Cartea Vietii - J.Krishnamurti

8/10/2019 Cartea Vietii - J.Krishnamurti

1/64

CARTEA VIETII Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Introducere

In 1934 Krishnamurti a spus De ce doriti sa studiati cartile in loc sa studiati viata? Descopera ceea ceeste adevarat si ceea ce este fals in mediul tau apropiat cu toate presiunile si cruzimile sale, si atunci veidescoperi adevarul. In mod repetat el a su!liniat ca" aceasta Carte a Vietii este mereu in schim!are" cu undinamism care nu poate #eni din $andire" este sin$ura lectura de #aloare" toate celelalte %iind doar

in%ormatii pasi#e" la mana a doua. Istoria omenirii este in voi, vasta experienta, temerile, anxietatile,durerea, placerea si toata credinta omului acumulata si inradacinata pe parcursul mileniilor. Tu esti aceastacarte. Aceasta carte" Cartea Vietii - Meditatii zilnice cu ris!namurti" este aran&ata oarecum in ordinea in careKrishnamurti si'a dez#oltat discursul de'a lun$ul timpului( Inspirata de credinta lui Krishnamurti ca ade#arulse $aseste prin intermediul #ietii" Cartea Vietii prezinta 3)* de meditatii" de zi cu zi" dez#oltate tematic pesapte zile" structurata ca un calendar pe tot anul( +rezinta %ra$mente din discursurile" scrierile si dialo$urilepu!licate sau inedite din perioada anilor 1933 19),( +entru toti cei care pretuiesc intelepciunea acestui e-traordinar in#atator spiritual" ca si pentru cei care ildescopera pe Krishnamurti acum" pentru prima data Cartea Vietii" este o colectie de in#ataturi pro%unde"o comoara pentru %iecare zi(

"scultarea sau citirea cu#etarilor sale te vor pune fata in fata cu tine insuti si cu lumea, cu o prospetimeuimitoare, in fiecare dimineata.

"nne Morro$ %ind&er#!

'rietene, nu incerca sa afli cine sunt( nu vei sti niciodata. )u nu vreau sa accepti nimic din ce spun, eunu vreau nimic de la niciunul dintre voi. *u imi doresc popularitatea, nu vreau sa fiu flatat sau sa ma urmati.+iindca sunt asa de indra#ostit de viata, nu imi doresc nimic. "ceste intre&ari nu au importanta, ceea ceare importanta este faptul ca va supuneti si permiteti ca udecata voastra sa fie pervertita de autoritati.udecata voastra, mintea, afectiunea si viata va sunt murdarite de lucruri care nu au valoare si aici se aflatristetea. Tre&uie sa intele#i semnificatia intre#ii vieti, nu doar o mica parte din ea. Din acest motiv este necesarsa citesti, din acest motiv tre&uie sa privesti cerul, din acest motiv tre&uie sa canti si sa dansezi, sa scrii

poeme, sa suferi si sa intele#i, toate acestea la un loc inseamna viata.

. ris!namurti

. minte #asta si inocenta

Ade#arul este ade#aratul /umnezeu" /umnezeul real" nu cel care l'a creat pe om mincinos" distru$ator"mic" super%icial" in$ust( Este ne#oie de o minte sanatoasa pentru intele$erea ade#arului" este ne#oie de ominte cuprinzatoare dar nu plina de cunostinte" ci o minte inocenta" pe care nu e-ista nici o impre$nare dee-perienta" o minte care este li!era de timp( 0eii in#entati pentru propriul con%ort accepta tortura ei acceptao minte care de#ine monotona" plictisita" care nu cauta ade#arul( Acesta #rea o %iinta totala" completa"umana" a carei inima este plina" cuprinzatoare" clara" capa!ila de sentimente intense" capa!ila de a #edea

%rumusetea unui copac" zam!etul unui copil si a$onia unei %emei care nu a a#ut niciodata o masaindestulatoare( Tre!uie sa ai acest sentiment e-traordinar" aceasta sensi!ilitate la toate %ata de animale" %ata de pisica"care se plim!a pe acoperis" %ata de mizerie" mizeria din %iintele umane a%late in saracie" in disperare(Tre!uie sa %ii sensi!il o sensi!ilitate intensa" dar nu intr'o directie particulara" nu o emotie care #ine sipleaca" dar care tre!uie sa %ie resimtita cu tot trupul tau" cu ochii" cu urechile" prin ner#ii tai" prin intermediul$lasului tau( Tre!uie sa %ii sensi!il complet tot timpul( /aca nu esti in totalitate sensi!il" nu e-ista nici ointeli$enta( Inteli$enta #ine cu sensi!ilitatea si o!ser#area(

Ce rol are emotia in #iata2

Cum apar emotiile in %iinta2 oarte simplu( Ele #in in %iinta prin stimuli" prin intermediul cailor ner#oase( Maintepi cu un ac" eu tip" ma %latezi si sunt incantat" ma insulti si nu'mi place( +rin simturi emotiile patrund in%iinta noastra( i de cele mai multe ori %unctionam prin intermediul emotiilor de placere" in mod e#ident"domnule( Iti place sa %ii recunoscut ca hindus( Apoi sa apartii unui $rup" unei comunitati" unei traditii #echi sicare sa #a placa" cu 5ita" 6panishadele si #echile traditii( i musulmanilor le plac toate acestea" si asa mai

1


2/64

departe( Emotiile au patruns in %iinta noastra prin stimuli din mediul incon&urator si asa mai departe( Estedestul de e#ident(

Ce rol au emotiile in #iata2 Este #iata emotie2 Ati inteles2 Este dra$ostea placere2 Este dorinta iu!ire2In cazul in care emotia este iu!ire" acolo este ce#a care se schim!a tot timpul( Ade#arat2 7u stii asta2 8 /eci" tre!uie sa realizezi ca emotiile" sentimentele" entuziasmul" senzatia de a %i !un" si toate celelalte"nu au nimic de'a %ace cu iu!irea ade#arata" cu compasiunea( Toate sentimentele" emotiile" au de'a %ace cu$andirea" si prin urmare conduc la placere si durere( Iu!irea nu are nici durere" nici intristare deoarece ea

nu este rezultatul placerii sau al dorintei(

Inteli$enta sentimentelor

+rimul lucru de %acut ' daca as putea su$era ' este sa a%lam de ce $andim intr'un anumit %el si de ce simtimintr'un anumit mod( 7u incercati sa modi%icati" nu inceracati sa analizati $andurile si emotiile #oastre"de#eniti doar constienti de $andurile care #a orienteaza intr'o anumita directie si #a moti#eaza sa actionati(/esi puteti descoperi moti#ul prin analiza" desi ati putea descoperi cate ce#a prin analiza" aceasta nu #a %irealitatea realitatea #a %i doar atunci cand sunteti intens constienti in clipa prezenta a mani%estarii $anduluisi emotiei tale" atunci #ei o!ser#a e-traordinara lor su!tilitate si %inetea ra%inamentului lor( Atata timp cata#eti un tre!uie: si un nu tre!uie:" datorita acestei constran$eri nu #eti putea descoperi cat de usor #aputeti pierde in $andire si emotie( Iar eu sunt si$ur ca ati primit prin educatie acest tre!uie: si nu tre!uie:

si prin urmare ati distorsionat $andirea si sentimentul( Ati %ost le$at si schilodit de sisteme" metode" de catrepro%esorii #ostri( /eci renuntati la tre!uie: si nu tre!uie:( Acest lucru nu inseamna imoralitate" ci a de#eniconstienti de o minte care spune eu tre!uie: si eu nu tre!uie:( Ca o %loare care in%loreste intr'o dimineata"ast%el se intampla si cu inteli$enta ' este acolo" %unctioneaza" realizand intele$erea(

Intelect #s( inteli$enta

/ez#oltarea intelectului nu duce la inteli$enta( Mai de$ra!a" inteli$enta apare cand %iinta actioneaza inper%ecta armonie" atat intelectual cat si emotional( Este o mare di%erenta intre intelect si inteli$enta(Intelectul este doar $andire si %unctioneaza independent de emotie( Atunci cand intelectul este antrenat inorice directie particulara" independent de emotie" poate de#eni un intelect mare" dar lipsit de inteli$enta"pentru ca inteli$enta este capacitatea inerenta de a simti si a rationa in inteli$enta am!ele calitati sunt

deopotri#a prezente" intens si armonios( (((/aca sunteti condusi de emotii in a%aceri" #a spun" a%acerile nu pot %i !ine si onest $estionate( /eci#eti a#ea mintea impartita in compartimente( Intr'un compartiment #a #eti mentine interesul reli$ios" in altulemotiile" iar intr'un al treilea interesul pentru a%acerea #oastra" care nu are nimic de'a %ace cu intelectul si#iata emotionala( Mintea orientata catre a%aceri trateaza #iata doar ca un mi&loc de a o!tine !ani pentru atrai( /eci" aceasta e-istenta haotica" aceasta di#izare a #ietii tale continua( /esi #'ati condus a%acerile cuinteli$enta" adica emotiile si $andurile dumnea#oastra au actionat armonios" a%acerea ar putea totusi esua(Este o pro!a!ilitate( i pro!a!il #eti simti cu ade#arat a!surditatea" cruzimea si e-ploatarea care suntimplicate in acest mod de #iata(

+ana cand nu #eti a!orda intrea$a #iata cu inteli$enta" si nu doar cu intelectul" nici un sistem din lume nu#a sal#a omul de la truda neincetata pentru casti$area e-istentei(

entimentele si emotiile produc cruzime

+utem #edea ca nici o emotie si nici un sentiment nu isi au locul atunci cand e-ista iu!ire(entimentalismele si emotiile sunt doar reactii la ceea ce ne place sau ne displace( Imi place de tine si sunt%oarte entuziasmat( Imi place acest loc" o" este minunat" si toate celelalte" ceea ce implica %aptul ca altce#anu'mi place" si asa mai departe( Ast%el" sentimentul si emotia produc cruzimea( Ati remarcat #reodata asta2Identi%icarea cu acea carpa numita drapel national este un %actor emotional si sentimental pentru caresunteti dispusi sa'i omorati pe altii" si care se numeste dra$oste de tara" iu!irea aproapelui(((2 +utem#edea ca in cazul in care sentimentele si emotiile ne coplesesc" iu!irea nu e-ista( unt doar emotii sisentimente care produc cruzime" placere si neplacere( i se poate #edea" deasemenea" ca atunci cande-ista $elozie" nu este iu!ire" in mod e#ident( unt in#idios ca a#eti o pozitie mai !una" locuri de munca mai

!une" case mai !une" sunteti mai %rumos" mai inteli$ent" si eu sunt $elos pe #oi( Eu nu spun" de %apt" casunt $elos" dar #oi concura cu #oi" este o %orma de $elozie" de in#idie( /eci" in#idia si $elozia nu sunt iu!ire"inlaturati'le eu nu #a spun sa le inlaturati si in acelasi timp sa continuati sa %iti in#idiosi inlaturati'leprecum ploaia spala pra%ul adunat de mai multe zile pe o %runza doar indepartati'le(

2


3/64

Tre!uie sa murim %ata de toate emotiile noastre

Ce intele$em prin emotie2 Este o senzatie" o reactie" un raspuns al simturilor2 6ra" de#otamentul"sentimentul de iu!ire sau de simpatie pentru ceilalti toate acestea sunt emotii( 6nele" cum ar %i iu!irea sisimpatia" sunt poziti#e" in timp ce altele" cum ar %i ura" sunt ne$ati#e si #rem sa scapam de ele( /ra$osteaeste opusul urii2 Iar dra$ostea este o emotie" o senzatie" un sentiment care este trecut prin memorie2 (((/eci" ce intele$em prin iu!ire2 /esi$ur iu!irea nu este memorie( Aceasta este %oarte di%icil saintele$em deoarece" pentru ma&oritatea dintre noi" iu!irea este memorie( Cand spui ca iti iu!esti sotia sau

sotul" ce intele$i prin asta2 Iu!esti ceea ce'ti produce placere2 Iu!esti ceea ce ai identi%icat la tine si airecunoscut in celalalt ca apartinand tie2 Te ro$" astea sunt %apte" nu am in#entat nimic" nu te uita asain$rozit; (((Aceasta este ima$inea care ne place" sau credem ca ne place" sim!olul sotia mea: sau sotul meu:"nu #iata reala a indi#idului( 7u'mi cunosc sotia sau sotul deloc( i nu #oi putea niciodata cunoaste aceastapersoana atata timp cat cunoasterea inseamna recunoastere( Recunoasterea se !azeaza pe memorie memoria placerii si a durerii" memoria lucrurilor traite" chinurile indelun$ate" lucrurile pe care le posedam side care ne'am atasat( Cum pot iu!i atunci cand e-ista %rica" tristete" sin$uratate" um!ra disperarii2 Cumpoate iu!i omul am!itios2 i suntem cu totii %oarte am!itiosi" insa cinstiti( /eci" pentru a a%la cu ade#arat ce este dra$ostea" tre!uie sa murim %ata de trecut" %ata de toate emotiilenoastre !une si rele moarte %ara e%ort" asa cum am renunta la ce#a otra#itor" pentru ca stim(

