Cartîle Săteanului Românii. Cartea I. Blasiu 18/30 Januariu 1886. Anulu alu 1 1 .

••<=<; In téta lun 'a iésa câte o carte de o cola de mare si adecă la 1/13 a fia-carei luni . Pretiulu : x>e anu X S. 20 or. pe Va «-sa.!» 60 or. sr. a.

Cnprinsulu : Insciintiare. — Rogare. — Despre literatur'a poporala tradiţionala. — Antonu Panu. — Rosa sî spinulu. — Afiatulu. Ce ne spunu betrânii despre têmpu? — Ce se lucre ecoQomulu in lun'a lui Januarie. — Bibliografia

Insciintiare ! Multe le agende de to tu soiulu, spori te in dîlele

din u r m a in modu forte insemnatu , abia mi- lasa t empulu de lipsa la r e d a c t a r e a diare lore „Amiculu Familiei" sî „Preotulu Romanii". Drep tu ace 'a voindu a-mi jertf i t o tu t empulu disponibilii spre a redicâ aceste doue d iare ale mele la nivoulu publ i ­cisticei moderne , sî afiându pent ru con t inuarea scrierei periodice poporale „ Cărţile Săteanului Ro­mânii" unu individu destoinicii in persön 'a dlui Joanu Popv, M&tcgammlu-, bine cunoscuţii publicului românu din scrieri le sale de pan ' ac i , i- am t r anspusu d-sale r edac t a r ea sî ed i t a rea mai dépare a acestei scr ier i .

Despa r t îndu-me da ra pr in aceste de „ Cărţile Săteanului Românu" infiintiate chiaru acuma-su diece ani (1 J a n u a r i e 1 8 7 6 ) ; mul t iumescu din an ima to tu ro ru ba rba t î l o ru voi tor i de bine, car i in bu tu lu t o t u r o r u porni r i loru dus ïmanose sî a n u m e -röseloru processe de pressa urzi te con t r ' a nös t ra in decursulu aces toru diece ani , ni -au remasu c re -dint iosi sus t i i tor i , fie câ colabora tor i , fie câ abonan t i . Impar tas i é sca , i rogàmu, in binevoitor iulu loru spr ig inu mora l u sî mater ia lu vsi pre noulu r edac to ru -edi toru , care de buna séma si- va dâ t o t a n isu in t i ' a spre a se face demnu de aces tu spr ig inu — imbu-na t a t î ndu din ce in ce in ce mai mul tu „ Cartîle Săteanului Românu".

Domnedieu cu noi sî cu caus 'a nos t ra !

Gher l ' a , 10 J a n u a r i e 1 8 8 6 .

N. F. Uegrut iu m. p. redactorii sî proprietarii!.

R o g a r e . P r e c u m u se vede dein insci int iarea de m a i

susu, am luatu asupra-mi r e d a c t a r e a sî ed i t a r ea p re mai depar te a scrierei periodice popora l a „Cartîle Săteanului Românu" sus ţ inu ta p a n a aci cu a t â t ea jer tfe dein pa r t ea dlui N. F. Negrutiu propr ie t a r iu in Gher l ' a sî redactor i i diareloru „Ami­culu Familiei" sî „Preotulu Românu". D r e p t u ce prein acestea deschidemu abonamen tu pre anulu 1 8 8 6 la scrierea p o p o r a l e :

„Cartîle Săteanului Românu". Va esî la V i a a fia cărei lune câ te o ca r t e de o cola — papi ru bunu , t ipar iu merun tu sî indesa tu ; sî va publ ica :

1. Biografii de ale barba t î lo ru Români , ca r i au cul t iva tu l i t e r a tu r ' a , cu deosebire cea popora la , aducuudu totu de-a-una m u s t r e dein scrierile lo ru ;

2 . Anunciur i despre scrieri , cu deosebire popora le , vechi si noue ;

3 . Ma te r i a lu pen t ru l i t e r a tu r ' a puru popora l a : povest i , fabule, proverbie , da t ine , cântece de t o tu soiulu vechi sî noue s. a. ;

4 . Notifie economice sî înd rumăr i speciale relat ive la cul t ivarea pomiloru sî a l toru rami de economia ;

5. Articl i i d in Hig ien ' a p o p o r a l a ;

6. V a r i e t ă ţ i ce scimu cà sun tu de in te resu poporului nost ru ;

7. Articl i i dein l i t e r a t u r ' a ma i inalta, ce-i vomu crede de in te resu p e n t r u poporulu nos t ru .

Ceremu dara spr iginulu moralu sî ma te r i a lu a p u d i c u l u i cet i toriu r o m â n u sî mai alesu a P r e a Venera tu lu i cleru, a Onorabi lelui Corpu i nve t i a -

jllfWII II iH» i 11 * : . g

Bibi . Univ . C lu j

to rescu sî a t o t u r o r u ca r tü ra r i l o ru delà sa te — spre a po té face destula : jus te loru a s t e p t M .

Vorteil I. sè d à gra t i su ori cui o va cere .

P re t iu lu d e abonamentu pe 1 ànu 1 fl. 2 0 cr . ,

Vs 6 0 cr . rogàmu a se as ignâ câtu mai curêndu

la a d r e s s a :

Bedactiunei delà

„Cartîle Săteanului Românu" per Balâzsfalva in Sâmcelu.

Domùedieu ne ajute ! Joanu Popu Reteganulu,

redactoru-editoru a Cartîloru Săteanului Româmi.

Despre literatur'a poporale tradiţionala. L i t e r a t ü r ' a nös t ra , câ to te l i tera tur i le lumei

cul te a r e doue pa r t i : l i t e r a tu r ' a scrisa sî l i te ra­t u r ' a popu la ra . Din acestea doue, mai vechia este l i t e r a t u r ' a populara , ca rea s'a nascu tu in s iaulu poporului , in decursulu vécuri loru. E a nu este luc ra rea unui omu, nice a unui rendu de ömeni , ci este l u c r a r e a j j i t r e g u l u i poporu, seau ma i bine dîsu, es te luc ra rea na t iune i in t regi , in t êmpu de mai mul te vécur i . Si este de ma i m a r e in-semna ta t e acés t ' a l i t e ra tu ra , càci :

1. E a este ogl ind 'a geniului na t i une i ; in ea adecă vedemu câ in t r ' o ogl inda tö ta averea sufle-tésca, t ö t a ave rea mint i i si a ânimii unui poporu , i vedemu talentulu.

