3.Virusuri cu tropism cutaneo-mucos Din aceasta categorie de virusuri fac parte : virusul rujeolos, virusul rubeolic , virusuri din grupul Herpes si cele din grupul Pox.3.1 Virusul Rujeolos Virusul rujeolos apartine familiei Paramyxovirusurilor , genul . alaturi de virusul urlian ,paragripale umane 2,4A,4B , virusul bolii Newcastle ,virusurile paragripale 1 si 3, virusul respirator sincitial .a)Morfologie. Structura Virusul are forma filamentoasa sau sferica , diametrul 120-170 nm si doua tipuri de proiectii : hemaglutinina (H) si factorul de fuziune (F). Structural este format din : Nucleocapsida constituita din genom (ARN monocatenar )si nucleoproteine ce imbraca ARN cu aspect linear ,helicoidal.Proteinele din aceasta structura sunt : Proteina NP- cu rol in replicarea virala , in asamblarea si inf=ducerea formarii de anticorpi fixatori de complement Proteina L- participa la replicarea ARN , la capusonarea, metilarea si poliadenilarea ARNm Proteina P cu rol in sinteza ARN , in reglarea sintezelor proteinelor, in mentinerea structurii nucleocapsidale prin interactiune cu proteinele NP si L. Proteina C favorizeaza interactiunile acid nucleic- proteina sau proteina-proteina ,nu participa la replicarea virala. Proteina V-cu rol in inhibarea replicarii virale Proteinele W,J, NS1 si NS2 cu roluri inca incerte

b)Relatii virus-celula gazda Virusul rujeolos determina relatii citolitice ,dar si infectii persistente in urma relatiilor de tip simbiotic .In culturile celulare (rinichi fetal uman, rinichi de maimuta,tulpini diploide umane de plaman fetal ), virusul rujeolos da efect citopatic de tip sincitial ( celule gigante multinucleate cu incluzii intranucleare ) , efect hemaglutinant si hemabsorbant fata de eritrocite de maimuta Rhesus. Acelasi efect hemaglutinant se obtine si cu lichidul obtinut in urma inocularii in cavitatea amniotica sau alantoidiana a oului de gaina embrionat.Inocularea parenterala a maimutei cu sange a maimutei cu sange sau secretii din faringe care contin virus rujeolos determina aparitia unor forme minore de boala.c) Antigene Virale Virusul rujeolos este dotat cu 3 antigene : hemaglutinant , hemabsorbant si fixator de complement , fiind relativ stabil din punct de vedere genetic .d)Boala la om Virusul rujeolos determina la om doua afectiuni : rujeola si panencefalita sclerozanta demielizanta acuta. Rujeola afecteaza cu precadere precolarii i colarii , virusul avand ca poarta de intrare calea respiratorie unde initial se multiplica , ulterior acest process avand loc si in formatiunile limfoide regionale.Ulterior asistam la prima viremie iin care virusul paraziteaza limfocitele , urmata de localizarea acestuia in organe (ficat,splina,rinichi,pulmon ,tract gastrointestinal,tegumente ) si apoi viremia secundara cu diseminarea masiva a limfocitelor si monocitelor infectate viral pentru ca in final sa se localizeze in toate tesuturile limfoide si epiteliale (epiteliul cailor respiratorii superioare si inferioare si uneori interstitial pulmonar). Incubatia bolii e de 10-11 zile .Viremia primara coincide cu aparitia primelor semne (febra, oculonazal ,tuse seaca,semnul Kplik. Debutul bolii este brusc cu febra ,tuse iritativa, angina, fotofobie , aspectul fetei fiind de facies plans .Rash-ul si exantemul sunt rezultatul unei reactii de hipersensibilitate intarziata mediate de limfocitele T sensibilizate de antigenele virale. Exantemul apare initial sub forme de macule catifelate in partea superioara a gatului cu tendinta la confluare , apoi macule papuloase extinzandu-se la fata ,apoi membre superioare si partea superioara a toracelui , apoi pe spate ,picioare pentru a dispare in sensul invers al aparitiei.Durata bolii necomplicate este de 7-10 zile .Uneori pot sa apara complicatii determinate de virus (otite ,complicatii respiratorii si neurologice ) sau de suprainfectii bacteriene favorizate de efectul imunosupresor al bolii de baza.Panencefalita sclerozanta demielinizanta acuta (PESS) este o infectie lent progresiva a SNC datorita persistentei virusului rujeolos cu aparitia ulterioara a fenomenelor de autoimunitate pe linie celulara fata de celulele nervoase cu virus persistent ,in timp producandu-se o degenerare mielinica cu evolutie subacuta ,mortal. La ora actuala boala este considerata ca fiind data de o varianta neurotropa a virusului rujeolos.In patogenia bolii intervin anumite particularitati ale : Virusului - tulpinile producatoare de boala sunt mutante -sinteza redusa sau absenta de proteina M cu implicatii in procesele maturarii , asamblarii, si eliberarii de virioni completi,infectiosi.-defecte ale proteinelor H,F,N Gazdei desi prin bariera hematoencefalica creierul este protejat de invazia virusului in cursul viremiei; exista totusi anumiti neuroni senzitivi care au terminatii pe suprafetele epiteliale si pe acest traseu virusul poate traversa aceasta bariera ,producandu-se in mod continuu variante antigenice minore care nu pot fi neutralizate de raspunsul imun.