Tre!uie sa a#em sentimente minunate

In lumea moderna unde e-ista atat de multe pro!leme" ne este usor sa pierdem sentimentele minunate(Intele$ prin cu#antul sentiment nu senzatia" nu emoti#itatea" nu doar e-citarea" ci acea calitate a perceptiei"calitatea audierii" calitatea ascultarii" calitatea emotiei" o pasare cantand intr'un copac" miscarea unei%runze in lumina soarelui( +entru a simti acestea cu intensitate" pro%und" penetrant" este %oarte di%icil pentrucei mai multi dintre noi" deoarece a#em atat de multe pro!leme( e pare ca orice atin$em se trans%ormaintr'o pro!lema si" aparent" nu e-ista ninci un s%arsit al pro!lemelor omului" care pare a %i cu totul incapa!ilsa le rezol#e pentru ca" cu cat e-ista mai multe pro!leme" cu atat de#ine mai incapa!il sa perceapasentimentele( Intele$ prin a simti: aprecierea unei ramuri aplecate" mizeria" noroiul de pe drum" sa %ii sensi!il ladurerea celuilalt" sa %ii intr'o stare de e-taz atunci cand #ezi un apus de soare( Acestea nu sunt sentimente"

acestea nu sunt simple emotii( Emotia si sentimentul sau sentimentalismul" la randul sau" cruzimea"acestea pot %i utilizate de catre societate" si atunci cand nu e-ista sentiment" senzatie" de#enim scla#pentru societate( /ar tre!uie sa a#em sentimente minunate( entimentul %rumusetii" sentimentul cu#antului"tacerea dintre doua cu#inte si ascultarea unui sunet clar toate acestea $enereaza sentimente( i tre!uiesa a#em sentimente puternice" deoarece numai aceste sentimente %ac mintea e-trem de sensi!ila(

.!ser#atia %ara $andire

7u e-ista nici un sentiment %ara $andire" iar in spatele $andirii este placerea asa ca aceste lucruri mer$impreuna placere" cu#ant" $and" sentiment" ele nu sunt separate( .!ser#atia %ara $andire" %ara simtire"%ara cu#ant este ener$ie( Ener$ia este disipata de cu#ant" asociere" $andire" placere si de timp" prin urmareacolo nu e-ista ener$ie(

Totalitatea sentimentelor

Ce este sentimentul2 entimentul este ca si $andirea( entimentul este o senzatie( Vad o %loare si amo reactie de raspuns %ata de aceasta imi place sau nu'mi place( +lacerea sau neplacerea sunt dictate de$andire" iar $andul este raspunsul de %ond al memoriei( /eci" eu spun :Imi place aceasta %loare: sau 7u'mi place aceasta %loare:" Imi place acest sentiment: sau 7u'mi place acest sentiment:((( /eci iu!irea estele$ata de sentiment2 entimentul este senzatie" in mod e#ident" senzatia de placere si de neplacere" de!ine si de rau" de placut la $ust si toate celelalte( Aceasta senzatie are #reo le$atura cu iu!irea2 Ai #azutpe strada ta modul de #iata al oamenilor" %elul in care locuiesc" cum #or!esc2 i ai o!ser#at toti s%intii pecare ii adora2 +entru ei pasiunea este se- si prin urmare ei nea$a pasiunea" prin urmare ei nea$a

%rumusetea nea$a in sensul de a le respin$e( /eci ai respins senzatia de iu!ire deoarece ai spusenzatiile ma %ac prizonier" #oi %i un scla# al dorintelor se-uale tre!uie sa le inlatur:( +rin urmare ati %acutdin se- o imensa pro!lema( Cand #'ati inteles sentimentele complet" nu partial" atunci cand ati inteles cuade#arat ansam!lul sentimentelor" atunci #eti sti ce este iu!irea( Atunci cand poti #edea %rumusetea unui

3


4/64

copac" cand poti #edea %rumusetea unui zam!et" cand poti #edea apusul de soare la mar$inea orasului 'sa #ezi in totalitate atunci #ei sti ce este iu!irea(

a nu numim sentimental

Cand o!ser#am un sentiment" acel sentiment are o %inalitate( /ar chiar daca sentimentul are o %inalitate"daca e-ista un o!ser#ator" un cenzor" un $anditor care ramane ina%ara sentimentului" atunci inca e-istacontradictie( /eci" este %oarte important sa intele$em cum analizam un sentiment(


5/64

multime( +rin urmare esti mult mai alert" mult mai dispus sa o!ser#i" capa!il sa intele$i mai mult ai unsentiment pro%und de iu!ire si compasiune dar daca ii tratati pe toti ca pe o multime" aceasta estecontrariul( /aca nu etichetezi" tre!uie sa o!ser#i %iecare sentiment asa cum apare( Atunci cand etichetezi"sentimentul este di%erit de eticheta2 au eticheta trezeste sentimentul2 /aca nu numesc un sentiment" adica in cazul in care $andirea nu %unctioneaza pur si simplu cu cu#inte"sau daca nu $andesc in cu#inte" ima$ini sau sim!oluri ' ceea ce ma&oritatea o %acem atunci ce seintampla2 /esi$ur atunci mintea nu este altce#a decat un o!ser#ator( Cand mintea nu $andeste insim!oluri" ima$ini" nu e-ista nici un $anditor separat de $andire" care este cu#antul( Atunci mintea este

linistita" nu'i asa2 7u a de#enit linistita" este linistita( Cand mintea este cu ade#arat linistita" atunci emotiilecare apar pot %i a!ordate imediat( /oar cand dam nume sentimentelor" prin aceasta le intarim ast%el incatsentimentele au continuitate acestea sunt stocate intr'un centru" din care #om da ulterior etichete" %iepentru a le intari" %ie pentru a le comunica(

Mentineti un sentiment si o!ser#ati ce se intampla

7iciodata nu mentinem un sentiment pur si simplu" ci intotdeauna il in#aluim in accesoriile cu#intelor(Cu#antul il denatureaza $andirea tumultoasa din &urul lui il um!reste" il copleseste cu temeri uriase sidorinte arzatoare( 7iciodata nu #om putea permanentiza un sentiment si nimic altce#a ura" sau cu acelsentiment straniu de %rumusete( Cand apare sentimentul de ura" #a spun cat de rau este e-istaconstran$ere" lupta pentru a o depasi" crize" tul!urari de $andire despre aceasta8

Incercati sa mentineti sentimentul de ura" sentimentul de in#idie" $elozie" #eninul am!itiei caci la urmaurmei asta este ce ai in #iata zilnica" desi ti'ai putea dori sa traiesti in iu!ire sau cu cu#antul dra$oste:(Atunci cand a#eti sentimentul de ura sau dorinta de a rani pe cine#a cu un $est sau cu un cu#ant" o!ser#atidaca puteti pastra acel sentiment( +uteti2 Ati incercat #reodata2 Incercati sa mentineti un sentiment sio!ser#ati ce se intampla( Veti constata ca este uimitor de $reu( Mintea ta nu #a lasa acest sentiment sin$ur"ea #ine in $ra!a cu amintirile sale" asociatiile sale" cu propria ei #ointa cu recomandarile si pala#ra$eala ei#esnica( /eschide o scoica( Cand te uiti la perla din ea te poti minuna de %rumusetea si delicatetea sa %araa spune cat de %rumoasa este" sau cine a %acut'o2 . poti o!ser#a %ara miscarea mintii2 /aca #ei putea" #eidescoperi un lucru e-traordinar" o miscare ina%ara timpului" o prima#ara eterna(

Intele$erea cu#intelor

7u stiu daca #'ati $andit #reodata sau ati patruns in acest proces de #er!alizare" creator de nume(/aca ati %acut asta" este intr'ade#ar cel mai uimitor lucru" %oarte interesant si stimulati#( Cand dam un numepentru tot ce e-perimentam" #edem sau simtim" cu#antul de#ine e-traordinar de important" iar cu#antuleste timpul( Timpul este spatiu" iar cu#antul este centrul acestuia( Toata $andirea este #er!alizare" $andirein cu#inte( i poate mintea sa %ie li!era de cu#ant2 7u intre!a cum sa %iu eu pentru a %i li!er2:( Asta nu arenici un sens( Insa intrea!a'te sin$ur" si #ei #edea ca esti scla# al cu#intelor si sa!loanelor" cum ar %i India"5ita" comunist" crestin" rus" american" en$lez" casta de &os" casta de sus( Cu#antul iu!ire" cu#antul lui/umnezeu" cu#antul meditatie ce semni%icatie e-traordinara au cu#intele acestea si cat de slu$arnicisuntem %ata de ele2

Memoria incetoseaza perceptia

peculezi" sau e-perimentezi cu ade#arat si mer$em impreuna inainte2 7u stii ce este o mintereli$ioasa" nu2 /in ce ai spus tu nu stii ce inseamna" poti percepe doar o %rantura sau o anumitaperspecti#a din ea" asa cum #ezi cerul senin" al!astru" minunat" printre nori dar in momentul cand percepial!astrul cerului" ai o amintire despre el" #rei mai mult de atat si te pierzi in memorie mai mult" doresti sastochezi cu#antul ca pe o e-perienta" si te pierzi si mai mult in memorie(

Cu#intele creaza limitari

E-ista $andire %ara cu#ant2 Cand mintea nu este a$lomerata cu cu#inte" $andirea nu este $andirea pecare o stim" ci este o acti#itate %ara cu#ant" %ara sim!ol prin urmare nu are nici o %rontiera cu#antul=#er!alizarea> este %rontiera(

Cu#antul creaza limitarea" %rontiera" si o minte care nu %unctioneaza prin cu#inte" nu are nici o limitare"nu are %rontiere" nu are nici o constran$ere8 Ale$eti cu#antul iu!ire si #edeti ce trezeste in #oi" o!ser#ati'#a in momentul in care am mentionat acest cu#ant ati inceput sa zam!iti si ati de#enit atenti" ati simtitce#a( /eci cu#antul iu!ire trezeste tot %elul de idei" din toate cate$oriile carnale" spirituale" pro%ane" in%inite

5


6/64

si tot restul( Insa a%lati ce este iu!irea( /esi$ur" domnilor" pentru a a%la ce este iu!irea" mintea tre!uie sa %ieli!era de acest cu#ant si de toata semni%icatia acestui cu#ant(

Mer$eti dincolo de cu#inte

+entru a ne intele$e unii pe altii" cred ca este necesar ca noi sa nu %im prinsi in cu#inte" deoarece uncu#ant ca /umnezeu" de e-emplu" poate a#ea o semni%icatie deose!ita pentru tine" in timp ce pentru minear putea a#ea o semni%icatie total di%erita" sau nu intrea$a semni%icatie( /eci este aproape imposi!il sa

comunicam unul cu altul" cu e-ceptia cazului cand amandoi a#em intentia de a intele$e si a mer$e dincolode cu#inte(


7/64

Ade#arul su!til

A#eti o stra%ul$erare de intele$ere" acea e-traordinara rapiditate de intuitie atunci cand mintea este%oarte tacuta" atunci cand $andirea este a!senta" atunci cand mintea nu este impo#arata de propriulz$omot( /eci" intele$erea oricarui lucru" a unei ima$ini de arta moderna" copilul sau sotia" aproapele tau"sau a intele$e ade#arul care este in toate lucrurile" poate #eni numai atunci cand mintea este %oarte linistita(/ar linistea nu poate %i culti#ata pentru ca in cazul in care #ei culti#a linistea mintii" aceasta nu #a %i o mintelinistita" #a %i o minte moarta(

8Cu cat esti mai mult interesat de ce#a" cu atat mai mult #ei a#ea intentia de a intele$e mai simplu" maiclar" %ara a&utorul mintii( Atunci #er!alizarea inceteaza( /upa $andire urmeaza cu#antul" iar acesta este celcare inter%ereaza( Acesta este ecranul cu#intelor" este memoria care inter#ine intre cerinta si raspuns(Acesta este cu#antul care raspunde cererii" pe care il numim intelect( /eci" mintea care se a%la intr'ocontinua pala#ra$eala" care este #er!alizarea" nu poate sa intelea$a ade#arul" ade#arul in relatie" nu unade#ar a!stract( 7u e-ista nici un ade#ar a!stract( /ar ade#arul este %oarte su!til( Este su!til deoareceeste di%icil sa'l urmarim( El nu este a!stract( El #ine atat de rapid" atat de misterios" incat nu poate %iperceput de minte" ca un hot in noapte" #ine pe ascuns" atunci cand nu esti pre$atit sa'l primesti( Admiterealui este doar o chemare a lacomiei( /eci" o minte care este prinsa in plasa cu#intelor nu poate sa intelea$aade#arul(

