cat fariseul acela, caci fie-tecarele cine se va inalta pre sine, smeri-se-va, i

cine se va smeri, inalta-se-va (Luca cap. 18, stih 14).O1 ce mare rautate este, iubitii mei cretini, ne-

putinta mandriei 1 Fariseul a mers in Bisexica intrum-setat i incununat cu bunatati, ca cu nite flori fru-moase ; iar vameul gol de toate bunatatile.fariseul, pentruca s'a falit, a cazut din toata cinstea;iar vamqul pentruca s'a smerit, dobandit-a de ce s'arugat, i plata pentru ruga lui i-s'a daruit.

Pentru aceea i noi, binecuvantgi cretini, s neferim de mandria aceasta a fariseului, i macar once

Tokg-LV

Mr).6(5)t 10

v-,Twww.dacoromanica.ro

MI, 26.6("t 11 FITILIT1 CELIII CURVAR

bine am face, tot ca vamesul s ne facem ne-vrednici, iar sa nu ne laudam ca fariseul, ca sa nufim osanditi s ne pierdem plata binelui cadansul. Ci caindu-ne ca vamesul, s ne ruglm ca sdobandim not impreuna cu dansul imparatia Ce-rului, intru care pre toti sa ne primeasca milostivul

induratorul Dumnezeu, a caruia este slava si ma-rirea neschimbata si neimputinata, intru veci netrecuti$i nesfarsiti. Amin.

eon

C.A.Z.A.1\T=LA DUMINICA

FIULUI CELUI CURVARCuvant inainie.

umnezeu fiind bogat intru milostivire, nuvoeste moartea pacatosilor, ci pentru aceeaa venit din Cer pre pamant, ca s-i chemepre dansii la pocainta, si la cinstea ceataiu ridice, cum si pre acest fiu curvar

de carele acum Santa Evanghelia marturiseste.Evanghelia dela Luca, cap. 15, stih 11.

Ziis-a Domnul pilda aceasta : un om avea doi fe-ciori. i a zis cel mai tanAr din ei tatalui sau :

c tata, da-mi partea ce mi se cade din avutie. 5itle -a impartit for avutia. *i nu dup . multe zile,c adunand toate feciorul cel mai tanar, s'a dus intr'o

er)1.'M

CJ

din-sa-i

kroeb.

si

si si

si

si

Toxgk"_ www.dacoromanica.ro

.6r''' 12

*Tole,

CAZANIE LA DUMINICA

ctara departe, i acolo a risipit toata avutia sa, vie-uind Intru desmierdari. Si cheltuind el toate, fost-a

t foamete mare intru acea tara; i el a inceput ase lipsi. Si a mers de s'a lipit langa un locuitor

(dintru acea tara. Si 1-a trimis pe el la satul sau(sa pasca porcii. Si dorea sa -$i sature pantecele sau(de radacinile ce mancau porcii, i nimenea nu-i da(lui. Tara viindu'i in fire a zis : 0.0 argati ai tataluicmeu se satura de paine, iar eu pier de foame. Scu-cla-ma-voiu i ma voiu duce la tatal meu i voiuczice lui : tata, greit-am la Cer i inaintea ta i nu(mai sunt vrednic a ma chema fiul tau ; fa-ma ca(pre unul din argatii tai. Si sculandu-se a venit la(tatal sau. Tara el Inca departe fiind, vazutu-l-a preel tatal lui i i-s'a facut mila ; Si alergand a cazut

(pre grumazii lui, i 1-a sarutat pre el, Si i-a zisdui feciorul: tata, greit-am la Cer i inaintea ta,qi de acum nu mai sunt vrednic a ma chema fiul(tau. Si a zis tatal care slugile sale : aduceti haina(cea dintaiu i-1 imbracati pre el, i da'i inel inc mana lui, i incaltaminte in picioarele lui; i adu-(ceti vitelul cel gras, de-1 junghiati, i mancand sa.(ne veselim ; O. fiul meu acesta era mort i a in-( viat, i pierdut era i s'a aflat. Si au inceput a se( \resell. Iar feciorul lui cel mai mare era la camp ;ci daca a venit *i s'a apropiat de casa, a auzit(cantece i jocuri. Si chemand pre unul din slugi,(1-a intrebat: ce sunt acestea? Iar el a zis lui : fra-c tele tau a venit, i a junghiat tatal tau vitelul celcgras, caci 1-a vazut sanatos. Si s'a maniat i nu(vrea sa. intre. Iar tatal lui ieind, 1-a rugat pre el.(Tar el raspunzand a zis tatalui sau: iata atatia anicslujesc tie, i nici ()data porunca ta n'am calcat;

c

www.dacoromanica.ro

FIULUI CELUI CURVAR61-4F13 ok.e5.

Ci mie niciodata nu mi-ai dat macar un ed, ca sacma veselesc i eu cu prietenii mei; iar cand vente fiul tau acesta, care a mancat avutia to cu curvele,tjunghiai lui vitelul cel gras. Iar el i-a zis lui :c fiule, to in toata vremea qti cu mine i toate alecmele ale tale sunt, ci se cadea, a ne vesell i a necbucura, caci fratele tau acesta mort era i a inviat,ci pierdut era i s'a aflat 1.Inaptura pentru indelunga rabdarea lui Dumnezeu sicum primeste de Cu mila pre pacatos daca se intoarce.

Dumnezeu cela ce este bogat intru mila, nu iu-bete pierirea pacatoilor, ci pentru danii au

venit din Cer pre pamant ca sa-i cheme intru po-cainta. Acela tiind neputinta neamului omenesc islabiciunea celor cu minte prunceasca, can se daupre sine lumii i se lasa. trupului i poftelor lui, depetrec intru adancul rautaOlor i al pacatelor, inbetii i in curvii i in necuratii, i intr'alte pacatein toate, i in fapte rele i draceti ziva i noaptea,in cat nu mai grijesc ei de sufletul lor, nici de Dum-nezeu 4i aduc aminte, nici de moarte, nici de ju-decata, ci sunt desnadajduiti i parasiti de toata n-dejdea cea buna i de toata mila lui Dumnezeu, ipururea adauga i sporesc tot mai sere rautate, icad de catre ajutorul lui Dumnezeu sub puterea dia-volului; nici pre acetia nu-i leapacla intru tot milo-stivul Dumnezeu, nici ii urgisete dela sine cu totul,ci i acestora tinde mana milei sale i-i scoate dinticaloie, i din parasire ii ridica, i-i indrepteazacatre inaltimea lucrurilor celor bune, i le arata cupilda ca nu este nici un pacat, care sa poata birulmila lui ce are catre oameni.

tlxg'2,9 www.dacoromanica.ro

CAZANIE LA DIIMINICA

Pentru aceea ascultati pilda aceasta, ce augraft Domnul Hristos : Un om oarecarele a avutdoi feciori. Omul acesta se gr4este pre sine Dum-nezeu, caci Sfintia Sa pentru nemasurata mila sa,pre lume a purtat trup de om $i cu oamenii au pe-trecut, acela ne-au facut din nimica, ne-au zi-dit pre toti. $i are doi feciori : dreptii si pacatosii.Dreptii se chiama, fecior mai mare si mai intaiu,caci dreptatea este mai dinainte, aceea s'a facutintaiu dela Dumnezeu. Jar feciorul. cel mai mic,sunt pacatosii, caci pacatul s'a scornit dela diavolulmai apoi dupa gresala lui Adam. Iar pentrucapacatosii sunt zidirea lui Dumnezeu, ca dreptii,pentru aceea impreuna cu dreptii petrec inteaceastalume vazuta, ca inteo casa. $i impreuna le-au datsi daruri pacatosilor ca dreptilor. Ca a zis feciorulcel mai mic : Parinte, da-mi partea ce mi se cadedin avutie, si le-au impartit for avutia. Aceasta avutiele-au dat, ca i-au facut cu minte sloboda, intr'unchip le-au dat suflet intelegator, fara de moarte,

deodata le-au daruit lumea toate cate suntintr'insa. Asemenea le-au intins un acoperamant cerul,

un sfesnic pre soare, si pre luna au aprins incasele lor, o masa le-au asternut pamantul,,ploaie intr'un chip le ploua, precum celor dreptiasa si celor pacatosi, intr'un chip le-au impartitDumnezeu avutia sa. Dar nu o au cheltuit amandoiintr'un chip. Pentruca feciorul cel mai mare, carisunt dreptii, pururea stau aproape de Dumnezeu,

nici odinioara de dansul nu se departeaza ; intruinvataturile lui se nevoesc, dupa voia lui umblaavutia Domnului for grijesc a o adaoga, far nu a oimputina ; far feciorul cel mai mic, adica pacatosul,

te'T.

Z4r-cbc.-At 14

'T0)4

114

si

si

sii

si

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

FIIILIII CELU1 MIN AR 1 5 '''`e5.

cela ce iubete pacatele pentru pacate groazave iscarnave, se departeaza de Parintele cel milostiv,de Dumnezeu i de fratele cel mai mare, adeca deceata dreptilor, Si de ingerii cei luminati se depar-teaza; i de aici se duce din lumina la intunerec,i dela viata la moarte, in laturea cea departe, undelacuesc dracii, uncle se adaoga faradelegile, undese inmultesc pacatele. Acolo, band mancand is-pravete omul avutia lui Dumnezeu ; in curvii i inscarnavii cheltuete darul sufletului sau, adeca : cu-ratia, smerenia, indraznirea ce au avut catre Dum-nezeu ; i in locul acestora dobandete : necuratii,saltari draceti, nesatiu de pacate, pofte spurcate.In acest chip sent Si acum multi cu minte de tanar,soti ai acelui fecior mai tanar, carii gonesc preDumnezeu dela sinqi cu lucruri rele i insui inpoftelele i in dulcetile lumil petrec, cu mandrii icu inganfari ; iwlati de veacul acesta trecator, in-destulati de desmerdaciunea lumii, in cantece, in jocuri,in toate glasurile lumii. 5i apa curand alte pacate fa-and, saracesc de toate darurile lui Dumnezeu, ca iacel fecior curvar, care daca a luat dela tatal sau avu-tia, s'a dus intro lature departe i acolo a risipit avutiapetrecand cu curvele. Tara daca a pierdut tot, fost-afoamete mare intr'acea lature i aceea incepand a fla-manzl, s'a dus de s'a lipit de un boer dintr'acea lature.Laturea cea de departe este voia diavolului. Intr'a-ceea se duce omul pacatos. Si facand voia dracului sedeparteaza dela Dumnezeu, i Dumnezeu de se depar-teaza dansul, i ramane pacatosul volnic in toate paca-tele, i slobod in toate rautatile pana ce se saraceteintaiu de Dumnezeu Parintele cel milostiv, Datato-rul a tot binele. Dupa aceea saracqte i de lucru-

gk',9 'err%

7,,tbt

$i

www.dacoromanica.ro

R7,f,`0.e9')t 16 CAZAN1E LA DIIMINICA

rile cele bune, de viata de veci, ramane gol devestmantul cel neputred al sfantului Botez, si decrestinatate; flAmanzeste de Cuvantul lui Dumnezeu,de Santa Cuminecatura, de Santa Anafora, detoate darurile lui Dumnezeu, ramane gol flatlandomul. Vai de el ce va mai face de aicia ama-ratul om ? Decat numai ce cauta sa se dea pre sinesub maim puterea diavolului ; s fie rob lui,cum se zice si de acel fecior curvar, ca s'a lipitde un boer dintr'acea lature. Boerul acela este in-susi dracul cel mare ; ca dupa atatea pacate ce faceomul, se lipeste de diavolul, slujeste lui ca unrob al sau, precum graeste Domnul Hristos la JoanEvanghelistul (VIII, 34): (Ca tot cine face pacatrob este pacatului , diavolul se lipeste de dansul.Deci, ce plata is pacatosul dela diavolul pentrucaci ii slujeste? Spune sfanta Evanghelie, ca it tri-mite pre el in holdele lui de paste porcii. Porciisunt pacatele, pentru care se si aseamana omulporcilor. CaCi precum porcul niciodinioara nu poatecauta in sus catre soare, asa pacatosii niciodi-nioara nu pot cauta catre Dumnezeu care binelecel vesnic; ci tot in 'Arrant sunt plecati de cautanumai la lume si la binele ei ; numai frumusetelor

poftelor trupului; numai dulcetilor pacatelor ;numai stransorii avutii. Intru unele ca acesteatrimite diavolul pre om. Il trimite, nu merge el.Diavolul, boierul Iumii acestia, it trimite.

