CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA TEACHERS · PDF fileThe head teacher – The mentor and...

CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA

TEACHERS TRAINING HOUSE PRAHOVA

11-PR-02-PH-TR

‘This project has been funded with support from the European Commission.

This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.’

Our Commitment First …

against poverty … for

inclusion

Ploiești, 2013

CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA

TEACHERS TRAINING HOUSE PRAHOVA

11-PR-02-PH-TR

Our Commitment First … against

poverty … for inclusion

A COLLECTION OF GOOD PRACTICES

“

This collection was made with the financial

support of LLP of the European Commission

Această colecție a fost realizată cu sprijinul

financiar al LLP Comisia Europeană

‘This project has been funded with support

from the European Commission. This

publication reflects the views only of the

author, and the Commission cannot be held

responsible for any use which may be made of

the information contained therein.’

ISBN 978-606-8287-42-3

5

Cuprins Table of contents

The Effects of Poverty on Learning ............................................................................................... 11

Teacher Mustafa KAN ....................................................................................................................... 11

Bilecik Provincial Directorate of National Education ........................................................................ 11

IDEAS on “ Our Commitment First… against poverty… for inclusion…” ....................................... 14

Osmangazi Primary School. ............................................................................................................... 14

EĞİTİMDEKİ YOKSULLUĞU EŞİTLEME ............................................................................................ 15

Muzaffer TEKELİOĞLU ....................................................................................................................... 15

Başkan Bilecik Eğitim Derneği ........................................................................................................... 15

An idea that takes you in to a Project… ........................................................................................ 16

Hüseyin İŞGÖREN .............................................................................................................................. 16

Director Bilecik Ertuğrulgazi Primary School ................................................................................. 16

Școala părinților, școala elevilor ................................................................................................... 17

Prof. Stanciu Mihail Alin .................................................................................................................... 17

Casa Corpului Didactic Prahova ........................................................................................................ 17

School for parents, school for children â ...................................................................................... 21

Prof. Stanciu Mihail Alin .................................................................................................................... 21


Relaţia şcoală – familie – societate între teorie şi practică........................................................... 25

Prof. IONESCU Daniela ...................................................................................................................... 25


Relationship school - family - society , between theory and practice .......................................... 27

Prof. IONESCU Daniela ...................................................................................................................... 27


Dirigintele – mentor şi organizator al clasei de elevi ................................................................ 29

Prof. Burlacu Daniela ........................................................................................................................ 29

Şcoala Gimnazială ”Mihai Eminescu”, Ploieşti .................................................................................. 29

Prof. Dedu Carmen – Maria .............................................................................................................. 29

Colegiul Naţional”Al. I. Cuza”,Ploieşti ............................................................................................... 29

The head teacher – The mentor and organizer of a students’ class ........................................ 34

Prof. Burlacu Daniela ........................................................................................................................ 34

“Mihai Eminescu” School, Ploieşti .................................................................................................... 34

Prof. Dedu Carmen – Maria .............................................................................................................. 34

”Al. I. Cuza” National Colege, Ploieşti ............................................................................................... 34

6

VREAU SĂ ŞTIU PĂREREA TA Proiect de activitate .................................................................... 38

Învăţător : CONSTANŢA SIMA .......................................................................................................... 38

Şcoala cu clasele I-VIII „Constantin Stere” Bucov, Prahova .............................................................. 38

Colaborarea şcolii cu familia pentru o educaţie de calitate ..................................................... 43

Crăciun Alexandra ............................................................................................................................. 43

Colegiul Nțional de Informatică”Grigore Moisil” Brașov ................................................................. 43

“Emoţiile prieteniei” ................................................................................................................. 45

Prof. Grecu Cristina Valeria ............................................................................................................... 45

Colegiul Naţional „Jean Monnet“ Ploieşti ......................................................................................... 45

"Emotions of friendship" ........................................................................................................... 47

Prof. Grecu Cristina Valeria ............................................................................................................... 47

Colegiul Naţional „Jean Monnet“ Ploieşti ......................................................................................... 47

Un parteneriat special ............................................................................................................... 50

Prof. Stanciu Medina ......................................................................................................................... 50

Liceul Tehnologic ”A. Slăvescu ” Ploiești ........................................................................................... 50

A special partnership ................................................................................................................ 51

Prof. Stanciu Medina ......................................................................................................................... 51

Liceul Tehnologic ”A. Slăvescu ” Ploiești ........................................................................................... 51

I WANT TO KNOW YOUR OPINION : Activity project ................................................................ 52

Teacher : CONSTANŢA SIMA ............................................................................................................ 52

„Constantin Stere” School, Bucov, Prahova ..................................................................................... 52

„Sănătatea” mediului familial ................................................................................................... 57

PROF. ÎNV. PRIMAR DUMITRAN MIHAELA ........................................................................................ 57

ŞCOALA CU CLS. I-VIII CORLĂTEŞTI .................................................................................................... 57

The "Health" of the familial environment ................................................................................ 61

PROF. ÎNV. PRIMAR DUMITRAN MIHAELA ........................................................................................ 61

ŞCOALA CU CLS. I-VIII CORLĂTEŞTI .................................................................................................... 61

Ştiu să-mi organizez timpul? ..................................................................................................... 65

Profesor: Tănăsoiu Alexandra ........................................................................................................... 65

Şcoala cu Clasele I- VIII Dîrvari .......................................................................................................... 65

Do I know how to organize my time ........................................................................................ 70

Teacher: Tănăsoiu Alexandra ............................................................................................................ 70

School with classes I-VIII Dîrvari ....................................................................................................... 70

Ce îmi rezervă viitorul?Proiect educaţional .............................................................................. 73

Ionescu Alexandra, profesor de Limba şi literatura română, ........................................................... 73

Şcoala cu clasele I – VIII Valea Dulce, Podenii Noi. ........................................................................... 73

7

What does the future hold for me? Educational project .......................................................... 76

Ionescu Alexandra, Romanian teacher ............................................................................................. 76

Valea Dulce School, Podenii Noi. ...................................................................................................... 76

PROIECT DE LECŢIE .................................................................................................................... 79

Oancea Elena .................................................................................................................................... 79

Scoala I.A.Bassarabesscu Ploiesti ...................................................................................................... 79

LESSON PROJECT ....................................................................................................................... 83

Oancea Elena .................................................................................................................................... 83

I.A.Bassarabesscu School, Ploiesti .................................................................................................... 83

Grupurile din care facem parte. Familia ................................................................................... 86

Invatator, Sladariu Constanta – Aura ................................................................................................ 86

Scoala I.A.Bassarabesscu Ploiesti ...................................................................................................... 86

The groups we are a part of. The family ................................................................................... 98

Teacher, Sladariu Constanta – Aura .................................................................................................. 98

I.A.Bassarabesscu School, Ploiesti .................................................................................................... 98

Cum ne alegem meseria? ........................................................................................................ 110

Profesor Voicu Alexandra-Mihaela ................................................................................................. 110

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DÎRVARI, VALEA CĂLUGĂREASCĂ ......................................................... 110

How do we choose our job? ................................................................................................... 116

Teacher Voicu Alexandra-Mihaela .................................................................................................. 116

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DÎRVARI, VALEA CĂLUGĂREASCĂ ......................................................... 116

Meseria cea mai potrivita ....................................................................................................... 122

INVATATOR- Dancescu Georgeta .................................................................................................... 122

THE MOST APPROPRIATE JOB ................................................................................................. 126

Teacher- Dancescu Georgeta .......................................................................................................... 126

AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ - Percepţia asupra persoanei din mai multe

puncte de vedere ................................................................................................................................ 129

Înv. IONESCU MARIANA .................................................................................................................. 129

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,,CONSTANTIN STERE”- BUCOV ............................................................ 129

Self development - perception of the person from several points of view ............................ 133

Teacher IONESCU MARIANA ........................................................................................................... 133

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,,CONSTANTIN STERE”- BUCOV ............................................................ 133

CUM SOLUŢIONĂM UN CONFLICT .......................................................................................... 137

Prof. Georgescu Ioana, .................................................................................................................... 137

Colegiul Naţional „Jean Monnet“ Ploieşti ....................................................................................... 137

HOW DO WE SOLVE A CONFILICT ........................................................................................... 143

8

TEACHER Georgescu Ioana, ............................................................................................................ 143

Colegiul Naţional „Jean Monnet“ Ploieşti ....................................................................................... 143

: „Meserii viitoare” Proiect de ACTIVITATE ............................................................................. 147

Învăţător: ELENA NEAGU ................................................................................................................ 147

Şcoala cu clasele I-VIII „ Constantin Stere”- Bucov ......................................................................... 147

„Future jobs” ACTIVITY project ............................................................................................... 152

Teacher: ELENA NEAGU .................................................................................................................. 152

„ Constantin Stere”- Bucov Gimnazial School ................................................................................. 152

ORA DE CONSILIERE – MISIUNE POSIBILĂ PENTRU DASCĂLI ........................................ 157

PROF. INV. PRIMAR DOGARU LAURA ............................................................................................. 157

COUNSELING CLASS – MISSION IMPOSSIBLE FOR THE TEACHERS ................................ 160

PRIMARY SCHOOL TEACHER DOGARU LAURA ................................................................................ 160

Pentru tine, bunică … .............................................................................................................. 162

Prof. Maria Comănescu, Școala Gimnazială ”Sfântul Vasile” Ploiești ............................................. 162

For you, grandma … ................................................................................................................ 167

Teacher Maria Comănescu,”SfântulVasile” PloieștiGymnasial School ........................................... 167

ATITUDINILE, ABILITӐŢILE ŞI ROLURILE CONSILIERULUI ......................................................... 172

PROF. ȊNV. PRIMAR ION MARIA GABRIELA ŞCOALA GIMNAZIALӐ POTIGRAFU JUD. PRAHOVA .... 172

ATTITUDES, ABILITIES AND ROLES OF THE ADVISOR .............................................................. 181

TEACHER ION MARIA GABRIELA POTIGRAFU PRAHOVADISTRICT GYMNASIAL SCHOOL .............. 181

CONFLICTELE CU PĂRINŢII.POSIBILITĂŢI DE REZOLVARE. ....................................................... 184

PROF.ÎNV.PREŞCOLAR: MIHAI IONELIA ........................................................................................... 184

GRĂDINITA NR. 4 MĂNECIU+PĂMÂNTENI ..................................................................................... 184

CONFLICTS WITH PARENTS.POSSIBILITIES OF SOLVING THEM. .............................................. 186

TEACHER: MIHAI IONELIA ............................................................................................................... 186

NR. 4 MĂNECIU+PĂMÂNTENI KINDERGARDEN .............................................................................. 186

DIRIJAREA RELAŢIILOR INTERPERSONALE PRIN COMUNICARE .............................................. 188

prof.înv.primar, Marilena Baban, ................................................................................................... 188

Colegiul Naţional „Jean Monnet”, Ploieşti ...................................................................................... 188

1. The management of interpersonal relationships using communication ................................ 191

Primary teacher , Marilena Baban, ................................................................................................. 191

Colegiul Naţional „Jean Monnet”, Ploieşti ...................................................................................... 191

PROIECT DE CONSILIERE TEMA – Familia, gradinita si Maria sa – Copilul .............................. 196

Prof. Inv. Prescolar PETRE FLORENTINA ......................................................................................... 196

GRADINITA STEP by STEP RAZA DE SOARE, PLOIESTI ..................................................................... 196

1. DRAFT ADVISORY SUBJECT - family, kindergarten and the king – the child ....................... 201

9

Prof. Inv. Florentina Petre Preschool ........................................................................................... 201

KINDERGARTEN STEP by STEP sunshine Ploiesti ..................................................................... 201

PROIECT DE CONSILIERE PENTRU PĂRINŢI„COPIII NOŞTRI AU NEVOIE DE NOI” .................... 206

Profesor Învăţământ preşcolar: Bărbuceanu Alina ......................................................................... 206

Grădiniţa Step by Step „Rază de Soare” Ploieşti ............................................................................. 206

DRAFT ADVICE FOR PARENTS “Our children need us” ..................................................... 208

Primary Teacher: Alina Barbuceanu ............................................................................................ 208

Kindergarten Step by Step "Sunshine" Ploiesti ........................................................................... 208

Influenta pozitiva a parintilor in prevenirea violentei la copii ................................................ 210

Profesor invatator prescolar Ecaterina Godea, .............................................................................. 210

Gradinita Cu Program Normal nr.3 Maneciu) ................................................................................. 210

The positive influence of parents in preventing violence in children ............................... 211

(Teacher and Primary Teacher Ecaterina Godea, No3 Normal Program Kindergarten,

Maneciu) ........................................................................................................................................ 211

CONFLICTELE CU PĂRINŢII.POSIBILITĂŢI DE REZOLVARE. ....................................................... 214

PROF.ÎNV.PREŞCOLAR: MIHAI IONELIA ........................................................................................... 214

GRĂDINITA NR. 4 MĂNECIU+PĂMÂNTENI ..................................................................................... 214

In conflict with parents. Possibility to solve ....................................................................... 216

PROF.ÎNV.PREŞCOLAR: MICHAEL Ionel ...................................................................................... 216

Kindergarten. 4 MANECIU + earthlings ....................................................................................... 216

DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE COPILULUI .................................................................... 218

EDUCATOARE: BOBE IOANA ........................................................................................................... 218

GRĂDINIŢA NR. 7 CHICIURENI – MĂNECIU – JUDEŢUL PRAHOVA .................................................. 218

Rights and responsibilities of the child ............................................................................... 220

Education: Bobe Ioana .................................................................................................................. 220

Kindergarten. 7 CHICIURENI - MANECIU - Prahova ................................................................... 220

Influenta pozitiva a părinților în prevenirea violenței la copii ................................................ 222

Profesor Invatator Prescolar Ecaterina Godea, .............................................................................. 222

Gradinita Cu Program Normal nr.3 Măneciu) ................................................................................. 222

The positive influence of parents in preventing violence in children ............................... 224

(Primary teacher Ecaterina Godea ............................................................................................... 224

kindergarten with normal program, Maneciu No.3) .................................................................. 224

PROIECT DE CONSILIERE A PĂRINȚILOR ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI ȘCOALĂ ......................................... 226

Parental counseling in school and kindergarten PROJECT ................................................ 228

Meserii, meserii....................................................................................................................... 230

Boieru Mihaela Raluca .................................................................................................................... 230

11

The Effects of Poverty on Learning

Teacher Mustafa KAN

Bilecik Provincial Directorate of National Education

Poverty is an issue that more and more of our nation's children are coming face to face with.

The price that children of poverty must pay is unbelievably high. Each year, increasing numbers of

children are entering schools with needs from circumstances, such as poverty, that schools are not

prepared to meet. I’d like to talk about the effects of poverty on learning. Poverty as a risk factor

will be discussed as will a number of the many challenges that arise in teaching children of poverty.

The children At-Risk

The term at-risk refers to children who are likely to fail in school or in life because of their life's social

circumstances. It does not appear that any one single factor places a child at-risk. Rather, when

more than one factor is present, there is a compounding effect and the likelihood for failure

increases significantly. Poverty is considered a major at-risk factor (Leroy & Symes, 2001). Some of

the factors related to poverty that may place a child at-risk for academic failure are: very young,

single or low educational level parents; unemployment; abuse and neglect; substance abuse;

dangerous neighborhoods; homelessness; mobility; and exposure to inadequate or inappropriate

educational experiences. Being able to identify and understand children who are at-risk is critical if

we are to support their growth and development. In order to do this, warm and caring relationships

need to be developed between teachers and children. This will enable teachers to detect any

warning signs that may place children at-risk for failure, interfering with their chances for success in

school and life (Leroy & Symes, 2001).

Academic and behavioral problems can be indicators of impending failure. Among such behaviors

are: delay in language development, delay in reading development, aggression, violence, social

withdrawal, substance abuse, irregular attendance, and depression. Teachers may have difficulty

reaching a student's parent or guardian. They may also find the student does not complete

assignments, does not study for tests, or does not come to school prepared to learn because of

poverty related circumstances in the home environment.

These children may be unable to concentrate or focus. They may be unwilling or unable to interact

with peers and/or adults in school in an effective manner. These issues not only have an impact on

the learning of the child of poverty but can also impact the learning of other children.

The Achievement Gap

The difference in academic performance among children from different classes or groups (ethnic,

racial, income) is referred to as the achievement gap. Children of poverty generally achieve at lower

levels than children of middle and upper classes. The causes are numerous and are related to both

the social environment in which poor children live and the education they receive in school. Factors

such as the quality of student learning behaviors, home environment, past experiences with

education, and teacher attitudes are among the many influences on student achievement. Slavin

(1998) proposes that schools can have a powerful impact on the academic achievement and success

of all children by viewing them as at-promise rather than at-risk and preparing them to reach their

full potential.

12

A good education is often the only means of breaking the cycle of poverty for poor children. These

children need an education that is founded in high standards and high expectations for all.

Curriculum alignment must exist to ensure that a rigorous curriculum and assessment accompany

and are aligned with the standards. What occurs in our classrooms has a significant impact on

student achievement. The curriculum should be challenging to prevent decreased opportunity for

higher education, which translates into less opportunity in life for them.

An article by Haycock (2001) addresses issues related to poverty and the achievement gap through

research conducted by The Education Trust in the late 1990's. They questioned both children and

adults on what they suspect are causes of this achievement gap. One comment among those made

by the children was, " 'What hurts us more is that you teach us less.' " Haycock (2001)

concludes: "...we take the students who have less to begin with and then systematically give them

less in school." What schools do obviously matters. What also matters is effective teaching.

Curriculum Adaptations

I have discussed curriculum throughout the paper as it pertains to each dimension. In summary, the

following are highlights of what must be considered when developing curriculum in schools or

classrooms where students of poverty are involved.

- Provide all students with a rigorous curriculum.

- Have high expectations for all students.

- Make students responsible for their own learning.

- Provide support to students and their families. Involve parents. Early intervention is critical.

- Help children to succeed.

- Create an environment and use activities that foster mutual respect, resilience, self-esteem, self-

regulation and self-efficacy.

- Develop relationships with students to identify their needs (emotional and intellectual) and identify

their individual learning style.

- Emphasize that each student is unique with value, talents and abilities.

- Promote awareness and acceptance of diversity. Encourage students to recognize similarities as

well as differences.

- Use principles of constructivism to make learning interesting, valuable and relevant to students.

Teach for meaning.

- Provide developmentally appropriate, meaningful learning activities and use thematic or integrated

instruction, cooperative learning, inquiry and authentic learning.

Poverty should not be an excuse for us to expect less from our students. They indeed come to us

with numerous issues and challenges that interfere with their learning. We need to focus on their

learning, find ways to help them overcome these challenges and gain the most they can from their

education. Their education is likely their one chance to break the poverty cycle and escape. Just

because they are poor doesn't mean they cannot succeed. It is actually one of the best reasons for

them to succeed.

13

Remember, students in poverty are not broken or damaged. In fact, human brains adapt to

experiences by making changes—and your students can change.

14

IDEAS on “ Our Commitment First… against poverty… for

inclusion…”

Osmangazi Primary School.

Our school is one of the local partners of the Project ‘Our Commitment First… against

poverty… for inclusion…’ In this Project our headmaster Adem EREN, assistant headmaster İbrahim

AYHAN, our Maths Teacher Tuba ARI and our Literature Teacher Yalçın SAĞIR took part. Our

teachers visited Romania in two mobilities. They made some observations about Romanian education

system. After turning back to Turkey, they shared their experiences with the families and the rest of

teachers at school. Our Romanian guests who visited our country were all welcomed in a way of our

culture with the help of Parents’ Union.

Our students’ parents don’t have enough salaries. We can say they have low income. Nearly

%60 of them are from that group. This conditions effects our students’ nutrition, sheltering and socio-

cultural level in a negative way. These disadvantaged students are proved by their class teachers.

After that, it is decided to visit students’ houses. These visits were done by assistant-headmaster,

counselling teacher and volunteer teachers. After visits, we get wide range of information about

students’ socio-economic position.

Families’ conditions were evaluated by the commission that created after these house visits.

These students are provided stationary and clothing help by doing co-operations with Local

Authorities and private companies like Tema group. Furthermore, they are provided to get financial

help from Social Organisations by the organisation of school management. By the help of them, these

students get new clothes, shoes and scholarship. Our student’s parents who has enough incomes are

also be volunteers during the charity organisations held by the school and try to help those students.

With the help of Province Public Education Center, our students had the opportunity of

getting extra courses on Maths, Science and Technology, Turkish and English to increase their

academic success and spend their free time effectively. Furthermore, some students are provided to

get help from the preparation course for the exams of secondary schools which is organised by

Province Ministry of Education Academy.

Our school organized sports activities such as; volleyball, table-tenis, football and etc. And

our IT class is always open after school till 21.00 for the students who don’t have any PCs or internet

at home.

By the help of this Project, our school had a chance to meet new cultures to learn about their

education system and to share experiences. Furthermore, it made a contribution to introduce our

cultural values and to create awareness for our disadvantaged students.

Dilek GÜN

Counselling Teacher

Bilecik Osmangazi Primary School

15

EĞİTİMDEKİ YOKSULLUĞU EŞİTLEME

Muzaffer TEKELİOĞLU

Başkan Bilecik Eğitim Derneği

Geçtiğimiz dönemlerde Bilecik İl Milli Eğitim Müdürlüğü Ar-Ge birimi tarafından

hazırlanan ve AB Bakanlığı Eğitim ve Gençlik Programları Merkezi Başkanlığınca

uygulamaya konulan “Yoksulluğa karşı bizim tavrımız” projesi kapsamında

Romanya’ya ortaklar tarafından ziyaret gerçekleştirildi, aynı kapsamda Romanya’dan

ilimize yönetici ve öğretmenler ziyaret gerçekleştirdi.

Projenin amacı yoksul aile çocuklarının eğitimde yaşam seviyesi yüksek olan

öğrencilerle eşit şartlarda nasıl eğitim-öğretim verilir düşüncesi ile ortaya çıkan bir

projedir. Bizler yoksul dendiğinde yalnızca ekonomik yönden güçsüz, fakir, gelir

düzeyi geçim standartlarının altında olan aile ve bu aileleri oluşturan fertler olarak

düşünüyoruz. Bana göre yoksulluk kültür yoksulluğu, tarih yoksulluğu, davranış

yoksulluğu, eğitim yoksulluğu olarak sıralayabiliriz. Yoksulluklar o kadar çok ki

saymakla bitmez.

Çeşitli projelerle ülkeler arasındaki bağları zenginleştirmek, siyasi, ekonomik,

kültürel ve eğitimde güzellikleri alarak ortak bir paydada buluşturmak, insanların

birbirleri ile kardeşçe yaşayabilecek bir dünya oluşturmak hedeflerimiz arasında

olmalıdır.

Ülkemizde maalesef ekonomik yönden güçlü olan ailelerin çocukları eğitimde

daha şanslı. O çocukların vasat olan zekâlarının güçlendirilmesi için para gücü ile

özel ders ve dershanelerin katkıları ile başarıları suni olarak artırılıyor ve yoksul

öğrencilerden bir adım daha ileriye gidiyorlar. Eğitimdeki bu yoksulluğu eşit hale

getirebilmek için başta devletimiz olmak üzere, eğitim kurumlarına, eğitime gönül

vermiş kurum ve kuruluşlara, sivil toplum kuruluşlarının desteklerine ihtiyaç vardır.

Sadece ülke genelinde değil, tüm dünya ülkelerinin hiçbir menfaat düşünmeden

eğitimdeki yoksulluğu eşitlemek adına gayret göstermeleri, çeşitli konferans, panel

ve toplantılarla gündeme getirip, çözüm üretmeleri gerekmektedir.

Romanya ile ülkemiz arasında gerçekleştirilen “Yoksulluğa karşı bizim

tavrımız” projesi herkese örnek olmalı ve başlangıç olarak kabul edilerek çalışmalar

devam etmeli.

Sonuç olarak şunu söyleyebiliriz; “Hangi ırk, dil, din ve ülkeye mensup olursa

olsun, geçim düzeyi hangi sevide olursa olsun dünyaya gelen çocuklarımızın

eğitimlerini eşit bir şekilde yerine getirebilmeleri için gayret göstermeli, dünya

üzerinde gülen yüzlerin, kardeşçe, barış içinde yaşamalarını sağlamalıyız.

16

An idea that takes you in to a Project…

Hüseyin İŞGÖREN

Director Bilecik Ertuğrulgazi Primary School

Comenius Regio Project; “ Our Commitment First… against poverty… for inclusion…” has

been running between two countries Turkey and Romania. It has many local partners from both cities

Bilecik and Ploieşti. The period of this project is two years. At different times, two groups from

Bilecik have been to Prahova County. And also groups from Prahova County have visited Bilecik

twice. We believe that this Project made many changes in our minds and it has many advantages for

both cities.

To start with the advantages of this project for our school are;

It needs to be thought in terms of teachers and students. Visiting different countries, meeting different

cultures, meeting different and people with different life styles, observing their schools, education

system and making comparisons between Turkey and Romania can be considered benefits for

teachers. In addition to this, communicating with foreigners, making preparations for them and

welcoming our guests make our students excited and help them to use English effectively. Moreover,

our school has become popular among the students and the parents for its social activities.

In addition to these, one of the most important advantages is being in a different country,

communicating with foreigners, comparing our country with another country in almost every way and

applying our experiences and observations help us think differently. For example, one of the most

interesting things is the family relation. Romanian parents are really careful about their children’s

personal and educational qualities.

Furthermore, the most known thing of Turkish people is our hospitality and I think we have

showed our hospitality perfectly. We have prepared brochures, presents, Turkish special meals and I

hope they have lived an unforgettable day. We gave presents peculiar to us and made good relations.

And also our Romanian partners showed their hospitality to us during our visit to Ploieşti.

Last but not the least, our expectations from this projects as said before is to visit a different

country, meet different cultures, observing education system and their schools. Opposing to the

opinions of some groups of people, we believe that we have made good observations and reached our

goals. The only problem we have had in this project is the lack of foreign languages for teachers

during the visits, we sometimes had problems to express our ideas without help of the language

teachers.

All in all the expectations and the results of the Project are parallel with the other local

partners. We believe that this Project improved us in a good way. We had exciting experiences, made

educational observations and created good friendships.

17

Școala părinților, școala elevilor

Prof. Stanciu Mihail Alin

Casa Corpului Didactic Prahova

Problematica sprijinirii familiei, realizarea unei colaborări eficiente și efective între școală, familie și

comunitatea din care acestea fac parte, în scopul creșterii și educării cât mai adecvate a copiilor sunt

aspecte de mare actualitate.

Tocmai pentru că situația socială s-a complicat din ce în ce mai mult în ultima perioadă și pentru

faptul că această situație își pune amprenta pe relația familiei cu copilul, se simte din ce în ce mai

mult nevoia unor programe de educare a părinţilor. Iată câteva argumente în favoarea acţiunilor de

educaţie a părinţilor:

• Educaţia părinţilor ajută parteneriatul educaţional şi respectarea drepturilor copilului,

realizând puntea necesară între tradiţie şi modernism în educaţie;

• Activităţile desfăşurate cu părinţii sprijină şi flexibilizează legăturile dintre generaţii;

• Educaţia părinţilor duce la eficacitatea traiectului şcolar al copilului;

• Prevenirea situaţiilor problemă/a riscurilor în educaţie şi dezvoltare nu este decât

recunoaşterea importanţei rolului pe care îl au părinţii şi a faptului că trebuie sprijiniţi să îl joace;

• Părinţii devin în mod obligatoriu parteneri atunci când copilul manifestă tulburări afective

sau de altă natură;

• Educaţia părintilor favorizează emanciparea adultului şi copilului în interdependenţă şi

activează autonomia, îmbogăţeşte personalitatea, încurajează maturitatea prin dezvoltarea

responsabilităţilor sociale;

• Lucrul cu părinţii amplifică rezultatele obţinute în activităţile socio – educative desfăşurate

cu copiii în şcoală sau în alte instituţii educaţionale

• Implicarea părinţilor în educaţie îmbogăţeşte calitatea relaţiilor interindividuale în

comunitate;

• Există suficiente informaţii şi competenţe utile care pot fi sistematizate pentru a fi transmise

părinţilor;

• Părinţii doresc să se informeze asupra dezvoltării copilului lor şi asupra rolurilor educative pe

care le au.

Din anii 60 s-au dezvoltat tot mai multe programe de intervenție în favoarea copiilor, o varietate de

abordări și soluții propuse. Totuși există o serie de puncte de vedere comune acestor programe:

- Momentul optim de intervenție – orice program trebuie să debuteze cât mai devreme,

înainte de apariția dificultăților copilului. Un concept care se leagă de intervenție este prevenirea.

- Agenții intervenției – educatori, profesori, psihologi, consilieri școlari, logopezi;

- Tipologia activităților necesare – se vorbește de trei categorii de activități care realizează

programele de intervenție asupra părinților:

18

Amenajarea mediului – mediul trebuie să fie unul favorizant

Observarea copilului – presupune a-i învăța pe părinți să-și observe copilul

Intervenția propriu-zisă – implică formarea părinților, derularea propriu-zisă a programului

Programul adresat părinților nu trebuie să intenționeze transmiterea unor metode cu totul noi sau a

unor soluții unice de creștere și educare a copiilor, ci un efort făcut împreună de trasare a unui set

de comportamente bazate pe cunoștinte științifice potrivite în acțiunile practice. Proiectarea

programului respectă o serie de cerințe de bază referitoare la modul de construire a acestuia și de

atitudinile mentale ale formatorului în raport cu adulții incluși în program ( ABIDIN, 1982).

Primul dintre aceste principii se referă la faptul că nu există o singură cale, un singur mod de creștere

și educare a copiilor. Tocmai înțelegerea și acceptarea acestei multitudini de soluții este un pas spre

flexibilitate și găsirea practicilor optime.

Principala preocupare trebuie să rămână educația părinților și rezolvarea problemelor și nu aceea de

a determina schimbări spectaculoase de caracter. Părinții trebuie respectați în derularea

programului. O manieră democratică de abordarea a problemelor facilitează părinților însușirea

deprinderilor practice propuse de program și le creează încrederea în propriile forțe și în proprii

copii.

Printre cele mai cunoscute și eficiente metode de participare a părinților în programele de educație

parentală enumerăm:

- observarea și discutarea în grup mic a comportamentelor parentale;

- discutarea „față în față” a problemelor;

- informații despre activitățile copilului, despre dezvoltarea și problemele ce pot interveni,;

- analiza propriilor experiențe și reflecția asupra lor;

- analiza evenimentelor și a situațiilor problemă prin prisma soluțiilor găsite;

- ateliere de creație în care părinții își exprimă personalitatea și în care gasesc soluții pentru o

mai bună implicare în creșterea și educarea propriilor copii.

Comportamentele cadrelor didactice, în colaborarea cu părinţii, trebuie să fie deschise,

transparente, empatice, reflexive şi pozitive.

Consiliul de Intervenţie Timpurie a oferit câteva repere prin care familiile au fost ajutate să devină

parteneri esenţiali ai şcolii (Massachusetts, 1997):

• Începeţi cu ceva mic – realizarea cu succes a unui proiect mic contribuie la consolidarea

încrederii pentru cei care sunt implicaţi!

• Întrebaţi familiile ce le-ar plăcea să facă. S-ar putea ca familiile care nu au mai fost implicate

în aceste activităţi să se simtă în largul lor realizând ceva extrem de concret, sau s-ar putea să fie

mulţumite să aibă o listă de posibile activităţi, din care să opteze pentru unele. Lăsaţi familiile să-şi

asume rolul de consultant, în propriul ritm;

19

• Includeţi participarea familiei în toate fazele fiecărei activităţi întreprinse de program;

• Asiguraţi informaţiile necesare familiilor şi altor participanţi;

• Solicitaţi ca unul dintre membrii familiei să se ocupe în mod special de participarea acesteia

• Solicitaţi familiile să vorbească din când in când la şedinţele personalului pentru a împărtăşi

informaţii care ar putea fi utile pentru întregul personal

• Recunoaşteţi, planificaţi şi promovaţi rolurile consultative individuale şi ale grupului

• Asiguraţi-vă că toate familiile ştiu că programele au planuri scrise care le ghidează şi că

acestea sunt la dispoziţia familiilor şi a personalului;

• Recunoaşteţi diferenţa dintre a urmări reacţia la o idee, acţiune sau strategie care, fie a fost

depăşită, ori e în curs de desfăşurare, fie e nevoie ca toţi să se implice în elaborarea ei

• Solicitaţi o gamă variată de familii şi de personal să participe la activităţi de consultanţă. Nu

vă bazaţi întotdeauna pe aceleaşi persoane, puţine, care sunt fidele

• Invitaţi familiile să se exprime în cât mai multe feluri şi în cât mai multe ocazii

• Aşteptaţi-vă la neprevăzut! Fiţi pregătiţi să strângeţi informaţii legate de diferite subiecte în

locuri neaşteptate;

• Consideraţi feedback-ul primit de la familii drept informaţii care trebuie comunicate, şi nu ca

laudă sau critică. Asiguraţi modalitatea şi timpul necesar de a împărtăşi în mod regulat reacţiile

primite din partea familiei

Un lucru important cu care trebuie familiarizat cadrul didactic este acela al iniţierii/derulării unor

programe ce se bazează pe relaţii de parteneriat cu familia. (activităţi de implicare, informare,

educare, consiliere, orientare şi voluntariat).

În desfăşurarea activităţilor trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:

• La o activitate cu un grup mare de părinţi nu este obligatoriu să participe toţi părinţii, dar

este bine să fie implicaţi, pe rând, de-a lungul unei perioade, toţi părinţii;

• Se pot desfăşura activităţi cu grupuri mai mari sau mai mici de părinţi, în funcţie de

obiectivele urmărite;

• Activităţile trebuie planificate şi gândite înainte, cu excepţia momentelor de discuţie iscate

de diferite probleme curente;

• Părinţii trebuie consideraţi în acelaşi timp parteneri şi beneficiari ai programului educativ;

• De câte ori este posibil, să se construiască o atmosferă plăcută, de cămin, servind părinţii cu

o cafea, o prăjitură;

• Să fie sărbătorite împreună cu părinţii anumite evenimente, onomastici, Ziua şcolii, Ziua

părinţilor, Ziua porţilor deschise.

20

Pornind de la analiza de nevoi a părinţilor, ţinând cont de sugestiile de optimizare a relatiei parinti -

copii, am realizat acest proiect Comenius Regio și iata că s-a dovedit un proiect de succes.

Familia reprezintă una dintre cele mai vechi forme de comunitate umană, o instituție stabilă, cu

importanță fundamentală pentru indivizi și pentru societate. Însă familia de azi trece printr-o serie

de schimbări care constau în restructurarea valorilor familiale tradiționale, dezorientarea în privința

mijloacelor educaționale folosite în relația cu copilul, confruntându-se cu o multitudine de probleme

generate de creșterea tinerei generații. Tocmai de aceea are nevoie de sprijin și susținere pentru

rezolvarea acestora. Școala în general este dispusă în fiecare moment să ofere sprijin specializat în

complexa și delicata sarcină de creștere, educare și dezvoltare a copiilor.

De multe ori, părinții își pun o serie de întrebări referitoare la copii, referitoare la sursele de sprijin

pe care le au, înafară de propria experiență, la influența pe care comportamentele lor ca părinți,

principale modele pentru copil, o are asupra creșterii și educării urmașilor lor.

Consilierea părinților este activitatea care-i poate sprijini pe părinți și copii, întrucât aceștia învață să

crească copiii mai bine, să le sprijine dezvoltarea , să fie parteneri ai specialiștilor și împreună să

găsească cele mai bune soluții la problemele apărute.

Părinții doresc să se informeze asupra dezvoltării copilului lor precum și a rolurilor educative pe care

le au. Implicarea acestora sporește calitatea relațiilor interindividuale. Programele cu părinții

amplifică rezultatele obținute în activitațile educative desfășurate cu copiii.

Educația părinților favorizează emanciparea adultului și a copilului în interdependență și activează

autonomia, dezvoltând complex sistemul de personalitate.

Se poate concluziona clar că educația părinților este o necesitate a școlii contemporane, studiile

demonstrând eficacitatea acestei activități, în special în ceea ce privește parcursul școlar al copilului.

Bibliografie

- Mihăilescu, I., Familia în societățile europene, Ed. Universității, București, 1999

- Mitrofan, I., Mitrofan, N., Familia de la A la Z, Editura Științifică, București, 1991

- Orban, A., Dacă îți pasă de copilul tău, Editura BIC ALL, București, 2006

- Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1982

- Chelcea, Septimiu, Personalitate și societate în tranziție, Editura Științifică și Tehnică, S.A.,

București, 1994

- Ciohodaru, E., Succesul relației între părinți și copii: acasă și la școală, Centrul Educatia

2000+, Humanitas Educational 2004

21

School for parents, school for children â

Prof. Stanciu Mihail Alin


The issue of family support, achieving efficient and effective collaboration between school, family

and the community they belong to, for rearing and educating children are the most appropriate

aspects of actuality.

Precisely because the social situation was complicatedmore and more lately and that this situation

takes its toll on family relationship with the child, it feels more and more the need of programsto

educate parents. Here are some arguments in favor of educational activities for parents:

• Parents’ educationhelps educational partnership and respecting children's rights, making the

necessary bridge between tradition and modernity in education;

• Activities with parentssupport the flexibility and links between generations;

•Parents’ education leads to the efficiency the child's educational path ;

• Prevention of problem situations/ risks ineducation and development is not only recognizing the

importance of the role of parents and that they should be supported to play;

• Parents become partners necessarily when the child manifests affective disorders;

• The parent education favours the child and the aduld empowerment in interdependence and

enables autonomy, enriches personality,encourages maturity through the development of social

responsibilities;

• Working with parents enhances performance in social - teaching activities with children in school

or other educational institutions

• Involving parents in education enriches the quality of inter-community relations;

•There are sufficient information and useful skills that can be systematized to be submitted to

parents;

• Parents wish to get information on child development and on their educational roles to them.

In the 60s were also developed several intervention programs for children, a variety of approaches

and proposed solutions. However there are some common views of these programs:

- The optimal time for action - any program must begin as soon as possible before the advent of child

difficulties. A related concept of intervention is prevention.

- The Agents of intervention - educators, teachers, psychologists, counselors, speech therapists;

- Types of activities required – we can talk of three categories of activities whichcarries out

intervention programs on parents:

Arranging the environment -

22

Observing children -

intervention itself -

Programs for parents should not intend transmission of methods completely new or unique

solutions for raising and educating children, but an effort to do together to chart a set of behaviors

based on proper scientific knowledge into practical actions. Program design follows a series of basic

requirements on how to build it and the trainer in relation to mental attitudes of adults enrolled in

the program (Abidin, 1982).

The first of these principles is the fact that there is not only one way, one way of raising and

educating children. That understanding and acceptance of this multiplicity of solutions is a step

towards finding flexibility and best practices.

The main concern must remain the parents' education and solving problems and not to determine

the spectacular changes of character. Parents should follow the development of the program. A

democratic way of addressing the problemsfacilitate parents the proposed acquisition of practical

skills program and creates confidence in their forces and their children.

-Among the most popular and effective methods of participation of parents in parent education

programs are:

- Observation and small group discussion of parental behavior;

- Discussion of "face to face" problems;

- Information about the child's activities, and concerns about development that can occur;

- Analysis and reflection on their own experiences;

- Analysis of events and situations through the issue of remedies;

- Workshops in which parents express their personality and who find solutions for a better

involvement in raising and educating their children.

Behaviors of teachers, in collaboration with parents, must be open, transparent, soft, reflective and

positive.

Early Intervention Council has provided some clues by which families were helped to become key

partners of the school (Massachusetts, 1997):

• Start with something small – the development with success of a small projecthelps

buildingconfidence for those who are involved.

• Ask families what they would like to do. It may be that families who were not involved in these

activities to feel comfortable making something very specific or might be happy to have a list of

possible activities from which to choose some. Allow families to assume the role of consultant, at

their own pace;

• Include family participation in all phases of each activity undertaken by the program;

• Give the necessary information to families and other participants;

23

• Request that a family member to deal specifically with thier participation

• Ask families to speak from time to time at staff meetings to share information that might be useful

for all staff

• Recognize, plan and promote individual and group advisory roles

• Make sure all families know that the programs have written plans that guide them and are

available to families and staff;

• Recognize the difference between following a response to an ideeaaction or strategy, which has

been exceeded, or is ongoing, we need everyone to be involved in drafting them

• Ask a variety of families and staff to participate in consultancy work.

Do not always rely on the same people;

• Invite families to express themselves in as many ways and inmany opportunities

• Expect the unexpected! Be prepared to gather information on various topics in unexpected places;

• Consider feedback from families as information to be communicated, and not as praise or

criticism. Make way and time to share regular feedback from family

An important thing to be familiar with the teacher is that of initiating / conducting programs that are

based on partnership relations with the family. (Involvement activities, information, education,

counseling, guidance and voluntary).

The activities must take into account the following aspects:

• In an activitywith a large group of parents is required to attend all parents, but it is good to be

involved, in turn, over a period, all parents;

• It can perform tasks with larger or smaller groups of parents, according to the objectives pursued;

• Activities should be planned and designed before, except when aroused discussion of various

current issues;

• Parents should be considered both partners and beneficiaries of the educational program;

• Whenever possible, build a nice atmosphere of home, with parents serving coffee, cake;

• to celebrate the parents certain events, birthdays, School’s day, Fathers’ day, Open gatesday.

Based on analysis of parents' needs, taking into account the suggestions of parents-children

relationship optimization, we ran a project Comenius Regio andit proved to be a successful project.

Family is one of the oldest forms of human community, a stable institution with fundamental

importance for individuals and society. But today the family is going through a series of restructuring

changes which consist of traditional family values, disorientation with regard to educational facilities

used in relationship to the child, faced with a multitude of problems arising from increasing younger

generation.

24

Therefore, they need help and support for their resolution. School in general is willing at all times to

provide specialized support in the complex and delicate task of growth, education and development

of children.

Often, parents ask a series of questions relating to children, the sources of support that we have,

apart from my own experience, to influence their behavior as parents, principal models for child

rearing and education has on their descendants.

Counselling the parentsis an activity thatcan assist parents and children as they learn to raise their

children better, to support development, to be partners and experts together to find the best

solutions to problems.

Parents wish to get information on their child's development and educational roles they have. Their

involvement enhances the quality of relationships between individuals. Programs with parents

enhances performance in the educational activities undertaken by children.

It can clearly be concluded that parent education is a necessity of modern school, studies

demonstrating the effectiveness of our employees work, particularly in respect of the child during

school.

Bibliography

- Mihailescu, I., The Family in European societies, University Publishing House, Bucharest, 1999

- Mitrofan, I., Mitrofan, N., A to Z Family, Scientific Publishing House, Bucharest, 1991

- Orban, A., If you care about your child, BIC ALL Publishing House, Bucharest, 2006

- Peacock, Emil, Sociopedagogy school, EDP, Bucharest, 1982

- Chelcea, Septimius, Personality and society in transition, Scientific and Technical Publishing, SA,

Bucharest, 1994

- Ciohodaru, E., Successful relationships between parents and children: at home and at school,

Center Education 2000 + and Humanitas Educational 2004

25

Relaţia şcoală – familie – societate între teorie şi practică

Prof. IONESCU Daniela


În ciuda perfecţionării mijloacelor de comunicare în masă, se simte o lipsă de comunicare

interumană în special în sensul relaţiilor socio-afective, de cooperare şi colaborare.

Accelerarea transformărilor sociale, democratice, emanciparea femeii (la preocupările materne şi

gospodăreşti adăugându-se preocupările profesionale şi de studiu), modificarea statutului copilului,

dispersia familiei, încercarea de a restitui prestigiul educaţiei familiale, progresele sociologiei şi

psihologiei, precum şi alte cauze au dus la înţelegerea faptului că orice sistem de educaţie rămâne

neputincios dacă se izbeşte de indiferenţa sau de opoziţia părinţilor. Şcoala capătă astfel o misiune

suplimentară, aceea de intervenţie reglatoare în relaţia familiei cu societatea.