Intrea$a $andire este su!iecti#a

Tu si eu ne dam seama ca suntem conditionati( /aca spui ca unii oameni actioneaza si conditionareaeste ine#ita!ila" atunci nu este nici o pro!lema esti un scal#" si aceasta este limita ta( Insa daca incepeti sa#a intre!ati daca este cu putinta sa rupeti aceasta limitare" aceasta conditionare" atunci e-ista o pro!lemacaci #a tre!ui sa cercetati intre$ul proces al $andirii" #reti cu ade#arat asta2 /aca pur si simplu spuiTre!uie sa %iu constient de conditionarea mea" tre!uie sa cu$et despre ea" sa o analizez" in scopul de a ointele$e si a o distru$e:" atunci tu iti mani%esti %orta( 5andirea" analiza ta este in continuare rezultatultrecutului" a conditionarii tale" ast%el incat prin $andire" e#ident" nu se poate rupe conditionarea in care estiprins(

.!ser#a corect doar prima pro!lema" nu cauta raspunsul" solutia( Realitatea este ca noi suntemconditionati" si toata intele$erea datorata $andirii #a %i o intele$ere conditionata si partiala" prin urmare nue-ista o intele$ere totala" si doar in intele$erea totala a intre$ului proces al $andirii e-ista li!ertate(

/i%icultatea este ca ne situam intotdeauna in domeniul de %unctionare a mintii" care este un instrument al$andirii" rationala sau nerationala si asa dupa cum am o!ser#at $andirea este intotdeauna partiala(


8/64

este posi!il sa %im constienti de conditionarea noastra" doar sa %im constienti" si sa nu e-iste deloc con%lict(Aceasta intensa constientizare" daca este permis" pro!a!il ar putea distru$e pro!lemele(

7u e-ista nici o conditionare mai !una sau no!ila

.are ne#oia mintii de a se eli!era din conditionarea sa o indreapta spe un alt model de rezistenta siconditionare2 /e#enind constienti de sa!loanele si modelele in care am %ost crescuti" dorim sa ne eli!eramde acestea dar nu aceasta dorinta de a %i li!eri #a conditioneaza mintea din nou intr'un alt mod2 Vechiul

model insista sa te con%ormezi autoritatii sale" si acum este in curs de ela!orare unul nou" care sustine canu tre!uie sa te con%ormezi" ast%el incat #ei a#ea doua modele unul in con%lict cu celalalt( Atata timp cate-ista aceasta contradictie interioara" conditionarea continua sa e-iste(

8 Iata impulsul care produce conditionari si impulsul de a %i li!er( Totusi" cu toata di%erenta aparenta aacestor doua impulsuri" nu sunt ele %undamental asemanatoare2 i daca sunt in mod %undamental similare"atunci cautarea li!ertatii este in zadar" #om trece de la un model la altul" la nes%arsit( 7u e-ista nici oconditionare mai !una sau no!ila" aceasta este doar dorinta care tre!uie sa %ie inteleasa(


9/64

constientizarea acestui %apt" aduce o clari%icare imediata( /i%icultatea consta in a nu realiza si intele$e toateimplicatiile sale" o!ser#and totalitatea $andirii" chiar si %oarte su!tila si #icleana" oricat de so%isticata sau%iloso%ica" ca %iind totusi conditionata(

+o#ara su!constientului

Caracterul su!constient este po#ara imensa a trecutului care #a impin$e intr'o anumita directie((( /eci"cum putem renunta la acesta2 Cum poate su!constientul sa %ie curatat imediat de trecut2 Analistii cred ca

su!constientul poate %i partial sau chiar complet curatat printr'o analiza prin in#esti$atie" e-plorare"con%esiune" interpretarea #iselor si asa mai departe ast%el incat" cel putin #ei de#eni o %iinta umananormala:" cu posi!ilitate de adaptare la mediul prezent( /ar in analiza e-ista intotdeauna psihanalistul sicel consiliat" o!ser#atorul care interpreteaza ceea ce o!ser#a" deci o dualitate care este o sursa de con%lict( /eci" #edem ca simpla analiza a su!constientului nu duce nicaieri( Este posi!il sa ma a&ute sa %iu maiputin ne#rotic" putin mai !land cu sotia mea" cu #ecinul meu" sau alte lucruri super%iciale de $enul acesta"dar nu despre asta #or!esc( .!ser# ca procesul analizei care presupune timp" interpretare" dinamica$andirii o!ser#atorului care analizeaza lucrul o!ser#at nu poate eli!era su!constientul prin urmarerespin$ in totalitate procesul analitic( In momentul in care percep %aptul ca analiza nu poate in nici un cazusura sarcina su!constientului" eu parasesc analiza( Eu nu mai analizez( /eci" ce se petrece2 /eoarecenu mai e-ista un analizator" separat de lucrul pe care il analizeaza" el este acel lucru( El nu este o entitateina%ara ei( Atunci iti dai seama ca su!constientul are o importanta %oarte mica(

Inter#alul dintre $anduri

Acum" eu spun ca este cu si$uranta posi!il ca mintea sa %ie li!era de orice conditionare nu tre!uie saacceptati autoritatea mea( /aca acceptati #reo autoritate" niciodata nu #eti descoperi" #a %i doar un altsu!stitut care nu #a a#ea nici o importanta(((

Intele$erea acestui intre$ proces de conditionare nu se realizeaza prin analiza sau introspectie"deoarece atunci cand ai un analizator care el insusi %ace parte din %undal" analiza sa nu are nici osemni%icatie(

((( Cum este posi!il ca mintea sa %ie li!era2 +entru a %i li!era" mintea tre!uie sa o!ser#e si sa intelea$anu doar oscilarea" pendularea sa continua intre trecut si #iitor" dar deasemenea" sa %ie constienta deinter#alul dintre $anduri(((

/aca pri#iti %oarte atent #eti #edea ca" desi reactia" miscarea $andirii" pare atat de rapida" e-ista $oluri"e-ista inter#ale intre $anduri( Intre doua $anduri e-ista o perioada de liniste" care nu are le$atura cuprocesul de $andire( /aca o!ser#ati" #eti #edea ca aceasta perioada de liniste" acest inter#al" nu este timp"si descoperind acest inter#al e-perimentand pe deplin acest inter#al" #ei de#eni li!er de conditionare saumai de$ra!a aceasta nu te eli!ereaza pe tine:" ci este eli!erarea de conditionare((( aceasta are loc doaratunci cand mintea nu are continuitate in $andire" atunci cand aceasta este intr'o liniste continua care nueste indusa" care nu are nici o cauzalitate aceasta are loc doar atunci cand e-ista li!ertate %ata deconte-t(

.!ser#ati modul in care se %ormeaza o!iceiurile

ara li!ertatea %ata de trecut" nu e-ista li!ertate %ata de nimic" deoarece mintea nu este noua"proaspata" inocenta( /oar cand mintea este proaspata" inocenta" aceasta este li!era(


10/64

Ener$ia creaza propria disciplina

+entru a cerceta realitatea" este ne#oie de o ener$ie imensa si daca omul nu %ace asta isi risipesteener$ia in acti#itati creatoare de rau" si prin urmare societatea tre!uie sa'l controleze( Acum" este posi!il sase eli!ereze de ener$ie cautandu'l pe /umnezeu" sau ade#arul" si in acest proces de descoperire aade#arului sa %ie un cetatean care intele$e pro!lemele %undamentale ale #ietii si pe care societatea nu lepoate distru$e2

Vezi tu" omul este ener$ie" iar daca omul nu cauta ade#arul" aceasta ener$ie de#ine distructi#a prinurmare societatea controleaza si indruma indi#izii sa ina!use aceasta ener$ie((( i pro!a!il ati o!ser#at unalt %apt interesant si %oarte simplu ca in momentul in care #rei sa %aci ce#a" ai ener$ie pentru a %ace acellucru((( Aceasta ener$ie reala" de#ine un mi&loc de a te controla tu insuti" ast%el incat nu a#eti ne#oie de odisciplina din e-terior( In cercetarea realitatii" ener$ia creaza propria disciplina( .mul care cauta in modspontan realitatea" de#ine tipul de cetatean care nu este in con%ormitate cu tiparul unei societati particularesau stat(

/ualitatea creaza con%lictul

Con%lictul de orice %el %izic" psihic" intelectual este o risipa de ener$ie( Va ro$" este e-traordinar dedi%icil de inteles si de a %i li!er de acest lucru" deoarece cei mai multi dintre noi sunt o!isnuiti sa lupte" sa

%aca e%ort( Cand suntem la scoala" care este primul lucru care suntem in#atati acela de a %ace un e%ort( iaceasta lupta" se des%asoara pe tot parcursul #ietii adica" pentru a %i !un" tre!uie sa lupti" sa te lupti curaul" tre!uie sa rezisti" sa te controlezi( /eci" educational" sociolo$ic" reli$ios" %iintele umane sunt in#atatesa se lupte( Vi se spune ca pentru a'l $asi pe /umnezeu tre!uie sa actionati" sa practicati" sa #adisciplinati" sa #a contorsionati si torturati su%letul" mintea" corpul" re%uzand" suprimand nu tre!uie sa uitatisa luptati si sa luptati" luptati spre asa numitul ni#el spiritual care nu este deloc ni#el spiritual( Apoi social"%iecare pentru sine" pentru %amilia lui(

((( /eci" cu totii" ne pierdem ener$ia" si aceasta risipa de ener$ie" in esenta este un con%lict con%lictuldintre eu tre!uie: si eu nu tre!uie:" este necesar: si nu este necesar:( .data ce am creat dualitatea"con%lictul este ine#ita!il( /eci tre!uie sa intele$em acest proces de dualitate nu %aptul ca e-ista !ar!at si%emeie" #erde si rosu" intuneric si lumina" inalt si scund toate acestea sunt realitati( /ar" e%ortul ce duce inaceasta separare intre realitate si idee" este risipa de ener$ie(

Modelul unei idei

/aca spui cum pot eu sa economisesc ener$ie2:" atunci creezi un model al unei idei cum saeconomisesti si apoi iti #ei des%asura #iata in con%ormitate cu modelul prin urmare nu incepe din nou ocontradictie( /aca #ei percepe in tine insuti unde sunt irosite ener$iile tale" #ei #edea ca principala %ortacare iroseste ener$iile este con%lictul care este o pro!lema si nerezol#ata #ei trai cu memoria uci$asa atrecutului" traiesti in traditie( Tre!uie sa intele$em natura disiparii ener$iei si aceasta intele$ere nu este incon%ormitate cu han?ara" @uddha sau #reun s%ant" ci cu o!ser#area e%ecti#a a con%lictului zilnic din #iata(/eci" risipa principala de ener$ie este con%lictul ceea ce nu e-clude ca stai intins si lene#esti( Con%lictul#a e-ista mereu atata #reme cat ideea este mai importanta decat realitatea(

6nde e-ista contradictie" e-ista con%lict

Veti #edea ca cei mai multi dintre noi sunt in con%lict" traiesc o #iata contradictorie nu numai in e-terior ci siin interior( Contradictia inseamna e%ort((( 6nde e-ista e%ort" e-ista risipa e-ista o risipa de ener$ie( 6ndee-ista contradictie" e-ista con%lict( 6nde e-ista con%lict" e-ista e%ortul de a trece peste acest con%lict" careeste o alta %orma de rezistenta( i in cazul in care opuneti rezistenta" $enerati o anumita %orma de ener$ie stiti ca daca opuneti rezistenta %ata de ce#a" tocmai aceasta rezistenta creaza ener$ie((( Intrea$a actiunese !azeaza pe acest con%lict intre tre!uie: si nu tre!uie:( i aceasta %orma de rezistenta" aceasta %orma decon%lict" nu producerea ener$iei ci ener$ia" daca #eti o!ser#a %oarte atent" este %oarte distructi#a 7u estecreati#a((( Ma&oritatea oamenilor sunt in contradictie( i daca au un dar" un talent de a scrie sau picta saude a %ace ce#a anume" tensiunea contradictiei le o%era ener$ia de a se e-prima" de a crea" de a scrie" de a

%i( Mai multa tensiune" un con%lict si mai mare" cu atat mai mari #or %i rezultatele" si asta este ceea ce noinumim creatie( /ar nu este deloc creatie( Este rezultatul unui con%lict( +entru a %ace %ata realitatiicon%lictului" contradictiei" tre!uie sa producem ener$ie care nu este rezultatul rezistentei(