2 . E a este a tes ta tu lu de noblét ia sp i r i tua la a poporului r o m â n u ; vediendu-o pre ea (lit. pop. ) , vedemu cual i ta t i le spir i tual i a le poporului nos t ru .

3 . E a este unu fondu, unu sorgentu , unu isvoru p u r u r e a viu sî l impede, din care t r ebue se se a d a p e l i t e r a t u r ' a inal ta , cu deosebire poes i ' a* ) . In poes i 'a popora la se espr ima geniulu, ca rac te ru lu , eredint ie le , dat ini le , bucur ie le sî suferhitiele, in s cu r tu t é t a vié t i 'a i n t e r n a si e s t e r n a a unui poporu .

Nime n u mi -a r sei s p u n e : cându s 'a na scu tu l i t e r a tu r ' a unui poporu ? int ielegemu l i t e r a tu r ' a popo­ra le nescr isa , càci la cea scr isa i dàmu de u r m a , mai lesne or i ma i cu greu. Sî nu ne pöte spune n ime unde sî cându s 'a nascu tu l i t e r a tu r ' a nescr isa din causa , cà ea se nasce de impreuna cu poporulu in decursulu têmpur i lo ru , é r ' or iginea cea ma i de-

*) Vedi Ar. • Densusianu Istori'a limbei sî literat, române pag. 116.

p a r t a t a a poporeloru se pierde in in tunerecu lu secolîlofu (vécuri loru). Or ig inea l i t e ra ture i popo-poporale inse este insusi geniulu poporului . D a r bine t r ebue se bagàmu de séma c à : in decursulu vécuri loru popörele s 'au amestecaţ i i forte unele cu altele sî as ia au sî i m p r u m u t a t u mul te bucà t i din l i t e r a t u r ' a poporale unele delà al tele, incâ tu adi aflàmu dese u r m e de ames tecare in fia-care pasiu, fia in e sp r imarea unoru vorbe , fia in legarea vorbeloru d in propuse t iune ; fia chiaru in ide 'a insasi ; ba adese aflàmu bucà t i de a l i t e ra tu re i poporale la doue sî mai mul te popöre conlocui töre , d. e. la noi Români i , Ungur i sî Sasi . Sî a c é s t ' a vine de acolö, cà t r a indu aces tea t re i n e a m u r i de ömeni mai mul t e vécuri la olal ta, cei mai put în i inve t ia ra l imbele celoru mai mulţ i , apoi in te l -n indu-se a d e s e : la möra , in siedietori , la ospet ie , la pr iveghier i s. a. -si i m p r u m u t a r a mi tur i le , po ­veştile sî cântecele delà cei niai mult i sî le spuse la ai loru acasa in graiulu l imbei l o r u ; é ta de unde se afla unele bucà t i in t o t e t re i l imbele !

Sciindu-le acestea , nu cumva se cada cineva in greséla de a crede, cà l i t e r a t u r ' a popora la s ' a r fi formatu din cea scrisa ; nu ! l i t e r a tu r ' a scr isa s 'a formatu din si sub influinti 'a l i t e ra tu re i popo­ra le , chiar câ sî l imbele clasice dein l imbele popo­re loru . Càci é t a : vedemu popöre , car i nu au pieu de l i t e r a tu ra scrisa, pen t ru ace 'a to tuş i nu sun tu lipsite de l i t e r a tu ra popora le d. e. • Ţigani i nos t ru chiar , p i e cari acuşi o se-i cunöscemu mai de aprope cu I i teratura- le cu to tu . Mai ceva ; m a r e pa r t e din operele celea mar i d. e. epopeele na t i -una le , s 'au nascu tu din l i t e r a tu r ' a popora le , d in mituri le , t rad i t iun i le , scur tu din episödele scöse din l i t e r a tu r ' a poporale . Câ se ne po temu face o ch ia ra ideia despre lucru , se luàmu numai N e g r i a d ' a lui Ar . Densus ianu d. e. sî vomu vedé mi tur i le nös t re in t re t iesu te câ épisode a epopoeei , i n t r ' u n u modu a t â tu de frumosu, de le-ai to tu ceti . — Mie mi- vine a asemenâ l i t e r a t u r ' a nös t r a poporale cu căr ţ i le Sibilice dein R o m ' a . Mul t i d in t r e buni i nos t ru cet i tor i -si voru fi aducându amin te , cà muierea c u m a n a a dusu regelui Romei 9 câr t i , sî, de ore-ce regele nu vrii a le cumperâ , pa rendu i - se pre t iu lu p r e a mare , ea a r u n c a mai ân t â iu t re i din ele in focu, sî pen t ru celea 6 ce i- mai

r emase , ceru delà regele to tu pre t iu lu in t regu , câ sî cându adecă erau tö t e noue . P r e aceste 6 inca nu voi regele Romei se dèe pre t iu lu ceru tu de muerea cumana , deci ea mai a runca t re i câ r t i in focu, sî — din noue — remase n u m a i cu t re i . Cu aceste t re i é r ' merge la regele Romei sî é r ' i cere pre t iu lu câ sî mai îna in te , cându erau tö te noue . A c u m u regele se cuge ta omenesce sî p la ţ i muiere i p re t iu lu celu m a r e . D a r nu i pari i reu dupa bani i da t i , ci numa de ace ' a se caiâ : de ce nu a sciutu elu lua tö te noue car t î le , se nu fi lasâtu adecă se se a rda celea s iése? Càci , se vedeţi domniavös t ra , cele t re i ce b i a t a s capă ră de focu, in t e m p u r i de g rea c u m p ă n a spuneau des t inulu Romei , p re cari le sî p ă s t r a r ă apoi cu sfintieuia. As ia sun temu sî noi cu l i t e r a t u r ' a nös t r a popora le ; p â n a mai er i , a la l ta eri , n ime nu- i avea g r i g i ' a ;

r po temu deci cu d rep tu cuvêntu dîce ca din cele / 9 câ r t i sibilice ale l i te ra ture i nös t re popora le ,

