FLORIN IONITA

Cartear cu testeLimba gi literatura romfrnd

Clasa a X-a

Cuprins

Argument l5'J.. Basmul cult l7 (Testele 1 - 10)

Ion Creangi, Poaestealui Harap-Alb; Ddnild Prepeleac

2. Poaestirea / 32 (Testele 11 - 15)Mihail Sadoveanu, Negustor lipscan; Vasile Voiculesctl in mijlocul lupilor

3. Nuaela / 44 (Testele 16 - 21)Ioan Slavici, Moara cu noroc; Mircea Eliade Nop{i la Serampore

4. Romanul / 57 (Testele 22 - 40)Nicolae Filimoru Ciocoii oechi gi noi; Livirt Rebreanu, Ion;Mircea Eliade Maitreyi; Camil Petrescu, Patul lui Procust; Mihail Sadoveanu,Creanga de aur

5. Poezia epicd -fabula I 106 (Testele 41, - 44)G. Topircearu, Birsolul gi colofana; Grigore Alexandresal lepurele, ogarul gi

copoiul; Anton Pann, Trestia gi copacul

6. Poezialiricd 11L5 (Testele 45 - 58)Mihai Eminescu, Eloare albastrd; Pierdut tn suferin{a...; Stam ?n fereastra susd;

Luceafdrul; Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor; Ion Pillat,Aci sosi pe oremuri; Tudor Arghezi, Cuadnt; Morgenstimmung; Lucian Blaga,Lumina; Nichita Stinesct, Cu o uEoard nostalgie; Mircea Cirtdrescu, O motocicletd

parcatd sub stele

7. Comedia / 155 (Testele59 -70)I.L. Caragiale, O suisoare pierdutd; Conu Leonida fald cu Reac{iunea; O noapte

furtunoasd; Camil Petrescu, Miticd Popescu

8. Drama / 187 (Testele71. -75\Camil Petrescu, Suflete tari; Act aenelian

4 Basmul cultI Ion Creang d., Pooestea lui Harap-Alb;

-L Ddnild Prweleac

Testul 1BACALAUREAT TIP I Competenli generalS:

1. Utilizarea corecte 9i adecvati a limbii rom6ne in receptarea 9i inproducerea mesajelor in diferite situalii de comunicare.

Competenle specifice:1.1. identificarea particularitililor 5i a funcliilor stilistice ale limbiiin recep-tarea diferitelor tipuri de texte1.2. receptarea adecvatd a sensurilor unui mesaj

Citegte textul urmitor:$i mergilnd ei o bucatd bund, Spknul se preface cd-i e sete gi cere plosca cu apd de

h stdpilnu-sdu. Fiul craiului i-o dd, gi Sphnul, cum o pune la gurd, pe loc o gi ia,

o[erindu-se, gi oarsd toatd apa dintr-insa. Fiul craiului zice atunci supdrat:

- Dar bine, Spinule, de ce te apuci? Nu oezi cd pe aici e mare lipsd de apd? $i pe

argita asta o sd ne uscdm de sete.

- Sd aaem iertare, stdpfrne! Apa erabAWitd gi ne-am Ji putut bolndai, Cdt despre

apd bund, nu ad ?ngriji[i; acuy aaem sd ddm peste o fAntdnd cu apd dulce gi rece ca

ghiala. $i cirnind pe o cdrare, mai merg ei oleacdinainte, pind ce alungtntr-o poiandgi numai iaca ce dau de o fdntilnd cu ghizdele de stejar gi cu capac deschis tn ldturi,Eilntfrna era adilncd gi nu aaea nici roatd, nici cumpdnd, ci numai o scard de coboriltpdndla apd.

- Ei, ei! Spilnule, acum sd te add cit egti de orednic, zise fiul craiului.Spdnul atunci zilmbeEte pulin gi, coborfrndu-se fu fhntilnd, umple tntdi plosca gi

o pune la gold. Apoi, mai stdnd acolo tn fund pe scard, aproape de fala apei, zice:

- Ei, da' ce rdcoare-i aici! ,,Chima rdului pe malul pilrdului!" lmi oine sd nu maiies afard. Dumnezeu sd ugureze pdcatele celui cu fintilna, cdbun lucru a mai fdcut.Pe argitele ieste, o rdcoreald ca asta mult pldtegte!