Un raport asupra relaţiilor dintre şcoală şi familie în ţările Comunităţii Europene, bazat pe cercetări

comparative, documentare şi empirice enumeră patru motive pentru care şcoala şi familia se

străduiesc să stabilească legături între ele:

a) părinţii sunt juridic responsabili de educaţia copiilor lor (legislaţia reflectă astfel libertatea

părinţilor de a-şi creşte copiii aşa cum doresc);

b) există diferenţe între ţări privind măsura în care părinţii pot alege între diferitele şcoli şi cursuri pe

care să le urmeze copiii lor, măsura în care părinţii trebuie consultaţi de responsabilii şcolari etc.;

c) învăţământul nu este decât o parte din educaţia copilului, o bună parte a educaţiei petrecându-se

în afara şcolii;

d) grupurile sociale implicate în instituţia şcolară (în special părinţii şi cadrele didactice) au dreptul să

influenţeze gestiunea şcolară.

Instrumentele clasice de colaborare a şcolii cu familia – şi mă refer aici la şedinţele şi lectoratele cu

părinţii, la vizitele la domiciliul elevilor sau la obligativitatea semnării carnetelor de note de către

ambii parteneri în educaţie – sunt departe de a fi suficiente. De aceea am căutat identificarea unor

metode alternative, menite să le completeze pe cele vechi.

S-au identificat, la nivelul instituției, ca metode alternative de educare a părinţilor în spiritul

implicării active în educaţia copiilor următoarele:

a. Testul docimologic;

b. Elaborarea şi aplicarea Fişei de comunicare cu familia;

c. Participarea părinţilor la acţiuni educative ale copiilor;

d. Inițierea unor parteneriate.

Deoarece trecerea copiilor de la ciclul primar la cel gimnazial este foarte dificilă, familia având o

atitudine negativă vizavi de trecerea de la calificative la notare, am inițiat, în anul școlar trecut, un

proiect de parteneriat cu părinții elevilor din clasa a IV a, intitulat :

UNITATE ȘI CONTINUITATE ÎNTRE CICLUL PRIMAR ȘI CEL GIMNAZIAL.

26

Obiectivul general: realizarea unui ciclu de dezbateri privind nevoia de educație a părinților în

legătură cu relația școlii noastre cu familia.

Pentru părinți:

a)Sensibilizarea părinților față de politica de educație a școlii;

b)Implicarea părinților în deciziile școlii, decizii care privesc formarea și dezvoltarea copiilor lor.

Pentru elevi:

a)Atenuarea șocului școlar caracteristic trecerii copiilor de la ciclul primar la cel gimnazial, prin

activități de contact direct cu profesorii din gimnaziu;

b)Realizarea unor activități comune ale elevilor din ciclul primar( în special cei din clasele a IV-a) cu

elevii din gimnaziu, în scopul optimizării integrării lor în ciclul gimnazial.

Pentru cadre didactice:

a)Conștientizarea permanentizării legăturii școală-familie, pentru generalizarea succesului școlar

(socializarea copiilor, adaptarea lor la specificul activității în gimnaziu precum și obținerea unor

rezultate performante);

b)Implicarea învățătorilor și profesorilor în realizarea unor forme alternative de organizare a

procesului școlar la gimnaziu( clase specile, clase de nivel, grupe de lucru diferențiate):

c)Optimizarea competenței pedagogice a profesorilor.

27

Relationship school - family - society , between theory and

practice

Prof. IONESCU Daniela


Despite improvement in the mass media, there is a lack of communication between people

especially in terms of socio-affective relations, cooperation and collaboration.

The acceleration of the social transformations, democratic, women's empowerment ( to the

maternal and domestic concerns were added the professional and study interests), change in child

status, family dispersion, attempting to restore the prestige of family education, sociology and

psychology progress, and other modern issues have led to the understanding that any system of

education remains powerless if front of the parents’ indifference or opposition .

School thus has an additional task, that of regulatory intervention in the family relationship with

society..

A report on relations between school and family in the European Community countries, based on

comparative research and empirical documentation, lists four reasons for the school and family’s

strive to establish links between them:

a) parents are legally responsible for their children's education (legislation reflects the freedom of

parents to raise their children as they wish);

b) there are differences between countries regarding the extent to which parents can choose

between different schools and courses for their children to follow, the extent to which responsible

parents should consult the school etc.

c) education is only part of a child's education, a good part of education taking part outside the

school;

d) social groups involved in the educational establishment (especially parents and teachers) may

influence the school management

Classical instruments of cooperation of the school with the family - I refer to the meetings and

lectures to parents, home visits to students or the requirement that the parents sign the report

cards - are far from enough. Therefore I sought to identify alternative methods designed to

complement the old ones.

I identified at the level of the institution, as alternative methods to educate parents in the spirit of

active involvement in educating their children, the following:

a. The sociological survey

b. The elaboration and implementation of the Communication Form with the family;

c. The parents’participation in the educational activities of their children

d. The initiating of partnerships.

28

As children’s transition from primary to secondary education is very difficult, the family having a

negative attitude towards the transition from qualificatives to scoring , last school year I started a

partnership project with parents of grade IV called:

UNITY AND CONTINUITY between primary and secondary levels.

General objective: creating a round of debates on the need for education of the parents about our

school's relationship with the family.

For parents:

a) Raising awareness of parents about our school’s education policy;

b) Involve parents in school decisions concerning the formation and development of their children.

For students:

a) Attenuation of the characteristic shock that children experience at the passing from primary to

secondary education, through direct contact with the activities of secondary school teachers;

b) Implementation of joint activities for primary school pupils (especially those in grade IV) with

middle school students to optimize their integration into secondary school.

For Educators:

a)Raising awareness of the need for a permanent school-family relationship with the school in

order to guarantee generalize scholastic success (the socialization of children, their adaptation to the

specific activities in middle school and attaining performance);

b) Involve primary and secondary school teachers in making alternative forms of organization in

secondary school (special forms, same-level classes, differentiated working groups)

c) Optimizing the teaching competence of all the teachers.

29

Dirigintele – mentor şi organizator al clasei de elevi

Prof. Burlacu Daniela

Şcoala Gimnazială ”Mihai Eminescu”, Ploieşti

Prof. Dedu Carmen – Maria

Colegiul Naţional”Al. I. Cuza”,Ploieşti

Motto:

“Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el şi nu în ceea ce este capabil să primească.”

(Albert Einstein)

Până nu demult, singurii care aveau certificarea să pătrundă în sufletul şi universul şcolarilor erau

consilierii psihopedagogici. Aceştia, pe baza unor teste sau chestionare, reuşeau să cuprindă într-o

oarecare măsură personalitatea copiilor şi să conceapă strategii pentru îmbunătăţirea

performanţelor acestora. Întrucât există o mare lipsă de astfel de specialişti la nivel naţional, iar

diriginţii sunt consideraţi printre singurii oameni care petrec destul timp în preajma elevilor şi a

familiilor lor, astfel încât să realizeze o schimbare, s-a luat hotărârea la nivelul M.E.C. ca diriginţii să

suplinească această lipsă.

Fiind un act de socializare, de culturalizare, de formare şi de dezvoltare a personalităţii, procesul

educaţional se realizează la nivelul clasei de elevi sub îndrumarea dirigintelui, ca mentor şi ca

organizator al acestuia.

În scopul realizării în ţara noastră a unui demers educativ care să poată fi aplicat noilor cerinţe, în

anul 1994 a fost elaborată pentru prima dată o Programă a activităţii educative în învăţământul

preuniversitar care impune participarea activă, conştientă şi responsabilă a elevilor în propria

formare.

Începând cu 2006, profesorii diriginţi sunt numiţi consilieri educaţionali, urmând să aplice metode

care în mare parte se întrepătrund cu cele ale unui consilier psihopedagogic, deşi aspectul complex

al sprijinirii dezvoltării personalităţii realizat de profesorul diriginte, nu coincide cu sarcinile

profesorului consilier, nici cu cele ale profesorului psihopedagog, aceştia fiind agenţi care intervin

complementar în procesul educational.

30

Astfel, statutul şi sarcinile dirigintelui se modifică, accentul căzând pe rolul de iniţiator de proiecte

educative, de promotor al cooperării, de coordonator al echipei educaţionale, devenind un manager

real al clasei de elevi.

Complexitatea finalităţilor educaţionale presupune îmbinarea orelor de dirigenţie cu activităţile

educative extracurriculare şi extraşcolare, depăşind cadrul limitat al unei ore pe săptămână.

Răspunzând structurii noi a curriculumului, dirigintele îşi va desfăşura activitatea pe următoarele

coordonate: ora de dirigenţie, activităţi educative, extracurriculare şi extraşcolare, coordonarea

echipei didactice a clasei, colaborarea cu părinţii elevilor, colaborarea cu alţi parteneri educaţionali.

Printre variabilele identificate ca principali

determinanţi ai participării la educaţie, ai rezultatelor

şcolare, ai succesului sau eşecului şcolar se numără cele care

definesc mediul familial.

Reforma învăţământului redefineşte raporturile

familiei cu şcoala, unitatea de învăţământ fiind privită tot

mai mult ca un serviciu public, fapt ce impune obligaţia şcolii de a desfăşura o activitate

transparentă care să poată fi evaluată pentru a permite familiei să opteze pentru una sau alta

dintre şcoli.

Astfel, implicarea familiei în activitatea şcolară a copiilor se desfăşoară pe două

coordonate:

a) relaţia părinte-copil, concretizată în controlul frecvenţei, al rezultatelor

şcolare, al temelor, suport moral şi material etc.;

b) relaţia familie – şcoală, materializată în alegerea filierei şi a unităţii

şcolare, contacte directe cu reprezentanţii instituţiei şcolare, îndeosebi cu

dirigintele etc.

Toate acestea se pot realiza prin intermediul unor activităţi concrete şi specifice, cum

ar fi:

activităţi cu comitetul de părinţi

lectorate cu părinţii

vizite la domiciliul elevilor

reuniuni comune cu elevii şi părinţii

corespondenţa cu părinţii

consultaţii pedagogice

reuniuni de informare a părinţilor cu privire la documentele privind reforma

curriculară (Planul cadru pentru învăţământul obligatoriu, Programele şcolare,

Descriptorii de performanţă etc.)

31

consultarea părinţilor la stabilirea Curriculumului la decizia şcolii, alcătuirea

schemelor orare ale clasei şi programul şcolar al elevilor

lecţii deschise pentru părinţi, ateliere de lucrări practice, vizite, excursii,

activităţi sportive, serbări aniversare etc.

Uneori însă, şcoala, cu tot ceea ce implică ea (organizare, ansamblul de condiţii,

factori şi resurse) pare să nu reuşească să elimine influenţele exercitate de mediul familial, de

comunitate, de caracteristicile individuale ale celor educaţi, de aceea putem concluziona că o

şcoală care ştie să atragă părinţii în rezolvarea problemelor şi în activităţile acesteia are mai

multe şanse de a avea succes.

Printre numeroasele instumente pe care şcoala le poate pune la dispoziţia părinţilor cu

scopul de a optimiza relaţia şcoală – familie se numără şi

chestionarul de mai jos.

CHESTIONAR PENTRU CUNOAŞTEREA

ELEVILOR

DESTINAT PĂRINŢILOR

Numele şi prenumele elevului: .......................................................................

1. Copilul dumneavoastră a suferit de vreo boală care a lăsat urmări de care trebuie să se

ţină seamă?

...............................................................................................................................................

2. În cazurile în care în familie au intervenit situaţii speciale, cum a reacţionat copilul?

.........................................................................................................................................

3. Care sunt trăsăturile dominante de caracter ale copilului dumneavoastră şi cum se

manifestă?

..........................................................................................................................................

4. Ce laturi ale caracterului vă mulţumesc şi consideraţi că trebuie dezvoltate? Ce laturi

vă nemulţumesc şi trebuie corectate?

.......................................................................................................................................

5. Prin ce mijloace aţi observat că poate fi atras în activităţi pozitive?

......................................................................................................................................

6. Ce atitudine a avut faţă de învăţătură? Este necesar să fie controlat sau munceşte

conştiincios şi atunci când nu este controlat?

32

..........................................................................................................................................

7. Care este atitudinea faţă de părinţi, vecini, faţă de regulile de convieţuire socială?

............................................................................................................................................

8. Ce consideraţi că mai trebuie să cunoască dirigintele?

........................................................................................................................................

Numele şi prenumele părintelui

....................................................

Întrucât activitatea oricărui educator urmăreşte permanent identificarea elevului cu idealul

educaţional al şcolii româneşti: „Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii umane,

formarea personalităţii autonome şi creative”, încheiem cu câteva postulate pe care ar trebui să le

respecte toţi dascălii:

POSTULATE ALE ACTIVITĂŢII DIRIGINTELUI

• Respectaţi şi încurajaţi demnitatea umană.

• Luaţi în serios copiii, fiţi afectivi, fiţi morali!

• Fiţi atenţi cu aspectul dumneavoastră estetic.

• Aveţi răbdare cu elevii.

• Bazaţi-vă pe disciplină, dar stimulaţi imaginaţia şi entuziasmul.

• Admonestaţi când este cazul, dar şi încurajaţi.

• Respectaţi cuvântul dat.

• Disociaţi corectarea de pedeapsă.

• Accentuaţi comportamentul pozitiv.

• Încurajaţi realizările oricât de mici ar fi.

• Asiguraţi şanse egale de succes.

• Fiţi dispuşi să vă distraţi.

• Evitaţi ca tonul vocii, expresia feţei, gestica să aibă caracter punitiv.

• Comportaţi-vă aşa încât să fiţi un model respectabil pe scara socială.

• Nu uitaţi: tinereţea sufletului nu este atenuată de vârstă.

Bibliografie:

- Consiliere educaţională (Idei pentru orele de dirigenţie de la clasele V-XII), Ed.

RAABE România

- Participarea la educaţie a copiilor romi (probleme, soluţii, actori), Bucureşti, 2002

33

- Repere privind activitatea educativă – Ghid metodologic, Bucureşti, 2001

- Păun, E., Şcoala – abordare socio-pedagogică, Iaşi, Ed. Polirom, 1999

- Jigău, M., Factorii reuşitei şcolare,Bucureşti, Ed. Grafoart, 1998

34

The head teacher – The mentor and organizer of a

students’ class

Prof. Burlacu Daniela

“Mihai Eminescu” School, Ploieşti

Prof. Dedu Carmen – Maria

”Al. I. Cuza” National Colege, Ploieşti

Motto:

““The value of a human being consists in what he gives, not in what he is capable of receiving”

(Albert Einstein)

Not until long ago, the only ones certified to enter the soul and the universe of pupils were the

advisers that received both psychological and pedagogical training. These advisers, based on a series

of quizzes and tests, could observe and analyse aspects of children’s personalities and develop

strategies for the improvement of their performance. . Since there is a lack of such specialists

nationwide and head teachers are considered among the only people who spend enough time

around the students and their families so that they are able to make a change in pupils’ behaviour, it

was decided by the MEC that they should fill this gap.

Being an act of socialization, literacy, training and personality development, the educational process

is carried out under the guidance of the classroom’s head teacher as a mentor and organizer of it.

In order to implement an educational demarche in our country a project that can be applied in

accordance to the new requirements, in 1994 it was developed, for the first time, a curriculum of

the pre-university educational activity, which imposes an active, conscious and responsible

involvement of the students in their own formation, development.

Starting with 2006, head teachers are named educational counselors, They need to apply methods

that overlap with those of a psychological and pedagogical advisor, although the complex aspect of

supporting personality development conducted by the head teacher does not coincide with the

tasks of a psycho-pedagogical teacher or with the ones of a counselor. These attributions are

complementary agents involved in the educational process.

This way, the status and the tasks of a head teacher change, their attention being focused on the

role of initiator regarding educational projects, promoter of cooperation, team coordinator of

educational group, becoming a real classroom manager.

The complexity educational outcomes involve combining form classes with educational

extracurricular activities, exceeding the limited schedule of one hour per week.

35

Among the variables identified as determinants of the

participation in education, of learning outcomes, of success or

failure are those that define the family.

The reformation of the education redefines family’s relationships

with the school as it is seen more and more as a part of the public

services. This aspect imposes the school the obligation to

conduct a transparent activity that can be assessed in order to

allow the family to choose from a list of schools.

There are two coordinates toward which the involvement of the family in children's school activities

is directed:

a) the parent - child relationship, reflected in rate control, the learning outcomes, of the

homework, moral and material support and so on;

b) the family - school relationships , reflected in the choice of the school profile, school unit

and in the direct contact with representatives of the educational unit, especially with the

head teacher etc.

All this can be done through the participation to specific activities, such as:

• activities involving the committee of parents;

• lectures with parents;

• visits to the student’s residence;

• Joint meetings with students and parents;

• correspondence with parents;

• pedagogical advising sessions;

• meetings to inform parents about the documents regarding curriculum reformation

(Framework- Plan for compulsory education, performance descriptors, etc..);

• consultations with parents to establish the curriculum, the students’ schedule;

• open classes for parents, workshops, visits, trips, sports activities, birthday .

Sometimes, the school, with all that it implies

(organization, conditions, factors and resources) seems

to fail at detaching and eliminating the influence

exerted by the family, community from the individual

characteristics of the educated ones, which is why we

can conclude the the school capable of involving the

parents in the solving process of the problems and also

in its activities is more likely to be successful.

Among the many tools that schools can make available for parents in order to optimize the

relationship – family relationship is the questionnaire below.

GETTING TO KNOW THE PUPILS

QUESTIONNAIRE

For parents

Pupil’s last and first name ………………………………………..............

36

1. Has your child ever suffer from any kind of disease that left consequences of which we

should be aware?

………………………………………………………………………………………

2. In the cases when the family was involved in special circumstances, haw did the child

react?

.....................................................................................................................................

3. What are the dominant attributes of you child regarding his behaviour and how does he

manifest?

.....................................................................................................................................

4. What side of you child’s character do you appreciate the most, thinking it should be

developed? What aspects are you dissatisfied with and need to be corrected?

.....................................................................................................................................

5. How can your child be drawn into positive activities?

....................................................................................................................................

6. What attitude does you child have towards learning? Is it necessary to be permanently

monitored or does he work hand over hand even when he is not?

....................................................................................................................................

7. What is your child’s attitude towards parents, neighbours and the regulations regarding

the cohabition in a community?

....................................................................................................................................

8. What else do you consider to be important for the head teacher to know?

....................................................................................................................................

Parent’s last and first name

..................................................

As the activity of any educator is pointed towards the identification of the student with the

educational ideal of the Romanian school : “ Free, full and harmonious development of the human

personality, the formation of a independent, creative personality”, we conclude by presenting some

of the postulates each teacher should follow:

Respect and sustain humanity;

Take children seriously, be affective , be moral!;

Be aware of you own esthetic aspect;

Be patient with the students;

37

Stimulate the imagination and enthusiasm ;

Admonish when needed, but also encourage;

Don’t break promises ;

Make the difference between correction and punishment;

Be more positive;

Encourage all accomplishments, no matter how small;

Make sure all pupils have even chances towards success;

Be in tune for fun;

Avoid having punitive voce tonality, face expression;

Act as if you were a role model;

Don’t forget: the youth of the soul is not diminished by the age;

References:

- Educational Consiliation Ed. RAABE Romania

- Participating at the education of Rrom children (problems, soltionsi, actors), Bucharest,

2002

- Markers concerning the aducational activity – Bucharest, 2001

- Păun, E., The school – socio-pedagogical approach, Iaşi, Ed. Polirom, 1999

- Jigău, M., The factors of succes in school Bucharest, Ed. Grafoart, 1998

38

VREAU SĂ ŞTIU PĂREREA TA Proiect de activitate

Învăţător : CONSTANŢA SIMA

Şcoala cu clasele I-VIII „Constantin Stere” Bucov, Prahova

Această activitate este desfăşurată la clasa a IV-a în cadrul orei de Consiliere şi orientare despre

comunicare şi barierele în comunicare (etichetare , prejudecată, discriminare ) în cadrul Proiectului

Pestalozzi .

VALORI ŞI ATITUDINI

* libertatea opiniilor ;

* libertatea de expresie ;

* relaţionarea pozitivă cu ceilalţi ;

* valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial ;

* încrederea în propria persoană şi în ceilalţi ;

* spiritul de echipă .

COMPETENŢE GENERALE

demonstrarea unui comportament adecvat în calitate de emiţător şi receptor al unor

mesaje orale şi scrise ;

utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite

contexte de realizare, cu scopuri diverse .

COMPETENŢE SPECIFICE

1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale şi paraverbale în diverse situaţii de comunicare (în

calitate de vorbitor şi ascultător)

* situaţia de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal) ;

* receptorul (ascultarea activă, atenţie, răbdare) ;

* emiţătorul (vorbire corectă şi expresivă) ;

* semnificaţia elementelor nonverbale (gestică, mimică, privire, ţinuta şi mişcările corpului)

şi paraverbale (intonaşie, pauză, râs, oftat etc.) ;

* dialogul formal şi informal ; conversaţia .

2. Citirea unor texte diverse şi prezentarea conţinutului acestora

39

* aplicarea regulilor de ortoepie şi de punctuaţie în citirea textelor (punctul, virgula,

parantezele, semnul întrebării / exclamării etc.) ;

* stabilirea temei, a ideii centrale .

3. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate

* generarea ideilor în jurul unei teme date ;

* povestirea ;

* formularea argumentelor ;

* argumentarea unui punct de vedere .

4. Exprimarea , în scris, a propriilor opinii şi atitudini

* redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale; descrierea unor

personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor.

Strategii didactice

Metode şi procedee : conversaţia, dezbaterea, explicaţia, instructajul, jocul de rol, exerciţiul.

Mijloace de învăţământ :

- jetoane decupate din hârtie, reprezentând simboluri ale personajelor (băiatul cu un ochi, cel

cu doi ochi);

- coli A4 cu fişe de lucru;

- carioci de culori diferite;

- etichete decupate din hârtie.

Forme de organizare : individual, frontal, în diadă.

Evaluare: fomativă.

Timp: 50 minute.

Secvenţe educative

Primirea oaspeţilor: Elevii îşi vor primi oaspeţii oferindu-le etichete cu diverse însuşiri scrise pe ele,

nu înainte ca fiecare oaspete să fie delicat cercetat din priviri, pentru a alege din mulţimea de

etichete una singură, 2. Completarea etichetelor

potrivită” fiecărui oaspete.

Oaspeţii vor avea o reacţie uşor defensivă, dorită de altfel, pentru a fi introduşi în atmosfera lecţiei.

Organizarea clasei pentru activitate :

- elevii sunt aşezaţi pe scaune, în semicerc. În faţa clasei se află un pupitru pe care sunt

pregătite materialele didactice.

40

Verificarea temei : elevii, împărţiţi pe grupe au avut de realizat desene care să fie exemplificative

pentru comunicare şi formele communicării (prin semnale , prin gesturi, prin cuvinte).

Anunţarea temei : elevii sunt informaţi că vor discuta pe parcursul orei despre diferenţele dintre

indivizi, dar că subiectul lecţiei va trebui să-l formuleze ei la final.

Realizarea obiectivelor propuse (35 min.)

Învăţătorul urmăreşte să pună elevii în diferite situaţii : de a eticheta, de a-şi autoexplora stările pe

care le au în momentul în care în care li se atribuie o etichetă, de a empatiza cu personajul principal

al unei povestiri.

Toate acestea se petrec într-un cadru ludic şi favorizează exprimarea opiniilor personale.

1. Lectura primei secvenţe a poveştii Băiatul cu doi ochi (după First Steps), realizată de învăţător.

„Undeva , în Univers, există o planetă pe care trăiesc fiinţe foarte asemănătoare cu pământenii.

Singura deosebire dintre noi şi ei este că ei au doar un ochi şi pot vedea în întuneric, la distanţe

foarte mari şi prin zid. Era o planetă locuită de ciclopi. Într-o zi, pe acea planetă s-a născut un copil cu

doi ochi. Părinţii au fost foarte dezamăgiţi, dar l-au îngrijit cu toată dragostea. Doctorii au spus că nu

se poate face nimic pentru a-l face să arate ca ceilalţi. Copilul avea nevoie de lumină când mergea

undeva noaptea, de un telescop pentru avedea ce se întâmplă pe alte planete şi era privit de cei din

jur ca un ciudat. Băieţelul a crescut.”

2. Completarea etichetelor

Gândiţi-vă la copilul cu doi ochi de pe planeta de ciclopi şi la însuşirile pe care credeţi că le avea.

Scrieţi pe eticheta primită (se împart etichete copiilor) o singură trăsătură a acestuia pozitivă sau

negativă.

3. Discuţii.

Cât mai mulţi elevi îşi exprimă punctul de vedere. Învăţătorul moderează discuţia şi este atent ca

ceea ce au consemnat elevii să fie însuşiri:

Ce credeţi despre copilul cu doi ochi.? Cum este?

(Elevii citesc ce au notat: frumos, urât, bun, incapabil etc.)

4.Extragerea unui jeton (jetoanele vor fi în număr egal pentru cele două categorii).

Pe pupitru sunt aşezate cu faţa în jos jetoane ce reprezintă simbolic locuitorii planetei.

Fiecare elev va extrage la întâmplare un jeton.

Acum sunteţi pe planeta ciclopilor. Acolo sunt două categorii de fiinţe: cu un ochi şi cu doi.

Imaginaţi-vă că sunteţi, după caz, băiatul cu doi ochi sau un alt locuitor al planetei , care acolo e

considerat normal. Cei cu un ochi să se aşeze în dreapta, ceilalţi în stânga.

5.Etichetarea.

41

Acum pe rând un copil cu un ochi să prindă în pieptul unuia cu doi ochi eticheta scrisă de primul. În

felul acesta, fiecare elev din grupul1 va eticheta un singur elev din grupul 2. Aceştia din urmă îşi

citesc etichetele atribute şi discută despre ceea ce simt.

Ce simţi atunci când alte persoane cred despre tine că eşti... sau

Tu ce însuşiri ai atribut copilului cu doi ochi? Se compară eticheta pusă de altcineva cu eticheta pusă

de el.

6. Lectura ultimului fragment ( pentru cursivitate povestea poate fi reluată în întregime) :

„ Într-o zi şi-a dat seama că el poate vedea ceva ce colegii lui nu sesizaseră: culorile. Toată lumea de

pe acea planetă vedea în alb- negru; băiatul cu doi ochi vedea însă în culori. Era un copil jovial şi

avea o fire deschisă. A început să îşi facă prieteni care îl ascultau povestind despre păduri verzi, cer

albastru si flori multicolore . Copiii şi oameni mari se adunau în jurul băieţelului ca să vadă lumea

prin ochii lui.

Când a crescut, a întâlnit o fată de care s-a îndrăgostit. Faptul că el era altfel decât locuitorii planetei

nu i-a deranjat pe niciunul dintre ei. Cu timpul nu i s-a mai părut că este altfel: a devenit firesc să fie

încunjurat de oameni care îi ascultau poveştile. Cei doi au avut un fiu care nu se deosebea de ceilalţi

copii de pe planetă/avea un singur ochi.”

Discuţii:5 min.

Ce însuşiri avea băiatul?

Ce aţi spus voi despre el înainte de a asculta povestirea în întregime?

Credeţi că în viaţa reală e posibil să spunem ceva despre o persoană şi să nu fie Credeţi că este bine

să procedăm aşa?

1. Concluzii: 4 min.

Învăţătorul conduce discuţia astfel încât elevii să formuleze conculziile:

- a eticheta oamenii nu este un lucru bun pentru că putem greşi şi îi putem răni, sau îi putem

face să creadă că sunt mai buni decât în realitate;

- nu suntem în general buni sau răi, ci suntem buni ăn anumite situaţii şi mai puţin buni în

altele;

de exemplu: unii se pricep mai bine la sport, alţii mai puţin la matematică etc.

- de aceea spuneam că o persoană are un comportament bun sau rău şi nu spunem că este în

întregime bună sau rea.

Puteţi spune acum care este tema lecţiei de astăzi. Învăţătoru notează la tablă titlul Despre

etichetare şi prejudecăţi, bariere de ale comunicării.

Învăţătorul scrie pe tablă concluziile:

42

La nivelul procesului de comunicare există două feluri de bariere de comunicare:

A) Bariere la nivelul procesului de comunicare:

Judecarea celuilalt

• privirea critică;

• etichetarea;

• diagnosticarea.

B) Bariere cognitive:

• Prejudecăţile- atitudini negative ce presupun

generalizări nefavorabile în legătură cu

membrii unui grup anume.

2. Extensie:6min Pentru a exemplifica noţiunea de prejudecată, elevii sunt invitaţi să dramatizeze o

scenetă adaptată după nuvela „Două loturi,” de Ion Luca Caragiale.

43

Colaborarea şcolii cu familia pentru o educaţie de calitate

Crăciun Alexandra

Colegiul Nțional de Informatică”Grigore Moisil” Brașov

Şcoala este o instituţie de învătământ unde copiii/adolescenţii sunt educaţi dintr-o altă

perspectivă, din afara cadrului familial. Profesorii îi instruiesc pe elevi în diferite domenii, de la

istorie (cum au aparut oamenii pe pământ, începuturile existenţiale), geografie ( localizarea în spaţiu

a unor corpuri cosmice sau localizarea teritorială a unor ţări şi regiuni) până la matematică, limbi de

circulaţie internaţională şi altele. De cele mai multe ori accentul cade pe informaţiile transmise, însă

nu trebuiesc a fi neglijate mesajele transmise indirect elevilor, prin comportamentul profesorilor ,

prin modalitatea de gestiune a unor situaţii care presupun afectivitate, autocontrol, rigurozitate,

corectitudine, mesaje care de obicei îşi pun mai degrabă amprenta asupra elevului. Dacă vom

întreba un elev de clasa a XII-a care au fost formulele învăţate şi utilizate în clasa a IX-a la fizică, puţin

probabil să-şi aducă aminte, însă dacă îl vom pune să ne relateze ce îşi mai aduce aminte vis-à-vis de

prima notă bună/ mai puţin bună primită la fizică, ce cuvinte i-a adresat profesorul, cum l-a incurajat

sau din contră, ce modalităţi de a se face plăcut avea respectivul profesor, ce a deprins de la el şi s-a

dovedit a fi folositor mai târziu, s-ar putea ca răspunsul să ne surprindă, să fie multe de spus. Ne

place să spunem şi să credem că în şcoli se face educaţie, însă pentru ca aceasta să fie una de

calitate trebuie să “luăm pulsul” chiar din interior, să ne implicăm, să ascultăm păreri, să facem

studiu de caz, să ne informăm, pentru ca mai apoi să putem lua dintre cele mai bune decizii. Educaţia

este o acţiune unde colaborarea între membrii şcolii, ai familiei şi societate este absolut necesară.

Prin colaborare se pot “sparge” blocajele de comunicare dintre profesori, elevi şi părinţi, se pot

îmbunătăţii climatele tensionate existente la clasă, fie între elevi sau între elevi şi anumiţi profesori.

Colaborarea duce la o utilizare optimă a resurselor materiale şi umane, precum şi a timpului

disponibil. De asemenea discuţiile cu părinţii, pot conduce la folosirea unor mai bune strategii de

motivare a elevilor, organizate potrivit aptitudinilor fiecăruia, care să-i orienteze şi să-i dirijeze către

obiectivele finale proiectate la un moment dat.

În opinia mea, prin colaborarea şcolii cu familia trebuiesc atinse următoarele două mari

direcţii:

Asigurarea unui climat propice dezvoltării fizice, intelectuale, morale şi estetice. (atât la şcoală cât şi acasă)

Particularităţile fiecărui elev a) părintele îşi cunoaste copilul şi din punctul de vedere al profesorului, i se fac

cunoscute atuurile şi slăbiciunile, comportamentul pe care acesta îl manifestă la şcoală

şi va şti pe viitor cum să-şi gestioneze resursele, în aşa fel încât să-i îmbunătăţească

abilităţile şi să-i vină în ajutor.

b) profesorul / dirigintele ia la cunoştinţă situaţia elevului prin intermediul părintelui, al

tutorelui, care îi poate oferi informaţii valoroase cu privire la situaţiile de instruire

anterioare(ex. gimnaziu), la dificultăţile pe care copilul le-a întâmpinat în trecut, la

bariere des resimţite de acesta, la anumite particularităţi individuale sau chiar familiale

de care trebuie să se tină cont în procesul didactic şi nu numai.

44

În primă fază, părinţii conturează o imagine a profesorilor ca urmare a spuselor copilului lor.

Acesta, în mediul familial, capătă încredere şi prezintă situaţia de la şcoală: ce îi place la un anumit

profesor, la modul în care acesta îşi prezintă materia, ce dificultăţi întâmpină în înţelegerea noilor

noţiuni, trăsături de personalitate ale profesorului. De multe ori insă, există diferenţe între realitate

şi imaginea conturată de elevi. Spre exemplu, unui copil care a luat o notă mică din cauză că nu a fost

atent pe parcursul explicaţiilor, dar care se bucură de încrederea părinţilor săi, îi va fi mult mai uşor

să susţină că vina aparţine profesorului care nu ştie să se facă înţeles. Cei mai mulţi dintre elevi îi

consideră buni pe profesorii îngăduitori, toleranţi, mai puţin exigenţi, deşi, ulterior le reproşează

acest lucru. Părinţii însă, dimpotrivă, preferă profesorii exigenţi, care reuşesc să-i determine pe elevi

să înveţe şi să dobândească acele trăsături de voinţă şi caracter care să îi conducă spre succes în

viaţă. Părinţii sunt cei care se gândesc la viitor, dintre elevi prea puţini conştientizează importanţa

timpului şi a activităţilor desfăşurate în şcoală. Ei prezintă profesorul de la clasă într-o ipostază

favorabilă sau nu în funcţie de situaţii de moment: dacă azi profesorul îi dă o notă bună îl place, dacă

mâine îl va mustra sau îi va consemna neatenţia sau slaba pregătire, părerea se va schimba. În lupta

cu aceste oscilaţii, o strânsă legătură dintre cadrul didactic şi părinţi poate fi deosebit de

avantajoasă. Purtând discuţii cu profesorii, părinţii cunosc diferite aspecte cu privere la copiii lor,

descoperă realitatea în fapt şi pot elabora astfel un plan de acţiune care să vină în întărirea sau

completarea celui folosit de către cadrul didactic la clasă .

În mare parte toată acestă acţiune de colaborare a şcolii cu familia este realizată de către

profesorul diriginte. Informaţiile pe care acesta le dobândeşte trebuiesc aduse însă şi la cunoştiinţa

colegiilor profesori care lucrează cu respectiva clasă, pentru ca procesul didactic să se desfăşoare în

condiţiile particulare care se impun.

45

“Emoţiile prieteniei”

Prof. Grecu Cristina Valeria

Colegiul Naţional „Jean Monnet“ Ploieşti

Plan de lecţie la dirigenţie

Comunicare şi abilitaţi sociale

Clasa a V a E

Data : 26 04 2013

Diriginte : Grecu Cristina Valeria

Tema: “Emoţiile prieteniei”

De învaţat....

• Se poate afirma că nimic nu este mai valoros decat a avea un bun prieten.

• Intr- o prietenie , emoţiile trăite sunt variate.Pot fi emoţii pozitive şi negative, care

influenţează în mare masura calitatea unei prietenii şi, implicit calitatea vieţii. O prietenie se menţine

daca ne educam capacitatea de a vorbi deschis despre emoţiile traite. Emoţiile sunt o parte firească

a vieţii.

• Prietenia implică exprimarea emoţiilor în mod responsabil şi realizarea managementului

emoţiilor de comun acord:identificarea, exprimarea şi controlul emoţiilor.

• Uneori prieteniile se pot schimba deoarece registrul emoţiilor este perceput diferit.

• Prietenia seamană cu construcţia unui pod, trebuie ca picioarele de pe ambele maluri sa fie

puternice pentru ca o prietenie sa fie trainica; altfel, se prabuşeşte;

In această activitate elevii vor fi capabili să demostreze progresul prin:

Atitudini şi valori

• Receptivitate la emoţiile celorlalţi

• Valorizarea relaţiilor interumane

Obiective de referinţă:

2.1. Să exerseze exprimarea adecvată a emoţiilor

Repere de acţiune : dezvoltarea strategiilor pentru exprimarea adecvată şi în siguranţă a emoţiilor,

exprimarea emoţiilor specifice unei relaţii de prietenie, argumentarea importanţei managementului

emoţiilor într-o prietenie, exersarea relaţiilor interpersonale

46

Resurse: fişele de lucru, tablă, cd- player, cd;

Scenariul activitaţii:

1. Captarea atenţiei: Se va audia un cântec despre prietenie şi elevii vor fi întrebaţi care este

mesajul cântecului; 3 minute

2. Anunţarea temei activitaţii : Emoţiile prieteniei; 2 minute

3. Desfaşurarea lecţiei:

• Elevii vor primi o fişă de lucru, pe care o vor completa individual, în funcţie de ceea ce cred ei

despre emoţiile într- o relaţie de prietenie, din experienţa lor de viata. Pot lua în considerare

prieteniile avute pâna în prezent. Ca variantă de lucru îi pot încuraja să se consulte cu colegul/colega

de banca; Dupa completarea copacului emoţiilor prieteniei, elevii vor completa şi copacul de pe

tabla;

• Elevii vor da exemple de emoţii pozitive şi emoţii negative într-o prietenie;

• Elevii vor raspunde la urmatoarele întrebari: Ce va place să faceţi împreună cu prietenii? ; De

ce un prieten este o persoană speciala? Ce simtiţi cand rezolvaţi un conflict cu un prieten/ o

prietenă? Dar când va petreceţi timpul liber împreună?Ce fel de persoane sunt prietenii pe care îi

aveţi? Ce anume admiraţi sau apreciaţi cel mai mult la aceştia? Care sunt criteriile de alegere a

prietenilor? Ce anume vă deranjează cel mai mult la prietenii voştri? Va dezamăgit vreodata un

prieten? Cum aţi reacţionat? Ce fel de prieten credeţi ca ar dori parinţii să aveţi? Ce calitaţi ar trebui

să aibă?

• Elevii vor primi o fişă în care vor trebui sa aleaga trei caracteristici pozitive pe care doreşti sa

le aiba un prieten şi trei caracteristici pe care nu le aprobi sau nu ai putea să le accepţi pentru a lega

o relaţie de prietenie:

• Prietenul meu sau prietena mea....

• Să fie....... Să nu fie....................................

• Diriginta le va citi elevilor un scurt text şi elevii îl vor comenta: “Imparatul Frederic , care a

condus Sfantul Imperiu Roman în secolul al 13-lea , a dorit sa ştie ce limbi se vorbeau la naşterea

omenirii în gradina Raiului. Era vorba de ebraică, de greacă sau de latină? Se intreba el. Prin urmare

a dat ordin să se faca un experiment: un grup de copii urma să fie complet izolat , într-un mediu care

reproducea cu mare acurateţe circumstanţele originale din Gradina Raiului. Copiii urmau să fie

crescuţi de catre dădace, cărora li s a interzis sa vorbească în prezenţa acestora. Nici un cuvant nu

urma să fie auzit, pana ce aceştia nu începeau să vorbească propria lor limba. Rezultatul? Toţi copiii

au murit”(People skills, Robert Bolton)

• Se conchide cu ideea că lipsa de prieteni , de comunicare poate produce singuratate,

conflicte, probleme în familie, insatisfacţii şcolare, profesionale, tristeţe, boli fizice sau chiar

moartea;

• Elevii vor primi o fişă pe care vor completa pe spaţiile punctate aspecte care se referă la

prietenul sau prietena ei/ lui;

47

4. Incheierea activitaţii : aprecieri generale şi cântecul “ Prietenia la nevoie se cunoaşte”

"Emotions of friendship"

Prof. Grecu Cristina Valeria


Lesson Plan

Communication and social skills

Grade: V E

Date: April 26th , 2013

Teacher: Valeria Cristina Grecu

Topic: "Emotions of friendship"

To learn ....

• It can be argued that nothing is more valuable than having a good friend.

• In a friendship, emotions are varied.Could be positive and negative emotions, which greatly

influence the quality of friendship and thus the quality of life. A friendship lasts if we educate our

ability to speak openly about the emotions experienced. Emotions are a natural part of life.

• Friendship involves expressing emotions responsibly and jointly and achieve emotional

management: identification, expression and control of emotions.

• Sometimes friendships can change as emotional register is perceived differently.

• Friendship resembles the construction of a bridge, the legs should be strong on both sides that a

lasting friendship to be, otherwise it collapses;

In this activity students will be able to demonstrate progress by:

Attitudes and values

• Responsiveness to others' emotions

• Valuing human relations

Point of reference:

2.1. To practice appropriate expression of emotions

48

Highlights of action: developing strategies for the safe and appropriate expression of emotions,

expressing emotions of a friendship, arguing the importance of emotion management in a

friendship, practicing interpersonal relationships

Resources: Worksheets, sheet, cd player, cd;

Written work:

1. Capture of attention: They will hear a song about friendship and students will be asked about the

message of the song, three minutes

2. Announcing the activity theme: Emotions of friendship, two minutes

3. Lesson:

• Students will receive a worksheet that will complete individual, depending on what they think

about emotions in a friend relationship,from their experience of life. May consider friendships taken

so far. As a working version can encourage to consult with teammate ; After completing emotions

friendship tree, students will complete and the tree on the board;

• Students will give examples of positive emotions and negative emotions in a friendship;

• Students will answer the following questions: What do you like to do with friends? , Why a friend is

a special person? How do you feel when you resolve a dispute with a boyfriend / girlfriend? But

when do you spend your free time together? What kind of people are the friends you have? What do

you admire or appreciate most about them? What are the criteria for choosing friends? What

bothers you most about your friends? Were you disappointed by a friend? How did you react? What

kind of friend you think would like parents to you to have? What qualities should she/he have?

• Students will receive a sheet that will have to choose three positive features that you wish to have

a friend and three features that you may approve or not to accept them to tie a friendship:

• my boyfriend or girlfriend ....

• TO Be ....... not to be ....................................

• The class master will read a text and students will comment: "Emperor Frederic, who led Holy

Roman Empire in the 13th century, wanted to know what languages are spoken at the birth of

mankind in the Garden of Eden. It was the Hebrew, the Greek or Latin? He asked himself. Therefore

ordered to make an experiment: a group of children was to be completely isolated, in an

environment that accurately reproduces the original circumstances of the Garden of Eden. The

children were to be raised by nannies, who were forbidden to speak in their presence. No word was

to be heard, so that they do not start speaking their own language. The result? All children have died

"(People Skills, Robert Bolton)

• It concludes with the idea that lack of friends, the communication can cause loneliness, conflicts,

family problems, school dissatisfaction, professional, sadness, physical illness or even death;

• Students will receive a sheet that will complement the dotted issues that relate to his/her

boyfriend

49

4. Closing activity: general considerations and the song "a friend in need is a friend indeed"

50

Un parteneriat special

Prof. Stanciu Medina

Liceul Tehnologic ”A. Slăvescu ” Ploiești

Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică

diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii elevului. Iniţierea

diferitelor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi

factorii implicaţi (şcoală, familie, comunitate).

Liceul Tehnologic Administrativ şi de Servicii „Victor Slăvescu“ Ploieşti a încheiat un parteneriat cu

Şcoala şi Grădiniţa CONCORDIA Ploieşti, în vederea ajutorării copiilor din cadrul Organizaţiei

Umanitare CONCORDIA.

Am fost plăcut surprinşi să vedem că în cadrul acestei organizaţii, pe lângă grădiniţă, există şi o

şcoală de meserii, unde tinerii din familii dezorganizate, defavorizate social sau direct din stradă, au

posibilitatea să înveţe o meserie şi să-şi aprofundeze studiile teoretice. CONCORDIA doreşte să ofere

un cămin tuturor copiilor şi tinerilor, indiferent dacă aceştia provin direct de pe stradă sau din familii

defavorizate.