6 s 'au consumatu , sî ab ia t re i ma i sun tu , d a r sî acelea sun tu resfoiate b u c a t a de b u c a t a pr in Ardealu , Bana tu , U n g a r i ' a , M a r m a t i ' a , Bucuv in ' a , Moldo-R o m a n i ' a e t c . sî numai put îne avemu a d u n a t e ici colea p recumu vede-vomu acuşi . Ceste din u r m a t re i câ r t i sibilice, ale l i te ra ture i nös t r e , ce s capă ră b i a t a din potopu, t rebuescu compuse, càci p r ea sun tu resfoiate sî i m p r a s c i a t e ; t r ebue se a d u n à m u tö te poveştile seau basmele, traditiunile, legendele, proverbiele sî idiotismele, càci acestea suntu to tu bucà t i , ca r i compun u la olal ta p ro s ' a l i t e r a tu re i popora le . Asemenea t r ebue se a d u n à m u poesiile popora le , cumu suntu : cântecele betrânesci sî haidu­ceşti, colindele, doinele, horele, bocetele, descântecele, evangheliele tîganesci, ghiciturele, frânturile de limba, jocurile de copii, in cari obvinu versuri tipice s. a. *).

E u inca , avêndu frumosielu ma te r i a lu din l i t e r a t u r ' a popora la , sî cu firm'a spe ra re , ca buni i cet i tor i m i - voru mai impar t a s i , luài a supra -mi red ig iarea „Câr t î lo ru Să teanulu i R o m â n u " a ca ro ru pr inc ipa la divisa va fi publ icarea celoru t r e i câ r t i sibilice, ce b i a t a mai s capă ră , respect ive publ icarea mater ia lu lu i l i t e ra ture i popora le de ca re d i spunu sî ca re sperezu, cà mi - v a mai incurge , câ apoi cu t êmpulu se a iba pe ce pune m â n ' a poetu lu ,

ca re a r voi se compună car t î le sibilice ale l i t e ra ­tu re i nös t re popora le .

Da , l i t e r a t u r ' a popora le voiu se se genera l i ­zeze cu or i ce pre t iu , câ cei ch iamat i apoi se o imitéze în operele loru, cà-ci poporu lu nu face sa l tur i , ci merge linu, frumosu, na tu r a lu in bucàt î le l i t e ­r a tu re i l u i :

Poporulu, care geme josu, E singuru valea roditore, Ce-i data se crésca grâu sî flore Bunu sî frumosu . . . . . '*).

D a , voi se adunu in acés t ' a foitia câtu n u m a i s 'ar po té de mul tu ma te r i a lu de a l i te ra ture i popo­ra le , cà-ci bine t r ebue se ne aducemu amin te de cuvintele acelui invet ia tu ca r e a dîsu :

O na ţ iune t raesce n u m a i a t â t ' a , p a n a cându si- a re sângele in corpu, càci sângele e nu t r i to r iu lu corpului . Sî car i e lemente compunu sângele corpu lu i unei n a ţ i u n i ? É t a : limb'a strebuna,poftulu strebunu, joculu, datinele, proverbiele, fabulele, poveştile, cânte-ele de totu soiulu s. a.

É r care na ţ iune nu-s i a r e sângele compusu din aces te elemente, a c e ' a a ince ta tù de a fi

na ţ iune , ea este o t u r m a de pûporu bas t a rdu , a cărei spor i re nu o concede n a t u r ' a .

Naţ iunea l ipsi ta de aces te e lemente cons t i tu t ive ale sângelui seu e câ sî unu lemnu taiatu. de c à t r a r a d e c i n a .

Noi deci, car i nu potemu face mai mul tu , detor i suntemu se facemu ba remu a t â t ' a , câ tu po temu : detor i sun temu a a d u n a acestea f ragmente pre t iöse , aceste m ă r g ă r i t a r e , car i voru afla apoi maes t ru lu ce le va insî râ in scumpe salbe. N imicu se nu v ina da tu u i tare i , or i-ce marga r i t a r e lu , câ tu de micu se f a , t rebue r éd ica tu din nasipu : povest i , fabule, mi tur i , pecal i tur i , cântece , ch iu tur i , colindi, ghic i tur i , p roverb ie s. a. tö te s u n t u p e n t r u noi to tu a t â t e a scumpe m ă r g ă r i t a r e ne ins î ra te .

Nu- i vorba , nu noi suntemu ce-i de an t â iu , car i a d u n a r ă mate r i i p e n t r u l i t e r a t u r ' a p o p o ţ a l e ; nu ! m u l t u îna in tea nös t r a pas î ra a l t i b ă r b a ţ i mu l tu mai competenţ i decâ tu noi .

D a r öre au fostu in s ta re aceşt i b ă r b a ţ i se a d u n e - t o t u mater ia lu lu p e n t r u l i t e r a t u r ' a r o m â n a

*) Vedi Istori'a limb. sî lit. rom. de Ar.- Densusianu pag. 117. *) • Hasdeu, vedi »Inimiör'a« pag. 104.

popora la , ei câ t iv ' a inşi delà o na ţ iune cons ta ta -tö re din vre-o diece milione de suflete? sî mai ceva :

Au fostu aceşt ia in s ta re , in têmpu de vre-o 5 0 de ani , a a d u n a to tu ce a creatu geniulu na t iune i in t êmpu ap rope de doue mii de ani ?

Nu s 'a po tu tu asceptâ asia ceva, d rep tu ace ' a t êmpulu este câ acumu, cu poter i uni te se-lu adu­n à m u sî p a s t r à m u câ scumpu t e sau ru , remasu noue moş ten i re , cu a pa t r ie i iubire.