Iar omul cel ce sta aproape de Dumnezeu cuinima si cu gandul, si are frica lui intru sine, siumbla dupa invataturile lui, acela se chiana rob allui Dumnezeu. Si pentruca slujeste lui Dumnezeu,nu-1 poate purta diavolul dupa voia sa, nici i1 poate

.Togg'1/4,9

1

xrp.

siSi

si

si

sisi

si sisi

www.dacoromanica.ro

FIULTJI CELIII CURVAR 17

mana, in pacate, ca este %inut de frica lui Dumne-zeu, oprit de invatatura lui; numai cu viclesugulcat umbla diavolul sa-1 insale spre pacate, cum siinsala pre multi de multe on ; ca nimenea nu estefara de pacate, ci suntem toti pacatosi gresitiinaintea lui Dumnezeu. Ci iara degrab daca se vedeca s'au departat de Dumnezeu, se pleaca cu ruga

cu spovedanie lui Dumnezeu, cearca mila lui, isiinfrange inima cu lacrami cu voe rea, opreste-de mancari si de bauturi trupul sau, de pacate sescarbeste, roaga pre Dumnezeu, pre sine se ocaraste,

jelueste gresalele sale si pentru dansele se po-caeste. Acesta macar de a si gresit, ca un om cutrup neputincios ce este si 1-a 'prilastit pre el dia-volul, insa, pentru aceea tot n'are diavolul nici oputere spre dansul, caci el din gresala iarasi sescoala slujeste lui Dumnezeu. Iara cel ce iii im-pietreste gandul in pacate, se veseleste in rautati,

sufletul lui inseteaza de pacate pocainta nu ostie, pre acela oricum 1-ar mana, fara de voiasa, se duce in pacate, ca este razbit de duhulsi este uimit de lacomia aVutiei, ca pre un do-bitoc nebun, it mana diavolul sa pasca porcii inholdele sale ; ca asa cinsteste dracul pre cei cecinstesc, asa iubeste pre cei ce it iubesc, asa., intr'a-cest chip, plateste celor ce-i slujesc.

Si care sunt holdele lui ?Holdele diavolului sunt locurile cele ascunse, unde

se fac curviile, uciderile, nedreptatile, mozaviriile,asuprelele ; locul apucarilor, lacasul furilor, odihnatalharilor. Deci, pentruca intru niste locuri ca ace-stea. trimite diavolul pre om, ce sa faca alt ama-ratul omul ? Fara numai sa fure, sa curviasca, sa

2

i

i

ii iii

ii

i

i iSi

si,

it

J

curvier,

(4, www.dacoromanica.ro

18 CAZANIE LA DOMINICA

Kcatuiasca si alte rautati sa faca. Si asa petrecandomul viata porciasca, si tavalindu-se in scarnaviatuturor pacatelor, nici asa nu se satura, pentrucapacatul este un lucru nesatios ; nu se indestuleazaCu una sau cu doua, ci totdeauna se aprinde siarde tot mai spre multe rautati sa faca, si in putinavreme se veselesc ; iar in veci netrecuti se mun-cesc. CA aceasta tocmeala are pacatul: dintaiu in-dulceste, iar apoi amaraste, precum $i feciorul celcurvar s'a vazut pre sine got, de rusine la oameni$i de ocara la ingeri. Deci, daca a cheltuit in pa-cate avutia tatalui sau, daca a fost otravit si amaritde toate pacatele, -daca s'a cunoscut pre sine ince a cazut, $i si-a adus aminte in ce a fost mainainte, a gandit intru sine, si a zis : Cati argatisunt la tatal meu de le prisoseste paine, iar eu pieiude foame? Scula-ma-voiu, si ma voiu duce la pa-rintele meu, si voiu zice lui: Parinte 1 Gresit-am lacer si inaintea ta, si de acum nu sunt destoinic a .ma chema fiul tau, ci fa-ma ca unul din argatiitai ; si sculandu-se, a venit la parintele sau.

Auziti acum, fratilor 1 intoarcerea fiului celui curvar.Auziti cum s'a sfatuit insug, fara de nici o inva-tatura $i fara de nici o scriptura sa paraseasca voiadiavolului, si sa faca iarasi voia lui Dumnezeu.AscuItati de acum iarasi si in ce chip 1-a primit preel tatal sau: Insusi Dumnezeu ce s'a grait pre sineParinte, arata cu aceasta pilda ca feciorul cel curvarsunt toti pacatosii ; $i spune in ce chip primesteSfintia Sa pre fie ce pacatos daca se intoarce, candzice: Fiind Inca departe feciorul cel curv1r, tatalsau daca 1-a vazut, i s'a facut mild de dansul, sialergand 1-a cuprins, si a cazut pre dansul de-I sa-

6)

es

www.dacoromanica.ro

FIULITI CEL.131 CURVAR 19

ruta, *I au zis catre slugile sale: Scoateti-mi ve$-mas.ntul cel dintaiu, $i-1 imbracati pre dansul $i datiinel in mana lui, $i incaltaminte in picioarele lui,

aduceti vitelul cel Bras de-1 junghiati, ca sa man-cam sa ne veselim, caci fiul meu acesta mort era$i a inviat pierdut era $i s'a aflat. 0 mare mila,

iubire de oameni ce arata Dumnezeu pentru po-cainta pacatosului and se intoarce I Ca nu prime$tenumai, ci Inca $i bucurie face in cer de se vesele$te cutoti ing-erii sai. Precum insu$i zice in sfanta sa Evan-ghelie (Luca XV, 7) : a Bucurie este in cer de unpacatos ce se pocae$te ). Deci, de este atata bucurienumai de un pacatos ce se pocae$te, darn cand s'ar pocaimulti, ce bucurie va pare ca ar face lui Dumnezeu Parin-telui sau ingerilor lui ? Cu adevarat se vesele$teDumnezeu de pocainta pacato$ilor, iar dracii se scar-besc.. $i numai cat gande$te pacatosul sa se scoaledin pacate, $i sa. se intoarca la pocainta, indata itintampina Dumnezeu cu mila sa, $i-1 cuprinde cuajutorul sau.

Deci, ce te parase$ti pacatoase ? Ce te leneve$ti?Ce a$tepti? Fost-ai sot feciorului celui cutvar, cat afost in pacate ? Fii lui sot $i acum cand se pocaqte.Scoala tu din pacatele t ale ; parase$te $1tu faptele cele rele ; suspina, lacrameaza $i tu cadansul; ajunga-ti vremea ce ai petrecut in pacate ;destul iti este cat ai petrecut in rautai; ajunga-ti catai facut voia diavolului; ihtoarce-te acum bine de undeai ie$it rau; apropie-te catre Dumnezeu cela ce nuiube$te perirea pacatosului, cazi la mila lui Ca de multte a$teapta; spovedeste inaintea lui pacatele tale,smere$te-te, pleaca-te inainte-i, ca Sfintia Sa a zis

Cela ce se va smeri, inalta-se- va ) (Luca XVIII, 14).J

1")

$i

$i$i

www.dacoromanica.ro

(P"--)20 CAZANIE LA DUMINICA

Infrange-ti cu foamea si cu setea inima ta, zica ai gresit, ca. Dumnezeu este milostiv $i v'a iertapacatele tale. Nu va fi sa suspini $i s lacramezi,si s nu auza. Suspinurile tale le va auzi ; nu va fisa te te smeresti $i sa nu uite mania sa, care o aiaprins asupra ta cu faptele tale cele tele ; nu va fisa te rogi, si sa nu te ierte; aduceti-va aminte catpot lacramile, cum Manasi raul si spurcatul Imparata plans, si Dumnezeu 1-a iertat (II Paralip. XXXIII,13). Cum Ezechia i s'a" rugat, i i-a adaos viata 15ani, precum iara scrie la a- 4 Carte a Imparatilorcap. XX, stih 6. Cum pre curva o a miluit, cumpre vame 1-au Indreptat, cati pacatosi s'au pocait,cati gresiti s'au intors, pre toti i-au primit Dumne-zeu si i-au iertat. Dar, oare ce lucru mare este sanu te primeasca si sa nu te ierte si pre tine? Dum-nezeu este, si primeste pre pacatosi, i daca va vedeapocainta ta cea dreapta si fail de fatarie, din toatainima, va iesi Inaintea ta, de te va cuprinde cumila sa, ca si pre acel fecior curvar, i va infru-museta sufletul si trupul tau cu vesmantul cel lu-minat al santului Botez,- care 1 ai intinat si l-aispurcat cu pacatele tale. $i cu semnul darului Du-hului Sfant te va darui si Inca si cu incaltaminteca s nu inghimpe diavolul talpele tale umbland incalea lui Dumnezeu, ci ca sa poti calca si sa sdro-besti capul lui. $i de multa bucurie, si vitelul celgras pentru tine it va junghia, adica: DumnezeuParintele pre unul nascut Fiul sau Domnul nostruIisus Hristos. Si foamea sufletului tau o va saturacu cinstit trupul sangele Sfintiei Sale, si la in-toarcerea ta va chema ingerii sa se veseleasca $i sase bucure, $i fiu si mostenitor imparatiei sale te vaJwww.dacoromanica.ro

FITTLIJI CELUI CEIRVAR 21

face i lacuitor binelui de veci. Aceasta pilda augrait Domnul nostru Iisus Hristos, aratandu-ne nouamila sa, i a facut toate cate s'au cazut pentrumdnluirea noastra, pana incat i celui mai pacatosdecat toti Inca i-a spus voia sa. Pentru aceea, noide nu vom baga in seama mila lui, nici vom luaaminte indelunga rabdarea lui, ma tern sa nu patimmai rau decat cela ce a tiut voia Domnului sat',i n'a facut-o ; ca nu vom fi batuti numai pentrupacatele noastre, ci, mai mult, vom fi batuti, pen-truca ne-au ingaduit de nu ne-au omorit pentru rau-tA.tile noastre, ci ne-au a$teptat in multa vreme casa ne pocaim ; iar noi ne-am ras, i ne-am batutjoc de ingaduinta lui, i de a$teptarea 'ce ne-auateptat. Pentru aceea, teme-te iubitul meu cretin.Si sa nu zici, ca voiu face acum pacate, iar mai'apoi ma voiu pocal. Acum la tinerete sa-mi petrecin lame cu toate cate iubete trupul, iar la batra-nete ma voiu pocal. SA nu zicem a$a, ca nu timceasul mortii noastre, nici vom prinde de veste candne va impresura moartea. Cati -au murit de na-prasna? cati graind i razand au trecut? cati man-cand band au murit ? Pentru aceea ni se cadesa urn gata in toata vremea. In tot ceasul sa nepocaim, pentru ca sa scapam de muncile cele ve-nice, i sa dobandim imparatia cerurilor, pentruDarul Domnului nostru Iisus Hristos, caruia se cu-vine, cinstea inchinaciunea, impreuna cu Parin-tele i cu Duhul Sant, acum i pururea i in vecidc veci. Amin.