Mai gede el pulin acolo gi apoi iese afard, zicAnd:

- Doamne, sfipilne, nu gtii cLt md sim[esc de ugor; parcd tmi aine sd zbor, nualtdceaa! Ia ailrd-te qi d-ta oleacd, sd aezi cum ai sd te rdcoregti; aga are sd-li rsie de

inddmknd dupd asta, de are sd li se pard cd egti upor cum ii pana.. .

Fiul craiului, boboc in felul sdu la trebi de aieste, se potriaegte Spfrnului gi se bagd

in fililAnd, fdrd sd-l trdsneascd prin minte ce i se poate ifiAmpla. $i cum sta el acolo

de se rdcorea, Spdnul face tranc! capacul de pe gura filntdnei, apoi se suie deasupra

lui gi zice cu glas rdutdcios:

- Alelei! Fecior de om oiclean ce te gdsegti; tocmai de ceea ce te-ai pdzit n-ai

scdpat. Ei, cd bine mi te-am captugit! Acum sd-mi spui tu cine egti, de unde aii 5iincotro te duci, cd, de nu, acolo tliputrezesc ciolanele!

Eiul craiului ce era sd facd? ii spune toate cu de-amdnuntul, cdci, dd, care om nlt

[ine la oiald inainte de toate?

- Bine, atfrta am orut sd aflu din gura ta, pui de oiperd ce mi-ai fost, zice atunci

SpAnul: numai catd sd fie aga, cd, de te-oi prinde cu oca micd, greu are sd-[i cadd. Chiar

acum aQ puti sd te omor, in rtoia ceabund, dar mi-i mild de tinere{ele tale... Dacd orei

sd mai oezi soarele cu ochii qi sd mai calci pe iarbd oerde, atunci jurd-mi-te pe ascu{iqul

palogului tdu cd mi-i da ascultare gi supunereintru toate, chiar gi-n foc de {i-ag zice

sd te arunci. $i de azi tnainte, eu sd fiu tn locul tdu nepotul tmpdratului, despre care

mi-ai aorbit, iard tu, sluga mea; qi atiltu oreme sd ai a md sluji, pilnd cAndil muri gi

iar titnaie. $i oriunde aei merge cu mine, nu care cumaa sdbleqtegti din gurd cdtrd

cineoa despre ceea ce a urmat tntre noi, cd te-am gters de pe fa[a pdmfrntului. \i place

aga sd mai trdieqti, bine-de-bine; iard de nu, spune-mi rterde in ochi, ca sd gtiu ce leac

trebuie sd-{i fac...Fiul craiului, adzilndu-se prins tn cleqte gi fdrd nicio putere, ii iurd credin{d gi

supunereintru toate,ldshndu-setn gtirealui Dumnezeu, cltm aori el sdfacd. AtunciSpilnul pune mfrna pe cartea, pe banii gi pe armele fiului de crai 9i le ii la sine; apoi

il scoate din fAntilnd gi-i dd palogul sd-l sdrute, ca semn de pecetluire a jurdmdntului,

zicilnd:

- De-acuminainte sd gtii cd te cheamd Harap-Alb; aista li-i numele, gi altul nu.

(Ion Creangd, P oo este a lui Har ap -Alb)

RedacteazS, pe baza textului de mai sus, rispunsuri pentru fiecare dintreurmitoarele cerin!e:

1. Scrie un sinonim adecvat sensului din context al cuvAntului subliniat: ...cum o pune la gurd, pe loc o gi ia, olerindu-se, gi aarsd toatd apa-

2. Alc5tuieqte un enun! care sH confini o expresie/locufiune in componenfacireia sd se afle substantivul oiatd.

3. Integreaz[ intr-un enun! o structurd/sintagmd avAnd un sens echivalent cual expresiei a prinde (pe cineva) cu ocaua micd: (...de te-oi prinde cu oca micd,

greu are sd-li cadd).