Acumu se cunoscemu mai de aprope pre scri i ­tor i i car i s 'au ocupatu cu l i t e r a tu r ' a p o p o r a l e ; se scimu, care cu c e . s 'a ocupa tu , câ ,se vedemu in fine care , cu ce a r t rebui se ne ocupam, câ impa r t î ndu ma te r i ' â , se cascigàmu resul tatele dor i te .

Redactor ulii.

I : . Antonu Panu. (1797- 1854)

M o t t o : S'a dusu Panu fiulu Pepelei, celu istetiu câ unu proverbu. .Eminescu.

P o p o r u r o m â n u ! tu celu mai cu an ima b u n a din tö te neamur i le de sub so ie ; t u , pre care lumea t e a porecl i ta r „Tîne-minte", nu- t i ui ta de b ă rba ţ i i car i , desî l u m i n a ţ i . cu celea mai frumöse sciintie, se scoböra la t ine ' si-ti 'graescu in l imb 'a ta si-ti scr iu ca r t ea int ie lepţ iunei in graiulu hrubei tale , dupa a t a pr icepere , câ se t e lumineze.

S î aducându*-ti amin t e de astu-feliu de bă rba ţ i , se nu uit i p r e Antonu Panu, Ioanu Baracu sî VasiUu Arohu, din a caroru osteneţle, sî adi ' t i mai nu t resc i sufletulu cu invetiaturii. P e aceşti t r e i bă rba ţ i o se-i facu pe r endu cunoscuţi cet i -tor i loru acestei foi, é r d u p a ei p re alţi i , cumu au fostu Dimi t r i e Tîchindealu , s. a. Acumu se cu­noscemu pe A n t o n u P a n u .

E lu s 'a nascu tu la anulu 1797 in comun ' a Slivden din Bu lga r i ' a . T a t a l u s e* - i i i ca ldarar iu . Cându fu de 15 ani fu dusu de Rusi in pr insöre d impreună cu t ö t a famili 'a sa, in t i e r ' a rusésca . Acolo fii apl ica tu câ musicantu la a r m a t ' a musca-nésca. L a anulu 1 8 2 6 a fugitu din Rus i ' a sî a t r ecu tu in Mun ten i ' a (Romani ' a ) sî de aci la Bras iovu unde a in t r a tu câ cân ta re t iu la biser ic 'a Sfanţului Niculae din Scheiu. Aci a facutu elu cunoscin t ia cu poetulu J o a n u Ba racu , care p â n a i n t r ' a c e ' a v reme pulbicase doue cărt icele : Arghiru sî Elena sî Bisipirea Jerusalimului, car i sun tu sî

pâna adi cet i te de poporali i nos t ru . P r i n scrierele acestuia sî pr in pe t recerea cu elu in t êmpu de doi ani , câtu a s ta tu in Bras iovu , se desceptà in An tonu P a n u gustulu l i t e ra ture i . D u p a doi ani t recu apoi la Bucuresci sî la anulu 1 8 3 0 , adecă ch ia ru cându fii de 3 3 ani , si- incepe ca r i e r ' a l i te rar ia cu publ i ­carea Cânteceloru de stea. P a n u sî in Bucuresc i a t r a i tu to tu câ cân ta re t iu sî cu lectiuni de musica . E lu a mori tu la 3 Novembre 1 8 5 4 , sî s 'a ing ropa tu in biser ic 'a Lucac iu din Bucuresci . P a n u , B a r a c u sî Vasile A r o n u suntu 3 poeţi de mare î n s e m n ă t a t e in l i t e r a tu r ' a româna , nu a t â t a pr in ina l t îmea clasica a scr ier i loru loru, care nu o au, ci tocmai pr in cobori rea loru josu la poporu . P e n t r u ace ' a scrieri le loru au fostu sî suntu pana adi adevera ta l i t e ra tu ra popora la scrisa. Scrieri le lui An tonu P a n u suntu scrise i n t r ' u n u spir i tu umor is t icu-sa t i i î cu poporalu sî au cu deosebire tendint ie didact ice morale . Tote lucrăr i le sale sémana câ ou cu ou cu anecdotele sî proverbiele nös t re . Din ele se vede ca rac te r i s t i c ' a Românulu i , de a îmbracă ch ia ru sî cele mai seriöse sî mai ins t ruct ive lucrur i in umoru , càci elu pune mai to tu de-a -una in lup ta neghiobi 'a cu int ie lept iunea de unde resare föra voia umorulu sî sa t i r ' a . In aces tu spir i tu a scr isu P a n u , sî de ace ' a a deveni tu a t â t u de popora lu , càci poporalu a scrisu. Scrier i le lui sun tu forte numerose , din car i mai insemnate suntu : Povestea vorbei seau p roverbe a d u n a t e din poporu ( 1 8 4 7 ) cont îne o suta de povesti sî i s tor iöre mai to tu r imate , scrisa cu mul tu spi r i tu ; o siediutore la tiéra seau povestea lui Mosiu-Albu, n a r a ţ i u n e in versur i plina de inve t ia tu ra sî umoru ; Spitalulu amorului; colect iune de diverse c â n t e c e ; Nesdreve-niile lui Nastratinu Hogea. Afora de acestea a t r adusu din grecesce pe Noulu E ro toc r i t u , poeinu ep icu- romant icu sî a publicaţi i diverse is tor iore , pa r t e in versur i pa r t e in prosa , p recumu sî c â r t i bisericesci sî de musica bisericesca *) Aces t ' a fü fericitulu An tonu P a n u , a cărui n u m e va r e m a n é nescersu din i s tor ia l i te ra ture i r omâne , câ unulu care a cul t iva tu l i t e r a tu r ' a popora la cu bunu succesu,

*) Ist. limb. sî lit. romane de Ar. Densusianu pag. 269—270.

Rosa si spinuln ei. (de Antonii Panu).