PESS are o perioada de incubatie de 8-10 ani cu un debut insidious si survine la tineri ,mai ales baieti care au avut rujeola inaintea varstei de 1 an .Clinic se caracterizeaza prin instalare progresiva de sindrom piramidal si extrapiramidal ,tulburari de sensibilitate ,determinate intelectuala progresiva si exitus prin complicatii infectioase sau colaps cardiovascular.

e)Epidemiologie Rujeola prezinta un inalt grad de contagiozitate ,transmiterea facandu-se prin contact direct cu bolnavul ,pe cale aerogena , neexistand purtatori sanatosi de virus rujeolos.Evolutia bolii este endemic sau cu valori epidemice, mai ales in sezonul rece ,afectand cu presilectie colarii si precolarii . Se poate complica cu bronhopneumonii ,bronsita cronica ,pneumonie virala , reactivarea THC.

f)Profilaxie Profilaxia nespecifica izolarea bolnavului si masuri de igiena personala Profilaxia specifica pasiva administrarea de globuline umane la bolnavi -activa administrarea de vaccinuri (care pot fi inactivate , vii atenuate sau vii supraatenuate ) la varsta de 12-15 luni subcutanat si revaccinare la varsta de 7-8 ani .Exista vaccinuri monovalente ,bivalente (vaccine antirujeolos + antiurlian) ,trivalente (vaccine antirujeolos+antirubeolic +antiurlian).3.2Virusul rubeolic Virusul rubeolic este agentul etiologic al rubeolei ,deosebit de importanta prin potentialul sau teratogen .a)Morfologie.StructuraVirusul prezinta forma diferita ,predominant sferica cu diametrul de 50-80 nm. Este un virus ARN liniar, monocatenar, cu o capsida cu simetrie icosaedrica cu 32 de capsomere , alcatuita din proteina C. Invelisul viral este de natura lipoproteica acoperit de proeminente numite spiculi. b) Structura antigenica Virusul rubeolic poseda un singur tip antigenic. Nucleocapsida contine proteine structurale(E1,E2 si C) si nonstructurale (nsP1-nsP4), primele dintre ele fiind antigene ce induc raspunsuri imune. Astfel antigenul E1 induce productia de anticorpi neutralizanti sau hemaglutinoinhibanti iar antigenele E2 si C induc anticorpi neutralizanti si raspuns imun celular.c)Relatia virus-celula gazda Este o relatie de tip litic ce duce la infectii inaparente clinic ,infectia acuta si infectia persistenta.In culturile primare ale rinichiului de maimuta sau de iepure , in culturile diploid de origine umana ,simiana sau de iepure.In culturile celulare continue RK13, VE-RO ,BSC-1,SIRC efectul citopatic nu este vizibil sau se produce tardiv si se traduce prin aparitia unor celule mari cu incluzii intracitoplasmatice ,eozinofile,agregari ale cromatinei nucleare si distrugerea membrane celulare.Maimutele inoculate prezinta o boala usoara.In oua inoculate nu apar modificari morfologice evidente,dar poate induce infectia la maimuta.d)Boala la omVirusul rubeolic poate determina : Forma acuta de rubeola virusul patrunde si se multiplica la nivelul cailor respiratorii superioare apoi difuzeaza in ganglionii si foliculii limfatici locali,iar dupa viremie are loc fixarea virusului in caile respiratorii superioare , ganglionii cervicali si occipitali; dupa cateva zile apare exantemul maculopapulos ,care ulterior devine scarlatiniform cu durata de 3-5 zile ,determinat de mecanism antigen-anticorp. Adenopatiile persista mai multe saptamani.COMPLICATII Poliartrita - apare la adulti , cu predilectie la femei, dupa 3-7 zile de la aparitia exantemului si afecteaza mai ales articulatiile pumnului ,genunchilor,metacarpofalangiene . Purpura trombocitopenica se manifesta prin trombocitopenie ce explica eruptiile purpurice si diverse hemoragii (epistaxis , hematuria, gostrointestinale ) avand evolutii favorabile. Meningoencefalita se manifesta prin convulsii ,uneori ataxie ,cu sechele rare si prognostiv in general bun. Panencefalita rubeoloasa progresiva complicatie foarte rara