-1-zrkt191a2-kgit11?*i

111/

si

www.dacoromanica.ro

CAZA.INTI=LA DUM1NICA

LASATULUI DE CARNE

Cuvant inainte.

raete Fericitul Pavel Apostol la a doua.Carte catre Corinteni (V, 1 o), *i zice : Catuturor noun ni se cade a ne arata. inainteajudecatii lui Hristos, ca sa primeasca fieste-cine ce a facut cu trupul : sau bine, sau

rau. Adeca, cei ce au facut rau, munca ; iar dreptibucurie intru imparatia cerului. In ce chip, acum,despre aceasta, propoveduete sfanta Evanghelie deastAzi.

Evanghelia dela Matei, Cap. 25, Stih 31.

is -au Domnul : Cand va veni Fiul omenesc intru/ slava sa, i WO sfintii ingeri cu dansul, atunce

tva sedea pre scaunul slavei sale, i se vor adunatinaintea lui toatelimbile. i va desparti pre ei unul detaltul, cum alege pastorul pile din capre. *i va punetoile deadreapta sa iar caprele deastanga, Atunceacva zice Imparatul celor ce vor fi deadreapta lui :(Veniti blagoslovitii Parintelui meu de mosteniti im-t paracia care e gatita voua dela intemeierea. lumii.(Ca am fost flamand i mi-ati dat de am mancat ; amt insetopt, i mi-ati dat de am baut ; strein am fost, si

Z'-

Jwww.dacoromanica.ro

LASATULUI DE CARNE 23

)m ati pimit. Gol m'ati imbracat; bolnavcautat ; in temnita am fost, ati venit la mine. Atunci

(vor raspunde lui dreptii, zicand: Doamne, cand te-amcvazut flamand, si to -amt hranit? Sau insetat, ti-amdat de ai baut? Sau cand te-am vazut strein, te-am

cprimit ? Sau gol, si te-am imbracat? Sau cand te-am(vazut bolnav, sau in temnita, si am venit la tine ?(Si raspunzand Imparatul, va zice for : Adevar graesc(voud, intru cat ati facut unuia dintru acesti frati(mai mici ai mei, mie ati facut. Atuncea va zice sicelor ce vor fi deastanga lui: Duceti-va dela mine

(blestematilor in focul cel vesnic, care este gatit dia-(volului slugilor lui: ca am flamanzit; $i nu mi-ati( dat sa mananc i am insetosat, si nu mi-ati dat sa(beau ; strein am fost $i nu m'ati primit ; gol Si nucm'ati imbracat ; bolnav si in temnita si nu m'aticercetat. Atuncea vor raspunde si ei, zicand: Doamne,cand te-am vaiut fllamand, sau insetat, sau strein,

(sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu am slujittie? Atunci va. raspunde for zicand : Adevar graescvoua, intru cat nu ati facut unuia dintru acesti maimici, nici mie nu ati facut. Si vor merge acestia in

munca de veci, iar dreptii in vieata vesnica).Invatatura dintru aceasta" Sfanta. EvanghelieI

1

ntaiu arata taina credintei noastre, care este maimare si mai dinainte adevarata, adica venirea la

judecata a Domnului nostru Iisus Hristos ; cum $ifoarte cu denadinsul sa..1 asteptam si foarte s netemem si sa ne grijim, Ca negresit va veni, asa precumsi mai nainte de venirea lui in lume, cu atatea sutede ani si proorocii au spus, au proorocit si lucruldeplin si adevarat cuvintele for s'au aratat, ca. au

m'ati

$i

si si

si

si

;prin aceastascriptura cunosc Prea Santa Treime. A zis Chri-stos : Pre care eu voiu trimite voua dela Parintele ;n'a zis Ca va trimite dela sine. A zis Christos : Du-hul adevarat carele dela Parintele purcede ; n'a zisca. purcede $i dela sine, pentruca Duhul Slant numaidela singur Parintele purcede si are a sa fiinta, iardela Fiul nu se trimite, si fiinta sa n'are dela Dan-sul. Precum zice in Pildele lui Solomon (8,25) inte-lepciunea Dumnezeeasca, Christos, catre DumnezeuParintele sau : (Mai inainte de toti muntii, m'a 'las-cubmacar Ca n'a adaus singur Parintele acest cu-vant : ma naste, insa not credem ca Fiul dela insusiParintele s'a nascut, nu s'a nascut dela Duhul Slantasijderea aceeasi intelepciune dumnezeeasca, Chri-stos, cand zice : (Dull adevarat care dela Tani pur-cede (Ioan 15, 26) macar Ca n'a adaus : dela singur,insa avem a crede ca Duhul Sant dela insusiParintele ese, iar dela Fiul nu ese. Si cand a suflatChristos pre Apostoli si a zis for : (Luati Duh Sf ant ;carora veti ierta pacatele, se vor ierta lor, si carorayeti Linea, se vor tineal (Ioan 20, 21), atunci n'a datChristos Apostolilor chip al Duhului Sant, ci le-adat darul Duhului Slant : putere a ierta si a Lineapacatele. Pentru aceea Duhul Slant, al treilea chipdumnezeesc, dela Fiul nu purcede.

Cand cetesc teologii si acest cuvant ce 1-a graitApostolul Petru catre jidovi, despre Christos (Fapte2, 33): (Si fagaduinta Duhului Sfant luand delaParintele a turnat) ; prin aceasta scriptura cunoscpre Santa Treime. Drept aceea iar scrie : (Varsapre Duhul Slant dela Tani'. Nu este scris : Christosdela sine a varsat, pentruca Duhul Sf ant dela insusij6 www.dacoromanica.ro

(r4c)s. 198 CAZANIA A DUCA LA VUMINICA

Parintele ese, nu ese dela Fiul. Pentru aceeaPavel Apostol zice de Dumnezeu Parintele (Tit 3,5, 6) : t Ci dupa a lui mild ne-a mantuit pre noi cu baiafiintei cu inoirea Duhului Sant, din carele a varsatspre noi cu bogAtie prin Iisus Christos Mantuitorulnostru,.

Iar cand graia Christos catre Apostoli de DuhulSant : cAcela ma va proslavi, ca dintru al meu valua', aici insemna Christos, ca Duhul Sant delaacelasi ese, dela singur Tatal, si are a sa fiintadintru carele el s'a nascut si are a sa fiinta. N'ainsemnat Christos cu acest cuvant, ca s fie exitDuhul Sant dela Gansu], fiindca n'a zis : Dela mine,ci a zis : dintru ale mele, adeca dela Parintele valua. Prin acest cuvant a insemnat Christos, ca DuhulSant aceeasi invatatura insusi avu s o dea oame-nilor, care a fost dand Christos ; nu avea nimic sainvete improtiva invataturei lui Christos si a voei.Si Apostolul Pavel, singur chipul Parintelui intelege,zicand de esirea Duhului Sant (la intaia carte catreCorinteni 2, 12) : (Tar noi n'am luat duhul lumiiacesteea, ci Duhul cel dela Dumnezeu).

Iar de zice cineva ca Fiul cu Parintele are oDumnezeire, pentruca aici chipul fiesc se intelege,si dela Fiul ese Duhul Sant, noi asijderea zicem,

Duhul Sant are o Dumnezeire cu Parintele,pentruca chipul Duhului Sant aici se intelege,dela sine insusi ese Duhul Sant. Dar precum aceasta,asa aceea, este marturie necuvioasa.

Cand cetesc teologii, ca in vremea botezului luiChristos, ,Duhul Sfant s'a aratat in vazduh in chipde porumb, iar Fiul s'a aratat in apa Iordanului intrup omenesc, Parintele s'a aratat in ceriu in glasJ

ca $i$i $i

www.dacoromanica.ro

RIJSALIILOR 19941

zicand : cAcesta este Fiul meu cel iubit intru ca-rele bine am vrut) ; prin aceasta scripture cunoscin Dumnezeu trei chipuri osebite, pentruca pre multelocuri si in multe chipuri s'a aratat. Dintru acestecuvinte putem a cunoaste, ca Duhul Slant ese delaInsusi Parintele, iar dela Fiul nu ese ; numai ceodihneste spre Fiul, pentruca din ceriu S'a pogoritDuhul Sfant dela Parintele spre Fiul, cand s'a bo-tezat Fiul lui Dumnezeu in apa Iordanului, precumscrie Matei Evanghelistul (3, 16), zicand : cSi bote-zandu-se Iisus, a exit indatasi din apa, iata i s'adeschis lui ceriurile si a vazut Duhul lui Dumnezeupogorindu-se ca un porumb si viind spre ell. Putem

dintru aceasta a cunoaste, ca. Duhul Sfant esedela insusi Parintele spre Fiul odihneste, ca asascrie, ca. Parintele pune spre Fiul pre Duhul Sant

zice catre Fiul (Isaia 42, I) : data pruncul precarele 1-am ales, iubitul meu pre care bine-voi sufletulmeu ; pune-voiu Duhul meu spre dansul 1. Incaacesta, Dumnezeu Parintele, la acestasi proroc Isaia,inchipueste mai ales, zicand (I I, I) : cEsi-va toeagdin radacina. lui Iessei si floare din radacina lui,va odihni spre dansul Duhul meul, Aici se intelegeca toeagul este Prea Curata Fecioara din radacinalui Iessei, din neamul lui David imparat, fiul luiIessei. Floarea este Christos, carea s'a nascut dinPrea Curata Fecioara, si spre dansul odihneste DuhulSlant. Pentru aceea Christos, in Nazaret unde eracrescut, intrand dupe obiceiul sau in adunare (pre-cum scrie Luca Evanghelistul 4, 16), sculandu-sesa ceteasca, i-au dat lui cartea Isaiei prorocul, Sia aflat aceste cuvinte, si a zis ca sant scrise pentrudansul : cDuhul Domnului pre mine, pentru careJ

111...

si

si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

200 CAZANIA A DOUA LA DUMINICA

m'a uns, a binevesti saracilor m'a trimis) (Isaia 61,1).Alt lucru este al pogorirei, altul al odihnirei. Este alpogorirei lucrarea ; al odihnirei este incetarea lucrului.Si prin aceasta odihnire petrecere a Duhului Sfa.ntspre Fiul, inchipuete-se ca Duhul Sant este de ofiinta Parintelui, precum Fiul Parintelui, ParinteleFiului este de o fiinta. Pentru aceea a zis Christos(Ioan 14, io) : Ca eu sant intru Parintele, i Parin-tele intru mine este).