4. Scrie dou[ enunluri adecvate pentru a ilustra polisemia cuvdntuhi carte.

Explicd sensul urrn[toarei afirma{ii a naratorului, referitoare la comportareafiului de imp[rat: Fiul craiului, boboc in felul sdu la trebi de aieste, se potriaeqte

Spilnufui qi se baga in fililAnd.. .

6. SelecteazS, din lista urmdtoare, doud dintre calit5lile stilului care !i se Para fi potrivite pentru a caracteriza limbajul naratorului in textul dat: claritate,

coniizie, corectitudine, cursiaitate, eufonie, oralitate, precizie, proprietate, aarialie

stilisticd.

5.

7. Enumerd cAte doud caracteristici ale fiecHreia dintre calitifile selectate.

8. Rescrie in limbaj standard urmHtorul enun!: Pe argilele ieste, o rdcoreald caasta mult pldtegte!

9. Rezumi in 6-10 rAnduri fragmentul citat.

Timp pentru rezolvarea cerinfelor:30 de minute

Testul 2BACALAUREAT TIP II Competen!5 generali:

3. Argumentareain scris a unoropiniiin diverse situagii de comunicare

Competenli specifici:3.3. elaborarea unei argumentiri scrise pe baza textelor studiate

1. Scrie un text de tip argumentativ, de 15-30 de rAndury despre curajul de ainfruntagreutd[ile oie[ii, pornind de la ideea exprimatd in urmdtorul proverb: $i rdul

cfrteodatd prinde bine la ceaa.

Vei avea in vedere:. respectarea structurii textului de tip argumentativ (formularea ipotezei/ apropriei opinii despre ideea exprimatd de proverbul dat, enunlarea 9i

dezvoltarea corespunzStoare a argumentelor, formularea concluziei);. utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimirii unei aprecieri.

811E

E

E

Timp pentru rezolvarea cerinlei:30 de minute

2.Prezintd oral colegilor, pebaza valorilor gi a convingerilor personale, subforma unui monolog adresat de 3 - 5 minute, unpunct de vedere argumentatdespre problema pusd in discufie.

Timp pentru pregitirea rispunsului: 15 minute

't2

Testul 4Competenti generalS:1. Utilizarea corecti gi adecvati a limbii romine in receptarea gi inproducerea mesajelor in diferite situalii de comunicare

Competenle specifice:1.1. identificarea particularitelilor 9i a funcgiilor stilistice ale limbiiin recep-tarea diferitelor tipuri de texte1.2. receptarea adecvatd a sensurilor unui mesaj

Cite;te textul urmitor:

Atunci feciorul cel mai mare ii indrdznesld gi zice:

- Tatd, eu cred cd mie mi se cuoine aceastd cinste, pentru cd sunt cel mai maredintre ftali; de-aceea te rog sd-mi dai bani de cheltuiald, straie de primineald, arme 6ical de cdldrie, ca sd gi pornesc, fdrd zdbaad.

- Bine, dragul tatei, dacd te bizuiegti cd-i putd rdzbate pdnd acolo gi crezi cd egtitn stare a cLrmui gi pe al{ii, alege-[i un cal din herghelie, care-i area tu, ii-li bani cilt

[i-or trebui, haine care li-or pldcd, arme care-i crede cd-li oin la socoteald gi mergi cubine, fdtul meu.

Atunci feciorul craiului igi ii cele trebuitoare, sdrutd milna fitfrne-sdu, primindcarte de la ddnsul cdtre tmpdratul, zice rdmas-bun fra[ilor sdi gi apoi incalecd qipornegte cu bucurie spre impdrd{ie.

