Mirela Oprea

Mlrela Oprea

Cava I erii Ti m pu I u i - Co I dtorin

-Copyright @ Mirela Oprea

Copyright o TRITONIC 201 B pentru edilia prezenrS.

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din carte.

TRITONIC

Str. Coacizelor nr 5, Bucuregie-mail: editura@tritonic.ro

www.tritonic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiOPREA, MIRELA

Cavalerii Timpului: Cilitoria: roman/Mirela Oprea - BucureSti,Tritonic, 2018

l5BN: 978-606-749-373-3

821.135.i

Coperta: ALEXANDRA BARDAN

Redactor: ADRIANA BEJGU

Editor: BOGDAN HRIB

Comanda nr. 225loctombrie 201 8Bun de tipar: ociombrie 2018ripbrit in Rom6nia

I

Orice reproducere, totalS sau parlial;, a acestei lucr5ri, firi acordul scris aleditorului, este strict interzis; si se pedepse5te conform Legii dreptului de autor.

CAVAI E R IITIMPUTUITRILOGIA ADEVARULUI

Vol. ll - Caldtoria

Mullumesc din suflet Divinitdfii,care nu contenepte sd md surprindd

cu semnele de iubire necondifionatd.

Sd scriu aceastd carte afost o adevarata provlcare

;i, de aceea, [in'sd mullumesc incd o datd

*,u,f#f :,',f,#'r'i,!#iil;pentru simplulfapt cd existd.

Dacd uneori problemele de zi cu zi vd cople;esc,nu tncetafi sd vd incredefi in Dumnezeu ;i in Iubire,

pentru ca altfel, credeli-md, nu se poate.

tasa Albi -Washington - 2013Telefonul suna de zor, zg?riinddin ce in ce mai nepldcut

auzul lui Thomas. incerci o vreme s[ nu-l bage in seami, insisoneria lui ficea imposibili concentrarea asupra dosarului pe

care-l avea in fat[. in cele din urmi, cAnd telefonul sund dinnou... qi din nou... iqi arunci deznddijduit foile din mdnlpentru ci insistenfa incepea si-l enerveze. $tia cd r[bdarealui va ajunge in curAnd la limiti. Ca si-qi mai domoleasci dinenervare igi spuse ci probabil ceea ce avea si audi trebuia sifie extrem de important ca si merite intreruperea, altfel... nugtia de ce-ar fi fost in stare, indiferent de cine era de cealaltiparte a firului.

Alo.., vocea lui era mult mai precipitati decit necesar.Alo... Thomas?! r- Vladimir? Thomas trase o gurd de aer, luptdnd cu un

impqls violent. Ai innebunit? De ce naiba,suni pe telefonulista?

1

6 | MTRELA OPREA

Firi si-l bage in seaml, celblalt spuse cu o voce voit au-toritarS:

- Taci ;i asculti, Thomas!... Tocmai s-a-ntAmplat...N-am sc[pat de ceea ce nej temeam cel mai mult.

Thomas cdzu pe gAnduri. Vladimir era uneori atAt.de pe-simist gi direct, incit imprevizibilul pdrea mereu extrem deriscant.

- Ei, gi?... Asta este, veni rispunsul lui Thomas, care in-cerca sl-gi controleze vocea. Uneori adevlrul trebuie accep-tat.

- Eqti bitut in cap?! scuipd cuvintele Vladimir, iarThomas se v[zu obligat sd-ndepdrteze telefonul ca sd nu-ispargl timpanul. Tuatzi ce spui?...

- Bine... qi ce putem face noi?- Cum, ce!? pufni Vladimir. Trebuie cu orice pref s[-i

oprim!

- Cum?... Eu sunt un biet pion in acest joc al puterii. ..- Buturuga mic[ ristoarnd carul mare, il apostrofr

Vladimir, prea mAnios ca sd mai fie precaut, iar Thomas'ar fiputut jura c5-l vede fluturAnd disperat din mdini.

- Uiti cl din spatele tronului sunt manevrate intotdeaunacele maiprimejdioase butoane? mai addugl el.

Se agternu liniqtea. Thomas incerca sd-gi dea seama crim

funcfiona mintea aceea complexi qi sucitd a lui Vladimir.Faptul ci lua din cAnd in cAnd legdtura cu el, era al naibii depericulos. Poate c6la-nceput nu-Ei ddduse seama de riscurilepe care qi le asumase, dar acum... CAnd iqi mai reveni, reuqisi rosteasci cu voce spaltd;

- N-are cum si fie chiar atAt de rlu cum faci sd pari...poate cd exagerezi...

- Ha! il intrerupse celilalt. Daci o s[-fi faci o reali

CAVALERil TTMPULUI - Vol. ll - CALATORIA I 7

plicere s[ bem pe nerisuflate cdte.o sticld de bere cAnd neintAlnim s,i si jucim bAza in loc de...