Cand cetesc teologii aceste cuvinte ce a zis Psal-mistul despre Christos (Psalmul 44, 9): (Pentru aceeaunsu-te pre tine Dumnezeule, Dumnezeul tau, cu untde lemn al bucuriei (adeca cu Duhul Sfant).;prin aceasta scripture cunosc pre Prea Santa Treimei pogorirea Duhului Sant dela insui Parintele, nudela Fiul, pentruca. Parintele da Fiului pre DuhulSant, cu care pre dansul insemneaza precum ade-verqte i Apostolul Petru zicand (Fapte I o, 38) :

Pre lisus cel din Nazaret cum a uns pre el Dum-nezeu cu Duhul Sant i cu putere 1.

and cetesc teologii ca in vremea schimbarei lafate a lui Christos s'a aratat Duhul Sant in nour,Fiul s'a aratat in muntele Tavorului in trup ome-nesc, Parintele s'a aratat in glas graind din nour :(Acesta este Fiiul meu cel iubit intru carele bineam voit, pre acesta ascultati (Mat. 17, 5); prinaceasta scriptura cunosc in Dumnezeu, trei chipuriosebite, pentruca i acolo in multe locuri i in multefeluri s'a aratat.

Cand cetesc teologii i aceste cuvinte ce a zisChristos dupa invierea sa, catre Apostoli (Matei28, 19) : (Mergand invatati toate limbile, bote-zandu-i pre clanii in numele Tatalui, i al Fiului,

i

i

.

Jwww.dacoromanica.ro

RUSALIILOR 201nSi al Duhului Sfant ; prin aceasta scripture cu-nosc pre Dumnezeu in trei chipuri, trei chipuriintr'un Dumnezeu, pentruca a poruncit Christos saboteze pre oameni intr'un nume, nu in nume multe,de oarece acele trei chipuri dumnezeesti, au un numedumnezeesc sant un Dumnezeu, nu Dumnezei multi.

Drept maritori crestini ! Stiti acum mijlocul teolo-ghicesc al Scripturei Sfinte. Acum se cade a stimijlocirea proroceasca patriarhiceasca, adeca semnca prorocii patriarhii, prin semne, cunosteau preSanta Treime ; ca asa zice Pavel Apostol : C Si acestechipuri toate se intamplau de dansii, si au fost scriseacestea intru invatatura noastra, intru care sfarsitulveacului ajunsera,.

Fost-a semn de Prea Santa Treime intru incepu-tul lumei, and a vrut Dumnezeu sa face pre om.Atunci a zis : (Sa facem om dupe chipul nostru $idupa asemanare (precum scrie la Facere (1, 28).Aceste cuvinte a grait Parintele catre Fiul catreDuhul Sant. Oamenii cei necredinciosi zic, ca agrait Dumnezeu catre ingeri, sfatuindu-se cuDar se insala intr'aceasta ; ca ingerii sant faptura,nu-s facatori. Pentru aceea nu este lucru drept sinici poate fi de asemanare, ca sa fie acestea pre cariDumnezeu toate le stie da sfat ingerilor, sa in-trebe pre ingeri, de minte si de sfat. Scrie mai josintru acelasi cap., stih 29, zicand : (Facu Dumnezeupre om ; dupe chipul lui Dumnezeu 1-a facut predansul D. Iar cele trei chipuri dumnezeesti, sant unDumnezeu, nu sant trei Dumnezei.

Fost-a semn despre Santa Treime atunci canda bagat Dumnezeu pre Adam in rai, si a vrut sa.-iface lui sot, ca a zis : (Nu este bine a fi omul singur,J

si

si

sisi

si

si

dansii.

si si

si

www.dacoromanica.ro

es202 CAZANIA A DOITA LA DOMINICA

ci sa-i facem lui ajutor (Facere 2, 19). Aceste cu-vinte a grait Parintele catre Fiul catre DuhulSfant. far mai jos scrie (stih 22) : (*i a pus Dum-nezeu somn pre Adam, si adormi. *i a luat o coastadintr'ale lui plini cu trup in locul ei. *i a ziditDumnezeu coasta carea a luat din Adam, muere,o a dus catre Adam,. Drept aceea scrie DomnulDumnezeu, ca trei chipuri dumnezeesti sant un Dum-nezeu Domn, nu sant trei Dumnezei Domni.

Fost-a semn al Sfintei Treimi atunci cand aimbracat Dumnezeu pre Adam $i pre Eva in hainede piele, ca a zis: data Adam fu ca unul din noi,(Facere 3, 22). Acest cuvant a graft Parintele catreFiul Duhul Sant ; de aceea iarasi se scrie :

Zis -a Dumnezeu.. Acele trei chipuri dumnezeesti,sant un Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.

Fost-a semn al Sfintei Treimi atunci cand zi-diau oamenii Turnul Vavilonesc, ca atunci a zisDumnezeu (Facere I I, 7) : (Veniti pogorind samestecam acolo limbile lor). Aceste cuvinte a graftParintele catre Fiul Duhul Sant. iarasi maijos se zice : risipi pre dansii, Domnul, de .acolo,preste fata a tot pamantul.. Aceste trei chipuridumnezeesti, sant un Dumnezeu, nu sant trei Dum-nezei.

Fost-a semn despre Santa Treime intr'un Dum-nezeu si pre vremea aceea cand s'au aratat trei in-geri lui Avraam la copaciul dela Mamvri (precumscrie la Facere 18, 2), ca. Avraam pre acei ingerii-a numit un Domn, .zicand : (Doamne, de am aflatdar de buna.tate inaintea ta, nu trece pre robul tau,.Pentru aceea a zis Avraam aceasta, pentruca treichipuri Dumnezeesti, sant un Domn, nu-s trei Domni.

siSi

sisi

si sisi

si

si

si

si Si

et)

Jwww.dacoromanica.ro

RUSALLILOR 203

Fost-a semn despre Santa Treime si in vremeaaceea cand a vazut prorocul Isaia (6, 3) pre Serafimilaudand pre Dumnezeu strigand : (Sant, Sfant,Sant, Domnul Savaot). Pentru aceea a zis Sera-fimii: sant, de trei ori, pentruca laudau pre Sfa.ntaTreime. Intaiu a zis : Parintele, Sfant. A doua oaraa zis : Sant, Fiul. A treia oara a zis : Sant, Duhul.Pentru aceea. a zis iar : Domnul Savaot, pentrucacele trei chipuri Dumnezeesti, sant un Domn, nu-strei Domni ; si au o putere, o cinste o lauda.Parintele este Domnul Savaot, Fiul Domnul Savaot,Duhul Sant Domnul Savaot. Parintele este Dum-nezeu, Fiul Dumnezeu Duhul Sant este Dum-nezeu. Parintele este facator, Fiul facator, DuhulSant facator. Parintele este atotputernic, Fiul atof-puternic, Duhul Stant atotputernic. Parintele esteprea vecinic, fara de sfarsit nehotarit ; Fiulprea .vecinic, fara de sfarsit, nehotarit, i DuhulSfant prea vecinic, fara de sfarsit si nehotarit.Numai aceasta este osebire intre chipurile cele Dum-nezeesti, ca Tatal nu este dela nimenea, Fiul iarasi

Duhul Sant sant dela 'fatal. Thal este nenascut,nezidit, nici facut ; Fiul este mai inainte de vecinascut de la Parintele ca asa a zis DumnezeuTatal catre Christos Fiul Sau (Psalm 109, 4) :Din pantece mai inainte de luceafar to -am nascut 1;

$i Duhul Sant este mai inainte de veci exit delaParintele ca. asa a zis Dumnezeu Parintele prinprorocul Ioil (2, 28): (Varsa-voiu din Duhul meuspre tot trupul .

Cand a vrut Moisi sa se apropie catre Dumnezeu;cand i s'a aratat lui in rugul cel de foc (precumscrie la Eire (3, 5), Dumnezeu poruncit lui sa-sif-a

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

204 CAZAN1A A DOUA LA DIIMINICA

desculte incaltamintele din picioare, zicand : Des-culta incaltamintele din picioarele tale, c locul precarele stai tu, pamant sfant este Incaltaminte scheama trupul nostru ; ca precum incaltamintea a-copere piciorul aka acopere trupul, sufletul omenesc.Incaltamintea se face din pelea dobitoacelor, i trupulomenesc asemenea este peilor de dobitoace : areintru sine pofte dobitoce0, curvesti ; pentru aceeazice Psalmistul ; dobitoc am fost la tine

noi, drept maritori cre0ni, de ne este voia sne apropiem catre Dumnezeu unul in Treime, i apetrece in ceriu cu Prea Santa Treime : cu Tatal,cu Fiul i cu Duhul Sfant, s descultam incaltamiteaaceea trupul nostru ; s lepadam dela noi toatepoftele trupe0 i cele dobitoce0, curvesti ; sa lepa-dam dela noi trufia, lacomia, nesatiul pantecelui,pizma, mania, lenea, curvia i impreuna alte pacaterele toate ; i lepadandu-le dela noi aceste pacate

pofte trupe0 i dobitocesti curvesti, atunci vomdesculta incaltamintea trupului nostru ne vomputea apropia catre un Dumnezeu in Treime vomvedea in ceriu Treimea Prea Sfanta. Insa nu prinmijloace facute, nu prin faptura, ca filosofii, cateologii, nu prin semne vazandu-o, ca prorocii ipatriarhii, pentruca acele mijloace facute i vazute,se cheama oglinda ghicituri (sau cimilituri) ; ci noi,in ceriu, pre un Dumnezeu in trei chipuri, i treichipuri intr'un Dumnezeu, fata cate fata vom vedea,dupa cuvantul lui Pavel Apostol, care zice cDeciacum vedem in ghicituri ca prin oglinda, atuncifata catre fata ). Amin.

1-124ctriO-s J

Si

$isi

si

at)

si

:

si

www.dacoromanica.ro

rCA Z_Al\TILA DUMINICA

TUTUROR SFINTILORCareea ii zicem *i Duminica intAia

dupa Rusalii.

ceasta zi de astAzi se cheama. Duminica tu-fur or Sfintilor. In limba romaneasca a luata se grai i Duminica Mare, cAci astazipraznuim praznicul tuturor Sfintilor. Nu unul,

sau doi, sau zece, ci cu miile i cu milioanele :Intaiu Sfintia Sa Pururea Fecioara, Maica Domnuluinostru Iisus Christos ; al doilea Apostolii ; al treileaProrocii ; al patrulea Sfintii, invaptorii Bisericei ; alcincilea mucenicii, barbati i mueri; al easelea preacuvioii, calugari i calugarite ; al eaptelea dreptii,impArati i proti, i oameni de jos.

Pentru aceti sfinti, prorocul Isaia a prorocit dinDuhul Sant, zicand (54, I): (Veselete-te cea stearpa.ceea ce n'ai nascut fill,. Aceasta graeste proroculde Biserica cretineasca ce s'a inmultit din p6gani ;caci mai inainte de Christos a fost fara de rod, n'anascut sfinti ; pentru aceea i-a zis stearpa.. *i iar pro-rocita Ana a zis (I Carte a Imparatilor 2, 5) : (Castearpa nascu apte, i cea cu fii multi, slabi,.

Biserica noastra a nascut aceste eapte cete desfinti, ce s'au zis; iar biserica jidoveasca. cea rodi-

L J

CO CM CO CO 00 CM

www.dacoromanica.ro

,......,

206 CAZANIE LA. DOMINICA

toare, a slabit si a sterpit, pentruca Duhul Sant s'apogorat pre Apostoli de i-a luminatca in Duminicaaceea ce a trecutsi Apostolii au invatat lumea, siatata au plecat oamenii, cat nici moartea n'au socotitpentru numele lui Christos.