10


11/64

Ener$ia creati#a

Acum ne intre!am e-ista o ener$ie care nu este in domeniul $andirii" care nu #ine din auto'contrazicere"ener$ie compulsi#a" din neimplinire" cum este %rustrarea2 Ati inteles intre!area2 per ca am %ost destul declar( +entru ca daca nu #om $asi o ener$ie care sa ai!a aceasta calitate" care nu este pur si simpluprodusul $andirii" care putin cate putin creaza ener$ie care deasemenea este mecanica" actiunea estedistructi#a" indi%erent daca #om %ace re%orme sociale" #om scrie carti e-celente" suntem %oarte inteli$enti ina%aceri" sau pentru a crea separari nationaliste si a participa la alte acti#itati politice si asa mai departe(

Acum" intre!area este daca e-ista o ast%el de ener$ie" nu teoretic deoarece atunci cand ne con%runtam curealitatea" a #eni cu teorii este in%antil" imatur( Este ca si in cazul unui om care are cancer si tre!uie operatnu este !ine a discuta despre instrumentarul care tre!uie %olosit te con%runti cu %aptul ca el tre!uie operat(/eci" in mod similar" o minte tre!uie sa patrunda sau sa %ie intr'o asemenea stare atunci cand nu estescla#a $andirii( /upa aceea" toate $andurile in timp de#in in#entii toate dispoziti#ele a#ioane" %ri$idere"rachete" de e-plorare a spatiului si a atomului" toate acestea sunt rezultatul cunoasterii" al $andirii( Toateacestea nu sunt creatii" in#entia nu este creatie" nu este capacitatea de a crea" $andul nu poate %i creati#"deoarece $andirea este intotdeauna conditionata si nu poate %i niciodata li!era( /oar ener$ia care nu esteprodusa de $andire este creati#a(

Cea mai inalta %orma de ener$ie

. idee cu pri#ire la ener$ie este cu totul di%erita de realitatea ener$iei in sine( A#em %ormule sau concepteale modului de a produce o ener$ie de cea mai inalta calitate( /ar %ormula este in totalitate di%erita decapacitatea ener$iei de auto'reinnoire(

((( Cea mai inalta %orma a acestei ener$ii" apo$eul" este acea stare a mintii cand nu are nici o idee" niciun $and" nici o directie intr'un anumit sens sau un anumit moti# adica ener$ia pura( i aceasta calitate aener$iei nu mai poate %i intalnita dupa( 7u puteti spune @ine" spune'mi cum s'o o!tin" modus operandiB"calea:( 7u e-ista nici o cale( +entru a descoperi sin$uri natura acestei ener$ii" tre!uie sa intele$em ener$iacare este irosita zilnic" atunci cand #or!im" atunci cand auzim o pasare" o #oce" atunci cand #edem uniz#or" #astitatea cerului" taranii murdari" !olna#i" in%ometati si copacul care se estompeaza seara pe masurace scade lumina zilei( .!ser#ati ca totul este ener$ie( i aceasta ener$ie se o!tine din alimente" din razelesoarelui( Aceasta ener$ie %izica" zilnica pe care o a#em" e#ident poate %i ampli%icata" crescuta prin tipulpotri#it de alimentatie si altele( Ceea ce este necesar" in mod e#ident( Insa aceeasi ener$ie" de#ine ener$ie

a psihicului care este $andirea din momentul in care ener$ia are o contradictie in sine" aceasta ener$iede#ine o ener$ie risipita(

Actiunea de ascultare iti #a eli!era mintea

Cine#a iti spune ce#a" il asculti( Actiunea de a asculta este o actiune eli!eratoare( Cand #ezi realitatea"perceptia intensa a acesteia este eli!erarea de aceasta( Ascultarea intensa" #ederea intensa a unei realitatiare un e%ect e-traordinar" %ara nici un e%ort de $andire( ((( a luam un sin$ur lucru sa zicem am!itia( Am analizat su%icient prin ceea ce %ace" care sunt e%ectelesale( . minte care este am!itioasa nu poate sti ce este compasiunea" mila" simpatia" nu poate sti ce esteiu!irea( . minte am!itioasa este o minte cruda" nemiloasa chiar si spiritual in e-terior sau in interior(Auziti( Auziti( Atunci cand auzi" tu traduci ceea ce auzi si spui Cum as putea trai in aceasta lume care esteconstruita pe am!itie2: +rin urmare" nu ati ascultat( Ati raspuns" ati reactionat la o declaratie" la un %apt prinurmare" nu pri#iti realitatea( A#eti doar traducerea realitatii" sau a#eti o opinie cu pri#ire la realitate" sau unraspuns la realitate" prin urmare" nu pri#iti realitatea((( /aca ascultati %ara nici un sentiment de reactie" dee#aluare" cu si$uranta atunci realitatea creaza ener$ia care distru$e" ster$e" indeparteaza" matura am!itia"care $enereaza con%licte(

Atentia %ara impotri#ire

titi ce este spatiul( Aici in aceasta camera e-ista spatiul( /istanta de aici pana la casa ta" intre pod sicasa ta" intre aceasta !anca de pe malul raului si alta toate acestea sunt spatiu( Acum" e-istadeasemenea spatiu in mintea ta2 /aca in mintea ta e-ista spatiu" atunci in acest spatiu e-ista tacere si

din aceasta liniste pro#ine orice altce#a" deoarece atunci poti asculta" poti %i atent %ara rezistenta( Iata de ceeste %oarte important sa e-iste spatiu in minte( /aca mintea nu este supra'a$lomerata" daca nu este mereuocupata" atunci putem asculta latratul cainilor" sunetul unui tren care trece pe pod la distanta si deasemenea sa %im pe deplin constienti de ceea ce spune o persoana care #or!este aici( Atunci mintea #a %i#ie" aceasta nu #a %i ce#a mort(

11


12/64

Atentia %ara e%ort

+oate e-ista atentie %ara ca nimic sa nu capti#eze mintea2 E-ista atentie %ara concentrarea asupra unuio!iect2 E-ista atentie %ara nici o moti#atie" in%luenta" constran$ere2 +oate mintea sa mentina atentiacompleta" %ara nici un sentiment de e-cludere2 Cu si$uranta este posi!il si este sin$ura ipostaza a atentiei"celelalte sunt doar indul$enta sau trucuri ale mintii( /aca putem a#ea atentie completa %ara a %i distrasi dece#a si %ara nici un sentiment de e-cludere" atunci #om a%la ce inseamna a medita nu e-ista nici un e%ort in

atentie" nici o lupta" nici o separare" nu urmarim nici un rezultat( /eci" meditatia este un proces de a eli!eramintea din sisteme" si de a acorda atentie" %ara a %i distrasa sau a!sor!ita de ce#a" sau de a %ace un e%ortde a se concentra(

Atentia nu este e-clusi#a

Consider ca este o di%erenta intre atentia %ata de un o!iect si atentia %ara o!iect( 7e putem concentraasupra unei idei speciale" credinte sau o!iect care este un proces e-clusi#" dar e-ista de asemenea oatentie" o constientizare" care nu este e-clusi#a( In mod similar" e-ista o nemultumire care nu are nici unmoti#" care nu este rezultatul unor %rustrari ce nu pot %i canalizate" neputand accepta nici o implinire( +oateca nu utilizez cu#antul potri#it pentru asta" dar eu cred ca aceasta e-traordinara nemultumire esteesentiala( ara aceasta" orice alta %orma de nemultumire de#ine un mod de satis%actie(

Atentia este nelimitata" %ara %rontiere

In culti#area mintii" accentul nostru nu ar tre!ui sa %ie pus pe concentrare" ci pe atentie( Concentrareaeste un proces de %ortare a mintii" de a o restran$e la un punct" in timp ce atentia este %ara %rontiere( Inacest proces mintea este intotdeauna limitata de %rontiera" este mar$inita" dar atunci cand preocupareanoastra este de a intele$e totalitatea mintii" simpla concentrare a mintii de#ine un impediment( Atentia estenelimitata" %ara %rontierele cunoasterii( Cunoasterea #ine prin concentrare" si orice e-pansiune a cunoasteriise a%la in continuare in interiorul %rontierelor proprii( In starea de atentie mintea poate sau nu sa utilizezecunoasterea ca o necesitate in urma procesului de concentrare dar partea nu este niciodata intre$ sipunand impreuna mai multe parti nu #om a#ea perceptia intre$ului ansam!lu( Cunoasterea care este unproces cumulati#" de concentrare" nu produce intele$erea in%initului( Totalitatea nu #a %i niciodata cuprinsa

de o minte concentrata(/eci atentia este de o importanta primordiala" dar nu o putem a#ea printr'un e%ort de concentrare(

Atentia este o stare in care mintea in#ata %ara un centru al cunoasterii care acumuleaza e-perienta( .minte care se concentreaza in sine utilizeaza cunoasterea ca un mi&loc de proprie e-pansiune si aceastaacti#itate de#ine auto'contradictorie si anti'sociala(

Atentia completa

Ce intele$eti prin atentie2 Este atentie atunci cand imi %ortez mintea pentru a urmari ce#a2 Atunci candspun Tre!uie sa %iu atent" tre!uie sa'mi controlez mintea" sa dau la o parte toate celelalte $anduri: numiti asta atentie2 /esi$ur ca nu este atentie( Ce se intampla atunci cand mintea este o!li$ata sa %ieatenta2 e creaza o rezistenta pentru a impiedica aparitia altor $anduri se preocupa de aceasta rezistenta"de inlaturarea $andurilor care apar" prin urmare este incapa!ila de atentie( Este ade#arat" sau nu2

+entru a intele$e ce#a in totalitate" tre!uie sa'i acordati o atentie completa( /ar #eti descoperi repede caeste e-traordinar de di%icil de realizat" deoarece iti %olosesti mintea pentru a %i distras" si atunci spui +entru/umnezeu" este e-traordinar sa %iu atent" dar cum pot sa o %ac2: deoarece ai din nou dorinta de a o!tinece#a" niciodata nu #ei putea a#ea o atentie completa((( Cand #ezi un copac sau o pasare" de e-emplu" a leacorda completa atentie nu inseamna a spune Acesta este un ste&ar:" sau Acesta este un papa$al:" si amer$e catre acestia( /and un nume de&a ati incetat sa mai %iti atenti((( In timp ce daca sunteti in totalitateconstienti" atenti in totalitate" atunci cand pri#iti ce#a" #eti descoperi ca o trans%ormare completa seproduce" si ca atentia totala este e-traordinara( 7u e-ista altce#a" si nu se poate o!tine atentia totala prinpractica( +rin practica tu te concentrezi si asta #a ridica ziduri de rezistenta care sunt concentratoare" insanu este atentie" este e-cludere(

Indepartarea %ricii este inceputul atentiei

Cum poate %i o!tinuta starea de atentie2 Ea nu poate %i o!tinuta prin con#in$ere" comparatie"recompensa sau pedeapsa" toate acestea %iind %orme de constran$ere( Eliminarea %ricii este inceputul

12


13/64

atentiei( rica e-ista atata timp cat nu e-ista o determinare de a %i sau a de#eni" ceea ce presupune reusita"cu toate %rustrarile si complicatele contradictii( +uteti in#ata concentrarea" insa atentia nu poate %i in#atata"la %el cum nu se poate in#ata in #reun %el li!ertatea %ata de %rica" si pentru intele$erea acestor cauze" tre!uieeliminata %rica( /eci" atentia apare spontan atunci cand impre&urul celui care urmareste sa in#ete e-ista oatmos%era de multumire" de !ine" cand e-ista sentimentul de si$uranta" de liniste si realizeaza actiunileconstient" dezinteresat si cu iu!ire( Iu!irea este incompara!ila" si ast%el in#idia si chinul de#enirii inceteaza(

7u e-ista un loc in care sa a&un$em

+oate %i practicata umilinta2 Cu si$uranta" sa %ii constient ca esti umil" nu inseamna ca esti umil( Vrei sastii ca ai a&uns( Asta inseamna" nu'i asa" ca asculti in scopul de a o!tine o anumita stare" un loc unde nu #ei%i deran&at" unde #ei $asi %ericirea #esnica" e-tazul permanent2 /ar" asa cum am spus inainte" nu e-ista nicio destinatie" e-ista doar miscarea de in#atare si aceasta este %rumusetea #ietii( /aca ai a&uns" nu e-istanimic mai mult( Iar orice %inalitate sau dorinta de a a&un$e" nu doar in a%aceri" ci in tot ceea ce %aci" te #a%ace nemultumit" %rustrat" ne%ericit( /omnilor" nu e-ista nici un loc in care sa a&un$eti" e-ista doar aceastamiscare de in#atare" care de#ine dureroasa doar atunci cand e-ista acumulare( . minte care asculta cu oatentie completa" nu #a cauta niciodata un rezultat" deoarece acesta se des%asoara in mod constant ca unrau este mereu in miscare( . ast%el de minte este complet inconstienta la propria acti#itate" in sensul ca nue-ista nici o perpetuare a unui eu:" care cauta pentru a atin$e un scop(