Thomas nu mai auzea. in mintea lui se deruli iute filmulcu imaginile pq care tocmai i le relata Vladimir, insi era preaistef si cadi in capcana bine ticluiti. De multe ori jucase larAndul lui asemenea jocuri verbale. $i cu toate astea rdspunse

scuturirldu-se:

- Gh\mesl.i...I- As *rea eu!fno./u, arunci o privire spre receptor, ca gi cum l-ar fi

putut #dea pe Vladimir. Intrebi, incercAnd si pari calm:

- Ue propur(-- Trimite imediat o echipi pe urmele lor!.. .Panicat, Thomas aproape se inec[:

- Vorbeqti serios?... Nu pot...

- Este rAndul tiu! il intrerupse celilalt.- Dar cum? Nu qtiu daci...* Egti bliat mare, Thomas! apisi pe cuvinte Vladimir. $i

bagi de seamd, nu ai de-a face cu niqte incepitori... Am si tri-mit gi eu o echipi de-ndati ce-am si pot. Cea veche s-a doveditprost aleas6. Am nevoie doar de cAtevazilepdnd ce formez alta.

Ticere.* De ce crezi ci eu voi reugi? se auzi vocea nelinigtiti a

lui Thomas..: O si afldm curAnd, mormii vizibil iritat celdlalt...

Trebuie... $i curAnd nu vei mai fi singur... Trebuie si reu-gim... altfel... crede-md, cAt de curAnd fabricile degrmamentnu vpr mai produce altceva decAt ciocolatd in loc de arme.

$i inchise telefonul cu putere, lisAnd la celilalt capit unThomas stAnjenit qi mai ales nedumerit de ceea ce tocmai au-

zise.

De5ertul Persan

Cdldtoriseri la-nceput in galop fhrd sd se opreascd. Apoifhcurd popas pref de cAteva ore in orasul acela tdcut qi pird-sit din deqert, pentru ca animalele sd-qi tragd sufletul. Dupdaceea au pornit cilare qi-au mers aga dou6 zile qi doud nopfi,spre disperarea lui Logan. Fusese grav rinit. La naiba, era to-tal reficut, dar scumpa lui Rachel nu contenea si-l priveascl,pe furiq, ce-i drept, cu ochii ei limpezi, plini de compdtimiregi mai ales de ingrijorare. Fir-ar si fie, in loc sa fie protejatd, eaera cea care nu-nceta, asemenea unei cloqti, sd-gi arate grijaexagerati pentru el. $i, ca gi cum asta n-ar fi fost de-ajuns,afurisiti si fie daci didea vreun semn de oboseald!

Pentru o secundd indrdzni si-qi aminteasci prin ce tre-cuseri. La aceastd amintire ingrozitoare se cutremurd de-abinelea, zdruncinat de fiorul rece al aducerii aminte. DrumulIe era luminat de lucirea de agint a lunii, lisAnd in urma lorimensul intuneric. Care va sitiic|r,noaptea incd nu se sfArqisegi cdlitoria lor,avea si continue multe ore.

CAVALERII TIMPULUI -Vol. ll - CALATORIA I e

Mergeau in grup, ficAndu-se nevizufi spre apus. Logansimlea cum il cuprinde nelinigtea, astfel ci nu blga de seamiceea ce t€ $optea in jurul lui. lntreaga lui atenfie era indrep-tatd dq6r spre draga de Rachel. Sprdncenele i se uneau vizibilcontra{riate de faptul ci erau nevoifi si cilitoreasci aqa, c[la-re, cAnd puteau pur Ei simplu sd se teleporteze.

- Trebuie sd plstrdm aparenfele, Ie spusese Ela.Logan se foi stAnjenit in qa, moment in care Ela se apropie

de eJ.

- Liniqteqte-te, curAnd vom ajunge la destinafie.- Nu mi linigtesc deloc vorbele tale, spuse el pe sub

sprAncene, bosumflat.

Se lisi din nou ticerea qi odati cu ea frigul noplii din de-gert. Din grumazul asudat al cailor se indlfau aburii, iar eigtiau cd trebuia si se opreasci. in fala lor la o deplrtare con-siderabili, din neguri, se ivea un perete de piatrd ca o silueti,ce demonstra c[ se apropiau de-o agezare omeneasci. Pirea afi un mic oraq, pe jumdtate ruinat. Oricum era mai mult decAtsuficient pentru un nou popas.