Pentru aceea si sfintii Bisericei noastre, au invAtatsa praznuim astazi pomenirea lor, ca sa cunoastemce roada a facut Biserica prin invatatura sfintilorApostoli ; $i iarasi, pentruca au fost unii sfinti deau rabdat munci si s'au sfintit in multe locuri si santnepomeniti si nestiuti intru oameni, iar la Dumnezeuau mare cinste. Pentru aceea i-au pus astazi toti sse cinsteasca : cei nestiuti cu cei stiuti ; si iarasi casi de acum inainte se vor sfinti din oamenii cei sat--guitori, si nu vor sti oamenii sa-i cinsteasca si sa-ipraznueasca si de aceea i-au impreunat toti introzi sa se praznueasca.

Ostasii imparatesti cand sant cinstiti, atunci estecinstit si imparatul. Pentru aceea intru aceasta zi deastazi, intru carea se cinstesc sfintii, mai vartos secinsteste $i se prea mareste Dumnezeu, carele a pri-mit mucenia for si i-a cinstit, carele i-a intarit si aubiruit pre diavolul, carele le-a dat putere si i-au slu-jit Sfintiei Sale, cum se cade : unii cu muncile ; altiicu de ce au putut a face bine, de au ajuns sa placalui Dumnezeu.

Acestora tuturor be facem cinste si pomenire as-tazi, si-i rugam sa roage $i ei pre Dumnezeu pentrunoi, pentruca ei $i -au varsat sangele sau pentrudragostea lui Christos, si au si indraznire mare catreSfintia Sa. Daca un imparat asculta slugile sale cesant fagaduiti s moara pentru dansul, .cu cat maivartos Christos sa nu asculte sfintii ce au murit pentru

ni

Jwww.dacoromanica.ro

TUTUROR SFINTILOR 207/numele Sfintiei Sale. Au doara nu sant mai marimucenicii deck slujitorii imparateti ? Au doara n'aurabdat mai multe pedepse mucenicii pentru numelelui Christos, decat cum rabda slujitorii pentru dra-gostea imparatului? Muncile mucenicilor sant maimari i mai infricoate cleat rasboiul slujitorilor.

Ce este frica rasboiului ? Doua oti stau improtiva,cu arme intrarmati ; sabiile stralucesc, sagetile aco-pera soarele, sangele se varsa pre pamant ca parade,trupurile barbatilor zac ca snopii in vremea secerei.Iar rasboiul sfintilOr mucenici improtiva imparatilorpagani, este mai minunat i mai infricopt ; caciimparatii i muncitorii edeau, iar mucenicii stau ;imparatii inarmati, iar mucenicii goi i biruiau precei inarmati. Cine nu se va mira ? Cine nu se vaumili ? Batutul biruia pre cela ce-1 batea ; legatul,pre cel deslegat ; arsul, pre cela ce-1 ardea ; mortul,pre cela ce-1 omora. Cum este peatra ce se cheamadiamant, pre carea cat de o ai lovi cu ferul, tot nuse zdrobete, ci mai vartos se zdrobete ferul cu carese bate ; aijderea i mucenicii, cu atatea pedepsece-i munciau, nimic nu gandiau, ci mai vartos premuncitorii ce-i munciau ii biruiau.

Acest rasboiu este mai minunat i covaretetoata mintea omeneasca ; caci la rasboiul lumesc,amandoua otile stau inarmate i are voe fie-carelesa i loveasca i sa. sprijineasca. Iar rasboiul sfintilormucenici, cu anevoe le era a-1 bate ; ca de o parteedeau imparatii de-i ingroziau cu cuvintele, de altaparte slujitorii intrarmati, muncitorii, stau cu fiarade munci in mani. Focurile, vartejele, spanzuratorile,teascurile, hiarele i alte feluri de munci, toate staugata inaintea ochilor. Cate acestea, Inca i cu cuvinte

L .1

r

www.dacoromanica.ro

208 CAZANIE LA DUMINICA

bune ii apucau, daruri mari le dau $i domnii lefagaduiau, pentru ca s se lapede de Christos. Im-prejurul for stau prietenii, semintiile $i fratii ; lamulti stau coconii, muerile $i parintii, de-i rugau $i culacrimi glasuiau, sa nu-i lase saraci, nici s-$i peardavista intr'o mica de cias, De atatea WO ce veniarasboiu asupra sfintilor mucenici, cu anevoe era abirui.

Nu se poate nici grAi, nici spune in ce chip biruiau$i calcau acestea toate, numai pentru ca s doban-deasca impAratia ceriului. Iar necredinciosii impArati,in foc ii ardeau, pre lemne ii spanzurau, trupurilefor strujiau cu unghii de fer, cu luminAri aprinse iiardeau, in teascuri ii tescuiau, in varteje ii sfaramau,in foc ii aruncau, in temnite ii inchideau, leilormancare ii dau, in cAldari ii ferbeau, cu sulite iiimpungeau $i sangele for it varsau. $i nu numaiacestea, ci $i alte munci multe le faceau, $i cu altepedepse ii pedepsiau ; ii punea $i pre gratii de ferfacute mari $i deasupra carbunilor ii frigeau. Iarnoun s nu ne para lucru putin, cand auzim ca auzacut mucenicii pre carbuni, ci s gandim cum neeste cand ne prind frigurile, sau cum ne doare candne ardem numai la un deget. Dar sfintii mucenici,intru atata vApae $i intru atata jaratec, cum nu seintristau, cum nu se speriau ? Ca precum se varsariuri cand ploaua tare, a$a $i din trupurile mucenicilorse varsa sangele pre pAmant in vremea muncilor lor.

Ingerii vazand acest sange se veseliau, iar draciise intristau $i insu$i diavolul se cutremura ; caci nuera prost sangele sfintilor mucenici, ci era sangelesant $i vrednic imparatiei ceriului. Acel sange va-zandu-1 diavolul acela, s'a intristat c6. $i-a adus a-

L

il

Jwww.dacoromanica.ro

TOTUROR SFINTILOR 209

minte de Sangele lui Christos ce l'a varsat pre crucepentru pacatele noastre. Catre acel Sange cugetandmucenicii, ii varsau sangele lor. Sangele Si l'au varsati au murit, i binele netrecut i nevazut au dobandit ;

binele acela, ce ochi nu l'au vazut, urechi nul'au auzit i la inima omului n'a intrat precumgraete i Pavel Apostol, c ca, este gatit de Dumnezeu,celor ce-1 iubesc pre dansul, (I Corinteni 2, 9).

Mucenicii in putina vreme au luat pedepse, farbinele acela il au in veci netrecuti. *i cand se sue inceriu, ingerii ii intimpina pre clanii i toate ceteleceriului se veselesc de suirea lor. Precum cand mergostaii imparateti s intre in vre o cetate sau invre un ora, es oamenii inaintea lor sa-i vada i predanii i armele lor, aa i cand se sue mucenicii inceriu, es inaintea lor ingerii de se miry de nevointalor, i de aceea ii iau i-i duc cu multa cinste laImparatul Ceriului, Domnul nostru Iisus Christos,la scaunul dumnezeesc, unde slujesc mii de mii deingeri, acolo unde stralucete lumina lui Dumnezeufara de masura.

Daca merg i se inchina lui Dumnezeu, atuncimai cu multa bucurie ii primete i mai cu multacinste ii cinstete, ca pre nite soti ai Saiprecuma graft insui santia sa catre Apostolii sai (Ioan15, 15) : c Ca de acum nu va voiu mai zice slugi, civa voiu zice prieteni P. Acest cuvant a graft Christosi catre alti sfinti. Atunci ingerii se veselesc decinstea mucenicilor : Arhanghelii se bucura, Heru-vimii cu cantari lauda pre Imparatul acestor ostai,Serafimii it preamaresc, toate cetele ceriului cu bu-curie i cu veselie mare canta Sfintei Treimi i in-sui Dumnezeu se veselete in ziva aceea.

Mr&14www.dacoromanica.ro

210 CAZANIE LA DIMINICA

Ce lucru mare este acesta Ca este bucurie inceriu numai pentru pocainta unui om pacatos (Luca15, 7). Dar, cu cat mai vartos sa nu fie bucurie demucenic, cand dobandeste cununa dela Christos Impa-ratul sau ? Atunci cu vesela fata graeste Imparatulzice catre sfintii sai: Slugile mele prietenii mei!Slugi, pentruca Eu sant Dumnezeu $i voi oameni;prieteni, pentruca m'ati iubit pre mine si cu inimacurata mi-ati slujit mie. Intrati intru bucuria Domnuluivostru, intrati intru binele de veci, intru imparatiaceriului ; pentruca intru putin v'ati aflat credinciosi

intelepti, mai sere multe va voiu pune (Matei25, 23). Binele ce dobandesc atunci sfintii, bucuriace au atunci mucenicii, cine poate sa spue ? Ce cu-\rant poate sa arate? De zice Pavel Apostol, ca ochide om n'au vazut urechi n'au auzit binele acela,dar cum va putea nescine sa spue ?

Pentru aceea noi, crestini, sa ne aducem amintesa gandim mai inainte de lucrurile for atunci sane miram de binele ce au dobandit. Au doara n'aufost aceia oameni ca noi, barbati mueri? Audoara n'au avut aceia trup omenesc ca noi? Cumau rabdat unii munci, altii sihastrii, altii au marturisitadevarat? Au rabdat si au marturisit, caci n'au mancatmult ca noi, nici au facut lucrurile dracesti cate fa-cem noi : jocurile, betiile, curviile, fatariile, stram-batatile. Pentru aceea Dumnezeu i-a cinstit predansii si minuni mari au facut intru viata for dupamoarte fac, caci au slujit lui Christos cu toata inima.

Pentru aceea tu, o omule, de-ti este voia sa toasemeni mucenicilor, fa asa : uratusi-au aceia viatasa, uraste tu veselia lumei; aceia si-au aruncattrupul in foc, arunca si tu agoniseala in manile sA-

sOt

1

sisi

si

si

11

si

si si sisi si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

VsA DOUA DIIPA RUSALII

SC:y)211

racilor, nu toata, ci cat poti, pentru Dumnezeu;calcat-au aceia vapaea focului, calca i tu pofteletrupului; rabdat-au aceia munci, rabda i tu clevetele*i ocarile. Aceia au murit pentru numele lui ; tunu muri, ci fi viu *i fa invataturile lui Christos.Grele iti par acestea, insa sant de folos. Nu socotinumai cheltuiala milosteniei, ci vezi ce zice Davidproroc (Psalm f i f , 8) : c Cela ce imparte i da s-racilor, dreptatea lui va trAi in veci ,. Nu gandinumai de pedeapsa trupului, ci mai vartos gandetede dobanda binelui. De vei uri cele trupeti, prealesne vei afla cele sufleteti. De vei calca cele trupqti,prea lesne vei dobandi cele cereti. De vei parasipoftele trupului, prea lesne vei lua i imparacia ceriului,

pre carea not toti sa o dobandim dela ChristosDumnezeul nostru, pentru rugaciunile tuturor sfinti-lor. Amin.

MISMEO-IMMS*1:-.8>IE.-3W-1

CA.Z.A.1\1=LA DUMINICA

A DOUA DUPE. RUSALII

Cs and un imparat are sa se oteasca cu ras-boiu impotriva altui imparat, atunci maiinainte strange ostasi intrarmati si de acieapurcede sa'i sloboada oamenii sai dinrobie; aka i Domnul nostru Iisus Christos

Cuvant inainte.