Cunoasterea nu este constientizare

Constientizarea este acea stare a mintii care o!ser#a ce#a" %ara nici o condamnare sau acceptare" carese con%runta cu lucrurile doar asa cum sunt( Cand pri#esti o %loare" nu din punct de #edere !otanic" atunci#ei #edea %loarea in ansam!lu" in totalitate" dar daca mintea ta este complet ocupata cu cunostinte !otanicedespre %loare" tu nu o!ser#i acea %loare in totalitate(

/esi puteti a#ea cunostinte despre %lori" nu puteti o!ser#a in totalitate %loarea atunci cand cunostinteleacapareaza in totalitate mintea" intre$ul camp al mintii tale(

/eci" a o!ser#a realitatea inseamna a %i constient( In aceasta constientizare nu e-ista nici o ale$ere" nicio condamnare" nici placere sau neplacere( /ar cei mai multi dintre noi sunt incapa!ili de a %ace acest lucru"deoarece in mod traditional" pro%esional" in orice mod" noi nu suntem capa!ili de a in%runta realitatea %aranici un conte-t" sa!lon sau tipar( 7oi tre!uie sa constientizam aceste tipare" sa!loane( Tre!uie sa %im

constienti de conditionarile noastre si de %aptul ca" conditionarea apare atunci cand o!ser#am realitatea sipe masura ce suntem interesati sa o!ser#am realitatea %ara acest %undal al tiparelor" %undalul este inlaturat(Atunci cand interesul principal este de a intele$e realitatea" si #om o!ser#a ca %undalul ne impiedica saintele$em realitatea" atunci interesul e-trem pentru realitate indeparteaza in totalitate %undalul(

Introspectia este incompleta Constientizarea e-ista doar in prezent %iind constienti" #eti #edea in%luenta trecutului care controleazain prezent si modi%ica in #iitor( Constientizarea este un proces inte$ral" nu un proces de separare( /ee-emplu" daca ne punem intre!area Cred eu in /umnezeu2: in acest proces de a intre!a pot o!ser#adaca sunt constient" ce anume ma %ace sa ma intre! asta" daca sunt constient" pot percepe ceea ce a %ostsi care sunt %ortele care m'au determinat sa'mi pun aceasta intre!are( +e de alta parte pot %i constient dedi#erse %orme de %rica acelea ale stramosilor mei care au creat o anumita idee cu pri#ire la /umnezeu" simi'au transmis'o mie" si com!inand ideile lor cu reactiile mele actuale" am modi%icat sau schim!atconceptul de /umnezeu( /aca sunt constient" eu percep acest proces al trecutului" e%ectul sau in prezent siin #iitor" inte$ral" ca un intre$(

/aca suntem constienti #edem cum prin %rica a aparut conceptul de /umnezeu sau poate a e-istat opersoana care a a#ut o e-perienta initiala a realitatii sau a lui /umnezeu si a comunicat'o altuia care inlacomia lui si'a insusit'o si a dat impulsul procesului de imitatie( Constientizarea este un proces deplin=total> iar introspectia este incompleta( Rezultatul introspectiei este patolo$ic" dureros" in timp ceconstientizarea este entuziasm si !ucurie(

Vedeti intre$ul Cum pri#esti un copac2 7u'l #ezi in intre$ime2 /aca nu'l #ezi ca pe un intre$ inseamna ca nu #ezi tot

copacul; Treceti pe lan$a el si spuneti Iata un copac" ce %rumos este;: sau spuneti Acesta este un ar!orede man$o:" sau Eu nu stiu ce ar!ori sunt acestia" pot %i de tamarind:( /ar cand #a opriti si'l pri#iti mare%er la realitate" de %acto: niciodata nu'l #eti #edea in ansam!lu" in totalitate( i daca nu #edeti intre$ul"nu #edeti copacul(


14/64

mari sau mai mici si %oarte delicate care %ormeaza %runze" %runze #erzi" %runze uscate" %runze moarte" %runzecare sunt comesti!ile" %runze urate" %runze care cad" %ructe" %lori tot ceea ce #ezi" ca un intre$" atunci cando!ser#i copacul( In acelasi mod" starea in care o!ser#i acti#itatile care se des%asoara in mintea ta" inaceasta stare de constientizare" e-ista sentimentul de condamnare" de apro!are" ne$are" lupta" inutilitate"disperare" speranta" %rustrare constientizarea cuprinde totul" nu doar o parte( /eci" esti constient de minteata in acest mod %oarte simplu" asa cum o!ser#i intre$ul unui ta!lou nu un colt al ta!loului ' intre!andu'tecine a pictat acest ta!lou2:

Constientizarea nu se poate disciplina /aca constientizarea este practicata" %acand din aceasta un o!icei" atunci ea de#ine plictisitoare sio!ositoare( Constientizarea nu se poate disciplina( Ceea ce se practica nu mai este constientizare" practicaimplica crearea unui o!icei" e-ercitarea e%ortului si a #ointei( E%ortul distorsioneaza( 7u e-ista doarconstientizarea e-teriorului z!orul pasarilor si um!rele acestora in marea a$itata" copacii si #antul"cersetorul si masinile de lu- care trec pe lan$a el dar" de asemenea" e-ista constientizarea procesuluipsiholo$ic" a tensiunilor si con%lictelor interioare( 7u #eti &udeca o pasare in z!or o #eti o!ser#a" #eti #edea%rumusetea ei( /ar" atunci cand #eti analiza propriile con%licte interioare" pe acestea le #eti condamna sau&usti%ica( unteti incapa!ili de a o!ser#a acest con%lict interior" %ara pre%erinte sau &usti%icari(

Tre!uie sa de#enim constienti de $andurile si sentimentle noastre %ara identi%icare sau ne$are" %ara caacest proces sa de#ina plictisitor si o!ositor" %ara urmarirea unui rezultat sau in scopul de a do!andi ce#a"%ara con%lictul si o!oseala cauzate de lupta(

" care nu este opusul poziti#ului( /eoarece nimic nu este antiteza =opozitia> la ce#a( +ro!lema aparedoar atunci cand se urmareste un rezultat( Cand urmarirea unui rezultat inceteaza atunci nu e-istapro!leme(

Ceea ce este complet inteles nu se #a mai repeta In autocunoastere nu este necesara con%esiunea" constientizarea de sine creaza o$linda in care toatelucrurile sunt re%lectate" %ara distorsiuni( iecare $and'sentiment este proiectat asa cum este pe ecranulconstientizarii pentru a %i o!ser#at" studiat si inteles dar acest %lu- al intele$erii este !locat atunci candapare respin$erea" &udecarea" acceptarea sau identi%icarea( Mai mult" ecranul este pri#it si inteles nu ca o

14


15/64

o!li$atie de a practica sau pune in aplicare" ci pentru ca durerea si intristarea prezinta un interes irezisti!il"care da nastere autodisciplinei cu o intensitate mai mare prin constientizare si aceasta da nastere larandul sau intele$erii(

((( +uteti urmari un lucru care se misca incet o masina rapida tre!uie %acuta sa incetineasca atunci candse doreste a studia miscarile ei( In mod similar" $andurile si sentimentele pot %i studiate si intelese doaratunci cand mintea este capa!ila sa %unctioneze lent dar odata do!andita aceasta capacitate" se poatetrece la o #iteza mai mare" ceea ce o %ace e-trem de calma( Atunci cand se rotesc la #iteza %oarte marepaletele unui #entilator" acestea par a %i o %olie continua de metal( /i%icultatea noastra este de a incetini

procesele mintii" ast%el incat %iecare $and si sentiment sa poata %i urmarit si inteles( Ceea ce este pro%und si!ine inteles" nu se #a mai repeta(

Violenta Ce se petrece atunci cand acordam atentie completa la ceea ce numim #iolenta2 Violenta" nu doar ceeace separa %iintele umane prin credinta" conditionare" si asa mai departe" dar" deasemenea" ceea ce seproduce in %iinta atunci cand suntem in cautarea securitatii personale" sau securitatea printr'un modelsocial( +uteti pri#i #iolenta cu o atentie completa2 i cand o pri#iti ast%el" ce se petrece2 Cand sunteticomplet atenti la ce#a a in#ata istoria sau matematica" pri#indu'ti sotia sau sotul ce se petrece2 7u stiudaca ati %acut asta posi!il cea mai mare parte dintre noi nu au acordat atentie completa la ce#a darcand o %aci" ce se petrece2 /omnilor" ce este atentia2 /esi$ur" cand #a pasa de cine#a ii acordati intrea$aatentie" si nu #a poate pasa de cine#a daca nu a#eti a%ectiune" dra$oste( i cand acordati atentie" in care

e-ista iu!ire" e-ista acolo #iolenta2 6rmariti2 ormal am condamnat #iolenta" am scapat de ea" am&usti%icat'o" am spus ca este naturala( Toate acestea sunt lipsa de atentie( /ar cand de#enim atenti la ceeace numim #iolenta si %aptul ca atentia presupune $ri&a" a%ectiune" iu!ire mai e-ista loc pentru #iolenta2

E posi!il sa punem capat #iolentei2 Cand #or!esti despre #iolenta" la ce te re%eri2 Este o intre!are destul de interesanta" daca o apro%undezi"cand cercetezi daca o %iinta umana" care traieste in aceasta lume" poate inceta complet sa mai %ie #iloenta(Anumite societati si comunitati reli$ioase au incercat sa nu omoare animale( 6nii chiar au spus /aca nu#reti sa omorati animale" ce spuneti despre #e$etale2: Va puteti impune asta intr'un asemenea $rad ca #etiinceta sa mai e-istati in cazul in care nu #'ati impune o limita2 E-ista o limita ar!itrara" in %unctie deidealul tau" de ceea ce'ti place" de standardele tale" de temperamentul tau" de conditionarile tale si #eispune #oi mer$e pana acolo" dar nu si dincolo2:( E-ista o di%erenta intre %uria indi#iduala cu actiuni

#iolente din partea indi#idului si ura or$anizata de o societate care da nastere si %ormeaza o armata pentrua distru$e o alta societate2 6nde" la ce ni#el" si ce aspent al #iolentei se #a discuta sau nu atunci candanalizam daca omul poate %i total li!er de #iolenta si nu doar un aspect particular pe care il numim #iolenta2 7oi stim ce este #iolenta %ara a o e-prima in cu#inte" in %raze" in actiune( Ca %iinta umana" in careanimalul este inca %oarte puternic" in ciuda secolelor de asa numita ci#ilizatie" de unde tre!uie sa incepem2a incepem de la peri%erie" care este societatea" sau de la centru" care sunt eu2 Tu imi spui sa nu %iu#iolent" pentru ca este urat( Tu tre!uie sa'mi e-plici toate moti#ele" sa #ad ca #iolenta este un lucru teri!il in%iinta umana" atat interior cat si e-terior( Este posi!il sa se puna capat acestei #iolente2

Cauza centrala a con%lictului a nu credeti ca daca pur si simplu #a doriti pace" #eti a#ea pace" daca in #iata zilnica" in relatiile pe carele a#eti sunteti a$resi#i" acaparatori" cautand securitatea psiholo$ica aici sau pentru lumea de dincolo(Tre!uie sa intele$em cauza centrala a con%lictului si a durerii si apoi sa o inlaturam si nu doar sa cautampacea in e-terior( /ar #eti #edea ca cei mai multi dintre noi sunt indolenti( untem prea lenesi pentru amentine auto'o!ser#area si a ne intele$e pe noi insine" si a %i lenes este de %apt o %orma de #anitate"credem ca altii #or rezol#a aceasta pro!lema pentru noi si ne #or da pace" sau ca ar tre!ui distrusi oamenii' aparent putini ' care cauzeaza raz!oaie( Atunci cand indi#idul este in con%lict interior" in sine" el tre!uie sacreeze in mod ine#ita!il con%lict in e-terior" si numai el poate aduce pacea in sine" si ast%el in lume" pentruca el este lumea(

Realizati ca sunteti #iolenti Animalul este #iolent( iintele umane care sunt urmarea animalelor" sunt deasemenea" #iolente aceastaeste o parte a %iintei lor" de a %i #iolente" %urioase" $eloase" in#idioase" sa caute puterea" presti$iu si tot

restul" sa domine" sa %ie a$resi#e( .mul este #iolent acest lucru este demonstrat de miile de raz!oaie sisi'a dez#oltat o ideolo$ie pe care el o numeste ((( non'#iolenta: ((( i atunci cand nu e-ista #iolenta realacum ar %i un raz!oi intre doua tari" toata lumea este implicata in aceasta non'#iolenta:(