Infectii persistente cu 2 aspecte clinice poliartropatia rubeolica si malformatiile congenitale . Defectele congenitale pot fi cardiace (persistenta canalului arterial , stenoza pulmonara , coarctatia de aorta ) nervoase ( microcefalie ,retard mintal ) oculare (cataracta ,corioretinita ,retinopatie , glaucom, microoftalmie).Sechele tardive se caracterizeaza prin surditate , tulburari tiroidiene , retard mintal , diabet , leziuni degenerative cerebrale , autism . Se presupune ca in cursul viremiei materne , virusul invadeaza placenta ,apoi difuzeaza in organismul fetal in toate tesuturile.Instalarea persistentei virale in rubeola este favorizata de mecanisme immune insuficiente : alterari ale raspunsurilor imune specifice celulare prin infectia celulelor implicate in acest raspuns (macrofage, limfocite T si B ) si raspunsuri nespecifice prin sint eza scazuta de IFN si alterari ale activitatii celulelor NK ,instalarea unei tolerante imune selective fata de glicoproteina E1. Infectii inaparente intalnita frecvent la adulti fiind o sursa de raspandire a bolii si o cauza a scaderii rezistentei organismului fata de alti agenti bacterieni sau virali.

e) Imunitatea Imunitatea umorala sistemica este realizata prin anticorpi seroneutralizanti ,fixatori de complement si hemaglutinoinhibanti . Anticorpii de tip IgM ? apar cu cateva zile inainte de eruptii ,persista 6-12 saptamani ,fiind indicatori ai infectiei recente .Anticorpii de tip IgG apar in momentul eruptiei , cu un maxim la 3-4 saptamani mentinandu-se toata viata. Anticorpii de tip IgA se pun in evidenta in secretiile nazofaringiene si ser si se mentin aproximativ 5 ani de la infectie.Anticorpii fixatori de complement apar cu o saptamana mai tarziu si persista in titruri mici cativa ani.Imunitatea celulara este caracterizata prin imunodepresie celulara si functionala a limfocitelor T si depresia raspunsurilor proliferative la mitogeni. La 1-2 saptamani de la infectie apar raspunsuri citotoxice prin limfocitele TCD8 si TCD4, raspunsuri limfoproliferative si secretii de limfokine.Imunitatea in rubeola dureaza toata viata .fara a fi insa excluse reinfectiile care sunt asimptomatice.f)Epidemiologie Rubeola este raspandita pe tot globul , cu evolutie endemo-apidemica si izbucniri epidemic la interval de 5-9 ani.Afecteaza in special copiii,adolescentii si adultii tineri ,cu precadere iarna si primavera.Sursa de infectii este omul bolnav ,indifferent de forma clinica ,transmiterea facandu-se pe cale aerogena sau prin obiecte contaminate recent ; virusul se elimina prin secretii nazofaringiene ,urina,fecale,cu 4-7zile inaintea eruptiei si 7-14 zile dupa aparitia acesteia.

g) Profilaxia Profilaxia pasiva consta in administrarea de IgG umane hiperimune la femeile gravide seronegative in cazul existentei suspiciunii expunerii la infectii, cu repetarea dozei la 48h.Profilaxia active consta in administrarea de vaccinuri vii atenuate , monovalente , bivalente (antirubeola-antirujeola), trivalente (antirubeola+antirujeola+antiurlian) sau asociate cu alte vaccinuri (polio,BCG,DTP) ; vaccinarea se face printr-o singura doza , la varsta de 12-15 luni,intramuscular sau subcutanat , cu revaccinare la 7-8 ani tot cu o singura doza.