Prin intermediul acestui parteneriat, am aflat că în aproape 20 de ani, CONCORDIA a dezvoltat în

România o infrastructură solidă, formată dintr-un centru social, case pentru copii şi locuinţe sociale,

unde pot fi ocrotiţi nu mai puţin de 400 de copii şi tineri. Gândindu-se şi la perspectivele lor, după

împlinirea vârstei de 18 ani, CONCORDIA le oferă acestora, prin Şcoala de Meserii CONCORDIA,

deschisă în 2009, posibilitatea de a învăţa meseriile de brutar, bucătar, tâmplar,

agricultor/horticultor şi chelner. Şcoala este deschisă tuturor tinerilor ce doresc să înveţe foarte bine

o meserie. Toate cursurile au o componentă importantă de practică, în ateliere bine dotate. La

terminarea acestor cursuri, în urma unui examen, absolvenţii şcolii de meserii primesc un certificat

de competenţe, recunoscut la nivel european. Tinerii sunt evaluaţi de către o comisie de evaluare

externă, autorizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Pe lângă cursurile de specialitate,

tinerii beneficiează şi de consiliere permanentă şi participă şi la cursuri de limba română,

matematică, limba engleză, limba germană, economie, comunicare, viaţă şi sănătate, menite să le

întregească bagajul de cunoştinţe.

Activităţile din cadrul parteneriatului s-au concretizat prin strângerea de fonduri pentru donaţii de

obiecte sanitare, uz casnic, igienice şi alimentare/nealimentare, având ca scop şi consolidarea unei

structuri funcţionale permanente în formarea personalităţii acestor copii. Aceste obiective au fost

urmărite de către grupul de profesori implicaţi, şi conducerea unităţii de învăţământ Liceul

Tehnologic Administrativ şi de Servicii “Victor Slăvescu” Ploieşti. Au fost, de asememea, implicaţi şi

elevii mai multor clase, care şi-au manifestat dorinţa de a continua acest parteneriat şi în anii

următorii, prin vizite tot mai dese şi schimburi de bune practici între ei şi tinerii din CONCORDIA, şi

au apreciat, de asemenea, eforturile făcute pentru a le asigura acestor tineri condiţii cât mai bune de

integrare într-o societate marcată de mentalităţi ce le sunt defavorabile.

Considerăm că această iniţiativă este binevenită şi încurajăm şi alte cadre didactice să se implice şi să

implice elevii în astfel de proiecte, pentru că „cine salvează o viaţă, salvează întreaga lume“.

51

A special partnership

Prof. Stanciu Medina

Liceul Tehnologic ”A. Slăvescu ” Ploiești

Work in partnership has many advantages, because it creates collaborative relationships,

clarifying various educational issues, provides a new framework for the development of student's

personality. Initiating various educational partnership projects are beneficial both for students and

for all stakeholders (school, family, community).

The Technological and Services Administration "Victor Slăvescu" Highschool Ploiesti

partnered with School and Kindergarden CONCORDIA Ploiesti, to help the children of the

Humanitarian Organisation.

We were pleasantly surprised to see that in this organization, besides the kindergarden,

there is a trade school, where young people from dysfunctional or socially disadvantaged or from

the street, can learn a trade and to deepen their theoretical studies. Concordia aims to provide a

home for all children and young people, whether they come directly from the street or from

disadvantaged families.

Through this partnership, we found that in almost 20 years, Concordia has developed a solid

infrastructure in Romania, consisting of a social center, children's homes and social housing, where

they can be protected no less than 400 children and young people . Thinkingat their outlook, after

the age of 18, CONCORDIA offers them through CONCORDIA Crafts School, opened in 2009, the

opportunity to learn the trades of baker, cook, carpenter, farmer / gardener and waiter. The school

is open to all young people who want to learn a very good job. All courses have an important

practice in well-equipped workshops. Upon completion of these courses, an exam, vocational school

graduates receive a certificate of competence recognized at European level. Young people are

evaluated by an external evaluation committee, authorized by the Ministry of Labour and Social

Protection. In addition to specialized courses the young have permanent councelling and participate

in the Romanian language courses, Math, English, German, Economics, communication, health and

life, meant to complement the knowledge base.

Partnership activities have resulted in raising funds for donations of sanitary ware,

household, hygiene and food / non-food and aimed at consolidating a permanent functional

structures for these children. These objectives were pursued by the group of teachers involved, and

the school leadership of The Technological and Services Administration "Victor Slăvescu"

Highschool Ploiesti. There were as well, students frommany classes involved who have expressed a

desire to continue this partnership in the coming years, with more frequent visits and exchanges of

best practices between them and young people in Concord, and they appreciated, also made efforts

to ensure these young people for better conditions for integration in a society marked by attitudes

unfavorable to them.

We believe that this initiative is welcome and we encourage other teachers to engage and

involve students in projects, for "he who saves one life, saves the entire world."

52

I WANT TO KNOW YOUR OPINION : Activity project

Teacher : CONSTANŢA SIMA

„Constantin Stere” School, Bucov, Prahova

This activity takes place in IVth grade during the orientation and guidance class about

communication and its barriers ( labels, prejudice, discrimination), part of the Pestalozzi

project.

VALUES AND ATTITUDES

The liberty of opinion;

The liberty of expression;

The positive interaction with the others;

The optimal and creative evaluation of one’s own potential;

Trust in oneself and others;

Team spirit;

GENERAL COMPETENCES

The ability to demonstrate an adequate behaviour in the capacity of a sender and receiver of

oral and written messages;

The correct usage of Romanian language at the development of some written messages

regarding different aspects.

SPECIFIC COMPETENCES

1. The usage of verbal, nonverbal and paraverbal

means in different communication situations

(as both a sender and receiver)

The communication situation ( sender, receiver, message,

context, code, channel);

Receiver ( active listening, attention, patience);

Sender ( expressive and correct usage of the language);

The meaning of the nonverbal elements (body language,

microexpressions , mimicry, eye movement, posture) and of the

paraverbal ones (intonation, laughter, sigh, etc.);

The formal and informal dialogue; conversation.

2. Reading and presenting the content of some

texts

The application of the orthoepic and punctuation rules when reading a text (comma,

brackets, question mark / exclamation etc.);

Setting the theme, the central idea.

53

3. Expressing an opinion regarding the texts read

or listened to

developing ideas about a given topic;

narration ;

formulating arguments ;

argumenting a point of view.

4. The formulation, in writing, of one’s own opinions and attitudes

the nuanced writing in relation to the structure and motivation; the description of

characters or people regarded as models and the motivation for the choices made.

Teaching methods and strategies: conversation, debate, explanation, instruction, role play,

exercise.

Means of education:

- paper chips , representing the characters ;

- worksheets ;

- different coloured pens ;

- labels cut from paper.

Forms of organization: individual, frontal, in two groups

Rating: ensemble.

Duration: 50 minutes.

Educational sequences

Receiving guests: Students will receive their guests with various labels having qualities written on

them. Not until each guest is analyzed with subtlety, they will be given one label suited for

them. Guests will have a slightly defensive reaction, which permits their introduction in the lesson’s

atmosphere.

Organizing the class for the activity:

- Students are seated in a semicircle. In front of the classroom is a desk on which are prepared the

necessary materials.

Checking the theme: students, organized in groups had to make illustrative drawings which about

communication (through signals, gestures, words).

Announcing the theme: students are informed that, throughout the lesson they will discuss

about the differences between individuals, but that the subject of the lesson will have to be named

by them at the end of the activity.

Achieving goals (35 min.)

54

Teacher aims to put students in different situations: to label, to analyze their own emotions when

being assigned a label, to empathize with the main character of a story.

This happens in a playful state and fosters personal opinions.

1. The Reading of the first sequences from the story “ The two-eyed boy” (after First Steps),

conducted by the teacher.

"Somewhere in the universe there is a planet on which the living beings are very similar to

humans. The only difference between us and them is that they only have one eye and can see things

at great distances and through darkness and walls. It was a planet inhabited by Cyclops. One day, on

that planet a child with two eyes was born. The parents were very disappointed, but they took care

of him properly, giving him all their love. Doctors said they can not do anything to make him look like

the others. The child needed light when going somewhere at night, a telescope to see what happens

on other planets and was labeles by others as a being a wirdo. The little boy grew up.

2. Filling in the labels

Think about the two- eyed boy on the Cyclops’ planet and qualities that you think he might have

had.

Write on the label received (labels are distributed to the children) a single feature of the boy, either

positive or negative.

3. Discussion.

As many students as possible should express their views. The teacher moderates the

discussion and is carefull so that the pupils write down only characteristics:

What do you think about child with two eyes? How is he? (Students read what they wrote:

beautiful, ugly, good, incapable etc.).

4.Extracting the tokens (tokens will be in equal numbers for both categories).

The tokens faced down on the desk represent each inhabitant of the planet.

Each student will draw a random token.

Now you are on the planet Cyclops. There are two categories of beings: one eyed and two

eyed. Imagine that you are, where appropriate, the boy with two eyes or other inhabitant of

the planet that is considered normal. Those with an eye to settle on the right, the others on

left.

5.Labeling.

Now,in turns, a child with an eye has to pin to the chest of an tow-eyed the label written by

the first. This way, each student from the first group will label one student form the

second. The pupils from the second group have read their labels, and discuss about how

they feel.

What do you feel when other people think about you as being… ?

What attributes or characteristics did you allot to the child with two eyes?

55

6.Reading the last fragment (for fluency, the story can be read back from the start):

"One day he realized that he could see something that his teammates could not: the

colors. Everyone on the planet could only see in black and white. He was a jovial and open-

minded child. He began to make friends that listened to his stories about the green forests,

blue sky and colorful flowers. Children and adults started to gather around him to see the

world through his eyes.

After he grew up, he met a girl who fell in love. The fact that he was different from the rest of the

planet did not bother any of them. After time he stoped thinking about himself as being different: it

became natural to be surrounded by people willing to listen to his stories. The couple had a son who

did not differ from other children on the planet / he was born with one eye. "

Discussion: 5 min.

What qualities did the boy have?

What did you say about him before listening to the entire story ?

Do you think that in real life it is possible to say something about a person and mistake?

Do you think it is good to do so?

1. Conclusions: 4 min.

The teacher leads the discussion so that students formulate the conclusions:

- to label people is not a good thing because we may mistake, and hurt them this way, or even make

them believe that they are better than they really are

- are neither good nor bad; we're good in certain situations and less good in others;

for example: some are better at sports, others less at mathematics.

- This is why we say a person has a bad or good behavior, and not label them as being entirely

good or bad .

You can now say that the theme of today's lesson is. Teacher writes on the blackboard the title “

About labeling and prejudice, barriers in communication.

The teacher writes on the board the findings:

In the communication process there are two kinds of communication barriers:

A) barriers in the communication process:

Judging the other

•critical gaze;

•Labeling

•The diagnosis.

B) cognitive barriers:

56

• Prejudice - attitudes involving negative generalizations about members of a particular

group.

2. Extension: 6min To exemplify the notion of bias. The students are invited to dramatize a

play adapted after "Doua loturi" by Ion Luca Caragiale.

57

„Sănătatea” mediului familial

PROF. ÎNV. PRIMAR DUMITRAN MIHAELA

ŞCOALA CU CLS. I-VIII CORLĂTEŞTI

Argument

Familia este una dintre cele mai vechi forme de comunitate umană, o instituţie stabilă cu rosturi

fundamentale pentru indivizi şi pentru societate. „Sănătatea” mediului familial este reflectată în

evoluţia copilului în toate planurile dezvoltării sale: intelectual, fizic, socio-emoţional. Având în

vedere criza pe care o traversează în prezent familia în socieatea românească, ale cărei simptome

constau tocmai în restructurarea valorilor familiale tradiţionale, dezorientarea în privinţa mijloacelor

educaţionale folosite în relaţia cu copiii, consilierea părinţilor reprezintă o necesitate a şcolii

contemporane. Principiul de bază al parteneriatului cu familia este consecvenţa mesajelor transmise.

Este obligaţia şcolii să se asigure că acest principiu este îndeplinit, iar acest lucru presupune

contactul permanent cu părinţii.

Prezentul program se doreşte a fi un punct de sprijin pentru părinţi în educaţia propriilor copii, în

vederea unei adaptări autentice la mediul şcolar şi social.

Prin intermediul acestui program, consilierea părinţilor urmează trei direcţii:

1. Sprijin emoţional – exprimarea emoţiilor fără critică sau condamnare

2. Sprijin informaţional – înţelegerea propriei situaţii în direcţia educaţiei copilului

3. Sprijin instrumental – ajutor în rezolvarea problemelor care ţin de educaţia copilului

Programul este structurat pe 5 şedinţe care au loc bilunar, la acestea putându-se adăuga alte şedinţe

pe teme de interes, la cererea expresă a părinţilor.

Beneficiari: Părinţii (bunicii) copiilor de la clasele V-VIII

Durata – o întâlnire lunară, timp de lucru 90-120 min

Spaţiul – sala de clasă – Şcoala cu Clasele I-VIII Corlăteşti

Obiectivele urmărite:

Informarea părinţilor privind dezvoltarea fizică şi psihică a copilului

Dezvoltarea unor abilităţi şi deprinderi în practicile parentale pentru prevenirea şi

ameliorarea unor situaţii problematice

Metode: conversaţia, studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, jocul de rol, reflecţia,

exerciţiul

Mijloace, materiale – foi de flipchart, fişe de lucru, chestionare, fişe de evaluare

Temele:

1. Să ne cunoaştem copiii.

58

2. Comunicarea – ce, cât şi cum comunicăm?

Programul activităţilor

Tema 1 – Să ne cunoaştem copiii

Obiective specifice:

1. Construirea relaţiei de grup

2. Identificarea elementelor specifice comportamentului şi personalităţii propriului copil

3. Conştientizarea punctelor tari şi slabe ale fiecărui părinte

Descrierea pe scurt a activităţii

Autoprezentare – numele şi o calitate

Completarea chestionarului vizând cunoaşterea propriului copil şi a propriului statut

de părinte (anexa 1)

Împărtăşirea aştepărilor, dorinţelor şi nevoilor legate de acest program pe grupuri

mici şi frontal

Reflectare asupra propriilor reacţii în abordarea unei situaţii anume (prezentarea

unei situaţii ipotetice: ce aţi face dacă copilul Dvs. s-ar comporta astfel?)

Tema pentru acasă – observarea şi înregistrarea zilnică a comportamentelor copiilor

– adecvate şi problematice, precum şi a reacţiilor părinţilor

59

Anexa 1

TEMA 1: SĂ NE CUNOAŞTEM MAI BINE…

Numele si prenumele parintelui ……………………………………

Numele si prenumele copilului ……………………………………..varsta……...

Apreciez la copilul meu…. Ma deranjeaza la copilul meu….

Calitatile mele ca parinte Defectele mele ca parinte

60

Anexa 2

Studiu de caz

Identificaţi barierele de comunicare dintre cele două personaje din textul următor

„ Copiii nu sunt cuminţi şi Marian, tatăl lor, se supără. El se întoarce spre soţia lui, Ioana şi spune pe

un ton răstit:

- Dragă, nu crezi că ar trebui să se mai potolescă şi copiii ăştia? (el, de fapt, gândeşte:

„E prea îngăduitoare cu copiii”)

Ioana reacţionează la mânia lui, înfuriindu-se la rândul ei: chipul i se înăspreşte, încruntă sprâncenele

şi îi răspunde:

- Copiii se joacă şi ei. Oricum, în curând vor merge la culcare. (ea, de fapt, gândeşte:

„Iar începe, tot timpul se plânge de ceva!”)

Marian este vizibil enervat. Se apleacă ameninţător cu pumnii încleştaţi şi spune pe un ton scos din

sărite:

- N-ar trebui să-i culc de pe acum? (de fapt, el gândeşte: „Ea e veşnic împotriva mea, în

toate. Ar fi bine să preiau iniţiativa”)

Ioana, dintr-o dată speriată de mânia lui Marian, spune blând:

- Nu, îi culc eu imediat! (Ea gândeşte: „Şi-a ieşit din fire, le-ar putea face vreun rău

copiilor. Mai bine cedez”)

61

The "Health" of the familial environment

PROF. ÎNV. PRIMAR DUMITRAN MIHAELA

ŞCOALA CU CLS. I-VIII CORLĂTEŞTI

Argument

The family is one of the oldest forms of human community, a stable institution for

individuals and society. The "Health" of the familial environment is reflected in the

evolution of a child in all aspects of his development: intellectual, physical, social and

emotional. Given the crisis faced by the family in Romanian society nowadays, whose

symptoms consisted precisely in restructuring traditional family values, disorientation

regarding the educational resources used in the relationship with children, parents’

counseling represents a necessity of the contemporary school. The basic principle of the

family partnership is consistency of the sent messages. It is the school’s obligation to ensure

that this principle is fulfilled, this involving regular contact with parents.

This schedule is intended as a support for parents regarding their children's

education, so that they can adapt to the school environment.

Through this program, the parents’ counseling follows three directions:

1. Emotional support – emotional expression without criticism or condemnation ;

2. Informational Support - understanding their situation towards the child’s education;

3 Instrumental support - help at solving the problems related to child education.

The program is divided into 5 sessions which take place twice a month, and also

aother meetings regarding topics of interest, at the express request of the parents.

Beneficiaries: Parents (grandparents) of the children from classes V-VIII grades

Duration- a monthly meeting ; 90-120 min

Space - the classroom - School with classes I-VIII Corlatesti

Objectives:

• To inform the parents about the child’s physical and mental development;

• To develop abilities and skills in parenting practices to prevent and improve problematic

situations

Methods: conversation, case studies, problem-solving, debate, role play, reflection, exercise;

Means and equipment - flipchart sheets, worksheets, quizzes, evaluations

themes:

1.Getting to know our children

62

2.Communication – what, how much and how we communicate?

Schedule

Theme 1 - Getting to know our children

Objectives:

1.Team building

2. Identifying specific aspects of our child’s behavior and personality

3. Awareness of the strengths and weaknesses of each parent

Brief description of the activity

•self-presentation - the name and a quality;

• Filling in the questionnaire about snowing your own child and your parent status (Appendix 1);

• Sharing wishes and needs related to the program on;

• Reflecting over one’s own reactions when approaching a given situation (presenting a hypothetical

situation: What would you do if your child did that?);

• Homework - observing and recording children's daily behavior – both adequate and problematic,

and, also, the reactions of the parents.

Appendix 1

Theme 1: Getting to know our children

Parent’s last and first name …………………………………….

Child’s last and first name…………………………….. Age ….

63

I appreciate my child for… I do no like when my child…

My qualities as a parent My defects as a parent

64

Appendix 2

Case Study

Identify the communication barriers between the two characters from the following text:

<<The children are misbehaving so Marian, their father, is angry. He turns to his wife Joan

and says with a harsh tone:

“Honey, don’t you think the children should stop already?”(He actually thinks, "She's too

lenient with children")

Ioana reacts to his anger and also cuts up rough: her face tightens and, frowned, she replies:

“That’s what children do: play. However, they will soon go to sleep.” (She actually thinks,

"Here we go again... always complaining about something!") Marian is visibly annoyed. He

leans shaking his clenched fists and says:

“Shoudl I put them to sleep now? “In fact, he thinks: "She's always against me. It would be

good to regain control')

Ioana, suddenly scared by Marian’s behaviour, says blandly:

“No, I’ll go put them to sleep now!” (She thinks, "He went out of his mind. He could hurt the

children. I better give up ')>>

65

Ştiu să-mi organizez timpul?

Profesor: Tănăsoiu Alexandra

Şcoala cu Clasele I- VIII Dîrvari

Clasa: a VIII-a

Aria Curriculară: Consiliere şi orientare

Disciplina: Consiliere şi orientare

Subiectul: Ştiu să-mi organizez timpul?

Durata: 50 min.

Concepte operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

1. Să definească noţiunea de management al timpului.

2. Să inţeleagă faptul că timpul trebuie folosit în mod util, atât în scopul lărgirii orizontului

cultural, cât şi pentru consolidarea cunoştintelor, recreerea şi fortificarea organismului.

3. Să aplice regulile de gestionare a timpului.

4. Să-şi dezvolte capacitatea de analiză a elementelor teoretice prezentate.

Strategia didactică:

1. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, dezbaterea

2. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală combinată cu activitatea pe grupe şi

individuală.

3.Resurse:

a) de timp: 50 de minute

b) capacităţile de învăţare ale elevilor

c) locul – sala de clasă

4.Materiale şi mijloace: fişele de lucru ale elevilor, tabla, cretă colorată, caiete, instrumente de

scris, chestionar

5. Modalităţi de evaluare: fişe de lucru, exprimarea ideilor şi a argumentelor personale, compuneri.

5. Bibliografie:

1. Tudorică, Roxana, Introducere în managementul educaţiei, Ed. Meronia, 2005

2. www.fwd.aiesec.ro

3. www.rightwords.ro/citate/tema/timp--161

4. http://dinarhivatvr.wordpress.com/2010/10/01/meditatii-despre-timp/

5. Jigău, Mihaela (coordonator), Timpul elevilor, Institutul de Ştiinte ale Educaţiei,

Bucureşti, 2008

6. Eliade, Mircea, Huliganii, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003

http://www.rightwords.ro/citate/tema/timp--161

http://dinarhivatvr.wordpress.com/2010/10/01/meditatii-despre-timp/

66

Desfăşurarea lecţiei

1.Moment organizatoric( 2 min )

Profesorul salută la intrarea în clasă, notează absenţele, asigură condiţiile necesare desfăşurării

activităţii.

Elevii se pregătesc pentru desfăşurarea orei.

2.Captarea atenţiei( 5 min )

Profesorul oferă elevilor, în scopul completării, un chestionar însoţit de interpretarea răspunsurilor

Elevii sunt atenţi la indicaţiile profesorului şi completează chestionarele.

3.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor( 3 min )

Profesorul îi anunţă pe elevi că astăzi vor discuta despre managementul timpului.

Profesorul scrie pe tablă titlul : Ştiu să-mi organizez timpul?

Apoi enumeră obiectivele vizate : la sfârşitul lecţiei, veţi fi capabili să :

Să definiţi noţiunea de management al timpului.

Să înţelegeţi faptul că timpul trebuie folosit în mod util, atât în scopul lărgirii orizontului

cultural, cât şi pentru consolidarea cunoştintelor, recreerea şi fortificarea organismului.

Să aplicaţi regulile de gestionare a timpului.

Elevii sunt atenţi şi notează titlul în caietele de dirigenţie.

4.Comunicarea noilor cunoştinţe şi dirijarea învăţării( 30 min )

Profesorul defineşte noţiunea de timp drept un dar preţios pe care omul modern trebuie să îl

protejeze. De asemenea, profesorul explică ce este managementul timpului şi subliniază importanţa

acestuia, întrucât timpul este ireversibil, iar dacă este pierdut, nu mai poate fi recuperat. De aceea,

este vital modul în care ne folosim cele 24 de ore de care dispunem în fiecare zi.

Profesorul menţionează faptul că menirea principală a managementului timpului este aceea de a

ne ajuta să ne organizăm activităţile şi să ne stabilim priorităţile, în aşa fel încât să reuşim să realizăm

într-un timp cât mai scurt activităţile cele mai importante pentru atingerea scopurilor propuse.

Profesorul enumeră cele trei metode de eficientizare a timpului :

1. Organizare ( elevii sunt sfătuiţi să folosească un jurnal de activităţi în care să noteze sarcinile

de îndeplinit)

2. Prioritizare (sarcinile trebuie scrise în ordinea priorităţilor. Această ierarhizare îl ajută pe

elev să nu-şi irosească energia)

67

3. Planificare( constă în alcătuirea unui sistem logic de termene sau a unui program pe care

elevii pot fi siguri că îl pot respecta)

Elevii iau notiţe.

Profesorul împarte colectivul de elevi în trei grupe de lucru, fiecare grupă având sarcina să aleagă să

discute despre :

1. Numărul de ore dedicate studiului.

2. Numărul de ore dedicate odihnei.

3. Numarul de ore dedicate relaxării, activităţilor distractive, sportive, argumentând

alegerea făcută.

Elevii îşi împărtăşesc ideile reciproc, discută, notează şi argumentează alegerea făcută.

Profesorul discută cu elevii despre alegerile făcute, urmând să motiveze importanţa realizării unui

raport echilibrat între muncă- odihnă- recreere.

Acesta le spune elevilor că pentru a-l îmblânzi pe Cronos, pentru a fi stăpâni pe timpul lor înseamnă

să trăiască în armonie şi echilibru atât cu ei înşişi, cât şi cu lumea din care fac parte. În cele ce

urmează, dirigintele scrie pe tablă titlul Îmblânzirea lui Cronos şi îi invită pe elevi să găsească, lucrând

in echipele formate la începutul orei, câteva reguli eficiente în lupta cu timpul. Profesorul îi sprijină

pe elevi în descoperirea şi in formularea regulilor.

Elevii discută, se consultă, oferă idei, iar cu ajutorul profesorului, sintetizează următoarele reguli:

1. Planifică-ţi activitătţle pe zile.

2. Calculează durata fiecărei activităţi.

3. Fixează termene.

4. Fă zilnic ceva plăcut.

5. Învaţă să spui nu.

6. Încearcă să ai o atitudine pozitivă faţă de ceas.

7. Nu amâna activităţile.

8. Oferă-ţi recompense când ai reuşit să finalizezi ceea ce ţi-ai propus.

5.Asigurarea feedback-ului( 5 min )

Se realizează pe tot parcursul activităţii, frontal şi independent.

Se evaluează cu elevii atingerea obiectivelor propuse.

6.Asigurarea retenţiei şi a transferului( 5 min )

Profesorul le solicită atenţia elevilor cu o listă de citate despre timp, din care fiecare elev trebuie să

extragă unul şi să il comenteze.

Elevii lucrează individual sarcina primită.( Fişa de lucru)

68

Chestionar

1. Timpul meu este consumat de acţiuni pe care nu le pot controla.

❑ DA ❑ NU

2. Am mari probleme în a găsi timp pentru a mă relaxa în fiecare zi.

❑ DA ❑ NU

3. Îmi pierd concentrarea gândindu-mă la câte lucruri am de făcut.

❑ DA ❑ NU

4. Simt că nu fac lucrurile în ordinea priorităţii lor.

❑ DA ❑ NU

5. Acord timp insuficient planificării zilnice şi săptămânale.

❑ DA ❑ NU

6. Nu reuşesc să fac deosebirea între lucrurile urgente şi cele importante.

❑ DA ❑ NU

7. Nu fac analize periodice ale activităţilor mari consumatoare de timp.

❑ DA ❑ NU

8. Sunt nemulţumit de modul în care îmi petrec timpul în fiecare zi.

❑ DA ❑ NU

Dacă ai obţinut peste 5 răspunsuri DA, atunci ai o mare problemă cu utilizarea timpului şi este cazul

să te reorganizezi rapid , pentru că rişti să intri într-un aşa-numit blocaj al timpului.

Dacă ai obţinut peste 5 răspunsuri NU, eşti un manager care ştie, în linii mari, să-şi planifice timpul.

69

Fişă de lucru

Citiţi următoarele citate despre timp, alegeţi-l pe cel care vi se pare semnificativ şi comentaţi-l în

maxim 5- 6 rânduri.

1. Nimic nu trece mai repede ca anii, copiii timpului.( Leonardo da Vinci)

2. Timpul este suficient pentru cel care ştie cum să-l folosească.( Leonardo da Vinci)

3. Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp. ( Garabet

Ibrăileanu)

4. Pierderea vremii bune este maica şi sămânţa vremii rele. ( Dimitrie Cantemir)

5. Trebuie să existe timp pentru cuvinte, dar şi timp pentru somn. (Homer)

6. Timpul este singurul lucru care se pierde într- adevăr. ( Mircea Eliade, Huliganii)

7. Timpul există pentru ca lucrurile să nu se întâmple în acelaşi timp. ( Albert Einstein)

8. Pierzi în viaţă ani şi la moarte cerşeşti o clipă. ( Nicolae Iorga)

70

Do I know how to organize my time

Teacher: Tănăsoiu Alexandra

School with classes I-VIII Dîrvari

Class: eighth grade

Curriculum: Guidance and Counseling

Department: Counseling and Guidance

Subject: Do I know how to organize my time?

Duration: 50 min.

Operational Concepts: At the end of the lesson students will be able to:

1. Define the concept of time management

2. Understand that time must be used effectively for cultural broadening, consolidating

knowledge, recreation and strengthening the body.

3. Apply the rules of time management.

4. Develop the ability to analyze the theoretical elements presented.

Teaching Strategy:

1.Methods and techniques: heuristic conversation, explanation, lecture, debate ;

2. Forms of organization for the students’ activity: frontal activities combined with group and

individual work.

3.Resurses :

a) the time: 50 minutes

b) the learning abilities of the students

c) the place – the classroom

4.Material : students' worksheets, blackboard, colored chalk, notebooks, writing,

questionnaire

5. Assessment methods: Worksheets, expressing personal ideas and arguments ,essays.

References:

1. Tudorică, Roxana, Introduction in education’s management, Ed. Meronia, 2005

2. www.fwd.aiesec.ro

3. www.rightwords.ro/citate/tema/timp--161

4. http://dinarhivatvr.wordpress.com/2010/10/01/meditatii-despre-timp/

5. Jigău, Mihaela (coordonator),Students’ time ,Institutul de Ştiinte ale Educaţiei, Bucharest,

2008

6. Eliade, Mircea, The hooligans, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003

Lesson

1.Organization (2 min)

http://www.rightwords.ro/citate/tema/timp--161

http://dinarhivatvr.wordpress.com/2010/10/01/meditatii-despre-timp/

71

The professor welcomes the students when entering class; he notes the absent students and

provides the needed conditions for the activity.

Students prepare for the class

2.Capturing students’ attention (5 min)

The teacher gives students a questionnaire to. Students pay attention to teacher instructions and

complete the questionnaires.

3.Announcing the subject and the goals (3 min)

The teacher announces that today they will discuss time management. The teacher writes the title

on the blackboard : Do I know how to organize my time?

Then the teacher presents the list of objectives: At the end of the lesson students will be able to:

Define the concept of time management

Understand that time must be used effectively for cultural broadening, consolidating knowledge,

recreation and strengthening the body.

Apply the rules of time management.

Develop the ability to analyze the theoretical elements presented.

Students are attentive and take notes.

4.Communicating the new information (30 min)

The teacher defines time as a precious gift that modern man must protect. Also, the teacher explains

what time management is and emphasizes its importance, as time is irreversible, and, if lost, can not

be turned back. Therefore, the way we put these 24 hours we have each day to use is vital.

The teacher notes that the time management's primary purpose is to help us organize our activities

and set priorities so that we accomplish our most important activities in a short time in order to

achieve the goals .

The professor lists the three methods for streamlining the time:

1. Organization (students are advised to use a journal to keep a record of the tasks that need to be

fulfilled)

2. Prioritization (tasks must be written in the order of their importance. This hierarchy helps the

student not to waste energy)

72

3. Planning (represented by a is a logical system of dead-lines or a simple program that students

can and will respect)

Students take notes.

The teacher divides the students into three groups , each group with the task to choose between

discussing about:

1. The number of hours dedicated to studying

2. The number of hours dedicate to rest.

3. The number of hours dedicated to relaxation, activities, sports. They have to argument

their choices.

Students share their ideas with each other, talk, write and find arguments for their choice.

The teacher discusses with the students about choices made and motivates the importance

of achieving a balance between work, rest, recreation.

He tells the students that secret to tame the Cronos, to become masters of their time, is to

live in harmony and balance both themselves and the world they belong in. After that the

tutor writes on the blackboard the title “Taming of Cronus” and invites the students to find,

working in the teams formed at the beginning of the class, some rules effective in the fight

against time. The teacher should support students in discovering and formulating these

rules.

Students discuss, consult, give ideas and with the help of the teacher, formulate the

following rules:

1. Plan your activities on days.

2. Calculate the duration of each activity.

3. Set deadlines.

4. Take a day off.

5.Learn to say no.

6. Try to have a positive attitude towards the clock.

7. Do not postpone activities.

8.Give yourself rewards when you finish what you had to do.

5.Making sure there is feed-back (5 min)

It is achieved throughout the work.

Assess the students success.

6.The evaluation (5 min)

The teacher asks for students' attention with a list of quotes about time, from which every

student should draw one and comment it.

The students work individually.

73

Ce îmi rezervă viitorul?Proiect educaţional

Ionescu Alexandra, profesor de Limba şi literatura română,

Şcoala cu clasele I – VIII Valea Dulce, Podenii Noi.

”Viaţa omului este preţioasă numai atunci când urmăreşte un ideal”

(Liviu Rebreanu)

Argument:

Cariera este una dintre cele mai importante coordonate ale existenţei umane, în contextul

societăţii actuale. Alegerea profesiei este o sarcină dificilă şi presupune o atenţie deosebită,

deoarece piaţa muncii este într-o permanentă schimbare.

Un rol important în pregătirea pentru carieră revine şcolii, care creează premisele necesare

însuşirii de abilităţi, deprinderi, cunoştinţe oferind tinerilor posibilitatea de a se putea integra cu

succes în domeniul de activitate în care doresc să profeseze.

La sfârşitul ciclului gimnazial, elevul trebuie să facă prima opţiune, care reprezintă şi un pas

important în alegerea carierei. Şcoala are obligaţia de a informa elevii despre profilele liceelor, dar şi

despre diferite domenii de activitate. Elevul poate fi îndrumat spre o anumită profesie, doar dacă

cadrul didactic consideră că întruneşte aptitudinile şi capacităţile necesare.

De aceea, consider că elevul trebuie ajutat să îşi cunoască calităţile reale şi să aleagă un profil

care să i se potrivească şi care să răspundă intereselor sale.

Scopul:

Scopul acestui proiect este cunoaşterea intereselor şi aptitudinilor elevilor, informarea elevilor cu

privire la instituţiile şcolare pe care le pot urma după absolvirea gimnaziului, explorarea şi

planificarea carierei.

Durata: septembrie 2011 – iunie 2012 Grup ţintă: Elevii claselor a VIII – a Obiective:

- creşterea motivaţiei şi optimizarea învăţării;

- obţinerea cunoştinţelor referitoare la ocupaţii, la aptitudinile necesare fiecărei profesii;

- înţelegerea clară a pieţii muncii;

- conştientizarea importanţei alegerii unui profil în raport cu posibilităţile reale;

- construirea unui plan de carieră pentru fiecare elev în parte.

Resurse:

Umane:

responsabili de proiect la nivelul unităţii de învăţământ;

elevii claselor a VIII –a;

74

părinţi, profesori;

reprezentanţi ai comunităţii locale.

Materiale:

calculator, imprimantă, aparat foto;

pliante, afişe, broşuri;

spaţii amenajate pentru expoziţii;

mape pentru portofolii.

Planul proiectului

1. Pregătirea activităţii - septembrie 2011

Lansarea ofertei către elevi, părinţi, profesori, conducerea şcolii.

2. Desfăşurarea activităţilor incluse în proiect

Ştiu ce vreau! – Expoziţie de creaţii plastice – octombrie 2011

La începutul clasei a VIII –a, elevii îşi fac planuri, unele realiste, altele mai puţin ancorate în

realitate. De aceea, prima activitate inclusă în proiect este o expoziţie de desene cu tema Ştiu ce

vreau! Elevii trebuie să realizeze o creaţie plastică ( folosind diverse tehnici), în care să prezinte

cariera pe care şi-o doresc.

Caleidoscopul meseriilor – noiembrie 2011

Sunt foarte multe profesii, grupate în diverse domenii de activitate.

Elevii vor fi împărţiţi în grupe şi vor scrie cât mai multe meserii din domeniul de activitate dat ( ex.

Activităţi în aer liber, tehnico – ştiinţifice, comerciale, artistice şi culturale etc. ). Apoi, elevii vor

prezenta tot ce ştiu ei despre o anumită profesie. De asemenea, vor alege o meserie şi vor prezenta

avantajele şi dezavantajele acesteia.

La sfărşitul lunii, elevii vor realiza o broşură cu meseriile care prezintă cele mai multe avantaje.

Vreau. Dar pot? - decembrie 2011

Elevii vor completa chestionare de autocunoaştere ( personalitate, aptitudini, valori, interese ).

Aceste chestionare ajută la dezvoltarea identităţii vocaţionale a elevului şi pregătirea pentru carieră.

Ce profil mi se potriveşte? - ianuarie – februarie 2012

În aceste două luni, profesorul coordonator va informa elevii despre toate profilele unităţilor

şcolare din judeţ. Pentru o mai bună perspectivă, vor fi aduşi elevi de liceu, care le vor prezenta

colegilor mai mici profilul la care învaţă.

75

Sunt pregătit pentru Evaluarea Naţională? – martie 2012

Elevii vor susţine în această perioadă simulări ale examenului de Evaluare Naţională şi vor

putea constata nivelul la care se află. Astfel, vor fi motivaţi să înveţe mult mai mult pentru a ajunge

acolo unde îşi doresc.

Cine decide? – aprilie 2012

În această parte a proiectului, un rol important îl au părinţii. Elevii şi părinţii vor fi antrenaţi

în diverse activităţi, astfel încât cei din urmă să cunoască aspiraţiile şi posibilităţile copiilor lor. Elevii

au de luat o decizie importantă la sfârşitul clasei a VIII –a şi trebuie îndrumaţi, nu obligaţi.

Portofoliul personal – mai 2012

Elevii vor realiza un portofoliu, care va cuprinde următoarele: acte de identitate ( copii ),

diplome, scrisori de recomandare ( de la directori, profesori, prieteni, colegi etc.), scrisoare de

intenţie, CV.

Ce îmi rezervă viitorul? – iunie 2012

Elevii vor realiza un eseu cu tema : Ce se va întâmpla cu mine peste 10 ani ? Eseul trebuie să

conţină : ocupaţia (va lucra sau va studia), domeniul (în care va lucra sau va studia), familia,

persoanele apropiate, timpul liber.

3. Evaluarea proiectului

Expoziţii cu lucrările plastice

Fotografii din perioada derulării activităţilor

Diplome

Portofoliul proiectului

4. Diseminarea proiectului

Prezentarea rezultatelor proiectului părinţilor şi comunităţii locale.

Concluzii

Proiectul Ce îmi rezervă viitorul? îşi propune o planificare cât mai realistă a vieţii profesionale de

către elevii şcolii. Alegerea liceului şi a profilului este o primă decizie importantă şi elevul trebuie să

facă cea mai bună alegere pentru el. Profesia ne marchează viaţa.

Bibliografie:

1. Bălan, Adriana (coordonator), Consiliere educaţională, Editura Aramis, Bucureşti, 2002;

2. Jigău, Mihai, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, 2001;

76

What does the future hold for me? Educational project

Ionescu Alexandra, Romanian teacher

Valea Dulce School, Podenii Noi.

”Human life is valuable only when it chases a purpose”

(Liviu Rebreanu)

Argument

Career is one of the most important coordinates of human existence in the context of contemporary

society. Choosing a profession is a difficult task and requires special attention as the labor market is

constantly changing.

An important role in preparing for a career is held by the school which helps young people aquire

the abilities, skills, knowledge, giving them the opportunity integrate successfully in the business

they want to practice.

At the end of secondary school, the student must make the first decision regarding a list of options,

which represents an important step in choosing a career. The school has the obligation to inform

high school students about profiles and also about the various fields of activity. The student may be

directed to a particular profession, only if the teacher believes that he has the necessary skills

Therefore, I believe that the student must be helped when it comes to learning about his own skills

and to choosing a profile that suits him and also meets his interest.

Purpose:

The purpose of this project is to help students learn more about themselves , to inform them about

the institutions they can follow after finishing secondary school and also for learning how to explore

and plan a career.

Time: September 2011-june 2012

Target group: VIIIth graders

Objectives:

-Increasing motivation and optimizing learning

-Obtaining knowledge concerning professions and the skills needed for each one of them;

-proper understanding of the labor market ;

-understanding how important the choice of the profile is ;

-building a career plan for each student;

77

Resources:

people responsible with the project inside the teaching institution;

VIII th graders

parents, teachers

representatives of the local community

Materials:

computer, printer, digital camera

leaflets, posters, brochures

spaces designed for expositions

folders for portfolios

1.Preparing the activity – September 2011

The launching of the offer towards the students, parents, teachers, school management.

2. Activities included in the project

I know what I want!- Plastic arts exhibition

Activities included in the project -

At the beginning of eighth grade, students make plans, some realistic, others less rooted in reality.

Therefore, the first activity included in the project is an exhibition of drawings having the theme “I

know what I want!”. Students must come with a plastic creation (using various techniques) in which

they have to present the career they want.

Professions’ Kaleidoscope - November 2011

There are many professions grouped in various fields.

The students will be divided into groups and have to write as many jobs in the given field of word

(eg. Outdoors, technical - scientific, commercial, artistic and cultural, etc..). Then, they will have

present what they know about a particular profession. Also, they will have to choose a job and

present its advantages and disadvantages.

At the end of the month, the students will create a brochure containing the jobs that have the most

advantages. want.

I want, But can I? - December 2011

Students will complete questionnaires about self-awareness (personality, skills, values,

interests). These questionnaires help with the development of the student's vocational identity and

career preparation.

What is the profile that fits me? January-February 2012

In these two months, the coordinating teacher will inform the students about all profiles the schools

in the county have. For a better perspective, high school students will be brought so that they can

inform the 8th graders about their profiles.

78

Am I ready for the National Evaluation?- March 2012

During this period, the students will go through a number of simulations, which will allow them to

know exactly at what level they’re located. This way they will be more motivated to work so that

they can reach the their targets.

Who decides? - April 2012

Parents are very important for this part of the project. The students an them will be involved in

various activities, so that the latter find out more about their children’s aspirations and

possibilities. Students have to make an important decision at the end of the eighth grade and must

be guided, not forced.

Personal portfolio - May 2012

Students will develop a portfolio that will includea: identity documents (copies), diplomas, letters of

recommendation (from principals, teachers, friends, colleagues, etc..), Cover letter, CV.

What does the future hold for me?- June 2012

Students will make an essay on the topic: What will happen to me in 10 years? The essay should

include: occupation ( working or still studying), field (where you work or study), family, loved ones,

spare time.

3.Project evaluation

Plastic arts exhibition-Photographs taken during the activities

Diplomas

Project’s portfolio

4.Project’s dissemination

Presenting the results of the project to the parentrs and local community

Conclusion

The aim of the “What does the future hold for me?” project is to make students have a more

realistic view over the professional life. The first important decision a pupil has to make is choosing

the high-school and the profile the suit him, which is why the choice must be made properly. Our

profession hallmarks out lives.

Bibliografie:

1. Bălan, Adriana (coordonator), Educational Counseling, Aramis, Bucharest, 2002;

2. Jigău, Mihai, Career Counseling, Sigma, Bucharest, 2001;

79

PROIECT DE LECŢIE

Oancea Elena

Scoala I.A.Bassarabesscu Ploiesti

Clasa : a III-a

Durata : 45 minute

Aria curriculară: Om şi societate

Disciplina: Educaţie civică

Subiectul: Cunoaste-te!

Obiective fundamentale:

Cunoasterea clara a calitatilor si a defectelor (puncte tari , puncte slabe);

Imbunatatirea capacitatii de autoevaluare ;

Dezvoltarea capacitatii de a analiza propriile greseli si de a lua decizii corecte;

Dezvoltarea abilitatii de a relationa in grup;

Obiective operaţionale:

O1: -să sesizeze caracteristici ale propriei persoane;

O2: - să selecteze calitatile personale care ii vor ajuta sa realizeze sarcinile scolii si ale grupului;

O3: - să întocmească “ciorchinele”cu trasaturile comportamentale ale lui Andrei;

O4: - să stabileasca prioritatile scolare si extrascolare;

O5: - să asimileze comportamente si atitudini necesare adaptarii grupului;

O6: - să colaboreze cu colegii de echipa pentru rezolvarea sarcinilor;

80

Strategii didactice:

→ metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, joc didactic, dezbaterea,

ciorchinele, cubul

→ mijloace de învăţare: fişe de lucru, , manual

→ moduri de organizare: frontal, individual, în echipe, perechi

Bibliografie:

Formarea competentelor civice la elevi/Ghid practice ,autor Tatiana Racu

Educaţie civică, Manual pentru clasa a III-a, Lorica Matei, Alexandra Manea, Editura Didactică şi

Pedagogică , R. A. Bucuresti,2006

Consiliere şi orientare şcolară, Florentina Chifu şi Andreea Chifu, Erc Press, 2007

Momentele

lecţiei

Scenariul lecţiei Strategii Evaluare

Metode şi

procedee

Mijloc

e de

învăţă-

mânt

Moduri

de

organizar

e

1.Moment

organizatoric

Elevii îşi vor pregăti cele

necesare orei de educaţie civică:

cărţi, caiete penare şi vor

asigura liniştea necesară bunei

desfăşurări a orei.

conversaţia Frontal Observarea

2. Verificarea

temei pentru

acasă

Se verifică tema pentru acasa

din punct de vedere calitativ si

cantitativ.