16/64

nou este un con%lict" o %rictiune( /eci atunci cand sunteti #iolenti" chiar daca a#eti idealul non'#iolentei"sunteti in esenta #iolenti( +entru a realiza ca sunteti #iolenti" primul lucru pe care tre!uie sa'l %aceti este sanu incercati sa de#eniti non'#iolenti( +entru a o!ser#a #iolenta si ceea ce este ea" nu incercati sa ointerpretati" sa o disciplinati" sa o depasiti" sa o suprimati" insa o!ser#ati'o ca si cum ati #edea'o pentruprima data" pri#iti'o %ara nici un $and( Am e-plicat de&a ceea ce intele$em prin a pri#i un copac cu inocenta ceea ce inseamna sa'l pri#esti %ara nici o inchipuire( In acelasi mod tre!uie sa pri#iti #iolenta %ara nici unconcept" care implica cu#antul in sine( a o pri#esti %ara nici o miscare a $andirii" inseamna a o pri#i ca sicum ai #edea'o pentru prima data" si prin urmare pri#este'o cu inocenta(


17/64

e-tensie a ta" te'ai duplicat si multiplicat tu insuti(


18/64

Ce intele$eti prin %ericire2 6nii #or spune ca %ericirea consta in a o!tine ceea ce #rei( Vreau o masina" oo!tin si sunt%ericit( Vreau un sari sau haine #reau sa mer$ in Europa" si daca pot" sunt %ericit( Vreau sa %iucel mai mare politician" si daca am reusit sunt %ericit daca nu reusesc sunt ne%ericit( /eci" ceea ce numim%ericire inseamna a o!tine ceea ce #rem" realizarea sau succesul" de#enind no!il" o!tinand tot ce #rem(Atata timp cat #rem ce#a si putem o!tine" ne simtim per%ect %ericiti" nu %rustrati" dar daca nu putem o!tinece#a ce ne dorim" atunci incepe su%erinta( Toti suntem interesati de acest lucru" nu doar cei !o$ati sau ceisaraci( @o$atii si saracii" toti doresc sa o!tina ce#a pentru ei insisi" pentru %amilia lor" pentru societate sidaca acestia sunt impiedicati" opriti" #or %i ne%ericiti( 7oi nu discutam" nu spunem ca saracii nu ar tre!ui sa

ai!a ceea ce isi doresc( 7u asta e pro!lema( Incercam sa a%lam ce este %ericirea si daca %ericirea este ce#ade care esti constient( In momentul in care esti constient ca esti %ericit" ca ai totul" este aceasta %ericire2 Inmomentul in care esti constient ca esti %ericit" aceasta nu este %ericirea" nu'i asa2 /eci nu poti urmari%ericirea( In momentul in care esti constient ca esti umil" nu esti umil( /eci" %ericirea nu este un lucru carepoate %i urmarit #ine( /ar daca o cauti" se #a retra$e(

ericirea nu este senzatie Mintea nu poate $asi niciodata %ericirea( ericirea nu este un lucru care tre!uie urmarit si $asit" casenzatia( enzatia poate %i $asita din nou si din nou" pentru ca ea mereu se pierde dar %ericirea nu poate %i$asita( Amintirea %ericirii este doar o senzatie" o reactie pentru sau impotri#a prezentului( Ce s'a incheiat nueste %ericire( E-perienta %ericirii care a trecut este senzatie" pentru aducere aminte" este trecut si trecutuleste senzatie( ericirea nu este senzatie(

((( Ceea ce cunosti este trecut" nu prezent iar trecutul este senzatie" reactie" memorie( Iti amintesti ca ai%ost %ericit si trecutul poate spune ce este %ericirea2 +oate sa o reaminteasca" nu poate %i( Recunoastereanu este %ericire sa cunosti ce inseamna sa %ii %ericit nu este %ericire( Recunoasterea este raspunsulmemoriei si poate mintea" un comple- de amintiri" e-periente" sa %ie #reodata %ericita2 Recunoastereapro%unda pre#ine e-perienta( Atunci cand esti constient de %aptul ca esti %ericit" este aceasta %ericire2 Atunci cand esti %ericit" esticonstient de ea2 Constienta #ine doar cu con%lictul" con%lictul de a'ti aminti cat mai mult( ericirea nu estemai multa aducere aminte( 6nde e-ista con%lict nu este %ericire( Con%lictul este acolo unde este mintea(5andirea la toate ni#elurile este raspunsul memoriei si ast%el se naste con%lictul( 5andul este senzatie" iarsenzatia nu este %ericire( enzatiile nu o%era niciodata satis%actie( enzatia are un %inal dar %ericirea nu areun s%arsit nu poate %i cautata(

ericirea poate %i $asita prin ce#a2 7oi cautam %ericirea prin lucruri" prin relatii" prin $anduri" idei( /eci" lucrurile" relatiile si ideile de#in %oarteimportante" si nu %ericirea( Cand cautam %ericirea prin ce#a" atunci acel ce#a capata o #aloare mai maredecat %ericirea in sine( Cand a%irmam in acest mod pro!lema pare simpla" si este simpla( Cautam %ericireain proprietati" in %amilie" in renume apoi a#erea" %amilia" ideea" de#in %oarte importante" pentru ca atunci%ericirea este cautata printr'un mi&loc" iar apoi mi&loacele se naruie in %inal( +oate %i $asita %ericirea prin oricemi&loace" prin orice este %acut de mana omului sau prin minte2


19/64

soarelui( /aca doresti sa pastrezi lumina soarelui" ea nu mai este li!era si datatoare de #iata" nu mai estecea o%erita de soare( In mod similar" daca doriti %ericirea pentru ca su%eriti sau pentru ca ati pierdut pecine#a" sau pentru ca nu ati a#ut succes" atunci" aceasta e doar o reactie( /ar cand mintea poate mer$edincolo" atunci e-ista %ericirea care nu apartine mintii(

Intele$erea su%erintei /e ce ne intre!am ce este %ericirea2: Este o a!ordare corecta2 Este aceasta o cercetare corecta2 7oinu suntem %ericiti( /aca am %i %ericiti" intrea$a lume ar %i cu totul di%erita Ci#ilizatia noastra" cultura noastraar %i in intre$ime radical di%erite( untem %iinte umane ne%ericite" meschine" mizera!ile" z!uciumate"

increzute" in$radite de lucruri %ara #aloare" inutile" multumiti cu am!itii marunte" cu !ani si pozitie sociala(7oi suntem %iinte ne%ericite" desi putem a#ea cunostinte" desi putem a#ea !ani" case !o$ate" o multime decopii" masini" e-perienta( untem ne%ericiti" su%erinzi" si pentru ca su%erim" dorim %ericire" si asa ne lasamcondusi de cei care ne promit aceasta %ericire sociala" economica sau spirituala((( Este !ine a ma intre!a daca e-ista %ericire atunci cand su%ar2 +ot intele$e su%erinta2 Aceasta estepro!lema mea" nu cum sa %iu %ericit( unt %ericit atunci cand nu su%ar" dar momentul in care sunt constientde ea nu este %ericirea((( deci" tre!uie sa intele$ ce este su%erinta( +ot sa intele$ ce este su%erinta atuncicand o parte a mintii mele %u$e in cautarea %ericirii" cautand o cale de iesire din aceasta mizerie2 /eci"daca intele$ su%erinta" nu tre!uie sa %iu complet una cu ea" nu sa o respin$" sa o &usti%ic" sa o condamn" sao compar" ci sa %iu complet cu ea si sa o intele$2 Ade#arul despre ceea ce este %ericirea #a #eni daca stiu cum sa %iu atent( Tre!uie sa stiu sa ascultsu%erinta daca pot asculta su%erinta" pot asculta %ericirea" pentru ca aceasta este ceea ce eu sunt(

u%erinta este su%erinta" nu este a mea sau a ta Este su%erinta ta" ca indi#id" di%erita de su%erinta mea" sau de su%erinta unui om din Asia" America sauRusia2 Circumstantele" incidentele pot #aria" dar in esenta su%erinta altui om este aceeasi ca a mea si a ta"nu'i asa2 u%erinta este su%erinta" cu si$uranta" nu a ta sau a mea( +lacerea nu este placerea ta sauplacerea mea este placere( Cand #a e %oame" nu este doar %oamea" este %oamea intre$ii omenirideasemenea( Cand sunteti condus de am!itie" cand sunteti nemilos" este #or!a despre aceeasi cruzimecare conduce politicialul" omul a%lat la putere" indi%erent daca este din Asia" America sau Rusia(

Vedeti" acesta este lucrul care conteaza( 7oi nu #edem ca suntem cu totii omenirea" prinsi in di%erites%ere ale #ietii" in di%erite domenii( Atunci cand iu!esti pe cine#a" aceasta nu este iu!irea ta( /aca este"de#ine tiranica" posesi#a" $eloasa" an-ioasa" !rutala( In mod similar" su%erinta este su%erinta nu este a measau a ta( Eu nu spun ca este doar impersonala" a!stracta( Cand cine#a su%era" su%era( Cand un om nu are

mancare" nici haine" nici un adapost" el su%era" indi%erent ca traieste in Asia sau in .ccident( .amenii careacum sunt ucisi sau raniti #ietnamezi si americani su%era( +entru a intele$e aceasta su%erinta ' care nueste nici a #oastra" nici a mea care nu este impersonala sau a!stracta" dar reala" cu totii a#em ne#oie deo mare putere de patrundere" de intele$ere( i %inalul acestei su%erinte #a aduce in mod %iresc pacea" nudoar cea interioara" ci si in a%ara(

Intele$erea su%erintei /e ce sunt eu" sau de ce esti tu insensi!il la su%erinta altuia2 /e ce suntem indi%erenti %ata de cei caree%ectueaza munci $rele sau %ata de %emei insarcinate2 /e ce suntem atat de duri2 +entru a intele$e astatre!uie sa intele$em de ce su%erinta ne %ace insensi!ili( /esi$ur" su%erinta este cea care ne %ace duri pentruca nu intele$em su%erinta" am de#enit indi%erenti %ata de ea( /aca am inteles su%erinta" atunci #oi de#enisensi!il la su%erinta" treaz la tot" nu numai la mine" ci si la oamenii din &urul meu" la sotia mea" la copiii mei"la un animal" la un cersetor( /ar noi nu #rem sa intele$em su%erinta" si e#adarea din su%erinta ne %aceinsensi!ili si prin urmare suntem indi%erenti( /omnule" pro!lema este ca su%erinta" cand nu este inteleasa"intuneca mintea si inima si nu intele$em su%erinta pentru ca #rem sa scapam de ea" prin $uru" printr'unsal#ator" prin mantre" prin reincarnare" prin idei" prin !autura si orice alt %el de dependenta orice pentru ascapa de ceea ce este((( Acum" intele$erea su%erintei nu consta in a a%la care este cauza ei( .rice om poate cunoaste cauzasu%erintei nechi!zuinta" prostia" limitarea" !rutalitatea" si asa mai departe( /ar daca analizezi su%erinta insine" %ara a dori un raspuns" atunci ce se intampla2 Atunci" %iindca nu e#adez" incep sa intele$ su%erinta(Mintea mea este alerta" pasionata" ceea ce inseamna ca am de#enit sensi!il" si %iind sensi!il" suntconstient de su%erinta altor oameni(

/e#ii credincios pentru a scapa de su%erinta

/urerea %izica este o reactie ner#oasa" dar durerea psiholo$ica apare atunci cand sunt atasat de lucruricare imi dau satis%actie" pentru ca atunci mi'e teama de ce#a sau cine#a care ar putea sa mi le ia(Acumularile psiholo$ice pre#in durerea psiholo$ica atata timp cat acestea nu sunt deran&ate cum ar %i" eusunt un pachet de e-periente acumulate" care impiedica orice %orma de tul!urare $ra#a si nu #reau sa %iuderan&at( +rin urmare ma tem de oricine care le tul!ura( Ast%el" %rica mea este cunoscuta mi'e teama de

19


20/64

acumulari ' %izice sau psiholo$ice ' pe care le'am adunat ca un mi&loc de a taia elanul durerii saupre#enirea tristetii( /ar intristarea %ace parte din procesul acumularii pentru a indeparta durereapsiholo$ica( Cunoasterea" de asemenea" a&uta la pre#enirea durerii( i cunostintele medicale a&uta lapre#enirea durerii %izice" prin urmare" credintele a&uta la pre#enirea durerii psiholo$ice si de aceea mi'eteama de pierderea con#in$erilor mele" desi nu am o cunoastere per%ecta sau o do#ada concreta a realitatiiacestor con#in$eri( +ot sa respin$ unele dintre credintele traditionale care mi'au %ost inoculate pentru capropria mea e-perienta imi da putere" incredere" intele$ere" dar ast%el de credinte si cunostinte pe care le'am do!andit sunt in esenta aceleasi un mi&loc de a taia elanul durerii(