3.3 Grupul Herpesvirusurilor

In acest grup se cunosc cel putin 110 virusuri , dintre care in patologia umana intervin 3 subfamilii : Alphaherpesvirinae cu genul - Simplex virus (virus herpes simplex 1 si 2 , si virus herpes B simian ) -Varicella virus (virus varicella zoster) Betaherpesvirinae cu genul Cytomegalovirus (virus citomegalic ) -Roseolovirus (virusuri herpetice umane 6 si 7) Gammaherpesvirinae cu genul Lymphocriptovirus (virus Epstein-Barr) -Rhadinovirus ( virus herpetic 8-asociat sarcomului Kaposi ) - Thetalymfocriptovirus( virus Barek-la pasari)a)Morfologie.StructuraHerpesvirusurile au forma sferica ,cu dimensiuni de 160-20 nm ? ,avand 4 componente structurale : Miezul contine genomul viral format din AND dublu catenar liniar, infasurat in spiral ape un manunchi de proteine associate.Molecula de ADN este compusa dintr-un lant lung (L) si unul scurt (S) legate intre ele covalent.In structura genomica ,herpesvirusurile poseda o zona constituita din blocuri de gene ale centrului viral cu rearanjamente proprii fiecarei familii. Capsida alcatuita din 162 de capsomere de forma unei prisme hexagonala cu centrul gol ,cu simetrie icosaedrica.Capsomerele sunt alcatuite din proteina VPS ,iar legatura dintre capsomere se realizeaza prin 2 molecule ale proteinei VP23 si proteina VP19.Alte proteine asociate capsidei sunt VP21,VP22 si proteaza VP24,iar in interiorul hexamerelor se afla proteina VP26. Tegumentul este o structura amorfa ,de natura proteica si contine o serie de proteine si glicoproteine cu implicatii in replicarea virala si sinteza proteinelor virale. Anvelopa deriva din membrane nucleara a celulei gazed infectate ,pe suprafata careia se afla niste spini de natura glicoproteica.Acest invelis viral are rol in atasarea si patrunderea virusului in celula ,in maturarea virala si interactioneaza cu componentele sistemului imun .

b)Structura antigenicaSe descriu 2 antigene ,unul profund si altul solubil care se elibereaza in mediul lichid al culturii celulare infectante ,pe baza acestora diferentiindu-se 2 serotipuri , 1 si 2.

c)Relatia virus-celula gazda Intre virusurile herpetice si celula gazda se pot stabili diferite relatii: De tip litic atasarea virusurilor se face la receptorii celulari prin interventia glicoproteinelor de suprafata ,consecutive producandu-se fuziunea invelisului viral cu membrana celulara.Etapa urmatoare o reprezinta decapsidarea in citoplasma iar ARN viral migreaza si patrunde in nucleul celulei gazed unde serveste ca matrita pentru ADN si a 3 specii de proteine virale :, (reglatorii,enzimatice) si (structurale).Replicarea AND-ului viral se face intranuclear ,finalizandu-se cu aparitia de noi particule virale ,care ajung la membrane celulara cu care fuzioneaza pentru a o traversa ,moment in care vor fi inveliti cu alte glicoproteine virale depozitate la acest nivel ,constituind viitoarea anvelopa virala.Celula infectata este profund modificata prin inhibarea metabolismului propriu ,fragmentare cromozomiala si aparitia incluziilor nucleare , a sincitiilor si celulelor gigante ,in final producandu-se moartea.Relatia de tip litic se evidentiaza in culturile celulare primare ,linii celulare continue ,culturi diploid sau culturi de fibroblaste ,prin efectul citopatic si efectul transformant ; in oul embrionat inoculat pe membrana corioalantoidiana , virusul herpes simplex 1 formeaza pustule albe ,.., cu diametru mic iar virusul herpes simplex 2 formeaza pustule cu diametru mare si centru necrozat.La animal (iepure,cobia,soarece) apar leziuni cutanate ( vezicule , pustule) , keratoconjunctivita , fenomene de meningoencefalita si encefalita, paralizii si moarte in functie de calea de inoculare. De tip simbiotic prin integrarea genomului viral in cel celular au loc efecte de transformare (modificari morfologice, metabolice,genetice) ale celulei.Familia Herpesvirusurilor prezinta urmatoarele caractere biologic comune: Producerea de infectii latent,persistente pe tot parcursul vietii. Reactivarea este determinata de stari febrile ,tulburari digestive,hormonale ,expunerea la raze UV ,stress,subnutritie ,defecte imunitare. Manifestari clinice diverse de la cele localizate (herpes labial) la cele generalizate(varicela, mononucleoza infectioasa). Tropismul este variat de la dermotropism la neurotropism si limfotropism. Spectru larg de gazde fiind virusuri ubicuitare ale vertebratelor . Transmitere prin contact direct ,cale aerogena ,parenteral, transplante de organe , transplacentar, pe cale sexuala. Potential oncogen la virusurile herpes simplex tip 2 si virusul Epstein Barr.

3.3.1.Subfamilia Alphaherpesvirinae Cuprinde virusuri cu o serie de caractere comune : Ciclul de multiplicare virala este scurt si de tip litic in infectia acuta si recurenta Sunt neurodermotrope Ganglionii senzoriali gazduiesc virusul in perioada de latentadar si diferentiate : Virusul herpes simplex determina infectii in primul rand localizate,transmise prin contact direct Virusul varicella zosterian la prima infectie se manifesta ca o boala generalizata cu viremie.