CurAnd se ivirl zorli;, iar intunericul se impriqtia ca o cea-.16, lisand in urmi razele pldpAnde qi blAnde sd-i impresoare.inaintau in timp ce Iumina soarelui prindea strilucire, scrutdnd

cu atenfie imprejurimile. ln dreapta lor, ca din senin, se arit[un turn pribuEit, infftiqdndu-se ca o umbri riu prevestitoare.O vale largd, cu nisip spulberat, arita ca un cimp de lupti dupdbitilie. Zidwilecaselor care nu indrizniseri si se pribuqeasci,zugriveau urAfenia intunecati a urmelor de foc. Sub privirilelor uimite zidurile albe deveniri cenuqii. Din loc in loc nisipulavea culoare purpurie, semn al nenorocirii ce lovise oragul.

Firi si vrea, Fari scipd un scincet ascufit cAnd privirea iifu atrasi de o migcare din depirtare. Ca nigte omulefi, cAteva

1o I MTRELA OPREA

fiinfe se agitau in jurul unui morman. EIa oftd studiind atentmirarea de pe felele prieLenilor ei. Tresarird cu toiii insl,an_taneu simlind mirosul suferinlei qi.al morfii plutind in aer.

Tabloul sinistru ar fi migcat gi pe cel mai nesim{itor omde pe planetd. Cadavrel e zd.ceauaruncate unul peste altul, caniqte hoituri neinsemnate. petele roqii de pe haine se uscase_rI ficAndu-le si pari gi mai scorloase decdt erau, iar rdnileadAnci erau in pragul putrefactiei. in jurul acestui tablou ma_cabru, lipsit de via{d, gapte copii intre trei si zece ani, dideautArcoale intr-o stare greu de imaginat. Nu se putea spune dacierau baiefi sau fete, pentru cd toli aveau pdrul lung qi-mbdc-sit. imbricdmintea le era jalnici, dincolo de limita sirdciei,iar piciorugele goale si pline de rdni.

/

Au desc[lecat in ticere, ca si nu-i sperie pe copii, traver-sAnd mica distanfl dintre ei. CAnd b-au apropiat, qocul le-afost cu atAt mai mare cdnd au observat cd-n mdinile lor micu-

{e acei copii vitregi}i de soarti abia {ineau armele reci gi greleale soldafilor ce zlceau fhri suflare.

Un pas greqit ficut de Igor i-a ftcut pe micufi si se-ntoar-c[ speria]i in loc. Dupi cAteva clipe se dezlln]ui un haos denedescris, ce piru ci fine o vegnicie. Armele se descircariinstantaneu, fhcAnd si zboare gloanfe-n toate direcfiile, iarpe copii si cadi secerafi la pimint de forla reculului puternical armelor de ofel.

Cu bldndelea unei mame, Ela controli situalia, dupi carese apropie ca si recupereze armele din mAnufele irnbicsitecu praf de pugci s-i nisip. Ochii mdrili, de copii hdituip, lise deschideau din ce in ce mai larg, aproape sd. iasi din or-bite. Doar un chip exagerat de palid, cu buze tremurAnde,dddea de gol sensibilitatea gi teama unei fetife de vreo cincianigori. indurerati, Ela. a ingenunchiat si mingAie obrazulmurdar, luminat doar de dAra umedd a lacrimilor micufei.

12 | MTRELA OPREA

in acel moment cel mai mare dinLre copii, un biielel d.e zeceani, interpretAnd greqit gestul de tandrele, se ndpusti asuprael.

- Ia-!i ghearele de pe ea!... Dac-o atingi... te irmor... Aiinfeles?

Firi nici cea mai micd intenfie de-a se feri, Ela il lisd pebdiat sd-gi infigi unghiile ascufite in braful ei. Ca la comand6,pielea fini plesni Ei-un firicel firav de sdnge incepu si alunecetimid.

Un icnet infundat, ce piru mai degrabi o injurie, penetriaerul, iar bdiefelul care indrlznise sd sari asupra Elei, atArnasuspendat, lovind cu putere aerul cu picioarele. Tdlpile des-culle incercau cu incrAncenare sil loveaci pe Igor, ce se stri_duia sd nu-l scape din miini.

- Las5-md jos, scArnlvie piroasi ce egti!Scdncete, injurii, blesterne asculite iegeau cu putere din

gAtul.uscat de-atAta efort al biiatului, spre surprinderea qiamuzamentul celor din jur.

- Pui de ci1ea, mdrAi u.riaEul, potoleqte-te, altfel jur ci tecArpesc de nu te vezi!...

- Igot, apisi pe cuvAnt Ela, vorbeqte cuviincios in fafacopiilor!

- Ce? Ghimegtil? AEtia nu-s copii... dqtia sunt pui dedraci!. . .