Se vor face corectările necesare.

conversaţia Frontal

individua

l

Observarea

3.Captarea

atenţiei

Joc didactic „Balanţa”

Fiecare copil primeste un desen

cu o balanta si o lista de

insusiri: harnic, indiferent,

calm, curajos, modest, sensibil,

lent, ordonat, agresiv, prietenos,

laudaros, darnic, egoist,

dezordonat, zgarcit.

Cerinta:sa alegi cuvintele care

te descriu cel mai bine si sa le

asezi pe talerul potrivit al

balantei.

După parcurgerea cerinţei

jocului elevii îşi vor da seama

că într-o măsură mai mare sau

mai mică, fiecare dintre noi

avem calităţi şi defecte.Ştim

acest lucru dacă ne cunoaştem

şi dacă îi cunoaştem pe cei din

jurul nostru.

Conversaţia

expunerea

Frontal Observarea

4.Anunţarea

temei şi a

Învăţătoarea îi anunţă pe elevi

că vor învăţa să se cunoască mai

conversaţia Fişe de

lucru

Frontal

81

obiectivelor bine, cu calităţi şi defecte, iar la

sfârşitul orei fiecare va şti care

îi sunt punctele tari şi punctele

slabe şi deci va putea să-şi

elaboreze un plan de măsuri

pentru a fructifica mai bine

calităţile şi a-şi îndrepta

defectele.

Se scrie titlul la tablă şi pe fişe:

“Cunoaşte-te!”

5.Desfăşurare

a lecţiei

6.Evaluarea

Să inţelegem titlul:

A cunoaşte=a şti, a înţelege

Autocunoaştere=a te cunoaşte

pe tine, a te inţelege

Se citeşte textul “Micul

neînţeles”

Se analizează textul citit prin

următoarele întrebări:

-Cum l-au primit colegii pe

Andrei?

-Ce şi-a amintit băiatul?

-Cum fusese privit el faţă de

ceilalţi copii?

-Cine era vinovat de această

situaţie?

Cer unor elevi să mimeze

câteva din acţiunile pe care le

făcea Andrei în timpul zilelor

de şcoală. Elevii exprimă în

cuvinte acţiunea mimată.

Se împart fişe de lucru cu

metoda ciorchinelui (trăsături

comportamentale ale lui

Andrei).

La mijlocul fiecărei fişe va fi

scris cuvântul “Andrei ”.Fiecare

copil va scrie în jurul cuvântului

dat, ideile care-i vin în minte şi

au legătură cu tema. Prezintă

apoi colegului de bancă

ciorchinele şi fiecare îl

completează cu informaţiile

aflate de la elevul pereche.

Fiecare pereche prezintă

ciorchinele unei alte perechi şi

adaugă cunoştinţe noi

prezentate de colegii de grup.Se

completează şi ciorchinele de pe

tablă. Pe rând grupurile

denumesc o idee care nu a fost

scrisă. Se trag linii între toate

ideile care par a fi

conectate.Unde informaţia nu

corespunde temei se pune

semnul întrebării, în urma

consultării elevilor.

Comentariile vor fi concentrate

pe următoarele idei:

-Fiecare om este un EU, are

calităţi şi defecte.

-Orice om are o părere despre

sine. Uneori părerea despre sine

un se potriveşte cu părerea

celorlalţi.

conversaţia

Joc didactic

Ciorchinele

Dezbaterea

Explicaţia

Dezbaterea

explicaţia

conversaţia

Fişă cu

“ciorch

inele”

Frontal

Frontal

Frontal

Echipe

Frontal

Evaluare continuă

orală

Observarea

Evaluare continuă

orală

Observarea

Evaluare continuă

orală

Observarea

82

-Numai cunoscându-te poţi să

acţionezi în favoarea ta.

Învăţătorul subliniază faptul că

indiferent cât de tare a greşit,

niciodată nu e prea târziu să-şi

indrepte greşelile şi să-şi facă

noi prieteni în clasă.

Se citeşte o poveste cu talc de

unde copiii vor afla că:

« Fiecare dintre noi avem

defectul nostru unic. Însa …

defectele ne fac viaţa împreună

atât de interesantă şi ne

răsplătesc atât de mult! »

Pe baza textului se evidenţiază

faptul că nu trebuie să ne

ruşinăm de defectele pe care le

avem.

Clasa este împărţită în şase

grupe. Cu ajutorul cubului, se

găseşte cerinţa pentru fiecare

echipă.

Se citesc răspunsurile şi se

afişează.

Elevii primesc fişe de

autocunoaştere cu puncte tari şi

puncte slabe.

Fac aprecieri asupra participării

elevilor la lecţie.

7. Încheierea

lecţiei

Elevii îşi noteză tema: de scris

un bilet colegului de bancă, în

care să-i prezinţi părerea ta

despre el.

explicaţia

conversaţia

Frontal

83

LESSON PROJECT

Oancea Elena

I.A.Bassarabesscu School, Ploiesti

Grade: 3rd

Duration: 45 minutes

Curriculum area: Human and society

Subject: Know yourself

Fundamental objectives:

-Acquiring knowledge about self’s qualities and defects (strengths, weaknesses)

• -Improving the capacity of autoevaluation

• - Develop the ability to analyze their mistakes and make sound decisions;

• -Develop the ability to relate in a group;

Operational Objectives:

• O1:-notice self attributes

• O2: - select personal qualities that will help them to carry out group’s and school’s tasks

• O3: - to establish the list of attributes that describe Andrei

• O4: - to establish the curricular and extracurricular priorities

• O5: - to assimilate the behaviors and attitudes necessary to adapt to group

• O6: - To interact with the other students from the group so that they accomplishthe given

tasks.

Teaching Strategies:

84

• → methods and procedures: heuristic conversation, explanation, exposure, educational

games, debate, clusters, cube

• → means: worksheets, manual

• → organization: frontal, individual, in teams, pairs

Bibliografie:

Civic competences formation, r Tatiana Racu

IIIrd grade civic aducation manual, Lorica Matei, Alexandra Manea, Editura Didactică şi Pedagogică ,

R. A. Bucharest, 2006

Educational orientation, Florentina Chifu şi Andreea Chifu, Erc Press, 2007

Lesson’s

steps

Lesson’s scenario Strategies Evaluation

Methods Means of

teaching

Organisation

1.Organisatona

l moment

The students have to

prepare for the civic

education lesson(

books, notebooks,

pencilcases) and make

quiet.

Conversation Frontal Observation

2. Checking the

homework

The homework will be

checked in terms of

quality and quantity.

The necessary

corrections will be

made.

Conversation Frontal,

individual

Observation

85

3.Catching

attention

Didactical game: „The

scale”

Each student is

provied with a

drawing of a scale and

a list of qualities:

hard-working,

indifferent, calm,

modest, sensitive,

slow, agressive,

friendly, show off,

parsinomious, etc.

Requirement: to pick

the words that

describe you best and

position them in the

right plate of the

scale.

After fulfilling the

assignement, will

realise that each one

of them have both

qualities and defects.

We come to know

that by learning more

about ourselves and

about the others

around us.

Conversation,

display

Frontal Observation

86

Grupurile din care facem parte. Familia

Invatator, Sladariu Constanta – Aura

Scoala I.A.Bassarabesscu Ploiesti

PROIECT DE LECŢIE

Clasa : a III-a

Propunător: Sladariu Aura

Scoala: „I.A. Bassarabescu” Ploiesti

Durata : 45 minute

Aria curriculară: Om şi societate

Disciplina: Educaţie civică

Subiectul: Grupurile din care facem parte. Familia

Texte suport: „Familia mea”(din manual);”Sa ne cunoastem parintii” de M. Santimbreanu ; „Amintiri

din copilarie” de Ion Creanga

Tipul activităţii: recapitulare şi sistematizare

Obiective fundamentale:

Recapituarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre viaţa în cadrul familial, despre

componenţa, relaţiile şi regulile de comportare în familie;

Dezvoltarea şi îmbogăţirea limbajului specific valorilor civice, dezvoltarea atenţiei voluntare,

a analizei şi sintezei;

Educarea în spiritual manifestării unor atitudini favorabile faţă de familie, faţă de membrii ei;


O1: -să enumere cel puţin patru membri ai familiei;

O2: - să identifice cel puţin trei sarcini care le revin în familie;

O3: - să întocmească “ciorchinele” familiei;

O4: - să descrie cel puţin trei relaţii ce se stabilesc între membrii unei familii;

O5: - să identifice calităţile părinţilor şi rolul acestora în cadrul familiei, cu maxim două greşeli;

87

O6: - să identifice diferite tipuri de familii: familia nucleară, familia monoparentală, familia mare, cu

maxim o greşeală;

O7:- sa stabileasca prioritatile din viata


→ metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, joc didactic, dezbaterea,

ciorchinele, turul galeriei,studiul de caz.

→ mijloace de învăţare: fişe de lucru, flip-chart, manual, PC, videoproiector, chestionare, esantionae.

→ moduri de organizare: frontal, individual, în echipe, perechi

Bibliografie :

Formarea competentelor civice la elevi/Ghid practice ,autor Tatiana Racu




Desfasurarea activitatii Momente

le

lecţiei

Scenariul lecţiei Strategii Evaluare

Metode

şi

procedee

Mijloce de

învăţămân

t

Moduri de

organizare

1.Momen

t

organizat

oric

Elevii îşi vor pregăti cele

necesare orei de educaţie

civică: cărţi, caiete penare şi

vor asigura liniştea necesară

bunei desfăşurări a orei.

conversaţ

ia

frontal Observarea

2.

Verificare

a

temei

pentru

acasă

Se verifică tema pentru acasa

din punct de vedere calitativ

si cantitativ.

Se vor face corectările

necesare.

conversaţ

ia

Frontal

individual

Observarea

3.Captare

a atenţiei

Se prezintă următoarea

activitate:

Se ia un borcan transparent şi

se pun în el pietre cu

diametrul mare, apoi se

întreabă elevii dacă borcanul

este plin. În borcan se toarnă

Conversa

ţia

Expunere

a

Un borcan

transparen

t, pietre,

pietricele

de diferite

mărimi.

frontal Observarea

88

pietrcele mai mici şi iar se

întreabă elevii dacă borcanul

este plin. Se ia un pumn de

nisip şi se tornă în borcan,

nisipul va umple toate locurile

libere rămase. Se întreabă

elevii dacă şi acum borcanul e

plin.

Pietrele mari sugerează

lucrurile importante din viaţa:

sănătate, familie. Pietrele

mici sunt acele lucruri care

contează: casa, maşina, loc de

muncă. Nisipul reprezintă

lucrurile mici care

completează restul.

Se discută despre lucrurile

importante din viaţă şi că nu

trebuie să-şi umple traiul cu

lucrurile mici şi neimportante.

Este necesar să-şi stabilească

priorităţile, să nu-şi consume

energia şi timpul cu nisipul.

Se aminteşte despre

conţinutul lecţiei de la limba

română şi despre legătura de

rudenie cu bunicii.

Se citeşte textul “Să ne

cunoaştem părinţii” de

Mircea Sântimbreanu

Dezbater

ea

Volumul

“Să stăm

de vorbă

fără

catalog”

de Mircea

Sântimbre

anu

4.Anunţar

ea temei

şi a

obiectivel

or

Învăţătoarea îi anunţă pe

elevi că vor recapitula

cunoştinţele despre familie,

iar la sfârşitul orei toţi trebuie

să ştie care sunt membrii

familiei, ce relaţii există în

cadrul acestui grup şi regulile

care este necesar să fie

respectate.

Se scrie titlul la tablă şi pe

fişe.

conversaţ

ia

Fişe de

lucru

frontal

89

5.Dirijare

a invatarii



-Cine sunt părinţii?

-Ce ştia copilul despre

părinţi? Ce nu ştia?

-Dar despre bunici ce ştia? Ce

nu ştia?

-Ce este îndemnat să facă?

-Cine mai face parte din

familie?

- Ce sentimente există în

familie?

- Care este rolul părinţior în

familie?

-Ce sarcini are fiecare

membru al familiei?

Joc didactic - Mimul

Cer unor elevi să mimeze

câteva din acţiunile pe care le

fac. Elevii exprimă în cuvinte

acţiunea mimată, si recunosc

despre care membru al

familiei este vorba.

Joc didactic – Prezinta-ti

familia

Se discută despre familia lor.

Câţiva elevi îşi prezintă

familia.

Se evidenţiază rolul familiei.

Comentariile vor fi

concentrate pe următoarele

idei:

- Familia răspunde de

creşterea şi îngrijirea

copiilor

- Există mai multe

tipuri de familie:

nucleară,

conversaţ

ia

Joc

didactic

Joc

didactic

(metoda

cadranelo

r)

Dezbater

ea

Explicaţia

Dezbater

Frontal

Frontal

Individual

Pe grupe

Evaluare

continuă orală

Observarea

Evaluare

continuă orală

Observarea

Evaluare

continuă orală

Observarea

90

monoparentală,

mare.

- Atunci când un copil este

părăsit de familia sa, el

poate să fie crescut de

rude, de altă familie sau

persoane

- Statul are obligaţia de a

creşte copiii orfani,

abandonaţi etc.

Învăţătorul subliniază faptul

că indiferent de tipul de

familie în care cresc, aceasta

este ocrotită de către

societate şi stat.

Se completează

„ciorchinele” familiei. Se

împart elevilor fişe de lucru.

La mijlocul fiecărei fişe va fi

scris cuvântul “familie

”.Fiecare copil va scrie în jurul

cuvântului dat, ideile care-i

vin în minte şi au legătură cu

tema. Fiecare copil va scrie în

jurul cuvântului dat, ideile

care-i vin în minte şi au

legătură cu tema. Prezintă

apoi colegului de bancă

ciorchinele şi fiecare îl

completează cu informaţiile

aflate de la elevul pereche.

Fiecare pereche prezintă

ciorchinele unei alte perechi

şi adaugă cunoştinţe noi

prezentate de colegii de

grup.Se completează şi

ciorchinele de peflipchart.Pe

rând grupurile denumesco

idee care nu a fost scrisă. Se

trag linii între toate ideile care

par a fi conectate.Unde

informaţia nu corespunde

temei se pune semnul

întrebării, în urma consultării

elevilor.

Se prezintă filmul „Hârtia

ea

Ciorchine

le

turul

galeriei

Fişă cu

“ciorchinel

e”

Foi flip-

chart

Frontal

Perechi

grupe

echipe

91

mototolită”. Pe baza filmului

se evidenţiază

comportamentul pe care

trebuie să-l avem faţă de

părinţi şi celelalte rude.

Clasa este împărţită în patru

grupe. Fiecare grupă va

evidenţia pe foi de flip-chart

ce ar face dacă ar fi ministrul

muncii si familiei.

Fiecare grupă va desemna un

secretar care să susţină

activităţile propuse în faţa

celorlalţi elevi, apoi vor

reformula programul.

6.Asigurar

ea

feedback-

ului

Studiu de caz

Se imparte clasa in 3

grupe.Fiecare grupa primeste

o fisa pe care este scris un

text.

Dupa citirea textului, elevii

vor raspunde la intrebarea:

Care este parerea ta fata de

comportamenutl copilului?

A.Parintii au dreptate

B.Parintii gresesc,copilul

trebuie sa fie responsabil.

C.Copilul greseste

D.Copilul are dreptate

Studiul

de caz

Dezbater

ea

92

7.Incheier

ea lectiei

Elevii citesc câteva

anecdote,despre relatiile din

familie.

- Nene, când mergi

acasă? întreabă un

copil pe musafirul

familiei.

- De ce vrei să ştii?

- A spus mama că,

după ce pleci, ne

dă prăjituri.

Mătuşa revenită după

doi ani în vizită, îl

întreabă pe Costel:

- Mă mai cunoşti?

- Da, tu eşti mătuşa

care nici data

trecută nu mi-a

adus nimic.

- Cât e ora? îl

întreabă mama pe

Ionel când acesta veni

acasă.

- Unu.

- Parcă a bătut

ceasul trei.

- Nu. L-a repetat

doar pe unu de

trei ori ca să-l

ţinem bine minte.

Joc de rol dupa „Sarea-n

bucate” si „Cenusareasa”

Expunere

a

Explicaţia

Conversa

ţia

Joc

didactic

Frontal

frontal

8.Tema Elevii îşi noteză tema: de

notat în fiecare zi cum şi-au

ajutat familia şi de completat

jurnalul de reflecţii.

Se fac aprecieri şi

recomandări.

93

FIŞĂ DE LUCRU

FAMILIA

armonie

relaţii

mamă tată

bunici

ajutor

copii

respect

dragoste

sat

oraş

bunătate

unitate

colaborare

fraţi surori

cartier

funcţii

socială

culturală

educativă

economică

biologică

tipuri

membri

locuinţa

activităţi

nucleară

monoparentală

extinsă

servirea

mesei

dormit

plimbări

excursii

curăţenie

evenimente

sărbători

94

FAMILIA

relaţii

funcţii

tipuri

membri

locuinţa

activităţi

95

Fisa de lucru-Studiu de caz I

“Intr-o zi, pe-aproape de Sant Ilie, se ingramadise, ca mai totdeauna, o multime de trebi pe capul

mamei…

- Nica, dragul mamei!vezi ca tata-tau e dus la coasa, caci se scutura ovazul ala pe jos;si eu asemene

nu-mi vad capul de trebi.Tu mai lasa drumurile si stai langa mamuca, de-i fa tevi si leagana

copilul…Dar cand auzeam de leganat copilul nu situ cum imi venea…Insa ce poti sa zici cand te roaga

mama?

In ziua aceea, vazand vremea frumoasa, am sparlit-o la balta cu gand rau asupra mamei, cat imi

era de mama si de nacajita…”

“ Amintiri din copilarie” fragment

de Ion Creanga

INTREBARI:

1.Isi iubea Nica mama?

2.Cu ce a gresit Nica?

3.Tu cum ai fi procedat?

Fisa de lucru-Studiu de caz II

Fiecare membru al familiei are sarcini precise.Mama pregateste pranzul, tata merge la scumparaturi,

Alexandru face ordine in camera. Doar Danut nu face nimic, deoarece parintii considera ca el este

prea mic si trebuie sa se joace.

INTREBARI

1.Care este parerea ta despre cum e tratat Danut?

A.Parintii au dreptate

B.Parintii gresesc.

96

2.Care este parerea ta despre ceilalalti membrii ai familiei?

Fisa de lucru-Studiu de caz III

Mihai a luat nota mica la lucrare.Stie ca va fi pedepsit asa ca:

Arunca lucrarea si nu spune nimic parintilor

Modifica nota de pe lucrare

Spune adevarul si isi cere iertare

Comunica nota parintilor, adaugand ca si alti copii au note mici

Comunica nota obtinuta nota numai mamei care e mai intelegatoare

Comunica nota mentionand ca invatatoarea a fost prea aspra

Spune adevarul si promite ca isi indreapta nota

Alege varianta care ti se potriveste.Motiveaza raspunsul dat.

97

Fisa de lucru IV

Prezinta-ti familia(metoda cadranelor)

\

Persoane Activitati

Relatii Realizari

98

The groups we are a part of. The family

Teacher, Sladariu Constanta – Aura

I.A.Bassarabesscu School, Ploiesti

LESSON PROJECT

Grade : 3rd

Applicant: Sladariu Aura

School: „I.A. Bassarabescu” Ploiesti

Duration : 45 minutes

Curricular area: Man and society

Discipline: Civic education

Subjects: The groups we are a part of. The family

Supporting texts: „My family”(from the textbook);”Knowing our parents”- M. Santimbreanu ;

„Childhood memories”- Ion Creanga

Type of activity: recap and systematization

Fundamental objectives:

Recapitulation and systematization of knowledge about the life within the family and about

the members, relationships and rules of behaviour in the family;

The development and enrichment of the language specific to the civic values, developing

voluntary attention, analysis and synthesis;

Educating in the spiritual manifestation of favourable attitudes towards family and its

members;

Operational objectives:

O1: -name at least four members of the family;

O2: - identify at least three tasks in the family;

O3: - make the family cluster;

O4: - describe at least three relationships between the family members;

O5: - identify at least two qualities and two defects of the parents;

99

O6: - identify different types of families: the nuclear, the monoparental, the big one, with at least a

fault.

O7:- set the priorities of their life

Didactic strategies:

→ methods and procedures:the euristic conversation, the explanation, the exposal, the

didactic game, the debate, the cluster,the tour of the gallery, the case study;

→ organisational methods: frontal, individual, in pairs, in teams;

Bibliography :

Formarea competentelor civice la elevi/Ghid practice ,author Tatiana Racu




ACTIVITY The

moment

s of the

lesson

Lesson’s scenario Strategies Evaluation

Methods

and

processes

Learning

methods

Way of

organizatio

n

1.Organi

sational

moment

The students will prepare

themselves and what they need

for the class.

conversati

on

frontal Observation

2.

Checkin

g the

homewo

rk

The homework is

checked(quantity and quality)

Fixtures are made.

conversati

on

Frontal

individual

Observation

3.Gettin

g the

attentio

n

The next activity is presented:

A transparent jar is taken and

there are put stones in it, then

the students are asked if the jar is

full. In the jar are put little stones

and, again, the students are

asked if the jar is full. A hand full

of sand is thrown into the jar and

the sand is going to fill all the

Conversaţ

ia

Expunere

a

Un borcan

transparen

t, pietre,

pietricele

de diferite

mărimi.

frontal Observarea

100

empty spaces. The students are

asked, once again, if the jar is full.

The big stones suggest the

important things in life: health,

family. The little stones are the

things that matter: car, house,

job. The sand suggests the little

things that complete everything.

The subject about the important

things in life is approached. It’s

essential that priorities are set

and the time and the energy are

not wasted on the sand.

The text from the Romanian class

is being reminded and, also, the

relationship with the

grandparents.

The text “Knowing our parents”-

Mircea Sântimbeanu is being

read.

Debate

Volume

“Să stăm

de vorbă

fără

catalog”-

Mircea

Sântimbre

anu

4.Annou

ncing

the

theme

and the

objectiv

es

The teacher announces the

students that they will be

reminded some things about the

family, and that at the end of the

class everyone should know

which are the members of the

family, what are the relationships

that exist within this group and

the rules which must be

followed.

The title is being written on the

blackboard and on the

worksheets.

conversati

on

Workshee

ts

frontal

101

5.Dirijar

ea

invatarii



-Cine sunt părinţii?

-Ce ştia copilul despre părinţi? Ce

nu ştia?

-Dar despre bunici ce ştia? Ce nu

ştia?

-Ce este îndemnat să facă?

-Cine mai face parte din familie?

- Ce sentimente există în familie?

- Care este rolul părinţior în

familie?

-Ce sarcini are fiecare membru al

familiei?

Joc didactic - Mimul

Cer unor elevi să mimeze câteva

din acţiunile pe care le fac. Elevii

exprimă în cuvinte acţiunea

mimată, si recunosc despre care

membru al familiei este vorba.

Joc didactic – Prezinta-ti familia

Se discută despre familia lor.

Câţiva elevi îşi prezintă familia.

Se evidenţiază rolul familiei.

Comentariile vor fi concentrate

pe următoarele idei:

- Familia răspunde de

creşterea şi îngrijirea copiilor

Există mai multe tipuri de -

family:nuclear, monoparental,

big.

-When a child is abandoned by

his/her family, he/she can be

looked after by relatives or

conversaţi

a

Joc

didactic

Joc

didactic

(metoda

cadranelo

r)

Dezbatere

a

Explicaţia

Frontal

Frontal

Individual

Pe grupe

Evaluare

continuă orală

Observarea

Evaluare

continuă orală

Observarea

Evaluare

continuă orală

102

another family or people;

-The state has the obligation to

help the orphans, abandoned etc.

The teacher highlights the fact

that however the family would

be, it is protected by the society

and by the state.

The family „cluster” is completed.

The students are given the

worksheets. In the middle of

every worksheet, there will be

written the word :

„Andrew”.Every student will

write around the given word

ideas which cross his/her mind

and which are linked to the given

subject.After this, the cluster is

shown to the deskmate and

everyone writes the information

found out from his deskmate.

Every pair shows the cluster to

another pair and adds new

information presented by their

mates.

- The cluster on the

blackboard is

filled(every group

names an idea which

wasn’t written

- .Se prezintă filmul

„Hârtia mototolită”.

Pe baza filmului se

evidenţiază

comportamentul pe

care trebuie să-l avem

faţă de părinţi şi

celelalte rude.

The class is divided in four grops.

Each group will highlight on flip-

chart sheets what would he/she

do if he/she were in the

Debate

The

cluster

Gallery

tour

“Cluster”

worksheet

flip-chart

sheets

Frontal

Teams

Groups

Teams

Observation

103

work/family’s minister place.

Each group will designate a

secretary who should hold the

proposed activities in front of the

class, then they should

reformulate the programme.

6.Providi

ng the

feedbac

k

Case study

The class is divided in 3 groups.

Every group receives a worksheet

where a text is written.

After the text is read, the

students will answer the

question: What is your opinion

regarding the child’s behaviour?

A. The parents are right.

B. The parents are wrong,

the child must be

responsible.

C. The child is wrong

D. The child is right.

Case

study

Debate

104

7.Ending

the

lesson

The children read some stories,

about family relationships.

-“When do you go home?” a child

asked a guest of the family.

“Why do you want to know?”

“Mommy said that after you

leave she is going to give us

cookies.”

-The aunt, after two years she

didn’t come to visit, asks Costel:

“Do you remember me?”

“Yes, of course, you’re my aunt

who didn’t bring me anything

when she came the last time.”

-“What’s the time?”, the mother

asks Johnny when he came

home.

“One o’clock.”

“I thought it was three o’clock!”

“No,it was one o’clock three

times, to let us understand

better”.

Role play after “Sarea-n bucate”

and “Cinderella”.

Exposal

Explicatio

n

Conversaţ

ia

Didactic

game

Frontal

frontal

8.Tema The students are given the

homework: write how you’ve

helped your family every day.

Appreciations and

recommendations should be

made.

105

WORK SHEET

FAMILY

harmony

relationships

mother

father

grandparents

help

copii

respect

dragoste

sat

oraş

kindness

unity

colaborare

brothers sisters

cartier

functions

social

cultural

educationan

al

economical

biological

types

members

place

activităţi

nuclear

monoparental

extend

ed

servirea

mesei

sleeping

walks

trips

cleaning

event

holidays

106

FAMILY

relationships

functions

types

members

place

activities

107

Worksheet-Case study I

« One day, close to Saint Ilie, mom had a lot of things to do…

‘’ Nica, sweetheart, your dad went to gather the oatmeal ; Also, I have a lot of things to do. Let the streets go

and come home and stay with me, do some pipes for me and pamper the baby... ‘’ When I heard about the

baby I don’t know what was I about to do..but when your mom asks you… ?

That day, seeing the nice weather, I went to the lake…even though my mom told me not to,oh, my poor

mom… »

-« Childhood memories » Ion Creangă

QUESTIONS :

1. Did Nica love his mother ?

2. What did he wrong ?

3. What would you do if you were him ?

Worksheet-Case study II

Each member of the family has precise duties. Mother cooks the lunch, dad goes shopping, Alexander cleans

his room. Dany is the only one who doesn’t do anything, because his parents think he is too younger and he

must play.

QUESTIONS:

1.What’s your opinion about the way Dany is treated?

A.The parents are right

B.The parents are wrong

2.What’s your opinion about the other members of the family?

Worksheet-Case study III

Michael took a bad mark at his test paper. He knows he will be punished, so:

Mihai a luat nota mica la lucrare.Stie ca va fi pedepsit asa ca:

108

He tosses the test paper

Changes the mark

Tells the truth, hoping he will be forgiven

Tells the parents, not forgetting to tell that another kids took the same mark

Tells the mother, because she is more understanding

Tells the truth, adding that the teacher was too harsh

Tells the truth, telling that he will strengthen the mark

Choose the best answer and give reasons for your choice.

109

Worksheet IV

Present your family(the dial method)

\

People Activities

Relationships Achievements

110

Cum ne alegem meseria?

Profesor Voicu Alexandra-Mihaela

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DÎRVARI, VALEA CĂLUGĂREASCĂ

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VIII-a

Modulul: PLANIFICAREA CARIEREI

Tema: Cum ne alegem meseria ?

Metode: conversaţia, expunerea, explicaţia, organizatorul grafic

Mijloace: tabla, markere, fişe de lucru

Timp alocat: 50 min.

Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală

Obiectiv general: dobândirea unor abilităţi de explorare şi planificare a carierei

Obiective specifice:

identificarea scalei de valori personale

conştientizarea diferenţelor dintre indivizi relativ la valorile personale

analizarea unor criterii simple de alegere a unei meserii.

DEMERS DIDACTIC

Secvenţe

didactice

Conţinuturi

vizate

Activitatea

profesorului

Activitatea elevilor Metode Mijloace

1) Moment

organizatoric

-verificarea prezenţei

- crearea unui climat

cooperant

conversaţia

2) Evocarea Cum ne

alegem

meseria?

- profesorul anunţă

tema şi notează titlul

pe tablă

- informează elevii

că pe parcursul orei

vor fi capabili să

identifice propria

scală de valori şi să

stabilească o relaţie

între valorile

personale şi meserie

- elevii îţi notează

titlul în caiete şi

reflectează asupra

temei

Expunerea Tabla,

markere

3) Dobândirea

de noi

cunoştinţe

- schema

alegerii

profesiei

- lista valorilor

personale

- desenează pe tablă

schema alegerii

profesiei (v. Anexa

1)

- explică elevilor că

- notează schema în

caiete

- identifică

principalele criterii

de alegere a

Explicaţia

organizator

ul grafic

Tabla,

markere,

fişe de

lucru

111

Secvenţe

didactice

Conţinuturi

vizate

Activitatea

profesorului


- Ce e

important

pentru tine la

un loc de

munca?

alegerea unei meserii

este condiţionată de

mai mulţi factori (

trăsături ale

personalităţii,

condiţii social-

economice, cerinţele

meseriei)

- împarte elevilor

prima fişă de lucru,

Lista valorilor

-solicită elevilor să

ierarhizeze valorile

din listă în funcţie de

importanţa pe care

le-o acordă

- cere elevilor să

comunice clasei

modul în care au

completat fişa

- subliniază ideea că

fiecare persoană are

propriul set de valori

- distribuie elevilor a

doua fişă de lucru,

Ce e important

pentru tine la un loc

de muncă?

- solicită elevilor să

facă o nouă ierarhie

- cere unor elevi să

prezinte ierarhia

lucrurilor importante

la un loc de muncă

- stimulează elevii să

discute despre relaţia

dintre valorile

personale şi alegerea

unui loc de muncă

- din discuţii reiese

că valorile noastre ne

influenţează meseria

pe care ne-o alegem

meseriei

- elevii primesc

fişele de lucru şi

stabilesc ierarhia

- prezintă clasei

scala proprie de

valori

- compară scala

proprie cu scalele

celorlalţi colegi

- observă

diferenţele

- completează a

doua fişă de lucru

- unii elevi prezintă

ceea ce ei consideră

important la un loc

de muncă

- elevii discută

despre relaţia dintre

valorile personale

şi alegerea unui loc

de muncă

conversaţia

comparaţia

4) Asigurarea

retenţiei şi a

transferului

- solicită elevilor să

dea exemple de

meserii potrivite cu

valorile alese

- elevii răspund

solicitării

conversaţia

5) Tema pentru

acasă

Interviu în

familie

- cere elevilor să

poarte o discuţie cu

- elevii notează

tema

expunerea

112

Secvenţe

didactice

Conţinuturi

vizate

Activitatea

profesorului


un membru al

familiei din care să

reiasă motivele

pentru care acela şi-a

ales profesia

113

Anexa 1

Schema alegerii profesiei

Ce pot?

Condiţii social- economice

114

Anexa 2

Fişa de lucru 1

Lista valorilor

Ordonează valorile de mai jos în funcţie de importanţa pe care le-o acorzi. Notează cu 1 pe cea mai

importantă.

_A avea o relaţie bună cu părinţii.

_A avea prieteni buni.

_A avea bani să-mi cumpăr lucruri care-mi plac.

_A avea note mari.

_A avea mult timp liber.

_A trăi într-o casă mare.

_A deveni un bun sportiv.

_A învăţa multe lucruri noi.

_A fi de ajutor altor oameni.

_A fi cinstit în viaţă.

_A fi o persoană importantă, respectată de ceilalţi.

115

Anexa 3

Fişa de lucru 2

Ce e important pentru tine la un loc de muncă?

Ordonează lucrurile de mai jos în funcţie de importanţa acestora pentru tine.

_Să am multe ocazii de a învăţa lucruri noi.

_Să fie un loc de muncă stabil.

_Să am un program flexibil.

_Să muncesc într-o locaţie aproape de familie.

_Să muncesc într-o echipă cu care să mă înţeleg bine.

_Să mi se ofere un salariu bun.

_Să mi se dea sarcini de lucru care să mă provoace şi să îmi facă plăcere.

_Să am oportunităţi de promovare.

_Să fie un loc care să-mi ofere prestigiu personal.

BIBLIOGRAFIE

[1]. T. Cosma, Ora de dirigenţie în gimnaziu, Ed. Plumb, Bacău, 1994

[2]. O. Negru, A. Subţirică, T. Nagy, Cariera ta- acum!, Ed. Europrint, Oradea, 2005

[3]. D. Sălăgean, S. Eliade, M. Plosca, Consiliere şi orientare pentru profesorii diriginţi şi învăţători,

Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2007

116

How do we choose our job?

Teacher Voicu Alexandra-Mihaela

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DÎRVARI, VALEA CĂLUGĂREASCĂ

DIDACTIC PROJECT

Grade: 8th

Module: CAREER PLANNING

Theme: How do we choose our job?

Methods: conversation, exposal, explanation, graphic organizer

Materials: blackboard, markers, worksheets

Time: 50 mins.

Ways of organizing the activity: frontal, individual

General objective: gaining abilities of exploitation and planning of the career

Specific objectives:

-identification of the personal values scale

-awareness of the differences between people, regarding to personal values

-analizing simple criterias of choosing a job

TEACHING APPROACH

117

Teaching

sequences

Targeted

contents

Teacher’s activity Students’ activity Methods Means

1)

Organizationa

l moment

-presence

-comfortable climate

conversatio

n

2) Evocation How do we

choose our job?

-the teacher announces the theme

and writes the title on the

blackboard informs the students

that during the class they will pe

able to identify their own value

scale and to establish a relation

between the personal values and

the job

-writing the title and

thinking about the

theme

Exposal Blackboar

d,markers

3) Gaining

new

information

the sketch of the

job choice

the list of

personal values

What’s important

for you regarding

a job?

-draws the scheme of the job

choice(see Anexa 1)

-explains the students why the

choice is being conditioned by

some factors(personality

traits,economic factors, job

requests)

-gives the students the worksheet

Values list

-asks the students to rank the

values

-asks the students to tell the rest

of the class how did they filled the

worksheet

-highlights the idea that every

person has its own set of personal

values

-gives the students a second

worksheet: What is it important

for you at a job?

-asks the student to make a new

top

-asks some students to present

their top in front of the class

-stimulates the students to talk

about the relation between the

personal values and the choice of

a job; the personal values

influence the job we choose

- notează schema în

caiete

- identifică

principalele criterii de

alegere a meseriei

- elevii primesc fişele

de lucru şi stabilesc

ierarhia -shows the class his/her own set of personal values -compares his scale with others’ -sees the differences -fills in the second worksheet -some students show what they think it’s important at a job -the students talk about the relation between the personal values and the job chosen

Explicaţia

organizator

ul grafic

conversatio

n

comparison

Tabla,

markere,

fişe de

lucru

4) Ensure the

retention and

-asks the students to give examples of their own of

- the students answer conversatio

n

118

Teaching

sequences

Targeted

contents

Teacher’s activity Students’ activity Methods Means

transfer appropriate jobs with the chosen values

5) Homework Family

interview

-asks the students to talk with a member of the family who should tell him/her why did he choose that job

- the students are

writing what they have

to do at home

exposal

119

Anexa 1

Job choice scheme

What I can

Social and economic background

120

Anexa 2

Worksheet 1

Personal values

Rank the next values: -Having a good relationship with your parents -Having good friends -Having money to buy things I like -Having good marks -Having more spare time -Living in a big house -Becoming a good athlete -Learning new things -Helping other people -Being honest -Being an important person, respected by others

121

Anexa 3

Worksheet 2

What’s important for you at a job ?

Rank the next things :

-Having a lot of opportunities to learn new things -To be a long-term job -Flexi time -Working close to my family -Working with a nice team -Appropriate wage -Have appropriate requests, which should make me feel better -To have future promotion prospects -To offer personal prestige

BIBLIOGRAPHY

[4]. T. Cosma, Ora de dirigenţie în gimnaziu, Ed. Plumb, Bacău, 1994

[5]. O. Negru, A. Subţirică, T. Nagy, Cariera ta- acum!, Ed. Europrint, Oradea, 2005

[6]. D. Sălăgean, S. Eliade, M. Plosca, Consiliere şi orientare pentru profesorii diriginţi şi învăţători,

Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2007

122

Meseria cea mai potrivita

INVATATOR- Dancescu Georgeta

DISCIPLINA: CONSILIERE SI ORIENTARE

TEMA LECTIEI- Consilierea pentru cariera

SUBIECTUL LECTIEI- Meseria cea mai potrivita

Clasa: a IV-a

TIPUL LECTIEI - formare de priceperi si deprinderi comportamentale

Obiectiv cadru: Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei


O1 – să precizeze meserii cunoscute;

O2 – să identifice caracteristicile esenţiale ale unor meserii;

O3 – să identifice meseria potrivită aptitudinilor fiecăruia;

O4 – să identifice structura portofoliului carierei în vederea realizării acesteia.

Strategii de realizare:

a) metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, argumentarea, brainstorming-ul, tehnici ale gândirii critice;

b) mijloace: calculator, CD-uri, casetă audio, casetofon, planşe ilustrând ocupaţii, profesii din diverse

domenii ale activităţii sociale (agricultură, industrie, învăţământ, turism, comerţ, etc), unelte,

instrumente de lucru.

Desfăşurarea lectiei

1. Organizarea clasei. Verificarea existenţei resurselor materiale. Gruparea elevilor.

2. Anunţarea temei şi a obiectivelor.

3. Captarea atenţiei: „ciorchine” – frontal.

4. Sarcini de lucru:

carieră

meserie

funcţie

profesie

ocupaţie

123

A1 – Explicarea sinonimelor corespunzătoare cuvântului „carieră” – frontal;

A2 – Precizarea meseriilor cunoscute – frontal;

A3 – „Spune ce ştii!” – joc didactic

Sunt prezentate pe rând planşe reprezentând diferite locuri de muncă („La gară”, „În port”, „În aeroport”, „În

autogară”). Elevii enumeră activităţi specifice fiecărui loc de muncă (din planşă) şi stabilesc avantajele şi

dezavantajele ei.

A4 – Identificarea unor ocupaţii; unelte / instrumente; medii de lucru; vestimetaţii din imagini prezentate cu

ajutorul calculatorului pe ecranul acestuia sau cu ajutorul video-proiectorului – frontal. Li se va explica faptul

că unele meserii dispar, în timp ce altele le iau locul, datorită dezvoltării ştiinţei şi tehnicii.

A5 – Fişă individuală – completare de text lacunar:

„Îmi place să învăţ la ................”

„Vreau să devin ........................”

Cuvintele completate în fişă le vom organiza frontal într-un ciorchine ramificat:

Urmează o conversaţie pe marginea „ciorchinelui”. Elevii sunt conduşi la observarea legăturii dintre meseria

preferată (aptitudine) şi meseria ce poate fi urmată.

A6 – Activitate pe grupe. Elevii vor primi o planşă cu un desen reprezentând un copac şi frunze din hârtie glace

având culori specifice anotimpului de toamnă. Elevii vor lipi frunze pe ramurile copacului şi vor scrie pe ele

calităţile necesare unei cariere de succes; în frunzele ofilite (căzute) vor scrie ce defecte trebuiesc îndepărtate

în orice meserie.

Îmi place: informatician matematica

contabil

profesor

lb. română

profesor

scriitor ziarist

profesor

traducător

ghid turistic lb. franceză

călugăr

dascăl

preot

religia

124

5. Evaluare. „Diamantul”

6. Realizarea portofoliului carierei pentru clasele I-IV

PORTOFOLIUL CARIEREI

1. Identificarea meseriei îndrăgite.

2. Colecţionarea / realizarea de:

a. imagini / fotografii care sugerează meseria preferată;

b. imagini cu unelte / instrumente folosite;

c. imagini / fotografii de la locul de muncă;

d. postere, desene, colaje;

e. texte / citate din ziare, reviste, povestiri specifice meseriei îndrăgite;

f. ghicitori, proverbe, zicători;

g. rebusuri.

3. Alcătuirea unui mic dicţionar cu termeni specifici meseriei.

4. Meseria preferată – scurtă descriere privind:

învăţător

calm

evaluând

elevi

meserie

pe

informând

învaţă dascălul

studiind

creativ

125

a. activităţile ce urmează a fi efectuate;

b. îndatoririle de serviciu;

c. locul desfăşurării activităţii;

d. instrumente / echipamente folosite;

e. studii şi calităţi necesare.

5. Meserii înrudite – enumerare.

6. Ce aţi dori să aflaţi în plus despre meseria îndrăgită?

7. Ce alte informaţii ar putea fi incluse în portofoliu?

126

THE MOST APPROPRIATE JOB

Teacher- Dancescu Georgeta

Discipline: Counseling and Guidance

TOPIC lessons for career counseling

TOPIC lessons most suitable job

Class: Fourth

Type of lesson - skills training and behavioral skills

Goal setting: Acquiring skills for career exploration and planning

Objectives:

O1 - specify trades known;

O2 - identify the essential characteristics of jobs;

O3 - identify job skills appropriate to each;

O4 - identify career portfolio structure

Strategy development:

a) methods: conversation, explanation, practice, arguing, brainstorming, critical thinking techniques;

b) means: computer, CD, audio cassette, cassette, drawings depicting occupations, professions in various

fields of social activity (agriculture, industry, education, tourism, trade, etc.), tools.

Lesson:

1.Class organization. Checking material resources. Grouping students.

2.Announcing the theme and objectives.

3.Capturing the attention: "cluster" - front.

1. Tasks:

A1 - Explanation synonyms word "career" - the front;

A2 - Specify trades known - Front;

A3 - "Say It!" - Educational game

There are presented the drawings representing different jobs ("At the station", "the port", "The Airport", "the

bus"). Students list the specific activities of each job (the board) and the advantages and disadvantages.

127

A4 - Identify occupations, tools / instruments; environments; attire of images presented by the computer on

its screen or by video-projector - front. They will explain that some jobs disappear, while others take their

place, thanks to science and technology.

A5 - Individual form - completing the incomplete text:

"I like to learn ................"

"I want to become ........................"

Words completed form we will hold the front in a branched cluster:

After that, follows the conversation on the "cluster". Students are directed to observe the relationship

between preferred job (skills) and job that can be followed.

A6 - Work in groups. Students will receive a board with a drawing representing a tree leaf paper glace with

specific colors of autumn season. Students will stick leaves on tree branches and write on them the qualities

required of a successful career, the leaves wilted (fallen) will write the defects must be removed in any

profession.