Primavér'a 'ntai 'a öra roşele cându infloreseu, C'unu tiru merse la imperatulu grailinariu-imperatescu. Care cu plăcere multa in mâna ciimu l'a luaţii Totu odată fara veste la unu degetu s'a inghimpatii. Sî intâia lui plăcere, ce asupra-i o avé, I s'a 'ntorsu in superare, cu-acelu gustu n'o mai privea : Cum sî càtra gradinariulu dîce : „eta unu cusuru, Care, n'ar fi cuvenintia, că se-lu aibă unu rasuru. la, cum te pricepi la multe maeştrii gradinaresci, Si-asta rosa ghimpi se rtaiba, n'ai poté s'o altuesci ?" — „Ba, se pete imperate ! gradinariulu a respunsu Sî gradinari'a arc, câte unu secreţii ascunsu". „Nu său, dîse imperatulu, ast'a este tréb'a ta, Fà-lu că se-i lipscsca ghimpii, sî unu darii vei capetâ". Gradinariulu dar se duse puse ndat'a-altui, Se se prindă sî se crésca in destulu se nevoi, In urma elu cu secretu-si a vediutu c'a isbutitu. Sî mergândn la imperatulu duse unu tiru infioritu, Care luându-lu in mâna forte bine i-a parutu C'a potutu se-lu altuésca dupa cuniu a fostu cerutu ; Dara la nasu cându -lu duse, dîse càtra gradinariu : „Ce feliu ? acumu vedi càn'are celumaimicu mirosu macaru". Gradinariulu i respunse : Imperate! se traesci! Ori ce lucru-si ' schimba firea, cându ve-i stă se-lu altuesci, Sî nimicii êr' nu se^pôte, câ se n'aiva vr'unu cusuru : Arbori, plante flori si ômeni, astfeliu sî acestu rasuru Care, ori câ-ntâiu se 'nghimpe sî se fie eu mirosu, Ori nici unu mirosu se n'aiba sî se fie neghimposu".

Aflatulu. (Poveste).

In vremile celea be t r âne , cându amblâu urs i -torile in lume, p r in t r e ömeni sî le urs iâ sor tea p re viét i 'a iu t réga , delà léganu sî pana la mormêu tu , in acelea vremi a avutu locu in têmplarea ce voescu a vi o povesti ; fiti deci cu luare aminte , dragi i mei, cà nu ve spunu acumu nice poveste cu smei sî cu ba laur i , nice cu iriiperati sî cu cra i , nice cu al te nelucir i , câ de a l ta da ta , ci ve spunu o d ra -gut ia de poveste cum o audii la desfacutu de cucu-ruzu delà George Gaureanu lu , delà schiopulu din Sâncelu.

Dîce cà oda tă , camu demultu de buna seama, pi 'ecându nu erau pre la noi cài ferate, mergea unu boeriu m a r e cà t r a casa, pe josu , cine scie de u n d e . Des tu lu , cà lu- p r inde pe boer iu ploi 'a , sî se face t ina p a n a in glesne, de ab ia mai po tea p a s i ^ B a d à D-dieu de vine sî d r a g u t i ' a de nép te

sî elu to tu nu ma i sosesce acasă , ba nice de s a t a nu se apropia . Colo p r e la c in 'a cea buna n i m e -resce inse i n t r ' u n u satu . Acumu incepîi a resufiâ mai usioru vedienduse in satu sî incepù a b a t e p re la usiele omeniloru se-lu lase de masu. D a r gândeai cà-i f ăcă tu ra : unulu nu-i respundea , a l tu lu nu voia se-lu lase, alu t rei lea avea bolnavi in casa , la alu 4-le p lângeau copii, alu cincelea avé ch ia r mor tu , sî nirne nu voesce a lasă p re boeriulu de masu. ï o t u ba t ându la usi sî la ferestr i , sî l a t r a t u de cei câni p a r è n d à satulu in t regu, numa i o casu t i a se mai vedea in capulu satului la care se nu-s i fi cerca tu noroculu. Merse sî acolo p â n a Ia ferés t 'a , de unde vediu l icuriudu o raza s laba in v a t r ' a focului, sî unu b a r b a t u s t ându lênga focu, ér lênga-pa tu o muere be t r âna . Dupa-ce se ui ta o l eaca pre feréstra s t r iga :

— Dormi, b a d e ? — B a nu, d a r de ce? — Se faci bine se me lasi de masu cà ploue

de cura afora sî bate vên tu sî e in tunerecu de nu- t i vedi m â n ' a , incâtu nu-i modru se mai po tu merge p a n a s'a lumina de dîua, sî câ tu- i sa tu lu de m a r e m 'a ra ruga tu la to t i omenii se me lase de masu, da r nice unulu n ' a vo i tu r fii bunu lase-me domia ta .

Bucuroşii t e -amu lasâ, i dîse s tapânulu case i , da r vedi cà muierea mi-se t rudesce cu dorer i le nascerei , mösi 'a e acolo, de aséra de p r e la vece rne se to tu t rudesce sî nu pöte se nască , ni ôre cumva se lasàmu omu s t ra inu in casa chiaru cându a v e m u o astu-feliu de i n têmpla re .

D a r fie, nu me a lunga delà casa in capu de nöp te , cà dieu mi gröza se esu afara , si nice la unu omu aci nu vediîii lumina ; s tau i n t r ' unu u n g h i a ori unde .