Mr--Ir"-NP--Ir-NP-N-Nr--.VV-IT-

1

'

www.dacoromanica.ro

(e,Ak3S6) 2 12 CAZANIE LA DUMINICA

Imparatul ingerilor, vrand s faca rasboiu cu vraj-mawl diavolul, ca sa sloboada neamul omenesc dinrobia lui cea amara, viind la Marea Galileei, a inceputintaiu de acolo a strange Apostoli spre aceasta treaba,cum auzim spuind sfanta Evanghelie.

Dela Mate, cap. 4, stih 18-23I'n vremea aceea umbland Iisus pe langa Marea

Galileei vazut-a doi frati: pre Simon ce se cheama(Petru i pre Andrei fratele lui, aruncand mreajatin mare, caci erau pescari, i a graft lor : Venitic dupa mine s \TA fac vanatori de oameni. Iar eifindata lasand mreaja. se dusera dupl. dansul. 5ic mergand de acolea, vazut-a pre alti doi frati: precIacov al lui Zevedei i pre Joan fratele lui, in.t corabie cu Zevedei tatal lor, dregandu-i mreaja sa,t i i-a chemat pre da.nii. Iar ei indatai lasand cora-cbia i pre tata-sau, s'au dus dupa dansul. 5i at strabatut Iisus toata Galilea, invatand la soboareledor i propoveduind Evanghelia imparatiei i tama-c duind toata neputinta i boala intru oameni.

INTAIA PARTE:Pentru chemarea Apostolilor sl pentru ascultarea lor.

,MC/ 'inunat este Dumnezeu intru lucrurile sale, cadaca a facut raiul, atunci i pre Adam a zidit(Facere 2, 7). Daca s'4* inmultit pacatele, atuncii potop a adus i toata lumea a inecat (Facere 7, 4).Cand a vrut s dea Lege, atunci iar mari i mi-nunate minuni a facut cu neamul jidovesc, prin E-gipt i prin marea Roie. 5i la muntele Sinai multei minunate semne a aratat : tunete i trasnete, ful-

I

www.dacoromanica.ro

A DOUA DUN. RUSALIIU.,_,

213 G

gere i cutremure de p. amant, fum, para de foc isunet de trambite, pentru spaima pacatoilor i calca-torilor Legei. Intru atata spaima s'a aratat lui Moisiproroc i a graft cu dansul, i le-a dat Lege scrisapre carea pana aci nu o aveau.

Pupa aceea cand a vrut acel Dumnezeu mare istranic sa se arate pre lume i cu oamenii sa pe-treaca ca sa-i scoata din robia vrajmaului, ceavecinica, i atunci mare i minunata minune a facutcu steaua, ca pre imparatii dela Persia i-a chematde i s'au inchinat (Matei 2, 2). Dupa aceea din apa,yin a facut ; pre mare, ca pre uscat a umblat ; van-turile Si marea contenia ; cu cinci pani, cinci mii asaturat (Matei 14, 2 I ), i toate cu frica i cu cutremurascultau i tiau ca acela este facatorul lor. In vre-mea rastignirei sale cea de buna voe, soarele s'aintunecat (Luca, 23, 45), parnantul s'a cutremurat,petrile s'au despicat, gropile s'au deschis i mortiiau inviat.

Aijderea cand a vrut s stringa Apostolii pen-tru ca sa-i trimita in limbi sa. marturiseasca Evan-ghelia (Mat. 27, 5 I), atunci i inainted for multe imart minuni a facut, boale i neputinte in multechipuri din oameni a tamaduit, stricatii a curatit, gar-bovii a indreptat, slabanogii a intarit, orbii a lumi-nat, chiopii, mutii i surzii a vindecat, dracii dinoameni a gonit, mortii a inviat i tuturor cui trebuiadarul sau it varsa, cat se vestise numele lui intoata Siria i in toata Palestina.

Aceasta putere a dat i Apostolilor sai. Se cadeaca ostaii imparatului ceresc, sa fie inarmati i groaz-nici improtiva diavolului i slugilor lui, fiindca intruacea vreme toata lumea se inchina diavolului, intru

www.dacoromanica.ro

214 CAZANIE LA DIIMINICA

idolii aceia ce faceau ; imparatia satana in lume cutoti imparatii $i mai marii lumei, $i era un lucru cunevoe a intoarce lumea catre Dumnezeu. Erau de-prin$i oamenii a se inchina $i a sluji idolilor, din zi-lele vechi. Se cadea cu atat mai vartos ca Apostoliisa aiba acea putere, cu cat ei erau saraci near-turari trimitea Christos improtiva imparatilorinteleptilor lumei acesteea. Pentru aceea le dedeseputere barbatie $i Duhul Sant, $i a zis: Duce-ti-va ca iata eu trimit pre voi ca pre ni$te of in mijlocde lupi. Nu va temereti de ceia ce ucid trupul, ca su-fletul nu-1 pot ucide. Si cand yeti fi du$i inainteadomnilor $i la imparati, pentru numele meu, nu vagrijireti nici va invatati ce yeti grai, ca Duhul Santva grai din voi) (Mat. I o, 16; 28, *I9, 2o).

A$a i-a invatat $i i-a inarmat cu blandetele curabdarea $i i-a trimis gata ca sa vaneze lumea cumreaja invataturilor sfintei Evanghelii; iar ei indataascultand $i crezand cuvantul Domnului Christos,$i-au lasat parintii, casele, femeile $i feciorii, $i aupurces dupa. Christos, om neavut $i fara de casa.

Din saraci $i din neam prost, $i-a ales ChristosApostolii sai ; ca de i-ar fi ales din cei bogati $i dinfilosofii lumei acesteea, atunci ar zice noun, paganiinecredincio$i: Apostolii vo$tri cu banii $i cu avutiaau naimit oameni intru credinta lui Christos, $i multis'au intors catre dan$ii pentru avutie. Si iara$i de arfi ales pre Apostoli din cei intelepti, ar zice ca, cu,intelepciunea cu me$te$ugul au in$elat oameniilumea de au crezut in Christos. Dar acest prepustot l'a lepadat dintru Apostolii sai, pentru aceean'a ales nici din bogati, nici din mai marii lumei, cidin saraci $i necarturari, din pescari $i din cismari.

VAz Gf_a

$i

$i

sisi-i

si

si

si si

www.dacoromanica.ro

A. DOUA DITPA RIISALII 215

Aceti barbati proti fara de arme, au biruit premulti bogati, pre multi domni imparati, pre multiintelepti i filosofi. Pentru aceea graete i PavelApostol, zicand (I Corinteni 1, 27): (Dumnezeualese pre cei nebuni din lume, ca sa ruineze pre ceiintelepti; neputincioii i-a lasat, ca s biruiascapre cei puternici.. Puterea i intelepciunea Aposto-lilor nu este lumeasca sau pamanteasca, ci este de susdin ceriu, cu carea ca cu u.n navod ca cu o mreajaau vanat toata lumea, lui Christos; au scos multimede suflete din adancul intunerecului le-au dus lalumina cea de sus, la Imparatia Ceriului, cu invata-tura sfintei Evanghelii.

A DOUA PARTE :Pentru vanarea pe*tilor celor cuvantatori ce i -au vanat

Apostolii cu navodul sfintei Evanghelii,din marea acestel lumi.

a grait Domnul Christos pentru Apostoli, cupilda, i a zis: c Aseamana-sa Imparatia Ceriului

unui navod aruncat in mare i care de tot felul depqte aduna, i daca se umple, il scot la marginei *ed de aleg pre cei buni in vase; iar pre cei raiii leapada afar,' (Matei 13, 47).

Ascultati, ce inchipuete navodul, marea, pescarii;ce este adunarea de toate fehirile i ce este alegereacelor buni din cei rai.

Pescarii sant Apostolii, precum le-a zis insuiChristos: (Eu va voi face vanatori de oameni.,

Marea este aceasta lume cu valuri multe. Aceastalume, cu adevarat, se aseamana marei. Marea purureaeste cu frica i cu truda, fara pace i fart, credinta,Unde este moarte, acolo arata viata; cand da dulceata,

i

i

Cg

$i

$i

si

sa

aka'www.dacoromanica.ro

'f3L .c216 CAZANIE LA DIIMINICA

Iatunci amarate. Pururea este pre ea schimbare sifurtuni de scarbe i valuri de lacomii i de necuratii.Si precum in mare, petii cei mari inghit pre ceimai mici, asa i intru aceasta lume, mai marii inghitagoniseala celor mai mici.

Navodul aruncat in mare, este invatatura Aposto-lilor, marturia sfintei Evanghelii, pentru-ca este im-pletit i legat acest navod din invataturile Prorocilor,Apostolilor i ale invatatorilor lumei, i mai vartosde Invatatorul cel adevarat, de Christos Domnulnostru. Este aruncat in marea acestei lumi, ca scuprinda multime de peste, adeca sufletele omeneti.Precum sant la navod legate ochiuri, asa i intruinvatatura lui Christos sant pilde, de leap taina iintelepciunea amanduror legilor. Precum sant la navoddoua coarde : una de jos, cu plumb i cu flare, pentruca s apese intru adanc ca sa nu treaca petele,alta din sus uwara cu plute legata, pentru ca s tiedeasupra navodul sa nu-1 lase sa se afunde; asa iinvatatura lui Christos are doua Legi: cea veche icea noun. Cea veche grea, iar cea noun uoara.Cea grea, contenqte cu muncile i cu matca foculuide veci; i aceasta parte de navod, dintru adanculpacatelor scoate pre oameni, ca multi temandu-se demuncile vecinice se parasesc de pacate i vin la po-cainta, fiind cuprini de coarda cea grea din jos.Cea usoara, fagaduqte slava fara de moarte, viatanesarita *i veselie ara de nici o scarba. Aceastaridica in sus catre inaltimea ceriului i trage pre oa-meni asa in cat, pentru Imparatia Ceriului, multescarbe i nevoi au rabdat dreptii. Acest sant navodeste aruncat in mare, adeca in lume, cu zisa Dom-nului nostru Iisus Christos, Inca din intaia venire a

?.,Mz 6)_?4:www.dacoromanica.ro

A DOUA DUPA. RUSALII6:5

217 '"le5-

sfintiei sale pre lume. Apostolii ca n4te pescari in-telepti, au vanat cu dansul multe limbi, de toatefelurile de oameni cati sant pre sub ceriu. Acestnavod i acum, acei cari sant urmaii lor, adeca Pa-triarhii, Episcopii, Preotii, ceia ce marturisesc cuvantullui Dumnezeu, it trag la margine, adeca la sfaritulveacului acestuia.

Daca se va risipi se va sfari aceasta lume,atunci Domnul nostru Iisus Christos va trimite ingeriisai ca sa aleaga pqtele acela ce va fi intr'acel navod.Cati se vor afla putrezi imputiti de pacate, arunca-i-vor in marea cea de foc. Acolo vor fi plansuri iscarniri dintilor (Matei 25, go).

Se cade ca tot omul sa se teama de aceasta pildagroaznica. Macar ca. este i tras in navodul sfinteiEvangelii, macar ca. este i in Biserica cu credincioii,insa de nu va avea viata curata pocainta adevarata,tot urmeaza a fi despartit la ziva judecatei i va fiaruncat in matca focului de veci.

Petii cei buni, adeca dreptii, alege-i-vor ingeriilui Dumnezeu in vase i-i vor duce in curtile Impa-ratiei Ceriului, inaintea fetei Imparatului ceresc, cudansul sa imparateasca.