7. Evaluation. „Diamond”

I like: informatician math

accountant

teacher

Romanian

teacher

writer journalist

teacher

translator

Touristic guide French

monk

teacher

priest

religion

teacher

calm

evaluating

students

job

the

informing

teaches teacher

studying

creative

128

. Making career portfolio for classes I-IV

CAREER PORTOFOLIO

1. Identify popular profession.

2. Collecting / making:

a picture / pictures that suggest preferred job;

b image tools / instruments used;

c pictures / photos of the work;

d posters, drawings, collages;

e text / quotes from newspapers, magazines, trade cherished specific stories;

f riddles, proverbs, sayings;

g crosswords.

3. Building a small dictionary of terms specific job.

4. Favorite job - brief description of:

a work to be performed;

b official duties;

c. place of work;

d tools / equipment used;

e.studies and qualities required.

5. Job Related - enumeration.

6. What would you like to know further about being popular?

7. What other information could be included in the portfolio?

129

AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ - Percepţia

asupra persoanei din mai multe puncte de vedere

Înv. IONESCU MARIANA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,,CONSTANTIN STERE”- BUCOV

DISCIPLINA:Consiliere şi orientare

AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Tema: Percepţia asupra persoanei din mai multe puncte de vedere

SCOP: Dezvoltarea la elevi a abilităţilor de comunicare şi sociale prin asimilarea şi valorificarea cunoştinţelor

privind comunicarea eficientă intrapersonală/interpersonală.

Grup ţintă: elevii clasei a III-a

Obiective de referinţă:

O1.1-sa-si perfecţioneze abilităţile de autocunoaştere realistă a propriilor caracteristici;

O1.3-sa-si perfecţioneze abilităţile de autoreglare emoţională şi comportamentală în situaţii diferite legate de

viaţă


O1-sa identifice caracteristici personale pozitive şi negative;

O2-sa identifice la persoane apropiate sau din texte propuse, caracteristici pozitive şi negative;

O3 - să accepte o persoană prin faptul că poate avea atât caracteristici pozitive,cât şi negative;

O4 - să dea dovadă de obiectivitate şi corectitudine în relaţiile cu colegii.


a) Metode şi procedee: exerciţii de autocunoaştere, completare de fişe, discuţia în diadă, imageria

mintală, joc de mişcare, brainstorming,turul galeriei...

b) Mod de organizare: frontal, pe echipe, în diadă, individual

130

c) Mijloace de învăţământ: fişa „Casa de amanet”, fişe pe echipe

d) Forme de evaluare: observarea sistematică, analiza răspunsurilor orale şi scrise, autoevaluarea,

chestionarul

Bibliografie:

L.Bevzan. T.Vântur ,Consiliere şi orientare-ghid pentru învăţători, clasele I-IV”-Ed.George Tofan-Suceava, 2007 Druta, M, Cunoaşterea elevului- /ed.Aramis,Bucureşti, 2004,Volumul de lecture pentru clasele I I-IV www.povestirieducative.ro Nuţă, Adrian; Mitrofan,Iolanda,Consilierea psihologică. Cine, ce şi cum?,Editura Sper,2005

DEMERSUL DIDACTIC

I. MOMENT ORGANIZATORIC

Exerciţii de spargere a ghetii -„Oglinda fermecată”(fiecare copil îi spune colegului de bancă o trăsătură fizică

sau sufletească care îi place la el şi îi dăruieşte un desen .

Strategie didactica:

- discutia in diada.

II. PROVOCAREA(CAPTAREA ATENTIEI)

Pe o fişa, fiecare elev completează prima rubrică(se bifează doar calităţile reprezentative, care consideră

fiecare că îl descriu cel mai bine, apoi se face schimb cu un prieten sau colegul de bancă şi se completează a

doua rubrică cerută)


- conversaţia

- completarea fişelor de lucru

III. ANUNTAREA TEMEI DE DEZBATERE SI A OBIECTIVELOR

http://www.povestirieducative.ro/

131

Elevii citesc cele două rubrici ale tabelului, comparând părerea personală despre sine cu imaginea pe

care o au despre un coleg(de bancă). În urma completării tabelului, copiii sunt încurajaţi să-şi clarifice anumite

aspecte:

„De ce mă vezi astfel?”

„Când ţi-am dovedit că sunt aşa?”

„De ce crezi despre mine asta?”etc.

Le voi explica de ce e necesar ca să se perceapă corect(cu calităţi şi cu defecte), şi de ce trebuie să adopte un

comportament adecvat şi nu doar pretenţii.

Anunţ temă şi le citesc de la tablă obiectivele şi explicaţia termenului de „percepţie”.

„a percepe”= a sesiza cu ajutorul simţurilor şi a gândirii

Perceperea unei persoane se face prin:

- autocaracterizare

- caracterizarea altor persoane

- prin faptele sale

- trăsături sufleteşti

- trăsături fizice

- preferinţe

- hobby-uri etc

Percepţia poate fi corectă sau eronată


- conversaţia

- brainstormingul

IV. Dirijarea invatarii

Le voi supune atenţie un text educativ „Căţelul”, apoi vor sesiza percepţia avută de două persoane asupra

aceluiaşi căţel.

percepţia vânzătorului despre căţel

nu era frumos

nu era drăgălaş

era şchiop

nu avea valoare

percepţia copilului despre căţel

era frumos

era drăgălaş

perfect

132

valoros

Joc imagistic: Sunt în faţa unei case de amanet. Trebuie să amanetezi două trăsături şi să iei în schimb alte

două trăsături.

Jocul „Maşina de spălat”: Işi cer iertare unui coleg pe care l-au jignit sau l-au ignorat.


- observaţia

- studiul de caz

- jocul imagistic

V. Obţinerea performanţei

Se dau trei fişe cu cerinţe diferite celor trei echipe. Le citesc şi încearcă împreună să le rezolve. Un

reprezentant al echipei va ieşi în faţa clasei şi va citi rezolvarea, apoi vor expune fişa la tablă. La final se va face

„turul galeriei” şi vor lipi semnele sau după cum vor considera că s-a rezolvat cerinţa propusă spre

rezolvare echipei.


- fişe

- turul galerie

VI. Feed-back-ul

Elevii explică că au învăţat să fie sinceri cu ei înşişi şi cu cei din jur. Dacă vrem să îi spunem cuiva un adevăr mai

puţin plăcut, trebuie să o facem în aşa fel încât să nu îl rănim. Este important să fie toleranţi şi să-i accepte şi

pe cei ce nu sunt ca ei.


- conversaţia

VII. Activitate de relaxare

Primesc fişe de completat cu referiri la faptul de cum s-ar simţi dacă ar fi cu totul altceva (o floare, o culoare,o

jucarie,un instrument muzical,un obiect casnic o alta persoana)

VIII. Evaluare

- autoevaluare/ fiecare copil completează pe fişa de lucru „Cum m-am simţit astăzi?”

Fac aprecieri asupra activităţii şi cei care doresc pot să completeze în continuare fişa din portofoliu.

133

Self development - perception of the person from several points

of view

Teacher IONESCU MARIANA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,,CONSTANTIN STERE”- BUCOV

Discipline: Counseling and Guidance

Self development

Theme: The perception of the person from several points of view

PURPOSE: To develop the students' communication skills and social assimilation and exploitation of

knowledge on effective communication intrapersonal / interpersonal.

Target group: students of class III

Point of reference:

O1.1-to realistic self-knowledge and hone their own characteristics;

O1.3-to improve their emotional and behavioral self-regulation skills in different situations with regard to life

Objectives:

O1-identify positive and negative personal characteristics;

O2 to identify the persons close or proposed texts, the positive and negative characteristics;

O3 - accept the fact that a person can have both positive features and negative;

O4 - to show objectivity and fairness in dealing with colleagues.


a) Methods and procedures: self-awareness exercises, supplemental sheets, discussion dyad, mental imagery,

motion game, brainstorming, tour the gallery ...

b) Type of organization: the front, the team, the dyad, individual

c) Public education: handout "pawnshop" cards Team

d) Evaluation forms: observation, analysis of oral and written responses, self-assessment questionnaire

134

Bibliography:

L.Bevzan. T.Vântur ,Consiliere şi orientare-ghid pentru învăţători, clasele I-IV”-Ed.George Tofan-Suceava, 2007 Druta, M, Cunoaşterea elevului- /ed.Aramis,Bucureşti, 2004,Volumul de lecture pentru clasele I I-IV www.povestirieducative.ro Nuţă, Adrian; Mitrofan,Iolanda,Consilierea psihologică. Cine, ce şi cum?,Editura Sper,2005

TEACHING APPROACH

I. ARRANGEMENTS

Exercises Ice Breakers - "Magic Mirror" (each child tells a bank colleague physical or soul trait which he likes

and gives him a drawing.

Teaching Strategy:

- Discuss the dyad.

II. CHALLENGE (capturing attention)

On a sheet, each student completes the first column (tick only representative qualities that considers each

that best describe you, then share with a friend or deskmate and make a second entry required)


- conversation

- Complete the worksheet

III. ANNOUNCING discussion topics and objectives

Students read the two entries of the table, comparing the personal opinion of himself with the image they

have about a mate (the desk). After completing the table, children are encouraged to clarify certain issues:

• "Why do you see that?"

http://www.povestirieducative.ro/

135

• "When I proved to be right?"

• "Why do you think that about me?" Etc..

I will explain what it takes to be perceived correctly (with qualities and flaws), and you need to behave

properly and not just complaints.

Preview issue and read them from the board objectives and explanation of the term "perception".

"Charging" = to refer to the senses and thought

Collection of individuals by:

- autocaracterizare

- Characterization others

- By his actions

- Traits soul

- Physical characteristics

- preferences

- Hobbies, etc.

The perception may be correct or incorrect


- conversation

- brainstorming

IV. directing learning

I will submit a carefully educational text "puppy" and will refer to the perception of two people taken on the

same dog.

the dog seller

• was not nice

• was not cuddly

• was lame

• had no value

of the dog

• was nice

136

• was cute

• perfect

• valuable

Game imaging: I am in front of a pawnshop. You have to pawn two features and get in return other two traits.

The game "washing machine" ask for forgiveness to a colleague that I have offended or ignored it.


- observation

- Case study

- Game imagistic

V. Obtaining performance

Requirements are given three cards with three different teams. I read and try to solve them together. A

representative of the team will come to the class and read the resolution, and will expose the metal sheet.

The final will be "gallery tour" and will stick or mark as resolved will consider the proposed requirement for

solving team.


- sheets

- Tour Gallery

VI. Feed-back

Students explained that they learned to be honest with themselves and others. If we want to call someone a

less pleasant truth, we must do so as not to hurt. It is important to be tolerant and to accept those who are

not like them.


- conversation

VII. Leisure activities

Receive sheets filled with references to the fact of how they would feel if it were something else (a flower, a

color, a toy, a musical instrument, a household object another person)

VIII. evaluation

- Self / each child completes the worksheet "How I feel today?"

Make statements on the business and those who wish may continue to complete the portfolio statement.

137

CUM SOLUŢIONĂM UN CONFLICT - proiect de activitate -

Prof. Georgescu Ioana,


MODUL: COMUNICARE ŞI ABILITĂŢI SOCIALE

ARGUMENT: Conflictul este o realitate a vieţii cotidiene, inerentă relaţiilor umane ce pătrunde şi în procesul

educaţional. Este adevărat că atât noi, cât şi elevii noştri, suntem martorii şi, uneori, chiar produsul

manifestărilor prin care conflictele sunt soluţionate impropriu şi, în acest sens, se soldează cu repercursiuni

asupra tuturor persoanelor implicate. Astfel, consilierea care intervine în managementul conflictului se

doreşte a influenţa modul în care elevii se raportează la conflict şi a forma noi deprinderi adecvate de

soluţionare a conflictelor. Atât profesorii cât şi elevii sunt interesaţi să înţeleagă, să prevină şi să stăpânească

situaţiile conflictuale, deoarece evaluarea corectă a atitudinilor în cazul unei situaţii conflictuale, consilierea,

eforturile de exercitare a unui control pot transforma conflictul într-un factor de progres.

SCOP: - Pregătirea elevilor (viitorilor adulţi) astfel încât să poată preîntâmpina conflictele cu care se

confruntă, să le evite atunci când e cazul, sau să le rezolve în cel mai bun mod

- Încurajarea dezvoltării valorilor, atitudinilor şi cunoştinţelor care stimulează relaţiile constructive şi

care îi învaţă pe elevi să fie unul pentru celălalt şi nu unul împotriva celuilalt

GRUP ŢINTĂ: elevii clasei a VI-a E

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 2.2 să identifice dezavantaje ale manifestării comportamentului agresiv

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

• construirea unei definiţii personale a conflictului

• identificarea stilului personal de raportare la conflicte

• exersarea diferitelor maniere de raportare la conflict

• identificarea posibilelor modalităţi de rezolvare a conflictelor

• identificarea celor 5 paşi pentru rezolvarea conflictelor

MODALITĂŢI DE INTERACŢIUNE: frontal, grup, perechi, individual

MODALITĂŢI DE LUCRU: discuţii în grup şi în perechi, exemplul, studiul de caz, conversaţia, exerciţiul de

imaginaţie

MIJLOACE/ MATERIALE UTILIZATE: planşe cu anumite accepţiuni ale cuvântului CONFLICT, tablă, cretă, fişe

de lucru (anexe), chestionar

DURATA: 50 minute

138

MODALITĂŢI DE EVALUARE: chestionar aplicat elevilor în vederea stabilirii utilităţii acestei activităţi

REZULTATE: 30 elevi iniţiaţi în problematica soluţionării conflictelor

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Organizarea clasei

Se realizează ambianţa favorabilă pentru începerea activităţii.

2. Motivarea elevilor

Se evidenţiază potenţialul conflictual din viaţa de zi cu zi (mai ales din clasă) şi necesitatea de a-i face faţă.

Elevii vor fi rugaţi să dea exemple de câteva conflicte recente pe care le-au avut, să specifice căror motive s-au

datorat acestea şi care a fost rezolvarea.

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Se anunţă obiectivele propuse pentru a fi atinse de elevi. Se precizează faptul că este important să învăţăm

cum ar trebui să ne comportăm atunci când apare un conflict astfel încât atmosfera din clasă să fie una

paşnică şi constructivă.

4. Dirijarea activităţii

a) Elevilor li se vor menţiona diferite definiţii ale cuvântului conflict. După aceea, în perechi, elevii vor fi rugaţi

să găsească cuvinte/ expresii pe care le asociază cu termenul conflict, spunându-li-se că în situaţii de conflict

acţionăm, vorbim şi simţim altfel decât în situaţii normale – deci ne aflăm într-o situaţie de criză. Un membru

al fiecărei perechi va veni să scrie cuvintele/ expresiile pe tablă, iar profesorul va adăuga la cuvintele scrise de

elevi diferitele accepţiuni ale termenului aşa cum apar în DEX pentru a se arăta asemănările. Se discută cu

elevii dacă cele mai multe idei despre conflicte sunt pozitive sau negative.

b) Se propune elevilor un exerciţiu de imaginaţie – trebuie să-şi imagineze că au împrumutat un CD cu jocurile

preferate unui coleg. Când l-au primit înapoi, au descoperit că CD-ul este zgîriat şi că nu se deschide când vor

să-l utilizeze. Li se cere elevilor să se gândească cum vor reacţiona:

- trec peste, se comportă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat

- se înfurie, cer socoteală, se ceartă

- întreabă ce s-a întâmplat şi caută soluţii

Se discută şi se stabileşte că cele 3 tipuri de reacţie reprezintă 3 tipuri de comportament specifice abordării

unui conflict: pasiv, agresiv, asertiv.

c) Pentru a demonstra elevilor faptul că fiecare dintre noi are un stil personal de raportare la conflicte, se

prezintă acestora clasificarea acestor stiluri, după care li se dă spre rezolvare fişa de lucru intitulată Ai stiluri

diferite de raportare la conflicte? Diferiţi elevi vor face cunoscut întregii clase stilul de raportare la conflicte în

anumite situaţii.

139

d) Lucrând în 6 grupe de câte 5 elevi (care vor fi stabilite în funcţie de următoarele criterii: grupa 1 – elevi care

au o soră mai mică, grupa 2 – elevi cărora le place să citească, grupa 3 – elevi cărora le place să picteze, grupa

4 – elevi cărora le place să facă curat, grupa 5 – elevi care fac sport, grupa 6 – elevi cărora le place anotimpul

vara) şi folosind 6 studii de caz (anexa 1) în care sunt prezentate diferite conflicte, se analizează situaţia

conflictuală respectivă, utilizându-se cele 3 întrebări din fişă. Se intenţionează ca elevii să identifice etapele

rezolvării conflictului. Fiecare grupă îşi va alege un purtător de cuvânt care să prezinte analiza fiecărei situaţii

conflictuale întregii clase.

e) După prezentarea realizată de fiecare grupă, se ia spre analiză situaţia nr. 5 în vederea identificării celor

cinci paşi pentru rezolvarea conflictului din acest caz.

5. Asigurarea feedback-ului

Elevii vor completa poezia conceptului CONFLICT şi vor citi cu voce tare răspunsurile date. După aceea, fiecare

elev trebuie să menţioneze un cuvânt sau o expresie care poate sintetiza modul în care s-a simţit pe parcursul

întregii ore. În final, se va cere elevilor să-şi exprime părerea despre utilitatea activităţii, prin completarea unui

chestionar de evaluare (anexa 2).

BIBLIOGRAFIE

Dincă, C., Mişu A.M., Puiu E., Ghidul dirigintelui consilier, Bucureşti, 2007

Lazăr, S., (coordonator) Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare pentru aria curriculară consiliere şi

orientare (Clasele I-XII/ Variantă modulară), Ploieşti, 2006

140

ANEXA NR.1

Studii de caz

SITUAŢIA NR. 1

Elena şi Ioana sunt colege de clasă şi în acelaşi timp prietene foarte bune. De puţin timp au reuşit să stea

împreună în aceeaşi bancă. Totul a fost bine, până când, la una din lucrările de control, Ioana a luat o notă

mult mai mare decât Elena. Obişnuite să aibă note apropiate ca valoare, între ele s-a iscat un conflict. În

pauză, Elena s-a adresat Ioanei folosind un ton ridicat şi acuzând-o de faptul că nu merita nota respectivă.

Ioana a încercat să se apere, însă Elena a devenit şi mai agresivă.

SITUAŢIA NR. 2

În clasa a V-a D diriginta clasei împreună cu elevii încearcă să elaboreze un regulament al clasei, cooptându-i şi

pe elevi în elaborarea normelor incluse în regulament. După îndelungi dezbateri, se ajunge la câteva norme

acceptate şi de către diriginta clasei şi de către elevi. Doi dintre elevi, Radu şi George sunt neatenţi la discuţiile

din clasă, râd şi fac afirmaţii fără să fie întrebaţi şi fără legătură cu cele dezbătute. Diriginta clasei îi

atenţionează, însă cei doi continuă să adopte acelaşi comportament.

SITUAŢIA NR. 3

La ora de educaţie fizică elevii din două clase a VII-a A şi a VII-a B au jucat fotbal. Una dintre echipe a ieşit

câştigătoare, însă echipa învinsă nu este de acord cu această situaţie, considerând că cel care a arbitrat meciul

nu a fost corect, respectiv imparţial. În pauză, între cele două clase se iscă un conflict.

SITUAŢIA NR. 4

Într-una din zile, în clasa în care învaţă elevii de la clasa a VI-a E, profesorul de serviciu a găsit rupte un scaun şi

o bancă. Din discuţiile avute cu elevii clasei nu s-a ajuns la identificarea elevilor răspunzători de deteriorarea

celor două obiecte, drept pentru care toată clasa va fi pedepsită. În pauză a apărut un conflict între elevii

clasei legat de această situaţie.

SITUAŢIA NR. 5

Când dirigintele a ajuns în clasă conflictul începuse. Elevul Florin era lovit iar elevul Paul avea nasul roşu. Cînd

au fost întrebaţi ce s-a întâmplat, Paul a spus că de mai multă vreme Florin îl striga Grasu’ . Acest lucru se

întâmpla nu numai de faţă cu colegii de clasă, ci şi în pauze, în curtea şcolii încât au auzit şi elevii din alte clase

care au început să i se adreseze cu Grasu’. Paul l-a rugat o dată, de două ori... Degeaba... Azi aceeaşi situaţie.

Când Paul i-a spus lui Florin să înceteze, acesta l-a lovit cu capul în nas. În acel moment, Paul a simţit nevoia să

îi arate el cine este Grasu’. Cu toate că erau prieteni, Paul a simţit nevoia să riposteze pentru că nu-l putea lăsa

pe Florin să facă ce vrea. Dacă nu ar fi intervenit clasa cei doi s-ar fi bătut şi mai rău.

141

SITUAŢIA NR. 6

Părinţii elevului în cauză se certau tot mai des. Atmosfera din casă era de nesuportat. Ca să scape de ea, Nicu

pleca tot mai des de acasă, sub diferite pretexte: să înveţe la un coleg la istorie, să se pregătească la teză la alt

coleg. Când rămânea acasă, singurul lui tovarăş era televizorul. Din elev bun a început să ia note mici, în pauze

era trist, se izola de colegii de clasă. Întrebat de diriginte dacă părinţii cunosc rezultatele lui şcolare, el spune

că le cunosc, dar că nu-i pretind note mari şi că au încredere în el. Numai că, după ce i se treceau mai multe

note slabe în carnet, acesta din urmă dispărea. Când s-a discutat mai serios cu el, explicându-i-se că pierderea

carnetului duce la sancţionarea elevului, apare carnetul, dar avea toate notele slabe modificate. Se apără,

spunând că i-a fost ruşine ca tatăl să-i vadă notele mici.

Analizaţi situaţiile prezentate utilizând următorul ghid de întrebări:

1. Care sunt persoanele implicate în conflict?

2. Cum se simte fiecare dintre persoanele implicate?

3. Ce soluţii ar mulţumi persoanele aflate în conflict?

142

ANEXA NR.2

Chestionar de evaluare

1. Consideri ca această activitate îţi va fi utilă în rezolvarea conflictelor în viitor?

2. Ce ţi-a plăcut la această activitate?

3. Ce nu ţi-a plăcut la această activitate?

4. Metodele folosite au fost eficiente?

5. Numeşte 3 lucruri pe care le-ai învăţat pe parcursul activităţii.

6. Ce aspecte consideri că ar trebui îmbunătăţite?

143

HOW DO WE SOLVE A CONFILICT

TEACHER Georgescu Ioana,


MODULE: COMMUNICATION AND SOCIAL SKILLS

ARGUMENT: The conflict is a fact of life, inherent in human relations that permeates the educational process.

It is true that both us and our students witness and sometimes even product demonstrations by which

conflicts are solved inappropriate and, in this way it leads to repercussions on all concerned. The intervening

in conflict management counseling seeks to influence how students relate to conflict and form new habits of

resolving conflicts. Both teachers and students are interested to understand, prevent and master conflict

situations as accurate assessment of attitudes in the event of a conflict, counseling, exercise control efforts

can turn conflict into a factor of progress.

PURPOSE: - Preparing students (future adults) so that they can prevent conflicts facing to avoid when

necessary, or to resolve them in the best way

- Encourage the development of values, attitudes and knowledge that fosters constructive

relationships and teaches students to each other and not against each other

TARGET GROUP: Students of class VI E

Benchmark 2.2 Identify disadvantages of manifestation of aggressive behavior

OPERATIONAL OBJECTIVES

• build a personal definition of conflict

• Identifying personal style regarding to conflicts

• practice different ways regarding to conflict

• identifying possible ways of solving conflicts

• Identify the 5 steps for solving conflicts

Ways of interaction: the front group, pairs, individual

Modalities: group discussions and in pairs, example, case study, conversation, exercise imagination

METHODS / MATERIALS USED: Plans to certain definitions of the word CONFLICT, blackboard, chalk,

Worksheets, questionnaires

DURATION: 50 minutes

Assessment methods: student questionnaire applied to determine the usefulness of this activity

RESULTS: 30 students initiated into the issue of resolving conflicts

144

PURSUIT

1.Classroom organization

It achieved a favorable environment for business start.

2. Motivating students

It highlights the potential conflict of daily life (especially in the classroom) and the need to deal with. Students

will be asked to give examples of some recent conflict you had to specify the reasons for which they were due

and that was solved.

3. Announcing the theme and objectives

It announces goals to be achieved by students. It is noted that it is important to learn how we should behave

when a conflict in the classroom so the atmosphere is peaceful and constructive.

4. Stewardship

a) Students are indicating different definitions of the word conflict. Then, in pairs, students will be asked to

find words / phrases you associate with the term conflict, telling them the conflict that act, talk and feel

otherwise than under normal circumstances - so we are in a crisis. One member of each pair will come to write

words / phrases on the blackboard, and the teacher will add to the words of the students various meanings of

the word as it appears in the DEX to show similarities. It discusses the students if most ideas are positive or

negative conflicts.

b) The student proposes an exercise of imagination - you have to imagine that they borrowed a CD of your

favorite games a colleague. When they got back, they found that the CD is scratched and it does not open

when they want to use. The students are asked to think about how they will react:

- Get over, it behaves as if nothing had happened

- Get angry, demand accountability, argue

- Asks what happened and seeks for solutions

It is discussed and established that the three types of reaction are 3 types of specific behavior of a conflict

approach: passive, aggressive, assertive.

c) To show students that each of us has a personal style of relating to conflicts, their classification of these

styles is presented, after which they are given for solving worksheet called me different styles of relating to

conflicts? Different students will make known to the whole class reporting style conflicts in certain situations.

d) working in 6 groups of 5 students (to be determined according to the following criteria: Group 1 - students

who have a younger sister, Group 2 - students who like to read, group 3 - students who like to paint, Group 4 -

students who like to clean, Group 5 - students who play sports, group 6 - students who like summer season)

and using six case studies (Appendix 1) in which the various conflicts, assess that conflict situation, using the 3

questions in the handout. It is intended that students identify steps to resolve the conflict. Each group will

select a spokesperson to present the analysis of each conflict situation to the class.

145

e) After the presentation made by each group is taken to analyze the situation no. 5 in order to identify the

five steps to resolve the conflict in this case.

5. Provide feedback

Students will complete concept conflict will read poetry aloud responses. After that, each student must state

a word or phrase that can synthesize how she felt throughout the hour. Finally, students are asked to express

their opinion about the usefulness of the work by completing an evaluation questionnaire (anexa 2).

BIBLIOGRAPHY

Dincă, C., Mişu A.M., Puiu E., Ghidul dirigintelui consilier, Bucureşti, 2007

Lazăr, S., (coordonator) Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare pentru aria curriculară consiliere şi

orientare (Clasele I-XII/ Variantă modulară), Ploieşti, 2006

146

APPENDIX NR.1

Case studies

SITUATION NR. 1

Elena and Ioana are colleagues and at the same time very close friends. They managed to stay together in the

same bank only for a short time. Everything was fine until, at one of the test papers, Ioana got a much higher

garde than Elena. Accustomed to have marks close in value, a conflict arose between them. In the break, Elena

adressed to Ioana using a high tone and accusing her of not being worth of that note. Ioana tried to defend

herself, but Elena became even more aggressive.

SITUATION NR. 2

In the 5th grade D class, the head teacher and the students are trying to draw up a regulation of the class,

asking the students to participate in the drafting of the rules contained in the regulation. After considerable

debate, it comes down to a few rules and accepted both by the head teacher and the students. Two of the

students, Radu and George do not give attention to the class discussions, laugh and make statements without

being asked and with no relation to the things debated. The head teacher warns them, but the two continue

to adopt the same behavior.

SITUATION NR. 3

At physical education students in two classes VII A and VII B have played football. One team came out the

winner, but the team defeated does not agree with this situation, believing that the match was not refereed

properly, but impartially. In the break, a conflict arises between the two classes .

SITUATION NR. 4

In one of the days, in the classroom where the VI E class studies, service professor has found a broken chair

and a bench. The discussions with the studentes of the class were not enough to identify the students

responsible for the deterioration of the two objects, so the entire class will be punished. In the break a conflict

appeared between the students of the class because of this situation.

SITUATION NR. 5

When the head teacher came into the classroom, the conflict had begun. Florin was struck while Paul had a

red nose. When asked what happened, Paul said that earlier, Florin called him Fatman. This thing happends

not only in front of their classmates, but also in breaks in the school yard and because of that, students from

other classes have started to address to him with Fatman. Paul asked him once, twice ... In vain ... Today, the

same situation. When Paul told Florin to cease, he hit him in the nose. At that time, Paul felt the need to show

him who is Fatman. Although they were friends, Paul felt the need to fight back because he was unable to let

Florin do what he wants. If it hadn’t been for their collegues, the two would have fought even worse.

147

SITUATION NR. 6

The parents of the student concerned were fighting more and more often. The atmosphere iat home was

unbearable. To get rid of it, Nicu was leaving home more and more often, under various pretexts: to study

history at a colegue’s house, to prepare for the semestrial paper with another colleague. When hi was home

alone, his only remaining companion was the TV. From good student that he was, he began taking low marks,

in the breaks he was sad and hewas isolating from his classmates. The head teacher asked him if his parents

know about his school results, he was saying that they know, but they don’t ask for high marks and that they

have confidence in him. But, after several low marks were written in his marks booklet, it dissapeared. When

someone discussed more serious with him, explaining to him that the loss of the marks booklet resulted in

penalizing the student,the booklet appeared, but all the low marks were modified. To defend himself, he said

that he was ashamed of his father to see the low marks.

Analyze the situations presented by using the following guide questions:

1. Who are the people involved in the conflict?

2. How does every one of the people involved feel?

3. What solutions would satisfy the people in conflict?

: „Meserii viitoare” Proiect de ACTIVITATE

Învăţător: ELENA NEAGU

Şcoala cu clasele I-VIII „ Constantin Stere”- Bucov

Clasa: I

Şcoala: Şcoala cu clasele I-VIII „ Constantin Stere”- Bucov

Tema: Cunoaşterea carierei

Subiectul : „Meserii viitoare”

Obiectivul cadru: 4. - Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei

Obiectiv de referinţă:

4.2 să prezinte motivaţia personală cu privire la meseria preferată.


Elevii trebuie: O1: să recunoască o meserie după obiectele folosite şi după imagini;

O2: să coreleze activităţile specifice unei meserii cu meseria respectivă;

O3: să argumenteze de ce i-ar plăcea să facă o anume meserie atunci când va fi mare;

O4: să conştientizeze faptul că fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie.

148

O5: -să enumere cele mai importante ocupaţii şi să prezinte principalele caracteristici pentru

fiecare ocupaţie în parte.

Resurse: Procedurale:

- De comunicare: conversaţia , brainstorming individual şi de grup.

- Activ-participative: ciorchinele

- De acţiune: exerciţiul

- De evaluare: aprecierea verbală, autoevaluarea

Materiale:

-imagini pe calculator, fişe de lucru, jetoane cu imagini

Organizatorice:

-frontal, independent, în grupe de patru elevi

BIBLIOGRAFIE:

„Ghid de dezvoltare a vorbirii”, Editura didactica si pedagogicã, Bucureşti,1985

Antologie de cântece pentru copii şcolari, Editura didactica si pedagogicã,Bucureşti, 1974

Proverbe, zicãtori, ghicitori

Etapele

lecţiei

Obiecti

ve

Conţinutul informaţional al

receptării

Resurse Forme de

evaluare

Activitatea

învăţătorului

Activitatea

elevilor

Procedurale Material

e

Organizatori

ce

1. Moment

organizator

ic.

Prezentare

a

Âmaterialul

ui stimul

O1 Prezintă cele

4 grupe de

elevi (formate

prin

numărarea

elevilor) şi se

aleg numele

echipelor

Joc: Să

vedem dacă

ştim cine...

(Anexa 1) –Se

- Aleg

numele

echipelor.

- Sunt

atenţi şi

privesc

imaginile

Conversaţia

, explicaţia

Exerciţiul-

joc

Imagini

prezenta

te pe

calculato

r

Fişă cu

întrebări

Frontal

Independen

t

Aprecierea

verbală

149

prezintă jocul

şi se face

instructajul

prezentate

pe

calculator,

răspund la

întrebări.

2.

Anunţarea

temei şi a

obiectivelo

r

Se anunţă

tema şi

obiectivele

Frontal

3.

Desfăşurar

ea lecţiei

O 2 1. Descoperă

locul potrivit

imaginii –

Ciorchinele

(corelarea

activităţii cu

meseria

corespunzătoa

re)

(Anexa 2)

Sunt

anunţate

sarcinile de

lucru.

Citeşte, pe

rând fiecare

activitate

înscrisă în

bulele

ciorchinelui.

Cere elevilor

să completeze

cu jetoane pe

posterul cu

ciorchinele

pregătit în

prealabil după

ce imaginea a

fost aleasă de

elevi.

Fiecare

elev va

primi o făşă

pe care este

un

ciorchine cu

diferite

activităţi

specifice

unor

meserii,

plicul cu

jetoane

mici care

conţin

imagini.

Aşază

fiecare

jeton la

locul

potrivit

corespunzăt

or activităţii

înscrise în

ciorchine.

Completeaz

ă şi

ciorchinele

de pe

posterul de

Conversaţia

, explicaţia

Exerciţiul-

joc

Fişe

Plic cu

jetoane

Poster

Jetoane

mari

Independent Frontal

Aprecierea

verbală

Autoevaluar

ea

150

la tablă.

O3

2. Exerciţiu de

scriere liberă

–

„Clasamentul

meseriilor

preferate”

-Învăţătorul

explică sarcina

de lucru

(Anexa 3)

- Se ascultă

câte 2

argumente de

la fiecare

echipă

- Elevii vor

scrie în

ordinea

preferinţelo

r pe fişele

primite

numele a

trei meserii

pe care ar

dori să le

practice

când vor fi

adulţi şi în

câteva

cuvinte

argumentea

ză colegilor

din grupă

de ce a ales

aceste

meserii.

- Elevii

prezintă

oral

argumente

pentru

clasamentel

e făcute.

Brainstormi

ng

individual şi

de grup

Fişe

Independent şi în grupă Frontal

Aprecierea

verbală

4.

Obţinerea

performanţ

ei

O2 O4

„Meseria

părinţilor mei”

„Dã

microfonul

mai departe!”

Elevii aşezaţi

Se aşează în

cerc şi vor

spune ce

meserii au

părinţii lor.

Conversaţia

,

Exerciţiul-joc

Microfon

ul

Aprecierea

verbală

151

în cerc spun ce

meserii au

părinţii lor.Cei

care nu ştiu

trec

microfonul la

următorul

coleg.

Sinteza

jocului: Este

bine ca fiecare

om să se

pregătească

pentru o

meserie care îl

va ajuta să

ducă o viaţă

decentă.

Redarea stării

emoţionale la

finalul

activităţii

(Anexa 4)

Elevii dau

rãspunsuri

despre ceea

ce

înseamnã o

viaţã

decentã şi

ce înţeleg

prin

pregãtire

pentru o

meserie.

Elevii aleg

chipul care

le

reprezintă

starea

emoţională

– bifează pe

fişa

colectivă .

Conversaţia Explicaţia Exemplul Ghicitori

despre

meserii

Proverbe

Cântece

Poezii

Frontal

152

„Future jobs” ACTIVITY project

Teacher: ELENA NEAGU

„ Constantin Stere”- Bucov Gimnazial School

Grade: I

School: „ Constantin Stere”- Bucov Gimnazial School

Theme: Knowing your career

Subject : „Future jobs”

Frame Objective: 4. -Gaining the abilities to explore and plan your career.

Reference objective:

4.2 to present their personal motivation regarding to their favourite job

Operational objectives:

Students must: O1: recognize a job with the help of objects used and images;

O2: corelate the specific activies with a certain job;

O3: tell why they wold like to do a certain job when they grow up;

O4: be conscious about the fact that every person should prepare for a job;

O5: tell some of the most importand occupations and present their main caracteristics.

ResOURCES: Procedural:

- communication: conversaţion , individual and group brainstorming.

- Active-participatory: the bunch

- action: exercise

-evaluation: verbal appreciation, autoevaluation

Materials:

-pictures on the computer, work sheets, chips with images

Organizatorical:

-frontal, independent, in groups of four students

153

BIBLIOGRAPHY:

„Ghid de dezvoltare a vorbirii”, Editura didactica si pedagogicã, Bucureşti,1985

Antologie de cântece pentru copii şcolari, Editura didactica si pedagogicã,Bucureşti, 1974

Proverbe, zicãtori, ghicitori

Stages of

the class

Objectiv

es

The informational content

of recepting

Resources Ways of

evaluation

Teacher’s

activity

Student’s

activity

Procedural Material Organizatori

cal

1.

Organizatori

cal

moment.

Presentatio

n of the

stimulus

material

O1 He presents

the four

groups of

students

(chosen by

numbering)

and they

choose the

team names

Game: Let’s

see if we

know

who...Append

ix 1) The

game is

presented

and the

students are

told about

the

instructions

- They

choose

team

names.

- They pay

attention

and they

look at

the

images

shown on

the

computer

, they

answer

the

questions

.

Conversaţio

n,

explination

Exercise-

game

Images

shown on

the

computer

Question

s

workshee

t

Frontal

Independen

t

Verbal

appreciation

2.

Announcing

the theme

and

objectives

The theme

and

objectives are

announced.

Frontal

154

3.

Conducting

the lesson

O 2 1.Find out

the right

place for the

image – The

bunch

(associating

the activity

with the right

profession)

(Anexa 2)

Sunt

anunţate

sarcinile de

lucru.

Citeşte, pe

rând fiecare

activitate

înscrisă în

bulele

ciorchinelui.

Cere elevilor

să

completeze

cu jetoane pe

posterul cu

ciorchinele

pregătit în

prealabil

după ce

imaginea a

fost aleasă de

elevi.

Every

student

will be

given a

sheet of

paper on

which

there is

drawn a

bunch

with

different

activities

specific to

some

jobs, the

envelop

with small

chips that

contain

images.

They put

every chip

in the

right

place,

according

to the

activity

written in

the

bunch.

They also

fill in the

bunch

from the

poster on

the

blackboar

d.

Conversaţio

n,

explination

Exercise-

game

Work

sheets

An

envelope

with

chips.

Poster

Big chips

Independent Frontal

Verbal

appereciatio

n

Autoevaluat

ion

155

O3

2. Free

writing

exercise–

„The ranking

of favourite

jobs”

-The teacher

explains the

working task

(Appendix 3)

- 2 arguments

from each

team are

listened.

- The

students

will write,

in order

of their

preferenc

es, on the

charts the

got, the

name of

three jobs

they wold

like to

practice

when

they grow

up and

they give

a few

argument

s for their

choices.

- The

students

say

argument

s for the

rankings

they

made.

Individual

and group

brainstormin

g

Working

sheets

Independent and in group Frontal

Verbal

appreciation

4. Gaining

performanc

e

O2 O4

„My parents

job”

„Pass the

microphone!”

The students

will sit in a

circle and will

the what job

their parents

have. The

ones that

don’t know

must pass the

They will

sit in a

circle and

will tell

what jobs

their

parents

have

Conversatio

n

Exercise-game Conversation Explination

Micropho

ne

Frontal

Verbal

appreciation

156

microphone

to the next

student.

Game

sinthesys: It is

good for

every person

to prepare for

a job that will

help him have

a decent life.

Playbacking

the emotional

status at the

end of the

activity(Appe

ndix 4)

The

students

give

answers

about

what a

decent

life means

and what

they

understan

d about

preparing

for a job.

The

students

choose

the face

that

represent

s their

emotional

status –

they fill in

the

collective

workshee

t.

Exemple Riddles

about jobs

Proverbs

Songs

Poetry

157

ORA DE CONSILIERE – MISIUNE POSIBILĂ PENTRU DASCĂLI

PROF. INV. PRIMAR DOGARU LAURA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ POIENARII APOSTOLI

JUD. PRAHOVA

Este ştiut faptul că noi, învăţătorii avem la îndemnă cel mai gingaş subiect de cercetare: şcolarul mic, a cărui

cunoaştere condiţionează reuşita demersului nostru instructiv-educativ. În acest sens, rolul nostru este de a

ne angaja cu toată dragostea şi competenţa pedagogică în cunoaşterea subiecţilor muncii noastre în dubla

ipostază de învăţători şi cercetători.Scopul pe care îl urmărim prin investigarea psihologică a elevilor este acela

de a descoperi şi pune în valoare imensul potenţial al copilului. Schimbările survenite în ultimii ani în şcoala

românească sunt menite să ajute atât cadrele didactice cât şi părinţii elevilor.

În societatea în care trăim se pune din ce în ce mai mare accent pe conceptul de educaţie permanentă, care

este chiar o necesitate astfel, educarea părinţilor după principii ştiinţifice şi psihopedagogice devine

obligatorie.

O dată cu intrarea în şcoală, copilul trăieşte în două lumi diferite: una a familiei, colorată încă de afectivitatea

primei copilării, cealaltă, a şcolii, încărcată de noi exigenţe şi de promisiunile viitorului, la fel de

importante.Dacă aceste medii educaţionale se completează şi se susţin, ele asigură într-o mare măsură buna

integrare a copilului în activitatea şcolară şi, pe plan mai general în viaţa socială. Cunoaşterea de către cadrul

didactic a copiilor încredinţaţi spre educare, ca şi a părinţilor acestora reprezintă, fără îndoială, premisa

reuşitei activităţii instructiv-educative.

În cadrul orelor de consiliere, părinţii învaţă să folosească informaţiile în beneficiul copiilor, li se dezvoltă

abilităţi de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii, cu scopul de a-i pregăti pentru a se integra în lumea de

azi, ştiut fiind faptul că ”Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va

fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori – Descoperirea copilului).

După temperamentul şi comportarea faţă de proprii copii literatura pedagogică atestă existenţa următoarelor

tipuri de părinţi:protectori sau exigenţi, interactivi şi directivi. Ideal este ca părinţii să se identifice şi să încerce

să fie câte puţin din fiecare tip de părinte reuşind astfel să creeze un bun mediu educativ în familie.

Personal, acord o mare atenţie orelor de consiliere cu elevii.

Obiectivele propuse în cadrul activiăţilor de consiliere sunt următoarele:

Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine;

Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate;

Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate;

Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare;

Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei.

Aceste obiective pot fi realizate în cadrul unor activităţi atractive alese cu

măiestrie de dascălul înzestrat cu harul de a lumina minţile însetate de cunoaştere. La clasa I ora de consiliere

presupune o abordare intradisciplinară, interdisciplinară, pluridisciplinară şi transdisciplinară.

158

Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipă prin activitati independente sau asistate,

precum:

Jocul de rol, simularea,

Brainstorming-ul,

Metode art-creative,

Exerciţiul,

Chestionarul,

Conversaţia, discuţia, dezbaterea.

Jocurile exercită o influenţă pozitivă asupra întregii personalitaţi a copilului,

creează o atmosferă care favorizează comunicarea, îi încurajează pe cei cu gândire lentă şi dă aripi de spirit

celor dotaţi. Imi vine în minte jocul “Portretul” care are toate prerogativele actului de creaţie şi l-am folosit

pentru elaborarea unor caracterizări de personaje. Gama jocurilor didactice este foarte variată, imaginaţia

învăţătorului generând jocuri noi, ingenioase.Personal, alături de observarea directă am aplicat atât teste de

cunoaştere a elevilor, cât şi teste sociometrice.Pornind de la concluziile iniţiale, voi continua cu teste

intermediare investigând elevul din punct de vedere psihologic, atitudinal,comportamental, motric,afectiv şi

volitiv. Descoperind astfel copilul real , voi stabili punţi de legătură între ceilalţi componenţi ai grupului făurind

simultan sinalitatea clasei.

Ora de consiliere este pe ”gustul” elevilor oferindu-le posibilitatea de autocunoaştere, încurajându-i să

comunice unii cu ceilalţi, să negocieze conflictele, să-şi asume responsabilităţi, să înveţe să ia decizii, să aibă

un stil de viaţă sănătos, să fie ascultaţi, respectaţi, valorizaţi.