Craiultnsd, arilnd sd-l ispiteascd, tace molcum pi, petnserate, seimbracdpe ascunstntr-o piele de urs, apoi incalecd pe cal, iese inaintea fecioru-sdu pe altd cale gi se bagdsub un pod. $i cilnd sd treacd fiu-sdu pe acolo, numai iaca la capdtul podului tl giintilmpind un urs mormdind. Atunci calulfiului de crai?ncepe a sdriin doudpicioare,

fordind, gi cfrt pe ce sd izbeascdpe sfipilnu-sdu. $i fiul craiului, nemaiputfrnd strunicalul gi netndrdznind a mai merge inainte, se tntoarnd ruginat tnapoi la tatu-sdu.Pdnd sd ajungd el, craiul pe de altd parte gi ajunsese acasd, ddduse drumul calului,tndosise pielea cea de urs gi agtepta acum sd oie fecioru-sdu. $i numai iacatl qi aede

oiind repede, dar nu aga dupd cum se dusese.

- Da' ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai tntors tnapoi, zise craiul cu mirare? Aistanu-i semnbun, dupd cfrt gtiu eu.

- De uitat, n-am uitat nimica, tatd, dar ia, prin dreptul unui pod, mi-a iegittnainte un urs grozaal care m-a z:drAt in toli spdrie{ii. $i cu mare ce scdpilnd din labelelui, am gdsit cu cale sdmdtntorcla d-ta acasd decdt sdfiupraddfiarelor sdlbatece. $ide-acum tnainte, ducd-se, din partea mea, cine gtie, cd mie unuia nu-mi trebuie nicitmpdrdlie nici nimica; doar n-am a trdi cil lumea, ca sd mogtenesc pdmhntul.

- Despre aceasta bine ai chitit-o, dragul tatei. Se aede lucru cd nici tu nu epti deimpdrat, niciimpdrd[iapentru tine; gi decdt sdincurci numai agalumea, maibine sd

''6 E

E

H

gezi departe, cum zici, cdci, mila Domnului: ,,Lac de-ar fi, broagte sunt destule".Numai aF area sd gtiu, cum rdmilne cu moqu-tdu? Aga-i cd ne-am tncurcat tnsldbdciune?

(Ion Creang6., Poaestea lui Harap-Alb)

I. Citegte fiecare dintre urmdtoarele afirmalii giincercuiegte litera A, dacd o consideriadevdratd sau litera G, dacd o consideri gregitd:

'l..in fraza Da' ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai tntors inapoi, zise craiul cu mirare?,

ultima virguld are rolul de a despdrli doud propozifii aflate in relafie decoordonare prin juxtapunere. A G

2. Cratima din structura de-aceea indicd rostirea in ritm rapid a celor dou[cuvinte. A G

3. Plasarea accentului deasupra vocalei e in cuvinte precum id, puti, pldcd

indicS, de fiecare dat6., prezenfa unui diftong. A G

II. Citegte fiecare dintre urmdtoarele afirmalii gi incercuie$te Iitera A, daci oconsideri adevdratS, sau Iitera G, daci o consideri gregit5, gi scrie, in spaliul rezervat,afirmafia corect6:

4. Sensul proverbului Lac de-ar fi, broa1te sunt destule este, in contextul dat, cdomul de calitate va gdsi totdeauna prilejuri de a se remarca in viafi.

AG

5. in dialogul cu fiul s6u, tatdl se aratd ingrijorat de sosirea neagteptat[ acasd a

acestuia. A G

6. Trdsitura dominantd de caracter a fiului decomportamentul acestuia in secvenla citatd,

imp[rat, care se deduce dineste prudenfa. A G

17

III. incercuiegte litera corespunzdtoare fiecdrui rdspuns corect:

7. in textul dat,limbajul utilizat este:a. arhaic;b. popular;c. standard.

8. Cdlitdlile generale gi particulare ale stilului prezente in text sunt:a. claritatea, precizia, corectifu dinea, simetria;b. claritatea proprietatea, naturale,tea, varietatea stilisticl;c. proprietatea, precizia, naturalelea, eufonia.

f. in enunful Atunci feciorul craiului tgi ii cele treburtome, sdrutd mfrna tdtilne-srtu,primind carte de la dfrnsul cdtre irnpdratul, cuvdntul subliniat are sens de:a. document scris;b. scriere tipdritd gi legatd (volum)c. scrisoare.

Timp pentru rezolvarea ceringelor: 15 minute

18fit

I