A tunc i mösi 'a t îpà de bucur ie : Mu l t i amu domne ! sî muerea din p a t u oftéza o d a t ă sî ince téza de a mai geme. Töte se schimba spre bucur i a . Născuse muierea unu feciorasiu frumosu si sane tosu de pa re cà se te totu ui t i la elu. Pres te Va de ciasu lumin 'a se s t i n sa ; casenii obosiţ i fiindu de pr iveghiare toti se as iadia care p re unde potu sî adormu câ dusi din lume. Boieriulu fii cu lca tu pre o lavi t ia la fundulu casei sub feréstra . C â n t a t u l u cocosiului de miediulu nopţ i i nn- lu audîse n i m e

ein caseni, afora de boieriulu, care singurii nu dormiâ in töta cas ' a . Cându incéta cocosiulu cu cantatulu vinu ursi toriele la teres t ra sî începu a ursi. Un'a d îce: P r i n mul te necasuri va t rece acestu copilu, d a r bine va ajunge cu v r e m e ; a l t ' a dîce: Voinicu sî frmosu se va face, sî forte cu minte, dar sî noroculu i se a r a t a ; a t re ia u rs i tö re dîce: sî vâ moşteni tö ta averea boieri ului ce e

. adi in càs'a acés t ' a . Dupa vorbele acestea urs i -tôrele se camu mai duse, sî boieriulu remase supe-ratu, vedîndu ce-i cobiră urs i törele . De u n d e se mai inchida ochii câ tu fu nöptea de mare , nu dormi câ tu ai frige unu ou, ci se to tu gând iâ sî se r e sgândiâ cumu a r poté p repadi copilulu ce a r e se-i mostenésca averea . De abia a ascepte tu se se faca oda tă dîua. Dupa ce se redicara din ascer-nuturi, boieriulu i n c e p ù :

Dragi i mei, tö ta nop t i t i ' a nu am dormiţ i i , to tu m ' a m gândi tu ce bine a r fi déca mi-a t i dâ voi mie copilasiulu aces t ' a ; voi sunteţ i seraci sî t iner i , potet i inca se mai aveţ i copii destui , da r eu sum boieriu avu tu sî nu avui norocii delà Domnedieu se am unu copilu. Eu l 'asu t iené sî cresce câ p re unu coconii, déca mi l 'at i dâ m i e ; ce d îce t i?

Domne fer i -ne, . boieriule, dîsera b a r b a t u sî muiere cu unu glasu : döra n 'aniu ajunsu pâna in tr ' a t â t ' a se ne dàniu pruncut iu lu nostru , celu de ân ta iu ! Nu mai gra i de aces tea se te t iena D-dieu.

E n s ta ţ i , ömeni buni , dîse boieriulu. nu t rebue se vorb imu asia, é ta aci o su ta de galbini, dat i-mj copilulu sî fie ai voştri ; d îcundu bojeriulu aces tea , puse p r e mésa 100 de galbini frumoşi sî sclipiciosi, de la söre p a r c a te ai fi po tu tu uita o t î r a da r la ei ba. j

Vedîndu omenii noştr i banii • cei mulţ i sî frumoşi, de cari ei nu avusera in viét i 'a loru, si gând i ră in capulu loru ; copii ne va mai dâ Domnedieu d a r 1 0 0 de galbini nu sciu cându vomu mai vedé. Sî a d u n a r ă bani i , sî dadura pruncut iu lu infasiatu boieriului care se camu mai duse cu elu.

Mul t iamu domne, dîse boieriulu iesîndu din casa, mul t iamu domne, acumu se vedu cumu o se-mi moscenésca elu averea mea !

Dupa-ce esi din satu de te cà t r a casa p r in o pădure , pr in pădurea sa. In mijloculu padure i

puse p re bietulu copilasiu in s co rbu r ' a unui l emnu bor tosu sî se duse mai depa r t e gând indu in â n i m ' a sa cea négra , cà pr in a s t ' a fapta vâ poté face de minciuna p re urs i tor i , sî copilulu morindu in scorbura nu-i va moscenî averea . D a r Domnedieu e păr inte le si spr igini tor iulu celoru fora de po tere . Copilulu nepotent iosu t red înduse din sonuu, incepù a sberâ câ tu b ia ta po tù de t a r e . Unu ciobanu alu boieriului chiar t recea pe acolo ina in tea t u r m e i si audîndu plânsu de copilu din scorbura dîse ca t r a fiulu seu, ce e râ in dereptulu tu rmei : mè băiete , en ascul ta sî tu , p a r cà audu ceva glasu nedusi tu , câ si cum a r fi p lânsu de copilu micu, ascul ta si tu , cà audi mai bine . — D a r lasa t a t ă dîse copilulu, o fi domne apera , se nu ne t r ecemu vremea cau tândulu , mai bine se ne facemu cruce sî se dicemu : feri-ne domne ! Asia a r fi se fia, da r mie nu-mi sta buna , p a r cà miar fi peca tu se nu vedu eu cine p l â n g e ; de -i „domne a p e r a " , ne facemu cruce si-lu inch inamu in s tani si-n bo lovan i ; de-i sufletu de omu, vedemu se-lu s capàmu de per i re . Sî incepura amendoi , t a t a sî feciorulu a-si face c ruce si a-lu cau tâ d îcundu Ta ta lu nos t ru . D a r nu c a u t a r a multu, càci i nda t a ce se a p r o p i a r a de b o r t ' a a rbore lu i , aud î ra mai l amur i tu si scot îndu- lu , vediura ca de buna sema e copilu micu, care c re -diura , cà a t e re b las tematu l 'a a runca tu , ori pö te vre-o muiere prepadi ta , câ se se scape de elu. Mult iam domne, dîsera a tunci amendoi , cà ne ai adusu p re acés t ' a cale, de po temu mân tu i capu de omu. Se-lu luàmu dragulu ta t i , se-lu luàmu cu noi , e frumoşii, senatosu , infasiatu b ine , l 'omu boteza, cà D-dieu scie boteza tu e ori ba sî apoi l 'omu apl ica la oi câ pe miei sî bunu e D-dieu, o se ne fie de a ju tor in t ia de va t r a i ; de unde nu — fie voi 'a Ta tă lu i ! Sî-si facura pecurar i i cruce sî p l eca ră la p a r a u unde -lu bo teza ră sî-i puse numele „Af la tu lu" .