BIBLIOGRAFIE

BABAN , ADRIANA,(2011), CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ

160

COUNSELING CLASS – MISSION IMPOSSIBLE FOR THE

TEACHERS

PRIMARY SCHOOL TEACHER DOGARU LAURA

POIENARII APOSTOLI GYMNASIAL SCHOOL

PRAHOVA DISTRICT

It is known that we, teachers have the most tender-hearted research topic: the little student, whose

knowledge makes the success of our educational approach. In this sense, our role is to engage with all the love

and teaching competence in knowing of the subjects of our work, in the double aspect of teachers and

researchers.The purpose that we follow through the psychological investigation of pupils is to discover and

put in value the huge potential of the child. Changes in recent years in the Romanian school are meant to help

both teachers and student's parents.

In the society that we live an increasingly greater emphasis is being put on the concept of lifelong learning,

which is really a must, this way educating parents after psycho-pedagogical and scientific principles becomes

mandatory.

Once he enters the school, the child is living in two different worlds, equally important: one of family, still

colored by the first childhood affectivity,the other one, of school, loaded new demands and promises for the

future.If these educational backgrounds compelte and support each other, they provide good integration of

the child into school activities and on a more general level in the social life. Knowing the students given for

education, as well as their parents represents, without a doubt, the premise to succedinginstructive-

educational activity.

Within hours of counseling, parents learn how to use the information for the benefit of their children, their

skills to interact and empathize with their own children are developing, in order to prepare them to integrate

in today's world, being known the fact that "This world will no longer exist when they will grow up and nothing

allows us to know how their world will be. Then let's teach them to adapt. " (Maria Montessori – Discovery of

the child).

After the temper and behaviour towards their own children pedagogical literature attests to the existence of

the following types of parents: protective or demanding, interactive and directive. The Ideal is that the parents

to identify and try to be a little bit of each parent type and managing to create a good educational

environment in the family.

Perosnally, I give a great attention to the students counceling hours.

Objectives within the framework of activiăţilor counselling are as it follows:

• Development of the capacity for self-knowledge and the positive attitude towards themselves;

• Practicing management skills of a quality life style;

• Developing networking skills in various contexts;

• Developing skills to use information in the learning process;

• Acquiring skills of exploration, and career planning.

161

These objectives can be achieved within the framework of attractive activities chosen masterly by the

teacherblessed with the grace to enlighten the minds of those thirsting for knowledge. In first grade

counseling class requires an intradisciplinary, multidisciplinary and transdisciplinary, interdisciplinary

approach.

The working tasks can be carried out individually, in pairs or in a team in independent or assisted activities

such as:

• Role playing, simulations,

• brainstorming

• art-creative Methods,

• Exercise

• the Questionnaire,

•conversation, discussion, debate.

The games have a positive influence on the entire child’s personality, creates an atmosphere that

fosters communication, encourages those with slow thinking and gives wings to the spirit of the gifted. It

comes to my mind "The portrait" game which has all the powers of creation and I've used it for developing

characterizations of characters. The range of games is very varied, master's imagination coming up with new,

ingenious games.Personally, alongside to the direct observation I applied both tests of knowledge of students

and sociometrical tests.Based on initial findings, I will continue with intermediate tests, investigating the

student psychologically, behavioral, attitudinal, motric, affective and volitive. Discovering the real child, I will

establish bridges between the remaining members of the group creatingat the same time thesyntality of the

class.

Counseling class is appreciated by the students giving them the opportunity for self-knowledge,

encouraging them to communicate to each other, negotiate conflicts, to assume responsibilities, learn how to

make decisions, to have a healthy lifestyle, to be listened to, respected, valued.

BIBLIOGRAPHY

BABAN , ADRIANA,(2011), CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ

162

Pentru tine, bunică …

Prof. Maria Comănescu, Școala Gimnazială ”Sfântul Vasile” Ploiești

”Cine nu are un bătrân să-l cumpere” spune o veche vorbă românească. Aș adăuga, ”Cine nu are un bătrân să-l

cumpere mai ales pentru copii.” De ce? Pentru că acesta este o enciclopedie a experienței pentru micuții care

pornesc pe drumul formării lor.

În familie, mai mult ca oricând în societatea actuală, când părinții sunt din ce în ce mai dedicați profesiei,

bunicii au un rol important în creșterea și educarea nepoților. Relația lor cu aceștia este esențială în

dezvoltarea copiilor.

Pentru un copil, bunicii constituie o lecție de viață deoarece îi învață pe cei mici despre rolul copiilor și

părinților în familie.

Prin bunici se descoperă istoria familiei, membrii familiei, află de unde provine și cine este el. Prezența

bunicilor în viața copiilor întărește importanța și valorile familiei.

Bunicii sunt un element important din copilaria celor mici, sunt a doua casă, universul lor. O mare parte din

experiențele copilăriei sunt legate de relația cu bunicul și bunica. Copiii se atașează rapid de bunici care

adesea sunt mai îngăduitori decât mama și tata și mai dispuși să se joace.

Bunicii sunt adultii care au mai puține reguli plictisitoare și o dispoziție mai mare de joacă și distracție. Astfel,

între nepoți și bunici ia naștere o legătura puternică, indiferent de diferențele de personalitate sau de vârstă.

Pentru cei mici, bunicii sunt adesea niște aliați de nădejde.

Iată de ce am considerat că este esențial ca elevii mei să își exprime recunoștința și respctul față de ”înțelepții”

familiei.

Cu ocazia zilei de 8 Martie, am organizat o activitate cu titlul ”Pentru tine, bunică..”, activitate care a constat

în prezentarea în fata bunicuțelor a unei cărticele pe care am realizat-o împreună cu elevii mei. Cartea

dedicată bunicii cuprinde poezii personale, desene ale copiilor, prin care se exprimă gânduri de recunoștință și

de iubire închinate celei care este ”a doua mamă” a copiilor.

Pentru tine, buna mea

Pentru tine, buna mea,

Culeg stropi de bucurie,

Zâmbet și copilărie

Ca alături să îți stea.

Cer vîntului adiere

Să îți mângâie obrazul,

Să îți alunge necazul

Și să-ți facă viața miere.

Soarelui îi iau o rază

Și-o așez chiar în fereastră

163

Ca puterea ei măiastră

Inimii să-i stea de pază.

Pentru tine, buna mea,

Fapte bune tot adun

Gânduri tainice îți spun

Tu să le primești aș vrea.

Dacă n-ai fi …

Bunică, de nu ai fi,

Floricelele-ar păli,

Zâmbetul s-ar irosi

Și să cânt nu aș mai ști,

Soarele s-ar întrista

Și atunci pe loc ar sta,

Izvoarele s-ar opri

Râurile n-ar mai fi.

Chiar și munții ar dispărea

Fără tine, buna mea.

Zâmbet pentru bunica

Din ramă, iată, îți zâmbesc

Iar ochii mei îți povestesc

Despre toate câte simt,

Cât de mult vreau să te-alint,

Sâ te mângâi pe obraz,

Să facem de Azor haz

Și să mergem împreună

La plimbare mână-n mână.

Bunica

Bunica aşteaptă, spre seară,

La fereastră nepoţii s-apară.

Iar ochii ei spun o poveste

Ce-a fost şi-ncă este.

În prag se opresc deodată

Doi băieţei şi o fetiţă,

Bunicii îi dau acum roată

Şi- o prind de altiţă.

Ea-i mângâie pe fiecare

Şi-apoi îi invită la masă.

Se uită la ei ca la soare,

Pe chipu-i un zâmbet se lasă.

Bunicuță

Bunicuțo, cât aș vrea Să stau lângă tine când

164

Îmi împletești rând pe rând

Un fular și ciorăpei,

Căciulăță, botoșei,

Să ascult pvestea iară

Ce mi-ai spus-o și aseară.

Bunicii

Vine primăvara-n țară

Și vreau să îi urez bunicii iară:

Ani la rând să ne-nsoțești

Știm cât de mult ne iubești!

De multă fericire, sănătate

Și gânduri bune să ai parte!

Un sac de bucurii de la neopți

Ne-ai vegheat atâtea nopți!

Un ghiocel ca neaua-ți dăruiesc

Să-ți spună el cât te iubesc.

Bunica

A lăsat Domnul pe pământ

Bunica să ne fie scut,

Să ne asculte cu răbdare,

Să ne aducă alinare,

S-aducă-n viață duioșie,

Multă căldură și iubire.

Bunicul des îmi povestea

Ce mândră era buna mea,

Iar când în horă se prindea

Nu mai dansa alta ca ea.

Mâncarea ei e delicioasă

Și știți de ce? Fiindcă-n ea

Presară din iubirea sa.

Buni ascultă cu răbdare

Întâmplări de la fiecare

Și sfaturi de înțelepciune

Cu dragoste apoi ne spune.

Îi sărut mâna cu sfială

Iubesc să stau la ea în poală

Și cu respect nemărginit.

Îi mulțumesc că m-a-ngrijit.

O prețuiesc pe zâna care

Ghiocei are în cărare

Și-i strânge-n coc adeseori,

165

Iar în obraji își pune flori.

Sărut-mâna

Cine este? Cine este?

Cine vine făr-de veste?

La portiță acum apare

-Sărut-mâna, mama-mare!

-Tu erai? Noroc să ai!

Vino iute! Ce mai stai?

- Vin, bunico! Îmi dai nuci?

-Nuci? Ia-le din lunci!

-Dar alune ai cumva,

În camară dumneata?

-Am alune câte vrei

Și-ți dau și doi colăcei.

-Mulțumesc, bunică, mult,

O poveste vreau s-ascult!

Îmi vei spune, măcar una

Povestea despre Miruna?

- O să-ți spun pe cea în care

Pregătește o licoare


Îmi place la buna, la țară


Să merg în fiece vară,

Să stau sub nuc în grădină,

Să admir flori în lumină.

Să-aud păsărele cântând,

Să văd fluturașii zburând

Cum culeg albinuțe nectar

Greierașii prin iarbă cum sar.

La bunica în grădină

În grădină, buni are

Ghiocei și lăcrămioare,

Viorele și lalele,

Nu mă mai satur de ele.

Sunt atât de colorate

Și în ronduri aranjate,

Buni cu drag le-ngrijește

Și pe toate le iubește.

166

Bunica

Bunica mea e ca o zână

Zilnic merg cu ea de mână,

La școală mă însoțește

Și de rele mă ferește.

Cu bagheta-i fermecată

Îmi deschide lumea toată

Cu un semn mă-veselește

Șă mă-ncânte reușește.

Prăjituri cum face ea

N-am mai mâncat undeva.

Cu puterea ei de zână

Gătește mâncare bună.

Știe cu drag să m-alinte

Și la ce-i spun ia aminte

Îmi dă sfaturi înțelepte

Purtarea să îmi îndrepte.

167

For you, grandma …

Teacher Maria Comănescu,”SfântulVasile” PloieștiGymnasial School

”Who doesn’t have an old man, should buy one” as an old Romanian saying says. I couldadd to it,

”Whoudoesn’t have an old man shouldbuyonemespecially for hischildren.” Why? Because he is an

encyclopedia of experience for who the little ones start their training road..

In the family, more than ever in today's society, when parents are increasingly committed to the profession,

the grandparents may have an important role in the growth and education of their grandchildren. Their

relationship with them is essential in the development of children.

For a child, a grandparents are life lesson because they teach children about the role of parents and children

in the family.

With the help of grandparents family history, family members, and their origins are discovered. The presence

of grandparents in children lives reinforces the importance of family values.

Grandparents are an important part of childhood, are second homes, their universe. A big part of childhood

experiences are related to their relationship with Grandpa and Grandma. The children quickly attach to

grandparents who often are more lenient than mom and dad and more willing to play.

Grandparents are adults who have less tedious rules and a greater provision of play and fun. Because of this,

between grandchildren and grandparents incurres a strong connection, regardless of differences in personality

or age. For children, grandparents are often some staunch allies.

That is why we considered it essential that my students to express gratitude and respctul to "the wise people"

of the family.

On the occasion of 8 March, we organized an activity entitled "For you, Granny!", which consisted in a

presentation that I made with my students in front of the grannies. The book includes poems dedicated to

grandparents, children's drawings, which expresses the thoughts of gratitude and love that which is dedicated

to the "second mother" of the children.

For you, my granny

For you, my granny,

Collect drops of joy,

Smile and childhood

As you sit next to

I ask for wind to breeze

To caress your cheek,

To chase away your trouble

And to make your life sweet

168

They take a sun ray

And even sit in a window

As her power masterly

Heart to stand guard.

For you, my granny,

Piling up good deeds

Tell you the secret thoughts

You'd like to get.

Dacă n-ai fi …

Bunică, de nu ai fi,

Floricelele-ar păli,

Zâmbetul s-ar irosi

Și să cânt nu aș mai ști,

Soarele s-ar întrista

Și atunci pe loc ar sta,

Izvoarele s-ar opri

Râurile n-ar mai fi.

Chiar și munții ar dispărea

Fără tine, buna mea.

Zâmbet pentru bunica

Din ramă, iată, îți zâmbesc

Iar ochii mei îți povestesc

Despre toate câte simt,

Cât de mult vreau să te-alint,

Sâ te mângâi pe obraz,

Să facem de Azor haz

Și să mergem împreună

La plimbare mână-n mână.

Bunica

Bunica aşteaptă, spre seară,

La fereastră nepoţii s-apară.

Iar ochii ei spun o poveste

Ce-a fost şi-ncă este.

În prag se opresc deodată

Doi băieţei şi o fetiţă,

Bunicii îi dau acum roată

Şi- o prind de altiţă.

Ea-i mângâie pe fiecare

Şi-apoi îi invită la masă.

Se uită la ei ca la soare,

Pe chipu-i un zâmbet se lasă.

Bunicuță

169

Bunicuțo, cât aș vrea

Să stau lângă tine când

Îmi împletești rând pe rând

Un fular și ciorăpei,

Căciulăță, botoșei,

Să ascult pvestea iară

Ce mi-ai spus-o și aseară.

Bunicii

Vine primăvara-n țară

Și vreau să îi urez bunicii iară:

Ani la rând să ne-nsoțești

Știm cât de mult ne iubești!

De multă fericire, sănătate

Și gânduri bune să ai parte!

Un sac de bucurii de la neopți

Ne-ai vegheat atâtea nopți!

Un ghiocel ca neaua-ți dăruiesc

Să-ți spună el cât te iubesc.

Bunica

A lăsat Domnul pe pământ

Bunica să ne fie scut,

Să ne asculte cu răbdare,

Să ne aducă alinare,

S-aducă-n viață duioșie,

Multă căldură și iubire.

Bunicul des îmi povestea

Ce mândră era buna mea,

Iar când în horă se prindea

Nu mai dansa alta ca ea.

Mâncarea ei e delicioasă

Și știți de ce? Fiindcă-n ea

Presară din iubirea sa.

Buni ascultă cu răbdare

Întâmplări de la fiecare

Și sfaturi de înțelepciune

Cu dragoste apoi ne spune.

Îi sărut mâna cu sfială

Iubesc să stau la ea în poală

Și cu respect nemărginit.

Îi mulțumesc că m-a-ngrijit.

O prețuiesc pe zâna care

170

Ghiocei are în cărare

Și-i strânge-n coc adeseori,

Iar în obraji își pune flori.

Sărut-mâna

Cine este? Cine este?

Cine vine făr-de veste?

La portiță acum apare


-Tu erai? Noroc să ai!

Vino iute! Ce mai stai?

- Vin, bunico! Îmi dai nuci?

-Nuci? Ia-le din lunci!

-Dar alune ai cumva,

În camară dumneata?

-Am alune câte vrei

Și-ți dau și doi colăcei.

-Mulțumesc, bunică, mult,

O poveste vreau s-ascult!

Îmi vei spune, măcar una

Povestea despre Miruna?

- O să-ți spun pe cea în care

Pregătește o licoare




Să merg în fiece vară,

Să stau sub nuc în grădină,

Să admir flori în lumină.

Să-aud păsărele cântând,

Să văd fluturașii zburând

Cum culeg albinuțe nectar

Greierașii prin iarbă cum sar.

La bunica în grădină

În grădină, buni are

Ghiocei și lăcrămioare,

Viorele și lalele,

Nu mă mai satur de ele.

Sunt atât de colorate

Și în ronduri aranjate,

Buni cu drag le-ngrijește

Și pe toate le iubește.

171

Bunica

Bunica mea e ca o zână

Zilnic merg cu ea de mână,

La școală mă însoțește

Și de rele mă ferește.

Cu bagheta-i fermecată

Îmi deschide lumea toată

Cu un semn mă-veselește

Șă mă-ncânte reușește.

Prăjituri cum face ea

N-am mai mâncat undeva.

Cu puterea ei de zână

Gătește mâncare bună.

Știe cu drag să m-alinte

Și la ce-i spun ia aminte

Îmi dă sfaturi înțelepte

Purtarea să îmi îndrepte.

172

ATITUDINILE, ABILITӐŢILE ŞI ROLURILE CONSILIERULUI

PROF. ȊNV. PRIMAR ION MARIA GABRIELA ŞCOALA GIMNAZIALӐ POTIGRAFU JUD. PRAHOVA

Pregătirea consilierului

Consilierea este un proces complex care nu poate fi realizat intuitiv sau după simţul comun.

Consilierea încorporează informaţii şi metode din mai multe discipline psihologice. Pregătirea

consilierului presupune asimilarea unor repere teoretice şi aplicative din următoarele domenii:

psihologia dezvoltării;

psihologia comportamentului;

psihologia personalităţii;

psihologia sănătăţii;

psihologia socială;

teorii şi tehnici de consiliere;

autocunoaştere.

Totodată, consilierea implică dezvoltarea unor atitudini şi abilităţi fundamentale, fără de care

procesul de consiliere nu poate duce la efectele conturate de însăşi obiectivele consilierii.

Atitudinile consilierului

Procesul de consiliere implică o relaţie specială între consilier şi elevi, relaţie bazată pe

responsabilitate, confidenţialitate, încredere şi respect. Profesorul consilier are obligaţia de a proteja

interesele elevului/elevilor. Orice proces de consiliere trebuie să înceapă prin asumarea de către

consilier a responsabilităţii respectării unui sistem de valori şi coduri stabilite de asociaţiile de

specialitate. Sistemul de valori al consilierului se fundamentează pe filozofia psihologiei umaniste şi a

învăţământului centrat pe elev.

Filozofia relaţiei dintre consilier şi elevi se bazează pe două asumpţii fundamentale:

1.“Toate persoanele sunt speciale şi valoroase pentru că sunt unice.” Profesorul-consilier facilitează

conştientizarea de către elevi a conceptului de unicitate şi de valoare necondiţionată ale oricărei

persoane.

2. “Fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii.” Persoanele îşi manifestă unicitatea

şi valoarea prin deciziile pe care le iau. Unul din obiectivele orelor de consiliere este acela de a-i

învăţa pe elevi să ia decizii responsabile şi să-şi asume consecinţele acţiunilor lor.

Atitudinile fundamentale ale consilierului (A. Băban., D. Petrovai, 2002), în absenţa cărora procesul

de consiliere nu îşi atinge scopul formativ, sau chiar mai mult, poate avea consecinţe contrare, sunt:

acceptarea necondiţionată;

empatia;

173

congruenţa;

colaborarea;

gândirea pozitivă;

responsabilitatea;

respectul.

Abilităţile consilierului

Pe tot parcursul procesului de consiliere sunt absolut necesare anumite abilităţi fundamentale

(capacităţi) care permit desfăşurarea cu succes a activităţilor şi duc la efectele pozitive scontate.

Abilităţile (A. Băban, D. Petrovai, 2002) necesare profesorului pentru desfăşurarea activităţilor de

consiliere sunt:

ascultarea activă;

observarea;

adresarea întrebărilor;

oferirea de feed-back;

furnizarea de informaţii;

parafrazarea;

sumarizarea;

reflectarea.

Rolurile consilierului şcolar

Rolurile generale ale consilierului şcolar sunt (A. Szilagyi, 2008):

Consilierea psihologică a elevilor/studenţilor. Comunicarea este una directă, orală, iar rolul

consilierului este dublu: pe de o parte, el trebuie să aplice tehnici de eficientizare a

comunicării interpersonale (orală, nonverbală, chiar scrisă, unde este cazul), pentru a

elimina eventualele inhibiţii ale clientului şi, pe de altă parte, el trebuie să educe pe client în

vederea exprimării sentimentelor, trăirilor proprii.

Aprecierea/evaluarea elevilor/studenţilor (pentru identificarea performanţelor speciale).

Assessment. Se realizează prin folosirea instrumentelor specifice de testare şi măsurare a

personalităţii - prin chestionare, teste, observaţii (structurate/nestructurate), prin interviuri.

Agent de schimbare. Asumarea responsabilităţii modificării acelor elemente de mediu

educaţional care împiedică dezvoltarea emoţională şi intelectuală optimă a studenţilor.

Agent de disciplinare în unitatea de învăţământ.

Sprijin pentru părinţi, medierea relaţiei părinţi-elevi/studenţi şi aplanarea conflictelor

familiale, care pot constitui, la un moment dat, obstacole serioase în activitatea

educaţională.

Consultant pentru corpul profesoral, în probleme de optimizare a activităţii didactice.

Abilităţile de comunicare ale consilierului, în această situaţie, sunt foarte importante-el fiind

nevoit să deosebească o posibilă ostilitate din partea unui profesor.

Orientare şcolară şi profesională.

Agent-tampon (acţionează în numele anumitor elevi/studenţi, în situaţii speciale, îi asistă în

momente de criză). Consilierul este cel care tratează cu autorităţile în situaţii de încălcare a

legii de către elevi/studenţi, el este cel care dă declaraţii mass-media. Procesul de

comunicare este canalizat spre prevenirea, reducerea şi rezolvarea conflictelor.

174

Menţinerea legăturii cu alţi specialişti în domeniu, din alte unităţi de învăţământ.

Cercetare locală în probleme de educaţie.

Public relations, prin reprezentarea serviciilor de consiliere în interiorul şi în exteriorul

instituţiei, prin medierea imaginii exterioare a unităţii de învăţământ în care funcţionează.

Curriculum planning (raportarea activă şi permanentă la curriculum-ul şcolar/universitar în

vigoare, propunerea şi implementarea măsurilor de ameliorare a acestuia).

BIBLIOGRAFIE

Băban, A., (2001). Consilierea educaţională-Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi

consiliere. Cluj-Napoca:Editura Ardealul.

Pânişoară,O.I.,(2003).Consilierea eficientă.Bucureşti: Collegium Polirom, Bucureşti.

Tomşa, Gh., (2008). Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti: Editura Credis.

Szilagyi Andreea (2008) Manualul consultantului în carieră. Iaşi, Editura Institutul European.

175

STUDIU DE CAZ

PROF. ȊNV. PRIMAR ION MARIA GABRIELA

ŞCOALA GIMNAZIALӐ POTIGRAFU

JUD. PRAHOVA

Date de identificare

Subiectul: M.C

Sexul: feminin

Vârsta: 16 ani

Ocupaţia: elevă

Clasa: a IX-a

Familie: tata - cadru militar (în vârstă de 45 de ani)

mama – contabilă (în vârstă de 42 de ani)

Scurt istoric al subiectului

Eleva M.C (copil legitim) locuieşte împreună cu părinţii (căsătoriţi legitim) într-un apartament

proprietate personală, la periferia oraşului. M.C face parte dintr-o familie nu foarte numeroasă. Nu

are fraţi sau surori. Ambii părinţi sunt încadraţi în muncă având studii superioare. Făcând zilnic

naveta la Bucureşti, unde lucrează de aproape un an, plecând dis de dimineaţă şi întorcându-se

noaptea foarte târziu acasă, nu au posibilitatea să-şi mai supravegheze copilul sau să mai comunice

cu el în timpul zilei. Mama acesteia o încurajează numai atunci când ia note bune sau când se achită

de anumite sarcini trasate de aceasta cum ar fi: făcutul curăţeniei, spălatul vaselor...Tatăl elevei M.C,

un om autoritar , cadru militar, atunci când se enervează devine violent, ţipă. Cu tatăl , eleva X , nu

discuta decât treburi legate de învăţătură.

Legătura dintre şcoală şi familie este făcută sporadic de către mamă, atunci când reuşeşte cu greu

să-şi facă timp şi, mai ales, în urma nenumăratelor insistenţe ale dirigintei.

M.C a fost o elevă silitoare obţinând rezultate bune la învăţătură în clasele I-VIII. Problemele au

apărut odată cu intrarea la liceu (eleva intrase la un liceu bun), M.C integrându-se foarte greu în noul

176

colectiv şi s-au agravat spre sfârşitul clasei a IX-a, datorită unei stari de anxietate resimţită de ea în

ultima vreme reflectată în nivelul scăzut al randamentului şcolar şi o imagine de sine negativă.

Principala problemă a elevei

Situaţia actuală se prezintă astfel: imagine de sine scăzută, probleme la învăţătură şi relaţii

conflictuale atât cu părinţii cât şi cu colegii.

Obiectivele avute în vedere au fost următoarele: detreminarea cuzelor, eliminarea cauzelor,

elaborarea strategiei de intervenţie în vederea înlăturării (diminuării) efectelor acestora.

Modalităţi de obţinere a informaţiilor

-observarea comportamentului elevei în timpul lecţiilor, pe durata pauzelor, dar şi pe parcursul unor

activităţi extraşcolare;

- conversaţii cu mama elevei;

-discuţii cu doamna dirigintă, cu profesoara de limba şi literatura română şi cu profesoara de limba

engleză;

-discuţii cu eleva, dar şi cu colegii de clasă ai acesteia.

Sistematizarea informaţiilor

Analiza activităţii şcolare

-note mici la unele obiecte de studiu;

-sarcinile şcolare sunt îndeplinite anevoios;

-nu participă activ la ore;

-îi plac următoarele obiecte:limba engleză şi limba franceză, limba şi literatura română, desenul;

-îi displac obiectele:matematica şi fizica.

Obsrvaţii psihopedagogice

-Inteligenţă-peste medie;

-Gândire-concretă;

-Limbaj oral/scris-bogat;

-Memorie-mecanică;

-Imaginaţie-creativă;

-Atenţie-distributivă (capacitate de concentrare bună);

177

-Voinţă- lipseşte, evită să ia decizii majore, este nehotărâtă, nu are răbdare, este uşor influenţabilă

de cei din jur;

-Motivaţie –de tip extrinsec;

-Deprinderi verbale, senzorial, motrice-normale, corespunzătoare vârstei;

-Afectivitate-prezintă dezechilibre afective majore, oscilează între dispoziţii afective pozitive şi

negative în perioade foarte scurte de timp;

-Caracter-pozitiv,destul de combativă, cooperantă dacă are interes;

-Echilibrul sistemului nervos-eleva prezintă o labilitate psihică destul de accentuată generată în

principal de problemele personale îi familiale.

Probleme medicale

Eleva prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta ei dar are şi afecţiuni care necesită

o atenţie specială.(afecţiuni stomatologice, preocuparea excesivă pentru siluietă- are 80 kg la 1,55m)

Relaţii sociale

-Familie- relaţii încordate cu părinţii;

-Grupul de prieteni-are prieteni puţini;

-Colegii de clasă-are relaţii încordate cu colegii de clasă care au izolat-o din cauza comportamentului.

Istoricul evoluţiei problemei

Istoricul problemei

Problemele au apărut odată cu intrarea la liceu, dată care a corespuns şi cu schimbarea locului de

muncă al părinţilor. Lipsa comunicării cu părinţii, neintegrarea în noul colectiv, starea de anxietate

resimţită de M.C în ultima vreme au dus la scăderea randamentului şcolar, o stimă de sine negativă

şi o stare conflictuală atât cu părinţii cât şi cu colegii de clasă.

Istoricul dezvoltării intelectuale

M. C prezintă o dezvoltare intelectuală normală, corespunzătoare vârstei.

Istoricul dezvoltării fizice

Eleva M.C prezintă o dezvoltare psihosomatică aproximativ corespunzătoare vârstei.

Istoricul evoluţiei sociale

A fost o elevă silitoare obţinând rezultzate bune la învăţătură şi disciplină în clasele V-VIII.

Istoricul familiei

-în familie au existat întotdeauna relaţii conflictuale, o atmosferă tensionată;

178

-mama este cea care impune fetei o cale de urmat; dorindu-şi să devină avocat şi nereuşind o obligă

pe fată să-i urmeze acest traseu faţă de care eleva nu simte nicio atracţie (eleva având înclinaţii spre

artele plastice);

-tatăl elevei M.C este un om autoritar, atunci când se enervează devine violent, iar cu M.C nu discută

decât treburi legate de învăţătură.

Istoricul relaţiilor sociale

Eleva M.C nu păstreză relaţiile cu grupul de prieteni din şcoala generală iar acum are un cerc restrâns

de prieteni.

Stabilirea gradului de relaţionare cu părinţii, cu colegii, cu profesorii

Prima problemă vizează atitudinea de autoapreciere negativă conştientizată de X.(“Nu am încredere

în mine şi nu sunt în stare să învăţ nimic din experienţa celor din jurul meu. Consider că nu am nici o

calitate, nu sunt bună de nimic.”)

A doua problemă relatată a fost aceea că elevei X îi era teamă de criticile colegilor de clasă aceştia

provocându-i teamă de ridicol atunci când se află în preajma lor. Eleva X consideră că le este

inferioară celorlalţi pentru că locuia într-un apartament la periferia oraşului, nu obişnuia să se

macheze şi să participe la toate petrecerile date de colegii ei şi era grasă. Atunci când era jignită de

vreun coleg îşi pierdea controlui şi îl ura foarte mult nevrând să mai discute cu el.

În ceea ce priveşte relaţia cu profesorii, eleva X, în ultima vreme, nu mai răspundea nici la întrebările

profesorilor, deşi de cele mai multe ori ştia răspunsul, nu mai interacţiona cu colegii şi faţă de cea

mai bună prietenă (aceasta fiind chiar colega ei de bancă) manifesta reţineri.

În relaţiile cu părinţii, aceştia nu au constituit un sprijin pentru ea, încă din copilărie ea nu a simţit

niciodată o iubire necondiţionată din partea acestora. Mama acesteia o încuraja numai atunci când

lua note bune sau când se achita de anumite sarcini trasate de aceasta cum ar fi: făcutul curăţeniei,

spălatul vaselor...Tatăl elevei X, un om autoritar , cadru militar, atunci când se enerva devenea

violent, ţipa. Cu tatăl , eleva X , nu discuta decât treburi legate de învăţătură.

Descoperirea cauzelor

-lipsa de comunicare şi autoritarismul excesiv, agresivitatea produc grave dezechilibre emoţionale;

-impunerea de către mamă a unui traseu în viaţă care nu este pe placul elevei M.C, fiind departe de

dorinţele şi posibilităţile tinerei dar care satisface frustrările şi neîmplinirile mamei conduce la

dezorientare şi eşec şcolar;

-tatăl elevei M.C este un om autoritar, când se enervează devine violent şi nu discută cu eleva decât

treburi legate de învăţătură.

179

Configurarea situaţiei

Ca urmare a discuţiilor cu adolescenta X şi cu mama acesteia am constatat că visul ei cel mare era să

urmeze artele plastice către care avea şi talent.

În viitorul apropiat tânăra şi-a propus: să studieze suplimentar la obiectele la care are probleme

eventual, solicitând ajutor colegilor;să-şi rezolve problemele de relaţionare cu părinţii şi colegii de

clasă; să participe alături de colegi la diferite activităţi extraşcolare; să frecventeze cursurile unui

cerc de pictură din cadrul Muzeului de arta din oraş.

Pentru viitorul mai îndepărtat: să studieze artele plastice, eventual să obţină o bursă în străinătate;

să realizeze o expoziţie cu lucrările efectuate; să-şi întemeeze o familie, să aibă copii, o casă şi să

câştige suficienţi bani.

Strategia de acţiune

1.Se acţionează la nivel personal prin: creşterea încrederii în forţele proprii, stimularea motivaţiei

pentru învăţare, schimbarea atitudinii elevei X faţă de colegi şi relaţiile cu aceştia, şedinţe de

psihoterapie, modificarea sistemului de valori al elevei.

2.Se acţionează la nivelul clasei de elevi prin: înlesnirea integrării în grup, solicitarea elevei în

realizarea unor activităţi desfăşurate în grup, participarea la activităţi extraşcolare (programe

distractive, excursii, concursuri...).

3.Se acţionează la nivelul tuturor factorilor: părinţi(consiliere), profesori, colegi, anturaj.

Rezultate obţinute

Eleva X la început a avut dificultăţi dar treptat , confruntăndu-se cu toate situaţiile , a căpătat

încredere în forţele proprii, s-a focalizat asupra aspectelor pozitive ale relaţiilor cu colegii şi familia,

avea expectanţe rezonabile faţă de sine, îşi exprima emoţiile în faţa clasei.

Având în vedere faptul că majoritatea atitudinilor negative faţă de sine erau generate de părinţi, s-a

lucrat pe acele distorsiuni cognitive care stăteau la baza imaginii de sine negative: dramatizarea

“Dacă nu iau note mari la toate materiile tata iar o să facă o criză.”, autoînvinuirea “Numai eu sunt

cea vinovată.”, citarea celorlalţi “Nu mă place chiar nimeni”, etichetarea “Vorbesc ca o proastă.”.

Adolescenta X, acum are mai multă încredere în ea, relaţia ei cu colegii s-a îmbunătăţit, colega ei de

bancă îi declarase, în ultima vreme numai lucruri pozitive despre ea, în familie a devenit mai

comunicativă cu mama şi mai tolerană cu tatăl şi are mari speranţe în proiectele de viitor pe care şi

le-a propus.

Abordarea folosită în procesul de consiliere a fost cea non-directivă (centrată pe client), model care

valorifică în cea mai mare parte resursele clientului fără a interveni în abisurile conştiinţei individului.

Pe parcursul procesului de consiliere am încercat să nu judec ce spune clientul, să nu evaluez, să nu-

mi impun punctele de vedere, să nu sugerez soluţii, ci doar să ascult, să accept necondiţionat, să

clarific şi să-o ajut pe clientă să se simtă liberă, autentică, să se autoevalueze realist, să nu fie

180

obligată să-şi modifice opiniile şi atitudinile intime pentru a menţine aprecierea persoanelor

semnificative pentru ea.

În cadrul acestui proces de consiliere am respectat principiile consilierii ( susţinerea afectivă,

susţinerea cognitivă, susţinerea volitiv decizională, descărcarea emoţională sau catarsisul, orientare-

sfătuire-dirijare), principii care au la bază promovarea stării de bine a clientei, de susţinere şi

dezvoltare a capacităţilor de adaptate- integrare a acesteia.

BIBLIOGRAFIE

TOMŞA, GHEORGHE - “Consilierea şi orientarea în şcoală”- Editura Credis, 2008

BĂBAN, ADRIANA - “Consiliere educaţională”- Editura Cluj-Napoca, 2001

ULETE, FLORIN –“Problemele adolescenţilor îi consilierea părinţilor”, Editura Atelier

Didactic, Bucureşti, 2004

MICLEA, M., LEMENI, G.,-“Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carieră”. Editura

ACSR, Cluj Napoca, 2004

181

ATTITUDES, ABILITIES AND ROLES OF THE ADVISOR

TEACHER ION MARIA GABRIELA POTIGRAFU PRAHOVADISTRICT GYMNASIAL SCHOOL

Preparing the advisor

Counseling is a complex process that cannot be accomplished intuitively or by common sense.

Advising information and methods of incorporating more psychological disciplines. Preparation of

the hearing involves the assimilation of some theoretical and applied points from the following

areas:

• developmental psychology;

• behavioural psychology;

• Psychology of personality;

• Health Psychology;

• Social Psychology;

• theories and techniques of counseling;

• self-knowledge.

At the same time, counselling involves developing attitudes and skills, without which the counseling

process may not result in effects outlined by the objectives of counselling itself.

Advisor’s attitudes

Counseling process implies a special relationship between the adviser and the students, relationship

based on trust, confidentiality, responsibility and respect. The advisor teacher is required to protect

the interests of pupils/students. Any counseling process must begin by assuming the responsibility of

repecting a system of values and codes set by professional associations by the advisor. The value

system is based on the officer's philosophy of humanistic psychology and student-centered

education.

The philosophy of the relationship between the counselor and the students is based on two

fundamental assumptions:

1. "All the people are special and valuable because they are unique." Counselor professor

facilitates the students ' awareness of the concept of uniqueness and unconditional value of any

person.

2. "every person is responsible for their own decisions." People manifests uniqueness and value

through the decisions they take. One of the objectives of counseling classes is to teach students to

make decisions and to assume the consequences of their actions.

182

The fundamental attitudes of the Adviser (a. Băban, d. Gautam, 2002), in the absence of which the

process of counseling will not achieve its purpose of formative, or even more, may have adverse

consequences, are:

• unconditional acceptance;

• empathy;

• congruence;

• collaboration;

• positive thinking;

• responsibility;

• respect.

Advisor’s abilities

Throughout the whole process of counseling are indispensable to certain fundamental skills

(abilities) that allow the deployment of successful activities and lead to positive effects expected.

Skills (a. Băban, d. Gautam, 2002) required for the conduct of activities by the teacher's advice are: •

active listening;

• observation;

• addressing the questions;

• provide feedback;

• provision of information;

• Paraphrasing;

• summarizing;

• the reflection.Rolurile consilierului şcolar

The general roles of the school officer are (William, 2008):

Psychological Counseling to pupils/students. Communication is oral, direct, and the role of

the adviser is twofold: on the one hand, he has to apply the techniques of interpersonal

communication efficiency (oral, nonverbal, written, where appropriate), to remove any

inhibitions of the client and, on the other hand, it must educate the client to express

feelings, feelings.

Evaluation/assessment of pupils/students (for special performances). Assessment. Is

achieved through the use of specific test and measurement of personality through

questionnaires, tests, observations (structured/unstructured), through interviews.

Change Agent. Accountability of those elements of the educational environment that

prevents the emotional and intellectual development of students.

Disciplinary officer in the studying unit.

Support for parents, parents-mediating pupils/students and the settling of conflicts, which

may constitute, at one point, serious obstacles in the educational activity.

• Consultant for the faculty, the optimization of the teaching activity. Communication skills

of the Adviser, in this situation are very important-he being forced to make a possible

hostility on the part of the teacher.

School and professional Orientation.

Agent-buffer (acting on behalf of certain pupils/students in special situations, assist them in

times of crisis). The hearing is the one who deals with authorities in violation of the law by

183

the pupils/students, he is the one who give statements to the media. The process of

communication is channeled towards the prevention, reduction and conflict resolution.

• Liaising with other specialists in the field of educational establishments.

• Research local education issues.

• Public relations representation counseling services inside and outside the institution, through the

mediation of the external image of the educational unit works.

• Curriculum planning (active and continuous reporting from the school curriculum/academic force,

proposing and implementing measures to improve it).

BIBLIOGRAPHY

Băban, A., (2001). Consilierea educaţională-Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi

consiliere. Cluj-Napoca:Editura Ardealul.

Pânişoară,O.I.,(2003).Consilierea eficientă.Bucureşti:Collegium Polirom, Bucureşti.

Tomşa, Gh., (2008). Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti: Editura Credis.

Szilagyi Andreea (2008) Manualul consultantului în carieră. Iaşi, Editura Institutul European.

184

CONFLICTELE CU PĂRINŢII.POSIBILITĂŢI DE REZOLVARE.

PROF.ÎNV.PREŞCOLAR: MIHAI IONELIA

GRĂDINITA NR. 4 MĂNECIU+PĂMÂNTENI

Fenomenele preşcolare ce pot fii identificate ca potenţiale situaţii de criză sunt situaţii

relaţionale greu controlabile,stari conflictuale intre preşcolari certuri,batăi soldate cu traume psihice

si fizice.

Pentru rezolvarea crizelor preşcolare şi şcolare este necesară cunoaşterea profundă a

acestoraşi a cauzelor care au dus la apariţia lor.La nivelul spaţiului şcolar şi preşcolar există de foarte

multe ori posibilitatea apariţiei unor conflicte intre părinţi şi cadrele didactice.Se impune explorarea

multicriterială a cauzelor.Dintre acestea enumeram câteva:slaba colaborare dintre cadrele didactice

şi parinţi,respingerea opiniilor altora,neacceptarea unor prezenţe fizice,a unor diferenţe de condiţie

social-economică,morală,religie,naţionalitate,etc.

Considerăm că educatoarei îi revine principalul rol în gestionarea situaţiilor de criză,întrucăt

profesia de cadru didactic presupune o bună cunoaştere a personalităţii copilului, o pregătire

psihopedagogică serioasă.Rolul cadrului didactic este de a accentua ideea de cooperare în

rezolvarea crizei şi nicidecum de a culpabiliza,de a stigmatiza persoanele şi faptele.Pentru

rezolvarea conflictelor este bine să fie abordate următoarele căi:

_cunoaşterea reciprocă;

_atmosfera întâlnirilor şi activităţilor cu părinţii să fie normală,pozitivă,destinsă;

_sprijinul acordat familiei,în raport cu creştera şi educarea copilului,să existe ca o componentă a

procesului didactic;

_evaluarea permanentă şi periodică a relaţiilor comune;

_comunicarea periodică,cu aspecte formele şi informale.

Propunem câteva măsuri practice pentru ameliorarea unor situaţii probematice apărute in

colaborarea dintre profesori şi parinţi.Acestea urmăresc determinarea unor comportamente

pozitive,deschise,empatice,transparente ale cadrelor didactice de tipul:

_în cazul unei discuţii aprinse cu părinţii,cadrul didactic nu trebuie :să îşi asume nimic pănă nu ştie

despre ce este vorba,să tragă concluzii pripite să-i judece pe părinţi,să-i intrerupă,să promită prea

des ,să uite că relaţiile bune au nevoie de timp pentru a fi construite ;

_este de dorit ca profesorulsă-şi păstreze calmul,să lase părinţii să vorbească cât vor,să cugete la

ceea ce i se potriveşte să fie pregătit cu materiale care care să sprijine activitaţile şi deciziile lui,să fie

sigur că a fost inţeles corect când explică,să folosească sprijinul colegilor,să-şi recunoască limitele şi

greşelile,să fie pozitiv,referindu-se mai întâi la ceea ce are bun copilul şi apoi să arate care sunt

problemele,să le acorde părinţilor atenţia cuvenită,să demonstreze că şi el ştie ce inseamnă să fii

părinte.

De asemenea pentru determinarea unei comunicări cât mai eficiente şi pe poziţii de

parteneriat,este bine ca profesorul să încerce să cunoască părinţii,ceea ce îi interesează ,munca

lor,familia lor,să folosească sugestiile pe care părinţii i le-ar putea da(când părinţii simt că ideile le

185

sunt luate în serios,aproape sigur se vor implica mai mult în sprijinirea copilului şi a gradiniţei) să

arate interes atunci când îi ascultă,să-şi păstreze mintea deschisă,să urmărească ideile principale ,să

asculte critic,să-şi ia notiţe dacă e necesar ,să arate interlocutorului(prin mimică) interesul său

pentru ceea ce spune,să desfăşoare ci ei o varietate de activităţi precum:

_activităţi de spart gheaţa primele întâlniri cu aceştia pregătite pentru a obţine o comunicare

eficientă şi de durată);

_informarea părinţilor despre activităţile copiilor,despre copilul lor,despre alte;

_acţiuni de orientare(sprijin spre anumite şcoli şi trepte din şcolaritate spre colaborarea şi implicarea

în procesul instructiv-educativ,dar şi în viaţa comunităţii locale)

Deci conţinutul domeniului consilierii îl constituie dezvoltarea optimă persoanei,promovarea

sănătăţii şi a stării generale de bine,învăţarea eficientă şi durabilă,orientarea şcolară şi activitatea

profesională.

BIBLIOGRAFIE:

IUCU B. ROMITĂ ,,Managementul clasei de elevi”

PAUN EMIL ,,Şcoala-abordare sociopedagogică”ED.Polirim,1999

186

CONFLICTS WITH PARENTS.POSSIBILITIES OF SOLVING

THEM.