Intele$erea inte$rala Ce intele$em prin durere:2 Este ce#a separat de tine2 Este ce#a ina%ara ta" in interior sau e-terior" pecare o o!ser#i" pe care o e-perimentezi2 Esti doar un o!ser#ator al e-perientei2 au esti ce#a di%erit2 Cusi$uranta ca esti un punct important" nu'i asa2 Cand spun su%ar:" ce #reau sa spun prin aceasta2 untdi%erit de su%erinta2 /esi$ur ca aceasta este pro!lema" nu2 aideti sa a%lam( E-ista durere nu am un iu!it" imi moare %iul" ce se #a intampla cu mine( E-ista o parte din mine care seintrea!a de ce" cautand e-plicatii" moti#e" cauze( . alta parte din mine este in a$onie" din di%erite moti#e( ie-ista" de asemenea" o alta parte din mine care #rea sa %ie li!era de durere" care #rea sa treaca dincolo deea( untem toate acestea" nu'i asa2 /eci" daca o parte din mine respin$e" este rezistenta la durere" o altaparte din mine cauta o e-plicatie" este prinsa in teorii" si o alta parte din mine e#adeaza din realitate atunci cum pot intele$e in totalitate2 Eli!erarea de su%erinta este posi!ila doar atunci cand sunt capa!il de

o intele$ere inte$rala( /ar daca sunt impartit in di%erite directii" atunci nu #ad acest ade#ar(Acum #a ro$ sa ascultati cu atentie si #eti #edea ca atunci cand e-ista un %apt" un ade#ar" intele$erea

acestuia are loc numai atunci cand pot e-perimenta totul" intre$ul" %ara di#iziune si nu atunci cand e-istao separare de mine: in o!ser#area su%erintei( Acesta este ade#arul(

Esti su%erinta Cand nu e-ista un o!ser#ator" cine su%era" este su%erinta di%erita de tine2 Tu esti su%erinta" nu'i asa2 Tunu esti ina%ara su%erintei esti chiar su%erinta( Ce se intampla2 7u e-ista nici o etichetare" nu e-ista nici onumire si ast%el" dand totul la o parte" ramanaem doar cu su%erinta" doar cu sentimentul" cu chinul( Candam realizat asta" ce se intampla2 Cand n'o numesc" cand nu mi'e %rica sa o pri#esc" atunci sunt le$at"%uzionat de %ocarul sau2 /aca acest %ocar este asociat ei" imi #a %i %rica de acesta( Apoi" tre!uie sa actionezsi sa %ac ce#a cu pri#ire la asta( /ar in cazul in care eu sunt in acel centru" atunci ce %ac2 7u e-ista nimic

de %acut( /aca sunt acel centru" si nu il respin$" nu il etichetez" nu il inlatur daca pur si simplu sunt acellucru" ce se intampla2 Cine spune ca su%era atunci2 /esi$ur" o trans%ormare %undamentala a a#ut loc(Atunci nu mai e-ista Eu su%ar:" deoarece nu e-ista nici un centru al su%erintei" deoarece niciodata nu maianalizez ce este acest centru( 7oi traim doar de la un cu#ant la altul" de la o reactie la alta(

Este su%erinta esentiala2 E-ista atat de multe #arietati" complicatii si $rade de su%erinta( tim cu totii asta( Tu stii %oarte !ine" si duciaceasta po#ara de'a lun$ul #ietii" practic din momentul nasterii si pana moartea te rapune(((

/aca am spune ca aceasta este ine#ita!il" atunci nu e-ista nici un raspuns daca o acceptati" atunci atiopriti in#esti$area sa( Ati inchis usa in#esti$atiei daca e#adezi din ea" inchizi deasemenea usa( +utetie#ada cu a&utorul unui !ar!at sau al unei %emei" in !autura" distractii" prin di%erite %orme de putere" pozitiesociala" presti$iu" prin pala#ra$eala interna despre nimic( Atunci e#adarea de#ine %oarte importanta toateacestea #a #or conduce spre a #a asuma o importanta colosala( /eci" ati inchis usa spre su%erinta" din nou"si asta %acem ma&oritatea dintre noi((( /eci" am putea opri e#adarea de orice %el si sa ne intoarcem lasu%erinta((( Asta inseamna sa nu cautam o solutie pentru su%erinta( E-ista su%erinta %izica durere de dinti"de stomac" o operatie" accidente" di%erite %orme de su%erinte %izice" care au rezol#area lor( E-ista deasemenea teama de su%erinta din #iitor" %ata de ce ar putea pro#oca su%erinta( u%erinta este strans le$atade %rica si %ara intele$erea acestor doi %actori ma&ori in #iata" niciodata nu #om intele$e ce inseamna a a#eacompasiune" a iu!i( /eci" o minte care doreste sa intelea$a ce este compasiunea" iu!irea si toate celelalte"cu si$uranta tre!uie sa intelea$a ce este %rica si ce este su%erinta(

u%erinta constienta si su%erinta inconstienta u%erinta este((( durere" incertitudine" sentimentul de totala sin$uratate( E-ista su%erinta mortii" su%erinta

de a nu a#ea capacitatea implinirii de sine" su%erinta de a nu %i recunoscut" su%erinta de a iu!i si a nu %i iu!itin schim!( E-ista nenumarate %orme de su%erinta si cred ca %ara a intele$e su%erinta nu e-ista nici un s%arsital con%lictului" al ne%ericirii" a coruptiei si de$radarii zilnice( E-ista su%erinta constienta si e-ista deasemenea su%erinta inconstienta" su%erinta care nu are nici o !aza" nici o cauza imediata( Cei mai multidintre noi cunosc durerea constienta si cunoastem de asemenea modul de a!ordarea a sa( ie %u$im de ea

20


21/64

prin credinta reli$ioasa sau o rationalizam" sau luam medicamente" dro$uri" indi%erent daca aceastasu%erinta este de natura psihica sau %izica sau ne a!andonam cu#intelor" distractiilor" di#erselordi#ertismente super%iciale( Cu toate ca %acem toate acestea" totusi nu putem scapa de su%erinta constienta(/ar e-ista si o su%erinta inconstienta pe care am mostenit'o de'a lun$ul secolelor( .mul a incercatintotdeauna sa depaseasca acest lucru e-traordinar" numit durere" su%erinta" ne%ericire dar chiar si atuncicand suntem %ericiti super%icial si a#em tot ce ne dorim" adanc in su!constient e-ista inca radacinilesu%erintei( /eci atunci cand #or!im despre s%arsitul su%erintei" ne re%erim la incetarea tuturor su%erintelor"atat constiente cat si inconstiente(

+entru a pune capat durerii tre!uie sa a#em o minte %oarte clara si %oarte simpla( Aceasta simplitate nueste doar o idee( +entru a a#ea aceasta simplitate a mintii este necesara o mare inteli$enta si sensi!ilitate(

entimentele ranesc (((Cum ar tre!ui sa actionam pentru a nu'i deran&a pe ceilalti2 Asta doriti sa a%lati2 Ma tem ca atunci nu artre!ui sa actionam deloc( /aca traiesti in totalitate" actiunile tale ar putea cauza pro!leme dar ce este maiimportant" a%larea ade#arului sau a nu'i deran&a pe altii2 Asta pare atat de simplu" dar este $reu deraspuns( /e ce #rei sa respecti sentimentele altor oameni si punctul lor de #edere2 Ti'e %rica de a a#eapropriile sentimente ranite" de a'ti schim!a punctul de #edere2 /aca oamenii au opinii care di%era de a ta"puteti a%la daca acestea sunt ade#arate doar ascultandu'i" intre!andu'i" deci #enind in contact acti# cu ei(i daca #eti a%la ca aceste opinii si sentimente nu sunt ade#arate" descoperirea poate cauza pertur!aripentru cei care le pretuiesc( Atunci ce tre!uie sa %aceti2 Ar tre!ui sa #a con%ormati acestora" sa %aceti un

compromis cu ei" pentru a nu #a rani prietenii2

Ima$inea de sine duce la durere /e ce imparti pro!lemele ca %iind ma&ore sau minore2 7u este tot o pro!lema2 /e ce le trans%ormi inpro!leme mici sau mari" esentiale sau neesentiale2 +entru a putea intele$e o pro!lema patrunde in ea%oarte pro%und" oricat de mica sau de mare este" atunci ti se #a ridica #alul de pe toate pro!lemele( 7u esteun raspuns retoric(


22/64

/aca spui #or!e $rele despre mine" ma doare dar in cazul in care nu dau importanta acestei su%erinte"ea nu de#ine %undalul con%orm caruia sa actionez" ast%el incat este posi!il ca eu sa te cunosc din nou(Aceasta este educatia reala" in sensul pro%und al cu#antului( /eoarece" atunci" desi #edem e%ecteleconditionarii prin e-perienta" mintea nu este conditionata(

Incetarea %uriei Am de toate" sunt si$ur" am incercat sa stapanesc %uria" dar intr'un mod care nu pare sa o dizol#e( E-istao a!ordare di%erita pentru a disipa %uria((( uria are cauze %izice sau psiholo$ice2 Cine#a este %urios"

pro!a!il pentru ca este impiedicat de la ce#a" reactiile sale de aparare sunt distruse" securitatea sa !ineconstruita este amenintata" si asa mai departe( Cu totii suntem %amiliarizati cu %uria( Cum sa intele$em si sadizol#am aceasta %urie2 /aca considerati ca credintele" conceptele si opiniile #oastre sunt de cea mai mareimportanta" atunci #eti %i o!li$ati sa reactionati #iolent atunci cand acestea sunt contestate( In loc sa #aa$atati de credinte si opinii" incepeti sa #a intre!ati daca acestea sunt esentiale pentru intele$erea #ietii"apoi prin intele$erea cauzelor acesteia" %uria #a inceta( Ast%el" incepeti sa dizol#ati propriile rezistente" carecauzeaza con%licte si su%erinta( Aceasta persupune iarasi seriozitate(

7e putem controla pe noi insine din di#erse moti#e sociale sau reli$ioase sau din con#enienta" darpentru a dezradacina %uria este necesara constientizarea pro%unda((( pui ca esti %urios cand o!ser#i o nedreptate( .are pentru ca iu!esti omenirea" pentru ca esti plin decompasiune2 +ot coe-ista compasiunea si %uria2 +oate e-ista dreptate atunci cand e-ista %uria" ura2+ro!a!il sunteti %urios la $andul de nedreptate la modul $eneral" la cruzime" insa %uria ta nu schim!a

nedreptatea sau crzimea o poate doar ampli%ica( +entru a aduce ordinea" tre!uie sa %ii atent" plin decompasiune( Actiunea nascuta din ura poate creea doar ura in continuare( 7u poate e-ista dreptate atuncicand e-ista %urie( /reptatea si %uria nu pot coa!ita(

Iertarea nu este ade#arata compasiune Ce inseamna a a#ea compasiune2 Te ro$ cerceteaza pentru tine" s'o simti ina%ara" daca mintea care esteranita" care poate %i ranita" poate ea ierta #reodata( Mintea" care are capacitatea de a %i ranita" poate ierta#reodata2 i poate o ast%el de minte" capa!ila de a %i ranita" care culti#a #irtutea" care este constienta de$enerozitate" poate o as%tel de minte sa %ie plina de compasiune2 Compasiunea" ca iu!irea" este ce#a carenu apartine mintii( Mintea nu este constienta de sine" ca a#and compasiune" ca si iu!ire( /ar in momentulin care iarta constient mintea isi consolideaza propriul centru al su%erintei( /eci" mintea care iarta constient"niciodata nu poate ierta in totalitate ea nu cunoaste iertarea" a ierta pentru a nu %i in continuare ranita(

/eci" este %oarte important sa a%lam de ce mintea isi aminteste de %apt tot ceea ce a stocat( /eoarecemintea mereu auto'e-a$ereaza" tinde sa de#ina tot mai mare" sa %ie ce#a( Atunci cand mintea este dispusasa nu mai %ie ce#a" sa %ie nimic" in totalitate" complet nimic" atunci" in aceasta stare" e-ista compasiune( Inaceasta stare nu e-ista nici iertare" nici starea de su%erinta dar pentru a intele$e aceasta tre!uie saintele$em propria dez#oltare a eu:'lui((( /eci" cat timp e-ista culti#area constienta a oricarei in%luente particulare" a oricarei #irtuti speciale" nupoate e-ista iu!ire" nu poate e-ista compasiune" deoarece iu!irea si compasiunea nu sunt rezultatul unuie%ort constient(