Si crescé Aflatulu câ din poveste de iute , sî se in tar iâ , sî erâ de ce de ce mai m a r e sî mai frumoşii, h r a n i t u cu lapte de oia sî l egana tu i n t r ' u n u léganu de cet ina. É r n a véra e râ to tu cu c iobani i , la ei se desceptà , pe ei incepù a-i cunösce, in mun ţ i se depr inse a âmbâ in peciore, jocându-se cu mieii sî cu iedii, delà mier la invet ià a cantâ , fluera i făcuse nenea P a h o n u , ér in frundia -lu invet ià a dîce mosiu Gligoru. Aflatulu crescea câ din apa

si nu se scoboriâ din mun t i delà t u r m a nici cându. Cându era cam de 20 ani vine boieri ulu la s t âna se-si védia t u r m ' a . E lu nici nu sciuse de Aflatulu ciobaniloru. D a r cându -lu vediù in t rebà p re mosiu Gl igo ru : Mosiule, acui e feciorandrulu a c e s t ' a ? Alu nost ru , boieriule, e alu nos t ru sî alui D-dieu santu lu — Cum alu vos t ru? E u sciâm cà tu ai numai pe P a h o n u ; ér P a h o n u nu e insura tu , cum dîci da r a cà e alu v o s t r u ?

— Da apoi éc 'as ia boieriu d ta , l 'am aflatu acu-su vre-o 2 0 de ani in t r ' o scorbura in pădurea cu ta re , sî fiendu-ue mila de elu J ' amu crescutu, sî acum de cându a apuca tu mar ice lu ni e de m a r e t rebu in t ia la t u r m a ; elu cu P a h o n u âmbla la oi, sî eu r emânu la s tâna de facu casiulu sî de ale mâncare i pâna vine vremea mulsului .

Cându audi boieriulu sî una câ as t ' a i t r ecu unu fioru rece pr in sênu câ unu s ierpe. D a r preste pucinu -si veni ér in fire sî dise cà t r a mosiu Gligoru : Sei ce, mosiu Gligore, se-mi dai tu mie p re Aflatulu, se-lu t înu la cu r t ea mea, cà nu capetu a rga tu cu c r ed in t i a ; elu sciu cà-mi va fi cu credint ia , voi l 'a t i crescutu in fr ic 'a lui D-dieu sî scîu, cà nu me vâ fura.

O domne, boieriule, d a r cum se facemu noi una câ a s t ' a , cà döra de aceia ne amu t rud i tu cu elu pâna ce l 'amu crescutu de l ' am facutu mare , câ s e n e fia de a ju tor in t ia ; nu-lu potemu dâ, boier iu d ta , nu nici decumu.

— Me mosiu Gligoru, sciţi bine, cà vi-lu potu luâ sî cu poterea , da r nu voiu, ci ui te aci ai 100 de galbini , pune banii bine sî mi-lu lasa mie a rga tu . adecă sluga p recum se dîce.

Mosiu Gligoru, care nu avuse in viet i 'a lui nici unu galbinu, da r 1 0 0 nici vediuse când-va , lacomi la su t ' a de galbini si pr imindu-o dîce : apoi ha i , de, fie, ci mi cà nu va vré se mérga , ér ferésca D-dieu se-lu facu cu poterea se se duca.

Nu asia mosiu Gligoru ; -lu vomu t r imi te cu o ca r t e p â n a la cocon 'a mea, la boier i t i 'a , sî apoi dnia-ei -lu va luâ cu bun ' a cum sciu muieri le , sî elu nici cà se va mai gândi la voi sî la t u r m a .

(Va urmă).

Ce ne spunu betrânii despre têmpu? 1. Déca J a n u a r e l e e aspru , se spe ràmu (na-

dajduimu) anu mànosu .

2 . D u p a J a n u a r i u uscatu sî gerosu, u r m é z a

Feb rua r iu cu nea.

3 . N e g u r ' a din J a n u a r i e aduce F e b r u a r i u

umedu.

4 . Cându norii se t r agu spre média dî,

u rméza frigu ; cându se t r agu spre média n ö p t e ,

se moie vremea.

5. Déca in d îu 'a de bobotéza au fostu pomii

bura ţ i , e spera re de pôme.

6. Cându in d îu 'a de bobotéza picura d in

s t reşini , crut ia- t i ogringii .

Ce se lucre economulu in lun'a lui Januarie.

1. Se caute se d i réga sî aduca in r ô n d u

bunu ins t rumente le (uneltele) economice.

2 . Se pregatésca pen t ru véra cosiuri de a lb ini

(eosïnitie). 3 . Se faca pari de viia sî de ga rdu . 4 . Se gunoiésca viile sî gradinele . 5 . Se t r a g a vinulu de pre drojdii . 6. Se pazésca de geru camér ' a eu pôme , é r

pômele pu t rede se le aléga de o p a r t e . 7. Vitele însărc inate (cari -su de a fetâ) se

le t îna eu nu t re t iu bunu sî se le cure t ie desu.

8. Se t îna grajdurile c a lde , er d îu ' a la amiadi , cându e seninu se le aeriseze.

9. Se risipésca musiunoiele de pre fêna t ie , de cumva z a p a d ' a nu-lu împiedeca.

10. Se taie lemnele de focu sî de lucru. 1 1 . Se cură ţ ie pomii de cuiburi le omideloru

sî de crengile uscate , p recum sî de coj'a u sca t a . 1 2 . Se taie mladitiele de a l tu i tu sî se incépa

a l tu i rea in casa.

1 3 . Se nu u i t e a a d u n a seminţ ie din pömele ce se mân ân ea in casa, câ se le aiba pentru s e m e -natu lu de pr imavéra .

14 . Se sape gröpele pen t ru pomi — de c u m v ' a numai pöte sî se pregatésca patulu de gunoiu.

1 5 . Se invetie junci i la jugu sî caii t ene r i la hamu .

1 5 . Gunoiulu de porcu t rebue ca râ tu pre lucer -n i s c e ; p re fenatiele rovinose se câra pléva.

1 7 . Vitele t rebue t î n u t e sî gr ig i te bine, c à : cum le vomu t îneâ, asia le vomu aveâ .