Deci se cade ca tot omul cretin sa tie, ca inoatain marea acestei vieti i preste ansa trece la lin4teacea laudata, pre carea i ingerii o poftesc. Pana Incaeste in lume, are frica, nevoi i primejdii mari, cai pre mare ; iar daca trece liiciul marei acesteea,atunci se izbavete de toata. osteneala i de toatafrica. Cu buna nadejde se odihnete de acea fara denici o osteneala, veselindu-se pururea intru imparatiacea de sus, unde sant toate de ajuns fail de nicio lipsa, unde i not toci sa dobandim parte, Doamne

-Toggk9

i

r.A1

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

M{:64." 218 CAZANIE LA DUMINICA

Iisuse Christoase, acolo unde imparateti cu Parintelei cu Duhul Sant, acum i pururea i intru veci ne-sfariti i netrecuti. Amin.

WV$111.70.r.53WW U V U O V 4P- 3E410,-.-W

mintea

C.A.Z_A_1\TI=LA DUMINICA

A TREIA DUPA RUSALIICuvdxt inainte.

recum lumineaza soarele lumea, i daca in-sereaza, toata lumea se schimba intru in-tunerec i nici una din fapturi nu se cunoatecarea ce este ; aa i mintea noastra estelumina i ochi trupului, i daca se intunecacu ganduri de pacate i cu poftele lumei

acesteea, atunci i sufletul trupul este intunecat ilipsit de marirea lui Dumnezeu. Pentru aceea Domnulnostru Iisus Christos, ca un doftor intelept, desrada-cineaza aceasta boala din sufletele noastre L-- cumspune noun, asta-zi sfanta Evangheli, pe carea oscrie Matei Evanghelistul :

Cap. 6, stih 22-33.Zis -a Domnul : Lumina trupului este ochiul. De

va fi ochiul tau curat, tot trupul va fi luminat.cIar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fiintunecat. Deci, de vreme ce lumina carea esteintru tine, este intunerec, dar intunerecul cu cat

-Tog

i

ry

www.dacoromanica.ro

A. TREIA DUPA RUSALII6'7,.t,i_

219 " %).

cmai mult? Nimenea nu poate sa slujeasca lacdoi domni, ca sau pre unul va iubi i pre altul vac urd, sau de unul se va %inea i de altul nu va griji;c nu yeti putea sluji lui Dumnezeu i lui Mamona.c Pentru aceasta graesc voila : Nu ya grijireti pentruc sufletul vostru ce veti manca i ce yeti bea, nicicpentru trupul vostru, cu ce ya yeti imbraca. Auc doara nu este sufletul mai mare decat hrana i trupulc decat haina? Cautati spre paserile ceriului, ca nicic nu seamand nici nu secera, nici adund in jitnita, ic Parintele vostru cel din ceriu le hranete pre dansele ;c au doara voi nu santeti cu mult mai buni decatcdansele? $i cine dintru voi grijindu-se poate sa.'*icadauge statului sau un cot? $i de haine ce v grjiti?c Socotiti crinii campului cum cresc ; nici se ostenesc,c nici torc. Tar graesc voud., ca nici Solomon intruc toata slava sa, nu s'a imbracat ca unul dintruc acetia. Deci, de vreme ce iarba campului, careac este astazi i dimineata se arunca in cuptor, Dum-cnezeu apa imbraca, dar cu cat mai vartos pre voi,c putini credincioilor 1 Pentru aceea nu va ingrijireticzicand : ce vom manca, sau ce vom bea, sau cu cec ne vom imbraca? Ca. acestea toate le cauta paganii ;c ca, tie Tani vostru cel ceresc, ca v trebuesc vouacacestea toate. Deci, cd.utati mai inainte imparatiadui Dumnezeu i dreptatea lui, i acestea toate sec vor adauge voud.).

iNTAIA PARTE :Pentru lumina sufletului oi a trupului ce o intuneca lacomia

of alte ganduri de pacate.

Gland petrece omul in fum, atunci ii lacrameazd o-chii i de iutimea fumului it dor ochii i orbete.

nT.e,,=xwww.dacoromanica.ro

.,A

45'4 220 CAZANIE LA DUMINICA ktoe5.

Daca este la vazduh curat i la vreme cu senin, dese primbla pre Tanga isvoare de apa curgatoare,atunci sant mai veseli ochii i mai curati Si sanatatedobandesc din vazduh curat. A5a i noi, fratilor,daca intram in fumul pacatelor acestei lumi, intrumancari fara vreme i in betii, in lacomia avutiei,aurului i argintului satelor i vecinilor i intealtepofte de pacate, atunci i noua foarte lacrameazaochii sufletului nostru, i de iutimea acelui fum inela-tor, durere i orbire foarte cumplita rabda ochii notri.

Nimic altui nu se aseamana ispravile noastreintru aceasta lume, cleat fumului. Si nu numai is-pravile noastre, ci i zilele i anii i viata noastra,toate ca un fum trec. Cine va petrece intru acestefumuroase i inelatoare lucruri, aceluia ii este minteaintunecata cu intunerecul pacatelor i cu poftele tru-pului. Pentru aceea Domnul nostru Iisus Christos,vrand sa ne slobozeasca dintru aceasta neputin ;a prenoi, aceasta pilda a spus i a zis (Matei 6, 22) :(Lumina trupului este ochiul. Deci, de va fi ochiultau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fiochiul tau viclean, tot trupul tau va fi intunecat).

Daca este sanatos ochiul ce este in trupul nostru,vede lamurit toate fapturile : ceriul, pamantul, muntii,mares, inaltimea, adancul, lumina., intunerecul, toatefelurile copacilor i pomilor, hiarelor i petilor ; pretoate ochiul le vede i le cunoa$te. Aa i minteace se chearna ochiul sufletului nostru, vede cele Ira-zute i cele nevazute. Intaiu vede pre Dumnezeu ;de aciia intelege vorba ingerilor, cunoate fapta ceafail de moarte a sufletului sau ; dupa aceea alegecele netrecute din cele trecatoare. Precum cunoateochiul trupului, moartea i viata aceasta trecatoare,

.Tog trilMG) erre^1www.dacoromanica.ro

A TRELA. DIIPA. RErSALII6.:55F

221 "`"c'e.)-

ap. i mintea cunoate i alege, care este moarteacea vecinica *i viata cea nesfarita, i ce este veseliaSi plangerea cea vecinica.

Pentru aceea se cade ca tot omul cretin sa-ifereasca ochiul mintei sale de gandurile pacatelor,de lacomii, de apucari cu nedreptul, de strambatati*i de asuprele, de talharii, de curvii i de alte ne-curatii de toate ; ca atunci va fi ochiul curat i tottrupul va fi luminat, iar de va fi cu unele ca acesteaorbit, tot trupul va fi intunecat. Precum ochiul estetrupului cinste, frumusete i lumina, aa. i minteacea curata este frumusete, cinste Si lumina sufletului.

Cine dintru oameni ar fi atata de nebun, sa-idea ochii sai sa-i scoata necine pentru bani, saupentru veminte de matase? Cu adevarat nimenean'ar face ; ca mai draga este sanatatea decat toateacelea. Pare-mi-se ca de s'ar da cui-va avutia atoata lumea i pentru aceea s i se scoata ochii,Inca nici aa n'ar pofti ; iar de ar voi, atunci ar fimai nebun de cat toata lumea.

Deci, de ferim atata ochiul trupului nostru, incat improtiva lui nimic alta in seams nu socotim,cu cat mai vartos santem datori sa ferim ochiul su-fletului nostru, adeca mintea noastra sli. nu o orbimcu desmerdari de pacate, i improtiva ei toate fru-musetile lumei sa le avem ca un gunoiu. Toata iu-birea aurului i argintului, satiul, veselia i dulceataacestei lumi, toate sant improtiva mintei noastre, can4te tins imputita. Cine-i va perde i-i va in-tuneca mintea pentru unele ca acelea, acela estemai nebun de cat toata lumea.

Dupa cum cela ce-i va perde ochii sai pentru a-vutie i pentru aur, n'are nici un folos de viata, aa

'Tog Ik-r,G?'a:,9. e/-153

.e9nx

www.dacoromanica.ro

R, ,FP(9411 222 CAZAN]E LA DIIMINICA

G;W

i acela care ii va orbi mintea i ii va perde sufletulpentru iubirea banilor i a avutiei, ce schimb va dapentru sine? Sau cu ce se va rascumpara din mun-cile de veci ? Acel care ii va intuneca mintea, deunde va putea de aciea sa-i dea lumina.? Pentru aceeaa grait Domnul Christos : De va fi intunecata luminace este intru tine, dar intunerecul cu cat mai vartos?Lumina ce este intim tine, graete Christos mintea;ca daca se intuneca aceasta, atunci i trupul i su-fletul se intuneca i se inspaimanta.

Daca ratacete carmaciul, se stinge lumina i sepiere povata, ce nadejde va mai fi de aciea celorace sant in corabie i in cale? Tot aa i invatatorulde se va intuneca cu betia i cu netiinta, ce va fide aciia, de cela ce se invata de dansul ? Numaiintunerec i nepricepere 1

A DOUA PARTE:Cum nu poate nimenea sa slujeasca la doi domni. Can

domni sant acestia?

D`oi domni cari sant improtiva unul cu altul, a-rata Scriptura ca este Dumnezeu i satana, De

acest lucru invata Pavel Apostol, zicand aa : Nicio impreunare nu este intre Dumnezeu i intre satana,pentru-ca le este despartita voea i despartita invata-tura.Domnul Dumnezeu invata i va sa i se slujeascain curatie i in lumina faptelor celor bune, iar satanava sa i se slujeasca in intunerecul pacatelor. Dum-nezeu iubete sluga sa sa fie smerita, pentru-ca celace se smerete, pre acela inalta (Luca 18, 14). *i incasa lui, omul mandru nu petrece, iar satana iubetetot pre cei mandri, pentru-ca el este imparat tuturor

-To !, 3-`1www.dacoromanica.ro

A TRE1A DITPA. RUSALII 223

mandrilor. Dumnezeu iubete s fie pace i dragosteintru credincioii sai, jar satana este domn tuturorsfezilor, i pacea nici odinioara. nu iubete. Aceastaeste tocmeala pentru carea nu este nici o data nicio tocmeala intre Dumnezeu i intre satana. Pentruaceea a zis Christos, precum auzim in sfanta Evan-ghelie, ca nu veti putea sa. slujiti lui Dumnezeu i luimamona. Mamona este toata nedreptatea i lacomia,naterea tuturor pacatelor. La lucrurile ce sant im-ponc4 unul altuia, i ispravile for sant imponc4.A.p. i aicea : cine iubete avutia cea cu lacomie,acela pre Dumnezeu nu poate iubi, pentru-ca ma-mona i Dumnezeu, imperecheate lucruri invata.

Dumnezeu invata a sa dreapta agoniseala sa. odea i s o imparta neputinci4lor, ca sa. adune lui-*ivistierie in ceriu ; jar satana invata sa apucam i sa.luam cum putem ; i cu strambul i cu asupreala icu napaste, numai sa. dobandim sa. strangem i delasarac i dela cine vom putea. Dumnezeu invata sa.ajutorim pre fratele nostru i pre de-aproapele nostrucel sarac i neavut, cu agoniseala noastra ; jar satanainvata sa. strangem i sa tinem, nimenui sa. nu dam.Dumnezeu invata ca sa. nadejduim marirei sale intrunevoile noastre la dansul s alergam intru greu-tatile noastre ; jar satana invata sa. nadajduim in bani,i ajutor la toate sa. cercam intru avutie.