- Termin6, Igor, rosti din nou Ela, cu vocea calculatd. Nueste vina lor c-au cdzut fdrdvreo vinl in plasa amlgitoare aluptei pentru supraviefuire,

Igor igi dddu ochii peste cap qi pufni neincrezdtor, iar Elacontinud:

- Privegte cu aLenfie in addncul acestor suflefele nevino-vate. P[trunde pentru o clipi dincolo de suferinfa lor. preia

CAVALERIITIMPULUI - Vol. ll - CALATORIA | 13

durerea care curge prin sdngele lor inocent. Fd in aqa fel catrd.irea lor sd fie qi-a ta... incearci, Igor... qtii ci po!i...

Pref de cAteva clipe grele se agternu linigtea.

- Nu este vina lor, qopti Ela cu vocea sugrumatd. in locde caltimbrifigare si micul slrut de noapte bund, au primitind,lferen[a, maturizarea forfati. Si se apere de tofi qi de toa-te/.. Nu este yina lor c-au fost indemnali, in loc de joaci, sdufascd, si lupte, si se rizbune. Nu este vina lor c-au fost lipsifide alinare, de dragostea care poate sl vindece cu-adevirat, sifacd sd renasci orice suflet rdnit.

Ela igi Lrase sufletul gi-gi ridici privirea ingreunatd de du-rere.

- inchidefi, vi rog, cu tofii ochii pentru o secundd si ima-ginali-vi ci sunt copiii vogtri... nepolii... frafii... li puteliacuza cb sunt doar pui de draci?

La aceste cuvinte Igor tresiri vinovat.

- A cui este vina ci sunt vitregifi de iubire? continui ea.A lor? Sau a noastri? A aduliilor?

in col;ul gurii lgor iEi infrAni o zvicnire tristi.

- Privifi acest micuf - ochii ei fixari cu multd cdldurd pebiiatul care o atacase ceva mai devreme. Imaginafi-vd cum arfi ca adult, dupi ce toati copiliria lui ar fi plini de cilduri gidragoste impdrtigiti... Apoi imaginafi-v[ cum ar fi ca adult,dupi ce toati copiliria i-a fost o lupti pentru o llrAmi dedragoste qi supraviefuire.

Pentru o secundi, prin fala ochilof fiecare iqi revdzu pro-pria copilirie. Pref de alti secundi li stribitu o dorinfi teribi-li de-a avea propriii copii, biiefi sau fete, pe care si-i strAngdla piept, si-i rdsfefe... si-i iubeasci, si-i ocroteascl, Se cutre-murari puternic atunci cAnd se trezird, din reverie Ei privireale cobori asupra nefericiflor micu]i din fata 1or.

l4 | MTRELA OPREA

Ca gi cum ar fi ghicit, o voce rdgugiti de copil incepu sisporovdiascl, de zor o rugiminte intr-o arabi incdlcitd.. in ochii tuturor se ivird strllucir"i amare ale lacrimilor [i_

nute in frau. starea de spirit li se schimbi brusc, mai ales ceaa lui lgor, care se trezi cd bdielelul din brafele sale bdtea demama focului din picioare in incercarea de-a scdpa din strAn_soare. Se apleci atunci prudent, ca sd ageze micugul pe pd_mAnt. Se ghicea o blAndele neobignuitd in acest gest, pe careel insugi il gdsi extrem de nelinigtitor. Iar cand se ridicd inapoiin picioare, igi auzi mormditul mecanic spus in barbd, ca ra_qiascundi cu stAnglcie emotia;

- Miiculif[ii. . . asra da lecfie!... Pirea ci nu vor mai ajunge niciodati la destinafie, deqiEla garantase cd mai aveau foarte pulin de rners. Cu toate c[ziua erc aproape de sfArgit gi soarele era in agteptarea apusului

binemeritat, razele nu se sfiau si-gi trimiti toropeala asupradeqertului persan. Pari ridicd burduful cu api qi sorbi o in-ghiliturd zdravand ca s5-gi potoleasci setea ce-i usca buzele.

ln spatele grupului, Reno igi inibugi un oftat, sporindu-givigilenla. Deqi recunos,tea sincer ci nu l-ar fi deranjat o miciaventuri dupi aceasti cilitorie plictisitoare, pentru binele,tuturor nu trebuia si precipite lucrurile. Dunele sterpe, deun galben-ro$cat, nu dddeau semne c-ar fi existat asezS.minteumane, iar poteca nu pirea si fi fost folositi de foarte multtimp. Dar simfurile lui ascufite ii dideau de gdndit, atenfio-ndndu-l ca un clopolel de alarm6. Un gAnd rltlcit indrizni sii se furiEeze in minte, insi il alungi imediat. Era pulin pro-babil ca bandilii, aga-zigii pirafi ai deqertului, si-ndrizneascis6-qi piardd veacul pe acolo.

--- Cdl6re.fii! strigi Mahi tulburat, din fruntea grupului.Aproape tofi se-ndreptara instantaneu in ga, observind

mai mult de-o duzini de cilireli ce-alergau citre ei.