Cance lar i 9 » XECJKIJTIII deschide abonamentu pe anulu 1886 | a :

„Amicul Famiüei''. Revista beletristica sî enei-clopedica-literaria — cu ilustratiuni. Va esi in 1-a sî 16-a dî a lunei in nnmeri câte de 2—3 cole; sî va publica poesii, roraanuri, novele, schitie, piese teatrali, studii sociali, articlii scientific!, amenunte de instrucţiune distractiune s. a. Pretiulu de abonamentu pre anulu intregu e 4 fl. — pentru Romani'a 10 franci — lei n., platibili sî in bilete de banca sî in timbre poştali.

frPreotlllu Roman". Revista bisericésca, scolastica sî literara. Va esi in brosiuri lunarie câte de 2 3 / 4 — 3 1 / * cole ; sî va publică articlii clin sfer'a toturoru sciintieloru teologice sî intre acestea mulţime de predici pe Duminici, serbatori funebrali si la diverse ocasiuni, — mai departe studii pedagogice-didactice sî scientifiee literari. Pretiulu de abonamentu- pe anulu intregu e 4. fl. — pentru Romani'a 10 franci — lei n., platibili si in bilete de banca sî in timbre poştali.

Abonantii voru primi unele premii de valore sî i-si vor potea procura cu pretiuri forte reduse tote opurile din editiunea nostra. Colectantii primescu gratisu totn alu 4-le esenplariu.

Numerii de proba se trimitu gratisu ori cui le cere. Totu acolo au aparutu sî se afla de vêndiare : Bibliotec'a „Săteanului Românu". Cartea I. II .

III . IV., cuprindu materii forte interesante sî amusante. Pretiulu la tote patru 1 fl., — câte una deosebi 30 cr.

Bibliotec'a „Familiei". Cartea I. Cuprinde materii forte interesante sî amusante. Pretiulu 30 cr.

Carmen Sylva. Prelegere publica tienuta in şalele gimnasiului din Fiume in 8/XII. 1884 in limb'a magiara sî 25/11. 1885 in limb'a italiana prin Vincentiu Nicora. profes. gimnas. — Cu portretulu M. S. Regin'a României. Pretiulu 15 cr.

Colecta de recepte din economia, industria, coinerciu sî chemia, pentru economi, industrasi sî comercianţi. 50 cr.

Apologia. Disensiuni filosofice sî istorice magiare privitore la români, invederite sî rectificate de Dr. Gre-goriu Silasi — Partea I. Paulu Hunfalvy despre Cronic'a lui Georg. Gabr. Sincai. Pretiulu 30 cr.

Renascerea limbei românesci in vorbire sî scriere, invederata sî apretiata de Dr. Gregoriu Silasi. Brosiur'a I—IV. Pretiulu opului intregu e 1 fl. v. a.

Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unu vohunu de

in Ctfierla ( Sasam©*-ujvar)

192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese sî arangiate. Pretiulu redusu (delà 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.

Ifigeni'a in Aulid'a. Tragedia in 5 acte, dupa Euripide tradusa in viersuri de Petru Dulfu. 30 cr.

Ifigieni'a in Tauri'a. Tragedia in 5 acte, dupa Euripide tradusa in versuri de Petru Dulfu. 30 cr.

Brand'a seau Nunt'a fatala. Schitia din emigrarea lui Dragosiu. Novela istorica naţionala. Pretiulu 20 cr.

Elu trebue se se insère. Novela de Mari'a Schwartz, traducere de N. F . Negrutiu. Pretiulu 25 cr.

Hermanu sî Dorotea dupa W. de Goethes, tradue-tiune libera de Constantinu Morariu. Pretiulu 50 cr.

Economi'a pentru scölele popor, de T. Rosiu. Ed. II. Pretiulu 30 cr.

Petulantulu. Comedia in 5 acte, dupa August Kotzebue, tradusa de Ioanu St. Siulutiu. Pretiulu 30 cr.

Nu me uitâ. Coleetiune de viersuri funebrali, urmate de iertatiuni, epitafi a s. a. Pretiulu 50 cr.

Tesaurulu delà Petrôs'a seau Closo'a cu puii ei de auru. Studiu archeolog. de D. O. Olimpescu. Pretiulu 20 cr.

Indreptariu teoreticu sî practiou pentru invetia-mêntuiu iniuitivu in folosulu eieviloru normali (prepa-randiali), a invetiatoriloru sî a altoru bărbaţi de scola de V. Gr. Borgovanu, prof. preparând. 1 fl. 70 cr.

Miculu margaritariu sufletescu. Cărticica de ro-gatiuui sî cântări bisericesci — frumosu ilustraţii, pentru pruncii şcolari de ainbe secse. Cu aprobarea jurisdictiunei sup. bisericesci. Pretiulu unui esemplariu brosiuratu e 15 ci'., — legatu 22 cr., legatu in pânza 26 cr. — 50 de esemplare brosiurate costau 6 fl., legate 9 fl., legate in pânza 12 fl. — 100 esemplare brosiurate 10 fl., — legate 17 fl., legate in pânza 22 fl.

Cărticica de rugăciuni sî cântări pentru pruncii şcolari de auibe secse. Cu mai multe icône frumöse. Pretiulu unui esemplariu trimisu franco e 10 cr. 50 eseeni-plare costau 3 fl. ; 100 esemplarie 5 fl. v. a.

Visulu prea sântei vergure Mari'a a Nascatorei de Domnedieu, urmatu de mai multe rogaciuni frumöse. Pretiulu unui esemplariu trimisu franco e 10 cr.; 50 de esemplare costau 3 fl. : 100 esemplare 5 fl. v. a.

Manualu de gramatic'a limbei române pentru scolele poporali in trei cursuri de Maximi Popu, pro­fesorii la gimnasiulu din Naseudu. Pretiulu 30 cr.

Prea stimaţii cetitori, caror'a le-a mersu cartea acést'a, suntu rogati a o ceti sî impartasî pretiiiiloru, câ se se pôta abona cine vâ avea gându.

Cartea a II-a va esî la 1/13 Fauru a. c. dar numai in atâtea esemplare, câţi abonaţi se vor' insinua, pana atunci. Ne rogâmu deci se grabésca cu abonarea. Red.

Fundatom: J. P. Negrutiu.

Tipograff'a Seminariului gr. cat. in Blasiu. Proprietariu-editoru sî redactorii: Joanu Popu Reteganulu.