Deci vedeti, cre*tini binecuvantati, cata imperechereeste intre aceti domni, in cat nu poate fi intre daniinici o impreunare. A.p. i cine slujete avutiei ne-drepte, nu poate fi sluga lui Dumnezeu, ci este ma-mona dumnezeu aceluia. Cine slujete lui Dumnezeu,drept, el se teme de dansul, lui crede, lui nadejdu-ete, se silete s nu-1 manie, cu bucurie implinete

,5Vz

4rAt"0-

si

1-`Pwww.dacoromanica.ro

4.,_,:,....____.6ri't 224 CAZANIE LA DIIMINICA

invatatura lui, grijete sa nu-i greeasca in cevatoate ispravile sale le tocmete dupa voea sfintieisale. Iar cela ce slujete lui mamona, aceluia ii estenadejdea in bani, credinta sa o strica cu prazile icu lacomia, inima sa o intoarce spre nedreptati, i aazace spre stransoare, in cat numai de dansa ii estegandul, de dansa ii este grija, de dansa ii este toatanevointa, i ziva i noaptea. Pentru aceea bogatulnedrept nu poate fi sluga lui Dumnezeu. Unii santde le slujete avutia, dar nu dumnezeqte, cum santceia ce au avutie i le slujete spre satiul dulcetilortrupului i al lumei, spre pedepse i spre asupreleoamenilor, spre ma ncari i spre betii i spre toatelucrurile cele fara de lege ; iar spre fapte sufleteti ispre lucruri de milk nimic nu'i aduc aminte. Uniica aceia slujesc lui mamona, iar pre Dumnezeu, cuiar fi sa slujasca, ei il perd. Altii sant de le slujetemamona fait de pacate, caci pre voia lui mamonanu se dau sa-i poarte, ci ei it poarta i it cheltuescdupa voia lui Dumnezeu. Pentru aceea multi oa-meni sfinti au avut mamona adeca avutie, dar nimicnu le-a stricat, caci nici o au agonisit rau, nici o aucheltuit rau, ci cu frica lui Dumnezeu o au cheltuitsaracilor i neputernicilor, i cu dansa pre nimenean'au pagubit. Aa a fost Avraam, Isaac, Iacov,Iosif, boy.

Deci, cui este voia sa nu greFasca pentru mamona,unora ca acelora sa urmeze, carora au cercat intaiuimparatia ceriului i au ateptat binecuvantata n-dejde a venirei marelui Dumnezeu i Izbavitoruluinostru Iisus Christos. Unora ca acelora, Dumnezeu,in vremea venirei sale pre lume, le va da imparatiasa de va zice : Vdniti binecuvantatii Parintelui meu,

Ikr-16?-e,;-"W

i

,R

tx1 www.dacoromanica.ro

11225A PATRA DUN. RUSALII

de moteniti unde este gatita voua imparatie mai ina-inte de inceputul lumei.

Da, Doamne Iisuse Christoase, pentru milostivireata, sa auzim i not atunci glasul tau acesta, i cumarirea ta intru imparatia ta s petrecem in veciivecilor. Amin.

k.

clejdei cere,

sutaulEvanghelistul

In

cicicvoiu

CAZA.1\TI=LA DUMINICA

A PATRA DUPA RUSALII/ Cuveint inainte.

(._recum izvorasc din izvoara rauri i purcedeinmultindu-se apa, aa i din credinta cu fapte

`f' bune, se inmultesc darurile. Nimica nu estemai mare decat credinta curata. Cela cecrede drept i are fapte bune, acela are n-

neindoita intru Dumnezeu, i de cate se roagade toate dobandete ; dobanditcum a iacela, desanatate slugei sale carele scrie

Matei.

Cap. 8, Stih 5-13.vremea aceea, intrand Iisus in Capernaum, s'a

apropiat catre dansul un suta rugandu-1 pre elgraind: Doamne, sluga mea zace in casa bolnavse chinuete rau. *i a zis Iisus lui : Eu viind

tarnadui pre dansul. Iar sutaul respunzand a

15

micwamwaswrowtoir..--3

''

WV'www.dacoromanica.ro

226 CAZANIE LA DUMINICA

e zis: Doamne, nu sant vrednic ca sa intri sub aco-t peremantul meu, ci numai zi cu cuvantul i se va(tamadui sluga mea ; ca. i eu sunt om sub stapa-e nire, avand sub mine slujitori, i graesc acestuia :e mergi, i merge; i altuia : vino, i vine ; i robuluie ineu: fa aceasta, i face. Iar Iisus auzind ceastae s'a mirat i a zis celora ce veniau dup. dansul :e Adevtr graesc voua, ca. nici in Israil n'am aflatc atata credinta. Zic voua, ca. multi dela rasarit ic dela apus vor veni i vor odihni cu Avraam cuIsaac i cu Iacov intru imparatia ceriului, iar fiii

e imparatiei vor fi goniti intru intunerecul cel decafara ; acolo va fi plans *i scarpirea dintilor. sie a zis Iisus catre sutawl : Mergi, i cum ai crezut,sa fie tie. si s'a tamaduit sluga lui intru acel cias.

INTAIA PARTE:Pentru credinta suta*ului.

C)redinta este maica tuturor faptelor celor bune.

Din inceputul lumei, toti dreptii, cu credinta aufacut spre placerea lui Dumnezeu. Avel, pentru cre-dinta, se marturisete ca. este drept. Pentru credinta,Enoh a facut spre placere lui Dumnezeu i n'a gustatdin moarte. Avraam, pentru credinta, se cheamaprieten lui Dumnezeu (Evrei 12, 8). Moisi proroc,pentru credinta, a fost mare inaintea lui Dumnezeui inaintea lui Faraon ; marea a secat i pre Faraoncu toata oastea lui l'a inecat. Aijderea i IisusNavi, cu credinta, apa Iordanului o a intors inapoi(precum se scrie in cartea sa, 3, 16, 17), zidurileErihonului a risipit i soarele la Gavaoni trei ciasuria oprit. Cei trei coconi, cu credinta au stins cuptorul

0)

r.

si

www.dacoromanica.ro

A PATRA DUPA. RUSALII 227

cel de foc. Daniil, gurile leilor a astupat, Credintasutasului din Evanghelie a ajutat si sluga lui s'a ta-maduit. Cu credinta, spune Pavel Apostol, ca inte-legem $i cunoastem ca stau veacurile (Evrei. I I, 3),

Credinta este aratare lucrurilor celor nevazute ;deci, dupa ce nu poate ajunge mintea omului, cre-dinta arata. Arata pre Dumnezeu, puterea si mila lui.Arata noun Imparatia Ceriului si viata de veci. Arata-ne moartea si invierea a toata lumea. Arata-ne loculcel de sus al dreptatilor si cel de jos al pacatosilor.

Zice Evanghelistul : In vremea aceea, adeca invremea cand a savarsit Christos invatatura sa inainteaApostOlilor Si s'a pogorat din munte, atunci indatal'a intampinat pre dansul un stricat si de departe,cu glas mare a strigat: Doamne, de vei vrea, potis ma curatesti (Luca 5, i2). N'a zis: roaga-tepentru mine sa ma curateasca Dumnezeu, ci cu cre-dinta a zis: poti sa ma curatesti. *1 pentru credintalui, Domnul l'a curatit pre dansul $i l'a tamaduit;dupa aceea a intrat in Capernaum si indata a venitla dansul un Om mare si vestit, al imparatului dinRoma. *i ingenunchind a inceput a-I ruga pentruboala slugei sale si a zis : Doamne, o sluga a meazace in casa bolnav si ram chinueste.

Aicea se cade sa se invete toti stapanii dela acestsutas. Acei cari au slugi slabe si bolnave in casa,s nu-i scoata afara si sa.-i lepede in gunoiu, sau incase streine, ci sa grijeasca de dansii, ca si acestbun sutas, ce se ruga din genunche pentru sluga sasa-1 tamaduiasca.

Iar Domnul Christos vazand credinta lui ce aveacatre sfintia sa i dragostea catre sluga sa, a ziscatre dansul: Eu voiu veni si-1 voiu tamadui. j

I

www.dacoromanica.ro

228 CAZANIE LA DUMINICA

Socotiti aicea mintea i smerenia acestui capitan,Ca a zis : Doamne, nu sant vrednic s intri in casamea, ca vad pre marirea ta ca nu te pot incapeaceriurile cat sant de largi, dar casa mea, cum estede stramta, cum te va incapea? Ci numai zi cu cu-vantul, ca-mi este destul, fiindca tiu, ca cuvantultau toate le poate. Numai cuvantul tau, multe minunia facut.Din apa, yin a facut ; cu cinci paini, cincimii de oameni a saturat ; marea a putut a contenii vanturile a inceta. Acestea nu te marturisesc afi om prost, ci Dumnezeu puternic te cunosc caeti. Pentru aceea zi numai un cuvant i se va ta-madui sluga mea ; caci cuvantul tau mortii invieaza,stricatii curatete, dracii din oameni gonete, bolnaviitamaduete, surzilor auzire le da, mutilor graire. Eusant om sub mai mare i am slujitori sub mama. mea.Zic unuia : Vino, i vine, i altuia aa, i face.Deci, data eu sant om sub mai mare i ma ascultaostaii, dar cu cat mai vartos tie Doamne celuia ceeti Imparat tuturor, cu mai mare ascultare se vorpleca cereti i te vor asculta. De vei zicemortei sa se duca, se va duce, i de vei zice sana-tatei sa vie, va veni. Eu aa te cred Doamne, cade tine asculta i viata i moartea i toate se facdupa voia ta. De nu vei zice sa vie moartea spresluga mea, nu va veni; iar de vei zice sa vie sanatatea,va veni.

Aa de mult i de inalt a crezut sutaul acela luiChristos i a marturisit inaintea a mare multimeputerea lui cea dumnezeeasca. Pentru aceea i Chri-stos s'a mirat a laudat credinta lui zicand : Aceastacredinta nici in Israilteni n'am aflat. Laudat-a Christoscredinta sutaului, nu numai atunci inaintea acelei

;'

stile

si

cY,

: fa

www.dacoromanica.ro

A PATRA DUPA. RIJSALII 229

multimi, ci i acum inaintea a toata lumea. *i pentruaceea i-a dat nu numai sanatate slugei, ci i impa-ratia ceriului i-a daruit lui.

Acest suta. $ nu era din Israiltenii cari se inchinaului Dumnezeu, ci era din (:tile Romanilor, din paganiicarii se inchinau idolilor. Dar pentru credinta lui,Christos l'a primit Si pre dansul ca i pre Israilteni,aratand cu aceasta, ca nu este Dumnezeu numai aljidovilor, ci i al limbilor este Dumnezeu, i tuturorneamurilor care-1 vor crede i-1 vor ruga. Pentruaceea a zis, Ca multi vor veni dela rasarit i delaapus i vor edea cu Avraam i cu Isaac i cu Iacovintru Imparatia Ceriului, iar fiii imparatiei vor fi gonitiintru intunerecul impartit, unde sant plansuri i scra-niri de dinti.

A DOUA PARTE :Pentru plata drepillor *I pentru munca pac