TEACHER: MIHAI IONELIA

NR. 4 MĂNECIU+PĂMÂNTENI KINDERGARDEN

Preschool events that can be identified as potential crisis situations are hardly controllable

relational situations, conflicting moods among preschoolers quarrels, batăi resulting in physical and

mental trauma.

For preschool and school crises resolution is necessary to the knowledge of acestoraşi causes

that led to their emergence.At the level of school and preschool area there is often the possibility of

conflicts between parents and teachers.It is necessary to explore the causes of multicriterial.Among

these we mention a few: poor collaboration between teachers and parents, rejecting the views of

others, non-admission of physical presence, some differences in the socio-economic condition,

morality, religion, nationality, etc.

We believe that it is incumbent upon the principal teacher role in crisis management, întrucăt

the profession of teaching requires a good knowledge of the child's personality, psycho-pedagogical

training. Role of the teacher is to emphasize the idea of cooperation in resolving the crisis, not to

culpabiliza, to stigmatize people and facts.In order to resolve conflicts is to be addressed the

following paths:

_ mutual knowledge;

_ the meetings and activities with parents to be normal, positive, relaxed;

_ support for the family, in relation to the child's education, and creştera to exist as a component

of the educational process;

_ permanent and periodic assessment of common relations;

_ regular communication with forms and informal aspects.

We propose some practical steps to improve the situations encountered in the probematice

cooperation between teachers and parents.They shall ensure the determination of positive

behaviors, open, transparent, empathic teachers by type:

_ in a heated discussion with parents, the teacher must not: assume nothing until I know what it is

about, to draw hasty conclusions to judge parents to put her teaching career, to promise too often

to forget that good relationships need time to be built;

_ it is desirable for the teacher to remain calm, let the parents speak as they want, to consciences

about what fits to be prepared with materials that support the activities and decisions of, to be sure

it was correctly when inţeles explains, to use the support of colleagues, to recognize limits and

mistakes, to be positive, referring first to what is good child and then to show which are the

problemsparents should give them due attention, to show that he knows what it means to be a

parent.

Also to determine how effective communication and partnership positions, it is important to try to

know, what interests them, their work, their family, to use the suggestions that parents might give

187

them (when parents feel that their ideas are taken seriously, almost certainly will involve themselves

more in child support and gradiniţei) to show interest when he listens toto keep their minds open, to

pursue the main ideas, to listen, and take notes if necessary, to show the caller (via well done

mimicry) his interest in what he says, but they carry out a variety of activities such as:_activităţi de

spart gheaţa primele întâlniri cu aceştia pregătite pentru a obţine o comunicare eficientă şi de

durată);

_ informing parents about their children's activities, about their child about the other;

_ action (support to certain schools and steps towards collaboration and involvement of school age

in the educational process, but also in the life of the local community)

So the contents of the field are the optimal development counsellors, health promotion and general

condition good, effective and sustainable learning, school orientation and professional activity.

BIBLIOGRAPHY:



188

DIRIJAREA RELAŢIILOR INTERPERSONALE PRIN

COMUNICARE

prof.înv.primar, Marilena Baban,

Colegiul Naţional „Jean Monnet”, Ploieşti

„Felul în care vorbesc părinţii şi profesorii îi arată copilului părerea lor despre el. Afirmaţiile

lor influenţează încrederea şi preţuirea pe care acesta o acordă propriei persoane. Într-o mare

măsură, limbajul celor mari determină destinul unui copil.”- Haim Ginott. De aici, necesitatea ca

orice profesor să predea, în primul rând, natura umană şi abia apoi materia sa. Este evident necesar

ca orice dascăl să privească şi dincolo de orele de clasă şi să acorde puţină atenţie şi primului şi

nelipsitului dascăl din viaţa unui copil - părintele. Tot ceea ce se petrece la şcoală este puternic

influenţat de ceea ce se întâmplă înainte şi după aceea.

Părinţii şi profesorii trebuie să-şi unească forţele şi să formeze parteneriate de lucru. Şi unii şi

ceilalţi trebuie să ştie care este diferenţa dintre cuvintele care demoralizează şi cele care dau curaj ;

dintre cuvintele care incită la confruntare şi cele care invită la cooperare. Trebuie să le oferim

copiilor noştri un model viu al felului în care divergenţele se pot soluţiona printr-o comunicare

deschisă şi respectuoasă. Vom obţine rezultate mai bune dacă vom crea acea ambianţă emoţională

care să le confere copiilor siguranţa necesară pentru a fi receptivi şi îi vom putea determina să îşi

asume responsabilităţi şi să se autodisciplineze.

Un prim pas al unei comunicări eficiente este acela de a le accepta sentimentele şi părerile

elevilor. De cele mai multe ori, noi suntem produsul trecutului nostru. Vorbim cu elevii noştri aşa

cum au vorbit cu noi părinţii şi profesorii noştri şi de aceea este necesară o schimbare. Copiilor

trebuie să li se recunoască sentimentele şi acasă şi la şcoală. E lesne de observat că atunci când un

copil este supărat, el nu se poate concentra, şi în mod cert, nu îşi poate însuşi noi cunoştinţe. În loc

de a le ignora, putem să i le luăm în seamă prin:

- identificarea lor (observarea cu voce tare a stării copilului);

- recunoaşterea lor printr-un sunet sau un cuvânt;

- oferirea în imaginaţie/prin fantezie a ceea ce nu-i putem oferi în realitate, în loc să căutăm

argumente şi explicaţii.

Acceptarea sentimentelor şi a dorinţelor trebuie făcută chiar şi când punem capăt

comportamentelor inacceptabile, în loc de critici, întrebări şi sfaturi.

Alte modalităţi de a realiza o mai bună comunicare cu elevul pot fi:

- în loc de acuzaţii, sarcasm, de a da ordine - să se descrie problema cu care te confrunţi (tu, cadrul

didactic);

- înlocuirea acuzaţiilor, a învinuirilor şi a remarcilor dispreţuitoare, cu oferirea de informaţii banale,

ce par lucruri binecunoscute (« banca nu e făcută ca să scrii pe ea ; ai hârtie pentru asta »);

- în loc de a da un ordin, de o ameninţare - oferirea unei variante;

189

- comunicarea simplificată la un cuvânt sau un gest, are mai mult câştig de cauză decât un

avertisment, o morală sau acuzaţii;

- descrieţi copilului ceea ce simţiţi dumneavoastră („nu mi-a plăcut…/ mă deranjează…”) fără să

faceţi nici o referire la firea elevului, în loc de sarcasm, în loc de insulte.

Adesea, elevii nu au urechi pentru vorbele adulţilor, dar dacă văd ceva scris, recepţionează

mesajul. De aceea consider bună metoda bileţelelor. Putem scrie copilului un mesaj simplu care să-i

reamintească o regulă cunoscută, dar adeseori încălcată.

La toate cele enumerate anterior, se poate adăuga şi sfatul „Fii glumeţ!” (foloseşte altă voce

sau alt accent).

În loc să-i ameninţăm pe copii, mai mult vom avea de câştigat dacă:

- indicăm o soluţie utilă;

- exprimăm o dezaprobare fermă (fără să atacăm persoana);

- spunem ce pretenţii avem;

- arătăm cum se pot face îmbunătăţiri;

- oferim o soluţie;

- îl lăsăm să simtă consecinţele purtării lui (dacă ne-am asigurat că nu se poate întâmpla ceva grav).

Vom putea rezolva cu mai mult succes diferite probleme apărute în clasa de elevi dacă vom

folosi comunicarea (care presupune şi ascultare). Astfel, la constatarea unui conflict, putem încerca

următorii paşi:

- să ascultăm care sunt sentimentele şi necesităţile copilului;

- să-i rezumăm punctul de vedere expus;

- să ne exprimăm sentimentele legate de problema în cauză;

- să-l invităm pe copil să analizeze situaţia împreună cu noi;

- să notăm toate ideile, fără a le evalua;

- să hotărâm împreună care idei nu ne plac, care ne plac şi cum plănuim să le punem în practică.

Cu toţii am observat că „Vorba dulce mult aduce”. Tot aşa, laudele folositoare vor atrage

reacţii constructive. În loc să evaluezi, poţi să descrii ce simţi, ceea ce vezi sau auzi, iar în loc să critici,

poţi să subliniezi ce trebuie făcut.

Adeseori pot fi întâlnite în comunicările adulţilor, „etichetele”. Ele deteriorează şi aduc mult

rău în relaţia acestora: copilul închistându-se într-un anumit rol. În loc de a eticheta un copil, mai

bine:

- să căutăm prilejul de a-i arăta copilului o nouă imagine despre el însuşi;

- să-l punem pe elev într-o situaţie în care să se poată vedea singur altfel;

190

- să-l lăsăm pe copil să audă întâmplător când spunem ceva pozitiv despre el;

- să-i prezentăm comportamentul pe care ne-ar plăcea să-l vedem;

- să-i reamintim copilului realizările lui anterioare;

- să-i enunţăm sentimentele şi aşteptările.

O comunicare eficientă a dascălului cu elevii săi presupune totodată şi o relaţie de tipul

acţiune - răspuns între cadrul didactic şi părinte. Există, ce-i drept, o sumedenie de părinţi minunaţi,

care se străduiesc din răsputeri ca totul să fie cât mai bine. Dar, mai sunt, şi încă mulţi, care nu

înţeleg să ofere informaţii corecte - despre cum se comportă copilul acasă, despre ceea ce îl

interesează, ceea ce îl nelinişteşte … în fine, orice îl ajută pe învăţător/ profesor ca să-l înţeleagă pe

elevul său mai bine.

O comunicare eficientă între cadrele didactice şi părinţi ţine cont de următoarele aspecte:

- atât părinţii, cât şi profesorii au nevoie de apreciere, informaţii şi înţelegere din partea celorlalţi;

- şi unora, şi celorlalţi trebuie să li se recunoască eforturile;

- şi unii, şi ceilalţi avem nevoie de respect;

- şi unii, şi ceilalţi avem nevoie să lucrăm împreună, să ne sprijinim reciproc şi să căutăm ce e mai

bun în fiecare, astfel încât să le putem da tot ce e mai bun elevilor noştri.

Folosind comunicarea şi iubirea vom putea să vorbim pe înţelesul elevilor noştri. Autorii

Garry Chapman şi Ross Campbell subliniază importanţa iubirii în creşterea copilului. Ei ne sfătuiesc să

folosim cele cinci limbaje ale iubirii: mângâierile fizice, cuvintele de încurajare, timpul acordat,

darurile şi serviciile. Astfel, copilul va fi mai motivat în activitatea lui de învăţare. Gradul în care

comunicăm cu copilul afectează încrederea şi siguranţa sa, care la rândul lor afectează motivarea sa

de a învăţa.

MĂSURA SUCCESULUI

Nu-i vorba despre banii de la bancă,

Şi nici hectarul de pământ pe care-l ai nu-i tot.

Nu e o chestiune de prestigiu sau de titlu;

Nici de putere, nici de muşchi şi nici de corp.

Nu-i numărul de slujitori ce sar la-a ta strigare,

Nu-i vorba-aici de lucruri ce deţii -

Fie că-s multe, că-s puţine sau deloc;

191

Succesul ţi-l măsori doar prin copii.

De-s fericiţi şi muncitori, cinstiţi şi blânzi,

Indiferent de câte lucruri au,

Sudoare, lacrimi, date ca să-i creşti,

Se merită - fiindcă succesul ele-ţi dau!

(autor necunoscut)

BIBLIOGRAFIE:

„Repere pentru o concepţie umanistă asupra educaţiei” - Gabriel Albu;

„Predarea care schimbă vieţi” - Howard Hendricks;

„Cele cinci limbaje de iubire a copiilor” - G. Chapman şi R. Campbell;

„Comunicarea eficientă cu copii” - A. Faber şi E. Mazlish;

„Ascultarea de bunăvoie” - Kay Kuzma

1. The management of interpersonal relationships using communication

Primary teacher , Marilena Baban,

Colegiul Naţional „Jean Monnet”, Ploieşti

"The way parents and teachers talk shows the child their opinion about him. Their claims

influence self-confidence and self-esteem. To a large extent, the language of the adults determines

the destiny of a child. "- Haim Ginott. This is why we need a teacher to teach, first, human nature

and then his own subject. It is obviously necessary for any teacher to look beyond his lessons and

pay some attention to the first and omnipresent teacher of a child - the parent. Everything that

happens at school is strongly influenced by what happens before and after it.

Parents and teachers should join forces and form working partnerships. They need to know

the difference between words that bring down and word that encourage; between words that incite

confrontation and words that call for cooperation. We must provide our children a living model of

how differences can be solved through open and respectful communication . We'll get better results

if we create that ambience which gives children's emotional safety needed to be responsive. This will

make them able to take responsibility of their acts and be self-disciplined.

192

A first step in effective communication is to accept students' feelings and opinions. Many

times, we are the product of our past. We talk to our students as our parents and our teachers

talked to us and this is why a change is needed. Children should have their feelings recognized at

home and at school. It is easy to see that when a child is upset, he cannot concentrate and is

certainly unable to acquire new knowledge. Instead of ignoring them, we can take them into account

by:

- Identifying them (observing aloud child's mood);

- Their recognition through a sound or a word;

- Providing the imagination / the fantasy of what we can not realistically offer instead of seeking

arguments and explanations.

Accepting feelings and desires has to be made even when we put an end to unacceptable behavior,

instead of criticism, questions and tips.

Other ways to achieve better communication with the student can be:

- Instead of accusations, sarcasm or giving orders, you need to describe the problem that you face

(you, the teacher);

- Replacement of the allegations, accusations and disparaging remarks with providing elementary

information ("the bank is not made to write on it, you have paper for that");

- Instead of giving an order of a threat - offering a choice;

- Simplified communication to a word or gesture has prevailed more than a warning, a moral or

allegations;

- Describe what you feel to the child ("I didn't agree with... / It bothers me ...") without making any

reference to the nature of the student, instead of sarcasm, instead of insults.

Often, students do not have ears to hear the adults, but if they see something written, they receive

the message. So I think the best way is making notes. We can write the child a simple message to

remind the rule known but often violated.

To all those listed above, you can add advice "Be funny!" (using another voice or another accent).

Rather than threaten the children, the more we benefit if we:

- Indicate a useful solution;

- Express strong disapproval (without attacking the person);

- Say what we claim;

- Show how improvements can be made;

- Offer a solution;

193

- Let him feel the consequences of his behavior (if we have ensured that something serious cannot

happen).

We can more successfully resolve various problems in the classroom if we use communication

(which implies listening). Thus, if we find a conflict, we can try the following steps:

- To listen to the feelings and needs of the child;

- To summarize the views presented;

- To express our feelings about the issue in question;

- To invite the child to analyze the situation with us;

- To note all ideas without evaluating them;

- To decide together which ideas we do not like, we like and how we plan to put them into practice.

We've noticed that "Kind words go a long way." So, praise will attract useful constructive reactions.

Rather than evaluate, you can describe what you feel, what you see or hear, and instead to criticize,

you can point out what should be done.

Adults usually use a form of communication that is called "tags". They damage and bring more harm

to their relationship: the child blocks himself in a role. Instead of labeling a child, better:

- To seek the opportunity of showing the child a new image of himself;

- To put the student in a situation where he could see himself differently;

-To let the child hear what happens when we say something positive about him;

- To present the behavior that we would like to see;

- To remind the child's previous achievements;

- To restate feelings and expectations.

Effective communication between the teacher and his students also requires a relationship of type

action - response between teacher and parent. There exists, that's right, a lot of wonderful parents

who are striving hard for everything to well. But there are many who do not understand how to

provide accurate information - about how the child behaves at home, what interests him, which

worries him ... well, any help the teacher / professor to understand his student better.

Effective communication between teachers and parents take into account the following:

- Both parents and teachers need assessment, information and understanding from others;

- Parents and teachers need to have recognized efforts;

- Parents and teachers need to respect others;

- Parents and teachers need to work together, support each other and seek out the best in each, so

that we can give all our students the best.

194

Using communication and love we could talk on the meaning of our students. The authors Garry

Chapman and Ross Campbell emphasizes the importance of love in childcare. They suggest using the

five love languages: physical caresses, words of encouragement, time, gifts and services. The child

will be more motivated in the work of learning. The way we communicate with the child will affect

his confidence and safety, which in turn affects the motivation of learning.

The measure of success

It's not about the money from the bank,

Nor the land you have,

It's not a matter of prestige or title;

Nor the power, muscle, body.

It's not the number of servants that leap to yours outcry

Here is not about the things you own -

Whether it’s much, little or not at all;

Success is measured only through your children.

If they are happy and working, honest and kind,

No matter how many things they have,

Sweat, tears, given to grow them,

It is worth it - because they give you success!

(author unknown)

REFERENCES:

- Gabriel Albu;

changes lives" - Howard Hendricks;

of children" - G. Chapman and R. Campbell;

195

- A. Faber and E. Mazlish;

illing obedience" - Kay Kuzma

196

PROIECT DE CONSILIERE TEMA – Familia, gradinita si

Maria sa – Copilul

Prof. Inv. Prescolar PETRE FLORENTINA

GRADINITA STEP by STEP RAZA DE SOARE, PLOIESTI

ARGUMENT

La educarea şi formarea copilului preşcolar contribuie mai mulţi factori educaţionali: grădiniţă,

familie, societate, etc. Este recunoscut faptul că, în cadrul acestui „complex formativ”, rolul

preponderent revine grădiniţei, instituţiei specializată, cu cadre anume specializate pentru realizarea

obiectivelor educaţiei preşcolare.

Pentru reuşita actului educaţional, munca depusă de cadrele didactice din grădiniţă trebuie

continuată, susţinută şi înaintată de familie. În acest sens educatoarea trebuie să asigure o

permanentă colaborare între grădiniţă şi familie şi să-i convingă pe părinţi a păstra unitatea de

cerinţe adresate preşcolarilor cu cele ale grădiniţei.

GRUPA MICA : 25 de copii

Scopul: Implicarea familiei în cadrul programului desfăşurat în grădiniţă cu scopul de a creste actul

educational .

Obiectivele proiectului educaţional sunt:

optimizarea disponibilităţii de a împărtăşi experienţa de creştere şi educare a copilului;

identificarea problemelor cu care se confruntă părinţii în respectarea, de către copii, a unor

reguli prestabilite;

sensibilizarea părinţilor cu privire la nevoia de sprijin a copilului;

să elaboreze programe comune, menite să faciliteze integrarea socio-emotionala a copiilor;

să confirme şi să întărească rolul unităţilor de învăţământ în viaţa comunităţii.

GRUP TINTA: parintii grupei mici

DURATA: un an scolar

In realizarea proiectului am pornit de la o cercetare cu titlul: PARTENERIATUL GRĂDINIŢĂ-FAMILIE ÎN

ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ „STEP BY STEP”

SCOPUL : cunoaşterea aprofundată a copilului din perspectiva părintelui.

OBIECTIVELE CERCETĂRII:

Evidenţierea, pe baza chestionarului administrat părinţilor, a unor atitudini şi practici

parentale faţă de copii;

Întărirea relaţiile dintre educatoare-părinţi, acordându-şi încredere reciproc.

IPOTEZA

197

Dacă părinţii şi educatoarele colaborează, în ceea ce priveşte cunoaşterea copiilor, atunci e

de presupus că rezultatele şcolare ale elevilor se îmbunătăţesc.

METODELE ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU FOLOSITE

Pentru a studia importanţa cunoaşterii aprofundate a copilului din perspectiva

părintelui, am apreciat ca fiind indicată folosirea următoarelor metode:

chestionarul,interviul şi convorbirile individuale cu părinţii.

EŞANTIONAREA

eşantionul pentru care s-a desfăşurat cercetarea este reprezentat de un număr de 25 de

părinţi de la grupa mica „Gărgăriţele”.

REZULTATELE CERCETĂRII

INTERPRETAREA CANTITATIVĂ

La întrebarea 4. „CUM V-AŢI DESCRIE COPILUL?” -12% au răspuns timid,

retras; 4% - sociabil, prietenos, uneori agresiv; 84% - sociabil, prietenos.

La întrebarea 5. „CUM ÎŞI PETRECE CEA MAI MARE PARTE A TIMPULUI

LIBER?” – 32% - jocuri(puzzle, maşini, păpuşi); 40% - TV, calculator; 28% - TV,

calculator.

La întrebarea 6. „CARE DINTRE MEMBRII FAMILIEI SE IMPLICĂ MAI MULT

ÎN EDUCAŢIA COPILULUI? ” 80% - mama; 20% - tata, bunicii.

La întrebarea 7 „CÂŢI PRIETENI ARE?………..CARE?” – 92% au răspuns

„mulţi” şi au completat şi câteva nume de prieteni, dar 8% au afirmat că au un copil

retras şi nu au completat la întrebarea „care sunt acei prieteni?”.

La întrebarea 8. „CUM ÎŞI FACE PRIETENI?” 92,5%- uşor; 7,5% - greu.

La întrebarea 9. „CU CE FEL DE COPII SE ÎMPRIETENEŞTE?” – 80% - de

aceeaşi vârstă, 20% - mai mari.

La întrebarea 10 „ARE O JUCĂRIE PREFERATĂ?” – 96%- da, 4% - nu (cel

timid, Marin Ştefan, cu un tată autoritar.

La întrebarea 11 „ÎŞI ÎMPARTE JUCĂRIILE CU PARTENERII DE JOACĂ?” –

92% - da, 8% - nu (la copiii :Ana Maria şi Ştefan, cred că au fost foarte cinstiţi

părinţii).

La întrebarea 12 „CÂND SE JOACĂ CU ALŢI COPII CE ROL JOACĂ?” – 68%

- trece cu uşurinţă de la un rol la altul, 24% conducător, 8% - preferă să se lase

condus.

198

La întrebarea 13 „VĂ PLACE COMPORTAMENTUL COPILULUI

DUMNEAVOASTRĂ ACASĂ? ….DAR LA GRĂDINIŢĂ?” – 16% - nu prea, 84%

- da.

La întrebarea 14 „OBIŞNUIŢI SĂ-L PEDEPSIŢI? .........................CUM?” – 16% -

uneori, 12% - nu, 72% - da.

La întrebarea 15 „CÂND FACE O POZNĂ, CUM REACŢIONEAZĂ?” – 20% -

recunoaşte fapta, 80% - dacă se insistă recunoaşte fapta. INTERPRETAREA CALITATIVĂ

Am constatat că unii părinţi îşi cunosc copiii, iar alţii mai puţin. Câţiva îi văd

aşa cum şi-ar dori ei să fie copilul, nu cum este în realitate , ascunzându-i problemele,

negândui-le , considerând că aşa trebuie să fie un copil de vârstă preşcolară. Am

aplicat chestionarul pentru a vedea cât de cinstiţi sunt părinţii faţă de noi educatoarele

şi faţă de copiii lor.

Consider că o mai bună comunicare părinţi –educatoare, comunicare bazată pe

sinceritate , ar duce la o mai bună cunoaştere a copiilor pentru ambele părţi.Astfel am

descoperi împreună punctele slabe si punctele tari ale copiilor .Doar aşa putem

corecta ceea ce este negativ în comportamentul copiilor şi am întării atitudinile

pozitive ale acestora.

Surprinzătoare pentru mine a fost atitudinea unor părinţi, şi aici mă refer la unii

taţi care, atunci când au primit chestionarul au rămas miraţi, spunându-mi că nu îşi

cunosc foarte bine copilul, mama fiind cea care se ocupă de educaţia acestuia.Astfel a

fost nevoie de un timp mai îndelungat (chiar şi o săptămână) pentru a primi

chestionarul completat.Am apreciat onestitatea lor atunci când mi-au spus că au apelat

la ajutorul celorlalţi membrii ai familiei(mama, bunici) pentru a răspunde la

întrebările chestionarului.

CONCLUZII

Analizând rezultatele acestei cercetări, am constatat că unii părinţi îşi cunosc

copiii, iar alţii mai puţin. Câţiva îi văd aşa cum şi-ar dori ei să fie copilul, nu cum este

în realitate, ascunzându-i problemele, negândui-le, considerând că aşa trebuie să fie

un copil de vârstă preşcolară. Am aplicat chestionarul pentru a vedea cât de cinstiţi

sunt părinţii faţă de noi educatoarele şi faţă de copiii lor.

Dupa incheierea cercetarii am elaborat un plan de interventie, care de fapt este

chiar proiectul de consiliere Familia, gradinita si Maria sa – Copilul

ACTIVITATI CU PARINTII:

Discuţii directe cu fiecare părinte, acolo unde am simţit că părintele s-ar jena

să fie abordat în grup.

Am invitat toţi părinţii ca la finalul fiecărei săptămâni să consulte mapa cu

lucrări a copilului.

Am invitat, prin rotaţie, diferiţi părinţi să participe la o zi în grădiniţă: masa de

dimineaţă, activităţi pe centre, activităţi de grup, activităţi complementare,

masa de prânz.

Pentru părinţii care nu –şi dau seama când copilul minte referitor la activitatea

din clasă, am filmat zile obişnuite fără a anunţa copiii că sunt filmaţi şi am

prezentat părinţilor filmările în colaborare cu directorul şi consilierul, pentru a

avea credibilitate.

199

Activităţi de consiliere (intalniri organizate cu profesorul consilier din

unitatea noastra) cu părinţii pentru a se vedea cine greşeşte în relaţia părinte /

copil de nu recunosc atunci când fac pozne (poate părintele este prea autoritar,

poate prea tolerant).

Pentru tăticii care nu se ocupă de copiii lor ci preferă să lase această sarcină

doar pe umerii mamei, am încercat să le explicăm cât de importantă este

educaţia copiilor lor, care învaţă şi atunci când adultul nu-i dă nicio importanţă

copilului, îl lasă singur pe considerentul „e copil, să se joace singur”. Acel

părinte nu trebuie să se mire dacă mai târziu şi copilul va avea aceeaşi

atitudine pe care a avut-o părintele faţă de el.

ANEXA 1 CHESTIONAR PENTRU CUNOAŞTEREA COPILULUI DIN PERSPECTIVA PARINTELUI

1. NUMELE ŞI PRENUMELE COPILULUI:

2. ZODIA:

3. CUM V-AŢI DESCRIE COPILUL?

a) timid, retras b) sociabil, prietenos c) ascultător, cuminte d) uneori agresiv

4. CUM ÎŞI PETRECE CEA MAI MARE PARTE A TIMPULUI LIBER?

a) la TV, calculator b) jocuri (puzzle, maşini, păpuşi) c) activităţi de învăţare

d) altfel (precizaţi cum) ……………………….

5. CARE DINTRE MEMBRII FAMILIEI SE IMPLICĂ MAI MULT ÎN

EDUCAŢIA COPILULUI?

a) mama b) tata c) bunicii d) alte persoane (care)

6. CÂŢI PRIETENI ARE?………..CARE?…………………………………

7. CUM ÎŞI FACE PRIETENI?

a) greu b) uşor c) nu-şi face prieteni

8. CU CE FEL DE COPII SE ÎMPRIETENEŞTE?

a) mai mici b) mai mari c) de aceeaşi vârstă

9. ARE O JUCĂRIE PREFERATĂ?…….CARE?……………

10. ÎŞI ÎMPARTE JUCĂRIILE CU PARTENERII DE JOACĂ?

200

a) DA b) NU

11. CÂND SE JOACĂ CU ALŢI COPII CE ROL JOACĂ?

a) preferă rolul de conducător b) preferă să se lase condus

c) trece cu uşurinţă de la un rol la altul e) mai mult stă retras, nu se interesează de

jocul în grup

12. VĂ PLACE COMPORTAMENTUL COPILULUI DUMNEAVOASTRĂ

ACASĂ? …….DAR LA GRĂDINIŢĂ?...........................................

13. OBIŞNUIŢI SĂ-L PEDEPSIŢI?.........................CUM?.............................

14. CÂND FACE O POZNĂ, CUM REACŢIONEAZĂ?

a) recunoaşte fapta b) minte c) dă vina pe altcineva

d) dacă se insistă recunoaşte că a greşit?

BIBLIOGRAFIE:

Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004

Creţu, R. Z., Evaluarea personalităţii, Editura Polirom , Bucuresti, 2005

Dima S. - Copilăria – fundament al personalităţii, cunoaştere - -explorare – educare,

Revista Învăţământul Preşcolar, Bucureşti, 1997.

Dumitrana, M. – „Copilul, familia si gradinita”, Editura Compania, 2000

Ezechil,L.;Păişi-Lăzărescu,M. ; - „Laborator preşcolar”-Bucureşti ,V & I Integral

2004.

Golu Pantelimon, Verza Emil, Zlate Mielu, Psihologia copilului, manual pentru

clasa a XI-a –şcoli normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

Hansen, A.K. , Kaufman, R.K. , Burke Walsh, K., Crearea claselor orientate după

necesităţile copilului, C.E.D.P. Step by step –Bucureşti, Romania, 1998

Mucchielli,A., Arta de a comunica , Editura Polirom , Bucuresti, 2005

Mucchielli,A.,,Arta de a influenţa , Editura Polirom, Bucureşti, 2002

Muntean, A., Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, Bucureşti, 2006

Vrăşmaş, E., A., ,,Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti, Editura Aramis

2002

P.R.E.T.,Modul nr.2 :,,Împreună pentru copii:grădiniţa şi comunitatea’’,Bucureşti,2008;

Revista Învăţământul Preşcolar, nr. 3-4/1995, Bucureşti,1995

Revista Învăţământul Preşcolar, nr3-4/1999, Bucureşti, 1999

Revista Învăţământul Preşcolar nr.3-4/2005, Bucureşti, 2005.

201

1. DRAFT ADVISORY SUBJECT - family, kindergarten and the king –

the child

Prof. Inv. Florentina Petre Preschool

KINDERGARTEN STEP by STEP sunshine Ploiesti

ARGUMENT

The education and formation of a child depends on: kindergarten, family, society, etc. It is

recognized that, in this "formative complexity", the role lies mainly to kindergarten, which is

a specialized institutions, with certain specialized staff to achieve the objectives of preschool

education.

For the success of education, the work of kindergarten teachers should be continued and

supported by family. So, the teacher needs to ensure a constant collaboration between

kindergarten and family and to convince parents to keep the unity between what children are

asked to do at home and what they are asked to do in kindergarten.

Small group: 25 children

Purpose: Family involvement in the kindergarten program carried out, in order to increase

the educational act.

Educational Objectives are:

optimize the availability of sharing how a child is grown and educated

identifying problems that parents are facing when children have to respect a rule

Drawing parents’ attention at what the child needs, especially support;

Make up common timetables, in order to ease up the social and emotional integration of the

children;

Confirm and strengthen scholar institutions’ role in community’s life

Target group: parents of small group

Duration: one academic year

In the project we started a research entitled: KINDERGARTEN-FAMILY PARTNERSHIP

IN ALTERNATIVE EDUCATION "STEP BY STEP"

PURPOSE: thorough knowledge of the child as a parent.

RESEARCH OBJECTIVES:

Outline, using a quiz for parents, the parental attitudes and practices towards children ;

Strengthen relationships between primary teacher and parents, trusting each other.

HYPOTHESIS

202

HYPOTHESIS

If parents and primary teachers work together when it comes to recognition of

children, then all we have to do is suppose that scholar results will get better.

Methods and tools used for work

In order to study the importance of deep knowledge of a child from the

perspective of a parent, I used the following methods: questionary, interview

and individual talkings to the parents.

SAMPLING

The group who took part to this experience is formed from 25 parents from a

small group, “The ladybugs”

RESEARCH RESULTS

Quantitative interpretation

Question 4. "HOW would you describe your child?" - 12% responded shy,

withdrawn, 4% - sociable, friendly, sometimes aggressive, 84% - outgoing,

friendly.

In question 5. "As he spends most of his free time?" - 32% - games (puzzles, cars,

dolls), 40% - TV, PC, 28% - TV, computer.

Question 6. "Which family members are more involved in educating the kid?" 80% -

mother, 20% - Dad, Grandma.

Question 7 "How many friends does he have? ........... WHAT?" - 92% said "many"

and completed a few names of friends, but 8% said they had one child withdrawn

and did not complete the question " who are those friends? '.

Question 8. "How do they make friends?" 92.5% - slightly, 7.5% - hardly.

Question 9. "What kind of children are their friends?" - 80% - of the same age, 20%

- higher.

In question 10 "Has your child a favorite toy?" - 96% - yes, 4% - not (the shy,

Stefan Marin, with authoritarian father).

Question 11 "Does he share toys with his playmates?" - 92% - yes, 8% - not (in

children: Ana Maria and Stephen were very honest I think parents).

203

Question 12 "When playing with other children what’s his role?" - 68% - easily

switch from one role to another, 24% driver, 8% - prefer to be led.

Question 13 "Do you like your child's behaviour at home? .... But the garden?" - 16%

- not much, 84% - yes.

Question 14 "Do you use to punish him? ......................... HOW? "- 16% - sometimes

12% - not 72% - yes.

Question 15 "When your childs is naughty, how does he react?" - 20% - recognizes

that 80% - if you insist recognizes.

Qualitative interpretation

We found that some parents know their children and others less. Some see them as

they would like them to be the child, not as he is in reality, denying them,

considering that it must be a child of preschool age. We applied a questionnaire to

see how honest parents are to children and primary teachers.

I believe that a better parent-teacher communication, communication based on

honesty, would lead to a better understanding of children for both parts.Astfel we

discover together the strengths and weaknesses of children. This is the only way to

correct what’s negative in our children’s behavior and strengthen their positive

attitude.

Surprising to me was the attitude of some parents and here I refer to some fathers

when they received the questionnaire they remained surprised, telling me they do

not know their children well, because the mother is the one who handles his or her

education .So, It took a long time (even a week) to receive the filled in

questionnaire. I appreciated their honesty when they told me that they have enlisted

the help of other family members (mother, grandmother) to answer the

questionnaire.

CONCLUSIONS

Analyzing the results of this research, I found that some parents know their

children and others less. Some see them as they would like the child to be, not as

he is in reality, hiding his problems, denying them, considering that he is as a child

of preschool age must be. We applied a questionnaire to see how honest parents are

to us and to their children.

After the research we have developed a plan, which is actually even

a counseling project: “Family, Kindergarten and the king – the child”.

204

ACTIVITIES WITH PARENTS:

Direct talks with each parent, where I felt that the father would feel embarrassed if he was

addressed in the group.

We invited all parents that at the end of each week to consult the child's folder with papers.

I asked different parents to attend a kindergarten day: morning meal, centers activities,

group activities, complementary activities, lunch.

For parents who do not realize the child lying on the activity of class I filmed ordinary days

without informing children that they are filmed and presented in collaboration with the

director the videos I got.

Counseling activities (meetings held with the conselour in our unit) with parents to see

who's wrong in the relationship parent – child, when they do not recognize the mischief

(perhaps too authoritarian parent, perhaps too tolerant).

For dads who are not dealing with their children but prefer to leave this task solely on the

shoulders of the mother, I tried to explain how important the education of their children is

and that when the adult ignores the child or leaves him alone, that parent should not be

surprised if later the child will have the same attitude he had towards his children.

APPENDIX 1 QUESTIONNAIRE FOR CHILDREN AWARENESS

FROM A PARENT

1. CHILD'S NAME AND SURNAME:

2. Zodiac:

3. DESCRIBE YOUR CHILD

a) shy, retiring b) sociable, friendly c) obedient, dutiful d) sometimes aggressive

4. How does he spend his free time?

a) TV, calculator b) games (puzzles, cars, dolls) c) learning activities

d) other (specify how) ............................

5. Which family members engage in child’s education?

a) mom b) dad c) grandmother d) other persons (who)

6. How many friends does the child have? Who?

7. How does he make friends?

a) hard b) easy c) not making friends

8. What kind of children are his friends?

205

a) younger b) older c) of the same age

9. Does he have a favourite toy? Which?

10. Does he share his toys?

a) Yes b) No

11. What kind of role does he play?

a) prefer the role of leader b) prefer to be led

c) easily switch from one role to another e) more stays retired, not interested in

playing in group

13. Do you like your child’s behaviour at home? What about at kindergarten?

14. Do you use to punish him? How?

14. When he does something wrong, what’s his reaction?

a) recognize b) mind c) blame someone else

d) if it insists acknowledges that he was wrong?

REFERENCES:

B r an-Pescaru, A.,, Partnership and educate Þ n i is "glad to t i, Aramis Print Publishing, 2004

Christian T U, RZ, staff appraisal ii T Polirom, Bucharest, 2005

Dima S. - Childhood - the foundation of personality, knowledge - Exploration - Education,

Preschool Education Magazine, Bucharest, 1997.

Dumitrana, M. - "C opilul, family and kindergarten" Publishing Company, 2000

Ezechil, L., P and AND-L n s r escu, M. - 'L ABOR pre ş c potter "- glad to t i, V & I Integral

2004.

Golu Panteleimon, Green Emil, Zlate Mielu, Child Psychology, manual class XI to normal

schools, Didactic and Pedagogic Publishing, Bucharest, 1995.

Hansen, AK, Kaufman, RK, Burke Walsh, K., Creating classes geared DUP T s

needs child, CEDP Step by step - B ucure s t i, Romania, 1998

Mucchielli, A., The art of communicating, Polirom, Bucharest, 2005

Mucchielli, A., The art of influencing T Polirom, glad to t i, 2002

Muntean, A., psychology developed human r Polirom, glad to t i, 2006

Enmity, E., A.,, counseling and parent education ", Bucharest, Aramis 2002

PRICE, Module 2:,, Q m added preun Children: GR T d ini AND community '', glad to t i, 2008;

Preschool Education Review, no. 3-4/1995, Bucharest, 1995

Preschool Education Magazine, nr3-4/1999, Bucharest, 1999

Magazine nr.3-4/2005 Preschool Education, Bucharest, 2005.

206

PROIECT DE CONSILIERE PENTRU PĂRINŢI„COPIII NOŞTRI

AU NEVOIE DE NOI”

Profesor Învăţământ preşcolar: Bărbuceanu Alina

Grădiniţa Step by Step „Rază de Soare” Ploieşti

ARGUMENT:

Cea mai mare dorinţă a tuturor copiilor este de a li se da atenţie, de a desfăşura activităţi împreună

cu părinţii. In acelaşi timp, pentru majoritatea părinţilor, a ajunge să-i înţeleagă pe copii, reprezintă o

lucrare de o viaţă întreagă, pentru că fiecare copil este diferit într-un mod unic.

SCOP :

- creşterea calităţii comunicării părinte-copil;

OBIECTIVE:

- sensibilizarea părinţilor cu privire la înţelegerea nevoilor copilului;

- identificarea barierelor în comunicare părinte copil;

- gestionarea eficientă a timpului pe care părinţii îl petrec cu copiii;

- sprijinirea părinţilor în educarea propriilor copii.

GRUP ŢINTĂ:

- părinţii grupei mari

207

LOCUL DESFĂŞURĂRII:

- sala de grupă

DURATA:

- patru săptămâni/ o şedinţă pe săptămână

- după două luni se realizează o sedinţă evaluatoare

REZULTATE:

- modificarea comportamentului, a atitudinii copiilor preşcolarii ca o consecinţă a activităţii

desfăşurată;

- interesul manifestat de părinţii pentru activităţile de consiliere.

SEDINŢA 1: „Ce ştiu despre copilul meu?”- discuţii libere despre cunoaşterea programului zilnic al

copilului, despre cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale preşcolarilor. Evaluarea: întocmirea de

către părinte a unei liste cu cinci calităţi şi cinci defecte pe care copilul le are.

SEDINŢA 2: „Ce nevoi are copilul tău?” -discuţii pentru identificarea nevoilor social-emoţionale ale

copiilor şi ident şi identificarea situaţiilor de criză prin care trece copilul. Evaluare: vizionarea unui

material în care sunt prezentate comportamente dorite şi nedorite ale copiilor.

SEDINŢA 3: „Cum să îmi ajut copilul?”- prin gestionarea eficientă a timpului şi prin dezvoltarea

capacităţii de comunicare. Evaluare: învăţarea tehnicilor de rezolvare a conflictelor.

SEDINŢA 4: Studii de caz – prezentarea unor cazuri concrete de neglijare a nevoilor emoţionale ale

copiilor. Evaluare: vizionarea unor filme.

SEDINŢA 5: Rezultatele obţinute în urma programului de consiliere – verificarea atingerii

obiectivelor fixate prin desbateri pe tema proiectului de consiliere şi realizarea schimburilor de

experienţă între părinţi.

208

DRAFT ADVICE FOR PARENTS “Our children need us”

Primary Teacher: Alina Barbuceanu

Kindergarten Step by Step "Sunshine" Ploiesti

ARGUMENT:

Greatest desire is for all children to be given attention, to engage with parents. At the same time, for most parents, getting children to understand, is a work of a lifetime, because every child is different in a unique way.

PURPOSE:

increase the quality of parent-child communication;

OBJECTIVES:

awareness of parents on understanding the needs of the child;

identify barriers to parent child communication;

effective management of time that parents spend with children;

support parents in educating their children.

TARGET GROUP:

large group parents

Venue:

group room

DURATION:

four weeks / one session per week

after two months an evaluation is made

RESULTS:

behaviour and attitude change in preschoolar children as a result of work performed;

interest of parents to counseling activities.

SESSSION 1: "What do I know about my child?" - Discussion about the child's daily program, about the peculiarities of prescholar age. Evaluation: the parent makes a list of five strengths and five defects that the child has.

Session 2: "What does your child need?" - Discussions to identify social-emotional needs of children and identity and to identificate the crisis of the child. Evaluation: watching a material about the desired and undesired behaviors of children.

209

Session 3: "How to help my child?" - Through effective management of time and the development of communication skills. Evaluation: learning techniques for conflict solution.

Session 4: Case Studies - Presentation of cases of neglecting the emotional needs of children. Evaluations: watching movies.

SESSSION 5: The results of counseling program - Verification objectives set by debates on the draft guidance and implementation exchanges between parents.

210

Influenta pozitiva a parintilor in prevenirea violentei la

copii

Profesor invatator prescolar Ecaterina Godea,

Gradinita Cu Program Normal nr.3 Maneciu)

Violenta asupra copilului este o problema grava a societatii romanesti, iar studiile si cercetarile

realizate in acest domeniu reprezinta dimensiunea acestui fenomen.

Atat in mediul educational cat si in randul parintilor exista multe plangeri in legatura cu agresivitatea

copiilor. Sunt oare copii nostrii mai agresivi decat generatiile anterioare, exista cauze actuale care

determina aceste manifestari violente?

Bine inteles ca fiecare dintre noi are anumite limite in care tolereaza violenta. Cat din agresivitatea

copilului poate fi continuta de catre parinti? Unii sustin ca toti copii se bat si nu este nimic rau in

asta, altii intra in panica atunci cand isi aud copilul tipand, altii considera ca astazi copiii sunt mai

“rai” decat inainte.

Pentru fiecare dintre aceste manifestari exista explicatii mai simple sau mai complexe, de exemplu

copilul a vazut scene violente si le imita, altii au fost violenti cu ei, societatea in care traim cultiva

violenta,copilului i s-a tolerat toate capriciile pana cand frustrarile au devenit inevitabile si atunci el a

raspuns agresiv sau dinpotriva copilul a fost tratat prea sever si violenta lui este o forma de

razbunare. Dar dincolo de toate ipotezele raman intrebarile: Ce facem?, Cum reactionam?, Cat de

eficienta este pedeapsa?, Dar recompensa?

Muzica paote fi una dintre modalitatile prin care sunt influentati copii. In privinta muzicii preferate

de copii prescolari sunt multe de spus… Deseori recomand parintilor sa-si arpopie copilul si sa

incerce sa afle ce a invatat de la televizor precum si despre ce ii place sa priveasca.