Atunci cand este posi!ila durerea" nu e-ista iu!ire Cel care intrea!a doreste sa stie cum se poate actiona in mod li!er si %ara auto'reprimari" atunci cand elstie ca actiunile sale produc su%erinta celor pe care ii iu!este( Tu stii ca a iu!i inseamna a %i li!er am!eleparti sunt li!ere( In cazul in care e-ista posi!ilitatea su%erintei" daca e-ista posi!ilitatea de a su%eri dindra$oste" nu este dra$oste" este doar o %orma su!tila de posesie" de acaparare( /aca iu!iti cu ade#arat pecine#a" nu e-ista posi!ilitatea de a'l rani atunci cand %aci ce#a care crezi ca este corect( /oar atunci cand#rei ca persoana sa %aca ceea ce'ti doresti tu" iar ea #rea sa %aca ceea ce'si doreste" e-ista durere sisu%erinta( Asta este" #a place sa posedati sa #a simtiti in si$uranta" asi$urati" con%orta!il" desi stiti ca toateacestea sunt trecatoare" dar #a re%u$iati in con%ort chiar daca este e%emer( /eci %iecare lupta pentru con%ort"pentru spri&in" dar in realitate ii tradeaza lipsa de !o$atie interioara( i prin urmare o actiune separata" ine-terior catre o alta persoana" %iresc" creeaza pertur!ari" durere si su%erinta si indi#idul tre!uie sa suprimeceea ce simte cu ade#arat" in scopul de a se adapta la ceilalti( Alt%el spus" aceasta reprimare constanta"determinata de asa'numita dra$oste" distru$e relatia dintre cele doua persoane( In aceasta dra$oste nue-ista deloc li!ertate este doar o %orma su!tila de scla#ie(

7atura capcanei /urerea este urmarea unui soc" este o a$itatie temporara a mintii care s'a sta!ilizat" care a acceptatrutina #ietii( Ce#a se produce un deces" pierderea unui loc de munca" indoiala cui#a dra$ ' si mintea estepertur!ata( /ar ce anume %ace ca mintea sa %ie pertur!ata2 Ea $aseste o modalitate de a nu mai %i

22


23/64

pertur!ata din nou se re%u$iaza intr'o alta credinta" intr'un loc de munca mai si$ur" intr'o noua relatie( /innou #alul #ietii #ine si spul!era $arantiile si si$uranta sa" dar mintea $aseste imediat si mai multa aparare sisi$uranta si asa mer$e ea mai departe( Aceasta nu este calea inteli$entei" nu'i asa2

7ici o %orma interioara sau e-terioara de constran$ere nu #a #a a&uta( .rice constra$ere" chiar si su!tila"este rezultatul i$norantei( Ea se naste din dorinta pentru recompensa sau %rica de pedeapsa( +entru aintele$e inte$ral natura acestei capcane tre!uie sa de#ii li!er de ea nici o persoana" nici un sistem" nici ocredinta nu te poate eli!era( Ade#arul este sin$urul %actor eli!erator #a tre!ui sa'l $asesti sin$ur" si nu sate limitezi doar la con#in$eri( Va tre!ui sa calatoresti pe o mare nee-plorata(

%arsitul durerii Mer$and pe drum #eti #edea splendoarea naturii" %rumusetea e-traordinara a campiilor #erzi si a ceruluial!astru" si #eti auzi rasete de copii( /ar" in ciuda tuturor" e-ista un sentiment de tristete( Este an$oasa unei%emei care poarta un copil" este durerea unui deces" este intristarea care apare atunci cand astepti ce#a siaceasta nu se produce" este durere atunci cand o natiune mer$e in &os" si aceasta este durerea coruptiei"nu doar colecti#e" dar deasemenea si indi#iduale( Este durere in propria'ti casa" daca pri#esti pro%und tristetea de a nu a#ea posi!ilitatea implinirii" tristetea meschinariei si a incapacitatii tale" si di#erse necazuriinconstiente(

E-ista deasemenea si rasul in #iata( Rasul este un lucru minunat a rade %ara moti#" a a#ea !ucurie ininima %ara nici o cauza" a iu!i %ara a solicita ce#a in schim!( /ar rareori intalnim un ast%el de ras( untemimpo#arati de tristete" #iata noastra este un proces de mizerie si con%licte" o dezinte$rare continua si nu

cunoastem ce inseamna sa iu!im cu toata %iinta noastra((( Vrem sa $asim o solutie" un mi&loc" o metoda prin care sa rezol#am aceasta po#ara a #ietii si ast%el nupri#im cu ade#arat tristetea( Vom incerca sa scapam prin mituri" prin ima$ini" prin speculatii" sperand sa$asim o cale pentru a e#ita aceasta po#ara" si a ramane departe de #alul tristetii si durerii(

((( /urerea are un s%arsit" dar nu #ine printr'un sistem sau o metoda( 7u e-ista durere atunci cand a#emperceptia a ceea ce este(

Intalnind durerea Cum te intalnesti cu su%erinta2 Ma tem ca cei mai multi dintre noi o intalnesc %oarte super%icial( Educatianoastra" instruirea noastra" in%luentele sociale la care suntem e-pusi" toate ne %ac super%iciali( . mintesuper%iciala este cea care e#adeaza in !iserica" intr'o concluzie" concept" in unele credinte sau idei( Toateacestea sunt un re%u$iu pentru mintea super%iciala care este indurerata( i daca nu puteti $asi un re%u$iu"

#eti construi un zid in &urul #ostru si #eti de#eni cinici" duri" indi%erenti" sau #eti scapa prin di%erite reactiine#rotice( .rice mi&loace de aparare impotri#a su%erintei impiedica in continuare cercetarea(

((( Va ro$ sa #a urmariti propria minte o!ser#ati modul in care ea e-plica su%erinta ta indepartata"pierderea locului de munca" de e-emplu" in idei" sau se a$ata de credinta in /umnezeu" sau intr'o #iata#iitoare( Iar daca nici o e-plicatie" nici o credinta nu este satis%acatoare" atunci #ei e#ada prin !autura" se-sau de#enind cinic" dur" in#ersunat((( 5eneratie dupa $eneratie acestea au %ost transmise de parinti copiilorlor si mintea super%iciala !anda&eaza: aceasta rana si acestia nu sunt cu ade#arat %amiliarizati cu tristetea(Aceasta este o limitare" o idee despre tristete( Aceasta este o ima$ine" un sim!ol al intristarii" dar niciodatanu atin$e cu ade#arat tristetea este doar cu#antul tristete(

E#adarea din durere Cei mai multi dintre noi su%era su! di%erite %orme in relatie" la moartea cui#a" datorita disperarii ca nu aurealizat nimic" sau datorita incercarii de a realiza ce#a" de a de#eni ce#a si esuand complet( i aceasta nueste intrea$a pro!lema a durerii" mai e-ista partea %izica a durerii !oala" or!ire" incapacitate" paralizie" siasa mai departe( +retutindeni e-ista lucrul acesta e-traordinar numit durere deoarece moartea asteaptadupa colt( i nu stim cum sa intalnim durerea" %ie ca o adoram sau rationalizam sau incercam sa %u$im deea( Mer$i la orice !iserica crestina si #ei #edea ca durerea este adorata este trans%ormata in ce#ae-traordinar" s%ant si se spune ca doar prin durere" prin ristos rasti$nit il puteti $asi pe /umnezeu(.rientalii au propriile %orme de e#aziune" alte moduri de a e#ita durerea" si mi se pare un lucru e-traordinarca e-trem de putini oameni" indi%erent daca sunt din .rient sau .ccident" sunt cu ade#arat li!eri de durere(Ar %i ce#a minunat daca in procesul de ascultare" in ceea ce se spune non'emotional" non'sentimental ((( ati putea intele$e cu ade#arat durerea si sa de#eniti total li!eri de ea" deoarece atunci nu te auto'ama$esti" nu ai nici o iluzie" nici o an-ietate" teama si mintea ar putea %unctiona in mod clar" patrunzator si

lo$ic( i atunci" pro!a!il" am sti ce este iu!irea(

6rmariti miscarea su%erintei Ce este su%erinta2((( Ce inseamna aceasta2 Ce inseamna a su%eri2 /e ce aici nu e-ista su%erinta" nue-ista cauza su%erintei" dar ce se intampla de %apt2 7u stiu daca #edeti di%erenta( Apoi" eu sunt pur si

23


24/64

simplu constient de su%erinta" nu in e-teriorul meu" nu ca un o!ser#ator care pri#este su%erinta aceastaeste parte din mine" eu in intre$ime sunt su%erinta( Asadar" sunt eu in masura sa urmez miscarea ei" sao!ser# unde se duce2 Cu si$uranta daca am %ace asta" am a#ea o deschidere superioara" nu'i asa2 Am#edea ca am pus accentul pe eu: =pe mine> nu pe persoana pe care o iu!esc( El doar a actionat pentru aacoperi ne%ericirea" sin$uratatea si nenorocirea din mine( /eoarece eu nu sunt ce#a:" speram ca el ar %i(/ar acesta a plecat sunt parasit" sunt pierdut" sunt sin$ur( ara el" sunt nimic( Asa ca plan$( 7u pentru cael a plecat" ci pentru ca eu sunt parasit" sunt sin$ur(

((( E-ista nenumarati oameni dornici sa ma a&ute sa scap miile de asa'zisi oameni reli$iosi" cu

con#in$erile si do$mele lor" cu sperantele si %anteziile lor Este ?arma" aceasta este #ointa lui /umnezeu: stii" toti o%erindu'mi o cale de a ma eli!era de aceasta su%erinta( /ar daca eu pot ramane cu aceasta si nuo indepartez de la mine" neincercand sa o limitez" sa o ne$" atunci ce se intampla2 Care este starea mintiimele atunci cand urmareste miscarea su%erintei2

Intele$erea spontana 7iciodata nu spunem Vreau sa #ad ce este su%erinta:( 7u o pot #edea prin practica" prin disciplina"tre!uie s'o pr#im cu interes" cu o intele$ere spontana( Atunci #om o!ser#a ca ceea ce numim su%erinta"durere" pe care o e#itam" o disciplinam" toate acestea au disparut( Atata timp cat nu am nici o relatie culucrurile din a%ara mea nu este nici o pro!lema in momentul in care am sta!ilit o relatie cu cu acestea ina%ara mea" apare pro!lema( Atata timp cat traim su%erinta ca pe ce#a din a%ara su%erim deoarece mi'ampierdut %ratele" pentru ca nu am !ani" din aceasta sau cealalta cauza sta!ilim o relatie cu aceasta si

aceasta relatie este %icti#a( /ar in cazul in care eu sunt acel lucru" daca as #edea realitatea" atunci totul se#a trans%orma" #a a#ea o semni%icatie total di%erita( Atunci #a e-ista o atentie deplina" inte$rata" iar ceea ceeste o!ser#at in totalitate este in totalitate inteles si dizol#at" si ast%el nu mai e-ista %rica" si prin urmarecu#antul durere nu e-ista(

Centrul su%erintei Cand pri#esti un lucru minunat" un munte %rumos" un apus de soare %oarte %rumos" un zam!et %ermecator"un chip incantator" acest %apt te uimeste si de#ii tacut nu ti s'a intamplat #reodata asta2 Atunci cuprinzilumea in !ratele tale( /ar asta este ce#a din e-terior care #ine in mintea ta" eu #or!esc despre mintea carenu este uimita dar care pri#este pentru a o!ser#a( Acum" puteti o!ser#a %ara nici o conditionare2 6neipersoane a%late in su%erinta eu ii e-plic in cu#inte su%erinta este ine#ita!ila" su%erinta este urmareaneimplinirii( Cand toate e-plicatiile s'au oprit complet" doar atunci puteti primi ceea ce inseamna ca nu

pri#esti din centru catre e-terior( Cand pri#esti din centru" %acultatile tale de o!ser#are sunt limitate( /acadetin un post si doresc sa'l mentin" este o tensiune" o incordare" deci e-ista su%erinta( Cand pri#escsu%erinta din centru" aceasta e-ista( Aceasta este incapacitatea de a o!ser#a" care creeaza su%erinta( Eunu pot o!ser#a cand $andirea %unctioneaza" nu pot #edea dintr'un centru ca atunci cand spun 7utre!uie sa mai su%ar" tre!uie sa a%lu de ce am su%erit" tre!uie sa scap:( Cand o!ser# dintr'un centru" dacaacesta este o concluzie" o idee" o speranta" disperare sau orice altce#a" aceasta o!ser#atie este %oartelimitata" e-trem de in$usta" %oarte mica si care da nastere su%erintei(

. imensitate dincolo de orice masura Ce se intampla atunci cand pierzi pe cine#a datorita mortii2 Reactia imediata este un sentiment deparalizie" si atunci cand iesi din aceasta stare de soc" este ceea ce noi numim su%erinta( Acum" cepresupune acest cu#ant" su%erinta2 A %i impreuna" cu#intele #esele" plim!arile si multe alte lucruri placutepe care le'ati %acut sau sperati sa le %aceti impreuna toate acestea ti'au %ost luate si in al doilea randsunteti lasat %ara spri&in" sin$ur(


25/64

presupune acest cu#ant" su%erinta2 A %i imp

Cartea Vietii - J.Krishnamurti

Documents

Transcript of Cartea Vietii - J.Krishnamurti