Pe parcursul celor douazeci de ani de vechime in invatamant iar ultimii patru in invatamantul

prescolar am sesizat mai multe gesturi violente in randul prescolarilor, mai mult intre baieti si mai

putin intre fete. Spre deosebire de primii ani de experienta la grupa cand gesturile copiilor erau

lipsite de violenta, sporadic apareau unu, doua exemple , acum in ultimul an mai multi copii

manifesta violenta fizica: lovest, musca, vorbesc urat, se jignesc etc. Sfatul meu pentru copii cat si

pentru parinti este sa tina legatura cu educatoarea grupei sa-i determine pe acestia sa nu raspunda

la provocari sa nu incerce sa-si faca dreptate singura. Intr-o epoca in care violenta se manifesta la tot

pasul, restabilirea comunicarii cu copiii este imperios necesara. Toti parintii angajati intr-un razboi

declarat sau nedeclarat cu copii lor din cauza indatoririlor si responsabilitatilor fiecaruia ar trebui sa

recunoasca faptul ca e un razboi imposibil de castigat. Copii au mai mult timp si mai multa energie

sa-si organizeze rezistenta decat avem noi pentru a le-o dobori. Chiar daca mai castigam batalii si

reusim sa ne impunem vointa, copii se pot razbuna devenind pasivi si nervosi sau rebeli si

delicventi.Putem castiga intr-un singur fel: -prin puterea de convingere. Conversatia la ora de culcare

poate constitui momentul bilanturilor si al scuzelor. Ora culcarii este, pentru majoritatea copiilor,

momentul cel mai potrivit pentru a intra in vorba cu ei si a-I face sa-si exprime sentimentele. De ce?

Pentru ca pe de o parte sunt obositi si vor lasa garda jos, iar pe de alta parte pentru ca ora de culcare

evoca in totdeauna caldura, mangaiere si siguranta.

Scuzele parintesti presupun o profunda intelegere a sentimentelor copiilor, foarte mult autocontrol

si bune cunostinte de diplomatie pentru ca scuzele sa-si faca efectul.Impactul asupra copilului este

211

urias. Ei primesc din nou garantia valorii lor in lume. Primesc asigurarea ca parintii lor tin suficient de

mult la ei incat sa le vorbeasca pe un ton serios si sa recunoasca daca au facut o greseala. Pot afla ce

inseamna modestia,o ruda a empatiei. Sunt eliberati de apasarea nesigurantei,a rusinii, si a indoielii

pe care le resimt pentru ca au provocat sau, cred ei, au meritat o reactie exagerata sau lipsa de

reactie din partea parintilor.

Incurajarile fac ascultarea mai usoara. Psihiatrul de copii Rudolf Dreikurs a spus odata:

“ Incurajarea este mai importanta decat orice alt aspect al cresterii copiilor. Este atat de importanta

incat lipsa ei poate fi considerata principala cauza a comportamentelor deviante. Un copil cu un

comportament deviant este un copil descurajat. Orice copil are nevoie de invurajare continua la fel

cum o planta are nevoie de apa. El nu poate creste, nu se paote dezvolta si nu poate dobandi

simtamantul apartenentei fara incurajare.”

E bine sa te ocupi de incurajarea copilului in speranta prevenirii prevenirii comportamentului gresit.

Copii tind sa se ridice la asteptarile pe care le avem noi din partea lor. Incurajarea spune: “Poti s-o

faci!”, ”Esti un copil deosebit!”, “Am incredere ca vei face tot ce poti!”.

Critica spune: “Nu esti bun.Esti un ratat!”.

Incurajarile formeaza cadrul pozitiv in care copilul va reusi. Majoritatea parintilor ameninta si tipa

cand copilul nu asculta. Dar orice lectie se poate invata intr-un mod inteligent si chiar distractiv, de

ce sa nu o facem astfel? Armonia in familie este posibila numai daca se incurajeaza individualitatea

in gandire, precum si in comportament.

Bibliografie:

1.Kay Kuzma-(2003), Ascultarea de bunavoie, casa de editura “Viata si sanatate”, Bucuresti

2.Ziglar,Z,(2000), Putem creste copii buni intr-o lume negativa, Editura Curtea veche Bucuresti.

The positive influence of parents in preventing violence in

children

(Teacher and Primary Teacher Ecaterina Godea, No3 Normal Program Kindergarten, Maneciu)

Violence against children is a serious problem of the Romanian society and studies and

research done in this area show the extent of this phenomenon.

Both in education and among parents, there are many complaints about aggressive

children. Are our children more aggressive than previous generations, are there actual reasons

that cause these violent events?

Of course each of us has certain limitations in toleration of violence. How much of that

aggression can be contained by the child's parents? Some argue that children are fighting and

there is nothing wrong with that, others panic when they hear the child screaming, others

believe that children today are worse than before.

212

For each of these events are simple or complex explanations, such as the child saw and

imitates violent scenes, some were violent with him, our society tolerates violence, the child’s

wishes where always respected until they become unavoidable frustrations and then he

responded aggressively or the child was treated too severely and his violence is a form of

revenge. But beyond all assumptions questions remain: What we do, how we react?, How

effective is punishment?, But the reward?

Music can be one of the ways that children are influenced. Regarding preschool favorite

music is much to say ...I often recommend parents to get closer to their child and try to find

out what he learned from television and what he likes to watch.

During the twenty years of seniority and the last four in preschool I noticed more violent

gestures among preschool children, more boys and less girls'. Unlike the early years of

experience in the group when children were non-violent gestures, appeared sporadically one,

two examples, now in the last year more children exhibit physical violence: hitting, biting,

talking dirty, etc. offended. My advice to children and parents is to keep in touch with the

teacher group and make them not to respond to challenges nor try to make justice by their

own. In an era in which violence occurs everywhere, restoring communication with children

is imperative. All parents engaged in a declared or undeclared war with their children should

recognize that it's impossible to win it. Children have more time and more energy to organize

resistance than we to them a knock. Even if you win battles and you can impose your will,

children can become passive and angry revenge or criminals.We can win in one way:-the

power of persuasion.Conversation at bedtime may be time balances and excuses. Bedtime is,

for most children, the best time to get into it with them and get them to express their

feelings. Why? Because on the one hand are tired and they let their guard down, and on the

other hand for bedtime always evoke warmth, comfort and safety.

Parental apologies involve a deep understanding of children's feelings, very much self-control

and good knowledge of diplomacy for excuses to make the effect.The impact on the child is

huge. They feel valued. They are assured that their parents care them enough to speak on a

serious tone and recognize if they made a mistake. They can find out what modesty, a relative

of empathy. Are released by pressing insecurity, of shame, and doubt that they feel provoked

or they think they deserved an overreaction or lack of reaction from parents.

Encouragement are listening easier. Child psychiatrist Rudolf Dreikurs once said:

"Encouragement is more important than any other aspect of parenting. It is so important that

its absence can be considered the main cause of deviant behavior. A child is a child deviant

behavior discouraged. Every child needs continuous encouragement just as a plant needs

water. He can not grow, do not develop and can not acquire the feeling for membership

without encouragement. "

It's good to take care of encouraging child in hopes of preventing misconduct

prevention. Children tend to live up to the expectations that we have of them. Encouraging

says: "You can do it," "You're a great kid," "I trust that you will do all you can."

Criticism says: "You're awful.You’re a loser."

The positive encouragement means the child will succeed. Most parents threaten and scream

when the child does not listen. But if every lesson can be learned in an intelligent and even

213

funny way, why not do so? Family harmony is possible only if it encourages individuality in

thinking and in behavior.

References:

1.Kay Kuzma, (2003), willing obedience, publishing house "Life and Health", Bucharest

2.Ziglar, Z, (2000), we can grow good kids in a negative world, Curtea Veche Publishing House Bucharest.

214

CONFLICTELE CU PĂRINŢII.POSIBILITĂŢI DE REZOLVARE.

PROF.ÎNV.PREŞCOLAR: MIHAI IONELIA

GRĂDINITA NR. 4 MĂNECIU+PĂMÂNTENI

Fenomenele preşcolare ce pot fii identificate ca potenţiale situaţii de criză sunt situaţii

relaţionale greu controlabile,stari conflictuale intre preşcolari certuri,batăi soldate cu traume psihice

si fizice.

Pentru rezolvarea crizelor preşcolare şi şcolare este necesară cunoaşterea profundă a

acestoraşi a cauzelor care au dus la apariţia lor.La nivelul spaţiului şcolar şi preşcolar există de foarte

multe ori posibilitatea apariţiei unor conflicte intre părinţi şi cadrele didactice.Se impune explorarea

multicriterială a cauzelor.Dintre acestea enumeram câteva:slaba colaborare dintre cadrele didactice

şi parinţi,respingerea opiniilor altora,neacceptarea unor prezenţe fizice,a unor diferenţe de condiţie

social-economică,morală,religie,naţionalitate,etc.

Considerăm că educatoarei îi revine principalul rol în gestionarea situaţiilor de criză,întrucăt

profesia de cadru didactic presupune o bună cunoaştere a personalităţii copilului, o pregătire

psihopedagogică serioasă.Rolul cadrului didactic este de a accentua ideea de cooperare în

rezolvarea crizei şi nicidecum de a culpabiliza,de a stigmatiza persoanele şi faptele.Pentru

rezolvarea conflictelor este bine să fie abordate următoarele căi:

_cunoaşterea reciprocă;

_atmosfera întâlnirilor şi activităţilor cu părinţii să fie normală,pozitivă,destinsă;

_sprijinul acordat familiei,în raport cu creştera şi educarea copilului,să existe ca o componentă a

procesului didactic;

_evaluarea permanentă şi periodică a relaţiilor comune;

_comunicarea periodică,cu aspecte formele şi informale.

Propunem câteva măsuri practice pentru ameliorarea unor situaţii probematice apărute in

colaborarea dintre profesori şi parinţi.Acestea urmăresc determinarea unor comportamente

pozitive,deschise,empatice,transparente ale cadrelor didactice de tipul:

_în cazul unei discuţii aprinse cu părinţii,cadrul didactic nu trebuie :să îşi asume nimic pănă nu ştie

despre ce este vorba,să tragă concluzii pripite să-i judece pe părinţi,să-i intrerupă,să promită prea

des ,să uite că relaţiile bune au nevoie de timp pentru a fi construite ;

_este de dorit ca profesorulsă-şi păstreze calmul,să lase părinţii să vorbească cât vor,să cugete la

ceea ce i se potriveşte să fie pregătit cu materiale care care să sprijine activitaţile şi deciziile lui,să fie

sigur că a fost inţeles corect când explică,să folosească sprijinul colegilor,să-şi recunoască limitele şi

greşelile,să fie pozitiv,referindu-se mai întâi la ceea ce are bun copilul şi apoi să arate care sunt

problemele,să le acorde părinţilor atenţia cuvenită,să demonstreze că şi el ştie ce inseamnă să fii

părinte.

De asemenea pentru determinarea unei comunicări cât mai eficiente şi pe poziţii de

parteneriat,este bine ca profesorul să încerce să cunoască părinţii,ceea ce îi interesează ,munca

lor,familia lor,să folosească sugestiile pe care părinţii i le-ar putea da(când părinţii simt că ideile le

215

sunt luate în serios,aproape sigur se vor implica mai mult în sprijinirea copilului şi a gradiniţei) să

arate interes atunci când îi ascultă,să-şi păstreze mintea deschisă,să urmărească ideile principale ,să

asculte critic,să-şi ia notiţe dacă e necesar ,să arate interlocutorului(prin mimică) interesul său

pentru ceea ce spune,să desfăşoare ci ei o varietate de activităţi precum:

_activităţi de spart gheaţa primele întâlniri cu aceştia pregătite pentru a obţine o comunicare

eficientă şi de durată);

_informarea părinţilor despre activităţile copiilor,despre copilul lor,despre alte;

_acţiuni de orientare(sprijin spre anumite şcoli şi trepte din şcolaritate spre colaborarea şi implicarea

în procesul instructiv-educativ,dar şi în viaţa comunităţii locale)

Deci conţinutul domeniului consilierii îl constituie dezvoltarea optimă persoanei,promovarea

sănătăţii şi a stării generale de bine,învăţarea eficientă şi durabilă,orientarea şcolară şi activitatea

profesională.

BIBLIOGRAFIE:



216

In conflict with parents. Possibility to solve

PROF.ÎNV.PREŞCOLAR: MICHAEL Ionel

Kindergarten. 4 MANECIU + earthlings

Preschool phenomena that can be identified as potential crises are difficult relational situations, which get hardly controllable and conflicts between preschool, fights, beatings resulting in physical and mental trauma.

For preschool and school crisis resolution is required a deep knowledge of them and of the causes that led to their development. In a school or kindergarten is very often the possibility of conflicts between parents and teachers. We need to investigate properly. We remind you some causes of conflicts: poor cooperation between teachers and parents, rejection from others, rejection of physical presence of differences in social and economic condition, morality, religion, nationality, etc.

We believe that the teacher has the main role in crisis management since the teaching profession requires a good knowledge of the child's personality.The role of a teacher is to emphasize the idea of cooperation in resolving the crisis and not to look for guilty people. To conflict resolution is well to be addressed following ways:

_mutual knoledge

_ meetings and activities with parents should be normal, positive, relaxed;

_support for families in relation to child rearing and education, to exist as a component of the educational process;

_ permanent and regular evaluation of common relations;

_regular communication with its formal issues and informal forms.

We propose some practical steps for improving the collaboration between teachers and parents. The aim is to generate positive behaviors, open, compassionate, transparent type of teacher:

_in case of a heated discussion with the parents, the teacher must not: assume anything until I know what it is, to draw conclusions, to judge the parents, to pause, to promise too often, to forget that better relationships take time to be built;

_is desirable for the teacher to remain calm, to let parents as they talk, reflect on what suits him to be prepared with materials to support its activities and decisions, to be sure it was properly understood when explained, to use peer support, to recognize the limitations and mistakes, be positive, referring first to the child what is good and then show the problems, to give parents the proper attention, to prove that he knows what does being a parent feel.

Also to determine the most effective communication and partnership positions is better for the teacher to try to know the parents, what interests them, their work, their family, use the suggestions that parents could give them (the parents feel that their ideas are taken

217

seriously, almost certainly will be more involved in supporting the child and kindergarten) to show interest when we listen, to keep an open mind, follow the main ideas, to listen critically to and take notes if necessary, to show the other party (the mimic) his interest in what he says, but they carry a variety of activities such as:

_ first meetings should be proper, to make them to get prepared for effective and long-term communication;

_giving parents information about children's activities, about their child, about other things;

_ orientative actions (support for certain schools and stages of schooling for collaboration and involvement in the educational process but also in the local community)

So the content of counseling is to develop optimal individual, promoting health and general condition good, effective and sustainable learning, the educational and professional activities.

REFERENCES:

Iucu B. Romita, Classroom Management "

EMIL PAUN, Rise socio-pedagogical approach "ED.Polirim, 1999

218

DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE COPILULUI

EDUCATOARE: BOBE IOANA

GRĂDINIŢA NR. 7 CHICIURENI – MĂNECIU – JUDEŢUL PRAHOVA

Sistemele moderne de educaţie provoacă miza socială la frontiera dintre milenii, accentuând

specificităţile care scot ȋn evidenţă extraordinare diversităţi de probleme şi soluţii, având ȋn vedere

sporirea interdependenţelor dintre sisteme şi a tendinţelor sau preocupărilor comune. Realizarea

dimensiunii europene implică, din partea statelor membre UE, şi mai ales din partea celor ce aderă,

contribuţia la dezvoltarea unei educaţii de calitate prin favorizarea cooperării ȋntre instituţiile de

ȋnvăţământ şi organizaţiile internaţionale competente ȋn materie de educaţie, respectând

diverstitatea culturală lingvistică şi dezvoltând fondul cultural comun. Diversitatea este o

caracteristică a vieţii noastre cotidiene şi o valoare a societăţilor comtemporane globalizate.

Relevanţa noţiunii de diversitate pentru dezvoltarea copilului şi pentru ȋnvăţare, scoate ȋn evidenţă

perceperea diferenţelor şi rolul lor ȋn construirea identităţii şi respectarea şi valorificarea

diferenţelor ȋn procesul de socializare.

ACTIVITATE FORMATIV-INFORMATIVĂ “CARE DINTRE EI/ELE...?”

Obiective:

- ȋnţelegerea principiului democratic de luare a deciziilor cu majoritate de voturi;

- conştientizarea responsabilităţii pentru deciziile luate;

Obiective finale:

- copiii vor putea să facă alegeri, să analizeze opţiuni şi să argumenteze alegerile făcute.

Termeni utilizaţi: decizie, soluţie creativă, votare, alegeri.

“O poveste...” – Copiilor li se va propune să aleagă una dintre două poveşti, care au ȋn conţinutul lor

situaţia extremă a unor copii bolnavi. Copiii trebuie sa decidă care este povestea pe care o vor audia.

Povestea care va primi cele mai multe voturi din partea copiilor va fi ascultată, iar pe tablă va fi notat

numărul copiilor care au votat pentru o poveste sau alta: De ce ai optat pentru această poveste,

povestire câştigătoare? Ce poţi spune pentru că povestea ta, care nu a fost susţinută de toţi copiii?

Copiii trebuie să-şi argumenteze opţiunile, să-şi exprime gândurile, iar cei din jurul lor, chiar

adulţii, trebuie să-i asculte.

Oportunităţi de alegere:

Copiilor li se vor oferi numeroase oportunităţi ȋn alegerea:

219

- diferitelor activităţi pe care doresc să le realizeze;

- evenimentelor la care doresc să participe;

- unei zone, arii de stimulare la care doresc să lucreze;

- resurselor material, jucăriilor şi jocurilor cu care doresc să se joace;

- prietenilor / colegilor cu care doresc să se joace;

- vizite, excursii la care doresc să participe.

“Maşinuţele conducătoare” – propuneţi copiilor să formeze perechi pentru a juca jocul “maşinuţele

conducătoare”, unul dintre copii va fi şoferul, iar celălalt va fi maşina. Şoferul va decide direcţia de

deplasare a maşinii. Pentru a o conduce, el va pune mâinile pe umărul celuilalt coleg care este

“maşina”. Jocul va avea reguli şi elemente de joc, explicate de părinte sau educatoare. Regulile vor fi

respectate cu stricteţe de cei doi copii, necesare pentru siguranţa călătoriei.

Evaluare şi monitorizare: Ce rol v-a plăcut mai mult? De ce trebuia să respectăm regulile jocului? Ce

s-ar fi ȋntâmplat dacă nu se respectau regulile? Ce alte reguli sunt importante pentru a fi respectate

– acasă, ȋn curte, pe stradă, la grădiniţă, etc. Respectarea regulilor ne oferă dreptul la siguranţă.

În toate situaţiile care privesc copiii se are ȋn vedere interesul superior al copilului. Copiii

trebuie ȋncurajaţi să-şi formeze şi să-şi exprime propriile opinii şi nu trebuie discriminaţi.

Inegalităţile care pornesc de la cultură sau etnie, care rezultă din faptul că cei care aparţin

acelui grup au un background diferit de cel al populaţiei majoritare, cel mai adesea se referă la

discriminare. Discriminarea poate viza domenii foarte diferite, de la ocuparea unui loc de muncă, la

mediul şi ambianţa locuinţei, de la accesul la servicii publice şi de sănătate, la educaţie şi altele.

Primii ani din viaţa copilului sunt esenţiali pentru ȋnvăţare şi pentru dezvoltarea

comportamentelor şi atitudinilor, incluzând atitudini şi comportamente faţă de cei diferiţi de ei.

Oamenii nu se nasc cu atitudini rasiste sau discriminatorii, acestea se ȋnvaţă din tot ce ȋi ȋnconjoară.

Acordarea de drepturi copiilor nu exclude autoritatea parentală şi responsabilitatea copiilor.

Responsabilităţile copiilor contribuie la ȋntărirea capacităţilor adulţilor ȋn relaţie cu drepturile

copilului care trebuie să dezvolte simţul răspunderii. Copiii au drepturi, dar şi responsabilităţi. Ei

trebuie să respecte drepturile şi obligaţiile celorlalţi (adulţi şi copii), cu care relaţionează.

220

Rights and responsibilities of the child

Education: Bobe Ioana

Kindergarten. 7 CHICIURENI - MANECIU - Prahova

Modern systems of education cause social stakes at the border of the millenniums,

emphasizing specifics that bring out extraordinary diversity of problems and solutions,

regarding the increased interdependencies between systems and trends and common

concerns. Making European dimension involves the EU Member States, and especially of

those who join, contribution to the development of valuable education by encouraging

cooperation, compliance diversity developing cultural and common cultural and linguistic

background. Diversity is a feature of our daily lives and value our contemporary globalized

societies. The relevance of the concept of diversity for child development and learning, brings

out different perceptions and their role in building the kind of identity and respect and use the

differences bet on the socialization process.

Training activities-information "which one / s ...?"

Objectives:

Þ bet on understanding the principle of democratic decision-making by majority vote;

Awareness of responsibility for decisions;

Endpoints:

children will be prepared for election, options analysis

Terms: Decision, creative solution, voting, elections.

"A story ..." - Children will be offered to choose one of two stories that have bet on their

content extremity of sick children. Children need to decide which story they will hear. The

story that receives the most votes will be enjoyed by children and will be marked on the

board who voted for the number of children a story or another: Why did you apply for this

story, the winning story? What can you say that your story was not supported by all children?

Children must make its case, to express thoughts and those around them, even adults need to

listen.

Opportunities of choice:

Children will be offered many opportunities ȋn choice:

- Different activities they want to achieve;

- Events they wish to attend;

- An area of stimulating areas in which they wish to work;

- Material resources, toys and games that they want to play;

221

- Friends / colleagues who want to play;

- Visits, trips they wish to participate.

"Little cars driving" - suggest children to form pairs to play the game "carts ruling": one

of the children will be the driver and the other will be the car. The driver will decide the

direction of travel of the machine. To lead it, he will lay hands on the shoulder of the other

fellow who is "the car". The game will have rules and game elements, explained by parent or

teacher. The rules will be strictly enforced by their two children, needed for safe travel.

Evaluation and monitoring: What role do you like best? Why do you have to follow the

rules? What would have happened if we had not followed the rules? What other rules are

important to be respected - at home, in the yard, the street, the nursery, etc.. Respecting rules

gives us the right to safety.

In all cases involving children has bet on the best interests of the child. Children should be

encouraged to form and express their own opinions and should not be discriminated against.

Inequalities that are based on culture or ethnicity, resulting from the fact that those who

belong to that group have a different background from that of the majority population, most

often refers to discrimination. Discrimination may cover very different fields, from filling a

job at the home and surroundings, from access to public services and health, education and

others.

The first years of a child's life are crucial for learning and developing behaviours and

attitudes, including attitudes and behaviours towards those different from them. People are

not born racist or discriminatory attitudes, they learn from those around.

Granting of children does not exclude parental authority and responsibility for

children. Children responsibilities help adults in relation to children's rights, who must

develop a sense of responsibility. Children have rights but also responsibilities. They must

respect the rights and duties of others (adults and children), which relate.

222

Influenta pozitiva a părinților în prevenirea violenței la

copii

Profesor Invatator Prescolar Ecaterina Godea,

Gradinita Cu Program Normal nr.3 Măneciu)

Violenţă asupra copilului este o problema gravă a societăţii româneşti, iar studiile şi cercetările

realizate în acest domeniu reprezintă dimensiunea acestui fenomen.

Atât în mediul educaţional cât şi în rândul părinţilor există multe plângeri în legătură cu agresivitatea

copiilor. Sunt oare copii noştrii mai agresivi decât generaţiile anterioare, există cauze actuale care

determina aceste manifestări violente?

Bine înţeles că fiecare dintre noi are anumite limite în care tolerează violenţă. Cât din agresivitatea

copilului poate fi conţinută de către părinţi? Unii susţin că toţi copii se bat şi nu este nimic rău în

asta, alţii intră în panică atunci când îşi aud copilul ţipând, alţii consideră că astăzi copiii sunt mai

“răi” decât înainte.

Pentru fiecare dintre aceste manifestări există explicaţii mai simple sau mai complexe, de exemplu

copilul a văzut scene violente şi le imită, alţii au fost violenţi cu ei, societatea în care trăim cultivă

violenţă,copilului i s-a tolerat toate capriciile până când frustrările au devenit inevitabile şi atunci el a

răspuns agresiv sau dinpotriva copilul a fost tratat prea sever şi violenţă lui este o formă de

răzbunare. Dar dincolo de toate ipotezele rămân întrebările: Ce facem?, Cum reacţionăm?, Cât de

eficientă este pedeapsa?, Dar recompensă?

Muzică poate fi una dintre modalităţile prin care sunt influenţaţi copii. În privinţa muzicii preferate

de copii preşcolari sunt multe de spus… Deseori recomand părinţilor să-şi arpopie copilul şi să

încerce să afle ce a învăţat de la televizor precum şi despre ce îi place să privească.

Pe parcursul celor douăzeci de ani de vechime în învăţământ iar ultimii patru în învăţământul

preşcolar am sesizat mai multe gesturi violente în rândul preşcolarilor, mai mult între băieţi şi mai

puţin între fete. Spre deosebire de primii ani de experienţă la grupa când gesturile copiilor erau

lipsite de violenţă, sporadic apăreau unu, două exemple , acum în ultimul an mai mulţi copii

manifestă violenţă fizică: lovest, muscă, vorbesc urat, se jignesc etc. Sfatul meu pentru copii cât şi

pentru părinţi este să ţină legătură cu educatoarea grupei să-i determine pe aceştia să nu răspundă

la provocări să nu încerce să-şi facă dreptate singură. Într-o epoca în care violenţă se manifestă la tot

pasul, restabilirea comunicării cu copiii este imperios necesară. Toţi părinţii angajaţi într-un război

declarat sau nedeclarat cu copii lor din cauza îndatoririlor şi responsabilităţilor fiecăruia ar trebui să

recunoască faptul că e un război imposibil de câştigat. Copii au mai mult timp şi mai multă energie

să-şi organizeze rezistenţă decât avem noi pentru a le-o doborî. Chiar dacă mai câştigăm bătălii şi

reuşim să ne impunem voinţă, copii se pot răzbună devenind pasivi şi nervoşi sau rebeli şi

delicventi.Putem câştigă într-un singur fel: -prin puterea de convingere. Conversaţia la ora de culcare

poate constitui momentul bilanţurilor şi al scuzelor. Ora culcării este, pentru majoritatea copiilor,

momentul cel mai potrivit pentru a intră în vorba cu ei şi a-I face să-şi exprime sentimentele. De ce?

Pentru că pe de o parte sunt obosiţi şi vor lasă garda jos, iar pe de altă parte pentru că ora de culcare

evocă în totdeauna căldură, mângâiere şi siguranţă.

Scuzele părinteşti presupun o profundă înţelegere a sentimentelor copiilor, foarte mult autocontrol

şi bune cunoştinţe de diplomaţie pentru că scuzele să-şi facă efectul.Impactul asupra copilului este

223

uriaş. Ei primesc din nou garanţia valorii lor în lume. Primesc asigurarea că părinţii lor ţin suficient de

mult la ei încât să le vorbească pe un ton serios şi să recunoască dacă au făcut o greşeală. Pot află ce

înseamnă modestia,o rudă a empatiei. Sunt eliberaţi de apăsarea nesiguranţei,a ruşinii, şi a îndoielii

pe care le resimt pentru că au provocat sau, cred ei, au meritat o reacţie exagerată sau lipsa de

reacţie din partea părinţilor.

Încurajările fac ascultarea mai uşoară. Psihiatrul de copii Rudolf Dreikurs a spus odată:

“ Încurajarea este mai importantă decât orice alt aspect al creşterii copiilor. Este atât de importantă

încât lipsa ei poate fi considerată principala cauza a comportamentelor deviante. Un copil cu un

comportament deviant este un copil descurajat. Orice copil are nevoie de invurajare continuă la fel

cum o plantă are nevoie de apă. El nu poate creşte, nu se paote dezvoltă şi nu poate dobândi

simţământul apartenenţei fără încurajare.”

E bine să te ocupi de încurajarea copilului în speranţa prevenirii prevenirii comportamentului greşit.

Copii tind să se ridice la aşteptările pe care le avem noi din partea lor. Încurajarea spune: “Poţi s-o

faci!”, ”Eşti un copil deosebit!”, “Am încredere că vei face tot ce poţi!”.

Critică spune: “Nu eşti bun.Eşti un ratat!”.

Încurajările formează cadrul pozitiv în care copilul va reuşi. Majoritatea părinţilor ameninţă şi ţipă

când copilul nu ascultă. Dar orice lecţie se poate învaţă într-un mod inteligent şi chiar distractiv, de

ce să nu o facem astfel? Armonia în familie este posibilă numai dacă se încurajează individualitatea

în gândire, precum şi în comportament.

Bibliografie:

1.Kay Kuzma-(2003), Ascultarea de bunăvoie, casă de editura “Viaţă şi sănătate”, Bucureşti

2.Ziglar,Z,(2000), Putem creşte copii buni într-o lume negativă, Editura Curtea veche Bucureşti.

224

The positive influence of parents in preventing violence in

children

(Primary teacher Ecaterina Godea

kindergarten with normal program, Maneciu No.3)

For each of these events are simple or complex explanations, such as the child saw and

imitates violent scenes, some were violent with him, our society tolerates violence, the child’s

wishes where always respected until they become unavoidable frustrations and then he

responded aggressively or the child was treated too severely and his violence is a form of

revenge. But beyond all assumptions questions remain: What we do, how we react?, How

effective is punishment?, But the reward?

Music can be one of the ways that children are influenced. Regarding preschool favorite music is

much to say ...I often recommend parents to get closer to their child and try to find out what he

learned from television and what he likes to watch.

During the twenty years of seniority and the last four in preschool I noticed more violent gestures

among preschool children, more boys and less girls'. Unlike the early years of experience in the

group when children were non-violent gestures, appeared sporadically one, two examples, now in

the last year more children exhibit physical violence: hitting, biting, talking dirty, etc. offended. My

advice to children and parents is to keep in touch with the teacher group and make them not to

respond to challenges nor try to make justice by their own. In an era in which violence occurs

everywhere, restoring communication with children is imperative. All parents engaged in a declared

or undeclared war with their children should recognize that it's impossible to win it. Children have

more time and more energy to organize resistance than we to them a knock. Even if you win battles

and you can impose your will, children can become passive and angry revenge or criminals.We can

win in one way:-the power of persuasion.Conversation at bedtime may be time balances and

excuses. Bedtime is, for most children, the best time to get into it with them and get them to express

their feelings. Why? Because on the one hand are tired and they let their guard down, and on the

other hand for bedtime always evoke warmth, comfort and safety.

Parental apologies involve a deep understanding of children's feelings, very much self-control and

good knowledge of diplomacy for excuses to make the effect.The impact on the child is huge. They

feel valued. They are assured that their parents care them enough to speak on a serious tone and

recognize if they made a mistake. They can find out what modesty, a relative of empathy. Are

released by pressing insecurity, of shame, and doubt that they feel provoked or they think they

deserved an overreaction or lack of reaction from parents.

Encouragement are listening easier. Child psychiatrist Rudolf Dreikurs once said:

"Encouragement is more important than any other aspect of parenting. It is so important that its

absence can be considered the main cause of deviant behavior. A child is a child deviant behavior

discouraged. Every child needs continuous encouragement just as a plant needs water. He can not

grow, do not develop and can not acquire the feeling for membership without encouragement. "

225

It's good to take care of encouraging child in hopes of preventing misconduct prevention. Children

tend to live up to the expectations that we have of them. Encouraging says: "You can do it," "You're

a great kid," "I trust that you will do all you can."

Criticism says: "You're awful.You’re a loser."

The positive encouragement means the child will succeed. Most parents threaten and scream when

the child does not listen. But if every lesson can be learned in an intelligent and even funny way, why

not do so? Family harmony is possible only if it encourages individuality in thinking and in behavior.

References:

1.Kay Kuzma, (2003), willing obedience, publishing house "Life and Health", Bucharest

2.Ziglar, Z, (2000), we can grow good kids in a negative world, Curtea Veche Publishing House

Bucharest.

226

PROIECT DE CONSILIERE A PĂRINȚILOR ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI

ȘCOALĂ

,,Împărtășim cu sinceritate, ascultăm cu respect sugestiile celorlalți, fără suspiciuni și rețineri,

adresăm întrebări care ne frământă, căutăm răspunsuri și acceptăm păreri pentru a găsi cele mai

bune soluții în creșterea, îngrijirea și educarea copiilor noștri, pentru că fiecare dintre ei merită ce

este mai bun și mai frumos.,,

Toate persoanele au nevoie de sprijin, ajutor și îndrumare pe parcursul procesului de creștere și

dezvoltare a personalității. Pot fi identificate în acest sens două situații: cea în care clienții sunt

sprijiniți pentru a se dezvolta optim și cea în care sunt ajutați să depășească o situație de criză.

Așadar, intervenția consilierului vizează:

-prevenția în planul intelectual-cognitiv prin educarea copiilor, prin informarea/formarea părinților,

familiilor, cadrelor didactice și nedidactice din grădiniță, a membrilor comunității cu privire la

creșterea copiilor și în plan psihologic, pentru rezolvarea problemelor emoționale și

comportamentale, eliminarea riscurilor și a defovorizării în dezvoltarea copiilor;

-rezolvarea unor situații/crize/probleme/conflicte prin participarea la ședințe de consiliere

individuală sau de grup, întâlniri cu părinții, membrii familiei, resursele umane din grădiniță, ateliere

de lucru, activități speciale.

În grădiniță sunt practicate urmatoarele tipuri de consiliere:

1.Consilierea psihopedagogică preventivă: are ca rol preîntâmpinarea apariției unor probleme sau

situații critice în viața persoanelor. Include activități educațional-formative realizate cu grupuri de

clienți(copii, părinți, cadre didactice și nedidactice din grădiniță) care urmăresc să-i pregătească

pentru diferite situații problematice , să-i sprijine în gestionarea adecvată a emoțiilor pentru a face

față variatelor solicitări( educația copiilor, adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea sau

preîntâmpinarea unor potențiale pericole).

2.Consilierea în situații de criză ce are ca obiectiv transformarea gândurilor și comportamentelor

dezadaptative cu altele, funcționale, adaptate contextului în care se află clientul. Factorii

declanșatori pot fi biologici, de exemplu: deficiențe de vedere, auz, dizabilități motorii, etc. În alte

situații de criză intervin factorii de mediu: pierderea cuiva drag, divorțul, o boala cronică, voilențe în

familie, șomajul părinților, apariția în familie a unui nou membru, debutul preșcolarității și

școlarității. Nu sunt de evitat nici cauzele imprevizibile: accidente de circulație, catastrofe naturale,

cum ar fi: cutremure, inundații, incendii. Aceștia sunt indicatori ai calității stilului de viață.

3.Consilierea pentru dezvoltare se focalizează pe sprijinul, ajutorul și îndrumarea clienților pentru

formarea și dezvoltarea personalității lor, indiferent de vârsta și stadiul de evoluție al personalității,

astfel încât să facă față cu succes solicitărilor și să obțină satisfacții și confort psihic. Obiectivele

urmărite sunt:

-autocunoașterea obiectivă și acceptarea cu defecte și calități;

227

-conștientizarea nevoii de îmbunătățire a potențialului propriu prin învățare, educare și formare cu

efort propriu;

-înțelegerea nevoii de schimbare a propriilor atitudini și comportamente pentru a-și asigura

adaptarea la realitate;

-luarea unor decizii privind problemele personale, stilul de viață, relaționarea cu ceilalți;

-asumarea responsabilității pentru comportamentele adoptate și consecințele acestora;

-atingerea unui nivel optim de congruență între gânduri, emoții și fapte și o stare generală de bine.

4.Consilierea remedială-constă în sprijinirea, îndrumarea clienților pentru a se adapta la o varietate

de procese și situații de viață precum munca, relațiile interpersonale și conviețuirea în comunitate.

Presupune activități oferite grupurilor cu un anumit specific sociocultural(minorități, marginali,

persoane ce trăiesc la limita sărăciei, cu nivel de cultură redus), persoanelor cu diverse tipuri de

nevoi speciale în educație(cu deficiențe fizice sau mentale, infirmități) și persoanelor

instituționalizate.

Urmărește includerea acestor persoane/grupuri în societate, prin dezvoltarea la nivelul comunității

a atitudinii nediscriminatorii, de acceptare a diversității și a respectului față de identitatea culturală

și etnică.

5.Consilierea la distanță. În prezent,cercetări recente subliniază importanța formelor de consiliere la

distanță: prin telefon, fax, scrisori, e-mail, on-line, chat, forum de discuții, pagini WEB, etc.OECD a

recomandat ca serviciile de orientare profesională să integreze cât mai rapid consilierea la distanță,

respectiv consilierea electronică, în serviciile de consiliere standard.

,,Consilierul orientează clientul în găsirea soluțiilor, nu le oferă,, , spun specialiștii în consiliere.

228

Parental counseling in school and kindergarten PROJECT

“ Share honestly, respectfully obey the suggestions of others, without suspicion and

detention, addressing questions that puzzle us, we seek answers and accept opinions to find

the best solutions to increase the care and education of our children, because each of them

deserves which is better and more beautiful.”

All people need support, help and guidance during the process of growth and development of

personality. Can be identified in this respect two conditions: one in which clients are helped

to develop the best and the second when they are helped to overcome a crisis. Therefore, the

intervention of counselor:

-Prevention in cognitive-intellectual perspective by educating children, informing / training

of parents, families, teachers and non-teaching kindergarten members, community members

about child rearing and psychological, emotional and behavioral problem solving, risk

elimination in child development;

-Solving situations / crisis / issues / conflicts by participating in individual counseling

sessions or group meetings with parents, family members, human resources nursery,

workshops, special activities.

In kindergarten are practiced these types of counseling:

1. Pedagogical counseling prevention: prevention is part of a problem or critical situations in

the lives of individuals. Includes educational and formative activities carried out by groups of

customers (children, parents, teachers and non-teaching kindergarten members) aiming to

prepare for various problematic situations, to support proper management of emotions to

meet various requirements (education children, adopting a healthy lifestyle, avoid or prevent

potential threats).

2. Counseling in crisis cristis situations, that aims to transform maladaptive thoughts and

behaviors of others, functional, tailored to the context in which the customer is

located. Triggers can be biological, for example, visually impaired, hearing, motor control,

etc.. In other crisis situations occurred because of environmental factors: loss of a loved one,

divorce, chronic illness, family voilenţe unemployment parents emergence of a new family

member, start preschool and schooling. I do not avoid any unforeseeable reasons: traffic

accidents, natural disasters such as earthquakes, floods, fires. These are the indicators of

quality of lifestyle.

3. Development counseling focuses on the support, help and guidance for clients to train and

develop their personality, regardless of age and stage of the personality, so to cope with the

demands and achieve success and satisfaction of mind. The objectives are:

-Objective self-awareness and acceptance of flaws and qualities;

-Awareness of the need to improve their potential through learning, education and training

with proper effort;

-Understanding of the need to change their attitudes and behaviours to ensure their adaptation

to reality;

229

-Decisions on personal matters, lifestyle, relationships with others;

-Take responsibility for behaviours adopted and their consequences;

-Achieve a maximum level of congruence between thoughts, emotions and actions and a

general feeling of well.

4. Rectifing counseling is to support the customer to adapt to a variety of processes and life

situations such as work, interpersonal relations and coexistence in the community. Assumes

activities offered some specific sociocultural groups (minorities, marginalized, people living

in poverty, with low cultural level), people with various types of special educational needs

(with physical or mental disabilities) and institutionalized persons.

- To incorporate these individuals / groups in society by developing non-discriminatory

attitude of the community, acceptance of diversity and respect for cultural and ethnic identity.

5. Remote counseling. Currently, recent research emphasizes the importance of counseling

forms away: via phone, fax, letter, e-mail, online chat, discussion forum, web pages,

etc.OECD recommended that career guidance services to integrate as fastest remote

counseling, advice or electronically in standard counseling.

“ Counselor guides the client in finding solutions, they do not offer”, say specialists in

counseling.

230

Meserii, meserii

Boieru Mihaela Raluca

Şcoala: Gimnazială „Ioan Moga” Diţeşti

Clasa: a II-a

Învăţător: Boieru Mihaela Raluca

Obiectul: Consiliere şi orientare

Subiectul: Meserii, meserii

Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi

Scopul: dezvoltarea abilităţilor de explorare si planificare a carierei


- să identifice cât mai multe meserii, locul de desfăşurare al acestora, precum şi uneltele specifice;

- să recunoască calităţile necesare pentru o anumită profesie;

- să aleagă o meserie în funcţie de materia preferată;

-să interpreteze prin mimă acţiunile specifice unei meserii;

- să interpreteze cântece despre meserii.

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic, ciorchinele,

turul galeriei

Mijloace de învăţământ: materiale power point, calculator, videoproiector, jetoane, planşă „Copacul

meseriilor”, frunze, flori decupate, lipici, fişe de lucru.

Bibliografie: Programe şcolare pentru aria curriculară Consiliere şi orientare, Bucureşti, 2006,

www.didactic.ro

231

Etapele lecţiei Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor

1. Moment

organizatoric

Se asigură condiţiile necesare

desfăşurării în bune condiţii a lecţiei.

Îşi pregătesc cele necesare

lecţiei.

2. Captarea atenţiei Se prezintă într-un material pps

povestea „Cel mai bun prieten” de

Victor Sivetidis. Se poartă apoi o

scurtă conversaţie, răspunzând la


- Ce jucărie îşi dorea băiatul?

- Ce i-a dăruit tatăl a doua oară?

- De ce nu s-a mai plictisit copilul?

- De ce este munca cel mai bun

prieten?

Ascultă povestea şi răspund

oral la întrebări.

3. Anunţarea temei

noi

„Astăzi vom învăţa prin exerciţii,

activităţi practice şi jocuri să

descoperiţi diverse meserii, locul lor

de desfăşurare, instrumentele de

lucru specifice, să identificaţi

calităţile necesare unor profesii, vă

veţi alege o meserie preferată,

motivând opţiunea făcută.”

Notează pe caiete titlul lecţiei şi

definiţia cuvântului meserie:

Munca desfăşurată într-un

anumit domeniu folosind

unelte specifice se numeşte

meserie sau profesie.

4. Dirijarea învăţării Se prezintă pe calculator imagini cu

diferite meserii. Se discută imaginile

punându-se accent pe respectul pe

care trebuie să îl avem faţă de

munca depusă de fiecare persoană.

Clasa se împarte în grupe de câte

trei elevi, fiecare grupă primind câte

un puzzle şi imagini cu obiecte ce

folosesc pentru diverse meserii.

În continuare, fiecare echipă alege

imagini cu obiecte care se folosesc

pentru meseriile găsite şi le lipeşte

lângă puzzele. Imaginile sunt expuse

şi se face turul galeriei fiecare elev

lăsând aprecieri pe planşă.

Joc de mimă: dintr-un bol se extrag

bilete pe care sunt scrise meserii.

Elevii recunosc meseriile, locul

desfăşurării acestora, uneltele,

instrumentele folosite.

Realizează puzzle-ul, obţinând o

meserie şi lipesc imaginile.

Pe rând câte un elev mimează

acţiunile specifice meseriei de

pe biletul extras.

232

5. Obţinerea

performanţei

„Copacul meseriilor”

Pe o coală de hârtie este desenat un

copac. Elevii primesc în pliculeţe

frunze şi flori decupate. Grupaţi câte

trei, elevii notează câte o meserie pe

o frunză, iar pe flori calităţile

necesare pentru profesia respectivă

sau uneltele specifice.

Elevii lipesc frunzele şi floile pe

copacul de pe cartonul expus în

faţa clasei.

6. Evaluarea

cunoştinţelor

„Ce vreau să fiu când voi fi mare?” Elevii vor reprezenta printr-un

desen meseria care le place cel

mai mult.

7. Încheierea

activităţii

Se interpretează cântecul: „Sunt

atâtea meserii îndrăgite de copii...”

Se realizează aprecieri generale si

individuale referitoare la

participarea elevilor la lecţie.

Elevii cântă.

CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA TEACHERS · PDF fileThe head teacher – The mentor and...

Documents

Transcript of CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA TEACHERS · PDF fileThe head teacher – The mentor and...